OPINIE
Educatie
, financiara
Vi se pare c` sun` r`u aceast`
sintagm`, „educa]ie financiar`”?
Sau complicat? Inutil`? Nu ar tre-
bui. E adev`rat, suntem un popor
latin [i avem tendin]a de a bagate-
liza toate informa]iile care nu
con]in cuvinte dramatice ori cifre
transferabile \n conturile persona-
le. Pentru mul]i dintre noi, a lua
un credit de la banc` este un
drept. El nu presupune obliga]ii,
nu aduce responsabilit`]i. Putem
merge mai departe. C^teodat`,
nici nu [tim de ce \mprumut`m
bani de la o institu]ie de credit -
pare „trendy”, la urma urmei [i
vecinul a luat. Pur [i simplu e
mai confortabil s` cump`r`m
un televizor pe credit, \]i d`
senza]ia de... gratuitate.
Inevitabil, vine [i prima rat` din
graficul de rambursare. {i, brusc,
avem o revela]ie. De ce am luat
www.scoaladebani.ro
)
euro [i nu lei? Moneda na]ional`,
de[i pare uneori lipsit` de
prestan]` \n fa]a celei europene,
\]i poate furniza siguran]`. De ce
nu am citit cu aten]ie contractul?
De ce nu am fost atent la sugestiile
ofi]erului de credit? Una este s`
dispui de un card de credit [i alta
s` contractezi un \mprumut de
nevoi personale. |ntreb`ri tardive,
de multe ori. Ce s` mai spunem
de no]iuni precum management
financiar, optimizarea costurilor
sau asigurarea bugetului
personal.
A[adar, \n aceste condi]ii, fiecare
inten]ie de educa]ie financiar`,
din partea b`ncilor, devine extrem
de benefic`. S` nu uit`m c`
informa]ia este totul, nu numai
\n acest domeniu.
Edward Pastia
1
 CUPRINS:

Capitolul 1. Cum calcul`m costul real al unui credit.

Idei mici pentru bugete mari S` compar`m mere cu mere
Cum s` construie[ti bugetul familiei 4 [i pere cu pere 27
Model de calcul al unui buget lunar 6 Refinan]area la dobånzi mai mici 28
Cum ar ar`ta o zi f`r` cheltuieli 7 Cåt ar costa neplata la timp
Sfaturi practice. Cheltuielile - importante a datoriilor 29
sau neimportante 8 Cåt cost` o excursie la munte
Ce este [i cum calcul`m infla]ia cu banii de chirie 30
personal` 9 Tem` pentru acas`:
Model de calcul al infla]iei personale 10 Creditul f`r` riscuri 31
Problem`: S` ne \ntidem atåt cåt
ne ]ine plapuma. Cum calcul`m Capitolul 4.
dac` ne permitem un credit? 11 Adminstrarea cardurilor
Tem` pentru acas`: Frigiderul 12 Pl`te[ti cash sau cu cardul? 33
Cåte carduri \]i trebuie \n portofel? 34
Capitolul 2. Cåt de mul]i bani po]i cheltui
Cum folosim banca eficient de pe cardul de credit? 35
Cå[tig` timp folosind canalele Ce sunt cardurile de credit
alternative bancare 14 co-branded 36
Click 24 Banking BCR [i Prin 3D-Secure pl`]ile pe internet
Alo 24 Banking BCR 15 sunt mai sigure 37
Easy 24 Banking BCR 17 Cum procedezi \n situa]ii
Standing Order 18 neprev`zute? 38
Direct Debit 19
Cå]i bani economisesc lunar pl`tind Capitolul 5.
facturile prin canale alternative 20 Administrarea cheltuielilor
utilizand Pachetul de Cont Curent
>

Tem` pentru acas`: Pu[culi]a

pentru comisioane 21 Cum procedezi ca s` pl`te[ti
Opinie. Banii, oricåt de pu]ini, cåt mai pu]in 40
aduc fericirea 22 Cum po]i ob]ine o rezerv` de bani? 42
Administrarea cheltuielilor utilizånd
Capitolul 3. Pachetul de Cont Curent BCR 44
Cum administram costurile Tem` pentru acas`:
)

unui credit „}i-am luat un inel...” 46

Cåt de mult te po]i \mprumuta 24 Opinie. Cine r`spunde
Cum evalu`m posibilitatea de propriul buzunar? 47
unei familii de a contracta un credit 25
Costul real al unui credit 26 Va urma... 48

2 www.scoaladebani.ro
 Banii nu ajung, trebuie s` [tii
s`-i cheltuie[ti.

www.scoaladebani.ro 3
 )
CUM SA CONSTRUIESTI
, BUGETUL FAMILIEI
Bani. Bani cheltui]i pentru a ajunge la
locul de munc`. Bani pentru m^ncare.
Bani pentru distrac]ie. Bani pentru
ziare [i reviste. Bani pentru \ntre]i-
nere. Bani pentru tot soiul de facturi.
Bani pentru rate. Cu c^teva zile
\nainte de salariu sau poate chiar la
c^teva zile dup` \ncasarea salariului,
po]i s` consta]i c` nu mai ai niciun
ban. Cum spune o vorb` rom^neasc`,
„Banii nu au coad`. Dac` \i arunci,
nu ai de ce s`-i mai apuci”. A[a c`, nu-i
arunca, mai bine controleaz`-i lun`
de lun`. Construie[te un buget,
\n patru pa[i simpli:
4 www.scoaladebani.ro
1 Analizeaza-ti
,
)
veniturile
Salariul, dob^nzile, veniturile din
activit`]i independente, dividende,
plasamente \n certificate de depozit,
chirii sau colabor`ri reprezint` surse
de venit care \]i aduc \ncas`ri lunare
la anumite date. Coreleaz`-le cu datele
c^nd trebuie s` faci pl`]i.
2 Analizeaza-ti
,
)
cheltuielile fixe
Ratele la credite, primele pentru
poli]ele de asigurare, chiria, facturile
la utilit`]i, costul pentru transport,
\ntre]inerea [i banii pentru alimente
sunt cheltuieli pe care le po]i aproxi-
ma lun` de lun`. Fii \ns` atent [i
la cheltuielile bancare generate de
retragerea de numerar de la banco-
mat, care pot fi eliminate dac` pl`te[ti
direct cu cardul la comercian]i sau
prin internet.
3 Calculeaza surplusul
)
sau deficitul de buget
Dup` ce elimini din venituri cheltu-
ielile fixe, po]i fi pe plus sau pe minus.
|n func]ie de rezultat, vezi ce alte
cheltuieli mai po]i s` faci [i cum po]
i investi surplusul sau, dimpotriv`, de
 unde po]i g`si bani pentru a completa
deficitul [i a acoperi cheltuielile luna-
re fixe - de exemplu, un descoperit
de cont, dac` ai un card de debit.
Zilele de na[tere ale prietenilor,
vaccinul pentru c`]el sau pisic`,
\mprosp`tarea garderobei personale -
la toate ne putem g^ndi \nainte
s` aloc`m o anumit` sum`. Asta

4 Mai mult decat mai ales c` acum [tii c^]i bani \]i
cele necesare > mai r`m^n din venit dup` ce au fost
eliminate cheltuielile absolut
Chiar [i cheltuielile variabile din necesare, respectiv dup` ce ai
ecua]ia bugetului pot fi aproximate. completat pasul 3.

Recreatie
,

Bugetul nu \nseamn` o „diet`” a

cheltuielilor! El reprezint` o unealt`
necesar` \mbun`t`]irii nivelului de
trai, un plan al repartiz`rii veniturilor
[i cheltuielilor. Unul dintre cele mai
vechi principii este regula celor 10%:
ideal este ca din fiecare salariu, 10%
din buget s` fie cheltuit pentru sine,
investind \n propriul viitor.
Dezvolt` un plan al cheltuielilor [i
pune totul pe h^rtie. Pe site-ul B`ncii
Comerciale Rom^ne ai la dispozi]ie
un instrument foarte util.
La sec]iunea „Programul” Ghidul
banilor t`i”, BCR ofer` un tabel -
„Bugetul personal” - care cuprinde
toate categoriile importante de
cheltuieli lunare. Vei [ti oric^nd cum
]i-ai alocat banii, dar po]i urm`ri
[i „infla]ia personal`” (vezi pag. 9).

www.scoaladebani.ro 5
  Model de calcul al unui buget lunar
Luna aceasta, cheltuielile planificate
ale casei sunt urm`toarele: chirie -
500 RON, de plat` pe 30 ale lunii,
\n numerar; \ntre]inere - 100 RON,
de plat` pe 30 ale lunii \n numerar;
curent - 50 RON, de plat` pe 20 ale lunii
prin serviciul pl`]i facturi la ATM BCR;
alimente - 700 RON, plata cu card BCR
Maestro; c`r]i - 50 RON, achizi-
]ionate cu plata \n numerar; telefon
mobil - 100 RON, de plat` pe 20 ale
lunii, prin serviciul pl`]i facturi
la ATM BCR; cablu [i internet - 75 RON,
de plat` pe 25 ale lunii, prin serviciul
pl`]i facturi la ATM BCR. Veniturile
totale ale familiei provin doar
din salarii [i sunt \n sum` net`
de 3.000 RON, se \ncaseaz` o singur`
dat`, pe 1 ale lunii, pe card, la care se
adaug` 500 RON proveni]i din drepturi
de autor. Bugetul familiei pe aceast`
lun` arat` astfel:
Din bugetul de mai jos observ`m c`
familia respectiv` dispune lunar de
un surplus de 1.923,6 RON dac` \[i
pl`te[te toate facturile la ATM BCR
[i face cheltuielile s`pt`m^nale pentru
alimente pl`tind cu cardul. Dac`
aceast` familie ar economisi acest sur-
plus lunar \ntr-un cont de economii
MAXICONT BCR cu dobånd` de 6,5%
pe an*, suma total` economisit` \ntr-un
an ar fi de 23.912,28 RON. Intr` [i tu \n
fiecare zi pe www.scoaladebani.ro ca
s` afli ce fac alte familii ca a ta ca s`-[i
\nmul]easc` banii [i ca s` cheltuiasc`
at^t c^t este nevoie.
*Ipoteza de lucru: se p`streaz` aceea[i
dob^nd` timp de un an, Contul de economii
MAXICONT BCR se deschide \n 30 ale lunii,
iar depunerile ulterioare se realizeaz` lunar,
tot \n data de 30 ale lunii, nu se fac
retrageri din contul de economii.

7. Surplus/
2. Cheltuieli 3. Planificare 6. Total
1. Venituri Excedent de
planificate pl`]i 4. Modalitate 5. Valoare cheltuieli
buget (total
de plat` comision (inclusiv
coloana 1 - total
1-15 15-30 comision)
Descriere Suma Descriere Suma coloana 6)
ale lunii ale lunii
3.000 500
Salarii Chirie x Numerar 1 RON 501 RON
RON RON
Drepturi 500 100
|ntre]inere x Numerar 0,2 RON 100,2 RON
de autor RON RON
50 Plat` factur`
- - Curent x 0 50 RON
RON la ATM
700
- - Alimente x x Plat` card 0 700 RON
RON
50
- - C`r]i x Numerar 0,2 RON 50,2 RON
RON
100 Plat` factur`
- - Mobil x 0 100 RON
RON la ATM
Cablu [i 75 Plat` factur`
- - x 0 75 RON
internet RON la ATM
3.500
TOTAL TOTAL 1576,4 RON (+) 1923,6 RON
RON

6 www.scoaladebani.ro
 )
)

)
CUM AR ARATA O ZI FARA CHELTUIELI
Ai putea s` tr`ie[ti o zi \n care s` nu
cheltuie[ti nimic? Nu \n sensul de a
nu consuma nimic, ci de a nu scoate
niciun ban din buzunar. Primul
r`spuns care a venit \n mintea tuturor
- „ar trebui s` dorm”. Nu, nu s` dormi,
ci s` ai o zi cu activitate normal`.
„Nu se poate. Ar trebui s` nu ies din
cas`!”Asta \nseamn`, de fapt, lipsa
planific`rii. |n fiecare zi ne fug bani
din buzunar pe diverse lucruri
m`runte - o cafea de la automatul
din col], un covrig, o revist` nou`
sau orice altceva. Nu este nimic r`u s`
cheltuie[ti bani pe „lucruri m`runte”.
Dar dac` ]i-ai asumat un anumit
obiectiv - vrei ca \n unu-doi sau mai Unii \[i permit. Al]ii trebuie s` renun]e
mul]i ani s` ai bani de avans pentru la posibilele economii, numai pentru
o ma[in` sau o locuin]` - orice c` nu [i-au planificat cu o zi \nainte
cheltuial` m`runt` pe care nu ai s` vin` cu pachet la locul de munc`.
luat-o \n calcul \]i fur`, la propriu, Sau drumul p^n` la serviciu - dac` \]i
din planul pe care ]i l-ai propus. g`se[ti un coleg cu care e[ti vecin de
O zi f`r` cheltuieli este primul pas cartier, v` pute]i \n]elege s` \mp`r]i]i
\n decizia de a economisi. Dac` \n costul transportului cu ma[ina.
fiecare s`pt`m^n` \]i fixezi o astfel Ai putea economisi 1.300 RON, dac`,
de zi, la un calcul simplu ar \nsemna de exemplu, cheltuiai pe benzin`
c` la sfår[it de an ai economisit cam 50 RON pe s`pt`mån`.
practic 1.560 RON, dac` obi[nuiai Una peste alta, toate aceste reduceri
s` cheltuie[ti zilnic, pe nimicuri, ce par minore pot fi, de fapt, diferen]a
o sum` de 30 RON. dintre a cheltui \ntregul venitul
Dar unul dintre principalele beneficii familiei [i a reu[i s` economise[ti.
ale acestui exerci]iu este planificarea. {i totul \ncepe cu planificarea unei
Un exemplu clasic sunt alimentele. singure zile pe s`pt`m^n` \n care
M^ncarea poate reprezenta o s` nu cheltuie[ti. C^nd \i vei prinde
cheltuial` mare \n cazul persoanelor gustul, s-ar putea s` \]i dai seama
care vor s` m`n^nce mai mult \n ora[. c^te alte economii mai po]i face.

www.scoaladebani.ro 7
   Sfaturi practice
Cheltuielile - importante sau neimportante?
Ai \nv`]at cum anume s` \]i planifici
bugetul \n fiecare lun`. Dac` te ]ii de
acest obicei, o s` vezi c`, uit^ndu-te
\n urm`, ai de fapt un fel de jurnal al
veniturilor [i cheltuielilor din care po]i
s` \]i dai seama dac` ai putut s` respec]i
ce ai planificat [i, mai ales, de ce. A[adar,
ia-]i carne]elul \n care \]i ]ii bugetul,
urm`re[te traseul banilor cu trei-[ase
luni \n urm` [i verific` urm`toarele:
 Ai respectat \ntru totul bugetul, mai
ales capitolul de cheltuieli? Dac` r`spun-
sul este da, atunci meri]i un premiu. Dar
chiar [i a[a, uit`-te mai bine [i compar`
lunile \ntre ele [i vezi dac` \n anumite
perioade ai cheltuit mai mult dec^t \n
alte perioade. Dac` aceste cheltuieli
suplimentare bugetate au fost necesare,
atunci ele sunt cu siguran]` importante
[i e clar c` nu le po]i t`ia de pe list` dac`
vrei s` economise[ti. Dac` \ns` puteai,
vorba rom^nului, s` tr`ie[ti f`r` aceste
cheltuieli, atunci ele sunt neimportante
 
[i nu-]i r`m^ne de f`cut dec^t s`
calculezi c^]i bani arunci pe geam.
|n exemplul de mai jos, ai cheltuit 500
RON pe obiecte care, sincer, nu te fac
nici mai frumos, nici mai bogat, nici
mai de[tept. Dac` o ]ii tot a[a, \ntr-un
an po]i s` spui c` ai aruncat pe geam
2.000 RON.
 Nu ai reu[it s` respec]i bugetul, mai
ales capitolul de cheltuieli? E clar c` ai
o problem`. Iat` ni[te recomand`ri:
• nu mai pleca la cump`r`turi f`r`
list` [i ia-]i strict suma de bani
minimum necesar` pentru a achita
ce ai de cump`rat;
• \ncearc` s` ]ii un jurnal zilnic de
cheltuieli ca s` \]i dai seama pe unde
se scurg b`nu]ii;
• \ncearc` tactica „Zilei f`r` cheltuieli”
despre care ai citit mai devreme;
• intr` pe www.scoaladebani.ro cåt mai
des, f`-]i un cont acolo, ca s` afli de la al]ii
cum fac ei s` \[i disciplineze banii.

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4

Total cheltuieli 2.500 RON 2.600 RON 2.800 RON 2.900 RON
DIN CARE:
Cheltuieli fixe
2.400 RON 2.400 RON 2.400 RON 2.400 RON
curente
Cheltuieli 100 RON (repara]ie 150 RON 200 RON 250 RON (lucrare
importante ma[in` de sp`lat) (c`r]i pentru sesiune) (biciclet`) stomatologic`)
200 RON 150 RON (suport
Cheltuieli 50 RON (tene[i galbeni, de ziare)
0 (rucsac de
neimportante e adev`rat, la promo]ie) 100 RON (aplic`
biker) de perete)

8 www.scoaladebani.ro

CE ESTE SI
, CUM CALCULAM
INFLATIA
, PERSONALA
Iar am l`sat 500 RON la magazin [i nu
[tiu pe ce! Este o afirma]ie pe care, cu
siguran]`, a]i rostit-o cel pu]in o dat`.
Explica]ia poate fi g`sit` \n infla]ie.
Lunar, pre]urile se modific`, de cele
mai multe ori \n sus. La nivel na]ional,
rata infla]iei este calculat` de
Institutul Na]ional de Statistic`. Pe
scurt, este un indicator care arat` o
cre[tere generalizat` a pre]urilor
[i sc`derea simultan` a puterii de
cump`rare a monedei na]ionale.
Dar rata infla]iei este numai o medie,
o tendin]` na]ional`. Pentru fiecare
\n parte, infla]ia este cu totul alta,
numai dac` ne g^ndim la preferin]ele
culinare. Unii nu consum` carne de
porc. Al]ii prefer` s` mearg` mai mult
la restaurante. Sau, \n transport - una
e s` mergi numai cu ma[ina personal`,
alta e s` mergi cu mijloacele de
transport \n comun. Fiecare preferin]`
duce la o individualizare a tendin]ei
pre]urilor.
Infla]ia personal` poate fi urm`rit`
foarte u[or dac` avem deja construit
bugetul. Dac` folosim modelul con-
struit de BCR, putem vedea de la o lun`
la alta unde s-au dus mai mul]i bani.
Iar apoi pot fi luate [i m`suri, acolo
unde ne arat` bugetul c` am alocat
mai multe fonduri dec^t anterior.
|n primul r^nd, multe pie]e de bunuri
www.scoaladebani.ro
)
)
de consum sunt „rigide”. Adic`,
indiferent de fluctua]ia cererii (dac` se
cer mai multe sau mai pu]ine bunuri),
pre]urile nu scad. |n acest context, ne
putem orienta c`tre produse similare,
mai ieftine.
Sau, un exemplu foarte simplu,
ratele la credite. Poate s-au majorat
dob^nzile ca urmare a faptului c` am
accesat un credit care avea o perioad`
promo]ional`. Chiar dac` \ncepem
s` pl`tim o rat` mai mare, putem
merge la banc` [i cere o ofert` pentru
refinan]area creditului respectiv.
|n cele mai multe cazuri vom constata
c` exist` oferte mult mai bune dec^t
dob^nzile de dup` perioada promo-
]ional`. Mai mult, acum ofertele de
credit aduc [i avantaje suplimentare
fa]` de produsele din anii trecu]i. Spre
exemplu, Banca Comercial` Rom^n`
ofer` persoanelor fizice un credit
de nevoi personale DIVERS BCR
cu o asigurare complex` ata[at` care
acoper`, printre altele, [i riscul
pierderii involuntare a locului de
munc`. Astfel, chiar \n nefericitul caz
al intr`rii \n [omaj, poli]a de asigurare
acoper` pån` la 24 de rate pe \ntreaga
perioad` a creditului. |n func]ie de
condi]iile de creditare de la vechiul
produs, ai [anse s` pl`te[ti [i o rat`
mai mic`.
9
  Model de calcul al inflatiei
, personale
Pentru a calcula infla]ia personal`
[i pentru a [ti ce anume putem face
pentru a ne proteja de acest risc,
trebuie s` urm`rim lun` de lun`
evolu]ia cheltuielilor fixe, \n condi]iile
\n care totalul cheltuielilor include
acelea[i componente, iar la fiecare
trei-[ase luni trebuie s` facem o medie
a cre[terii acestor cheltuieli \n raport
cu veniturile.
s` r`m^n` la cel mai sc`zut nivel
(din prima lun`) sau suma
cheltuielilor s` r`m^n` la un nivel
relativ sc`zut, s` nu \nregistreze
cre[teri de la lun` la lun`
 Plasarea surplusului lunar
de bani \n instrumente de
economisire cu o rentabilitate
cel pu]in egal` cu rata medie
a infla]iei personale.

Rata medie
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6
(1+2+3+4+5+6)/6

Venituri
3.500 3.500 3.500 3.500 3.500 3.500 3.500
(RON)
Cheltuieli
1.601,3 1.608,7 1.700,1 1.889,1 1.904,9 2.000,2 1.784,05
(RON)

|n modelul de mai sus observ`m c` Intr` [i tu \n fiecare zi pe

media cre[terii cheltuielilor fa]` de www.scoaladebani.ro ca s` afli ce
prima lun` este de 182,75 RON, ceea fac alte familii ca a ta ca s` se
ce corespunde unei infla]ii personale protejeze de infla]ia personal`.
de 11,4% (calculul nu este riguros din
punct de vedere economic, ci numai
un prim pas \n calcularea infla]iei
personale).
Pentru a se proteja c^t mai mult
de infla]ia personal`, familia ta
are urm`toarele op]iuni:

 Sc`derea cheltuielilor
prin identificarea
acelor bunuri sau servicii
care au pre] mai mic, astfel
\nc^t suma cheltuielilor

10 www.scoaladebani.ro
 S` ne \ntindem atåt cåt ne ]ine plapuma.
Problema:
)
Cum calcul`m dac` ne permitem un credit?
Familia Popescu are venituri lunare
totale de 4.000 RON (3.000 RON din
salarii [i 1.000 RON din \ncasarea unei
chirii pentru o locuin]`) [i cheltuieli
lunare prezentate \n tabel. Luna aceasta,
familia se g^nde[te s` \[i achizi]ioneze
un calculator nou \n rate, pentru care ar
trebui s` pl`teasc` o rat` lunar` de 700
RON timp de 24 de luni, dar, calcul^n-
du-[i rata medie a infla]iei personale pe
ultimele [ase luni, aceasta este de 10%.
|ntrebare: |[i permite familia Popescu
s` \[i achizi]ioneze calculatorul?
Rezolvare: Pentru a calcula dac` familia
Popescu \[i permite acest credit, trebuie
s` vedem mai \nt^i surplusul sau deficitul
lunar de buget. Vom folosi un model de
calcul al bugetului detaliat \n capitolul 1
al acestui ghid. |n exemplul de mai jos
vedem c` familia Popescu are un surplus
lunar de 2.049,5 RON, din care teoretic ar
putea s` \[i achizi]ioneze calculatorul \n rate.
Dar pe termen de 24 de luni, cåt ar dura
creditul, dac` lu`m \n calcul rata medie
a infla]iei personale, acest surplus ar fi \n
medie de doar 1.844,55 RON lunar, sum`
din care ar trebui sc`zut` rata lunar`
de 700 RON. Prin urmare, familia Popescu
\[i permite calculatorul \n rate [i, pe
urm`toarele 24 de luni, trebuie s` calculeze
c` \i mai r`m^ne \n buzunar un surplus de
doar 1.144,55 RON [i nu de 1.349,5 RON c^t
ar calcula dac` nu ar lua \n considerare rata
medie a infla]iei personale. Pentru a afla c^t
s` te \ntinzi cu cheltuielile, mai ales atunci
c^nd planifici s` faci credite, intr` \n fiecare
zi pe www.scoaladebani.ro [i afl` de la
exper]ii BCR [i de la familii ca a ta ce solu]ii
g`sesc pentru a nu-[i pune \n primejdie
ziua de m^ine.

3. Planificare 6. Total 7. Surplus/Exce-

1. Venituri 2. Cheltuieli planificate
pl`]i 4. Modalitate 5. Valoare cheltuieli dent de buget
de plat` comision (inclusiv (total coloana 1 -
1-15 15-30 comision) total coloana 6)
Descriere Suma Descriere Suma
ale lunii ale lunii
3.000
Salarii |ntre]inere 250 RON x Numerar 0,5 RON 250,5 RON
RON
1.000 Plat` factur`
Chirii Curent 100 RON x 0 100 RON
RON la ATM
Plat` factur`
- - Gaze 50 RON x 0 50 RON
la ATM
- - Alimente 1.200 RON x x Plat` card 0 1.200 RON
- - Benzin` 100 RON x x Plat` card 0 100 RON
Plat` factur`
- - Mobil 100 RON x 0 100 RON
la ATM
Plat` factur`
- - Cablu 150 RON x 0 150 RON
la ATM
4.000
TOTAL TOTAL 1950,5 RON (+) 2049,5 RON
RON

www.scoaladebani.ro 11
 Tema pentru acasa: Frigiderul
)
)
Luna aceasta, cheltuielile totale
planificate ale familiei Georgescu sunt
urm`toarele: \ntre]inere - 300 RON,
de plat` pe 10 ale lunii \n numerar,
curent -150 RON, de plat` pe 20
ale lunii prin serviciul pl`]i facturi
la ATM BCR, alimente - 1.000 RON,
plata cu card BCR Maestro; rechizite
pentru cel mic - 25 RON, achizi]ionare
cu plata prin card pe 20 ale lunii,
un weekend la munte - 250 RON,
cheltuial` planificat` pentru ultimul
weekend al lunii care se face prin
plata cu cardul BCR Maestro, motorin`
- 150 RON, cheltuial` o singur` dat`
pe lun`, \n primul
weekend, plat` prin
card BCR Maestro;
rat` la ma[in` credit
MOTOR BCR - 750
RON, de plat` pe
15 ale lunii, prin
serviciul pl`]i facturi
la ATM BCR; telefon
mobil - 150 RON, de
plat` pe 20 ale lunii, prin serviciul
pl`]i facturi la ATM BCR, cablu
[i internet - 120 RON, de plat`
pe 25 ale lunii, prin serviciul pl`]i
facturi la ATM BCR, repara]ii ma[in` -
100 RON, de plat` pe 25 ale lunii, plat`
\n numerar. Comisionul lunar de
\ntre]inere pentru cele dou` carduri
ale familiei este 1,75 RON/lun`/cont
(card) (se pl`te[te pe 30 ale lunii).
12
Apar \ns` [i cheltuieli neprev`zute: pe
20 ale lunii s-a stricat instala]ia de ap`
cald` de la baie [i repara]ia ei necesit`
200 RON, care se pl`tesc \n numerar,
dup` ce suma necesar` este retras`
de la un bancomat BCR. |n plus,
se stric` frigiderul [i achizi]ionarea
unuia nou cost` 1.500 RON, care
se pl`tesc cu cardul BCR Maestro.
Veniturile totale nete ale familiei
sunt de 4.000 RON [i \ncas`rile sunt
repartizate astfel: pe 15 [i 30 ale lunii,
salariile nete ale celor doi membri
fiind egale. Ambii membri ai familiei
primesc salariile pe card BCR Maestro
[i au posibilitatea de a se folosi
anticipat de c^te trei salarii nete.
Comisionul de retragere
numerar din bancomatele BCR
este de 0,2%, minimum 0,20
RON/opera]iune. Comisionul
pentru efectuarea pl`]ilor
din conturi de card \n lei
prin ATM BCR este 0.
|ntrebare: Avånd \n vedere datele de
mai sus, cu ce sum` se va \ndatora
familia Georgescu luna aceasta fa]` de
banc` apelånd la descoperitul de cont
de card pentru a cump`ra frigiderul?
Rezolvarea: Pentru aceast` problem`,
dar [i sfaturi utile de la familii ca a ta
[i de la speciali[tii BCR le po]i g`si
pe www.scoaladebani.ro.
www.scoaladebani.ro