OPINIE
Aduna Banii Consecvent
)
Motto: „Oricât de jos ar cădea leul,
apleacă-te și ia-l”
Pentru Donald Trump,
cunoscutul magnat american,
banii \n sine nu au fost niciodat`
o motiva]ie, ci doar o modalitate
de a ]ine scorul \ntr-un joc jucat
cu voluptate. Cum ar spune o vorb`
rom^neasc` din popor, scoate bani
din piatr` seac` [i, ca o consecin]`
fireasc`, ban la ban trage,
a[a se fac miliardele.
Dar dac` tot am invocat filonul
de \n]elepciune popular` rom^neasc`,
g`sim aici [i alte pozi]ion`ri
fa]` de bani. Banii n-aduc fericirea -
probabil cel mai des folosit` scuz`
pentru cei care n-au izbutit
mare lucru \n via]`. Chiar [i a[a \ns`,
rom^nul este \ndemnat s` pun`
deoparte bani albi pentru zile negre,
ceea ce reprezint` de fapt un \ndemn
la comportament responsabil
fa]` de bani. Acesta este fundamentul
www.scoaladebani.ro
economisirii. Iar dac` ne aducem
aminte singurul slogan bancar
din perioada comunist` - azi la CEC
un leu depui, m^ine el va face pui -,
acesta era o instigare pe fa]` la profit!
Prin urmare, o atitudine s`n`toas`
fa]` de bani poate fi conturat`
at^t din modelul comportamental
Trump, c^t [i din \n]elepciunea
popular` rom^neasc`.
Dac` nu ajungi s` sco]i banul
din piatr` seac`, atunci c^nd
\l ai trateaz`-l cu chibzuin]`.
|ncepe prin a economisi,
e un exerci]iu mai mult psihologic
dec^t financiar, iar dup` ce acest lucru
]i-a intrat \n obi[nuin]`, \ncepe
s` investe[ti. Vei vedea c`-]i place
[i scorul, dar mai ales jocul \n sine!
Radu Preda
redactor-șef „Săptămâna Financiară“
3
 CUPRINS
Capitolul 1.
Ban peste ban
De ce trebuie s` economisim
bani \n banc`? ......................................................... 6
Exemplu: C^t c^[tigi cu un depozit ....................... 9
Cum economisim inteligent .................................. 10
Ce tipuri de produse de economisire
putem alege ........................................................... 12
Contul de economii MAXICONT BCR .................. 14
Depozitul la termen SUCCES BCR ....................... 14
Certificatul de depozit
cu discount ACTIV BCR ........................................ 15
În ce moned` economisim: lei sau euro? ............. 16
C^t de sigure sunt depozitele \n b`nci ................ 17
Tem` pentru acas` ............................................... 18
Capitolul 2.
Economisesc,
deci pot să mă împrumut
Ne putem spori profitul
aleg^nd fonduri de investi]ii ............................... 20
Exemplu: C^t c^[tigi dintr-un depozit
clasic cu o dob^nd` promo]ional`
[i o investi]ie \n unit`]i de fond .......................... 22
B`ncile pentru locuin]e: Randament mare
la depozite, dob^nd` mic` la credite! ................ 23
BCR Banca pentru Locuin]e, o istorie
de succes \n doar un an de la lansare ................. 27
Exemplu: Cum ob]inem ieftin [i rapid
un credit? Cum ob]inem
randamentul maxim la economisire ................... 28
Tem` pentru acas` ............................................... 29
Opinie:
Psihologia economisirii pe timp de criz` ............. 30
Capitolul 3.
Banii și viaţa!
Tot ce trebuie s` [tim
despre asigur`rile de via]` .................................. 32
• Tipuri de asigur`ri de via]` ............................. 33
• Ce presupune r`scump`rarea
unei asigur`ri de via]`? ...................................... 35
4 www.scoaladebani.ro
• Asigur`ri de via]` cu component`
investi]ional` (unit-linked) .................................. 36
• În ce se investesc primele la
asigur`rile de via]` unit-linked? ......................... 38
Ce este un program
investi]ional unit-linked? ...................................... 40
Cum pot afla ce grad de risc investi]ional
mi se potrive[te cel mai bine? .............................. 41
Asigurarea de via]` index-linked BCR Garant ... 42
Exemplu: C^t c^[tigi printr-un program
Index Linked .......................................................... 42
Manual de lectur` a contractului
de asigurare de via]` ............................................ 43
Tem` pentru acas` ............................................... 44
Capitolul 4.
Bani albi pentru zile albe
Poli]e de asigurare unit-linked versus fonduri
de pensii private facultative ................................. 46
Fondul de pensii private facultative
BCR Prudent .......................................................... 48
În ce modalit`]i se poate contribui
la fonduri de pensii private facultative? ............. 49
De ce e nevoie de pensii private facultative? ....... 51
Tem` pentru acas` ............................................... 52
Capitolul 5.
ABC-ul fondurilor de investiţii
Ce sunt fondurile de investi]ii? ............................ 54
Regulile de investire
\n fonduri deschise de investi]ii ............................ 56
Exemplu: Ce randament am putea ob]ine
investind \ntr-un fond mutual? ........................... 57
Capitolul 6.
Pe cont propriu
Cum investim pe cont propriu
\n titluri de stat? ................................................... 60
Regulile [i costurile \nchirierii
casetelor de valori ................................................. 62
Glosar de termeni bancari .............. 63
 Capitolul 1.

p e s te b an
Ban

Depozitul bancar
\]i protejeaz` economiile

www.scoaladebani.ro 5
 De ce trebuie sã economisim
bani În bancã?
În ultimii 4-5 ani, odat` cu av^ntul
economic, aproape to]i ne-am
concentrat asupra investi]iilor,
\n special pe baza creditelor ob]inute
destul de u[or de la b`nci.
Pu]ini dintre noi s-au g^ndit
s` [i economiseasc`. Nu a fost
o caracteristic` specific` Rom^niei,
s-a \nt^mplat \n toat` lumea.
„A fost surprinz`tor s` constat c^t
de multe persoane cu venituri foarte
ridicate, \n special din bonusuri
[i prime, au r`mas peste noapte
cu c^[tigurile \njum`t`]ite, neav^nd
la \ndem^n` rezerve cu care s`-[i
acopere m`car ratele la credite”,
m`rturise[te un bancher, exprim^nd
astfel esen]a economisirii. Criza
a demonstrat, \n special genera]iei
tinere, care nu [tia ce \nseamn`
s` pui bani deoparte, de ce trebuie s`
economisim: \n primul r^nd
pentru a dispune de rezerve de bani
pentru zile negre.
O rezerv` de bani este util` nu doar
\ntr-o perioad` de criz`, ci [i \n vre-
muri bune. Pentru c`, nu-i a[a, e mult
mai u[or s` pui un ban deoparte
atunci c^nd ai din bel[ug dec^t atunci
c^nd e[ti la ananghie. Sc`derea tempo-
rar` a veniturilor personale sau ale
familiei, pierderea locului de munc`,
un accident, o \mboln`vire sau un
eveniment neprev`zut pot fi rezolvate
6 www.scoaladebani.ro
cu ajutorul economiilor, cu toate c`,
pentru fiecare din aceste cazuri, exist`
instrumente specifice de protec]ie,
precum asigur`rile, dar care s-ar putea
s` nu acopere integral pierderile
suferite sau nevoile noastre.
Economiile au [i rolul
de „investi]ii” \n viitor
În acela[i timp, e bine s` ne asigur`m
rezerve de bani nu doar pentru a ne [ti
asigura]i \n vremuri grele, ci [i \n cele
bune. Sau, mai exact, pentru a ne
garanta, nou` sau celor apropia]i,
o via]` mai bun`. De exemplu,
o rezerv` de bani ne ofer` [i libertatea
de a investi respectiva sum`, \ntr-un
moment potrivit, pentru \nceperea
unei mici afaceri sau pentru
cump`rarea unor bunuri de folosin]`
\ndelungat` pe care altfel nu ni le
putem permite sau le-am putea
achizi]iona doar printr-un \mprumut
la banc` sau apel^nd la ajutorul unui
prieten. De asemenea, putem avea sa-
tisfac]ia de a ne vedea copilul urm^nd
un liceu sau o facultate de elit`, ca ur-
mare a planului de economisire
\nceput cu acest scop \nc` de c^nd era
bebelu[. A economisi reprezint`, \n
multe cazuri, [i o condi]ie pentru
ob]inerea unui credit imobiliar, dar [i
pentru finan]area unei afaceri. B`ncile
solicit` ca beneficiarul s`-[i asume o
 parte din risc, prin plata din surse pro-
prii a unui avans reprezent^nd peste
10% din valoarea investi]iei. În condi]ii
de pia]` dificile, precum cele din
prezent, c^nd riscurile sunt ridicate,
avansul solicitat de finan]ator cre[te.
Banii din banc`
sunt garanta]i de stat
Un depozit bancar ne mai aduce un
beneficiu important, mai pu]in palpa-
bil dec^t dob^nda: p`strarea \n sigu-
www.scoaladebani.ro
ran]` a banilor. Mai \nt^i, trebuie s`
[tim c` fiecare deponent, persoan`
fizic`, are asigurat` de c`tre stat, prin
lege, o sum` reprezent^nd echivalen-
tul \n lei a 50.000 de euro. Este vorba
de un prag minim al garan]iei ce tre-
buie oferit` de fiecare stat membru al
Uniunii Europene, ceea ce \nseamn`
c` \n alte ]`ri asigurarea ajunge [i la
100.000 de euro. La fel de important
de precizat este faptul c` suma de
50.000 de euro ne este garantat` pen-
tru depozitele de]inute \n fiecare
banc`. De exemplu, dac` avem un de-
pozit de 100.000 de euro la o singur`
banc`, iar aceasta va da faliment,
atunci ne vom putea recupera, cu sigu-
ran]`, 50.000 de euro, restul banilor
put^nd fi \napoia]i \n func]ie de
pierderile respectivei b`nci. În
schimb, dac` dispunem de 50.000 de
euro \ntr-o banc` [i de al]i 50.000 de
euro \n alt` banc` falimentar`, atunci
putem recupera suma integral. Cei
care dispun de sume mari de bani este
bine, a[adar, s`-[i \mpart` riscul, prin
men]inerea la o institu]ie de credit a
unei sume de cel mult 50.000 de euro.
La fel de important de men]ionat este
faptul c` garantarea economiilor este
valabil` pentru orice tip de produs de
economisire, fie el cont curent sau un
depozit clasic (cu excep]ia produselor
complexe ce presupun investi]ii la
burs`, \n fonduri mutuale, asigur`ri,
caz \n care investitorul \[i asum` inte-
gral riscurile).
7
 Cum se constituie
un produs de economisire
1
[i ce costuri presupune
Pentru constituirea unui produs
de economisire nu sunt nece-
sare alte documente dec^t actul de
2
identitate.
Va trebui s` completezi o cerere
de deschidere a contului aferent
depozitului sau altui produs de
economisire, \n care \]i declari datele
personale, precum [i alte informa]ii,
conform normelor bancare de
prevenire a sp`l`rii banilor [i altor
3
infrac]iuni.
Vei primi [i vei semna un docu-
ment privind condi]iile de afa-
ceri ale b`ncii \n rela]ia cu clien]ii.
Dob^nda oferit` pentru economii [i \n-
crederea \n respectiva banc` reprezint`
principalul criteriu al alegerii institu]iei
\n care ne depunem banii, \ns` trebuie
8 www.scoaladebani.ro
s` fim aten]i [i la comisioanele
aferente. Deschiderea [i administrarea
unui produs de economisire sunt
\n general gratuite, \ns` b`ncile pot
percepe comisioane de administrare
aferente contului bancar la care se
ata[eaz` produsul de economisire,
ce variaz` \ntre 0 [i 7,5 lei lunar, media
fiind de 2-3 lei/lun`. Un alt cost impor-
tant este cel de retragere a banilor din
cont. Pentru depuneri nu se percep
taxe, \ns` pentru retragerile de nu-
merar de la ghi[ee, b`ncile impun \n
general un comision de 0,4-0,5% din
sum`. O solu]ie mai ieftin` este re-
tragerea banilor de la ATM, prin inter-
mediul unui card, comisioanele fiind
mult mai mici, respectiv de 0,2%, mini-
mum 0,2 lei \n cazul BCR. Unele b`nci
nu percep comision de lichidare
a depozitelor dac` banii se retrag
la termenele stabilite ini]ial, \n special
\n cazul maturit`]ilor mai lungi.
 Exemplu: Cât câștigi cu un depozit
Dac` e[ti curios s` afli c^]i bani po]i
c^[tiga de pe urma p`str`rii banilor
\n banc`, \]i propunem un calcul.
S` presupunem c` depui 1.000 de lei
\ntr-un depozit clasic la termen de
o lun`, iar dob^nda fix` oferit` de
banc` este de 9,5% pe an. În cazul
depozitului pe o lun`, dob^nda
c^[tigat` va fi de 7,91 lei \n cazul
lunilor de 30 de zile sau de 8,18 lei
dac` luna are 31 de zile. Dac` p`strezi
aceia[i bani \n cont timp
de 12 luni, f`r` a capitaliza dob^nda,
c^[tigul la finalul anului va fi
de 96,31 de lei.
Po]i apela \ns` la un truc pentru
a beneficia din plin de banii depu[i:
alege varianta unui depozit
cu capitalizare lunar`. Ceea ce
\nseamn` c` dob^nda de la finalul
lunii se va ad`uga la suma din depozit, depozit sau cont de economii pe un an
astfel \nc^t [i aceasta va produce un cu capitalizarea lunar` a dob^nzii
c^[tig. În acest fel, profitul unui este de 99,25 lei.

Formula de calcul al dobanzii

>

Î]i po]i calcula [i singur venitul dintr-un depozit, dup` urm`toarea formul`:

Be (banii economisiti) x R (rata dobânzii) x T (termenul)

D (dobânda) =
360 x 100
Dac` dore[ti s` calculezi randamentul unui depozit sau al unui cont de economii cu
capitalizare lunar`, ai grij` s` adaugi la sold valoarea dob^nzii c^[tigate dup` fiecare lun`.

www.scoaladebani.ro 9
 cum economisim inteligent

Cu lec]ia de principiu \nv`]at` (aceea

c` e bine s` economisim \n orice
situa]ie, fie criz` sau vremuri bune), s`
mergem mai departe pentru a afla
cum putem s` str^ngem bani eficient
[i inteligent. Nu de alta, dar e p`cat ca,
odat` depu[i banii \n banc`, s` nu-i ex-
ploat`m c^t mai eficient, pentru a
ob]ine un maxim de randament.
S` \ncepem cu \nceputul, adic` moda-
litatea \n care depunem numerarul. În
principiu, e simplu: atunci c^nd dis-
punem de un surplus de fonduri,
mergem la banc` [i-i depunem \ntr-un
cont. Aici apare deja prima problem`:
s-ar putea s` ne piar` cheful de a mai
economisi dac` va trebui s` st`m la
coad` la ghi[eu. Timpul este pre]ios [i lat, la o dat` stabilit` ini]ial, cu
de aceea b`ncile au venit cu diverse al- frecven]a dorit`. Singura noastr` grij`
ternative: posibilitatea de a depune va r`m^ne, ca \ntotdeauna, aceea de a
banii la automate speciale, fi siguri c` avem suficiente resurse \n
asem`n`toare bancomatelor, [i ali- contul din care se va alimenta contul
mentarea depozitului prin transfer de economii. Serviciul este
din alte conturi, precum contul de asem`n`tor cu cel denumit Direct
salariu, prin intermediul serviciilor de Debit, prin care se pl`tesc automat fac-
Internet [i Phone Banking. Numai c` turile de utilit`]i/servicii ale clientului
nici a[a nu sc`p`m de probleme, iar b`ncii. Dac` \]i aduci aminte, \n
cea mai mare este s` ne amintim c` „Ghidul de conversa]ie \ntre bani [i
trebuie s` aliment`m „pu[culi]a” elec- buzunar”, care a ap`rut cu „Jurnalul
tronic`. Dar pentru asta fiecare banc` Na]ional”, ai citit, la capitolul 2,
ne furnizeaz` un serviciu special, de- despre canale alternative. Po]i s` intri
numit Standing Order. Aceasta [i pe www.scoaladebani.ro \n fiecare zi
\nseamn` c` mandat`m banca s` ali- ca s` afli cum se pot folosi telefonul [i
menteze \n locul nostru contul de Internetul pentru a avea contact per-
economii cu o sum` prestabilit`, regu- manent cu banii t`i.

10 www.scoaladebani.ro
 De ce e bine s` str^ngem bani
regulat [i pe termen lung
Apel^nd la serviciul de Standing Order
mai beneficiem de un avantaj impor-
tant, [i anume familiarizarea cu ideea
de a economisi regulat. Se spune c` bob
cu bob se umple sacul, ceea ce este va-
labil [i \n cazul unui cont de economii.
Este important s` economisim regulat,
pentru c` astfel putem depune sume
mai mici de bani, f`r` a ne afecta serios
bugetul, dar care se vor \nmul]i cu tim-
pul, aproape f`r` s` ne d`m seama.
Fiindc` doar pe termen mediu [i lung
vom putea acumula economii suficien-
te pentru a putea beneficia de c^[tiguri
palpabile (cu c^t suma la care se aplic`
dob^nda este mai ridicat`, cu at^t
c^[tigul va fi mai mare).
În concluzie, pentru a economisi efi-
cient trebuie s` acumul`m rezerve pe
termen mediu [i lung, nu pe termen
scurt.
Unde g`sim resurse
pentru economii
Mul]i dintre noi, \n special cei care nu
au economisit niciodat`, s-ar putea
\ntreba, pe bun` dreptate, cum pot re-
aliza economii, mai ales \n condi]ii de
criz`, c^nd veniturile sunt \n sc`dere.
Trebuie s` fim con[tien]i \ns` c` banii
economisi]i ne aduc un dublu avantaj:
dob^nda pl`tit` de banc` [i, \n acela[i
timp, ne asigur` pentru diversele
nevoi \n viitor. Primul pas este s` ne
construim un buget personal, cu
www.scoaladebani.ro
scopul de a vedea exact care sunt
veniturile [i pe ce cheltuim banii.
Dac` nu ai apucat s` iei „Ghidul de
conversa]ie \ntre bani [i buzunar”,
care a ap`rut cu „Jurnalul Na]ional”,
intr` pe www.scoaladebani.ro, unde
vei g`si sfaturi [i exemple despre
cum po]i planifica bugetul familiei,
inclusiv mici secrete de la familii
ca a ta. Vei descoperi astfel c` po]i
renun]a la diverse cheltuieli
neesen]iale \n acest moment,
pe care le po]i redirec]iona spre
depozite/cont de economii.
Cum utiliz`m eficient
produsele de economisire
Odat` ajun[i \n etapa de a contribui
regulat la un cont de economii, este
bine s` [tim cum func]ioneaz` acesta,
pentru a-l exploata eficient. Prima
regul`: nu trebuie s` retragem banii
\nainte de expirarea termenului
stabilit pentru un depozit clasic sau
un certificat de depozit, ca s` nu
pierdem dob^nda stabilit` ini]ial.
Dac` [tim c` vom fi nevoi]i s` apel`m,
din c^nd \n c^nd, la resursele acumu-
late, este mai bine s` recurgem la un
produs de economisire care s`
permit` acest lucru, precum contul
de economii. De asemenea, trebuie
s` fim con[tien]i c` retragerile de
numerar pot presupune [i costuri
suplimentare, at^t la ghi[eu,
c^t [i la ATM-uri, ceea ce va afecta
randamentul depozitului.
11
 ce tipuri De proDuse
De economisire putem alege
Înainte de a depune banii \n banc` tre-
buie s` ne g^ndim [i la produsul de
economisire pe care-l vom alege. De-
cizia o vom lua \n func]ie de caracteris-
ticile fiec`rui produs \n parte [i de
necesit`]ile fiec`ruia dintre noi: unii
caut` siguran]`, al]ii un c^[tig mare sau
servicii suplimentare cum ar fi acces
facil la cont prin Internet sau telefon.
Depozite la termen
De exemplu, dac` dispui de o sum`
destul de mare de bani [i dore[ti s-o ex-
ploatezi c^t mai eficient, cu un c^[tig
c^t mai bun [i sigur, atunci ai la
\ndem^n` un depozit la termen clasic,
cu dob^nd` fix` sau variabil`. Randa-
mentele difer` \n func]ie de termenul
ales: cu c^t sumele sunt p`strate un
timp mai \ndelungat, cu at^t bonifica]ia
este mai ridicat`. Po]i alege \ntre mai
multe termene, de 1, 2, 3, 6, 9, 12* luni.
La expirarea termenului, ai c^teva alter-
native: lichidezi depozitul, prin
\ncasarea valorii acestuia [i a c^[tigului
din dob^nd`; \ncasezi doar dob^nda
c^[tigat` [i prelunge[ti depozitul pe un
alt termen sau capitalizezi dob^nda
ob]inut`, ad`ug^nd-o la valoarea depo-
zitului prelungit pe un alt termen. Pen-
tru a nu fi nevoit s` mergi la banc` la
fiecare termen, po]i stabili de la bun
* 18 sau 24
12
\nceput prelungirea automat` a depozi-
tului la data scadent`, capitalizarea
dob^nzii sau plata acesteia \ntr-un cont
curent sau po]i apela la serviciile de
Internet Banking sau Phone Banking.
Certificate de depozit
O alternativ` pentru economiile sigure
pe termen lung o reprezint` [i certifi-
catele de depozit cu discount. Avantajul
acestora const` \n dob^nda fix`, precum
[i \n posibilitatea de a le cump`ra sau
r`scump`ra oric^nd chiar [i \nainte de
termen, la cota]ia stabilit` zilnic. Fiecare
certificat are o valoare fix` (de exemplu
1.000 de lei/euro), pre]ul de achizi]ie
fiind valoarea nominal` minus discount-
ul, care reprezint` dob^nda bonificat` \n
avans, dar pl`tit` la scaden]`.
Conturi de economii
Dac` sumele pe care dore[ti s` le
economise[ti sunt mai reduse, dar
frecvente, de exemplu s`pt`m^nal sau
lunar, [i \n acela[i timp dore[ti s` ai
acces oric^nd la o parte din bani, atunci
]i s-ar potrivi un cont de economii.
Acesta func]ioneaz` ca un cont curent
obi[nuit, a[adar po]i realiza depuneri
sau retrageri de numerar oric^nd, f`r` a
pierde dob^nda, cu condi]ia p`str`rii
soldului minim. În schimb, aceasta va fi
www.scoaladebani.ro

mai mic` dec^t pentru un depozit ban-
car la termen. În acela[i timp, dob^nda
este variabil`, nu fix`, a[adar nu ai ga-
ran]ia unui anumit randament pe o pe-
rioad` mai lung`. Ca avantaj, dob^nda
la contul de economii \n lei se calculea-
z`, de regul`, lunar, deci vei beneficia
destul de des de c^[tigul oferit de banc`.
Pachete de
produse de economisire
În ultimul timp, oferta b`ncilor s-a
\mbog`]it cu noi tipuri de pachete, cu
rol multiplu: de a oferi clien]ilor randa-
mente superioare, \n contextul sc`derii
dob^nzilor de pe pia]`, de a pune la dis-
pozi]ia deponen]ilor servicii supli-
mentare, precum o asigurare, un card
sau accesul la instrumente electronice
precum Internet Banking, Direct Debit,
Standing Order, Phone Banking.
www.scoaladebani.ro
Ata[area unei asigur`ri de via]` la un
depozit este potrivit` celor care vor s`
aib` o siguran]` suplimentar`
acumul`rii unor fonduri. Este cazul per-
soanelor cu profesii riscante, al celor \n
v^rst`, dar [i al oric`rui alt client, de
exemplu un membru al familiei care
vrea s`-i asigure pe cei dragi. Trebuie s`
]ii cont de faptul c` asigurarea de via]`
presupune plata unei prime, \ns` la
unele b`nci, precum BCR, produsul
respectiv presupune restituirea
a 50% din prima anual` de asigurare
pl`tit` de client, dac` pe perioada de
constituire a depozitului nu s-a produs
evenimentul asigurat. Pachetul mai
include un card de debit [i op]ional
serviciul de pl`]i facturi prin ATM
[i serviciul Standing Order.
Depozit cu unit`]i de fond
Dac` urm`re[ti s` ob]ii randamente su-
perioare de pe urma unui depozit, po]i
apela la un produs de economisire com-
binat cu unit`]i de fonduri de investi]ii.
Unit`]ile de fond din componen]a de-
pozitului sunt investite cu maxim` pru-
den]` [i siguran]` chiar de c`tre
societ`]ile de administrare a investi-
]iilor, membre ale unor grupuri finan-
ciar-bancare. Randamentul ob]inut \n
urma acestor investi]ii spore[te
dob^nda final` \ncasat`. Fire[te, exist`
[i riscul sc`derii valorii investi]iilor,
\ns` acesta este mult diminuat pentru
c` \n general este vorba de investi]ii cu
cel mai sc`zut grad de risc.
13
 Contul de economii MAXICONT BCR
Principalul avantaj al acestui produs
este c` oric^nd se pot retrage sau
depune bani \n cont f`r` a pierde
dob^nda stabilit` ini]ial. Aceast`
facilitate este valabil` doar cu condi]ia
de a men]ine \n contul de economii
suma minim` impus` de banc`:
500 de lei sau 250 EUR/USD. În acela[i
timp, un cont de economii poate
reprezenta [i un cadou pentru
propriul copil, \ntruc^t poate fi
deschis pe numele oric`rei persoane
fizice, rezident sau nerezident,
indiferent de v^rst`.
Depunerile sau aliment`rile de
numerar se pot face \n sume minime
de 50 lei sau 50 USD/EUR, prin mai
multe modalit`]i: depunere de nu-
merar la sediul oric`rei institu]ii
bancare teritoriale; virament intraban-
car (\ntre conturile deschise la aceea[i
banc`) sau interbancar (\ntre conturile
Depozitul la termen SUCCES BCR
Este vorba de un depozit la termen
atractiv pentru clien]i prin faptul c`
au la dispozi]ie o serie de op]iuni:
dob^nd` fix` sau variabil`, pl`tit`
lunar sau la scaden]`, [i termene de
depunere variate. Astfel, depozitul se
poate deschide la termene de 1, 2, 3, 6,
9, 12 luni, pentru lei, euro sau dolari -
\n cazul dob^nzii fixe - sau 1, 3, 6, 9,
14
deschise la dou` b`nci diferite); trans-
fer de fonduri din contul curent ata[at
cardului de debit \n lei (de la
ATM-urile BCR) etc. Dob^nda pl`tit`
de banc` este variabil` (se poate modi-
fica oric^nd) [i diferen]iat` pe tran[e
valorice: cu c^t sumele sunt mai mari,
cu at^t dob^nda cre[te. Plata dob^nzii
se face lunar \n cazul conturilor de
economii \n lei [i trimestrial \n cazul
celor \n valut`. Pentru deschiderea
unui cont, banca nu percepe comision.
Se percepe comision pentru retragere
de numerar. Un beneficiu important
al acestui cont, la fel ca \n cazul altor
produse de economisire, este [i posi-
bilitatea vizualiz`rii st`rii financiare
[i efectuarea de diverse opera]iuni,
precum transferuri de sume \ntre
contul de economii [i contul curent,
prin canalele alternative Click 24
Banking BCR și Alo 24 Banking BCR.
12 luni, pentru lei cu dob^nd` vari-
abil`. Suma minim` necesar` consti-
tuirii porne[te de la 100 de lei \n cazul
produsului de economisire cu
dob^nd` variabil` [i 1.000 de lei sau
500 EUR/USD pentru cele cu dob^nd`
fix`. Un avantaj al acestui depozit este
[i op]iunea de acumulare, prin care se
pot depune oric^nd bani cu o valoare
www.scoaladebani.ro
 minim` de 100 RON/EUR/USD \n con-
tul de depozit, p^n` la maturitatea
acestuia, sporind astfel c^[tigul.
Clien]ii au [i posibilitatea de a opta
pentru capitalizarea automat` a
dob^nzii, \mputernicind astfel banca
s` constituie, la data expir`rii terme-
nului, un nou depozit, pe aceea[i pe-
rioad` de timp, dar la care se adaug` [i
dob^nda c^[tigat` p^n` atunci. {i acest
produs de economisire poate fi deschis
Certificatul de depozit
cu discount ACTIV BCR
Acesta este un produs ce poate fi
cump`rat/r`scump`rat oric^nd, de la
orice unitate BCR sau prin canalele
alternative Click 24 Banking BCR
și Alo 24 Banking BCR, la valoarea
cota]iei din ziua respectiv`, dar care
\]i ofer` [i posibilitatea de a economisi
pe termen lung, beneficiind
de o dob^nd` fix`. În plus, dob^nda
se bonific` \n avans [i este pl`tit`
la scaden]`.
Se poate achizi]iona oric^nd \ntre data
emiterii [i cea a scaden]ei, pl`tind
valoarea nominal` din care se scade
discount-ul (dob^nda). De exemplu,
cei care au cump`rat un certificat cu
o valoare nominal` de 1.000 de lei
emis \n data de 03.10.2009 la termen
de doi ani, a[adar cu scaden]a la
03.10.2011, au pl`tit pe acesta doar
875,69 lei, diferen]a reprezent^nd-o
discount-ul, adic` valoarea dob^nzii
www.scoaladebani.ro
pe numele minorilor, opera]iunile
fiind efectuate doar de reprezentan]ii
legali \n cazul celor cu v^rste
de p^n` la 14 ani. Sumele din depozite
[i conturi de economii, precum
[i cele \nscrise pe certificatele de
depozit sunt garantate de Fondul
de Garantare a Depozitelor \n Sis-
temul Bancar, \n limita echivalentului
\n lei al sumei de 50.000 de euro
pentru fiecare deponent.
de 7% pe an. Dac` de]in`torul
certificatului \l r`scump`r` la termen,
adic` peste 24 de luni, va \ncasa
valoarea nominal` a acestuia, de
1.000 de lei, c^[tig^nd astfel 124,31 lei,
reprezent^nd diferen]a dintre
valoarea nominal` [i pre]ul de
achizi]ie. Pentru a ob]ine un c^[tig
este necesar ca suma s` fie men]inut`
minimum o treime din perioada
pentru care a fost achizi]ionat.
În plus, certificatul de depozit cu
discount este acceptat drept garan]ie
pentru creditele sau scrisorile de
garan]ie bancar` solicitate de banc`,
precum [i pentru instrumentele
derivate, precum contractele forward
pe cursul de schimb. Banca nu percepe
comisioane pentru cump`rarea
certificatelor de depozit cu discount
[i nici pentru r`scump`rarea acestora
\n numerar la ghi[eu.
15
 În ce moneDã economisim:
lei sau euro?
Depozitele \n lei ale popula]iei [i com-
paniilor sunt aproape duble \n com-
para]ie cu cele \n valut`. Economiile
\n lei predomin` pentru c`, pe de o
parte, dob^nzile pl`tite de b`nci sunt
mai mari dec^t pentru economiile \n
valut`, iar pe de alt` parte, ob]inem
venituri cu preponderen]` \n moneda
na]ional`.
E bine de [tiut \ns` c` evolu]ia dob^n-
zilor la depozite depinde de infla]ie, iar
cum Banca Na]ional` a Rom^niei (BNR)
are un program foarte clar de reducere
a acesteia, trebuie s` ne a[tept`m ca [i
dob^nzile aferente depozitelor \n lei s`
scad`. Datele BNR arat` c` la \nceputul
anului randamentele medii au dep`[it
16%, \n iulie au cobor^t sub 12%, iar \n
prezent se afl` la 6-8% pe an. Dob^nzile
la euro s-au ajustat [i ele \n ultima
perioad`, de la peste 6% \n perioada
de v^rf a crizei financiare la 4,8%
\n iulie [i 3-4%/an \n prezent.
Economiile \n euro,
expuse riscului valutar
Ecartul \ntre randamentul unui depozit
\n lei [i cel al unuia \n euro r`m^ne
\nc` destul de ridicat, de aproximativ
5 puncte procentuale, ceea ce ar putea
face din economiile \n moneda na]io-
nal` un punct de atrac]ie cel pu]in pe
termen scurt. Pe de alt` parte, depre-
cierea leului ar putea avantaja econo-
16
miile \n euro. De exemplu, leul s-a de-
valorizat cu aproximativ 20% \n ultimul
an, c^[tig ce s-a ad`ugat la dob^nda de
4% a celor care au avut economii \n
euro. În acela[i timp \ns`, economiile
\n euro sunt expuse cursului valutar, \n
cazul \n care moneda na]ional` se apre-
ciaz`, cum s-a \nt^mplat \n anii trecu]i
[i cum unii anali[ti se a[teapt` s` fie
din nou \n urm`torii ani.
Cei care depind de evolu]ia monedei
europene - de]in`torii unui credit \n
euro, cei care ob]in venituri \n euro
sau cei care c`l`toresc des \n
str`in`tate - pot apela la o solu]ie de
echilibru, cu scopul de a atenua riscul
valutar: economii at^t \n euro, c^t [i \n
lei, ponderea acestora put^nd fi decis`
\n func]ie de modul de utilizare a
fiec`rei valute.
Cei f`r` grija riscului valutar [i care
prefer` economiile \n moneda
na]ional` trebuie s` ia \n calcul nu
doar dob^nda nominal` a unui de-
pozit, ci [i pe cea real`. Mai exact, in-
fluen]a ratei infla]iei, care reflect`
cre[terea pre]urilor [i, \n consecin]`,
puterea de cump`rare. De exemplu,
din rata dob^nzii de 8% aferent` unui
depozit am putea sc`dea infla]ia de
4%, corespunz`toare scumpirii pro-
duselor [i serviciilor pe care le vom
achizi]iona cu c^[tigul din dob^nd`,
rezult^nd un randament real de 4%.
www.scoaladebani.ro
 cÂt De sigure
sunt Depozitele În bãnci
Limita maxim` a depozitelor garan-
tate de stat \n Rom^nia este echivalen-
tul \n lei a 50.000 de euro, \n cazul
economiilor persoanelor fizice.
Institu]ia abilitat` de lege s` asigure,
\n numele statului, to]i deponen]ii,
reziden]i sau str`ini, c`-[i vor recupera
echivalentul a cel mult 50.000 de euro
din economiile \n lei sau valut` la
orice banc` intrat` \n procedur`
de faliment este Fondul de Garantare a
Depozitelor \n Sistemul Bancar.
Este important de men]ionat c` Fon-
dul garanteaz` toate sumele depuse \n
orice tip de cont bancar,
indiferent de num`rul
acestora. De aseme-
nea, garan]ia
acoper` economiile
din fiecare banc`.
A[adar, \n ipoteza \n
care ai conturi la dou`
b`nci [i ambele intr` \n fal-
iment, vei primi c^te
o compensa]ie de cel mult
50.000 de euro la fiecare dintre
cele dou` institu]ii.
În cazul \n care ai datorii
la data deschiderii pro-
cedurii falimentului,
precum credite, acestea
se scad din suma depozitelor
constituite la institu]ia de
credit respectiv` [i ca atare
www.scoaladebani.ro
compensa]ia se reduce sau
se anuleaz` \n mod corespunz`tor.
Depozite negarantate
Exist` [i unele tipuri de depozite
care nu sunt garantate de stat:
F
Depozitele plasate de c`tre
persoanele aflate \n rela]ii
speciale cu banca: administratori,
conduc`tori, directori, cenzori, au-
ditori financiari, ac]ionari semnifica-
tivi ai institu]iei de credit intrate \n
faliment, familiile persoanelor fizice
de mai sus - so]ii, precum [i rudele [i
afinii de gradul \nt^i, ter]ele persoane
care ac]ioneaz` \n numele
deponen]ilor men]iona]i.
F
Depozite ale
persoanelor fizice
care au ob]inut, pe baz` indi-
vidual`, rate de dob^nd` [i
concesii financiare care au
contribuit la
agravarea situa]iei
financiare a
institu]iei de credit.
F
Depozitele rezultate din
tranzac]ii pentru care au
fost pronun]ate hot`r^ri ju-
dec`tore[ti definitive de con-
damnare pentru infrac]iunea
de sp`lare de bani.
17

Tema pentru acasa:
Vrei un motiv
pentru a face un depozit?
S` presupunem c` avem de pl`tit
la banc` o rat` lunar` de 500 de lei
pentru credit, dar din nefericire
salariul ni s-a redus substan]ial,
astfel \nc^t am ajuns \n situa]ia
de a nu mai putea pl`ti dec^t 450 de
lei lunar. „Ce bine ar fi s` am o rezerv`
de numai 50 de lei pe lun`, s` scap
de aceast` problem`”, am putea
Întrebare: Dar dac` am depune lunar
banii economisi]i la banc`, timp
de 1 an, \ntr-un depozit la termen de
1 lun` cu capitalizare, la o dob^nd`
fix` de 8%/an, cåt am acumula?
18
)
)
spune. Cum am putea ajunge
la rezerve de 50 de lei pe lun`?
Cel mai simplu, reduc^nd cheltuielile.
De exemplu, ne propunem ca de dou`
ori pe s`pt`m^n` s` nu mai
cump`r`m m^ncare din ora[,
economisind s`pt`m^nal 20 de lei,
adic` 80 de lei lunar sau 960 de lei
dup` un an.
Rezolv` problema singur [i intr`
pe www.scoaladebani.ro pentru
a verifica dac` ai calculat corect.
www.scoaladebani.ro