EMCS: MONITORIZAREA MISCARILOR CU PRODUSE

ACCIZABILE INTRE STATELE MEMBRE

INTRODUCERE

EMCS (Excise Movement and Control System) este un sistem electronic de

monitorizare a mişcărilor cu produse accizabile între Statele Membre, în regim suspensiv. Acesta va
înlocui documentele pe suport hârtie care în mod normal însoţesc acest tip de mişcări (DAI). EMCS va
însemna simplificarea procedurilor, eliminarea birocraţiei generate de administrarea hârtiilor şi
utilizarea efectivă a unui instrument IT modern care demonstrează o evoluţie importantă pentru cei
care comercializează alcool, tutun sau produse energetice.
Comisia Europeană şi Statele Membre s-au implicat în dezvoltarea unei
legături operator-operator ,,trader-to-trader link” numită EMCS (Excise Movement and Control
System) pentru a urmări mişcarea produselor accizabile în Statele Membre unde accizele nu au fost
încă plătite.
Obiectivul este de a înlocui actualul document pe suport hârtie care însoţeşte
transporturile de produse accizabile, cu mesaje electronice transmise de la expeditor la destinatar prin
administraţiile fiscale/vamale ale Statelor Membre.
Acest sistem va îmbunătăţi semnificativ monitorizarea mişcărilor de produse
accizabile care nu au fost eliberate în consum, prin:
● Simplificarea mişcărilor de produse accizabile în regim suspensiv prin transmiterea electronică
a documentului administrativ de însoţire în locul documentului pe suport hârtie;
● Securizarea mişcărilor de produse accizabile prin verificarea datelor operatorilor economici
înainte de expedierea produselor şi prin asigurarea primirii rapide şi sigure a unei confirmări
privind ajungerea produselor la destinaţie;
● Monitorizarea mişcării produselor accizabile permiţând transmiterea informaţiilor în timp real
şi verificarea transporturilor în timpul deplasării.
EMCS va urmări în principiu toate produsele supuse accizelor armonizate
(alcool şi băuturi alcoolice, produse din tutun, produse energetice) şi toţi operatorii care desfăşoară
operaţiuni comerciale cu acest tip de produse în regim suspensiv.
Proiectul EMCS este un proiect ambitios, prin care se vor lega aproximativ
100.000 de producatori, comercianti si importatori de produse accizabile (ex: alcool, tutun sau uleiuri
minerale) ce realizeaza anual aproximativ 4 milioane de transporturi si pentru care plata accizelor, de
nivelul miliardelor de euro, este suspendata.

Proiectul este dezvoltat etapizat, fiind necesare o serie de reglementari privind

specificatiile de ordin procedural si tehnic, modificari legislative, dezvoltare de software, stabilirea unei
retele comune de comunicatii securizate, precum si campanii de informare a operatorilor economici
care vor utiliza acest sistem.

Comisia Europeana coordoneaza activitatile statelor membre astfel incat sa

asigure operarea lina pe piata interna. Comisia si Statele Membre vor dispune de resursele necesare
pentru dezvoltarea si implementarea sistemului, finantarea EMCS realizandu-se atat din fonduri
comunitare, cat si din fonduri nationale, in functie de natura componentelor dezvoltate.
 1. CONSIDERATII GENERALE
1.1 BAZA LEGALA

Baza legală pentru dezvoltarea EMCS este Decizia Nr. 1152/2003/EC a

Parlamentului European şi a Consiliului din 16 iunie 2003 privind computerizarea mişcărilor şi a
supravegherii produselor accizabile în regin suspensiv.
În vederea implementării sistemului EMCS, Consiliul Europei a aprobat
Directiva 118 a consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor şi de abrogare a
Directivei 92/12/CEE. Noua Directivă oferă baza legală pentru utilizarea EMCS, care va fi aplicabil de
la data de 1 aprilie 2010.
EMCS va fi util în diminuarea fraudei, prin crearea unui sistem de schimb de
informaţii rapid între autorităţile fiscale/vamale cu atribuţii în administrarea accizelor. Printre altele,
noua directivă permite Statelor Membre să simplifice regulile existente pentru mişcările comerciale,
inclusiv pentru vânzările la distanţă, de produse accizabile dintr-un Stat Membru în altul, cu accize
plătite în Statul Membru de expediţie.

1.2 MEDIU DE LUCRU

De la crearea Pieţei Unice Europene la 1 ianuarie 1993, circulaţia mişcărilor

intracomunitare a produselor accizabile în regim suspensiv poate avea loc numai între operatori
economici autorizaţi şi trebuie să fie însoţită de documentul administrativ de însoţire DAI, precum şi
de o garanţie care să confere o siguranţă financiară deplasării, garanţie ce va fi eliberată atunci când
produsele ajung la destinaţie. Sistemul are rolul de a monitoriza mişcarea produselor accizabile pentru
a se asigura plata accizei în Statul membru unde produsele sunt eliberate în consum, cu respectarea în
acelaşi timp a principiului liberei circulaţii în Piaţa Internă. Înainte de 1993, aceste mişcări erau
monitorizate prin controale vamale la frontierele dintre Statele Membre.
Datorită înaltului nivel de fraudare din Statele Membre şi concomitent, a
scăderii veniturilor naţionale provenite în special din tutunuri şi alcool, Consiliul ECOFIN al
ministerelor economice şi de finanţe din Stale Membre a aprobat pe 19 Mai 1998, raportul Grupului de
Înalt Nivel pentru înfiinţarea unei legături electronice între comercianţi prin administraţiile
fiscale/vamale ale Statelor Membre, care a devenit cunoscută sub numele de EMCS. Pentru a evalua
implicaţiile introducerii unui sistem atât de complex, Comisia a iniţiat un studiu de fezabilitate în
perioada 1999-2000, completat de un Addendum în 2003. Principala concluzie a studiului de
fezabilitate a fost că informatizarea şi înlocuirea DAI cu un mesaj electronic sunt fezabile.
Decizia nr. 1152/2003/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, din 16
iunie 2003, a oferit o bază legală pentru dezvoltarea EMCS.
În 2004, un Grup de reflexie, alcătuit din reprezentanţii a opt State Membre, a
analizat cerinţele EMCS şi a stabilit orientarea generală.

1.3 ETAPIZAREA EMCS

Proiectul EMCS este divizat in mai multe etape si nu va functiona in integralitate sa inca
din prima zi. Functionalitatea EMCS a fost divizata in “pachete” ce vor fi puse la dispozitie progresiv
administratiilor Statelor Membre si operatorilor economici. Punerea la dispozitie a unei versiuni
operationale a EMCS se va face in aproximativ 2 ani. Documentul in care este descrisa implementarea
EMCS si etapele acestei implementarii se numeste “Specificatia privind intinderea si etapele
proiectului (PSS)”.
 EMCS se va introduce in 1+2 faze din 2003 pana in 2009 (faza 0 si fazele 1, 2), urmand de
la acea data inca o faza (faza 3) care sa acopere toate functionalitatile dezvoltate. Fiecare faza are
propriul plan de gestiune.
Schema etapelor EMCS se prezinta astfel:

Faza 0 (2003 – in derulare) a cuprins sprijin operaţional, menţinerea şi

îmbunătăţirea sistemelor existente utilizate în domeniul accizelor, până la faza de exploatare a EMCS.
Faza 0 a avut drept stop verificarea alinierii sistemelor existente cu obiectivul general al EMCS.
Faza 1 (2003 – in derulare) a cuprins lansarea Proiectului de dezvoltare şi
derulare a Domeniului Comun şi aplicaţiilor naţionale EMCS în UE (ECP) şi elaborarea Specificaţiilor
de Sistem ale EMCS (SSE). Printre diversele specificatii produse in faza 1, cele mai importante sunt:
● functionaliatea acoperita de EMCS;
● fazele implementarii EMCS.
Fazele 2 (2005-2011) şi 3 (2008-2013) sunt faze de dezvoltare şi implementare, care se
referă la proiectarea detaliată a aplicaţiei naţionale de accize, dezvoltarea aplicaţiei centrale, precum şi
fazele de implementare.
● Faza 2 se concentrează pe funcţionalităţile esenţiale necesare pentru a asigura introducerea cu
succes a EMCS;
● Faza3 va face legătura cu procedurile vamale (cum ar fi deplasarea în regim suspensiv a
produselor accizabile între locul de import şi un antrepozit fiscal) şi va extinde gama de
posibilităţi oferite de administraţiile fiscale/vamale.
În mod evident, toate termenele sunt provizorii şi prin intermediul acestui site
vor fi publicate mai multe informaţii, în funcţie de actualizarea calendarului de implementare al
funcţionalităţilor EMCS.

1.3 SCHEMA SIMPLA DE FUNCTIONARE A EMCS

În cadrul EMCS, o mişcare de produse accizabile între doi comercianţi este
documentată prin stări succesive ale e-DAI, de la emiterea de către expeditor până la confirmarea
primirii produselor de către destinatar.
Un e-DAI este transmis electronic de către expeditor şi validat de către statul
membru de expediţie. Codurile de accize aferente expeditorului şi destinatarului sunt verificate în
Registrul european al operatorilor (SEED).E-DAI-ul este transmis electronic în Statul Membru de
destinaţie, apoi mesajul ajunge la destinatar şi, eventual, la orice alt operator interesat (reprezentant
fiscal, garant). În cazul în care destinatarul nu se poate conecta la EMCS, acesta este informat de către
Statul Membru de destinaţie sau de expeditor. Un e-DAI poate fi anulat sau actualizat, în anumite
condiţii.
La primirea mărfurilor, destinatarul transmite un "raport de primire", în care se
menţionează eventualele lipsuri sau nereguli. Pot apărea şi alte cazuri, in care de exemplu, destinatarul
refuză sau acceptă parţial livrarea.

1.4 CALENDARUL EMCS

Calendarul EMCS cuprinde urmatoarele urmatoarele activitati (2003-2009):

A. Planul de testare acceptanta
➢ testarea sistemului EMCS – aplicatia nationala de accize NSEA;
➢ integrarea aplicatiilor EMCS: risc, garantii, componente optionale;
➢ testarea de acceptanta a aplicatiilor EMCS.
B. Planul de comunicare
➢ lansare in faza de pilot a aplicatiilor EMCS;
➢ conectare operatori economici la noile aplicatii;
➢ instruire personal vamal la nivel central si teritorial;
➢ activitati de instruire si comunicare cu operatorii economici;
 ➢ transfer cunostinte ANV/DGTI (administratori, personal Help-Desk).
C. Planul de lansare
➢ lansare aplicatie national de accize pentru operatorii economici care si-au exprimat voluntar
optiunea de a utiliza aplicatia inainte de lansarea in productie;
➢ pregatire mediu de protectie.

2. FUNCTIONALITATEA SISTEMULUI DE MONITORIZARE A

MISCARILOR CU PRODUSE ACCIZABILE INTRE STATELE
MEMBRE
EMCS este prezentat in Specificatiile functionale ale sistemului pentru accize (FESS), care
sunt specificatiile de baza pentru dezvoltarea sistemului. Analizele si documentele FESS prezinta toate
functiile si procesele care vor face parte din EMCS.

Functiile principale ale EMCS implica toate situatiile care au legatura directa cu
deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv.

Deplasarea este monitorizata in EMCS prin intermediul DAI electronic (e-DAI) la fiecare
etapa a deplasarii produselor, incepand cu emiterea lui de catre expeditor pana la confirmarea de
primire efectuata de catre destinatar.

Stadiile unui e-DAI reprezinta stadiile in care se poate afla un DAI electronic in timpul
ciclului sau de viata, de exemplu “acceptat” cand se valideaza la expediere, sau “trimis” cand
acceptarea produselor a fost notificata la livrare printr-un raport de primire. Aceste functii se refera atat
la un scenariu standard, dar si la alte situatii diferite prezentate mai jos.

2.1 SITUATIA STANDARD

Situatia standard se refera la cele mai frecvente cazuri de deplasari EMCS dintre expeditor
si destinatar si consta in expedierea de catre un antrepozitar autorizat de bunuri accizabile in regim
suspensiv de la un antrepozit fiscal la un alt antrepozit fiscal sau la un operator inregistrat.
Antrepozitarul autorizat este persoana fizica/juridica autorizata sa produca, sa prelucreze,
sa detina, sa primeasca si sa expedieze produsele accizabile in timpul activitatii sale, plata accizelor
fiind suspendata conform legislatiei in vigoare.
Operatorul înregistrat este persoana fizică sau juridică, fara statut de antrepozitar
autorizat, autorizată să primească produse accizabile în regim suspensiv, provenite din alte state
membre ale Uniunii Europene; acest operator nu poate deţine sau expedia astfel de produse în regim
suspensiv.
Atat expeditorul cat si destinatarul sunt inregistrati in baza de date SEED, de catre
Administratia fiscala a Statului Membru respectiv.
Pasii situatiei standard sunt descrisi mai jos:
1. Expeditorul inainte de expedierea produselor completeaza si incarca in sistem un DAI
electronic, ce va fi analizat de catre aplicatia statului membru de plecare
2. Statul membru de expeditie valideaza automat si trimite inapoi expeditorului DAI-ul electronic.
Acesta este un pas instantaneu.
3. Expeditorul livreaza bunurile accizabile;
4. Statul membru de expeditie transmite e-DAI Statului Membru de destinatie;
 5. Statul Membru de destinatie trimite e-DAI-ul destinatarului;
6. Bunurile accizabile ajung la destinatie;
7. Destinatarul trimite un raport de receptie electronic;
8. Statul membru de destinatie valideaza raportul de receptie si il trimite inapoi destinatarului;
9. Statul membru de destinatie trimite raportul de receptie Statului Membru de expeditie;
10. Statul Membru de expeditie transmite raportul de receptie expeditorului.

Validarea e-DAI
DAI-ul electronic transmis de catre expeditor Administratiei Statului Membru de expeditie
este verificat in baza de date SEED, in special in ceea ce priveste validitatea codurilor de acciza atat ale
expeditorului cat si ale destinatarului.
Daca una din aceste date este incorecta, atunci nu se va face validarea DAI-ului electronic.
Odata validat, e-DAI i se atribuie un cod unic de inregistrare al DAI-ului (ARC); apoi este stabilit
continutul e-DAI; nu se accepta actualizarea continutului cu exceptia cazului in care se schimba
destinatia (printr-o procedura specifica). ARC-ul trebuie sa fie disponibil pe parcursul transportului
produselor.

Utilizarea cronometrului
Dupa validarea unui e-DAI, un cronometru este pornit de catre sistem. Daca nu este primit
un raport de receptie in aceasta perioada, e-DAI este marcat si Administratia statului membru de
expeditie trimite un mesaj de reamintire expeditorului si Administratiei statului membru de destinatie,
aceasta din urma transmitandu-l destinatarului.
 Dupa acest mesaj de reamintire, destinatarul si/sau expeditorul ar trebui sa rezolve situatia
prin mijloace adecvate; fie destinatarul trimite un raport de receptie, fie operatorii economici trimit
mesaje de explicare catre Administratiile statelor membre (ex. indicand existenta unui incident de
transport care a intarziat deplasarea produselor sau ca acele bunuri sunt inca in inventar la destinatie).

Transmiterea raportului de receptie

Primirea bunurilor este confirmata de catre destinatar, prin trimiterea unui raport de
receptie, precizand ca bunurile au ajuns la destinatie. Dupa sosirea bunurilor, destinatarul face un
inventar, acordand o atentie speciala surplusurile si lipsurile. Inregistreaza rezultatele intr-un raport de
receptie trimis spre validare Administratiei SM de destinatie.
Din punct de vedere legal, raportul de receptie are aceeasi valoare pentru expeditor ca si
copia nr. 3 a DAI-ului folosit in prezent. Aceasta inseamna ca este o descarcare generala a produselor,
supusa:
• platii taxelor aferente lipsurilor ne-scutite;
• rezultatelor unor posibile proceduri viitoare, ce ar putea confirma nereguli pentru care ar fi
angajata responsabilitatea financiara a garantorului.
Tehnic, in EMCS aceasta descarcare se va face prin validarea raportului de receptie de catre
aplicatia SM de destinatie, care este automat transmisa la toate administratiile SM implicate, precum si
expeditorului si destinatarului.

2.2 ALTE SITUATII

Mai multe situatii care privesc e-DAI sunt prevazute in FESS. Acestea vizeaza:

2.2.1 ANULAREA
Expeditorul poate anula un transport planificat. Aceasta situatie este posibila inainte
de expedierea propriu-zisa a bunurilor, in cazul in care e-DAI validat nu descrie corect
transportul sau daca circulatia nu se poate face din anumite motive.
Anularea este folosita de exemplu atunci cand un expeditor a transmis un e-DAI care nu
este in conformitate cu cererea destinatarului (cantitatea sau natura bunurilor), sau atunci cand
tranzactia comerciala este pur si simplu anulata, sau e-DAI aferent validat a fost gasit incorect inainte
de expedierea bunurilor. In astfel de situatii expeditorul poate anula e-DAI-ul. Dupa iesirea fizica a
bunurilor din antrepozitul de expeditie, nu mai poate fi anulat nici un e-DAI.
In cazul in care, dupa expedierea bunurilor se constata ca e-DAI-ul nu este corect,
furnizorul poate transmite fie un raport asupra evenimentului (daca administratia SM de expeditie
accepta sa-l inregistreze) sau un mesaj de explicare dupa receptia bunurilor.
Daca tranzactia comerciala este anulata dupa ce bunurile au fost expediate, furnizorul
trebuie sa ceara in primul rand returnarea bunurilor prin schimbarea destinatiei, dupa aceea le primeste
inapoi prin transmiterea unui raport de receptie.

2.2.2 SCHIMBAREA DESTINATIEI

Un expeditor poate schimba destinatia unui transport. De asemenea este posibila
actualizarea campurilor referitoare la destinatie intr-un DAI, fie in timpul transportului fie ca urmare a
unui refuz la livrare fie ca urmare a neacceptarii transportului. Expeditorul face o asemenea schimbare
prin modificarea identitatii destinatarului (care poate deveni chiar expeditorul insusi) sau doar prin
numirea unui nou loc de destinatie (ex. in situatia in care bunurile trebuie livrate in alt antrepozit fiscal
al aceluiasi destinatar).
Modificarea este validata de catre administratia statului membru de expeditie si o
confirmare a acestei actualizari este transmisa inapoi la expeditor. In acelasi timp, schimbarea
destinatiei este adusa la cunostinta destinatiei anterioare (administratia statului membru si destinatar) si
e-DAI actualizat este trimis la noua destinatie (administratia statului membru si destinatar). Dupa
primirea e-DAI, Administratia noului stat membru de destinatie o trimite mai departe destinatarului.
2.2.3 DIVIZAREA (DOAR PENTRU PRODUSELE ENERGETICE)
Un expeditor poate diviza un transport de produse energetice in doua sau mai multe parti,
menite unor destinatii diferite. In acest sens, expeditorul trimite o serie de e-DAI pentru a-l inlocui pe
cel initial. Cantitatea totala trebuie sa ramana neschimbata.
Divizarea (doar pentru produsele energetice) este utilizata de exemplu in cazul transportului
de-a lungul coastei, caz in care o parte din bunuri sunt livrate in mai multe porturi sau catre mai multi
destinatari din acelasi port, fara ca expeditorul sa stie din timp cine va fi destinatarul final.

2.2.4 OPERATOR NEINREGISTRAT

Un destinatar poate fi un operator neinregistrat si in acest caz, operatorul neinregistrat
obtine o autorizatie temporara pentru a primi o cantitate anume de bunuri accizabile in regim
suspensiv; bunurile urmand a fi eliberate in consum, in momentul livrarii. Destinatarul trebuie sa
garanteze in avans plata taxelor la sosirea bunurilor.
Autorizatia temporara este inregistrata in SEED pentru perioada in care este valida. O
autorizatie temporara este emisa fie pentru o singura deplasare a bunurilor (autorizatie ne-reutilizabila)
sau pentru mai multe transporturi, astfel incat cantitatea totala de bunuri ce se deplaseaza in regim
suspensiv, sa nu depaseasca cantitatea inregistrata in autorizatie (autorizatia refolosibila).

2.2.5 REFUZUL (INAINTE DE SOSIREA BUNURILOR)

Un destinatar poate refuza bunurile inainte de sosirea lor. Inainte de sosirea bunurilor,
destinatarul poate trimite un mesaj de alerta sau de refuz, pentru a instiinta Administratia statului
membru si expeditorul ca DAI-ul electronic nu se potriveste cu comanda lui sau ca nu a cerut
efectuarea acestei livrari. Destinatarul trebuie sa emita un asemenea mesaj de indata ce observa
discrepanta.
Un mesaj de alerta este trimis, de exemplu cand sunt declarate cantitati gresite, e- DAI-ul
nu se potriveste exact cu comanda destinatarului; destinatarul poate astepta pentru a controla
transportul la sosire.
Un mesaj de refuz este trimis de exemplu atunci cand destinatarul nu asteapta deloc
bunurile descrise.
Daca e-DAI este respins, expeditorul trebuie sa modifice destinatia (sau sa faca o divizare a
transportului). O modificare a destinatiei inseamna modificarea destinatiei pentru returul bunurilor, de
exemplu noua destinatie devine locul initial de expediere .
Daca e-DAI nu este refuzat, expeditorul poate:
• sa continue transportul, cand motivele de alerta nu impiedica bunurile sa fie acceptate de catre
destinatar; sau
• sa efectueze schimbarea destinatiei (ex. dupa verificare, e-DAI descrie corect bunurile
expediate, dar acestea nu corespund cu comanda destinatarului), astfel incat modificarea
destinatiei sa se faca cat mai curand inainte ca bunurile sa ajunga la destinatia initiala; sau
• sa efectueze o divizare a transportului, daca este permisa;
• sa anuleze e-DAI-ul daca bunurile nu au parasit antrepozitul fiscal de expeditie.

2.2.6 REFUZUL (DUPA SOSIREA BUNURILOR)

Un destinatar poate refuza complet livrarea. Aceasta se face printr-un raport de receptie ce
include, daca este relevant, evaluarea lipsurilor si surplusurilor. Livrarea nu se descarca si expeditorul
trebuie sa schimbe destinatia pentru a permite bunurilor sa ajunga la alta destinatie (posibil sa se
intoarca la antrepozitul fiscal de expeditie).
 Daca livrarea este refuzata, trebuie sa fie dat cel putin un motiv. De notat faptul ca fisele de
specificatii FESS nu prevad inca o procedura de refuz partial al livrarii. Aceasta este inca in discutii. In
asteptarea unei solutii finale, un destinatar care doreste sa refuze doar o parte a livrarii, poate, de
exemplu, sa accepte in totalitate bunurile si imediat sa trimita un nou e-DAI pentru a acoperi
transportul bunurilor refuzate catre expeditor sau catre alta destinatie desemnata de catre expeditor.

2.2.7 CAZURI VAMALE

O deplasare EMCS poate sa interactioneze cu procedurile vamale, in special atunci cand
bunurile sunt importate sau exportate. Atunci cand bunurile accizabile sunt importate trebuind sa
ramana in regim suspensiv, deplasarea bunurilor incepe de la biroul vamal de import, imediat dupa
punerea in regim de libera circulatie.
In vama punerea bunurilor in regim de circulatia libera determina plata taxelor de import si
aplicarea tuturor masurilor si formalitatilor in ceea ce priveste bunurile, dupa care acestea pot deveni
disponibile pentru importator. Bunurile pot parasi biroul vamal de import doar dupa ce e-DAI a fost
comparat cu datele declarate in declaratia vamala de import.
Aceasta operatiune este similara cu scenariul standard descris in paragraful 2.1, cu exceptia
faptului ca deplasarea produselor nu incepe de la un antrepozit fiscal, si din acest motiv, necesita
interventia unui expeditor inregistrat care sa trimita e-DAI la locul de import.
In prezent, atunci cand bunurile accizabile aflate in regim suspensiv sunt exportate in afara
UE, destinatia transportului este biroul vamal de iesire, prin care bunurile vor parasi teritoriul UE.
Acest birou trimite o copie a DAI-ului (format hartie) expeditorului pentru descarcarea livrarii.
Prin EMCS, se prevede folosirea ECS (Sistemul de control al exportului) pentru a
monitoriza iesirea bunurilor accizabile de pe teritoriul UE.
ECS este un proiect de informatizare a procedurilor vamale de export care este in
dezvoltare si care va fi operational inainte de lansarea EMCS. In cele din urma, destinatia transportului
EMCS poate face subiectul unei alte proceduri vamale.
De exemplu, cand bunurile importate sunt refuzate de catre importator, pentru ca sunt cu
defecte sau nu indeplinesc conditiile contractului pe baza caruia au fost importate, pot fi plasate intr-un
antrepozit vamal, cu scopul de a obtine o restituire a taxelor vamale inainte de a fi re-exportate.

2.3 SEED SI DATE DE REFERINTA

Sistemul pentru schimb deinformatii privind accizele (SEED) si datele de referinta sunt
esentiale pentru functionarea corecta a EMCS.

2.3.1 SEED
Operatorii economici implicati in deplasarea bunurilor accizabile in regim suspensiv sunt
inregistrati intr-un registru national (antrepozitari autorizati, antrepozite fiscale si operatori inregistrati)
sau sunt inregistrati pentru fiecare operatiune in parte (operator neinregistrati). Aceste informatii
trebuie comunicate tuturor Administratiilor statelor membre, astfel incat sa aiba informatiile necesare
pentru a putea efectua validarile oficiale.
Prin SEED fiecare Administratie a unui stat membru are acces la o copie actualizata cu
caracteristicile tuturor operatorilor economici autorizati, imputerniciti sa efectueze validarea unui e-
DAI, fara a mai fi nevoie de informatii incrucisate intre administratiile statelor membre.
SEED contine date despre operatorii economici inregistrati, un registru cu antrepozitele fiscale si
autorizatiile temporare (acordate operatorilor neinregistrati care vor primi bunuri in regim suspensiv).
Registrul contine:
• codul de acciza al operatorului economic, ex. numarul de identificare emis de autoritatea
competenta operatorului sau locatiei
 • numele si adresa operatorului sau locatiei;
• categoria de produse accizabile si/sau produsele care pot fi detinute sau primite de catre
operator sau care pot fi detinute sau primite la aceste locatii;
• identificarea Biroului Central de Legaturi sau Biroului de accize de la care se pot obtine
informatii suplimentare;
• data emiterii, modificarii si, unde este cazul, data expirarii autorizatiei;
• alte informatii relevante cum ar fi autorizatii specifice (ex. Autorizarea pentru efectuarea livrari
directe).
EMCS asigura un mecanism rapid de actualizare, ce permite fiecarei administratii sa aiba
acces la aceleasi date de inregistrare, in acelasi timp, ceea ce este esential pentru functionarea corecta a
EMCS. In plus, site-ul SEED-on-Europa permite operatorilor economici sa verifice on-line validitatea
autorizatiilor si sa contacteze imediat administratia fiscala daca au fost observate discrepante.

2.3.2 DATE DE REFERINTA

Datele de referinta sunt toate tipurile de coduri si parametri pe care EMCS trebuie sa le
mentina pentru propriile operatiuni:
• lista birourilor de accize (ELO),
• diferite liste de coduri ce vor fi folosite in mesajele EMCS, incluzand categoriile de produse
accizabile si codurile lor.
• parametri sistemului comun, cum ar fi cei privind intarzierile, frecventele si listele cu
categoriile de bunuri autorizate pentru functii specifice.
Operatorii economici pot afla codurile aferente produselor accizabile si categoriile de
produse accizabile de la administratia statului membru de origine.

3. ALTE FUNCTII EMCS

In afara de functiile principale si de SEED, alte functii EMCS rezervate in principal pentru
administratiile SM sunt folosite pentru monitorizarea circulatiei produselor accizabile in regim
suspensiv si pentru schimburile de informatii relevante in conformitate cu diferite tipuri de colaborare.
Cu toate acestea, operatoriior economici li se permite sa participe fie prin a trimite
electronic informatii complementare, fie prin a primi informatii referitoare la deplasarea produselor in
care sunt implicati.

3.1 FUNCTIONALITATI DE URMARIRE A TRANSPORTULUI IMPORTANTE PENTRU

COMERCIANTI

Alte functii importante pentru comercianti sunt:

● Rapoarte privind evenimentele: multe evenimente minore sau majore pot sa intervina pe
parcursul deplasarii produselor, cum ar fi furtul sau distrugerea vehiculului, bunurilor sau a
documentului de insotire. Daca persoana care insoteste transportul nu poate sa raporteze un
asemenea eveniment, orice alta persoana cunoscand procedura poate sa o faca. Folosind
raportul drept dovada, expeditorul, destinatarul sau transportatorul comunica evenimentul la un
birou de informatii privind accizele;
● Accesul la datele de inregistrare: fiecarui operator economic inregistrat ii este permis sa
consulte informatiile privind propria inregistrare din registrul folosit de administratiile SM.
Aceasta le permite operatorilor economici sa se asigure ca informatiile inregistrate sunt corecte
si actualizate, si daca nu este asa, sa ceara actualizarea acestora;
● Accesul la date privind circulatia bunurilor:
 ➢ Operatorii economici primesc o copie a tuturor mesajelor ce compun ciclul de viata al
miscarii produselor accizabile care-i priveste. Aceasta le va permite sa consulte istoricul
deplasarii, chiar si atunci cand nu sunt conectati la EMCS.
➢ Oricarei administratii a unui stat membru i se permite sa descarce istoricul unei
deplasari, administratia are nevoie de acces la informatii privind circulatia bunurilor de
indata ce sunt necesare, de exemplu pentru a inregistra un eveniment special.

3.2 ALTE FUNCTIONALITATI DE URMARIRE A TRANSPORTULUI

Alte functionalitati pentru monitorizarea deplasarii produselor accizabile si pentru schimbul
de informatii relevante:
• raportul privind controalele efectuate: administratiile SM au libertatea sa efectueze controale
fizice asupra transporturilor de produse accizabile aflate in regim suspensiv. Rezultatele unui
control sunt intotdeauna inregistrate in sistem, astfel incat sa poata fi folosite mai tarziu, de
exemplu in timpul investigatiilor;
• intreruperea transportului in cazul in care este descoperita o ilegalitate grava in timpul
controlului: de cate ori administratia unui stat membru considera pe baza raportului de control
sau a raportului privind evenimentele, ca circulatia bunurilor nu mai poate continua,
administratia statului membru de destinatie opreste e-DAI, iar autoritatile pot efectua
confiscarea bunurilor.

3.3 COOPERARE ADMINISTRATIVA SI MANAGEMENTUL RISCULUI

EMCS are si functii materializate in Sistemul de Alerta Prealabila actual (EWSE),
sustine schimburile de informatii realizate in prezent prin Sistemul de Verificare a circulatiei
produselor accizabile (MVS) si propune o interogare ad-hoc pentru a ajuta functionarii in analiza
transporturilor.
Schimbul de informatii intre statele membre se va face pe baza modelelor de management
al riscului, dezvoltate in cadrul EMCS, care vor permite administratiei unui stat membru sa aplice
masuri mai eficiente pentru a asigura conformarea, permitand in acelasi timp efectuarea unui control
mai lejer la comerciantii onesti.

3.4 SISTEME DE REZERVA SI RECUPERARE

Specificatiile sistemelor de rezerva si recuperare (FRS) reprezinta un document separat
dedicat solutiilor menite sa asigure ca in ciuda erorilor umane sau tehnice, comertul cu bunuri
accizabile poate continua fara suportul EMCS. Administratiile SM trebuie sa fie in masura sa mentina
controlului asupra deplasarii produselor, in acelasi timp.
In FRS sunt mentionate solutii pentru:
• prevenirea aparitiei de exceptii si pregatirea sistemului pentru solutii complementare;
• utilizarea sistemelor de rezerva in cazul operatiunilor cu erori, astfel incat sa se asigure
continuitatea afacerilor, pana se obtin informatiile necesare pentru o recuperare sigura;
• recuperarea informatiilor ulterioare pentru a reconstrui istoricul deplasarii produselor in
registrele electronice.
FRS abordeaza probleme de interes pentru persoanele care trebuie sa stie cum sa actioneze
in situatiile de exceptie si cum sa evalueze consecintele esecului tehnic asupra continuitatii procesului.
Exemple de sisteme de rezerva:
1. Atunci cand un operator economic vrea sa se informeze cu privire la datele de inregistrare si
resursele locale sunt indisponibile temporar, operatiunea corespunzatoare poate fi efectuata
manual fara vreo interogare ulterioara.
2. Daca transmiterea e-DAI nu este disponibila (ex. datorita problemelor de software/hardware la
momentul livrarii), expeditorul poate sa amane transmiterea electronica si sa se intoarca la
 procedurile de rezerva pe baza de hartie (aceste proceduri vor fi incepute dupa o anumita
perioada de timp, in functie de caz si decizia va apartine administratiei statului membru de
expeditie).
Exemple de recuperare
1. atunci cand un operator economic emite un raport de receptie pentru un e-DAI al carui numar
de referinta nu este cunoscut sau este gresit, si eventual dupa ce s-a incercat reincarcarea e-DAI
disparut sau incorect, raportul introdus in sistem este refuzat si eroarea este adusa la cunostinta
destinatarului. Ramane la latitudinea destinatarului daca retransmite raportul de receptie corect.
2. recuperarea datelor din procedurile derulate pe baza de hartie se va efectua diferit in functie de
momentul inceperii procedurii de rezerva pe baza de hartie.
➢ daca e-DAI a fost validat cu success la transmitere (ex. are un numar de referinta),
recuperarea oricarei operatiuni ulterioare revenirea la sistem se realizeaza prin
introducerea datelor folosind procedurile normale, posibil ulterior;
➢ daca procedura pe baza de hartie a fost derulata de la transmiterea initiala a DAI,
expeditorul va trebui sa realizeze operatiunile electronice, de indata ce aplicatia este
disponibila din nou.

CONCLUZII
Operatorii economici vor fi conectaţi electronic la sistemul EMCS. În funcţie de autorizaţia
pe care o deţin, vor putea efectua următoarele operaţiuni:
● conectarea şi depunerea e-DAI, precum şi modificare, dacă este necesar;
● conectarea şi întocmirea raportului de recepţie;
● schimbarea de destinaţie;
● urmărirea stării mişcării în care sunt implicaţi;
● accesarea profilului propriu.
Fiecare operator economic va utiliza interfaţa sistemului oferită de administraţia
fiscală/vamală naţională. Respectând prevederile legislative naţionale, operatorii economici ocazionali,
care nu vor fi conectaţi la sistem, vor primi asistenţă pentru introducerea datelor sau primirea
informaţiilor din sistem ce le sunt destinate.
Când EMCS va deveni operaţional, sistemul bazat pe hârtie şi cel electronic vor funcţiona
împreuna o perioadă. Când EMCS va fi complet operaţional în toate Statele Membre, procedura pe
support hârtie va disparea, iar mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv va fi monitorizată
prin EMCS.
Potrivit actualei planificări, un prim grup de State Membre, printre care şi România, şi
operatori economici din aceste State Membre, au inceput utilizarea EMCS în aprilie 2010.
Avantajele utilizării EMCS pentru operatorii economici sunt numeroase:
● Absenţa documentelor tipizate în format hârtie (utilizare, arhivare);
● Validarea operativă a DAI, certificând faptul ca destinatarul este autorizat să recepţioneze
mărfurile accizabile în regim suspensiv cu risc minim de transmitere a unor informaţii incorecte
● Posibilitatea integrării procesului de transmitere a DAI în alte sisteme computerizate existente
● Eliberarea automată a garanţiei la recepţionarea produselor, pentru operatorii din Statele
Membre unde legislaţia prevede garantarea fiecărui transport;
● Monitorizarea în timp real a mişcărilor;
● Siguranţa schimbului de informaţii între părţile implicate (operatori şi administraţii
fiscale/vamale).
Potrivit actualei planificări, un prim grup de State Membre, printre care şi România, şi
operatori economici din aceste State Membre, au inceput utilizarea EMCS în aprilie 2010.