Procesul de absorbţie a fondurilor europene în România post-comunistă

Summary
One of the most important stakes of Romania joining the European Union remains the substantial
financial support granted by Commission as Cohesion and Structural Funds, Interregional and Cross
border Cooperation Funds, agriculture and fishing, scientific research, mobility and best practices
models exchange funds.
Though we start from the premises Romania gained its funds absorption experience during the pre-
integration period as applicant for European Funding Programs (PHARE, ISPA, SAPARD, LEONARDO
etc.), yet an entire series of new conditions show up together with the Cohesion and Structural Funds,
getting the shape of complete novelty, like: the overwhelming importance of the Development Strategic
Plans, and of the local, regional, sector development strategies, the degree of applicants’ debt volume,
project cycle management and strategic management experts .
On this approach we intend to describe the key elements engaged on the process of socio-economic
development based on European funds.

Key Concepts: Cohesion and Structural Funds, development strategy, project cycle management,
management authority, applicant, beneficiary, Application Form.

Rezumat
Una dintre mizele importante ale intrării României in Uniunea Europeană o reprezintă suportul financiar
substanţial constând în Fonduri Structurale şi de Coeziune, Fonduri interregionale si de vecinatate,
agricultură şi pescuit, cercetare ştiinţifică, mobilitate etc. Deşi se presupune că România şi-a câştigat
experienţa în atragerea de finanţare europeană prin exerciţiul de absorbţie al fondurilor de pre-aderare
(PHARE, ISPA, SAPARD, LEONARDO etc.), apar însă o serie de condiţionări în cazul Fondurilor
Structurale ce îmbracă forma ineditului, ca de exemplu importanţa covârşitoare a Planului Strategic de
Dezvoltare, existenţa Strategiilor locale, regionale şi sectoriale de dezvoltare, gradul de îndatorare al
solicitantului, specialiştii în redactarea şi implementarea proiectelor. Ne propunem în lucrarea de faţă o
descriere a elementelor cheie în cadrul procesului de dezvoltare socio-economică pe bază de fonduri
europene.

Concepte cheie: Fonduri Structurale şi de Coeziune, strategie de dezvoltare, ciclul managementului de

proiect, autoritate de management, solicitant, beneficiar, cerere de finantare.

Vom începe printr-o prezentare a Fondurilor Structurale şi de Coeziune, continuând apoi cu importanţa
fundamentală a existenţei unui Plan Strategic de dezvoltare bine structurat, urmând să descriem procesul
de absorbţie a fondurilor europene şi eventualele constrângeri cu care se confruntă potenţialii solicitanţi şi
respectiv beneficiari (organizaţii guvernamentale şi non-guvernamentale, administraţie publică, asociaţii,
societăţi comerciale, spitale, şcoli, muzee etc.).

Fondurile Structurale şi de Coeziune

Politica de coeziune reprezintă instrumentul pentru aplicarea “Strategiei/Agendei Lisabona ” structurată în
cadrul Consiliului European din martie 2000. Obiectivul principal era ca UE să devină, până în 2010,
economia cea mai competitivă şi mai dinamică a lumii, bazată pe cunoaştere, în măsură să realizeze o
creştere economică susţinută, cu noi şi mai bune locuri de muncă şi cu o mai mare coeziune socială,
respectând însă mediul. Comisia şi Consiliul au identificat 15 indicatori structurali pentru evaluarea
1
progreselor strategiei de la Lisabona: PIB pe cap de locuitor, Productivitatea muncii pe angajat, Rata de
ocupare a forţei de muncă %, Rata de ocupare a forţei de muncă feminine %, Rata de ocupare a forţei de
muncă vârstnice %, Nivelul de educaţie (20-24) %, Cheltuieli pentru cercetare şi dezvoltare (% din PIB),
Investiţiile întreprinderilor (% PIB), Preţuri comparate (UE 15=100), Risc de sărăcie (%),Rata de şomaj
pe termen lung (%),Distribuţia ratelor de şomaj regionale, Emisia gazelor cu efect de seră (anul de
referinţă =100), Intensitatea energetică a economiei, Transporturi şi volum. Inegalităţile regionale rămân
însă ridicate şi în 2002:
• Nivelele PIB-ului pe cap de locuitor variau de la 189% din media UE-25 pentru cele 10 regiuni
mai bogate la 36% în regiunile mai puţin prospere
• Mai mult de 1/4 din populaţia UE, in 64 de regiuni, are un PIB pe cap de locuitor mai mic de 75%
din media comunitară
• 90% din populaţia noilor State membre trăieşte în regiuni cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de
75% din media comunitară
• 13% din populaţia UE-15 trăieşte în regiuni cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 75% din
media comunitară
• Analizează efectele strategiei de la Lisabona în perioada 2000-2004 şi riscurile şi provocările pe
car le va întâmpina Europa (Asia – Statele Unite)
• Identifică cinci sectoare prioritare în care Statele membre trebuie să intervină:
• Realizarea societăţilor de cunoaştere,
• Respectarea obligaţiilor faţă de piaţă internă,
• Crearea unui context favorabil pentru întreprinzători,
• Crearea unei pieţe a muncii bazată pe integrare şi întărirea coeziunii,
• Tendinţa către o dezvoltare susţinută din punctul de vedere al mediului.
În noiembrie 2004, Raportul Kok indica că obiectivele Agendei Lisabona au fost prea îndrăzneţe şi
identifica cinci sectoare prioritare în care Statele membre trebuie să intervină:
• Realizarea societăţilor de cunoaştere,
• Respectarea obligaţiilor faţă de piaţă internă,
• Crearea unui context favorabil pentru întreprinzători,
• Crearea unei pieţe a muncii bazată pe integrare şi întărirea coeziunii,
• Tendinţa către o dezvoltare susţinută din punctul de vedere al mediului.
În martie 2005 în cadrul Consiliului European de primăvară se recunoaştea explicit importanţa politicii de
coeziune ca instrument pentru realizarea Strategiei de la Lisabona, având ca şi puncte cheie, următoarele
imperative:
• Resursele comunitare, in care este cuprinsă şi politica de coeziune, trebuie să fie mobilizate în
cadrul celor trei dimensiuni ale strategiei: economică, socială şi de mediu
• Autorii regionali şi locali trebuie să participe în mod activ la realizarea obiectivelor strategiei
• O mai mare sinergie între Fondurile comunitare şi BEI in favoarea C&D
• Reducerea nivelului general al ajutoarelor de stat
• Investiţii în infrastructuri
• Crearea unui număr cât mai mare de locuri de muncă prin politici ale muncii cât mai active
• Necesitatea de a lansa orientări integrate la nivel comunitar, utile statelor membre, pentru
elaborarea programelor naţionale de reformă pentru creşterea gradului de ocupare.
Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt gestionate în baza unor principii ferme: Principiul Programării –
planuri multianuale de dezvoltare, Principiul Parteneriatului - colaborare între Comisie şi statul membru,
Principiul Adiţionalităţii - ajutorul financiar adiţional/să nu înlocuiască contribuţia statului membru,
Principiul Monitorizării, controlului şi evaluării, Principiul Subsidiarităţii – relaţia nivel superior/inferior.

Obiective şi instrumente
Obiective Instrumente - Fondurile structurale şi
2
 de coeziune
• Convergenţa • Fondul European de Dezvoltare
• Competitivitatea regională şi Regională (FEDR)
ocupaţională • Fondul Social european (FSE)
• Cooperarea teritorială europeană • Fondul de coeziune (FC)

Instrumentele au scopul de a accelera convergenţa Statelor membre şi regiunilor cu dificultăţi de

dezvoltare, îmbunătăţind condiţiile de creştere şi de ocupare a forţei de muncă prin mărirea şi
îmbunătăţirea calităţii investiţiilor în capital fizic şi uman, dezvoltarea inovaţiei şi a societăţii bazate pe
cunoaştere, adaptarea la schimbările economice şi sociale, protecţia şi îmbunătăţirea mediului, precum şi
eficienţei administrative.
FEDR şi FSE îşi propun, în afara regiunilor mai puţin dezvoltate, să întărească competitivitatea şi
atractivitatea regiunilor, precum şi ocuparea forţei de muncă anticipând schimbările socio-economice,
inclusiv cele legate de iniţierea schimburilor, prin inovarea şi promovarea societăţii bazate pe cunoaştere,
antreprenoriat, protecţia şi îmbunătăţirea mediului, precum şi stimularea accesibilităţii, adaptabilităţii
angajaţilor şi întreprinderilor şi dezvoltarea pieţelor de muncă care să favorizeze integrarea.
FEDR este destinat întăririi cooperării transfrontaliere prin iniţiative cumulate locale, care la nivel
transnaţional se concretizează în acţiuni de dezvoltare teritorială integrată legate de priorităţile comunitare,
şi prin crearea de reţele şi prin schimbul de experienţe la nivel teritorial adecvat.
Procesul de gestionare al Fondurilor Structurale şi de Coeziune este unul complex, bazandu-se pe
principiile amintite anterior (Programării, Parteneriatului, Adiţionalităţii, Monitorizării, controlului şi
evaluării şi al Subsidiarităţii).
Bugetul pentru Fondurile Structurale şi regulile principale de administrare a acestora sunt hotărâte la
Bruxelles. Fondurile Structurale sunt dispuse pe ţări şi obiective. Zonele care pot beneficia de aceste
fonduri sunt menţionate în acordul Comisiei cu ţările în cauză. Comisia propune ghidul tematic comun.
Ca urmarea acestor decizii, fiecare regiune sau stat membru îşi redactazează propunerile şi le grupează
într-un plan de dezvoltare al zonelor în dificultate sau al grupurilor sociale vulnerabile, luînd în
considerare ghidul tematic al Comisiei. Actorii din domeniile economic şi social sunt implicaţi în acest
exerciţiu.
„În contextul aderării României la UE în anul 2007, politica naţională de dezvoltare a României se va
racorda din ce în ce mai strâns la politicile, obiectivele, principiile şi reglementările comunitare în
domeniu, în vedere asigurarea unei dezvoltări socio-economice de tip „european” şi reducerea cât mai
rapidă a disparităţilor semnificative faţă de Uniunea Europeană. Planul Naţional de Dezvoltare (PND)
este instrumentul fundamental prin care România va încerca să soluţioneze cât mai rapid problema
disparităţilor de dezvoltare socio-economică. PND este un concept specific Politicii Europene de
Coeziune Economică şi Socială (Cohesion Policy) şi reprezintă documentul de planificare strategică şi
programare financiară multianuală, elaborat într-un larg parteneriat, care îşi propune să orienteze şi să
stimuleze dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii
Europene.”1 Conţinutul PND-ului se prezintă în prima parte sub forma unei analize a situaţiei existente2,
respectiv: I. Analiza situaţiei curente, 1. Situaţia socio-economică3, 2. Sectorul productiv4, 3.

1
Planul Naţional de Dezvoltare (PND), p.4, http://www.fseromania.ro/down-docs/pnd.pdf
2
Idem 1, pp.2-3
3
1.1. Privire geografică de ansamblu, 1.2. Situaţia demografică, 1.3. Situaţia macroeconomică
4
2.1. Factori de competitivitate, 2.2. Industria prelucrătoare, 2.3. Sectorul IMM, 2.4. Cercetare ştiinţifică, dezvoltare
tehnologică şi inovare, 2.5. Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii, 2.6. Turismul.

3
Infrastructura5, 4. Capitalul uman6, 5. Ocuparea forţei de muncă7, 6. Incluziunea socială8, 7. Sănătatea9, 8.
Agricultura, dezvoltarea rurală şi pescuitul10, 9. Disparităţi regionale în dezvoltarea economică11,
10.cooperarea teritorială europeană, 11. Capacitatea administrativă12 şi continuă (în conformitate cu
principiile programării strategice cu: II. Analiza SWOT, respectiv III. Strategia de dezvoltare 13, IV.
Programarea financiară, V. Implementarea14, VI. Parteneriatul, VII. Evaluarea ex-ante15
Odată completate, propunerile de planificare, de tip orizontal – teritorial şi respectiv sectorial, în spiritul
politicilor UE16 sunt trimise Comisiei.
Statul membru şi Comisia discută conţinutul acestor documente şi fondurile naţionale şi comunitare
adecvate pentru implementarea lor. Când ambele părţi au căzut de acord asupra tuturor aceste aspecte,
Comisia adoptă planurile şi programele rezultate. Se deschide un cont de plăţi astfel încât statul membru
să poată începe implementarea programului.
Detaliile acestor Planuri Operaţionale, respectiv Programele, sunt decise de către autorităţile naţionale sau
regionale. Comisia nu internvine în aceste negocieri dar este informată pe tot parcursul lor. Odată
aprobate, aceste documente dau dreptul autorităţilor să lanseze aceste proiecte conform metodelor lor
operaţionale (apeluri pentru propuneri, deschiderea de licitaţii pentru construcţia infrastructurii, etc.).
Atunci programele devin operaţionale.
Autorităţile relevante selectează proiectele ce corespund cel mai bine scopurilor programului şi
informează aplicanţii despre rezultatul procedurii de selecţie.
Organismele selectate îşi pot atunci implementa proiectul, care trebuie finalizat înainte de termenul limită
fixat de program, datorită faptului că termenul de utilizare a ajutorului comunitar este stabilit la început.
Autorităţile relevante monitorizează progresul programelor, informează constant Comisia şi produc
evidenţe pentru utilizarea banilor în cel mai bun mod posibil (certificarea /documentarea cheltuielior).
Comisia urmăreşte sistemele de audit concepute special şi plăteşte treptat restul contribuţiei din Fondurile
Structurale. Analizează dezvoltarea indicatorilor de monitorizare şi a studiilor de evaluare şi conduce
schimburi tematice. Persoanele responsabile de programe sunt anunţate atunci când sunt adoptate noi
priorităţi comunitare ce au impact asupra dezvoltării regionale.
În ceea ce priveşte Strategia PND, având în vedere obiectivul global de reducere a decalajelor de
dezvoltare faţă de UE şi pornind de la o analiză amplă a situaţiei socio-economice, s-au stabilit şase
priorităţi naţionale de dezvoltare, ce grupează o multitudine de domenii şi sub-domenii prioritare:
• Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere
5
3.1. Infrastructura de transport, 3.2. Energia, 3.3. Protecţia mediului
6
4.1. Structura sistemului educaţional românesc, 4.2. Accesul şi participarea la educaţie şi formare profesională iniţială, 4.3.
Asigurarea şi managementul calităţii
7
5.1. Analiza structurală a pieţei muncii, 5.2. Adaptabilitatea pe piaţa muncii şi antreprenoriatul, 5.3. Oportunităţi de integrare
pe piaţa muncii, 5.4. Tendinţe
8
6.1. Situaţia actuală a grupurilor dezavantajate pe piaţa muncii, 6.2. Situaţia generală în domeniul asistenţei sociale, 6.3.
Egalitatea de gen şi combaterea excluziunii sociale a femeilor
9
7.1. Dinamica fenomenelor demografice sub incidenţa stării de sănătate a populaţiei, 7.2. Evoluţia principalelor boli
infecţioase, 7.3. Activitatea reţelei sanitare, 7.4. Resursele umane din sistemul sanitar
10
8.1. Aspecte generale privind agricultura, 8.2. Principalele domenii ale agriculturii, 8.3. Dezvoltare rurală, 8.4. Pescuitul şi
piscicultura
11
9.1 Disparităţi în gradul general de dezvoltare a regiunilor, 9.2. Disparităţi în gradul de ocupare a populaţiei, 9.3. Disparităţi
în dezvoltarea antreprenorială, 9.4. Diferenţe în accesul la infrastructura de transport, 9.5. Infrastructura socială, 9.6.
Infrastructura în domeniul turismului, 9.7. Disparităţi în dezvoltarea urbană a regiunilor
12
11.1. Administraţia publică, 11.2. Sistemul judiciar, 11.3. Domeniul ordinii publice
13
Viziunea strategică a PND 2007-2013 şi Priorităţile naţionale de dezvoltare
14
1. Utilizarea surselor externe, 2. Utilizarea surselor interne, 3. Reguli de implementare orizontale, 4. Monitorizarea şi
evaluarea PND
15
1. Impactul macroeconomic al fondurilor structurale şi de coeziune, 2. Evaluarea de mediu
16
Planul Naţional de Dezvoltare este completat de Strategiile Sectoriale de Dezvoltare (Mediu, Agricultura, Sănătate etc.) şi de
Strategiile Regionale şi locale. www.adrnordest.ro

4
 • Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport
• Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului
• Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii
administrative
• Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol
• Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

Acest set de priorităţi asigură continuitatea faţă de priorităţile stabilite în PND 2004-2006 şi a fost agreat
de principiu cu Comisia Europeană. În cadrul negocierilor la Capitolul 21 „Politica regională şi
coordonarea instrumentelor structurale” (închise la data de 23 septembrie 2004), autorităţile române şi
Comisia Europeană au stabilit viitoarele Programe Operaţionale17 prin intermediul cărora se vor
gestiona Fondurile Structurale şi de Coeziune pe baza domeniilor acoperite de priorităţile menţionate (cu
excepţia agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, care vor fi finanţate din instrumente comunitare
distincte).
În următoarele pasaje sunt prezentate cele şapte Programe Operaţionale Sectoriale, punându-se accent pe
structura acestora, de tipul: obiective, axe prioritare, respectiv măsurile din cadrul fiecărei axe şi ghidurile
de finanţare (pe care specialiştii le consideră a fi adevărate „biblii”) în scrierea de proiecte. Putem să ne
imaginăm un program asemenea unui arbore de forma următoare:

17
Un Program Operaţional reprezintă un document strategic de programare elaborat de Statul Membru şi aprobat de Comisia
Europeană, prin care este stabilită o strategie de dezvoltare sectorială sau regională printr-un set de priorităţi coerente.

5
 Proiecte Proiecte Proiecte Proiecte Proiecte Proiecte

Ghidul Ghidul
de de
finanţare finanţare

Măsuri Măsuri Măsuri Măsuri Măsuri Măsuri Măsuri Măsuri Măsuri

Axe
Axe Axe Axe Axe
prioritare Axe Axe Axe Axe
prioritare prioritare

Programul
Operaţional POS - POS - POS POS POS POS
Regional CCE DRU Mediu Transport C. Adm. As. Th.
(POR)
Planul
Nţional
de
Dezvoltare

Sectoarele de dezvoltare ale României

Programul Operational Regional - POR18

Obiectivul general al PO Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate
teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin
concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale
mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai
atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.

Obiective specifice:

• Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice,
în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a Regiunilor
• Îmbunătăţirea accesibilităţii Regiunilor şi în particular a accesibilităţii centrelor urbane şi a
legăturilor cu zonele înconjurătoare
• Creşterea calităţii infrastructurii sociale a Regiunilor
• Creşterea competitivităţii Regiunilor ca locaţii pentru afaceri
• Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea Regiunilor

18
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional este constituita in cadrul Ministerului Dezvoltarii,
Lucrarilor Publice si Locuintelor (fostul Minister al Integrarii Europene).

6
Axe prioritare tematice19:

AXA PRIORITARA 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli de creştere

1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană implementate prin proiecte din următoarele domenii:
A. Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban
B. Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri
C. Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice - POS CCE20

Obiectiv general al POS-Creşterea Competitivităţii Economice îl constituie creşterea productivităţii

întreprinderilor românesti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii.
Măsurile întreprinse vor genera pâna în 2015 o creştere medie a productivităţii de cca. 5,5% anual şi vor
permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE.

Obiective specifice:

• Consolidarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;

• Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;
• Creşterea capacităţii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între instituţii de
cercetare dezvoltare şi inovare (CDI) şi întreprinderi, precum şi creşterea accesului întreprinderilor
la CDI;
• Valorificarea potenţialului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi aplicarea acestuia în sectorul
public (administraţie) şi cel privat (întreprinderi, cetăţeni);
• Creşterea eficienţei energetice si dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea
surselor regenerabile de energie

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - POSDRU21

Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si creşterea competitivităţii, prin
corelarea educaţiei si învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii si asigurarea de oportunităţi sporite
pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă si inclusivă a 1.650.000 de persoane.

Obiectivele specifice:

• Promovarea calităţii sistemului de educaţie si formare profesională iniţială si continuă, inclusiv a

învăţământului superior si a cercetării;
• Promovarea culturii antreprenoriale si îmbunătăţirea calităţii si productivităţii muncii;
• Facilitarea inserţiei tinerilor si a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii;
• Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile si incluzive;
• Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale;
19
O axă prioritara reprezintă una din prioritatile strategiei dintr-un program operational cuprinzand un grup de
operatiuni care sunt descrise si au scopuri specifice si masurabile.

20
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice - POS CCE - este
constituita in cadrul Ministerului Economiei si Finantelor.
21
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane este constituita in cadrul
Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.

7
 • Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;
• Facilitarea accesului la educaţie si pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

Programul Operaţional Sectorial de Mediu - POS Mediu22

Obiectivul general al POS Mediu constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi
România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Aceasta ar
trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării
durabile şi a principiului „poluatorul plăteşte”.

Obiectivele specifice

• Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor
de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015.
• Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor , prin îmbunătăţirea managementului
deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015.
• Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi
până în 2015.
• Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului
ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.
• Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin
implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Programul Operational Sectorial de Transport - POS Transport23

Obiectivul general al POS Transport constă în promovarea, în Romănia, a unui sistem de transport durabil,
care să permită deplasarea rapidă, eficientă şi în condiţii de siguranţă a persoanelor şi bunurilor, la
servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel naţional, în cadrul Europei, între şi
în cadrul regiunilor României.

Obiective specifice:

• modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru

protecţia mediului înconjurător
• modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu principiile
dezvoltării durabile
• promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal
• sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului
asupra mediului, şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane.

Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative - POSDCA24

22
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Mediu - POS Mediu - este constituita in cadrul
Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.
23
Autoritatea de Management pentru Programul Operational sectorial Transport este constituita in cadrul Ministerului
Transporturilor.
24
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative - POSDCA - este
constituita in cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

8
Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administraţii publice mai eficiente
şi mai eficace în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti.

Obiective specifice:

• Obţinerea unor îmbunătăţiri structurale şi de proces ale managementului ciclului de politici

publice.
• Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de
descentralizare

Programul Operational Asistenta Tehnica - POAT25

Obiectivul general al Programului Operaţional de Asistenta Tehnica este acela de a asigura sprijinul
necesar procesului de coordonare si implementare sănătoasa, eficienta, eficace si transparenta a
instrumentelor structurale în România.

Obiective specifice:

• Asigurarea sprijinului şi a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări şi implementări

eficiente şi eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 şi pregătirea pentru
următorea perioadă de programare a instrumentele structurale.
• Asigurarea unei diseminări coordonate la nivel naţional a mesajelor generale cu privire la
instrumentele structurale şi implementarea Planului de Acţiuni al ACIS pentru comunicare în linie
cu cu Strategia Naţională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.

După cum se menţiona în introducerea acestui demers, există mai multe tipuri de fonduri de finanţare
nerambursabilă, nu doar acelea structurale şi de coeziune.

Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) este un instrument de finanţare creat
de uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune .
Politica Agricola Comuna este un set de reguli si mecanisme care reglementează producerea, procesarea şi
comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană şi care acordă o mare atenţie dezvoltării rurale.
FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5
miliarde de euro, începând cu 2007 şi până în 2013. FEADR se bazează pe principiul cofinanţării
proiectelor de investiţii private. Fondurile europene pentru agricultură vor putea fi accesate în baza
documentului-cheie Programul National pentru Dezvoltare Rurala - PNDR26.

Alte tipuri de programe, finanţând domenii importante, dar care răspund altor obiective de dezvoltare a
UE sunt: Programele de Cooperare Teritorală27, Cooperare Teritoriala Transfrontalieră28, Cooperare
Teritoriala Transnaţională29, Cooperare Teritoriala Interregională30

25
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Asistenta Tehnica este constituita in cadrul Ministerului
Economiei si Finantelor
26
Autoritatea de Management pentru Programul National pentru Dezvoltare Rurala - PNDR - este constituita in cadrul
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
27
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional este constituita in cadrul Ministerului Dezvoltarii,
Lucrarilor Publice si Locuintelor (fostul Minister al Integrarii Europene).
28
Programele de cooperare transfrontalieră sunt acele programe care finanţează proiecte de accesibilitate, mediu şi prevenirea
riscurilor, dezvoltarea economică şi socială şi acţiuni „people to people la granitele interne si externe ale UE”.

9
Revenind însă la procesul de absorbţie a fondurilor structurale, menţionăm că este un proces laborios, care
se realizează pe baza unor reguli stricte, menţionate în documentele suport, de tipul Ghidului de
finanţare31, legislaţiei în vigoare, utilizându-se un limbaj de specialitate, întreprins prin raportare la
Strategiile sectoriale şi regionale. Agenţiile finanţatoare cer sa fie pregătite documente detaliate ale unei
propuneri de proiect32 şi există numeroase liste de verificare33 ce servesc ca si ghid in acest scop. De
asemenea, si la nivel naţional, există deseori tendinţa de a lucra pe baza unui proiect.
Exista mai multe definiţii acceptate ale termenului “proiect”. Aşadar, un proiect poate fi definit ca:
"un set de investiţii si alte activităţi planificate pentru atingerea unor obiective specifice intr-un cadru de
timp si buget predeterminate " 34 sau ca: o acţiune planificata care este un set de activităţi inter-
relaţionate si coordonate menite sa atingă câteva obiective specifice încadrându-se intr-un buget dat si o
perioada de timp determinata " 35.
Ţinând cont de definiţiile de mai sus, este evident ca exista următoarele elemente comune: obiective,
activităţi, planificare, program definit si buget.
Pregatirea unei documentatii a proiectului este de obicei sine qua non in obtinerea finantarii.
La inceputul anilor 80, Agentia de ajutorare germana Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit (GTZ),
precum si alte agentii de ajutorare, au introdus conceptul de planificare a unui proiect orientat pe
obiective (PPOO).
Aceasta este o metodologie pentru planificarea proiectelor ce cuprinde o serie de elemente de baza, aflate
in strânsa legătura: (1) metodologie de lucru, (2) abordarea muncii de echipa ca si maniera de soluţionare
a problemelor complicate si interconectate, pentru a facilita si stimula participarea unor grupuri si agenţii
ţintă, (3) tehnici de colectare a contribuţiilor acestor grupuri, precum si a rezultatelor lor.
Principala intenţie a abordării PPOO se poate rezuma la: definirea unor obiective realiste si neechivoce;
stimularea comunicării si cooperării intre cei care se ocupa de un anumit proiect, precum si intre proiect si
potenţialii finanţatori; clarificarea responsabilităţilor celor care se ocupa de proiect si a altora interesaţi
si/sau afectaţi de activităţile ce urmează a fi desfăşurate; si asigurarea unor indicatori atât pentru
monitorizare cât si pentru evaluarea proiectului.
Cel din urma element ne indica importanţa pre-existenţei unei strategii de dezvoltare şi a necesitatea
justificării şi încadrării unui proiect într-o structură de dezvoltare durabilă formată din elemente (proiecte)
interconectate.
O astfel de abordare integrata necesită: colaborarea experţilor pe diverse domenii: management strategic,
sociologie, urbanism, finanţe, inginerie, comunicare etc.; implicarea comunităţii / grupului ţintă –
beneficiarul final al proiectului; integrarea în strategia locală şi corelarea cu strategiile de dezvoltare
regionale şi sectoriale, tocmai pentru a asigura proiectului succesul (sustenabilitate, durabilitate,
replicabilitate).
29
Programele de cooperarea transnaţională au ca obiectiv principal finanţarea de acţiuni şi dezvoltarea de reţele care să ducă la
dezvoltare teritorială integrată în domenii precum: mediu, dezvoltare urbană, inovaţie şi accesibilitate.

30
Programele de cooperarea interregională sprijină cooperarea între autorităţile publice pe probleme de interes comun, prin
transferul de experienţă şi bune practici între regiunile Uniunii Europene, prin constituirea de reţele între oraşele UE, precum şi
între cercetătorii UE.

31
http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//competitivitate/00000028/t00cj_Ghidul_Solicitantului_920.pdf
32
Anexa 1. Cerere de finanţare, Formularul A – Rezumatul proiectului, Formularul B – Declaraţia de eligibilitate, Formularul
C – Declaraţia de angajament, Formularul D – Declaraţie privind încadrarea întreprinderii în categoria IMM, Formularul E –
Planul de afaceri, Formularul F – Curriculum vitae, Formularul G – Opisul Cererii de finanţare
33
http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//competitivitate/00000028/t00cj_Ghidul_Solicitantului_920.pdf, pp.81-92
34
Magnen, A., 1991, Proiecte de educatie; elaborare, finantare si management, IIEP/UNESCO, Paris, 1991
35
Principii orientative pentru formarea si folosirea monitorizarii si evaluarii in proiectele si programele de dezvoltare, UN
ACC Sarcina Forte in Dezvoltarea rurala, Monitorizare si evaluare, Roma, Decembrie 1984, pag. 12.

10
Din păcate România încă mai este în faza în care descoperă valenţele managementului strategic şi de
proiect, lipsindu-i numărul necesar de specialişti, mentalitatea corespunzătoare prin care să înţeleagă
necesitatea planificării realiste, bântuită fiind încă de spaimele „cincinalului”…
Aflaţi ca de obicei într-un moment de răscruce, putem să ne îndreptăm spre modelul de succes portughez,
sloven sau spaniol ori spre antologicul dezastru grec…

Bibliografie

1. Barbulescu, Iordan Gheorghe , UE Politicile extinderii, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2006

2. Barbulescu, Iordan Gheorghe, UE de la economic la politic, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2006
3. Barbulescu, Iordan Gheorghe, UE de la naţional la federal, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2006
4. Alexandra, Ghica (coordonator) – Enciclopedia Uniunii Europene, Ed. Meronia 2006
5. Project Cycle Management, Comisia Europeana, EuropeAid Cooperation Office, 2002
6. Oprea, Dumitru, Managementul Proiectelor, teorie si cazuri practice, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2001
7. Suport de curs – Managementul proiectelor europene, finanţat prin proiectul TACIS al Comunitatii Europene si prin
Proiectul SMART al Ministerului Afacerilor Externe din Olanda, 2006

11