Sunteți pe pagina 1din 8

Modulul 2

Caracteristici generale ale mijloacelor electronice de masurare

CARACTERISTICI GENERALE ALE


MIJLOACELOR ELECTRONICE DE
MASURARE

Subiecte
2.1. Generalitati
2.2. Caracteristici metrologice
2.3. Caracteristici constructive

Evaluare: 1. Raspunsuri la întrebarile si problemele finale


2. Discutie pe tema: “Criterii de alegere a mijloacelor de
masurare”

2.1. Generalitati
Procesul de masurare presupune un fenomen de preluare a
informatiei de la masurand sub forma unei energii, transmiterea
acesteia la o unitate de prelucrare ce stabileste valoarea marimii
masurate prin comparatie cu un etalon sau cu o scara si care o aplica
unui bloc de iesire care poate avea si rol de indicator.

Marimile pot fi active, daca sunt purtatoare de energie (forta,


curentul electric etc.) sau pasiv e, daca informatia este continuta în
structura masurandului (masa, rezistivitatea etc).

Preluarea informatiei de la masurand se face de catre traductor,


un dispozitiv care, pe baza unei legi fizice, realizeaza transformarea
unei marimi fizice în alta sau aceeasi marime fizica, diferita de prima
calitativ sau cantitativ. Traductorul care transforma marimea de
masurat provenita de la masurand într-o alta marime, adecvata unei
prelucrari ulterioare, se numeste traductor de intrare sau senzor, iar
traductorul care transforma semnalul prelucrat, purtator de informatie
de masurare, într-un semnal ce poate fi folosit la locul de utilizare, se
numeste traductor de iesire.
Între traductorul de intrare si cel de iesire pot exista
traductoare intermediare si de asemenea, blocuri de prelucrare si/sau
modificare a semnalelor (blocuri de conditionare a semnalelor).

• Exemplificati cel putin câte trei traductoare pentru fiecare


dintre tipurile de traductoare prezentate în clasificare, atât
pentru marimi active cât si pentru marimile pasive.
• Cum pot fi puse în evidenta marimile pasive?

20
Modulul 2
Caracteristici generale ale mijloacelor electronice de masurare

2.2. Caracteristici metrologice


Mijloacele de masurare trebuie sa realizeze o corespondenta
biunivoca între marimea de masurat x si rezultatul mas urarii y. Legea
de corespondenta este descrisa de o ecuatie integro-diferentiala care
permite caracterizarea dependentei pentru orice valoare a marimii de
intrare, în regim permanent, dar si în regim tranzitoriu. Pentru un
regim stationar independent de timp, dependenta celor doua marimi
este descrisa de caracteristica de transfer statica (figura 2.1) . Limitele
de masurare sunt valorile extreme care pot fi masurate, intervalul
dintre ele reprezentând intervalul de masurare (domeniul de
masurare). Din caracteristica de transfer statica rezulta o serie de
caracteristici metrologice:
y y
y max
ymax

y min ymin

xmin xmax x xmin xmax x


a). b).

Fig.2.1. Caracteristici de transfer pentru: a) aparat analogic si


b) aparat numeric.

a) Rezolutia unui mijloc de masurare reprezinta cea mai mica


variatie a masurandului care poate fi apreciata la iesirea acestuia.
Astfel, pentru mijloacele de masurare analogice aceasta este o
fractiune dintr-o diviziune, în timp ce pentru cele numerice este de un
bit. Rezolutia se exprima de obicei în unitati de masura a
masurandului.

b) Sensibilitatea, S a unui mijloc de masurare se defineste ca


raport al variatiei marimii de iesire, ∆y si variatia masurandului, ∆x
care o produce:
D ∆ y
S = . (2.1)
∆ x

Pentru mijloacele de masurare cu scara liniara sensibilitatea


este constanta; inversul sensibiltatii reprezinta constanta mijlocului de
masurare.

c) Sensibilitatea relativa, Sr se defineste ca raport al variatiilor


relative ale marimilor de iesire si de intrare:

D ∆y / y
Sr = . (2.2)
∆x / x

21
Modulul 2
Caracteristici generale ale mijloacelor electronice de masurare

d) Pragul de sensibilitate este cea mai mica variatie a


masurandului care poate fi pusa în evidenta de catre mijlocul de
masurare.
Observatie: Rezolutia este o marime ce caracterizeaza
iesirea, pragul de sensibilitate - intrarea, iar sensibilitatea
reprezinta o caracteristica de transfer a mijlocului de masurare .

• Exemplificati câteva mijloace de masurare cu scara liniara.


• Care este diferenta dintre rezolutie si pragul de sensibilitate?
Se poate stabili o corelatie între ele?
• Daca un mijloc de masurare are scara liniara, cât este
sensibilitatea relativa?

O alta categorie de caracteristici metrologice evidentiaza


efectul erorilor ce intervin în procesul de masurare:

Prin precizie sau precizie instrumentala a unui mijloc de


masurare se întelege proprietatea acestuia de a da rezultate cât mai
apropiate de valoarea adevarata a masurandului. Prec izia este
caracterizata prin eroarea instrumentala egala cu abaterea indicatiei
mijlocului de masurare fata de valoarea adevarata; deoarece aceasta
este, de obicei, necunoscuta, atât ca valoare cât si ca semn, în practica
se considera un interval în care se gaseste, cu o anumita probabilitate.
Rezulta ca eroarea instrumentala reprezinta incertitudinea de
masurare. Eroarea tolerata este eroarea instrumentala maxima
permisa pentru un mijloc de masurare ce functioneaza corect.

Precizia unui mijloc de masurare se garanteaza numai pentru


anumite valori impuse conditiilor exterioare care pot influenta procesul
de masurare numite conditii de referinta (temperatura, presiune,
umiditate, tensiune de alimentare etc). În acest caz apar erorile de baza
ale mijlocului de masurare. Nerespectarea conditiilor de referinta
conduce la aparitia unor erori suplimentare.

Clasa de precizie reprezinta simbolic, prin indicii de clasa,


anumite caracteristici metrologice ce trebuie sa le îndeplineasca
mijlocul de masurare. Trebuie remarcat faptul ca prin clasa de precizie
nu se indica direct eroarea de masurare. De regula, prin clasa de
precizie se exprima eroarea tolerata fie prin eroarea raportata, fie prin
eroarea relativa sau o combinatie a acestora. De exemplu, la
instrument ele electrice indicatoare este normata eroarea raportata, la
masuri - eroarea relativa, iar la aparatele electronice numerice o
combinatie a acestora. Indicii de clasa sunt standardizati pentru tipuri
de mijloace de masurare; de exemplu, pentru aparatele electrice
indicatoare, clasele de precizie standardizate sunt: 0,05; 0,1; 0,2; 0,5;
1; 1,5; 2,5; 5; 10 - clasa de precizie fiind definita ca eroare raportata
maxima în procente, raportarea facându-se la intervalul de masurare
(c.p.=[|∆ max| /(X max - X min)]⋅100). Modul de calcul al erorilor pe baza
clasei de precizie pentru mijloacele de masurare complexe rezulta din
cartea tehnica a acestora.

22
Modulul 2
Caracteristici generale ale mijloacelor electronice de masurare

Prin repetabilitate (fidelitate) se întelege calitatea unui mijloc


de masurare de a da valori apropiate între ele la repetarea unor
masurari asupra aceluiasi masurand. Aceasta proprietate admite
existenta erorilor sistematice, dar nivelul erorilor întâmplatoare este
redus.

Justetea reprezinta caracteristica unui mijloc de masurare de a


da valori apropiate de valoarea adevarata la repetarea masurarilor si
presupune un nivel redus al erorilor sistematice, dar admitând prezenta
erorilor întâmplatoare. Din cele doua definitii rezulta ca precizia este
rezultatul însumarii celor doua proprietati (figura 2.2).

+ =

Repetabilitate Justete Precizie

Fig.2.2. Exemplificativa pentru repetabilitate, justete si precizie.

O alta caracteristica metrologica este finetea, caracterizata prin


calitatea mijlocului de masurare de a perturba cât mai putin
masurandul. Strâns legata de aceasta este puterea consumata , adica
puterea absorbita de mijlocul de masurare de la masurand.

Fara a fi epuizate toate caracteristicile metrologice ale


mijloacelor de masurare, mai trebuie amintita fiabilitatea metrologica
- care reprezinta probabilitatea ca mijlocul de masurare sa functioneze
corect, fara depasirea erorilor garantate prin clasa de precizie, un
interval de timp determinat, cu respectarea conditiilor tehnice impuse
de constructor. Din punctul de vedere al fiabilitatii, mijloacele de
masurare sunt sisteme reparabile.

• Ce corelatie exista între precizie si nivelul erorilor, respectiv


cu incertitudinea de masurare?
• Din ce cauza trebuiesc precizate conditiile de referinta?
• Exemplificati câteva erori de ba za si erori suplimentare
pentru mijloacele de masurare.
• În ce masura clasa de precizie ne permite sa stabilim eroarea
de masurare ?
• Cum poate fi interpretata imaginea din figura 2.2?
• Ce corelatie exista între finete si puterea consumata ?

23
Modulul 2
Caracteristici generale ale mijloacelor electronice de masurare

2.3. Caracteristici constructive


Conditiile efective de utilizare a mijloacelor de masurare
impun o anumita realizare constructiva a acestora care sa tina seama
de problemele legate de montare, exploatare, întretinere si reparare.
Asigurarea acestor cerinte pentru mijloacele de masurare electrice este
impusa prin norme ale Comisiei Internationale de Electrotehnica (CEI)
si standarde interne.

Mentinerea performantelor statice ca si dinamice ale unui


mijloc de masurare în conditii de variatie a factorilor de mediu, a
parametrilor surselor de alimentare, a masurandului etc. se numeste
robustete.

Dintre caracteristicile constructive ale mijloacelor de masurare


se pot mentiona:

a) Capacitatea de suprasarcina (suparaîncarcare) este


proprietatea unui mijloc de masurare de a suporta valori ale
masurandului care depasesc intervalul de masurare, fara ca prin
aceasta sa se modifice performantele functionale sau sa sufere
deteriorari de natura constructiva; se exprima ca raport între valoarea
maxima nedistructiva si limita superioara a domeniului de masurare.

Dupa intervalul de timp în care se aplica suprasarcina se


deosebesc suprasarcini de scurta durata (socuri) si suprasarcini de
lunga durata; dupa încetarea actiunii acestora, mijlocul de masurare
trebuie sa revina la caracteristicile initiale.

b) Protectia climatica caracterizeaza comportarea mijlocului de


masurare la actiunea agentilor climatici. Deoarece pentru orice zona
pot fi stabilite anumite limite de variatie a factorilor climatici, s-au
stabilit zone terestre caracterizate prin macroclime (foarte rece, rece,
temperata, tropical-umeda, tropical-uscata, unele putând fi si cu
caracter marin). În cadrul acestor zone sunt indicate limitele de variatie
ale temperaturii, ale umiditatii relative a aerului, ale nivelului de
radiatii etc.

c) Influenta perturbatiilor de natura electrica,care pot fi


exterioare, dar si produse de mijlocul electric de masurat, se manifesta
atât asupra mijlocului de masurare, cât si asupra masurandului si
informatiilor ce se propaga pe liniile de transmisiune dintre
subansamble. Capacitatea mijloacelor de masurare de a nu produce un
nivel al perturbatiilor care sa deranjeze functionarea altor echipamente,
precum si de a nu raspunde imprevizibil la perturbatiile din mediul
ambiental în care lucreaza, tine de domeniul compatibilitatii
electromagnetice.

24
Modulul 2
Caracteristici generale ale mijloacelor electronice de masurare

Semnalele pot fi transmise în forma analogica sau numerica; de


obicei, semnalele analogice se transmit ca semnale unificate de
tensiune (0 - 10 V) pâna la maxim 30 m sau semnale unificate de
curent (4 mA - 20 mA) - pâna la maxim 3000 m. În practica se prefera
utilizarea semnalelor unificate de curent, deoarece:
- asigura o buna imunitate la perturbatii si nu sunt afectate de
caderile de tensiune de pe linie;
- permite distinctia între “0” echivalent cu 4 mA si lipsa
informatiei cauzata de o defectiune;
- necesita doar doua conductoare prin care se poate face si
alimentarea unor subansamble (de exemplu, traductorul), permitând
totodata si conectarea în serie a mai multor sarcini.
Semnalele numerice pot fi transmise teoretic la orice distanta,
ele prezentând erori de interferenta mai reduse si pot fi folosite direct
în procesul de prelucrare numerica.

• De ce elemente constructive depinde capacitatea de


suprasarcina a instrumentelor electrice de masurat?
• Cum poate fi asigurata protectia climatica pentru mijloacele
de masurare electronice ?
• De ce este necesar sa existe si caracteristici referitoare la:
e fectul vibratiilor si socurilor, protectia împotriva coroziunii, a
exploziilor , a patrunderii corpurilor straine etc. ?
• Din ce cauza s-au standardizat semnalele electrice folosite la
telemasurari si cum se explica diferentele în ceea ce priveste
distanta maxima transmisa?

Aplicatie
Un ampermetru are intervalul de masurare 0-5 A si clasa de precizie
1. Sa se reprezinte grafic variatia erorii relative (eroarea tolerata) în
functie de valoarea masurata.
Solutie : Conform definitiei clasei de precizie rezulta ca eroarea
absoluta maxima în modul, pe care poate sa o comita ampermetrul,
este:
X − X min
∆ max = c ⋅ max ,
100
de unde rezulta ca eroarea relativa de masurare a marimii x va avea
un caracter de eroare limita maxima:
∆ − X min
X
δ limmax = ± max ⋅ 100 = ± c ⋅ max [%];
x x
Prin urmare, deoarece clasa de precizie este definita pe baza
erorii absolute maxime, în modul, care poate sa apara în oricare
punct al intervalului de masurare, rezulta ca eroarea relativa limita
maxima are un caracter de incertitudine de masurare si reprezinta
practic un interval în interiorul caruia se gaseste, cu o anumita
probabilitate, eroarea relativa de masurare (vezi figura 2.3).

25
Modulul 2
Caracteristici generale ale mijloacelor electronice de masurare

Aplicatie – continuare

1 2 3 4 5 I[A]

Fig.2.3.Graficul erorilor relative limita

REZUMAT
• Din punct de vedere energetic marimile pot fi active sau
pasive.
• Principalele caracteristici metrologice care rezulta pe baza
caracteristicii de transfer statice sunt: rezolutia,
sensibilitatea (inclusiv sensibilitatea relativa ) si pragul de
sensibilitate.
• Evidentierea efectului erorilor ce apar în procesul de
masurare se realizeaza prin caracteristicile: repetabilitate si
justete, caracteristici care împreuna reprezinta precizia .
• Clasa de precizie este o caracteristica metrologica ale
mijloacelor de masurare care reprezinta , de regula
simbolic, eroarea tolerata (eroarea instrumentala).
• Dintre caracteristicile constructive se pot mentiona:
capacitatea de suprasarcina, protectia climatica, influenta
perturbatiilor de natura electrica (compatibilitatea
e lectromagnetica).

26
Modulul 2

ÎNTREBARI SI PROBLEME
1. Care sunt marimileactive si respectiv, pasive din
electrotehnica?
2. Din ce cauza la masurarea marimilor pasive este
necesara o sursa suplimentara de energie ?
3. Explicati cum poate fi crescuta rezolutia la un mijloc de
masurare cu ac indicator; dar pragul de sensibilitate ?
4. Din ce cauza se recomanda ca masurarea cu aparatele
electrice indicatoare sa se faca astfel încât indicatia sa fie
în ultima treime a scarii gradate?
5. Un multimetru are domeniile de tensiune de 1, 3 si 10 V;
sa se reprezinte grafic dependenta erorii relative în
functie de valoarea masurata în cazul cel mai favorabil,
6. Ce importanta practica are capacitatea de suprasarcina ?
7. Cum se justifica faptul ca semnalele numerice pot fi
transmise la distante oricât de mari fara a fi afectate de
perturbatii?
8. La masurarea stofe i cu ajutorul unei rigle gradateapar
erori de fidelitate sau de justete?
9. Ce criterii trebuie sa avem în vedere la alegerea clasei de
precizie a mijlocului de masurare ?
10. Care este unitatea de masura a constantei unui mijloc de
masurare si la ce poate fi folosita?

TEMA: Criterii de alegere a mijloacelor de masurare


- Criterii tehnice
- Criterii metrologice
- Criterii economice

27