Glandele salivare .

Saliva este secretata de trei perechi de

glande mari in proportie de 90% : parotide , submaxilare
(submandibulare) si sublinguale ce-si varsa produsul in
cavitatea bucala prin canalele Stenon , Wharton si respectiv
Rivinius; in cantitate mica (10%) saliva e produsa de celulele
dispersate in mucoasa orala-glande minore mai abundente in
zona palatina si labiala(glande Ebner,Blandin,etc)-
Glandele salivare sunt de tip acinar fiind formate din acini glandulari(unitatile
morfo-functionale principale) si din ducte:intercalare , striate (secretoare) si
excretoare. Salivonul este alta unitate structurala formata din un acin,un duct
intercalar si un duct striat. Conglomerate de acini alcatuiesc lobuli(unitati mari)
drenati de ducte lobulare care converg spre un singur canal terminal care aduce
saliva parotidiana in dreptul celui de- al doilea molar superior(canalul Stenon)Saliva
de la SM e drenata pe planseul bucal lateral de friul lingual (canal
Warthon)Canalele terminale (5-15)sublinguale dreneaza alaturi de ductul glandei
SM.
Acinii salivari au structura celulara diversa ;pot fi exclusiv serosi(alcatuiti din
celule seroase) mucosi-cu celule mucoase sau micsti
Inervatia Glandele salivare sunt inervate de sistemul nervos simpatic
si de parasimpatic. Toate primesc fibre vasoconstrictoare simpatice pe
traiectul vaselor de la ganglionul cervical superior.
Stimularea simpatica provoaca o salivatie mai redusa-
vasoconstrictie-saliva viscoasa,bogata in componente
organice(glicoproteine –mucus si amilaza). Uneori salivatia simpatica
poate fi crescuta,dar tranzitoriu.
Inervatia parasimpatica este predominanta Glandele SM si SL primesc
fibre PS prin nervul facial. Fibrele preganglionare au originea in
nucleul salivator superior,trec prin coarda timpanului(nerv VII) si
sinapseaza in ggl.SM.Glanda parotida primeste fibre de la nucleul
salivator inferior;fibrele preganglionare circula prin nervul IX pina la
ganglionul otic.Stimularea PS produce o saliva mai abundenta decit
cea simpatica.PS da vasodilatatie-saliva apoasa cu enzime , seroasa cu
mult sodiu si clor si putin bicarbonat , putin potasiu, proteine (amilaza
multa) si mucus crescut. Stimularea PS creste transportul in epiteliu
canalicular , secretia proteica acinara , fluxul sanguin in glanda, creste
metabolismul si da “crestere”. Deasemena stimuleaza ca si simpaticul
contractia celulelor mioepiteliale care inconjoara acinul . Sectiunea PS
duce la afectarea severa a salivatiei (atrofie). Pentru SNS – ablatia nu
da atrofie sau mari modificari
• PROPRIETATILE SALIVEI
• 4.1 Volumul si fluxul salivar
• Secretia salivara medie este de 0,5-0,6L/24h cu variatii mari individuale(0,5-
2L/24h)Volumul si fluxul salivar se modifica semnificativ in caz de
stimulare:fluxul nestimulat este circa 20ml/h(0,2-0,5ml/min)-repaos;0,05ml/min
in somn si sub 0,1ml/min in caz de xerostomie.In timpul
• digestiei salivatia stimulata devine 2,0-4,0ml/minut.Daca in repaos repartitia
pe glande este:SM-70%,Parotida 20%, SL -5% si accesorii 5% in timpul
digestiei bucale creste mult ponderea parotidei(60%) care poate ajuge dublul
secretiei SM-/30% sub influenta calitativa si cantitativa a stimulilor
alimentari.Variatii ale debitului salivar:
Fiziologice:In somn secretia este minima.Virsta:La copii fluxul creste cu
virsta pina la 15 ani.La batrini parenchimul e inlocuit cu tesut conjunctiv si gras
si debitul scade. Barbatii prezinta debit salivator crescut.Dieta, tipul alimentelor
au rol.Ritmul circadian,fumatul,nutritia,sarcina si stresul sunt factori ce modifica
debitul.
Un flux maxim este iarna si minim vara.Fluxul diurn( la amiaza) si dupa este
mai mare ca fluxul matinal si vesperal si nocturn
Viscozitate : 1,5(P) 3,4(SM) 13,4(SL)-in cp-apa=1-glicoproteinele mucus.
Aspect
Densitatea-1,002-1,008-hipotona-dezhidratare hipertona !
Osmolaritatea
Ph-ul =6,85-6,9-8-sisteme tampon,proteine.
• Compusii anorganici-sunt anionii si cationii din plasma
(LEC)
-Sodiul-este mult mai redus cantitativ fata de plasma(slide !) dar
creste cu rata fluxului ajungind la flux maxim(4-5ml/min) la
concentratii mari(90mEq/l)Se asociaza cu clorul si anionul
bicarbonic -Potasiul –este mai concentrat decit in plasma din
cauza ca este secretat in ducte si nu variaza cu rata fluxului
Calciul
-Iodul
-Fosfatul
-Anionul bicarbonic
-Fluorul are rol cariopreventiv conform reactiei:
Ca10(PO4)6(OH)2+2F=Ca10(PO4)6F2+2HO Fluorapatita este
mairezistenta la actiunile cariogene
-Ionul tiocianat (SCN-)este concentrat in saliva,fiind crescut la
fumatori.Sub actiunea peroxidazei salivare ionul este convertit
in hipotiocianat(OSCN-)care e bacteriostatic
• Compusii organici:
Proteinele sunt in concentratie mult mai mica decit in plasma(2,2g/l fata de
80 g/l) dar au importanta functionala mare.Titrul lor creste cu rata de flux
Proteinele salivare includ doua categorii:de origine plasmatica si proteine
proprii-de sinteza(glicoproteine si enzime)S-au separat peste 30 de fractiuni
Proteinele plasmatice sunt 20% si includ:albumine,gamaglobuline(IgA,IgG
si
si IgM,alfa, betaglobuline ce indeplinesc roluri multiple in imunitatea
,
orala,metabolice,coagulant complement,etc
Proteine glandulare
- activatorul Kalicreinogenului
- antigenele de grup sanguin ABO
- glicoproteinele(mucoproteinele) sunt de sursa acinara:mucoase-mucina
• - Enzimele salivare
Amilaza-salivara- initiaza digestia polizaharidelor(45-60%-amidon) din bolul alimentar
30%HC->lactoza +zaharoza;5-10%-monoz;
Lipaza linguala este inghitita si actioneaza in stomac alaturi de lipaza
gastrica si lipaza faringina la pH acid-asupra trigliceridelor emulsionate
mai ales din lapte(serin-hidrolaze,ph=4->DG;SCFA=ionizati si absorbiti in stomac;
-Hormonii salivari (NGF, EGF, IGF I , IGF II , IL , citokine. )
-Alti factori de aparare : bacteriocidina , lactoferina, etc.
-Alte substante organice: glucoza , lipide , vitamine , etc
 PROTECTIE ANTIMICROBIANA

• Imunoglobulina A secretorie activa pe virusi,bacterii

• Lizozim(muramidaza)
• Compus cyanid-tiocianat
• Defensine:AB local,citokine ce cheama Limfocite,Ne,Ma.Sunt protein
• Cationice bogate in cisteina 18-45 AA ce se leaga de membrana-pori
• Defecte-eflux ioni bacterieni mortali.sunt:alfa 1-6,beta,theta(limba,SM
• Nitrati-Nitriti-NO(bacterii saprofite)NO_toxic microbian bactericid
• Mucina impiedica colonizarea;Lactoferina leaga fierul si HCO3.
• Lactoperoxidaza.Sistemul peroxidazic salivar:peroxidaza+H2O2+SCN
• SCN-OSCN+HOSCN(acid hipotiocianos)-bactericide.
• Proteine bogate in histidina – agenti antifungici.Bacteriocidina.
 ROLURILE SALIVEI
• -Digestive:chimice,enzimatice,formarea bolului alimentar
• -Masticatie si Deglutitie .
• -Protectie antibacteriana prin compusi bactericizi,bacteriostatici
• -Protectie antivirala si antifungica(imunoglobuline etc)
• -Protectia impotriva agentilor fizici si chimici(mucus,proteine,etc)
• -Curatirea cavitatii bucale(apa,fluxul salivar,mucina,lizozim)
• -Sistem tampon local
• -Rezervor de ioni antidemineralizare(calciu,fosfat,fluor)
• -Protectie anticarie
• -Roluri generale integrate metabolic(echilibru ionic si temoreglare)
• -Rol in excretie
• -Rol in facilitarea fonatiei si respiratiei
• -Rol in retentia dentara
• -Facilitarea senzatiei gustative .
• -Reflexe de aparare(expectoratia)
• -In diagnosticul medical,medico-legal,sportiv(doping) se fac dozari
• -Activitate endocrina,paracrina (EGF,NGF,parotina,sialotonina)
• Functia digestiva
• FUNCTIA DE PROTECTIE
Saliva protejaza cavitatea de uscare si dezhidratare(stimuli pentru sete) si prin spalarea
particulelor,resturilor,substantelor nocive local intretin igiena.
Potentialul abraziv,agresiv, toxic e atenuat de variatele glicoproteine-mucina
Lubrefierea favorizeaza masticatia,coeziunea bolului,deglutitia,vorbirea,etc.
Factori de coagulare salivari intervin in leziuni locale.Caria se produce la ph
salivar acid si sistemele tampon ataca acizii locali.
B. FUNCTIA ANTIINFECTIOASA(bacterii,virusi,fungi)
Un alt grup de proteine realizeaza aceste roluri:lizozimul(muramidaza)care
digera bacteriile prin scindarea polizaharidului parietal compus din NANA
si N-acetilglicozamine;unii compusi sunt activi pe germeni:lactoferina,lacto
peroxidaza,IGAs,mucina,bactericidina,factor bacteriolitic,radicalul SCN-etc
Sistemul peroxidazic salivar(SPS) e compus din peroxidaza,apa oxigenata si
SCN(-tiocianat) care actioneaza oxidativ pe gruparile sulfhidril esentiale in
metabolismul bacterian.Imunoglobulinele sunt:IGA,IGG si IGM Alte
proteine accelereaza aderarea,aglutinarea bacteriana au rol antifungic mai
ales anticandida.Leucocitele locale si flora saprofita participa la imunitate.
C. PROTECTIA TESUTURILOR MINERALIZATE este legata de saturarea salivei
cu saruri de calciu si fosfat,ceea ce protejeaza smaltul .Prin proteine inhibitoare se evita
dezvoltarea cristalelor si precipitarea calciului,calculi,etc. Cele mai importante proteine
inhibitoare ale precipitari sunt PRP(proteine acide bogate in prolina)si care sunt 6
polipeptide si o peptida cu tirozina,care se numeste staterina.Altele sunt
histatinele(HRP)si cistatinele(CRP).
FORMAREA SALIVEI
Saliva se formeaza prin secretie acinara si reabsorbtie si secretie
tubulara , procese intrucatva asemanatoare cu cele de la nivelul
nefronului in formarea urinei . Raportata la gram de tesut glandular ,
cantitatea de secretie
salivara este cea mai mare din toate secretiile digestive (1ml/min/g-la
flux maximal). Saliva se formeaza prin mecanisme de transport activ
si pasiv , cu participarea acinilor si segmentelor tubulare .Se descriu
prin urmare doua faze ale secretiei salivare:faza acinara care da nastere
salivei primare si faza
canaliculara care modifica secretia primara transformind-o in saliva
finala
 Celulele acinare sunt specializate pentru sinteza si secretia unor importante
cantitati de proteine fiind echipate cu organitele specifice(RER,
Complex Golgi)din care se face un mare trafic de vacuole si granule de
zimogen sau mucinogen care vor fi exocitate apical in fluidul luminal.(fig 6
Secretia amilazei . Amilaza salivara este sintetizata , stocata si apoi eliminata
prin exocitoza . Secretia ei este stimulata prin AMPc de sistemul simpatic ,

prin noradrenalina (beta-rec) si adrenalina , prin beta-receptori , si mai putin de cel parasimpatic(ACH-
IP3-Ca) . Amilaza salivara este secretata de celulele seroase din parotide si de cele seroase similare din
submandibulare .Secretia de amilaza este stimulata prin intermediul impulsurilor gustative
• Faza acinara Acinii
glandulari elimina o saliva
primara ce rezulta printr-un
complex ansamblu de
transporturi membranare atit la
polul bazolateral(din plasma in
interstitiu si in celula acinara)cit
si la polul apical. .(Figura 5)
Saliva primara este izotonica
(cu plasma) si contine cantitati
asemanatoare de
electroliti(Na,Cl,Ca+,HCO3,PO
4)
• Rolul ductelor salivare .Saliva
primara este modificata in timpul
parcursului prin ducte (in special in
segmentul striat)Secretia primara
acinara izotona asemanatoare
plasmei trebuie ajustata spre a
deveni secretie finala hipotona-
proces asemanator cu cel realizat la
nivelul pancreasului.Pentru aceasta
celulele ductale absorb sodiu si
clor(ioni osmotici principali) din
saliva primara- fara apa.(FIG.7)
Pentru ca saliva finala are o
concentratie mai mare de K si de
HCO3(fiind cu atit mai alcalina cu
cit fluxul salivar este mai
mare),ductele secreta Kaliu si
anion carbonat acid
 Inervatia parasimpatica .Glandele submandibulare si sublinguale primesc
eferente parasimpatice din nucleul salivar superior (din punte) prin nervul
intermediar Wrisberg .Fibrele secretorii strabat ganglionul geniculat si se unesc
cu fibrele aferente linguale , formand nervul cordo-lingual .
Parasesc acest traseu prin coarda timpanului , care ajunge la glanda
submandibulara , unde fibrele lui fac sinapsa cu somele celui de al doilea neuron
periferic , dispersate in hilul glandular . In glandele sublinguale
sinapsa cu cel de al doilea neuron are loc intr-un ganglion din vecinatatea glandei
, ganglionul submaxilar sau Langley , de unde fibrele postsinaptice –
postganglionare -se indreapta in intimitatea tesutului glandular (Figura alaturata).
 Adaptarea secretiei salivare
Stimulii acizi-creste componenta apa,HCO3
Pulberi-saliva apoasa;uscaturi-mucina
Stimuli amari-creste secretia enzimatica
Regim bogat HC-determina amilaza crescuta
Prezenta lipidelor in gura-stimuleaza lipazele
Stimulii dulci-stimuleaza enzime,hormoni Glu
Sm si Sl-saliva de gustatie prin mugurii gust.
Saliva de masticatie;ritm circadian:NaCl este
Crescut matinal,CaPO4 nocturn.Hormoni;PS