VALOAREA ADĂUGATĂ ŞI SUSTENABILITATEA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE ÎN

CADRUL PROIECTULUI INTERNAŢIONAL DELIBERAREA ÎN DEMOCRAŢIE

Profesor Stancu Valentin-Irinel – Grup Şcolar Industrial “Nicolae Ciorănescu”, Târgovişte, Dâmboviţa

“Deliberating in a democracy” s-a desfăşurat în România în perioada 2007-2010 şi este un proiect

de amploare internaţională care a implicat şcoli şi organizaţii cu activitate în domeniul educaţiei din
Statele Unite ale Americii în parteneriat cu instituţii din state ale Europei ex-comuniste.
În cadrul Grupului Şcolar Industrial “Nicolae Ciorănescu” din Târgovişte au fost implicate anual
câte două clase (circa 50 elevi) aflaţi în parteneriat cu elevi dintr-un liceu american situat în apropierea
capitalei – Wheaton High School, Montgomery, Maryland – profesor responsabil Jae Hwang.
Scopul principal al proiectului a fost îmbunătăţirea predării şi învăţării principiilor democratice şi
abilităţilor de deliberare civică prin implicarea activă a unor profesori în activităţi specifice.
Sprijinul finaciar s-a datorat Departamentului pentru Educaţie al SUA şi unor organizaţii
nonguvernamentale cu activitate în domeniul educaţiei: Street Law, Constitutional Rights Foundation
din Los Angeles şi Constitutional Rights Foundation din Chicago, iar în România a fost sprijinit de
Asociaţia Educativă Ambasadorii Prieteniei Târgovişte.
Deşi activitatea principală a fost însuşirea unei metode didactice noi – Controversa Academică
Structurată şi exersarea acesteia la clasă, şi celelalte dimensiuni ale proiectului au adus plus-valoare şi
au generat energia pozitivă a activităţilor. Dintre numeroasele activităţi voi descrie schimburile de
experienţă, videoconferinţa elevilor precum şi modalitatea de abordare a evaluării anuale a proiectului
şi elevilor implicaţi.
Schimbul de experienţă
A debutat cu venirea grupului de profesori americani parteneri în cadrul proiectului.
Un exemplu de desfăşurarea a acestei activităţi a fost şi vizita profesorilor americani din aprilie 2009
Obiective vizitei:
1. Interrelaţionare între profesorii americani şi elevii participanţi în proiect;
2. Cunoaşterea specificului şi a modului de desfăşurare a activităţilor într-un liceu din Romania;
3. Discutarea temelor din cadrul lecţiilor realizate şi identificarea unor modalităţi de îmbunătăţire
a colaborării între şcolile partenere;
Desfăşurarea vizitei:
Partea I
8.00 Întâlnirea conducerii Grupului Şcolar Industrial “NICOLAE CIORĂNESCU” (domnul director
prof. Dan Drăgulescu, doamna director adjunct prof. Gabriela Georgescu) cu profesorii americani.
În cadrul întâlnirilor cu conducerea şcolii şi a vizitării departamentelor care funcţionează în
liceu s-a discutat despre desfăşurarea proiectului DID în şcoală, modul în care elevii sunt implicaţi în
activităţile şcolare şi aspecte din sistemul educaţional din Romania.
Profesorii americani au analizat modul de desfăşurare a activităţilor zilnice ale unui liceu şi au
putut compara programul de lucru, modalităţile de predare, resursele umane şi materiale de care liceul
dispune. Au fost apreciate implicarea profesorilor români şi metodele de lucru utilizate.
8.30-10.00 Lecţie de geografie “Ce ştim despre Statele Unite ale Americii ?” – prof. Stancu Valentin.
Elevii au lucrat pe trei grupe în care a fost integrat şi câte un profesor american în funcţie de
specializarea acestuia, colaborarea între elevi desfşurându-se predominant în limba engleză:
Grupa 1 (Geografia SUA) a avut ca sarcină de lucru realizarea unui panou cu cele mai
importante aspecte ale geografiei SUA şi localizarea acestora la hartă. În cadrul acestei grupe
profesorul american implicat în rezolvarea sarcinilor a fost Stephanie Lee Rizas - profesor de Ştiinţe
sociale.
 Grupa 2 (Istoria SUA) a avut ca sarcină de lucru realizarea unui panou cu figurile reprezentative ale
istoriei SUA şi evenimentele istorice fundamentale ale poporului american. În cadrul acestei grupe
profesorul a fost Jae Hwang - profesor de istorie în cadrul liceului partener.
Grupa 3 (SUA în perioada contemporană) a avut ca sarcină de lucru analiza evenimentelor care
definesc această superputere mondială în prezent. În cadrul acestui grup a lucrat Kat Menchetti,
profesor de Economie şi Ştiinţe sociale.
10.00-10.45 Lecţii de limba şi literatura engleză susţinute de prof. Isvoranu Lucian – “Romeo and
Juliet” Shakespeare şi de prof. Bădulescu Eduard “ Fashion and teenagers”.
Partea a II-a
Turul şcolii:
- vizitarea atelierelor de practică şi a laboratoarelor
- petrecerea unei pauze în cancelarie şi cunoaşterea modului de notare prin observarea unor cataloage şi
a unor portofolii ale elevilor;
- vizitarea sectoarelor secretariat şi contabilitate ;
- vizionarea panourilor şcolare şi a produselor elevilor din cadrul diferitelor alte activităţi şi proiecte.
Partea a III-a
11.10-11.50 Lecţie discipline tehnice susţinută de doamna inginer Huţan Elena, folosind dotări Phare şi
mijloace educaţionale moderne (tablă interactivă, soft educaţional) ;
12.00-13.00 Întâlnire cu elevii participanţi în proiectul DID:
- vizionarea unui film realizat de elevii parteneri din WHEATON HIGH SCHOOL - Montgomery
County, Maryland şi discutarea condiţiei elevului român şi a celui american cu privire la diverse
probleme legate de viaţa şcolii (obligativitatea uniformei, absenteismul şi modalitatea de notare şi
premiere a elevilor, implicarea în proiecte şi programe extraşcolare).
- discuţii despre lecţiile DID, metodă şi modalităţi de îmbunătăţire a colaborării între şcolile partenere.
- prezentarea unor proiecte extraşcolare.

Achiziţii
Interacţionarea cu elevii români a fost apreciată, mai ales din prisma faptului că aceştia au putut
comunica şi prezenta rezultatul activităţilor pe grupe în limba engleză.
Întâlnirea cu elevii DID a readus în discuţie diferenţa între imaginea elevului american oferită
de sursele publice (filme, reviste, etc.) şi realitatea reprezentată în filmul realizat de elevii parteneri şi
povestită de profesorii americani. Elevii au manifestat interes faţă de sistemul de notare aproape zilnic,
frecvenţa la ore a elevilor americani şi modalităţile de implicare în viaţa şcolii şi a comunităţii.
Au fost stabilite repere ale colaborării între cele două clase partenere pe baza unor prezentări ale
elevilor şi a programării următoarelor lecţii. Utilitatea acestei activităţi a reieşit şi din numărul
postărilor pe forumul de discuţii şi interesul faţă de proiect şi metodă pe care elevii l-au manifestat
ulterior.
Schimbul de experienţă desfăşurat în Maryland – aprilie 2008
Obiective:
1. creşterea interesului pentru cultura americanã şi îmbunãtãţirea înţelegerii dintre culturile
partenere;
2. înţelegerea unor aspecte ale sistemului de educaţie american;
3. schimbul de experienţã cu privire la proiect, lecţii si metoda CAS;
4. identificarea unor interese comune, probleme şi soluţii pentru a creşte eficienţa metodei, a
discuţiilor pe Discussion Board şi pentru a îmbunãtãţi performanţele elevilor în timpul
deliberãrilor.
Desfãşurarea activitãţilor
Profesorii români au avut şansa de a vizita trei licee publice din Montgomery County (Seneca
Valley High School, Sherwood High School şi Wheaton High School) şi o şcoală generală aflată în
raport de colaborare cu cel din urmă liceu menţionat şi de a lua parte la ore de curs.
Partea profesională a vizitei a fost continuată şi prin vizita la Inspectoratul Şcolar al regiunii
Montgomery.
Astfel am cunoscut noi dimensiuni ale sistemului de educaţie american prin oferirea de
exemple practice legate de curriculum, examene de absolvire, admiterea la liceu sau învăţământul
universitar.
În timpul fiecãrei vizite, gazdele ne-au oferit profesorilor români şansa de a pune întrebãri, de a
ne documenta cu privire la orice nelãmurire pe care noi o aveam în legãturã cu cultura sau sistemul de
învãţãmânt. De asemenea, s-au realizat vizite culturale la diferite muzee din Washington DC, cum ar fi
Muzeul Holocaustului, Muzeul Naţional al Indienilor Americani, Muzeul Spaţial şi Institutul
Smithsonian, care au dus la creşterea interesului şi a cunoştinţelor legate de cultura americanã.
Achiziţii
La finalul vizitei, achiziţiile au fost însemnate. În primul rând ne-am cunoscut partenerii, am
realizat cã ei au aceleaşi scopuri legate de DID, am discutat despre proiect şi metodã, înţelegând cã
existã interese comune, cum ar fi lucrul interactiv cu elevii, dezvoltarea capacitãţilor elevilor de discuta
pe teme de interes general, crearea unei uniuni între cele douã ţãri etc. S-au cãutat şi oferit soluţii
pentru îmbunãtãţirea performanţelor elevilor în timpul deliberãrilor (efectuarea de lecţii pregãtitoare,
implicarea elevilor în activitãţi extra-şcolare) şi pentru creşterea eficienţei metodei şi a comunicãrii pe
Discussion Board (realizarea unei cunoaşteri între elevi prin schimbul de poze, discutarea pe alte teme
– familie, hobby, timp liber, idei despre şcoalã etc.).
 Iată câteva dintre observaţiile făcute în şcoli care vin să susţină ideea schimbărilor locale,
individuale care pot reforma treptat sistemul educativ.
Elevii vin la şcoală şi sunt conştienţi ca sunt şi banii părinţilor cheltuiţi acolo, deci,
cunoscându-şi drepturile, îşi permit să reclame nerealizarea sau ineficienţa unor lecţii. Notele, aproape
zilnice, pe care aceştia le înregistrează nu permit absenteismul astfel că funcţionează şcolile de vară în
situaţia în care elevul a fost plecat cu familia sau a fost bolnav.
Implicarea în activităţi practice este obligatorie, o parte dintre creditele de absolvire provenind
din acestea. Elevii sunt implicaţi în scrierea petiţiilor, pichetează în mod organizat sediile unor instituţii
sau firme, propun proiecte de dezvoltare locală şi studiază ceea ce este specific locului. Acest fapt
creşte atractivitatea şcolii, crează un sentiment de mândrie (toate panourile, creaţiile elevilor erau
semnate şi prezentau o realitate chiar dacă uneori departe de perfecţiune) şi apartenenţă la comunitate.
Poate cea mai însemnată achiziţie o reprezintă faptul că am observat că deşi aveau foarte multe
dotări materiale ne-au demonstrat că implicarea este cea mai importantă, arătându-ne lecţii sau proiecte
deosebite care se pot desfăşura cu uşurinţă şi în localităţile noastre (festivalul ţărilor, lecţii-vizită la
muzee, reviste şi ziare ale şcolii, coordonate şi realizate doar de către elevi, proiecte de cercetare cu
finalitate aplicativă, panouri cu îndemnuri simple referitoare la educaţia civică, igiena personală sau
comportament, lecţii de geometrie practică prin construirea unor machete care necesitau folosirea
funcţiilor trigonometrice sau a unor noţiuni de fizică).

Videoconferinţa elevilor din cadrul Institutului Cultural American din 13 decembrie 2008
O coordonată importantă în cadrul proiectului DID a fost desfăşurarea unei videoconferinţe a
elevilor din cele două site-uri partenere (Maryland şi Romania), eveniment pregătit în detaliu de
coordonatorii celor două grupuri de profesori.
La această activitate, din partea română, au fost prezenţi 38 deelevi, 3 profesori şi
coordonatoarea proiectului.
Obiective:
1. exprimarea individuală a identităţii naţionale a participanţilor,
2. comunicarea informală pe teme de viaţă cotidiană, democraţie şi cultură din România şi SUA,
3. discutarea mai multor puncte de vedere în legătură cu întrebarea dacă democraţiile din România
şi/sau SUA ar trebui să permită şcolilor să-şi pedepsească elevii care au săvârşit agresiuni
virtuale în afara şcolii.
Achiziţii
 Cele mai utile achiziţii aduse de videoconferinţă au fost considerate conştientizarea necesităţii
implicării în problemele comunităţii, capacitatea de a comunica în limba engleză şi faptul că au înţeles
că deşi aparţin unor culturi şi societăţi diferite, adolescenţii pot gândi asemănător despre un subiect
care interesează societatea la un moment dat.
Evaluarea elevilor
Evaluarea elevilor participanţi în proiect s-a realizat anual prin aplicarea a două chestionare
identice pentru toate ţările şi clasele participante: un chestionar de început – în luna octombrie şi unul
final în luna mai. Rezultatele interpretării chestionarelor au fost incluse în raportul pe care echipa de
evaluatori a proiectului, (profesori universitari din Minnesota) l-a realizat la finalul fiecărui an.
Ceea ce a fost interesant în cel de-al treilea an DID este faptul că am fost implicat în evaluarea
elevilor prin includerea a 2 clase din Grupul Şcolar Industrial “Nicolae Ciorănescu”.
Prima clasă este cea implicată în proiectul DID – a X-a A, iar cea de-a doua este o altă clasă de
acelaşi nivel, neimplicată în proiect – a X-a C.
Aplicarea chestionarelor s-a realizat într-o profesionistă, realizându-se o comunicare eficientă
cu elevul şi asigurându-l de securitatea datelor şi de faptul că nu este importantă identificarea lui, dar
totodată motivându-l pentru participare şi explicând importanţa evaluării în contextul unui proiect.
Obiective:
1. Cunoaşterea unor date despre elevii participanţi în proiect (nivel de pregătire, comunitatea
din care fac parte, atitudinea faţă de democraţie şi valorile ei).
2. Măsurarea unor schimbări în abordarea unor teme de politică publică la elevii participanţi în
proiect;
3. Stimularea autoevaluării la elevii participanţi în proiect şi trezirea curiozităţii faţă de
funcţionarea democraţiei şi beneficiile proiectului la elevii chestionaţi;
4. Adunarea de date privind eficienţa formării profesorului în cadrul proiectului şi aplicarea la
clasă a metodelor însuşite.
Descrierea activităţii
Chestionarele sunt realizate pe mai multe dimensiuni:
- datele elevilor, clasa de la care provin, anul naşterii, profesorul care aplică şi ora de curs la care
se desfăşoara respectiva activitate. Aceste date sunt necesare pentru corelarea răspunsurilor
iniţiale cu cele de la finalul evaluării.
- măsurarea gradului de implicare în viaţa comunităţii, a interesului faţă de problemele societăţii,
funcţionarea democraţiei şi înţelegerea acesteia.
- cunoştinţele despre temele care urmează să fie abordate în anul în curs şi aflarea unei poziţii
faţă de întrebarea pusă înainte şi după ce subiectul a fost tratat în cadrul unei deliberări.
- atitudinea elevilor faţă de metodă, noutatea, şi utilizarea ei practică; identificarea unor
schimbări în modul de desfăşurare a lecţiilor profesorului DID.
Achiziţiile participanţilor
În anul şcolar 2009-2010, au fost chestionaţi 25 de elevi participanţi în proiectul DID şi 21 elevi
din afara proiectului.
Cu ocazia completării chestionarului, repondenţii au avut prilejul de a se autoevalua, şi de a
observa modul în care proiectul a adus ceva nou în viaţa lor. Majoritatea elevilor au precizat că acest
tip de metodă – CAS este unic în activitatea lor şcolară şi au apreciat ca fiind foarte interesante
subiectele dezbătute în cadrul deliberărilor: Reciclarea, Justiţia pentru minori, Violenţa domestică,
Agresiunea virtuală. Faptul că un număr mai mare de elevi participanţi în proiect au precizat că sunt
interesaţi de problemele sociale şi politice şi că discută despre acestea demonstrează faptul că proiectul
a oferit un cadru pentru discuţiile între ei, la nivelul lor de tineri cetăţeni. Elevii chestionaţi care nu
făceau parte din proiect şi-au manifestat interesul ca în anul şcolar următor să desfăşoare activităţi sau
lecţii pe temele pentru care au fost chestionaţi declarând majoritar că nu cunosc multe detalii în aceste
privinţe.
 Concluzii
DID este un proiect complet şi complex care şi-a pus amprenta asupra formării mele
profesionale şi personale. Mi-a adus metode noi, m-a învăţat să abordez din mai multe perspective
orice problemă, să pun în balanţă argumentele şi să iau decizii cunoscând consecinţele care ar putea
decurge din ele. M-a făcut să cunosc oameni din state diferite, europene sau americane, să leg relaţii şi
să comunic cu ei pe diferite teme legate de educaţie. M-a obligat să învăţ să comunic în limba engleză,
să folosesc mijloace noi şi să să deprind utilizarea chestionarelor, site-urilor şi a forumului de discuţii.
Metodele deprinse şi subiectele reprezintă puncte de reper în activităţile mele obişnuite: de trei ani
folosesc metoda CAS şi materialele la orele de geografie în clasa a XI-a, am folosit metoda PRESS şi
modelul de activitate pentru studierea unor forme de protejare a patrimoniului cultural UNESCO la
orele demonstrative sau obişnuite, folosesc materialele aduse la lecţiile de dirigenţie sau la activităţile
Consiliului Elevilor.
Deşi este un proiect internaţional, m-a făcut să mă întorc cu faţa spre acasă. Mi-a adus în
preajmă oameni minunaţi, cu viziune şi profesionalism cu care am colaborat cu adevărat, am petrecut
mult timp şi de la care am învăţat, m-a făcut să-mi apreciez elevii şi eforturile lor şi să mă poziţionez
altfel faţă de problemele comunităţii mele.
Ţinta principală vizată a fost de a îmbogăţi cunoştinţele despre democraţie, deopotrivă ale
elevilor şi profesorilor implicaţi, de a dezvolta capacitatea cadrelor didactice de a facilita deliberări la
clasă pe teme civice folosin procedeul controversa academică structurată, precum şi de a oferi
posibilitatea elevilor să-şi exprime punctul de vedere în legătură cu temele abordate, prin postarea pe
un forum de discuţie internaţional al proiectului.
Proiectul a urmărit creşterea interesului elevilor pentru democraţie dar şi stimularea dorinţei
acestora de a se implica în discutarea on-line a unor probleme controversate cu colegii din alte ţări est-
europene sau din SUA.
Proiectul oferă elevilor satisfacţia de a-şi folosi inteligenţa, abilităţile de comunicare, de lucru în
grup, cunoştinţele de limbă engleză, utilizarea calculatorului, de a-şi pune în valoare calităţile şi de a-şi
exprima personalitatea.

Bibliografie :

LECA, Corina (coordonator), Deliberarea în democraţie. Ghid de bune practice, Târgovişte,

Editura LVS Crepuscul, 2010.
www.deliberating.org