Partide politice - democratizare

11 martie 2010

Stein ROKKAN, State Formation, Nation Building and Mass Politics in Europe. The Theory of
Stein Rokkan, edited by Peter Flora at al., Oxford University Press, New York, 1999
 Democratizare
1. Democratizare vs. Modernizare
2. Obiective explicative :
Construcția unor modele explicative capabile să dea seama
de structurarea conflictuală a spațiilor politice europene :
• Configurarea politicii întemeiate pe participare (mass
politics)
• Configurarea competiției politice (clivaje structurale)

“The model[s] I shall propose represent an effort to arrive

at a parsimonious description of the critical steps in the
development and structuring of competitive mass
politics in the countries of Western Europe” (p. 244)
 Democratizare

3. Abordare : dezvoltare istorică (secolele al XVI-lea – al XX-lea)

4. Cadrul cercetării : Europa occidentală
• Coerență istorico-politică
• Diversitate politică

“One can also proceed diachronically and try to pin down the
crucial differences from country to country in the sequence
in the establishment of the rules of the electoral game and
in the formation of party alternatives: this is the historical-
developmental approach chosen here” (p. 244)
 Partide - democratizare
1. Politica democratică
Configurațiile naționale ale politicii democratice (participare și
competiție politică) sunt produsul modurilor și calendarelor
diverse potrivit cărora societățile occidentale au traversat
pragurile instituționale ale democratizării.
2. Competiția partizană
Partidele politice din secolul al XX-lea sunt expresia politică a intersecției
liniilor trasate de conflictele istorice fundamentale ce au traversat
societățile europene.
Partidele politice sunt produsele și oglinda unei istorii conflictuale și de lungă
durată.
 Partide - democratizare

0. Remarci methodologice
1. Calendarul analitic al democratizării
2. Cele două dimensiuni ale sistemului politic
3. Interacțiuni structurante în cadrul
sistemului politic
 I. Raționalizarea temporală
Cele patru praguri ale democratizării

Democratizarea – metafora hidraulică

PARTICIPARE POLITICĂ
1.Pragul legitimării :
•Modul în care unitățile politice au imaginat dispozitive de gestiune a
contestării (recunoașterea și instituționalizarea drepturilor civile)
2. Pragul încorporării
•Modul în care este amenajată influența cetățenilor asupra deciziei politice
(calendarul extinderii sufragiului)
 I. Raționalizarea temporală
Cele patru praguri ale democratizării

REPREZENTARE ȘI RESPONSABILITATE POLITICĂ

1.Pragul reprezentării
•Evoluția obstacolelor instituționale aflate în calea accesului mișcărilor
politice în forum reprezentativ (e.g. sistemul electoral: SM/RP)
1.Pragul responsabilității
•Evoluția mecanismelor de verificare a responsabilității politice a
executivului în fața legislativului
 I. Raționalizarea temporală
Cele patru praguri ale democratizării

Secvența istorică a celor patru praguri este condiționată de:

•Consolidarea teritorială a unității politice (1648/1815/1919)
•Continuitatea/discontinuitatea formelor medievale de reprezentare
•Calendarul construcției unității politice naționale
•Influența unității politice dominante
 I. Raționalizarea temporală
Cele patru praguri ale democratizării

„…the stronger the inherited traditions of representative rule […] the

greater the chances of early legitimation of opposition;
„…the higher the international status of the dominant country, the higher
the barrier of legitimation in the dependent territory and the greater,
consequently, the risk of violence in the internal politics of the seceding
nation-state;
„…the stronger the inherited tradition of representative rule, the slower,
and the less likely to be reversed, the process of enfranchisement and
equalization;
„…whatever the traditions of representation, the greater the threat to the
aspiration of national independence, the fewer the steps in the process of
democratization” (p. 249)
 II. Cele două dimensiuni ale sistemului politic

Două dimensiuni analitice ale sistemului politic, două

”canale de luare a deciziei” :
a)Axa territorial-electorală : egalitate, participare,
alegeri
b)Axa corporativ-funcțională : inegalitate, competiție,
negociere
 II. Cele două dimensiuni ale sistemului politic

“The modern industrial state is constantly torn between these

two poles of plebiscitarianism and corporatism. […]
The state constitutes the crucial link between the two tiers of
decision-making: the functional and the territorial, the corporate
and the electoral.
The state is a corporation bargaining within a circuit of agencies
controlling different types of resources for the functioning of a
system of interdependent processes.
But the state is also the source of legitimate order and, at least
in principle, the guardian of rights of all the citizens of its
territory whether they are mobilized into corporate groups or
not” (pp. 262-263).
 III. Clivaje structurale și regrupări partizane

1. Geneza sistemului de clivaje în cadrul comunității naționale

(calendarul și ierarhia conflictelor)
2. Condițiile stabilizării sistemului de conflicte în cadrul
comunității naționale

Partidele politice sunt dispozitive de mobilizare și integrare a loialităților

politice alternative, consolidate pe o durată lungă
Partidele politice sunt moduri de instituționalizare a conflictelor ce
traversează comunitatea națională.
Partidele politice sunt moduri de articulare și de gestiune a celor două axe
ale sistemului politic.
III. Clivaje structurale și regrupări partizane
III. Clivaje structurale și regrupări partizane
III. Clivaje structurale și regrupări partizane
III. Clivaje structurale și regrupări partizane