Avizat,

inspector de specialitate,

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETARII

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ
GRUPUL ŞCOLAR „CHARLES LAUGIER”, CRAIOVA
CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

Programa şcolară
Hermeneutica imaginarului folcloric literar românesc
TIPUL : OPŢIONAL DE EXTINDERE
● NUMĂR ORE : o oră pe săptămână
● clasa a IX-a

Propunătoare:
Prof. gr. I GINA CĂMĂRAŞU, inspector de specialitate, ISJ Dolj
Prof. gr. I LILIANA POPESCU, Grupul Şcolar Charles Laugier, Craiova

An şcolar 2007/ 2008

1
 Argument

Unul dintre elementele principale şi principiale ale reintegrării personalităţii umane

este literatura artistică şi hermeneutica literară. Deoarece literatura artistică valorifică spiritul
uman superior, expresia figurată a unui gânditor inspirat, cititorul/elevul, pentru a-i discerne
valorile estetice, conceptuale şi lingvistice, trebuie să poată raporta principiile interpretării
literare a simbolurilor, figurilor de stil, alegoriilor, parabolelor, miturilor la contextul operei.
Astfel, îl vom antrena într-o activitate de cunoaştere prin descoperire, de evidenţiere a propriei
personalităţi, dar şi a operei, autorului ei, a Cuvântului şi Ideii.
Imaginarul coexistă cu realitatea, reflectând cotidianul, dar nu fidel, ci prin prisma unui
filtru interior, propriu închipuirii şi activităţilor mentale, configurând, practic, o trans-
realitate; imaginea realităţii imediate este „mărită, transformată, idealizată", imaginarul
definindu-se ca „o facultate stranie şi refractară analizei, constând în depăşirea evidenţelor
reale, în plăsmuirea de iluzii, fantasme, miraje, mituri, utopii". „În fapt, existenţa umană se
desfăşoară între cele două paliere, realul şi imaginarul, penetrând deopotrivă ambele registre
ale devenirii, permiţând imaginarului deschiderea către o altă realitate, către un spaţiu
privilegiat în care reprezentările se pot manifesta neîngrădit, iar omul poate construi o lume
mult mai aproape de cea resimţită drept perfectă. Grefându-se pe realitate, imaginarul
operează o ieşire din cotidian, satisfacerea unei nevoi de perspectivă, acomodarea vieţuirii
profane la o alternativă mai prielnică. Mecanismele imaginarului operează cu datele realului,
pentru a construi o altă stare a lucrurilor, în care omul este cel care dictează ordinea.
Imaginarul folcloric, produs al conştiinţei sociale (sinteză sui generis a conştiinţelor
particulare) are drept efect degajarea unei întregi lumi de sentimente, imagini, care, odată
născute, ascultă de legi specifice ale devenirii evolutive.. Se cheamă, se resping, fuzionează,
se segmentează, proliferează. Altfel spus, reprezentările colective sunt produsul vieţii sociale,
generând scheletul imaginarului şi conştiinţei întregii comunităţi care participă la creaţie.
Tocmai de aceea, imaginarul pleacă din real, dar deformează faptele, iar când acesta ajunge să
răspundă unor solicitări interioare ale unei întregi comunităţi, imaginarul îşi găseşte sursa de
energie în „psihologia mulţimilor" (Gustave Le Bon), generatoare a conştiinţei colective ce se
va repercuta, în final, în creaţii culturale spirituale colective. Viziunea asupra lumii, aşa cum o
prezintă sensibilitatea profundă a societăţii populare, orientează şi ierarhizează interesul
individului şi al societăţii spre fapte care-i sunt indispensabile vieţii.
Cursul opţional raportat la hermeneutica literară folclorică românească devine nu doar o
posibilitate de a discuta şi a interpreta în comun, el trebuie să devină o necesitate de apropiere
intelectuală şi spirituală între elevi. Menirea acestuia rezidă în puterea lui de a-i influenţa pe
elevi pentru o înţelegere reciprocă şi apoi pentru o înţelegere a valorilor textului. Cursul
trebuie să se transforme într-un atelier de modelare a atitudinilor. Plăcerea de a fi împreună în
discuţie şi respectul necondiţionat între elevi vor deveni o forţă care va schimba pasivitatea în
activism, generator de conştiinţă nouă şi comportament degajat.

2
COMPETENŢE GENERALE

• Formarea competenţelor în domeniul receptării particularităţilor şi limbajului specific

în studierea folclorului literar românesc.
• Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor modalităţi de
comunicare artistică.
• Argumentarea, în scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar folcloric.

Obiective specifice Conţinuturi / Activităţi de învăţare

I. Identificarea diferitelor tipuri de
concepte operaţionale specifice studiului
literaturii folclorice
II. Analiza şi compararea diverselor tipuri
de comunicare literară folclorică, prin
fixarea caracteristicilor particulare ale
acesteia
III. Analiza unor texte specifice
IV. Identificarea unor discursuri literare
folclorice cu specific particular
V. Delimitarea unor elemente de
paremiologie românească
VI. Operarea cu noţiunile de epică populară, VI. Epica populară
prin analiza unor fragmente
I. Cultură populară şi folclor.
Delimitări şi precizări terminologice
● Conceptul de cultură populară
● Conceptele de folclor
● Cultura populară spirituală şi materială
● Alte discipline ale culturii populare
● Literatura populară orală
II. Caractere specifice ale folclorului
● Caracterul tradiţional.
● Raportul dintre tradiţie şi inovaţie
● Caracterul colectiv. Raportul dintre
individ şi colectivitate
● Caracterul oral
● Caracterul anonim
● Caracterul sincretic
III Coordonate structurale ale
folclorului literar
● Caracterul formalizat al literaturii
populare ● ● Sistemul de versificaţie
● Rima
● Paralelismul
● Structuri compoziţionale
IV. Categoriile folclorului literar
● Poezia de ritual şi ceremonial
● Poezia obiceiurilor calendaristice
● Poezia obiceiurilor de trecere
● Poezia descântecelor
V. Literatura aforistică şi enigmatică
● Proverbe şi zicători
● Ghicitorile
● Coordonatele povestitului
● Categorii funcţionale şi determinări
structurale
● Basmul despre animale
● Basmul fantastic
● Legenda
● Snoava

3
VII. Identificarea particularităţilor
cântecului epic
VIII. Identificarea particularităţilor
cântecului liric
VII. Cântecul epic
● Origine, evoluţie, tipologie
● Epica fantastico-mitologică
● Epica eroică
● Cântecul epic istoric şi haiducesc
● Balada ( Mioriţa ; Meşterul Manole )
VIII. Cântecul liric
● Categorii literare şi muzicale
● Fond tematic şi imagistic ●

IX. Descoperirea cronotopului folcloric IX. Reprezentarea spaţiului şi

timpului în literatura populară
● Reprezentarea spaţiului
● Reprezentarea timpului
X. Fixarea elementelor de expresivitate X. Limbajul poetic-metaforic al
artistică în folclorul românesc folclorului
● Tropii
● Epitetul
● Metafora
● Alegoria
● Comparaţia
● Antiteza. Formule de contrast în folclor
● ● ● Repetiţia
● Rima
XI. Identificarea elementelor simbolice XI. Simbolul în poezia populară
transmise din realitatea cotidiană folclorului ● Simboluri animaliere
literar românesc ● Simboluri vegetale
● Simboluri solare/ selenare

VALORI ŞI ATITUDINI

■ cultivarea respectului pentru limba şi literatura română şi valorile ei tradiţionale;

■ formarea unei atitudini pozitive faţă de literatură şi a încrederii în propriile abilităţi de

comunicare şi interpretare;

■ Cultivarea plăcerii de a citi

■ stimularea gândirii autonome, reflexive şi critică în comunicare;

■ cultivarea exprimării alese, atât orală, cât şi scrisă;

■ cultivarea sensibilităţii, prin receptarea operei artistice

4
● SUGESTII METODOLOGICE

▲ activităţi de învăţare: lecturi interpretative, jocuri de rol, exerciţii de producere şi

receptare de mesaje;

▲ sugestii de texte: ● texte literare folclorice din culegeri diverse;

● texte folclorice capabile să redescopere farmecul artei literare;
● texte lirice, epice, paremiologice;

● MODALITĂŢI DE EVALUARE:
probe orale, investigaţia, referatul, proiectul, portofoliul

Bibliografie

Afloroaei, Şt., Transformarea hermeneutică a filosofiei, în Contrafort, nr. 7, 1997

Modele de analize literare şi stilistice, Editura Albatros, Bucureşti, 1989
Carpov, Maria, - Introducere la semiologia literaturii, Univers, Bucureşti, 1979
Pacurariu-, Dim., Teme, Motive, Mituri si Metamorfoza lor, Ed. Albatros 1990
Bibliografia generală a etnografiei şi folclorului romanesc (1965-1969)
G.Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed.Minerva, 1982
Romulus Vulcănescu, Dicţionar de etnologie, Bucureşti, Ed.Albatros, 1980;
Dicţionar de etnologie şi antropologie (trad.rom.), Iaşi, Ed.Polirom, 1999
Mihai Pop, Obiceiuri tradiţionale româneşti, Bucureşti, Ed.Univers, 1999Francois
Laplantine, Descrierea etnografică (trad.rom.), Iaşi, Ed.Polirom, 2000
Nicolae Constantinescu, Lectura textului folcloric, Bucureşti, Ed.Minerva, 1986
Silviu Angelescu, Mitul şi literatura, Bucureşti, Ed.Univers, 1999