Sunteți pe pagina 1din 20

SALVATORII

Dâmbovițeni
Anul 2010, Trim. II, Nr.1

SMURD
un an de activitate

SUPRAVIEȚUITORII
Incendiul din Savană
Revista editată de I.S.U. ”Basarab I” Dâmbovița
SUMAR
Editorial
SMURD un an de activitate
“Nu este mai mare dragoste decât sã-si dea cineva
viata pentru prietenii sãi.”
Asta s-a întâmplat în fatidica zi de 26 mai 2010. Mai
erau câteva ore până la terminarea turei de serviciu.
Sună alarma! O altă viață de salvat, un alt foc de stins,
...o altă zi din viața acestor eroi anonimi care își riscă
viața și la care alții se uită nepăsători, și sunt atât de
pag. 01 cruzi când îi auzi ”este plătit să facă treaba asta”.
Ionuţ Ungureanu, sergent major în cadrul Brigăzii
POMPIERII în topul încrederii românilor
de Pompieri a V-a Dămăroaia, a fost strivit de pereţii
prăbuşiţi ai clădirii în care se afla împreună cu alţi trei
colegi pentru stingerea flăcărilor. Pompierii acţionau în-
tr-o zonă foarte periculoasă. „Am văzut cum a murit! Noi
trei ne-am întors să ne schimbăm buteliile de oxigen, iar
el, pentru că mai avea oxigen, a zis că intră. Pe urmă am
văzut cum s-a prăbuşit tavanul“, a declarat unul dintre
pompierii care au participat la intervenţie.
pag. 02
Nu toți putem face asta. Pentru banii primiți, mulți,
PREVENIRE o vacanță fără incendii puțini asa cum sunt ei noi ne facem datoria. Este meni-
rea noastră. Să avem grijă ca indiferența unora în ceea
ce priveste propria lor protecție împotriva incendiilor,
să nu le fie fatală. Fiecare pompier se gândește la el,
dar atunci când ești în mijlocul acțiunii nu prea mai
gândești pentru tine. Focul își ia tributul de vieți de
salvatori!
În concluzie tânărul pompier și-a salvat colegul. Și-a
pag. 06
dat viata pentru el. Involuntar ar proceda la fel orice
pompier pentru colegul său considerat ca propriul frate.
COMPETIȚIA tinerilor pompieri Este exemplul cel mai bun pentru ceea ce înseamnă
pag. 07 tărie de caracter, dăruire, pentru ceea ce reprezintă
această meserie căreia nu i se acordă importanța bine
CONCURSURI profesionale meritată.
pag. 08 Dumnezeu să-l odihnească în pace și să aibă grijă
de sufletul lui !
POVESTE incendiul din savană
REDACȚIA
Redactor șef:
Locotenet colonel Mirel PIETREANU
Redactor:
pag. 11
Maior Eduard ȚELEA
TÂRGOVIȘTE serviciul de stingere a incendiilor Tehnoredactare:
pag. 16 Plutonier adjutant Gabriel GĂTEJ
1 an
cu 1an de zile. Alături de noi au
fost reprezentanți din partea In-
spectoratului General pentru
Situații de Urgență, reprezentanți
ai instituțiilor cu profil medical,
respectiv Direcția de Sănătate
Publică, Serviciul de Ambulanță
Județean, Spitalul Judeţean de
Urgență, oficialităţi judeţene, pre-

de activitate SMURD
cum şi reprezentanţi mass-media
centrală şi locală care au asistat
la punerea în funcțiune a acestui
serviciu îndreptat către comuni-
tate, către noi toți.

S erviciul Mobil de Urgenţă


Reanimare şi Descarcer-
are, este numele unui servi-
Principalele tipuri de urgență la
care intervin echipajele SMURD
sunt:
ciu medical de intervenţie - Surpări de teren cu persoane
rapidă, care a luat fiinţă în surprinse;
Târgu Mureş în 1991 sub co- - Accidente feroviare cu victime/
ordonarea medicului român persoane blocate;
de naţionaliate palestiniană, - Accidente montane cu victime;
Raed Arafat. - Accidente rutiere cu victime/
SMURD intră în legalitate în persoane blocate;
octombrie 1996 prin Legea - Cutremur cu victime;
121 a Corpului Pompierilor - Explozii cu victime/persoane
Militari, până în acea dată a blocate;
ajutor calificat. SMURD presupune,
funcţionat ca centru naţional pilot. În - Incendii cu victime/persoane
pe lângă echipajul de prim ajutor,
acestă lege sunt specificate atribuţiile blocate;
existența echipajului de descarcer-
pompierilor militari printre care şi - Accidente de aviație;
are, care este deservit de 3 pompieri
asistenţa de urgenţă medicalizată. - Accidente diverse: autoincend-
cu pregătire specifică și experiență în
Această lege aduce şi un nou nume ieri; blocări de persoane în ascen-
activitatea de urgență.
SMURD-ului, SIAMUD adică Staţia de soare, căderi/blocări persoane în
Echipajele SMURD gestionează
Intervenţie pentru Asistenţa Medicală puțuri, subsoluri, canale; persoane
pacienţii aflaţi în stare gravă, fi-
de Urgenţă şi Descarcerare. imobilizate în locuințe; persoane
ind pregătite pentru operaţiuni de
Din anul 2001 SMURD face parte din înecate sau în pericol de înec, etc.
prim ajutor calificat, şi nu de terapie
primul dispecerat integrat 112 care - Orice alte intervenții în care viața
intensivă. În cel de-al doilea caz, este
deserveşte pe lângă SMURD şi Pomp- unei persoane este pusă în pericol.
necesară o ambulanţă tip C dotată cu
ierii, Poliţie şi Ambulanţa. În caz de accident se deplasează,
echipamente, materiale și medica-
În Dâmbovița, Serviciul Mobil de din cadrul ISU Damboviţa, atât
mente de terapie intensivă, încadrată
Urgenţă Reanimare şi Descarcerare a modulul de descarcerare, cât şi
cu medici specializaţi în medicină de
fost operaționalizat începând cu data ambulanţa SMURD. Pacienților li
urgenţă. Acest tip de ambulanță nu
de 05.06.2009. se acordă primul ajutor calificat,
există în dotarea SMURD Dâmbovița.
SMURD Dâmbovița are în structura sa Personalul care încadrează urmând ca, în funcţie de situaţia
echipe cu personal paramedical, special- ambulanțele este special pregătit din teren, să fie transportaţi la
izat în acordarea primului ajutor medi- în domeniul asistenței medicale de secţia UPU - SMURD. Formațiunea
cal calificat. Aceste echipe colaborează urgență prin cursuri și exerciții pe- este condusă de câte un medic
în desfășurarea acțiunilor de intervenție riodice, potrivit nivelului necesar coordonator din cadrul Spitalului
cu Unitatea de Primiri Urgențe din fiecărei categorii de personal. Ple- Județean de Urgență Târgoviște.
cadrul Spitalului Județean de Urgență carea la interventie se face în urma În prezent, un număr de
Târgoviște, Centrul Primiri Urgențe al anunțurilor primite prin Dispeceratul 39 subofițeri din cadrul ISU
Spitalului Orășenesc Titu și Serviciul de 112 sau la solicitarea dispeceratului Dâmbovița, paramedici, au
Ambulanță Județean Dâmbovița. medical al Serviciului de Ambulanță pregătirea necesară în acorda-
Cele două două echipaje medicale, Județean. rea primului ajutor medical și
2 ambulanțe tip B, operaționalizate Oficiali locali de la Prefectura încadrează cele doua ambulanțe
la Detașamentele de Pompieri din Dâmbovița, Consiliul Județean SMURD din dotarea inspectoratu-
Târgoviște și Titu, au în componenţă câte Dâmbovița și conducerea ISU lui, în cadrul Detasamentelor de
2 paramedici şi şofer, toți trei pompieri, Damboviţa au taiat panglica de Pompieri de la Târgoviște și Titu.
special instruiți în acordarea primului inaugurare a serviciului în urmă căpitan Ilie Marian

Salvatorii Dâmbovițeni 1
Cuvintele din ajutor calificat, rep-

STATISTICA sintagma ”Cine


salvează o
rezentând peste
77% din total, astfel:
viață, salvează - 415 prim ajutor
SMURD o lume” sunt
asociate cu ac-
calificat;
- 46 deplasări fără

DUPĂ 1 AN tivitatea SMURD


și călăuzesc per-
intervenție;
- 6 situații intors din
sonalul de prim drum;
ajutor, determinându-i pe cei care acționează - 30 alte situații;
pentru salvarea vieții să se implice cu o și mai mare - 50 asistarea personalului de intervenție la di-
responsabilitate în activitățile de perfecționare a verse situații de urgență.
pregătirii de specialitate pentru a fi în măsură să Cele două structuri de intervenție SMURD care
răspundă cu promptitudine și profesionalism la au încadrate echipaje de prim ajutor, s-au depla-
orice provocare care vine din direcția situațiilor sat la evenimente astfel:
de urgență care amenință siguranța personală. - 402 SMURD Târgoviște;
Echipajele de prim ajutor se confruntă cu o mare - 143 SMURD Titu.
diversitate de situații, aceasta necesitând o co- La nivelul județului Dâmbovița, SMURD a
laborare susținută și mai mult ca oricând lucrul în acționat în mediul urban la 269, iar în mediul ru-
echipă pentru atingerea sopului comun, acela de ral la 218 solicitări.
salvare a vieții, respectiv cu Direcția de Sănătate După cazuistica solicitărilor cele mai multe au
Publică Dâmbovița, Unitatea de Primiri Urgențe fost pentru intoxicații 92, afecțiuni cardiace și re-
a Spitalului Județean de Urgență Târgoviște, suscitare 30, accidente rutiere 80 și diverse alte
Centrul Primiri Urgențe al Spitalului Orășenesc afecțiuni medicale.
Titu și nu în ultimul rând Serviciul Județean de Dedicația personalului care încadrează SMURD
Ambulanță. sau mulțumirea pe care o citesc pe chipurile ce-
Începând cu data de 05.06.2009, dată la care lor asistați nu sunt chiar suficiente. Asigurarea
SMURD a devenit o entitate operațională dedicată asistenței medicale ca salvator este o experiență
salvării vieții oamenilor, echipajele de prim ajutor generatoare de stres. Un salvator, un pompier sau
au fost solicitate la un număr de 587 evenimente, personal SMURD poate vedea mai multe suferințe
din care 455 au fost pentru acordarea primului într-un an decât alții într-o viață.
sergent major Dobre Ștefan

POMPIERII
ÎN TOPUL ÎNCREDERII ROMÂNILOR
Românii tind să Salvare, în care oamenii se încred în proporție foarte
manifeste o ati- mare: 81% dintre respondenți au fie multă, fie foarte
tudine de încre- multă încredere în Serviciul de Salvare.
dere crescută față de acele instituții cu care fie au În ceea ce privește serviciul de informații, româ-
de a face în mod direct și constant, fie sunt instituții nii se arată încrezători. 43% dintre români au multă
însărcinate cu siguranța și protecția cetățeanului. încredere în SRI. Oamenii manifestă un sentiment
Pompierii se numără printre acele instituții care accentuat de încredere față de Armată, 18% din-
se bucură de o încredere crescută a majorității tre respondenți afirmând că au foarte multă în-
cetățenilor. credere în această instituție, iar majoritatea, 52%,
În cazul pompierilor, 87% dintre respondenți declarând că au multă încredere. Încrederea în
declară că au multă sau foarte multă încredere instituție se reflectă și asupra modului în care sunt
în această instituție, în timp ce doar 5% dintre percepuți reprezentanții acesteia. Astfel, 61% dintre
respondenți afirmă că au încredere scăzută în aceas- respondenți au multă sau foarte multă încredere în
ta. Situația nu diferă cu mult în cazul Serviciului de cadrele militare.

2 Salvatorii Dâmbovițeni
FUMATUL Bărbații
pompieri
cauza de incendiu pe preferați
cale de dispariție ! de femei.
Pompierii
Statistica Uniunii Europene arată că, anual, în Europa mor sunt preferaţi
peste 2000 de persoane, iar peste 7000 sunt victime ale ca parteneri de
incendiilor provocate de fumători. către femeile
Pentru a preveni riscul incendiilor cauzate de fumători, singure, acestea simţindu-se mai incitate
Comisia Europeană vrea ca, din 2011, pe piaţa Uniunii Euro- de perspectiva întâlnirii cu un bărbat care
pene să se vândă doar ţigări care se sting singure. practică această meserie, potrivit unui
sondaj realizat de site-ul ForgetDinner.co.uk.
Dispozitivul anti-incendiu se pare că nu va modifica
Acest sondaj a fost efectuat pe eşantion
preţul de comercializare a ţigărilor.
reprezentativ de femei, abonate ale unui
Aceste țigări vor fi dotate cu două sau trei benzi de hârtie site de întâlniri online, care au completat
mai densă, care încetinesc procesul de ardere şi duc la un chestionar despre partenerul ideal.
stingerea ţigărilor, în cazul în care sunt lăsate în scrumieră, Erou salvator, bărbat protector în toate
pe mochete sau pe mobilă. Astfel de ţigări se vând deja în ocaziile, dotat cu un fizic bine pus la punct,
Canada, Australia şi în anumite state din America. sunt câteva dintre caracteristicile unui
pompier. Concluziile indică faptul că fe-

bancuri
meile nu se mai lasă cucerite acum doar de
aspectul fizic, al sportivilor, ci vor în plus ca
bărbatul să fie dispus să înfrunte pericolul
pentru a salva victime. Fie că este vorba de
O blondă dă telefon la Pompieri și începe să urle: o pisică rămasă în copac sau de o doamnă
• Arde, arde veniți repede!!! blocată în lift. Ceea ce surprinde la acest
• Și cum ajungem la locul incendiului? sondaj este faptul că femeile nu își doresc ca
• Păi nu mai aveți mașinile alea mari si roșii?... partener un bărbat care are cea mai sexy me-
serie din lume, luând în considerare că asta
Chemați pompierii!!! nu este una care să aducă multă bogăție.
O femeie între douã vârste telefoneazã la recepția hotelului:
• Ajutor! Un tânãr dorește sã intre în camera mea!
• E groaznic, doamnã! rãspunde speriat portarul. Chem
P O M P I E R I
Poliția!
• Mai degrabã chemați pompierii, cã-i prea scurtã scara!
GHINIONIOȘTI
Pompierii din oraşul german Syke şi-
Bulă sună speriat la pompieri: au câştigat cu uşurinţă renumele de cei
• Domnule, soacra mea vrea să se arunce de la etaj! mai proşti pompieri din lume după ce se-
• Şi care e problema? diul unităţii lor a luat foc şi a ars până în
• Nu se deschide fereastra! temelii. Toate maşinile pompierilor au
fost distruse în incendiu, iar pentru sting-
Ungurul Feri se angajeaza ca magazioner la o fabrică erea flăcărilor a fost nevoie de intervenţia
de solvenți. I se prezintă noul loc de muncă, apoi este lăsat a 250 de pompieri din oraşele apropiate.
singur. Feri se plimba mandru pe “domeniul” său, privește Investigatorii cred că incendiul a fost pro-
enormele recipiente pline cu solvent și observă că pe fiecare vocat de pompieri în timpul unui exerciţiu,
era scrisă obsedant aceeași avertizare: “A se feri de foc!”. sau de un scurt circuit. Incendiul a provocat
După o oră departamentul de pompieri este solicitat să pagube de peste 3 milioane de euro.
stingă un incendiu apărut în magazia fabricii de solvenți. Acesta nu e primul incendiu în care aceştia
În urma cercetărilor se constată că incendiul a fost au rămas fără maşini. În 1994 sediul a fost re-
declanșat de o mână criminală și că această mână aparținea construit după un incendiu la fel de devasta-
lui Feri. Acesta interogat despre motivul care l-a determinat tor, pompierii alegându-se şi cu maşini noi
să incendieze magazia, Feri răspunde indignat: după ce, cele vechi au fost distruse de flăcări.
• Dar eu nu făcut decât ce scris pe sticle! Astfel, renumele de “cei mai proşti pomp-
• Cum adica? Ce scria pe sticle? ieri din lume” pare să fie bine ales.
• Ashe Feri dei foc! 3
Salvatorii Dâmbovițeni
Mercedes
a creat autospeciale noi
de pompieri si salvare
Mercedes-Benz a prezentat noile Specialiștii invitați de
sale autospeciale pentru serv- Mercedes-Benz au fost
iciile de pompieri și salvare. Aut- impresionați de noul Un-
ospecialele Mercedes-Benz au imog U20 cu tonaj redus. tone, dar și în versiune cu trei axe
fost prezentate la Stuttgart în Acest model este disponibil în și 25 de tone, care suportă 27 de
fața unei echipe de specialiști trei variante de tonaj, cu greutăți tone din punct de vedere tehnic.
auto internationali din sectorul brute de 7.5, 8.5 si 9.3 tone. Mod- Inginerii germani au dezvoltat
asamblării de caroserii pentru elul U20 este primul Unimog cu o priza de putere specială pen-
autovehiculele destiante pompi- cabina avansată și are un ampata- tru modelul Zetros, care permite
erilor. ment de 2.70 metri, elemente producătorilor de sisteme împot-
Aceste autospeciale sunt bazate care îl transformă într-un autove- riva incendiilor să poata folosi fără
pe diferite modele de serie Uni- hicul de teren extrem de compact dificultate o pompă centrifugală
mog, pe noul model de camion și manevrabil. Primul Unimog U anti incendiu.
Zetros cu tracțiune integrală și 20 este deja operațional ca au- Mercedes Econic s-a definit ca un
pe Econic, cu versiunile sale de tovehicul utilitar de pompieri în șasiu specializat pentru caroseri-
cabină cu plafon coborât sau Croația. ile autospecialelor de pompieri.
înălțat. Noul Mercedes-Benz Zetros per- Datorita dotării cu o platformă
mite configurarea autovehicule- hidraulică și al cabinei sale care
lor utilitare de urgență de mare poate găzdui până la patru mem-
tonaj cu atribute cheie precum bri ai echipajelor de urgență,
sarcina utilă și capacitatea de modelul Econic reprezintă o
încărcare mare combinate cu primă opțiune frecventă în rândul
abilități off-road uimitoare și autovehiculelor de acest gen.
performanțe bune pe șoselele as- În cadrul expoziției Mercedes,
fatalte. germanii au prezentat și trei mod-
Modelul Zetros este disponibil ele Econic cu caroserii echipate
în versiunea cu doua axe și 18 complet.

POST-ADMITERE
Inițierea și pregătirea pentru intervenție
O întrebare frecventă care este adresată prin diverse mijloace fesioniste o asiduă
de comunicare se referă la posturile de intervenție de la ISU. ”Se pregătire pentru
mai fac angajări?”, ”Ce condiții trebuie să îndeplinesc pentru a fi intervenție, de do-
pompier?”. bândire pas cu pas a
Dincolo de ceea ce presupune accesul în structurile servici- calităților psihice și
ilor profesioniste pentru situații de urgență, mulți dintre cei care fizice necesare prin
adresează aceste întrebări sunt atrași de natura practică a meseriei confruntarea zilnică
și de programul convenabil. Candidații dau piept cu complexi- cu elemente noi,
tatea meseriei după ce trec probele de concurs. Încep să-și facă diferite.
apariția lipsa de pregătire atât fizică cât și psihologică. Este nevoie Individul începe să depună efort intelectual de învățare a
de un proces lung și anevoios de formare și încercare de adaptare tehnicilor de intervenție, procedurilor de urmat la diversitatea de
la noile condiții și cerințe specifice meseriei. situații de urgență, efort fizic intens pentru a rezista la solicitările
Astfel, începe pentru personalul nou încadrat în serviciile pro- meseriei. Toate acestea au un rol determinant de formare a autom-
4 Salvatorii Dâmbovițeni
atismelor necesare pentru îndeplinirea misiunilor specifice. simplificările sunt mai de substanță, iar scopul formativ nu se
În cadrul structurilor de intervenție profesioniste, poate îndeplini.
perfecționarea este percepută ca o necesitate. Programele de Nu trebuie avut în vedere principiul că dacă individul este me-
pregatire profesională se bazează pe o analiză atentă a diverității najat acesta se va simți obligat moral să corespundă așteptărilor
situațiilor de urgență în care personalul acționează. Succesul șefilor. Ca să obții rezultate eficiente trebuie să și poți nu numai
programelelor va depinde de măsura în care se știe ce trebuie să vrei. Pregătirea continuă și responsabilă formează deprinderi și
perfecționat la fiecare individ și în ce mod. priceperi individuale și colective atât de necesare intervenției în
Novicele meseriei de pompier sau salvator îndeplinește cu situații de urgență.
greu cetințele programelor de pregătire mai ales dacă nu a mai Modul de intervenție profesionist este rezultatul unui sistem
avut de înfruntat situații extreme și se întâlnește pentru prima corect de realizare a unor automatisme individualizate la nivelul
dată cu tehnica de intervenție fiind presat și de solicitarea de a echipajului și chiar a servantului. Rezultatele individuale obținute
obține performanțe ridicate într-un timp scurt. ca urmare a procesului de pregătire continuă duc la înlăturarea
Cerința depășirii propriilor limite, capacitate importantă în momentelor de dezechilibru și realizarea rapidă a coeziunii colec-
situațiile solicitante de la intervenție, determină manifestări de tivului, în final la un mod profesionist de intervenție.
neadaptare. Acestea din urmă se pot constata când se urmărește Instituția noastră a parcurs deja etapele de inițiere în profesie,
randamentul salvatorului în procesul de pregătire, dificultatea de respectiv de formare individuală, fiind acum în stadiul, deloc sim-
asimilare a cunoștințelor sau manifestările de neatenție ale indi- plu, de pregătire la nivel echipaj, urmărind coeziunea, coerența,

vidului. Aceste dificultăți de adaptare pot fi trecute cu ușurință rapiditatea și eficiența activităților acestui mic grup al organizației.
atunci când sunt identificate și se acționează din timp și într-un Lucrurile nu sunt simple. Oamenii nu sunt roboți. Au nevoile
mod adecvat pentru înlăturarea lor. și problemele lor, cerințele sunt ridicate și continue și nu întot-
În procesul de pregătire este avut în vedere ritmul optim de deauna instituția poate oferi cele mai bune condiții pentru
acțiune pentru crearea deprinderilor. Capacitatea de învățare pregătirea în vederea executării misiunilor: dotare, echipament,
este influențată de o serie de calități (cunoștințe, nivel general spații, tehnică etc.
de inteligență, aptitudini specifice, sănătate, vârstă, oboseală, Totuși, la nivelul instituției există o stare de spirit bună, mai
motivație) ale celor care se instruiesc. Oamenii învață în diferite ales datorită faptului că pe timpul intervențiilor, destul de variate
moduri. Instructorul va ține seama de condițiile concrete în care ca tip de risc manifestat, unele destul de complexe, personalul a
se face instruirea. Sunt cazuri în care ritmul de asimilare este mai făcut față cu brio cerințelor operative, dând dovada unei bune
lent la început și mai rapid după acumularea unui anumit nivel de pregătiri profesionale.
cunoștințe. Si nu ne oprim aici! Vrem să ridicăm tot timpul ștacheta
Instructorii urmăresc să evite forțarea ritmului de pregătire performanței către nivele superioare în folosul cetățenilor și al
și acceptarea simplificării activităților din programul turei de comunității în care ne desfășurăm activitatea.
serviciu. Cazurile de neadaptare sunt mai numeroase cu cât
căpitan Gătej Marius

Salvatorii Dâmbovițeni 5
Recomandări TURIȘTI O vacanță
fără incendii
• la cazare, solicitați de la
recepție/administrator informații
referitoare la regulile de prevenire
a incendiilor ce trebuie respec-
tate în spațiile de cazare, a modu-
lui de comportare, evacuare și de Persoanele fizice şi juridice sunt obli-
anunțare în timp util în caz de in-
cendiu; gate să respecte în orice împrejurare
• în spaţiile de cazare, nu utilizați normele de prevenire şi stingere a in-
consumatori electrici improvizaţi
sau care prezintă defecțiuni, nu
cendiilor şi să nu primejduiască, prin
lăsați sub tensiune aparatura deciziile şi faptele lor, viaţa şi mediul.
electrică nesupravegheată şi nu
modificaţi destinaţia circuitelor Asigurarea apărării comunităţilor îm-
existente; potriva incendiilor depinde, în mare
• evitați fumatul în spaţiile de
cazare; măsură, de respectul reciproc şi buna
• respectaţi interdicţiile privind credinţă.
accesul în zonele de agrement;
• instalaţi corturile şi parcaţi
maşinile numai în locurile special Ne așteptăm în perioada sezonului estival la o afluenţă
amenajate; mare de public către zona montană, zonele cu verdeață din
• la intrarea în pădure şi pe jurul localităților urbane şi locurile de agrement organizate
traseele turistice se vor respecta în aer liber.
recomandările panourilor şi pan-
cartelor cu texte avertizoare priv- Evenimentele produse în ultima vreme în unităţile de
ind prevenirea şi stingerea incen- turism și agrement, ne obligă să reamintim administratorilor
diilor de pădure; unităţilor turistice (cabane, campinguri, pensiuni, hoteluri,
• este interzis aprinderea focu- moteluri, etc.), recepţionerilor de la spaţiile de cazare,
lui în pădure sau la o distanță mai cadrelor didactice însoţitoare a grupurilor de copii și elevi,
mică de 100m de liziera pădurii. obligaţia ce o au în asigurarea supravegherii pe timp de
Focurile de tabără sau cele din
campinguri pot fi aprinse doar noapte a acestor spaţii, pentru a asigura din timp observarea,
în locuri special amenajate, la o alarmarea şi evacuarea persoanelor în caz de incendiu.
distanţă de siguranţă faţă de mar-
ginea pădurii;
• nu lasaţi focul nesupravegheat,
iar la plecare stingeţi cu apă Recomandări pentru ADMINISTRATORI
jarul ramas şi pentru mai multă • verificarea mijloacelor de primă intervenție din dotare;
siguranţă acoperiţi-l cu pământ; funcționalitatea acestora în parametri optimi;
• evitaţi aruncarea la întâm- • organizarea și efectuarea de instruiri și exerciții cu salariații,
plare a ţigărilor aprinse, a jarului în scopul verificării modului de acțiune în caz de incendiu;
nestins, ori a cenuşei; • verificarea instalațiilor utilitare (electrice, prepararea hra-
• supravegheaţi permanent nei, încălzire, paratrasnet etc.) pentru înlăturarea defecțiunilor și
copiii, nelăsând la îndemâna improvizațiilor;
lor surse de aprindere a focului • deblocarea căilor de evacuare și asigurarea funcționalității
(chibrituri, brichete, etc.). Vorbiţi- instalațiilor electrice de iluminat și siguranță;
le despre pericolul de incendiu; • marcarea clară și vizibilă a căilor de evacuare, verificarea
• anuntaţi în cel mai scurt timp existenței în fiecare cameră de hotel a planurilor de evacuare a
incendiile pe care le observaţi prin persoanelor și a instrucțiunilor de comportare în caz de incendiu,
sistemul unic de urgenţă 112. pentru turiști;
• atenționarea turiștilor cu privire la respectarea măsurilor de
protecție împotriva incendiilor.
6 Salvatorii Dâmbovițeni
COMPETIȚIA
TINERILOR
POMPIERI Buciumeni, Şcoala Generală nr.2 Titu-Tîrg, Şcoala
,,Coresi” Târgoviște, Școala nr.1 Moreni și Şcoala
Generală Cândeşti, în urma desfășurării probelor
În perioada 27-28 mai, la Școala Generală nr.2 clasamentul general fiind următorul:
Titu-Târg din orașul Titu s-a o Locul I - Şcoala
desfăşurat faza judeţeană a Generală Buciumeni
concursului cercurilor tehni-
co-aplicative de elevi „Priet- o Locul II - Şcoala
enii pompierilor”, competiţia Generală nr.2 Titu
fiind organizată de Inspec- -Tîrg
toratul Şcolar Judeţean în o Locul III - Şcoala
colaborare cu Inspectoratul ,,Coresi” Târgoviște
pentru Situaţii de Urgenţă
“Basarab I“ Dâmbovița. - vineri 28 mai s-a
desfășurat concur-
La competiție au par- sul cu echipajele de
ticipat 5(cinci) echipaje de fete și 4(patru) echipaje băieți de la Şcoala ,,Pictor Nicolae Grigorescu” Titu,
de băieți, fiecare echipaj fiind format din 10 elevi Şcoala ,,Mihai Viteazul” Pucioasa, Şcoala Generală
(un comandant, opt concurenţi și o rezervă). Vâr- Ghirdoveni, Şcoala Generală Gemenea, clasamen-
sta minimă pentru participare a fost de 10 ani şi tul general în urma desfășurării probelor fiind
maximă de 15 ani, împliniţi în anul calendaristic următorul:
desfăşurării concursului.
o Locul I - Şcoala ,,Pictor Nicolae Grigorescu”
Concursul a constat în trei probe: una teoretică Titu
(desfăşurată pe baza unui chestionar tip grilă ce
a cuprins 10 întrebări) și două practice (“Pista de o Locul II - Şcoala ,,Mihai Viteazul” Pucioasa
îndemânare peste obstacole” și “Ștafeta de 400 de o Locul III - Şcoala Generală Ghirdoveni
Această competiție are un caracter educativ,
tehnico-aplicativ şi sportiv în domeniul apărării
împotriva incendiilor, scopul competiţiei fi-
ind acela de a dezvolta la elevi capacităţile de
înţelegere şi de apreciere a pericolelor gener-
ate de situaţiile de urgenţă pentru viaţă şi me-
diu, urmărind formarea şi dezvoltarea în rândul
acestora a unor trăsături moral-volitive: iniţiativa,
spiritul de echipă, curajul, dârzenia, hotărârea,
perseverenţa, cinstea, corectitudinea şi discipli-
na. plutonier Mitroi Cristian

metri cu obstacole”).
Calendarul competiției a fost următorul:
- joi 27 mai s-a desfășurat concursul cu
echipajele de fete de la Şcoala Generală
Salvatorii Dâmbovițeni 7
Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă ,,Basarab
I” Dâmboviţa a organizat joi,
09 iunie, etapa judeţeană a
concursurilor profesionale ale
serviciilor voluntare şi private
pentru situaţii de urgenţă. La
competiția care s-a desfăşurat
pe stadionul ,,Petrolul” din Mu-
nicipiul Târgovişte, au participat
următoarele servicii:
- Servicii Private pentru
Situaţii de Urgenţă (SPSU): SC
GEO STING SRL Târgovişte; SC
TERMOELECTRICA SA – Sucur-
sala electrocentrale Doicești; SC MECHEL Târgovişte SA; SC ARCTIC SA Găeşti; SC IRV Călători CFR SIRV Titu
SA; SC COMPET SA Ploiești – Sector Moreni; SC OMV PETROM SA – Divizia 2RZ.
- Servicii Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU) din: Târgoviște, Gura Ocniţei; Moroieni; Găești

CONCURSURI
și Pietroșița.
Aceste concursuri se
organizează anual, fiind

PROFESIONALE
împărţite în- tr-o etapă
judeţeană, u n a
interjudeţeană şi alta
naţională şi au drept obiectiv: dezvoltarea şi perfecţionarea aptitudinilor şi a deprinderilor specifice nece-
sare îndeplinirii acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă, evaluarea nivelului de pregătire a capacităţii
de intervenţie a serviciilor voluntare şi private, dar şi popularizarea în rândul cetăţenilor a unor aspecte din
specificul activităţii acestor servicii.
Probele de concurs au fost următoarele: Ştafeta 4x100 m; Pista de îndemânare şi viteză; Realizarea dis-
pozitivului de intervenție. După întrecerea
la cele trei probe, clasamentul general a fost
următorul:
- la SPSU pe locul I s-a clasat SC STING
PREST PROD SRL Târgovişte, pe locul II - SC
MECHEL Târgovişte SA şi pe locul III - SC TER-
MOELECTRICA SA - Sucursala electrocentrale
Doicești.
- la SVSU, pe locul I s-a situat cel al comu-
nei Gura Ocniţei, pe locul II cel al orașului
Găești, iar pe locul III cel al Municipiului
Târgoviște.
Serviciile clasate pe primul loc vor
reprezenta judeţul Dâmboviţa la faza
8 Salvatorii Dâmbovițeni interjudeţeană a concursurilor.
plutonier Andrei Sorin
la INCENDII
SUPRAVIETUITORII

INCENDIILE

Focul, prieten
sau du[man?
Oamenii au descoperit focul cu milioane
de ani în urm`. Un fulger c`zut pe p`mânt a
aprins o creang`.
Omul preistoric a descoperit lumina, c`ldura
[i puterea focului.
A înv`]at s` g`teasc`, s`-[i construiasc`
arme [i unelte cu ajutorul lui. Dar a mai aflat,
foarte repede, c` poate muri nimicit de fl`c`rile
nemiloase ale acestuia.
C` din neb`gare de seam`, fl`c`rile care îi
înc`lzesc casa pot s` o [i distrug`, într-o clip`.

Ce este un incendiu?
Incendiul este un foc sc`pat de sub control, adic` pe care oamenii nu-l
mai st`pânesc [i care se r`spânde[te repede.
Focul degaj` în acela[i timp c`ldur`,
lumin` [i fl`c`ri prin arderea unor mate-
riale ca: lemn, hârtie, plastic, textile.
Incendiul distruge cl`diri, arde p`duri [i
bunuri, omoar` oameni [i animale.

De ce arde focul?
Focul are nevoie de trei lucruri: un combustibil (un material care poate s` ard`),
c`ldur` [i oxigen.

Dac` un singur lucru lipse[te, focul nu se poate produce.

Acest lucru este bine de [tiut pentru c` te poate ajuta s` te aperi în caz de incendiu.

Salvatorii Dâmbovițeni 9
la INCENDII
SUPRAVIETUITORII

Ce faci dac` izbucne[te


un incendiu?
Singur acas`
Dac` e[ti singur acas` [i s-a produs
un incendiu nu intra în panic`: ie[i
din locuin]`, anun]` un vecin despre
incendiu [i roag`-l s` sune la
pompieri.
În nici un caz nu te întoarce în
locuin]` s`-]i salvezi juc`riile
preferate: via]a ta este mai
important`, iar p`rin]ii î]i vor
cump`ra altele.

Dac` p`rin]ii te-au încuiat în cas` [i nu po]i ie[i


din locuin]`, închide u[a camerei în care se afl`
incendiul,
a[az`-te în dreptul ferestrei deschise
dintr-o alt` camer` [i strig` cât po]i de tare
dup` ajutor. Ai grij` s` nu cazi.
În nici un caz nu încerca s` te ascunzi în dulap
sau sub pat.

Incendiul din buc`t`rie


Dac` mâncarea ia foc într-o crati]` [i e[ti
singur acas`, închide repede aragazul.
În nici un caz nu încerca s` arunci ap`
pe o crati]` în fl`c`ri pentru ca uleiul va
s`ri pe tine [i te va arde iar incendiul
se poate r`spândi. Pune un capac peste
crati]`, având grij` s` nu-]i ia foc hainele
sau p`rul, dar numai dac`, anterior, ai
exersat cu p`rin]ii acest lucru. Neavând
oxigen, focul se va stinge. Dac` nu po]i
face asta, nu e nimic. Important este s` nu
î]i pui via]a în pericol. Ie[i cât mai repede din buc`t`rie [i închide u[a în urma ta. În acest fel,
focul nu se va r`spândi [i în alte înc`peri. Ie[i din cas` [i cere ajutorul unui vecin sau apeleaz`
num`rul de urgen]` 112, pentru a cere ajutor de la pompieri.

10 Salvatorii Dâmbovițeni
la INCENDII
SUPRAVIETUITORII

De ce este focul periculos?


Focul scoate fum. Fumul este opac, adic` nu se vede prin el.
Acesta îi poate face s` se r`t`ceasc` pe cei care caut` o ie[ire [i îngreuneaz` ac]iunile
de salvare ale pompierilor.

Focul degaj` gaze otr`vitoare.


Respirarea fumului de c`tre oameni este foarte periculoas` [i este principala cauz`
a mor]ii în incendii. Prin arderea materialelor combustibile se produc gaze, cum ar fi
monoxidul de carbon [i bioxidul de carbon.

Aceste gaze sunt foarte periculoase


[i pot cauza moartea.
Majoritatea deceselor ca urmare
a incendiilor sunt cauzate de
asfixierea cu gaze de incendiu [i nu
de arsuri.

Focul face totul scrum.


Temperatura focului este foarte
mare. De exemplu, temperatura
aerului într-o cas` care arde poate
ajunge la 650 de grade Celsius, iar
în casa sc`rilor poate atinge [i 1200
de grade Celsius. Gânde[te-te c`
apa care fierbe are 100 de grade
Celsius [i nu po]i ]ine mâna în ea.
Focul face scrum tot ce-i st` în cale.

Focul se r`spânde[te
repede.
Focul se r`spânde[te foarte repede.
Atâta vreme cât are aer [i materiale
de ars, el cre[te, cre[te [i se întinde.

Speciali[tii spun c` pentru a stinge


un foc, de la producerea sa ai
nevoie:
1 - în primul minut o can` cu ap`;
2 - dup` dou` minute de o g`leat`;
3 - dup` trei minute de o cistern`.
Salvatorii Dâmbovițeni 11
la INCENDII
SUPRAVIETUITORII

Prevenirea incendiilor

A preveni incendiile înseamn` a face


tot ce î]i st` în putin]` pentru a mic[ora
riscul izbucnirii lor. {i asta înseamn`
s` fii atent [i prev`z`tor. S` te gânde[ti
c` orice aparat electric defect, foc
nesupravegheat, lumânare sau candel`
aprins` poate fi cauza unui incendiu ce
î]i poate mistui casa. Spune-le p`rin]ilor s` verifice periodic
aparatele electrice din cas`.
Aten]ie la chibrituri, lumân`ri De foarte multe ori un aparat electric care nu func]
[i brichete! Dac` g`se[ti brichete ioneaz` bine poate fi cauza unui incendiu. Mai bine
sau chibrituri r`t`cite prin cas` este îl arunci dac` nu poate fi reparat. Electricienii sunt
bine s` le dai cât mai repede unui cei care [tiu s` repare astfel de aparate. Unii p`rin]
adult. Atunci când au loc evenimente i cred [i ei c` pot face munca unui electrician [i
festive, cum ar fi anivers`ri, Cr`ciun, se apuc` s` lipeasc` fire electrice sau s` inventeze
Pa[te, sau înmormânt`ri [i comemor`ri diverse aparate. Spune-le c` n-ai vrea s`-i vezi
la care se folosesc lumân`ri, nu trebuie r`nindu-se reparând veioza [i nici n-ai vrea s` stai
s` te apropii foarte tare de ele pentru s` te gânde[ti mereu dac` nu cumva firele vor lua
a nu le d`râma din gre[eal`. Copiii foc, noaptea.
nu trebuie niciodat` l`sa]i s` aprind`
singuri lumân`ri. Dac` p`rin]ii pleac` }ine închis` u[a de la camera ta.
din camer` [i te las` cu lumân`rile Pe timpul nop]ii ]ine-]i u[a camerei în care dormi
aprinse în pomul de Cr`ciun, atrage-le închis`. C`ldura [i fumul unui eventual incendiu \
aten]ia s` le sting` înainte de a pleca. ntr-o \nc`pere vecin` vor ajunge mai greu la tine.

Dac`, din întâmplare, ]i se aprind


hainele, nu te agita, nu da din Din nefericire, mul]i copii nu
mâini. s-au putut salva din incendii
pentru c` au fost încuia]i în
Focul are nevoie de oxigen ca s` cas` [i nu au [tiut s` deschid`
ard` [i orice curent de aer (chiar [i geamurile [i s` strige dup`
cel pe care îl faci dând din mâini sau ajutor.
agitându-te) îl aprinde [i mai tare.

Culc`-te la p`mânt [i rote[te-te


stânga-dreapta pân` când stingi
focul. Acoper`-]i fa]a cu o batist`
umed` [i mergi în patru labe ca s`
nu înghi]i fum.

12 Salvatorii Dâmbovițeni
la INCENDII
SUPRAVIETUITORII

INCENDIUL DIN SAVAN~


Poveste
Îl cunoa[te]i pe Pompi? Pompi
este un trompocer. Trompocer? [i culoarea aceea neobi[nuit`.
Pentru c` trebuie s` v` spun c` tot felul de cocoloa[e de
Ce-i asta, v` ve]i întreba
Pompi era mov. Mov cardinal, frunze în cap, îl scuip` sau
desigur? Ei bine, un trompocer
cum este liliacul atunci când îl îmbrâncesc, spunându-i
este un trompocer. Iar Pompi
înflore[te. Greu s` tr`ie[ti cu cuvinte batjocoritoare. Ar fi
este singurul trompocer de pe
asemenea înf`]i[are în savan`. vrut s` fie prietenul lor, s` se
p`mânt. Tr`ie[te în savan` cu
Iar la [coala din savan` aproape joace cu ei în curtea [colii, s`-i
tat`l lui, rinocerul Armand, [i cu
c` nu po]i supravie]ui. invite la el acas` [i s` asculte
mama lui, elef`n]ica Lili.
{coala este construit` în cu ei pove[tile bunicului Matu
P`rin]ii lui s-au iubit foarte tare
scorbura unui arbore de Salem.
în tinere]e, dup` ce Armand
sequoia. E cel mai mare arbore {i câte avea de povestit
a salvat-o pe Lili de ni[te
pe care l-a]i v`zut. Animalele bunicul... despre stele, despre
leoaice furioase. Atunci Lili,
pe patru picioare anotimpuri, despre animale
au clasa la parter, [i vân`toare, despre Marele
animalele de prad` incendiu din savan`, când
vin aici doar când bunicul salvase atâtea vie]i
dau lucr`ri de nevinovate!
control. În rest, fac Dar nici un pui de animal nu
practic` pe câmpii. voia s` fie prietenul lui. Noroc
Animalele mai mici c` tata Armand îi d`ruise un
[i c`]`r`toare, ca muscofon ca s` nu moar` de
maimu]ele, sunt plictiseal`. Muscofonul era
la etajul unu. Iar f`cut din dou` mu[te mari,
sus de tot este foarte muzicale, legate printr-
clasa p`s`rilor. La un fir de p`ianjen, pe care
parter, doamn` înv`]`toare [i le b`ga în urechi [i care îi
recunosc`toare, s-a c`s`torit
este hipopot`mi]a Bela. cântau. Noroc cu ele [i cu
cu el. Peste aproape doi ani s-a
Este înv`]`toarea lui Pompi. bunicul, c`ci altfel [i-ar fi luat
n`scut Pompi. Un trompocer.
Oricât încearc` ea s`-i fac` câmpii de mult.
A[a l-a numit bunicul Matu
trompocerului via]a mai -Aten]ie la mine! le ceru din
Salem.
u[oar`, nu prea reu[e[te. Puii nou doamna Bela. Am s` fac
Cât a fost mic n-au fost
de marmot`, de rinocer, de un anun] important. Mâine o
probleme. Toat` lumea elef`n]
elefant [i de hipopotam î[i bat s` v` dau lucrare din Marele
easc` [i rinocereasc` l-a
încontinuu joc de Pompi. incendiu al savanei. Sper c` a]
acceptat pe Pompi, mai ales c`
-Potoli]i-v`! Lini[te, i înv`]at bine.
îi stimau [i îi iubeau pe Lili [i pe
Armand. Dar când s` mearg` la v` rog! L`sa]i-l pe
[coal` a fost mai greu. Cum s` Pompi în pace!
accepte ceilal]i copii de animale - C i u d a t u l e !
felul în care ar`ta Pompi? Movuliule! strig`
Cum ar`ta Pompi? P`i ca un marmota Izabela [i
elefant pitic, cu corpul acoperit cocolo[i o frunz` de
de o plato[` de rinocer, cu o palmier pe care i-o
tromp` lung`-lung`, cea mai arunc` în cap.
lung` tromp` pe care a]i v`zut-o Lui Pompi îi d`dur`
vreodat`, [i ni[te urechi mari- lacrimile. În fiecare
mari, cât dou` p`turi. {i mai era zi copiii îi arunc`

Salvatorii Dâmbovițeni 13
la INCENDII
SUPRAVIETUITORII
INCENDIUL DIN SAVAN~
-Ei a[! Cui îi trebuie istoria
aia plicticoas`! La ce s` ne anotimpul ploios, dar pân` în
foloseasc`? spuse zeflemitor acea zi doar plouase molcom, se una în spatele celeilalte.
Izabela. lini[tit. Acum îns` se apropia Doamna Bela abia îi mai ]
-E o poveste foarte frumoas` din furtuna. inea pe micii elevi pe loc.
care po]i afla cum s` scapi dintr- -Bum! Buhuhum, se auzi Îi a[ez` în [ir indian [i pe
un foc mare. Î]i poate ajuta în [i fulgere mari, luminoase genunchi, apleca]i, începur`
via]`, [opti Pompi. s` ias` pe rând din scorbur`.
-Ciudatule, nu te-a întrebat Dac` n-ar fi fost maimu]ele
nimeni! se r`sti marmota. astea nebune, puii de animale
-Are dreptate Pompi, spuse ar fi ie[it mai repede. Dar, nu,
înv`]`toarea. Izabela, ceea ce ele, ca nebunele, se agitau în
s-a întâmplat demult se poate trunchiul copacului dându-se
repeta. Trebuie s` [tii s` te aperi de pere]i. Pân` când uneia îi
de foc. {i, dup` cum ai aflat, lu` coada foc.
sper, sau poate c` nu, bunicul -Au, au, au, ajutor!!! s`rea
lui Pompi, domnul Matu Salem a maimu]a, f`când ca focul din
salvat atunci p`durea. coad` s` se înte]easc`.
-O fi salvat-o, doamna -Stai locului! strig` Pompi
înv`]`toare, dar are un nepot [i puse un picior pe ea. Îi
care nu se poate salva pe el. acoperi coada cu o ureche [i
-H`, h`, h`h`… izbucnir` focul se stinse pe dat`.
râsetele batjocoritoare ale br`zdar` tot cerul. Anim`lu]ele Ie[ir` apoi unul câte unul
elevilor. Pompi î[i acoperi ochii se strânser` speriate unele în afar`. P`rin]ii erau to]i în
cu urechile uria[e [i se retrase altele. curte, îngrijora]i. P`s`rile
sub banc`. Izabela î[i în`l]` -Nu v` speria]i! A fost doar duseser` vestea în toat`
triumf`toare botul [i ridic` l`bu] un fulger, încerc` Bela s`-i savana. Acum aproape tot
ele în sus a triumf. lini[teasc`. Dar ochii ei erau arborele [colii ardea.
-Izabelaaa, e[ti pedepsit`. cam însp`imânta]i. -Sunte]i to]i? întreb`
Pentru mâine ai de f`cut o Un alt fulger, de data asta mult hipopot`mi]a Bela.
lucrare despre Marele incendiu mai aproape, str`b`tu din nou -Cred c` da, zise Pompi. Se
[i în plus trei pagini pe care vei cerul. Sunetul tunetului îi asurzi. uit` apoi la colegii lui. Nu, nu
scrie „am gre[it, am gre[it, am Maimu]ele f`ceau o g`l`gie erau to]i.
gre[it”. Ai în]eles? înfior`toare la etaj, iar p`s`rile -Izabela, doamn`, Izabela
-Da, doamn`. E numai vina se agitau nebune[te printre lipse[te.
ta, spuse ea printre din]i[ori, frunze. -Dumnezeule, [i intrarea s-a
ar`tându-i pumnul lui Pompi. -Sta]i lini[ti]i, nu v` speria]i, mai pr`bu[it pe jum`tate!
-Izabelaaa, potole[te-te c`ci apuc` s` spun` doamna Bela -Nimeni nu mai poate intra,
altfel î]i chem p`rin]ii la [coal`! când un alt fulger str`b`tu cerul spuse Matu Salem
Ei, acum copii, zise hipopot`mi] [i atinse chiar sequoia
a, s` v` predau lec]ia „despre în care se afla [coala.
frunze bune de mâncat [i hrana Copacul uscat [i
ecologic`”. Dup` cum [ti]i… b`trân se aprinse.
Pompi nu o mai asculta. Era P`s`rile zburar`
cel mai bun elev din clas`, dar îndrumate de domnul
acum era înfrico[at de amenin] papagal. Maimu]ele
area Izabelei. De ce era a[a de nu mai ascultau de
rea? Se uit` pe geam [i v`zu nimeni [i se buluceau
nori plumburii pe cer. Venise spre ie[ire, c`]`rându-

14 Salvatorii Dâmbovițeni
la INCENDII
SUPRAVIETUITORII
INCENDIUL DIN SAVAN~
fiu r`ut`cioas` cu tine.
{i marmota se arunc` spre
Când ajunse în
Pompi [i îl pup` pe tromp`.
curte toate animalele
Întreaga adunare începu s`
aplaudar`.
trop`ie, s` ciripeasc` [i s`
Girafa se aplec` repede
scoat` strig`te de bucurie
s` dea primul ajutor.
-Ura! Ura! Tr`iasc` Pompi!
Sufl` asupra Izabelei
-Vezi, acum e[ti la fel de
care încet-încet î[i reveni
celebru ca [i mine, zise Matu
în sim]iri.
Salem. Pompi, sunt foarte
apropiindu-se de nepotul s`u. -Ce? Ce s-a întâmplat?
mândru de tine.
-Mi-a spus c` se întoarce Unde sunt?
Pompi se f`cu [i mai mov decât
dup` ghiozdan, se smiorc`i o -E[ti salvat`. Era s` mori în
era de obicei. Era bucuros
marmot` cu fund` galben`. A incendiu. Pompi te-a salvat. {i
cum nu mai fusese niciodat`.
zis c` nu dureaz` decât dou` girafa o ajut` s` se ridice.
F`cuse o fapt` bun` [i acum
minute. ~`````… [i mititica -Cum? Pompi m-a salvat? Dar
to]i îl iubeau. {i cine [tie, poate
începu s` plâng`. de ce ?
c` mâine va ie[i la un suc de
-M` duc eu, spuse Pompi. {i -Pentru c` este bun [i curajos.
frunze cu Izabela sau îl va
f`r` s` mai a[tepte se arunc` Pentru c` înva]` foarte bine
invita la ea acas` [i va renun]
dincolo de perdeaua de fum. Î[i [i pentru c` [tie lec]ia despre
a la muscofon [i mâine, da,
]inu r`suflarea, î[i r`suci trompa Marele incendiu al savanei,
mâine… ei bine, mâine va fi o
ca s` nu respire fumul greu. pentru c` nu-]i poart` pic` [i
nou` zi în savan`.
Lacrimile începur` s`-i curg` pe vrea s` fi]i prieteni, pentru c`
fa]`. Nu vedea aproape nimic. vrea s` fac` fapte
C`ldura nu o sim]ea prea tare. bune, mai spuse
Plato[a mo[tenit` de la tat`l Matu Salem.
s`u, Armand, se dovedea foarte Izabela î[i l`s` ochii
util`. Se împiedic` de ceva. în jos, ru[inat`. Îi
Pip`i cu trompa. Era Izabela, ridic` apoi [i erau
le[inat`. Î[i încol`ci trompa plini de lacrimi.
în jurul ei [i o trase încet spre -Îmi cer iertare,
ie[ire. Pompi. N-am s` mai

Teme de discuţie
1. Din ce cauz` ia foc [coala? {ti]i [i alte
cauze ale izbucnirii unui incendiu? 4. Cum reu[e[te Pompi s` ajung` la ea
Spune-]i-le. [i s` o salveze?

2. To]i [colarii din savan` se comport` 5. De ce crede]i c` Pompi a [tiut cum s`


cum trebuie în timpul incendiului? reac]ioneze în timpul unui incendiu?
Cine reac]ioneaz` gre[it [i ce p`] De unde a [tiut el?
e[te?
6. {ti]i [i alte pove[ti cu incendii?
3. Ce se întâmpl` cu marmota? Ce a Povesti]i-le. Cum s-au terminat? Cu
f`cut ea gre[it? Ce era s` p`]easc`? bine sau cu r`u? De ce?

Salvatorii Dâmbovițeni 15
Targoviste,
Serviciul de stingere a incendiilor
plt.adj.Gabriel Gătej
Toate aspectele vieţii omului sunt legate tatea întregii obşti de a participa cu un-
de folosirea focului fie că este folosit pen- eltele aflate la îndemână la stingerea in-
tru încălzire și preparatul hranei, dar și pen- cendiilor, ulterior cu obligarea anumitor
tru apărare, topirea metalelor sau făurirea categorii sociale (meseriaşi, de regulă)
uneltelor de muncă. Tot focul, din prieten de a fi prezente la stingerea incendiilor,
al omului, a devenit şi dușman al acestuia introduce o formă superioară de organi-
atunci când nu știe să-l stăpânească, când zare: serviciul “tulumbagiilor”.
el scapă de sub control. De aceea, din cele Originar din Turcia (tulumbă = pompă),
mai vechi timpuri s-a acţionat şi s-au luat serviciul tulumbagiilor a luat fiinţă la Ista-
măsuri pentru lupta împoriva distrugerilor mbul în anul 1726. Prin filiera fanariotă, Compania de Pompieri din Târgoviște
provocate de foc. această formă de organizare a ajuns si în construită în 1907
Tările Române, pe la mijlocul sec. al XVIII-
Inceputurile... lea, în timpul domnitorului Nicolae Mav-
rogheni (1787).
După incendiul devastator din 1804 –
reinstaurarea domniilor pământene nu a
avut un efect imediat asupra organizării
luptei de combatere a incendiilor. Abia
Ca orice instituţie a statului, evoluția Bucuresti, domnitorul Constantin Vodă după marele incendiu din 19 iulie 1827 şi
pompierilor este strâns legată de condiţiile Ipsilanti încearcă să oprească fluctuaţia după intrarea Moldovei sub administrare
economice specifice fiecărei perioade. membrilor celor 4 steaguri de foc (a câte rusă (1828 – 1834), s-au luat măsuri de
Lipsa de documente ori de referinţe 50 de oameni) prin statornicirea comen- suplimentare a numărului tulumbagiilor
de orice natură împiedică extinderea zii primului steag şi acumularea de către (numiti aici “pojarnici” în urma influenţei
cercetărilor asupra întregului teritoriu al acesta a experienţei atât de necesară în limbii ruse). Însă, marile incendii care au
județului Dâmbovița, însă, datele despre dirijarea actiunii de stingere. Steagurile urmat (1832, 1833) nu au făcut altceva
dezvoltarea culturii materiale și spirituale, de foc erau compuse din oameni de dif- decât să scoată în evidenţă proasta organi-
a meşteşugurilor, a schimburilor materi- erite tagme, nu numai din meseriaşi, care zare, dotare cu instrumente de intervenție,
ale, existenţa conductelor de apă, a cister- în 1816 alcătuiau o forţă paralelă cu cea a precum şi lipsa apei trebuincioase. Se
nelor de apă, pot indica faptul că existau și tulumbagiilor (era alcătuită din 40 de oa- ajunge astfel la concluzia înfiinţării unei
preocupări privind organizarea acţiunilor meni). “roate” (companii) de pojarnici, dotată cu
în caz de incendiu. Şi la Iași, în aceeaşi perioadă, se iau cele necesare şi având o singură misiune:
După ocuparea Daciei, Imperiul Roman măsuri de suplimentare a instrumentelor stingerea incendiilor.
şi-a impus formele proprii pentru combat- de foc, prin obligarea tuturor mânăstirilor Concomitent cu grija pentru o mai bună
erea incendiilor, prin recurgerea la folosi- de a asigura rezerve de apă (6 căzi), 6 căngi organizare, autorităţile iau măsuri pentru
rea serviciilor condiţionate ale unor colegii și 6 topoare. Anul 1820 consemnează în dotarea cu instrumente specifice a tulum-
de meseriaşi (fierarii, croitorii și lemnarii – Iași existenţa tulumbagiilor în structura bagiilor, astfel că, în epoca fanariotă, apar
care erau constituiţi în 3 colegii). Agiei (3 tulumbagii) și Hătmăniei (12 tu- “pustile de apă” sau “proscile” (de la verbul
Această organizare este atestată lumbagii), forţe cu totul insuficiente. actiunii sale: a împroşca). Aceste pompe,
în zonele urbane. În ceea ce priveste Oraşelor transilvănene le este specifică originare din Nurnberg, au apărut întâi
localităţile rurale nu sunt date referitoare o multitudine de forme organizatorice în Transilvania, de unde s-au răspândit şi
la o cât de sumară organizare a luptei con- de combatere a incendiilor, forme care, în celelalte Tări Române, aproximativ în
tra focului, însă se presupune că această în ansamblul lor, foloseau priceperea secolul al XVII-lea.
sarcină revenea aici întregii comunităţi profesională a breslelor. Astfel, la incendii, Documentele atestă că începutul de
valide (care intervine în spiritul solidarităţii în fruntea locuitorilor se situau breslele de sec. XIX aduce cu sine fabricarea tulum-
cu uneltele specifice activităţii cotidiene). meseriași, obligate să intervină cu uneltele belor în centrele meşteşugăreşti din Iași
După sec. III d.H. se constată o decădere specifice meseriei lor și deţinând atribuţii şi Bucureşti, astfel că, după 1830, impor-
a centrelor urbane și o trecere a sarcinii de speciale de stingere, în funcție de profesia tul “tulumbelor de foc” este în continuă
combatere a incendiilor la obștile sătești, respectivă. scădere. În anul 1835, se solicită chiar
care astfel, au preluat toate sarcinile legate Aceste măsuri luate pentru zonele ur- înfiintarea unei şcoli de meserii, cu elevi
de asigurarea existentei lor, de la apărarea bane, nu se regăseau și în localităţile ru- recrutaţi dintre ostaşi care să înveţe
împotriva invadatorilor, până la apărarea rale, care mult timp au fost lăsate la voia “meşteşugul dregerii tulumbelor şi
împotriva focului. întâmplării, punându-se accent pe obliga- fabricaţia lor”.
Această organizare, datorită evoluţiei tivitatea participării tuturor locuitorilor în Repetatele incendii care mistuiau, în nu-
lente a satului, se păstrează până în sec. caz de incendiu. mai câteva ceasuri străzi si cartiere întregi,
al XVII-lea, când puternica dezvoltare și Progresul societăţii românesti din dece- i-au convins pe oameni că în condiţiile
diversificare a meşteşugurilor săteşti va niile 3 si 4 ale secolului al XIX-lea, restau- slabelor mijloace tehnice de luptă, succe-
face că în fruntea obştii să se situeze acei rarea domniilor pământene și reglemen- sul acţiunii depindea, pe lângă disciplina
meşteşugari care, în a doua jumătate a tarea administrării ţărilor au impulsionat forţelor, de alarmarea promptă. Astfel,
sec. al XIX-lea, vor constitui formaţii vol- combaterea incendiilor. secole de-a rândul, observarea s-a făcut
untare de pompieri. De asemenea, timpul Astfel, la Bucuresti, Marea Vornicie din foişoare speciale sau din locuri amena-
şi progresul social-economic au impus şi (înfiinţată în anul 1794) era înlocuită în jate în clădiri înalte, iar anunțarea s-a făcut
schimbarea vechilor practici de stingere. 1831 cu Sfatul Orăşenesc, care avea şi prin tragerea clopotelor, sunete repetate
Epoca fanariotă, pe lângă păstrarea atribuţii pe linia combaterii incendiilor, de corn etc. va urma...
vechii prevederi cu privire la obligativi- de colaborare cu Agia Capitalei. La Iași,
16 Salvatorii Dâmbovițeni
RECOMANDĂRI ÎN CAZ DE INCENDIU
FIRE INSTRUCTIONS

PASTRATI-VA CALMUL, ANUNTATI PERSOANELE DIN JUR


KEEP YOUR CALM DOWN, ALERT AROUND PERSONNEL

Urmaţi întocmai instrucţiunile date de personalul obiectivului. Nu luaţi nici un fel


de iniţiative pe cont propriu. Riscaţi să vă expuneţi unor pericole inutile.
Follow the instructions of the personel. Do not take initiatives. Do you risk dan-
gers.

Îndreptaţi-vă spre destinaţiile indicate fără a lua obiecte personale. Acestea vă pot
îngreuna evacuarea. Viaţa dumneavoastră este mult mai de preţ.
Hie to the indicated places stopping to collect personal belongings. This cumber
your evacuation. Your life is more preciouse.

Nu vă întoarceţi spre locurile în care se manifestă incendiul pentru a vă lua un


obiect personal considerat de dumneavoastră de valoare.
Do not return to the fire place to take a personal belongings.

În caz de incendiu este interzisă la evacuare utilizarea lifturilor .


Do not use the lifts in case of fire.

Mergeţi la locul prestabilit de adunare în situaţii de urgenţă, marcat


corespunzător.
Go to the assembly place, appropriately marked.

FUMATUL ESTE INTERZIS


DO NOT SMOKE
1 1 2
NUMĂR UNIC DE URGENȚĂ
w w. i s udb.ro
w

contact@isudb.ro
ISU ”Basarab I” Dâmbovița
CIRP T2 2010
Târgoviște, CP 130087