Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

Directia Generala Elaborare Strategii Agroalimentare

POLITICA AGRICOLĂ
COMUNĂ
SI IMPACTUL PE PLAN
NAŢIONAL
Cristu Chirfot MAPDR – D. G. Strategii
agroalimentare
Craiova – 12.Decembrie 2006
 POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ SI IMPACTUL PE
PLAN NAŢIONAL
Viziune de ansamblu

2. Februarie 2005: Comisia Europeană a relansat Strategia

Lisabona
Strategia încearcă să ofere soluţii pentru nevoia crescută a UE
privind impulsionarea creşterii economice, crearea de noi locuri
de muncă şi creşterea competitivităţii pe piaţa internaţională.

Strategia ţinteşte să ofere oamenilor un standard de viaţă mai

ridicat prin oferirea unui mediu natural şi social durabil.

S-au stabilit principii de bază privind contribuţia PAC la Strategia

Lisabona: perfomanţă economică puternică ce merge
concomitent cu utilizare durabilă a resurselor naturale.
 Actorii PAC
Pe plan UE Pe plan mondial
Fermieri
Platitorii de taxe si OMC
impozite OECD
Consumatorii Exportatori neţi
Politica
Mediul privat şi public Agricolă Importori neţi
decizional
Comună ACP
Reprezentanţii societăţii
civile fundaţii – asociaţii LDCs
din domeniile: (mediu, MERCOSUR
societatea rurală, etc)
...
...

Aderarea Noilor Ţării Membre

 Principiile iniţiale ale PAC Articolul 39
(1958) ROMA

• creşterea productivităţii prin promovarea progresului

tehnologic şi asigurarea utilizării optime a factorilor de
producţie, în special a muncii
• asigurarea unui standard de viaţă acceptabil pentru cei
din sectorul agricol
• stabilizarea pieţelor
• asigurarea aprovizionării
• oferirea consumatorilor de produse alimentare la preţuri
rezonabile.
 Evolutia PAC
1984: cote privind producţia de lapte
1988: stabilirea nivelului maxim a cheltuielilor UE pentru
fermieri
1992: Reformele Mac Sharry (limitarea producţiei în
creştere(29% pentru cereale,15% pentru carne de vită), plăţi
‘set-aside’ sistem de “decuplare” a ajutorului pentru venit
de ajutorul pentru producţie
2002: stagnarea cheltuielilor agricole pînă în 2013, în
termeni reali
2003: decuplarea subvenţilor pentru o anumită cultură,
plăţile către exploataţiile individuale legate de respectarea
mediului, standarde de siguranţa alimentelor şi standarde
de bunăstare a animalelor.
2005: Reforma regimului zahărului
 Politi
ca
Agri
Productivitate
colă
Competitivitate

Com Durabilitate

Inceputul
PAC 1960
Anii de criză
1986 1988 unăReforma
Mc Sharry 1992
Agenda
2000
Reforma PAC
2003

Securitatea Supra productia

Alimentară Reducerea Orientarea catre
Cheltuieli supraproducţiei piata
Imbunatatirea exagerate Reformarea PAC
Mediul Consumator
productiei Relaţii Inconjurator Competitivitate
Dezvoltare Rurala
Stabilizarea tensionate pe Dezvoltare
Stabilizarea Mediul Inconjurator
Pietelor plan Rurala
Veniturilor DECUPLAREA DE
internaţional
Sprijinirea Masuri Stabilizarea PRODUCTIE
veniturilor structurale Bugetului SPS - SAPS
 Contextul reformării PAC

Reforma Fondurilor Viitorul dezvoltării

Structurale rurale: 2004/2005 Dezvoltarea economică a
pieţelor agricole

Reforma Fondurilor Reforma PAC:

Structurale FEADR 2004 OMC / OMS
„Runda Doha “
Reforma PAC:
Perspectiva 2003
financiară Relaţiile comerciale
2007-2013 internaţionale
Evaluarea
EU – Consiliul BXL intermediară 2002 Lărgirea UE
din Octombrie 2002
EU 25
cadrul financiar EU 27
datorat lărgirii UE AGENDA 2000 EU …
 FEOGA - EAGF
100%

EAGGF Guarantee section

80%

60%

40%

20%

0%
1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Restitutions Market support and other interventions

Direct Aids - (Aides Production) Rural Development
Modelul european privind agricultura în UE
Modelul european în domeniul agrar se bazează pe o agricultură
competitivă, durabilă, multifuncţională şi de acoperire a întregului
teritoriu.

Politica Agrara - Sinergia dintre

Agricultură
şi Dezvoltare Rurală
Viabilitate Economică – orientare catre piata

Societatea rurală – elementul important

Integritatea mediului
 POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ - 2007-2013

FEGA – Fondul European de FEADR – Fondul European de

Garantare Agricola Agricultura si Dezvoltare Rurală

PILONUL I PILONUL II

Politica de piaţă Politica de

dezvoltare regională
Sprijin pt. venit
Bunuri publice

Funcţia de mediu
Producţia de Funcţia rurală
alimente

Agricultură şi zone rurale durabile

Noua PAC (2007-2013)

Primul pilon Pilonul doi

Axa 1
Cresterea sectoarelor
Organizaţii Comune Agricol si forestier
de Piaţă Axa 2
O.C.M. Imbunatatirea
subvenţii export Mediu si peisaj rural
sprijin piaţă Axa 3
Diversificarea economiei
in zona rurala si cresterea
Plăţi directe calitatii vietii
Axa Leader
BUGETUL UE 2006

€ 56,87 milliarde
 Politica agricolă comună

• PAC este domeniul de politici cel mai reglementat din

Uniunea Europeană
• dar fiecare stat membru trebuie să înţeleagă aceasta ca un
cadru în care se pot formula politici de acoperire a cerinţelor
naţionale
• implementarea trebuie să se bazeze pe structuri
administrative eficiente şi efective
• politica agrară naţională trebuie să se concentreze pe
beneficiar: fermierul şi consumatorul
• în prezent în România: implementarea OCM, IACS şi a
măsurilor de Dezvoltare Rurala se bazează pe cerinţele
naţionale
• formularea de politici trebuie să ia în considerare şi evoluţii
viitoare, de exemplu bio-energia
 EVOLUTIA SPRIJINULUI FINANCIAR IN SECTOARELE VEGETAL SI ZOOTEHNIE SI
AINVESTITIILOR IN AGRICULTRA IN PERIOADA 2001-2006
420,0
410,2 (55,2) 380,
450,0
(63,4) (40,3)
319,5 sprijin vegetal
milioane euro (%din bugetul MAPDR)

400,0
308,9 (33,9)
350,0 (73,4)
264,0
300,0 247,5 sprijin
(69) 197,2
(44,9) 193,2 zootehnie
250,0 (25,4) (24)

200,0 investitii in
118,4 agricultura
74,9 (18,3)
150,0
58 (13,6)
24,7 (15,2) 63,2*
100,0 36,6
(5,9) 23,3 (11,5) 23,8
14,1 (6,1) (3,7) (4,8)
50,0
(3,4)
0,0
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Anul * inclusiv mediul
 Proiectia anului 2007 - MAPDR

Perspectiva anului 2007 are in vedere:

 Continuarea investitiilor in agricultura si a Programului “Fermierul”.

 Introducerea subventiei fixe si uniforme

uniforme la hectar, indiferent de tipul de productie, conform principiului platii unice
la hectar - SAPS (Single Area Payment Scheme) pentru toate terenurile agricole apartinand fermelor eligibile
(peste 1 ha, constituite din parcele mai mari sau egale cu 0,3 ha) conform reglementarilor europene.

 Pentru stabilirea nivelului subventiei unice la hectar, suma anuala se va imparti la numarul de hectare insumat de
toate fermele de peste 1 hectar inregistrate in Registrul Fermelor pana la data de 15 mai 2007 (data limita de
depunere a cererilor de subventii din partea agricultorilor).
 Mentinerea subventiei la hectar decuplata de productie si diferentiata in functie de tipul de produs, pentru
sectoarele considerate sensibile sau prioritare (subventie complementara sustinuta din bugetul national - CNDP).
CNDP).

 Romania are dreptul sa utilizeze, conform negocierilor cu UE, un buget de maxim de 528 milioane euro, din care
122,1 milioane euro pot proveni prin transferul a 20% din alocarea pe 2007 pentru dezvoltarea rurala, pentru a
reduce efortul bugetar national.

 Prin aceasta subventie complementara se vor sustine in continuare sectoare care au fost sustinute si in 2006.

 Efectuarea platilor subventiilor catre agricultori începe in octombrie 2007 (perioada martie-mai primirea cererilor
de plata, perioada iunie-septembrie control pe teren si din octombrie demararea platilor catre fermieri).
 Mentinerea sistemului de interventie pe piata cerealelor, la care se vor adauga sisteme de interventie sau alte forme de regularizare si pe
piata altor produse (carne, lapte, vin, legume-fructe, zahar, etc.) conform reglementarilor PAC.
 Desfasurarea Planului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, structurat pe 4 axe strategice de sprijinire a fermierilor (20 de masuri).
 Mentinerea sistemului de interventie pe
piata cerealelor, la care se vor adauga
sisteme de interventie sau alte forme de
regularizare si pe piata altor produse
(carne, lapte, vin, legume-fructe, zahar,
etc.) conform reglementarilor PAC.
 Desfasurarea Planului National de

Dezvoltare Rurala 2007-2013, structurat

pe 4 axe strategice de sprijinire a
fermierilor (20 de masuri).
 3000

2746.3
DIMENSIUNEA PACHETULUI FINANCIAR AL PLATILOR DIRECTE PE SUPRAFATA

2471.7
SAPS si CNDP IN CATEVA DIN NOILE STATE MEMBRE
2500

2197.1
1922.5
2000

1648
1373.4
milioane euro

1253.3
1500
1098.8

1111.9

1023.6
1059.6
988.6
865.2

883

854.6
845

769.3
1000

741.9
724.3

706.4

683.9
618.5

618.1

598.5
495.1

527.9

513.2
427.8
408.7

440
375.4

342.4

500
265.7
227.9

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cehia Ungaria Polonia Romania

 EVOLUTIA PACHETULUI FINANCIAR A SPRIJINULUI DIRECT IN AGRICULTURA -
SAPS SI CNDP
1760 1760 1760 1760 1760 1760 1760 1760 1760 1760 1760
100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

1589.4
1412.8 90.3%
80.3%
1236
milioane Euro (% din media UE 15)

70.2%
1059.6
60.2%
883
50.2%
706.4
40.1%
618.1
527.9 35%
440
30%
25%

527.9 527.9
528
30% 30%
30%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Media Pachetelor Financiare a Platilor Directe in UE 15

Plati Directe pe Suprafata - "SAPS" in Romania
Plati Complementare Directe pe Suprafata - CNDP - "Top up" - in Romania
 Plăţile directe
Principalele conditii de eligibilitate pentru a beneficia de SAPS, PNDC
vegetal, culturi energetice si zahar sunt urmatoarele:
- Utilizarea unei suprafete de teren agricol mai mare sau egala cu
1ha. Aceasta suprafata nu poate fi formata din parcele mai mici de
0,3 ha.
-Mentinerea terenului agricol respectiv in bune conditii agricole si de

mediu.
Schemele de plăţi directe care se acordă începând cu
anul 2007, ca mecanisme de susţinere a producătorilor
agricoli, conform PAC:
Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS)
Plăţi naţionale directe complementare în sectorul
vegetal (PNDC).
Plăţi naţionale directe complementare în sectorul
zootehnic (PNDC).
Schema de plată pentru culturi energetice.
Schema de plată separată pentru zahăr.
 Schema de plată unică pe suprafaţă
(SAPS)
● Plată directă pe suprafaţă acordata în mod
uniform, decuplată de productie, suprafetelor
menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu, şi
anume:
- cereale pentru boabe, plante leguminoase pentru
boabe, plante industriale, cartof, sfecla de zahar,
rădăcinoase pentru nutreţ, legume proaspete, pepeni
şi căpşuni, flori şi plante ornamentale, plante pentru
nutreţ, plante pentru producerea de seminţe şi
seminceri pentru comercializare, alte culturi în teren
arabil, inclusiv terenurile de sub sere şi solarii şi
terenul lăsat necultivat în mod deliberat;
Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS)

- pajişti permanente (păşuni şi

fâneţe);
- vii şi pepiniere viticole;
- livezi, arbuşti fructiferi, hamei,
pepiniere şi alte culturi
permanente;
- grădini familiale.
 Plăţi naţionale directe complementare
(PNDC) în sectorul vegetal
 Reprezintă plăţi în cadrul schemelor de
sprijin comunitare şi constau în acordarea
suplimentară de sume pe suprafaţă,
pentru următoarele culturi agricole:

- Grupa I: grâu şi secară, orz şi orzoaică,

ovăz, porumb şi sorg, floarea soarelui,
rapiţă, leguminoase pentru boabe;
- Grupa II: sfeclă de zahăr, orez, hamei,
tutun, soia convenţională, in şi cânepă.
Schema de plată pentru culturi energetice
 Acordarea unei sume unitare pe suprafaţă
începând cu anul 2007, pentru culturi
energetice destinate producţiei de
biocombustibili, şi anume: rapiţă, floarea
soarelui, soia şi porumb
 Fermierii care solicită plată pe suprafaţă
pentru culturile energetice, nu mai au
dreptul să primească plăţi naţionale directe
complementare în sectorul vegetal (PNDC),
pentru aceleaşi suprafeţe.
Schema de plată separată pentru zahăr

 Acordarea unei sume pe suprafaţă,

pentru cultura de sfeclă de zahăr,
destinată producţiei de zahăr.

Beneficiază de această plată fermierii

care au încheiat un contract de livrare
a producţiei de sfeclă de zahăr cu o
unitate procesatoare şi deţinătoare de
cotă.
 Plăţi naţionale directe complementare

(PNDC) în sectorul zootehnic

Se acorda o prima unitara pe cap de animal, in
vederea sustinerii activitatilor din domeniu, pentru
urmatoarele specii:
1. Bovine adulte femele, si suplimentar o
- prima pentru Controlul Oficial al
Performantei si / sau
- prima pentru bovinele insamantate artificial
in primele 4 luni dupa fatare.
2. Tineret bovin mascul destinat sacrificarii
3. Bovine adulte la sacrificare
4. Ovine si caprine
 Având în vedere că sprijinul financiar acordat producătorilor
agricoli prin Politica Agricolă Comună nu este suficient pentru
activităţile agricole, se pot acorda si alte facilităţi financiare
de la bugetul naţional, prin bugetul MAPDR se permite
acordarea de AJUTOARE DE STAT in urmatorii 3 ani pentru:

 activitati comune din agricultura

 activitati din sectorul vegetal
 activitati din sectorul zootehnic
 activitati din sectorul de imbunatatiri
funciare
 Activităţi comune din agricultură
- investitii pentru:
 sustinerea si regenerarea plantatiilor de

vii, arbusti si pomi fructiferi, hamei precum

si a materialului saditor
 dotarea tehnica a agriculturii si industriei

alimentare
 modernizarea unitatilor de productie

- sustinerea depozitarii productiei agricole

si a promovarii produselor
- sustinerea grupurilor de producatori

- sustinerea implementarii masurilor de

siguranta alimentara
 Activităţi din sectorul vegetal

 Sprijin in sectoarele legume-fructe,

culturi de câmp, viticultura,tutun, hamei,
cartof, plante medicinale si aromatice,
flori, plante dendrologice si ornamentale,
pentru:

- sustinerea productiei
- dezvoltarea tehnologiilor de productie

- sustinerea productiei marfa

 Activităţi din sectorul zootehnic

 Sustinere pentru:
- ameliorarea populatiilor de animale
- imbunatatirea calitatii produselor de
origine animala
- imbunatatirea calitatii productiei
pajistilor
- producerea si comercializarea
produselor apicole
 Activităţi din sectorul de
îmbunătăţiri funciare

 Sustinere pentru:
- asigurarea starii de functionare a
infrastructurii
- achizitia de instalatii si echipamente
- investitii pentru modernizarea si
retehnologizarea infrastructurii