Calculator sau masinã inteligentã?

Poleac Viorica Mihaela gr 4

Voicu Andreea Elena gr5
 Toate operaţiile dintr-un calculator sunt de fapt decizii, operaţii dupã
operatii, instrucţii ce sunt scrise in programe de calculator, acestea fiind
traduceri ale ideilor umane intr-un sistem logic ce foloseste un cod binar
transportat prin semnale electronice.
 O masinã inteligentã poate fi orice dispozitiv, care in timp ce
stã pe biroul tãu comploteaza impotriva ta. Sunã a SF, nu?
O masinã inteligentã, dupa unii, ar trebui sã se comporte
asemenea unei minţi umane, o minte atat de inteligentã incat
nimeni n-a reuşit sã o inţeleaga pe deplin cum funcţioneazã. Dacã
nu stim cum funcţioneazã, cum putem realiza atunci o maşinã
inteligentã? şi ce este inteligentã? Cum va fi oare o masinã dotatã
cu inteligenţã, insã cu o putere si o viteza de procesare mult mai
mare decat a omului?
 Comunicarea dintre calculator şi om se va efectua printr-un software
inteligent, ce se va comporta ca un om virtual. Pentru a deveni inteligent, va
trebui sã aibã capacitatea de a invaţã, de a organiza, sintetiza, si genera noi
idei, lucruri care nu ar duce intotdeauna la efecte pozitive. Ce se va intampla
dacã calculatoarele vor ajunge la un nivel de constiinţã? Iatã cate intrebari se
nasc cand prelungim linia evoluţiei, incercand sa ne dam seama cum va arata
viitorul.
 Insã calculatoarele nu gandesc. Cel puţin nu in acelasi mod cum gandesc
eu , cum gandeşti tu , sau cum a gandit Albert Einstein. Calculatorul nu are
emoţii sau motivaţii. Impulsurile care trec prin creier sunt chimice si electrice,
de activare si represie.
 Calculatorul are de-a face cu impulsuri simple de electricitate , bine intelese
si atent controlate. Nimic misterios nu se intamplã intr-o maşinã numitaã
calculator.

Atunci cand ideile noastre le

reprezentam
si le transmitem calculatorului sub
diverse
comenzi, calculatorul le manipuleazã cu o

vitezã si precizie foarte mare, devenind

practic o extensie a noastrã.
 Calculatorul este bazat pe logicã, iar acest sistem logic nu are legatura
cu ideile noastre precum viatã, libertate si cursa pentru fericire. Lucreazã la
un nivel mult mai mic, avand de-a face cu concepte dualiste simple, nu mai
complicate decat intrerupatorul de lumina din casele noastre. Insã aceste
operatii logice mici atunci cand sunt puse impreunã, pot deveni combinaţii
complexe, alcatuind cadru cu cadru, software-ul ce face calculatorul sã
funcţioneze. Tot dupa acest model se va putea realiza si un creier artificial,
sau cel puţin sa simuleze şi sa imite modul cum funcţioneazã creierul uman.

Logica şi circuitele electronice ale calculatorului sunt combinate cu

atenţie. Inginerii realizeazã parţile electronice in aşa fel incat sã poatã
prelucra sisteme binare logice. Prin acest design, calculatorul prinde „viaţã”,
in felul lui…
 Unii cercetatori au lucrat din greu pentru a realiza roboţei sa zboare
precum insectele, incercand sã le facã inteligente, iar alţii s-au intors la schite
imbunãtãtind modul mecanic si aerodinamic pentru a putea zbura. Copiind
structura unui corp de insectã, au realizat insecte mecanice ce pot zbura si ocoli
obiecte doar cu „inteligentã” unui motor electric si a senzorilor. Cu alte cuvinte,
inginerii au descoperit ca raspunsul stã in design.
 Comparand puterea a 12 neuroni dintr-un creier al unei insecte cu
puterea unui calculator, devine o intrebare de design. Insecta este facutã
pentru a manca gunoi si pentru a bazaii in jurul nostru, calculatorul este
facut pentru a face sarcinile in locul nostru, pentru a ne salva timpul
preţios.

Orice comparaţie dintre o insectã şi un calculator nu este „fair-play”.

Aşa cum corpul insectei e proiectat pentru a zbura, aşa şi calculatoarele
vor trebui proiectate pentru a gandi, in vederea realizarii unei masini
inteligente.

Calculatorul este subclasat altor lucruri care merg sau zboarã, insã
insectele care pot zbura nu te vor ajuta sã rezolvi puzzle-uri.
 Pornind din aceastã perspectivã, putem incepe a
vedea problemele comparaţiei dintre calculator si
inteligenţa umanã. Deşi uneori, omul şi
calculatorul pot rezolva aceleaşi probleme, sau
chiar se pot confrunta. Un exemplu este jocul de
şah. Omul se poate aventura intr-o jungla africanã,
in timp ce calculatorul stã şi se odihneşte. Un
calculator poate face un pixel al monitorului verde
la ora 7:45 la data de 15 august 2012 in timp ce tu
nici nu te oboseşti sa te trezeşti pentru acel
eveniment.

Calculatoarele isi caştiga locul lor deoarece pot

calcula mult mai rapid şi işi pot aminti mult mai
bine. Chiar şi cele mai complexe aplicaţii de
calculator (jocuri video, animatoare digitale,
editoare foto etc), toate se bazeaza pe aceste douã
capabilitati.
 In timp ce omului ii ia chiar şi minute pentru a se gandi ce sã aleagã,
intre ciocolata si vanilie, calculatorul poate lua miliarde de astfel de
decizii intr-o secundã.Fãrã nicio indoialã, unii dintre noi urmeazã
instrucţiunile mai bine decat ceilalti. Calculatoarele urmeazã intocmai
instructiunile. In acest domeniu, calculatoarele sunt mai bune decat noi.
Acestea urmeazã cu grijã, pas cu pas lista de instructiuni, insã acest lucru
nu le fac mai inteligente decat noi.Dacã am urmari o lista de instructiuni
de zeci de mii de linii sigur am avea probleme.

Calculatoarele au o memorie excelenta. Dar spre deosebire de om,

memoria unui calculator nu este relationalã. Dacã incercam sã ne
aducem aminte de numele unui vechi prieten, vom cãuta in lista de nume
cunoscute intr-o anumita ordine. Dar dacã ne aducem aminte ca
prietenul avea urechile mari, numele ar putea “apãrea” in minte din
senin. Acest lucru se intampla deoarece numele prietenului s-a stocat
impreunã cu un element caracteristic al persoanei.
 Memoria calculatorului este permanentã si exactã. Un calculator trebuie sã ştie
exact ceea ce cauta pentru a gasi. De exemplu, poate gasi o facturã din anul 2000 dupa
diverse valori aflate in ea, dar nu-şi poate aduce aminte de numele prietenului pe baza
caracteristicii urechilor.
Pe de alta parte, omul, are şanse zero de a-şi readuce aminte valoarea acelei facturi de
acum 10 ani.

Acum cã am observat diferenţele

intre un om si un calculator, putem
inţelege şi de ce calculatorul trebuie
sa se comporte ca un calculator. Nu
am dori ca datele dintr-o companie
introduse in bazele de date ale
calculatoarelor sa fie modificate de
acestea, sau sa aiba constiinţa de sine,
sa devina asemenea oamenilor.
 Lipsa inteligentei artificiale face calculatorul sã fie o unealtã minunatã
cu care sã poţi lucra. Omul şi masina pot lucra impreunã, completandu-se
unul pe celalalt. Ajungand la exemplul menţionat mai sus cu insecta,
calculatorul este proiectat pentru a prelucra informaţia exact aşa cum
dorim noi, nu pentru a deveni uman, pentru a avea constiinţa de sine şi
pentru a gandi.

Dacã vom dori sã realizãm roboţi inteligenţi, probabil ar trebui sã ne

intoarcem puţin la schiţe. Calculatorul este facut pentru a fi o masinã de
calcul, nu un suport pentru inteligenţa artificialã… şi totusi, se poate. Totul
sta in design…
Have a nice day  !