UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MOAŞE ŞI ASISTENŢĂ MEDICALĂ

SPECIALIZAREA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE

CONSIDERAȚII ASUPRA CALITĂȚII

VIEȚII LA PERSOANELE VÂRSTNICE

Coordonator științific: Absolvent:

Șef lucr. Dr. POPESCU MIHAELA NEGRU-SIMION MIHAELA
 MOTIVAŢIA LUCRĂRII
 Studiul şi înţelegerea complexă şi dinamică a riscurilor
legate de îmbolnăvire la vârstă înaintată identifică: VÂRSTNICUL
-factori care se relaţionează cu disciplinele medicale POATE FI :
BUNICUL TĂU,
clasice, sau
PĂRINTELE TĂU,
-precum şi riscuri noi - de cădere, de denutriţie, de accident sau
datorat polipragmaziei, de abuz şi neglijare, etc. în viitor, chiar TU !

 Vârstnicului fragil , prin problemele sale complexe îi

este afectată în special, autonomia funcţională.

 Universul de cercetare al studiului vizează ca scop

măsurarea calităţii vieţii vârstnicului fragil sau
determinarea acestei măsurări ca proces necesar si esenţial
în analiza şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.

 Nevoile şi serviciile implicite factorului calitativ al vieţii vârstnicului fragil

sunt determinate de corelaţiile existente între cele două dimensiuni de analiză –
medicală şi socială
 Global, creşterea segmentului de populaţie vârstnică, împreună cu
utilizarea unui procent considerabil al serviciilor de sănătate, constituie unul
din factorii majori care conduc la o creştere dramatică a costurilor pentru
aceste servicii.

 Controlul costurilor serviciilor de sănătate , fară sacrificarea nevoilor

persoanelor vârstnice pentru o îngrijire adecvată, reprezintă unul dintre
obiectivele politicilor publice de sănătate.

 Lucrarea încearcă să valideze ca instrument Evaluarea Geriatrică

Complexă (EGC), concentrată pe vârstnicul fragil.

 Chiar dacă studiul de faţă se concentrează pe calitatea vieţii legată de

sănătate a vârstnicului fragil, el confirmă faptul că dimensiunea medicală şi
cea socială se influenţează, potenţându-se reciproc creând varietate şi
heterogenitate si la nivelul calităţii vieţii.
 MATERIAL ŞI METODĂ
Studiul a fost desfăşurat pe o perioadă de un an, în cadrul Clinicii Medicale a
Spitalului CFR Craiova – cu scopul de a valida instrumentul de evaluare şi modul de
cuplare a rezultatelor evaluării formulate ca nevoi, cu serviciile de îngrijire în cadrul unui
spital.
Populaţia ţintă pentru Evaluarea Geriatrică Complexă (EGC) este vârstnicul fragil.
EGC a fost aplicată unui grup de lucru de 368 de persoane cu vârsta de peste 70 ani.
Deoarece calitatea vieţii este un concept multidimensional, măsurarea ei se face şi
printr-o evaluare subiectivă, conţinând percepţia individuală a aspectelor vieţii cu ajutorul
cercetării participative . De aceea, în lucrarea de faţă, pentru măsurarea calităţii vieţii s-a
folosit metoda cercetării participative care se bazează pe ascultarea subiecţilor, aceştia
fiind încurajaţi să vorbească, opiniile lor fiind consemnate.
Persoanele vârstnice la care s-a putut aplica cercetarea participativă, din numărul total
de cazuri, a fost de 54, iar la restul s-a determinat numărul de servicii furnizate lor.
 Evaluarea Geriatrică Complexă (EGC)
- oferă date despre starea de sănătate a persoanelor vârstnice;
- stabileşte şi riscurile la care acestea sunt supuse
- face posibilă intervenţia pentru minimizarea riscurilor evaluate.

În secţiunea de evaluare a stării de sănătate este cuprins diagnosticul clinic

formulat de medicul internist. Această secţiune cuprinde:
- evaluarea căderilor, mersului şi echilibrului,
- evaluarea incontinenţei,
- evaluarea nutriţiei,
- evaluarea osteoporozei,
- evaluarea abuzului de alcool,
- evaluarea polipragmaziei,
- evaluarea senzitivităţii,
- evaluarea somnului,
- evaluarea statusului mental şi a afectivităţii.
EGC analizează NEVOI, recomandă SERVICII, dimensionează COSTURI
Obiectivele echipei de evaluare pot fi prezentate astfel:

Piramida nevoilor
vâstei

Piramida nevoilor a lui Maslov

 Evaluarea stării funcţionale se referă la actvităţile cotidiene şi la cele cotidiene
instrumentale.
,, DAILY LIVING ACTIVITIES”
BADL I-ADL A-ADL
-nivelul bazal -nivelul instrumental -nivelul avansat

-alimentare -telefon -organizarea timpului

-îmbăiere -mijloace transport liber
-îmbrăcat -cumpărături -competență socială
-utilizare WC -activități gospodărești
-mișcare, inclusiv -mânuirea banilor
așezare pe scaun -automedicația
-control sfincterian -condus mașina

Evaluarea socială, făcută de asistentul social, cuprinde evaluarea stării

de singurătate, a riscurilor sociale, de abuz şi/sau neglijare.
Serviciile medico-sociale sunt astfel individualizate personalizate şi
specializate şi sunt strâns corelate cu nevoile persoanei vârstnice, nevoi care sunt
proprii fiecărei persoane. De aceea şi evaluarea este făcută pentru fiecare
persoană vârstnică în parte, măsurând atât starea de sănătate, cât şi riscurile
existente.
 0 -activitate făcută fără ajutor și corect;
NOTA -nu necesită supraveghere și ajutor.
evaluării
1 -activitate făcută cu ajutor parțial, mai puțin corect;
statusului
-necesită supraveghere temporară, cu ajutor parțial
funcţional şi
psiho-afectiv 2 -activitate făcută numai cu ajutor;
-necesită supraveghere permanentă, cu ajutor integral
GRADUL DE DEPENDENŢĂ :
GR.IA - persoanele care si-au pierdut autonomia GR. IIA - persoanelecare si-au conservat GR. IIIA - persoanele care se
mentala, corporala,locomotorie,sociala si pentru autonomia mentala si partial autonomia deplaseaza singure in interiorul
care este necesara prezenta continua a locomotorie, dar care necesita ajutor locuintei, se alimenteaza si se imbraca
personalului de ingrijire; zilnic pentru unele dintre activitatile de singure, dar care necesita un ajutor
baza ale vietii de zi cu zi; regulat pentru activitatile instrumentale
GR.IB – persoanele grabatare, lucide sau ale caror
ale vietii de zi cu zi; in situatia in care
functii mentalenu sunt in totalitate alterate si care GR.IIB - persoanele care nu se pot
necesita supraveghere si ingrijire medicală pentru aceste persoane sunt gazduite intr-un
mobiliza singure din pozitia culcat in camin pentru persoane varstnice ele
marea majoritate a activitatilor vietii curente, picioare, dar care, o data ridicate, se pot
noapte si zi. Aceste persoane nu isi pot efectua sunt considerate independente;
deplasa in interiorul camerei de locuit si
singure activitatile de baza de zi cu zi;
necesita ajutor partial pentru unele dintre GR. IIIB - persoanele care nu si-au
GR.IC - persoanele cu tulburari mentale grave activitatile de baza ale vietii de zi cu zi; pierdut autonomia si pot efectua
(demente), care si-au conservat, in totalitate sau in singure activitatile vietii cotidiene.
mod semnificativ, facultatile locomotorii, precum GR.IIC- persoanele care nu au probleme
si unele gesturi cotidiene pe care le efectueaza locomotorii, dar care trebuie sa fie ajutate
numai stimulate. Necesita o supraveghere pentru activitatile de igiena corporala si
permanenta, ingrijiri destinate tulburarilor de pentru activitatile instrumentale;
comportament,precum si ingrijiri regulate pentru
unele dintre activitatile de igiena corporala;
 REZULTATE

Datorită stării depresive, percepţia

persoanei vârstnice despre calitatea vieţii
este deformată în sens negativ.
Persoanelor vârstnice cu tulburări
cognitive grave nu li se poate aprecia
existenta şi gradul de depresie.
Altfel spus, vârstnicii cu demenţă au
fost găsiţi ca fiind lipsiţi de afect.
 Calitatea vieţii poate fi îmbunătăţită dacă este analizată cauza depresiei.
Tratamentul medicamentos nu poate ameliora o depresie de singurătate, fără
suportul familial şi socializare.
Din analiza statistică reiese faptul
ca:
-riscul de cădere este mai frecvent
la persoanele vârstnice neglijate
(p=0,001) şi se asociază
epidemiologic cu frecventarea
bisericii (p=0,02) ;
-la fel şi tulburările de mers
care se întâlnesc mai putin
(p=0,002) la cei care
frecventeaza biserica, în sensul
că mersul la biserică reduce
riscul de cădere.
Nu biserica în sine reduce
riscul de cădere sau previn
eapariţia tulburărilor de mers,
ci mişcarea, prin efectul ei
profilactic.
Gradul de dependenţă se asociază atât cu
-starea maritală (p=0,004) cât şi cu
-existenţa copiilor (p=0,017)
- în sensul că persoanele care au un partener de viaţă sau care au copiişi locuiesc cu
aceştia au un grad mai mare de dependenţă funcţională;
-suportul primit de la familie (p=0,004)
-tipul relaţiilor cu familia (p=0,001)
-în sensul că persoanele vârstnice care au suportul familiei şi au relaţii bune cu familia
sunt mai dependente funcţional poate datorită faptului că familia încearcă să îi protejeze, să îi
ajute, preluându-le o parte din activităţile pe care ei le-ar putea face, făcându-i mai dependenţi

Asocierea gradului de
dependenţă cu riscul de abuz
(p=0,001) se poate explica prin
faptul că persoanele vârstnice,
dependente funcţional apelează
pentru servicii de îngrijire la diferite
persoane străine care apoi le
abuzează, deposedându-le de bunuri.
 CONCLUZII
 Vârsta înaintată, tulburările de mers şi de mobilitate care determină căderile şi
sindromul de imobilizare, riscul de neglijare, incontinenţă urinară şi tulburările
cognitive, osteoporoza şi patologia asociată vârstei reprezintă factori de risc în
apariţia escarelor de decubit şi implică servicii de îngrijire la domiciliu sau în
instituţii, acordate pe termen lung şi cu prognostic prost.

 Evaluarea Geriatrică Complexă (EGC) prin determinarea riscurilor contribuie

la elaborarea de programe speciale de prevenţie care săţină seama în acelaşi timp şi
de alte disfuncţii asociate.

 Printre factorii de protecţie cei mai puternici în determinarea serviciilor de

îngrijire se numară independenţa funcţională. Menţinerea autonomiei funcţionale
este un deziderat către care se tinde atunci când se organizează servicii pentru
persoane vârstnice şi este în acelaşi timp elementul cheie al Evaluării Geriatrice
Complexe(EGC), fiind un secret al unei îmbătrâniri de calitate.