Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURRICULUM
2
Chişinău – 2010
2
Curriculum a fost aprobat la şedinţa catedrei Finanţe şi Bănci Nr. ___ din __________
Curriculum a fost aprobat la şedinţa Consiliului Facultăţii Nr. ____ din ________
Decanul FŞE
Dr.hab.,prof.univ Enicov Igor
I. PRELIMINARII
2
Stagiiile de practică de specialitate constituie o parte integrantă a procesului de formare
profesională iniţială. Fiind un element al procesului educaţional şi principalul liant dintre procesul de
învăţămînt şi activitatea profesională, asigură formarea competenţelor profesionale şi acumularea
experienţei privitor la organizarea şi realizarea activităţilor în domeniul profesional.
Domeniul de formare profesională „Finanţe şi Bănci” are drept scop fundamental pregătirea
viitorilor specialişti în sfera financiar-bancară. Realizarea acestui obiectiv ţine de necesităţile societăţii
contemporane în dezvoltarea economiei naţionale, în care domeniul de formare profesională „Finanţe
şi Bănci ” deţine un loc deosebit, direcţiile prioritare de pregătire ale specialiştilor fiind - activitatea
bancară, asigurările, investiţiile, finanţele publice, fiscalitatea, finanţele firmei şi pieţele de capital.
Stagiile de practică de specialitate reprezintă un element esenţial şi în cadrul socializării
profesionale a studenţilor. Succesul absolvenţilor pe piaţa muncii va depinde, în bună măsura, de
gradul în care aceştia vor cunoaşte specificul activităţii profesionale.
Curricumulul practicii de specialitate a fost elaborat în baza curricumulelor disciplinelor
academice, considerate fundamentale pentru specialitatea “Finanţe şi Bănci”. Modificările ce vor
surveni pe viitor în procesul de pregătire a specialiştilor de înaltă calificare la specialitatea dată vor
impune completarea şi perfecţionarea curricumulului practicii de specialitate.
Stagiile practicii de specialitate au scopul pregătirii specialistului cu o calificare corespunzătoare
şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice acumulate în procesul de studii la USM precum şi de a însuşi
practica în una din entităţile economice.
La nivel de aplicare
● Aplicarea metodei de caz în procesul de investigare proceselor economico – financiare care au
loc la nivel de întreprindere/ bancă/ altă instituţie;
● Interpretarea şi analiza datelor privind evoluţia indicatorilor dezvoltării economici a
întreprinderii/ băncii/ altei instituţii, structurii acesteia, patrimoniului şi sursele de finanţare;
● Folosirea actelor normative ce reglementează activitatea întreprinderii/ băncii/ altei instituţii la
etapa actuală;
● Depistarea problemelor , obiective şi subiective economice cu care se confruntă
întreprinderea/ banca/ altă instituţie;
La nivel de integrare
● Evaluarea dezvoltării economice a întreprinderii/ băncii/ altei instituţii pe parcursul ultimilor 2-
3 ani;
● Determinarea factorilor interni;
● Examinarea factorilor mediului intern a întreprinderii/ băncii/ altei instituţii;
● Analiza mediului extern a întreprinderii/ băncii/ altei instituţii;
● Evaluarea gradului de concentrare a pieţei, situaţiei concurenţiale, corelarea cererii şi ofertei pe
anumite produse (servicii);
● Dezvoltarea interesului faţă de cunoaşterea ştiinţifică a fenomenelor şi proceselor demarate în
contextul naţional;
● Elaborarea unui raport, comunicărilor şi proiectelor de specialitate în baza datelor acumulate
privind activitatea economico – financiară a întreprinderii/ băncii/ altei instituţii.
CONŢINUT
2
În scopul organizării calitative a practicii, catedra numeşte coordonatorii ştiinţifici ai practicii de
iniţiere în specialitate din rândurile profesorilor. Numirea coordonatorilor ştiinţifici se înfăptuieşte prin
procesul verbal al şedinţei catedrei.
Înainte de începerea practicii, coordonatorul ştiinţific de la catedră consultă studenţii, făcându-le
cunoştinţă cu scopul şi sarcinile practicii, durata şi cerinţele principale, precum şi cu darea de seamă
necesară a fi perfectată de studenţi la sfârşitul practicii.
Pe parcursul practicii, coordonatorul ştiinţific asigură ajutorul consultativ şi metodic al
studenţilor, organizând convorbiri (consultaţii) cu ei privind practica de iniţiere în specialitate.
Coordonatorul ştiinţific, după posibilităţi, vizitează studentul-practicant, ceea ce majorează eficienţa
controlului asupra desfăşurării practicii la întreprindere.
2
● să aleagă bazele de efectuare a stagiului de practică din numărul unităţilor cu care sînt încheiate
contracte de colaborare;
● să beneficieze de condiţii corespunzătoare la locul de desfăşurare a stagiului de practică
(resurse materiale, informaţionale etc.);
● să beneficieze de ajutor metodic şi îndrumare din partea administraţiei entităţii economice în
care a fost repartizat la practică, a mentorilor din partea agentului economic de aplicaţie, a
colaboratorilor Secţiei Dezvoltare curriculară şi evaluare, a coordonatorului practicii de
specialitate la facultate, a coordonatorului de la catedrele de specialitate;
● să realizeze numai sarcinile şi dispoziţiile incluse în programul de practică elaborat de catedra
de specialitate şi aprobat de consiliul profesoral al facultăţii respective;
● să beneficieze de prelungirea termenului de realizare a practicii de iniţiere în specialitate în
cazul în care se invocă motive întemeiate ce au creat impedimente în realizarea prevederilor
actualului regulament. În acest caz studentul-stagiar va solicita, printr-un demers adresat
decanatului, prelungirea practicii, indicînd motivul, iar decanatul, cu acordul Secţiei
Dezvoltare curriculară şi evaluare, va emite un ordin suplimentar.
Nr.
Denumirea compartimentelor
crt.
I. Practica de iniţiere în cadrul întreprinderii
1.1. Evoluţia şi caracteristica generală întreprinderii
1.2. Structura organizatorică a întreprinderii
1.3. Structura de conducere a întreprinderii (organizaţiei)
1.4. Analiza patrimoniului (activului) întreprinderii
1.5. Analiza surselor de finanţare
1.6. Eficienţa activităţii economico-financiare
1.7. Concluzii generale privind situaţia actuală şi perspectivele dezvoltării întreprinderii
II Practica de iniţiere în cadrul BNM/ bancii comerciale
1.1. Caracteristica generală şi structura organizatorică a BNM/ băncii comerciale
1.2. Funcţiile şi operaţiunile BNM/ băncii comerciale
1.3. Rezultatul activităţii BNM/ băncii comerciale
III. Practica de iniţiere în cadrul IFPS/inspectoratului fiscal teritorial
1.1 Structura organizaţională al inspectoratului fiscal
1.2. Specificul calculării şi achitării impozitelor
1.3. Regulile generale de stingere a obligaţiei fiscale şi controlul fiscal
Regulile specifice de stingere a obligaţiei fiscale şi ordinea trecerii în cont şi rambursării
1.4.
sumelor achitate în plus
2
SARCINI
2
Tabelul 4.1.
Dinamica valorii şi structurii activelor întreprinderii, lei (mii lei)
Abater Ritmul
Indicatori 2008 2008 2009 2009 ea creşteri
∑ % ∑ % absolu i**
tă*
2009- 2009- 2009/ 2009/
2008 2008 2008 2008
∑ % ∑ %
1. Active pe termen lung
1.1. Active nemateriale
1. 2. Active materiale pe
termen lung
1. 3 Active financiare pe
termen lung
2. Active curente
2.1 Stocuri de mărfuri şi
materiale
2.2. Creanţe pe termen
scurt
2.3. Investiţii pe termen
scurt
2.4. Mijloace băneşti
2.5 Alte active curente
Total Activ (1+2)
Sursa: Elaborat de autor în baza Raportului financiar al SA/SRL „X”
*Abaterea absolută se determină ca diferenţa dintre valorile anului curent şi precedent
** Ritmul creşterii se determină ca raport dintre valoarea anului curent şi valoarea anului
precedent înmulţit cu 100% minus 100% (de exemplu: ((2008/2007)*100)-100
2
Rentabilitatea financiară (Rfin) caracterizează eficienţa utilizării capitalului propriu. Aceasta arată
câţi bănuţi profit sau pierdere obţine întreprinderea de la fiecare leu investit în capitalul propriu al
societăţii date
Rfin =*100%
Desfăşurarea reuşită ai activităţii economico-financiare prevede obţinerea nivelului rentabilităţii
financiare nu mai jos de 15%. Valoarea acestui indicator cointeresează acţionarii întreprinderii,
deoarece reprezintă remunerarea acestora.
Tabelul 6.2.
Date iniţiale pentru analiza ratelor de rentabilitate
2009 2010 Devierea absolută Ritmul creşterii
Indicatori (2010-2009) ((2010/2009)*100)-100
Valoarea medie a venitului din vânzări
Valoarea medie a capitalului propriu
Valoarea medie a patrimoniului
Profit brut
Profit până la impozitare
Profit net
Sursa: Elaborat de autor în baza Raportului financiar al SA/SRL „X”
Tabelul 6.3.
Principalele rate de rentabilitate
2009 2010 Devierea absolută Ritmul creşterii
Indicatori (2010-2009) ((2010/2009)*100)-100
Rentabilitatea vânzărilor
Rentabilitatea economică
Rentabilitatea financiară
Sursa: Elaborat de autor în baza Raportului financiar al SA/SRL „X”
Tabelul 6.4.
Analiza indicatorilor eficienţei economice
2009 2010 Devierea absolută Ritmul creşterii
Indicatori (2010-2009) ((2010/2009)*100)-100
Productivitatea anuală a unui muncitor
Productivitatea anuală a unui salariat
Randamentul mijloacelor fixe
Volumul producţiei fabricate la 1 leu
resurse materiale
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor statistice
2
Raportul privind practica de iniţiere va include cel puţin un capitol, în dependenţă de tematica
proiectului de specialitate aleasă.
REZULTATE
Întocmirea raportului
Darea de seamă (Raportul) a rezultatelor practicii se alcătuieşte pe fiecare capitol aparte. Ea se
elaborează pe parcursul desfăşurării practicii, iar după expirarea acesteia este prezentată pentru control
şi confirmare conducătorului practicii din partea întreprinderii, apoi la catedră, unde va fi aprobată de
coordonatorul ştiinţific.
În darea de seamă trebuie să fie oglindite detaliat toate capitolele respective, de asemenea ea
trebuie să conţină calcule şi material concret despre activitatea întreprinderii/ băncii/ alte instituţii,
referiri la legislaţia în vigoare, regulamente, instrucţiuni.
Raportul trebuie să conţină:
● foaia de titlu (anexa 1);
● ordinul întreprinderii despre admiterea studentului la practică cu indicarea
conducătorului din partea întreprinderii;
● planul tematico-calendaristic al practicii de specialitate cu notiţe despre îndeplinirea lui;
● conţinutul propriu-zis;
● jurnalul de practică;
● avizul conducătorului practicii din partea întreprinderii (semnătura căruia este
confirmată prin ştampilă).
2
La fiecare compartiment al dării de seamă se anexează actele respective. De asemenea, sunt
incluse documentele şi materialele ce confirmă lucrul individual al studentului-practicant.
După ce coordonatorul ştiinţific controlează darea de seamă, studentului i se permite susţinerea
practicii. Susţinerea practicii are loc la catedra „Finanţe şi Bănci”, în baza unei comisii speciale.
EVALUAREA
Darea de seamă, avizată pozitiv de conducătorul practicii din cadrul catedrei, trebuie susţinută,
conform graficului stabilit de către coordonatorul practicii de la facultate, în faţa comisiei desemnate
de către Consiliul facultăţii “Ştiinţe Economice” al USM.
Stagiile practicii de iniţiere în specialitate se creditează distinct şi se finalizează prin evaluare –
cu calificativul admis/respins.
Evaluarea stagiilor de practică se realizează pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestora, dar şi
la finalizarea lor în baza obiectivelor activităţii studentului-stagiar, determinate de funcţia exercitată în
instituţia desemnată ca bază de practică.
Evaluarea curentă, pe durata practicii, se efectuează de către coordonatorul practicii de la catedra
de specialitate împreună cu reprezentantul bazei de practică.
În aprecierea rezultatelor practicii de iniţiere în specialitate se va ţine cont de:
● organizarea şi realizarea eficientă a lucrărilor practice programate;
● nivelul şi calitatea executării sau coordonării operaţiunilor consemnate în programul
practicii de iniţiere în specialitate;
● participarea activă la diverse proiecte de dezvoltare a entităţii economice de efectuare a
stagiului de practică la care a fost repartizat studentul-stagiar;
● logica întocmirii raportului cu privire la efectuarea practicii de iniţiere în specialitate;
● comportamentul profesional al studentului-stagiar în cadrul entităţii economice în perioada
realizării stagiului de practică.
La nivel de aplicare:
● efectuarea analizei situaţiei economico-financiare a întreprinderii;
● evaluarea poziţiei întreprinderii pe piaţă;
● constatarea punctele slabe şi forte ale activităţii întreprinderii;
2
● elaborarea proprunerilor şi recomandărilor privind îmbunătăţirea indicatorilor economico-
financiari ai întreprinderi;
● analiza situaţiei întreprinderii în baza rapoartelor financiare;
● analiza activităţii băncilor comerciale din Republica Moldova;
● etc.
La nivel de integrare:
● formularea propunerilor privind soluţionarea şi perfecţionarea relaţiilor financiare;
● formularea concluziilor privind activitatea pieţei financiare în Republica Moldova;
● elaborarea propunerilor privind îmbunătăţirea sistemului financiar în Republica Moldova;
● argumentarea propunerilor ce ar contribui la îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare a
întreprinderilor considerate.
CONŢINUT
2
argumentat, atunci printr-un demers al decanatului, practica de specialitate va fi repetată fără
întreruperea procesului de învăţămînt la universitate;
● să execute dispoziţiile şi recomandările coordonatorilor stagiului de practică;
● să respecte regulamentul de organizare internă şi condiţiile de securitate a muncii, conform
cerinţelor specifice instituţiei-bază de practică.
Schimbarea bazei de practică fără consimţămîntul factorilor de decizie este strict interzisă.
Modificările în ordinul de repartizare a studenţilor-stagiari se efectuează printr-un demers al
coordonatorului practicii de specialitate de la facultate, semnat de către decanul facultăţii.
Nr.
Denumirea compartimentelor
crt.
1. Practica de specialitate în cadrul băncilor comerciale
2. Practica de specialitate în cadrul societăţilor pe acţiuni (S.A.)
3. Practica de specialitate în cadrul companiilor de asigurare
4. Practica de specialitate în cadrul Băncii Naţionale a Moldovei
Practica de specialitate în cadrul Societăţilor cu Răspundere Limitată (SRL) şi altor
5.
agenţi economici
6. Practica de specialitate în cadrul bursei de valori a Moldovei
7. Practica de specialitate în cadrul CNPF
8. Practica de specialitate în cadrul inspectoratului fiscal
9. Practica de specialitate în alte instituţii financiare
SARCINI
1. Conţinutul practicii în cadrul băncilor comerciale
1.1. Studierea organigramei băncii comerciale;
1.2. Studierea legislaţiei cu privire la activitatea băncilor comerciale;
1.3. Studierea activităţii emisionale a băncii comerciale;
1.4. Studierea activităţii investiţionale a băncii comerciale;
1.5. Familiarizarea cu alte genuri de activitate a băncii comerciale;
1.6. Elaborarea concluziilor şi sugestiilor studentului referitoare la practică.
1.1. Studierea structurii funcţionale şi organigramei băncii comerciale
La capitolul respectiv studentul-practicant se documentează cu privire la:
● organigrama băncii comerciale;
● obligaţiile funcţionale ale subdiviziunilor băncii.
1.2. Studierea legislaţiei cu privire la activitatea băncilor comerciale
La capitolul dat practicantul studiază următoarele legi şi acte normative:
1. Legea “Cu privire la piaţa valorilor mobiliare” nr.199-XIV din 18.11.98
2. Legea “Privind societăţile pe acţiuni” nr. 1134-XIII din 02.04.97
3. Legea instituţiilor financiare Nr.550-XIII din 21.07.95;
4. Regulamentul privind modul de acordare şi retragere a licenţelor pentru activitatea pe
PVM nr.12-1 din 28.10.1999, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.156-XIII din
31.12.1999;
5. Regulamentul cu privire la activitatea de brokeraj şi de dealer pe PVM nr.48/7 din
17.12.02;
6. Regulamentul cu privire la operaţiunile de piaţă deschisă ale Băncii Naţionale a Moldovei
nr.57 din 11.09.1997 (MO nr.62/03 din 13.09.97)
7. Regulamentul cu privire la folosirea facilităţii de lombard între Banca Naţională a
Moldovei şi băncile comerciale nr.28 din 18.10.95 (MO nr.5-6 din 25.01.1996)
2
8. Regulamentul cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi circulaţie a certificatelor
bancare de depozit şi a cambiilor bancare, nr.94 din 31.03. 2005 (MO nr.67-68 din 06.05.
2005)
9. Regulament cu privire la deţinerea de către bănci a cotelor în capitalul unităţilor
economice nr.81 din 09.04.1998 (MO nr.49 din 28.05.1998)
10. Regulament nr.23/09-01 cu privire la autorizarea băncilor, HCA nr.37 din 15.08. 1996
(MO nr.59-60 din 12.09.1996)
11. Regulament cu privire la sistemul de inscrieri in conturi ale valorilor mobiliare nr.9/08,
aprobat prin HCA al BNM, proces-verbal nr.8 din 02.02.96, MO al RM nr.26-27/29 din
02.05.96 (cu modificarile ulterioare)
12. Regulament cu privire la emiterea, circulaţia şi răscumpărarea certificatelor BNM, HCA
nr.200 din 12.08. 2004 (MO 163-167 din 03.09.2004)
13. Regulament privind modul de efectuare de către bănci a operaţiunilor cu cambii nr.156
din 02.06. 2000 (MO nr.78-80 din 08.07.2000)
14. Instrucţiunea privind particularităţile emisiunilor de acţiuni şi obligaţiuni ale băncilor şi
modul de autorizare a lor de către BNM nr.181 din 22.06.2000 (MO nr.81-83 din
13.07.2000)
15. Instructiunea cu privire la plasarea, circulatia si rascumpararea valorilor mobiliare de stat
in forma de inscrieri in conturi, aprobata prin HCA al BNM nr.201 din 09.08.2007, MO
nr.136-140/553 din 31.08.2007
16. Instrucţiunea privind efectuarea transferului de capital sub formă de investiţii HCA
nr.186 din 29.07.2004
17. Instrucţiunea CNVM cu privire la modul de emisiune şi înregistrare de stat a valorilor
mobiliare.
2
politicii S.A. şi să facă unele propuneri referitoare la orientarea mai eficientă a activităţii
investiţionale, să înainteze unele măsuri de redresare a situaţiei constatate.
2
● Indicarea ratingul societăţii de asigurări (în comparaţie cu alte organizaţii de asigurare
din Republica Moldova).
3. 3. Starea financiară
Stipulările din punctele 3.3. trebuie îndeplinite conform planului capitolului prezentului
ghid.
● Determinarea componenţei şi structurii activelor curente ale societăţii de asigurări.
● Indicarea nivelurilor normative;
● Caracterizarea surselor financiare de realizare a obligaţiunilor de asigurare de către
organizaţia respectivă;
Totodată, trebuie:
- constatată structura veniturilor în dinamică, analizând factorii care influenţează
mărimea venitului;
- identificată structura cheltuielilor în dinamică;
- stabilită formarea rezultatelor financiare;
- determinate veniturile/pierderile, utilizarea şi influenţa factorilor;
- examinată influenţa factorilor asupra venitului societăţii de asigurări în baza
datelor iniţiale de mai jos:
Date iniţiale
Indicatorii Anul Consumul pe normative A
precedent al anului precedent n
(a.p.) pentru volumul anului de u
gestiune (norm.) l
d
e
g
e
s
t
i
u
n
e
,
e
f
e
c
t
i
v
(
a
.
g
2
.
)
1. Plăţile primite de asigurări
(P.A.)
2. Plata despăgubirilor de
asigurare (P.D.)
3. Cheltuielile privind activitatea
curentă (Ch.A.C.)
4. Total cheltuieli privind
servicii de asigurare (S.A.)
(rândul 2+3)
5. Profitul (P.) (rândul 1 – 4).
6. Rentabilitatea (R%) rândul 5/4
Calculul influenţei factorilor
asupra dinamicei venitului de
la serviciul de asigurare
Factorii Ca Suma
lcu
lul
1.Suma plăţilor de asigurare Plă
ţile
a.p
.*
(P.
A.
nor
m./
P.
A.
a.p
.-
1)
2.Structura veniturilor Plă
ţile
nor
m.
/
P.
A.
nor
m.
–
Plă
ţile
a.p
./
P.
A.
a.p
.) /
P.
A.
2
nor
m.
3.Suma despăgubirilor de P.
asigurare D.
nor
m.
–
P.
D.
a.g
.
4.Cheltuielile privind activitatea Ch
curentă A.
C.
nor
m.
–
Ch
A.
C.
a.g
.
5.Tariful de asigurare P.
A.
a.g
.–
P.
A.
nor
m.
6.Modificarea venitului în P.
comparaţie cu anul precedent a.g
.–
P.
a.p
.
- calculată rentabilitatea unor tipuri de activităţi (operaţiuni) şi a întreprinderii în întregime pe
parcursul mai multor ani;
- enumerate tipurile de activitate, finanţate din contul fondului de măsuri preventive al
societăţii de asigurări, şi condiţiile în care are loc aceasta.
Calculaţi eficienţa acestor măsuri, având în vedere contractele de asigurare în vigoare.
● Calcularea şi compararea normativelor:
- nivelul pierderilor societăţii de asigurări (în comparaţie cu norma de plată);
- structura activelor;
- indicii lichidităţii societăţii de asigurări;
- indicii de solvabilitate;
- stabilitatea financiară (indicaţi de ce depinde);
- rentabilitatea operaţiunilor de asigurare directă (precum şi evidenţa reasigurării şi din
punct de vedere al domeniului de asigurare).
● Caracterizarea componenţei şi structurii depunerilor financiare ale societăţii de
asigurări, ţinând cont de cerinţele legislative faţă de activitatea investiţională a
organizaţiilor de asigurare.
2
● Prezentarea, prin exemple concrete, şi compararea sistemelor de asigurare care
funcţionează în Republica Moldova (ca problemă).
● Descrierea riscurilor societăţilor de asigurare şi sursele financiare pentru acoperirea
lor.
● Caracterizarea impozitele societăţilor de asigurare.
● Definirea noţiuniide asigurare în caz de distrugere totală. Calcularea şi descrierea
factorilor determinanţi.
● Identificarea rezervelor tehnice ale asigurărilor de viaţă (clasificarea şi deosebirea
calculelor).
● Identificarea rezervelor tehnice de asigurare pe principalele tipuri de asigurări
(altele decât ale vieţii) şi baza pentru calculul lor (documentele):
- indicaţi rezerva primei necâştigate (dacă e posibilă calcularea prin metoda „1/4” şi „pro rata
temporis” şi comparaţi rezultatele);
- stabiliţi rezerva pierderilor declarate, dar nereglementate;
- calculaţi rezerva catastrofelor/calamităţilor/incidentelor;
- identificaţi rezerva oscilaţiei pierderilor.
2
● de analizat indicatorii asigurării cu mijloace fixe şi eficienţei utilizării acestora;
● de caracterizat metoda de calcul a uzurii utilizată de către întreprindere.
6.3. Studierea şi analiza resurselor Bursei de Valori şi activitatea privind atragerea acestora
La capitolul dat practicantul trebuie să studieze şi să-şi completeze cunoştinţele privitor la:
● capitalul social al BVM: ordinea formării, structura, destinaţia, aporturi la
capitalul social, majorarea capitalului social, plasarea acţiunilor emisiilor suplimentare,
reducerea capitalului social etc.;
● capitalul de rezervă: ordinea formării, structura, destinaţia;
● fondul de garanţie: cerinţe, ordinea formării, structura, scopurile formării şi
alimentării fondului de garanţie şi utilizarea mijloacelor lui;
● aprecierea mărimii capitalului social, capitalului propriu şi a fondului de garanţie din
punct de vedere al corespunderii cerinţelor actelor legislative şi normative, Statutului şi
Regulilor Bursei;
● reflectarea în evidenţă a formării şi mişcării mijloacelor fondurilor enumerate.
REZULTATE
Întocmirea raportului
Darea de seamă (Raportul) a rezultatelor practicii se alcătuieşte pe fiecare capitol aparte. Ea se
elaborează pe parcursul desfăşurării practicii, iar după expirarea acesteia este prezentată pentru control
şi confirmare conducătorului practicii din partea întreprinderii, apoi la catedră, unde va fi aprobată de
coordonatorul ştiinţific.
În darea de seamă trebuie să fie oglindite detaliat toate capitolele respective, de asemenea ea
trebuie să conţină calcule şi material concret despre activitatea întreprinderii, referiri la legislaţia în
vigoare, regulamente, instrucţiuni.
Raportul trebuie să conţină:
● foaia de titlu (anexa 1);
2
● ordinul întreprinderii despre admiterea studentului la practică cu indicarea
conducătorului din partea întreprinderii;
● planul tematico-calendaristic al practicii de specialitate cu notiţe despre îndeplinirea lui;
● conţinutul propriu-zis;
● jurnalul de practică;
● avizul conducătorului practicii din partea întreprinderii (semnătura căruia este
confirmată prin ştampilă).
2
acestora, iar pe fiecare pagină următoare se va menţiona „Continuarea tabelului". Denumirea
coloanelor nu se repetă, ci se indică doar numărul acestora. Schemele şi diagramele se numerotează cu
cifre arabe amplasate sub ele.
Formulele matematice se numerotează în cadrul fiecărui paragraf cu cifre arabe în modul
următor: prima parte a numărului coincide cu numărul paragrafului, iar a doua corespunde numărului
de ordine al formulei în cadrul paragrafului. Semnificaţia simbolurilor utilizate se prezintă sub
formulă în ordinea în care ele urmează. Explicaţia la fiecare simbol se face într-o poziţie nouă, prima
începând cu cuvântul „unde".
În raportul de practică unităţile de măsură principale se indică fără prescurtări, de exemplu 5 mii
lei, 100 mii decalitri etc.
Toate cuvintele în raport se descriu deplin, în afară de abreviaturile semnificaţia cărora este bine
cunoscută (kg, m, etc). Noţiunile care se repetă pot fi înscrise folosind abreviaturile respective, de
exemplu, Societatea pe acţiuni (S.A.), Standardele Naţionale de Contabilitate (S.N.C.). În acest scop
se procedează astfel: prima denumire, în mod obligatoriu, se scrie deplin, iar în paranteze -
abreviatura. Întrebuinţarea ulterioară a noţiunii respective în raport va fi prin abreviere.
Raportul de practică în mod obligatoriu se semnează de către student şi conducătorul ştiinţific cu
indicarea datei.
Pe pagina următoare după partea textuală a tezei se prezintă bibliografia, în care sursele
bibliografice se grupează astfel (anexa 2):
2. Acte legislative şi normative (legile Republicii Moldova, hotărârile Guvernului Republicii
Moldova, regulamentele), materialele instructive şi metodice, culegeri statistice.
3. Literatura de specialitate (manuale, monografii, broşuri).
4. Ediţii periodice (reviste, culegeri de articole etc).
Lista manualelor, monografiilor, broşurilor se expune, în mod obligatoriu, în ordinea alfabetică
cu indicarea numelui şi prenumelui autorului, denumirii lucrării, locului şi denumirii editurii, anului
editării şi numărului de pagini.
Fiecare element al sursei bibliografice trebuie separat de elementul următor printr-un semn de
punctuaţie (punct, liniuţă etc).
Exemplu. „Contabilitate financiară"/ aut. A. Nederiţa, V. Bucur, V. Ţurcanu....; ASEM - Ed. a I-
a , revăz. şi completată.- Chişinău, ACAP, 2003- 640 p.
În cazul în care drept sursă bibliografică serveşte un articol dintr-o revistă, descrierea va include
numele şi prenumele autorului, denumirea articolului şi revistei, anul editării, numărului revistei şi
numerele paginilor pe care este expus articolul.
Exemplu. Ion Sturzu, Ala Litovcenco. Aspecte fiscale noi privind stimularea înfiinţării planurilor
viticole - taxa pentru revitalizarea viticulturii // Contabilitate şi audit, 2006, nr. 7, p. 21-23.
Anexele la raportul de practică se perfectează ca o continuare a lucrării. Fiecare anexă începe pe
o pagină nouă, în colţul din dreapta de sus indicându-se cuvântul „Anexa" şi numărul ei (de exemplu,
Anexa 1). Fiecare anexă va fi întitulată reieşind din conţinutul ei.
EVALUAREA
Darea de seamă, avizată pozitiv de conducătorul practicii din cadrul catedrei, trebuie susţinută,
conform graficului stabilit de către coordonatorul practicii de la facultate, în faţă comisiei desemnate
de către Consiliul facultăţii “Ştiinţe Economice” al USM. Stagiile de specialitate se creditează distinct
şi se finalizează prin evaluare – cu notă.
Studenţii care nu v-or susţine pozitiv darea de seamă a practicii de specialitate nu v-or fi admişi
la examenele de stat şi la susţinerea tezei de licenţă.
Evaluarea stagiilor de practică se realizează pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestora, dar şi
la finalizarea lor în baza obiectivelor activităţii studentului-stagiar, determinate de funcţia exercitată în
instituţia desemnată ca bază de practică.
Evaluarea curentă, pe durata practicii, se efectuează de către coordonatorul practicii de la catedra
de specialitate împreună cu reprezentantul bazei de practică.
În aprecierea rezultatelor practicii de specialitate se va ţine cont de:
2
●organizarea şi realizarea eficientă a lucrărilor practice programate;
●nivelul şi calitatea executării sau coordonării operaţiunilor consemnate în programul
practicii de specialitate;
● participarea activă la diverse proiecte de dezvoltare a entităţii economice de efectuare a
stagiului de practică la care a fost repartizat studentul-stagiar;
● logica întocmirii raportului cu privire la efectuarea practicii de specialitate;
● comportamentul profesional al studentului-stagiar în cadrul entităţii economice în perioada
realizării stagiului de practică.
Evaluarea finală a practicii de specialitate va fi efectuată de către o comisie constituită din:
1. coordonatorul practicii în cadrul facultăţii;
2. coordonatorul practicii de la catedra de specialitate;
3. reprezentantul instituţiei desemnată bază de practică (după posibilitate).
2
● formarea la studenţi a abilităţilor de a utiliza materiale didactice, bibliografice, mijloacele
tehnice informaţionale, de a organiza şi sistematiza conţinutul, de a selecta metodele,
procedeele, mijloacele adecvate de cercetare;
● analiza nivelului de computerizare a proceselor de prelucrare a informaţiei economice;
● acumularea cunoştinţelor necesare pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice ulterioare în
diferite domenii ale finanţelor;
● identificarea actelor legislative şi normativ-instructive, cum ar fi legislaţia Republicii
Moldova cu privire la tema cercetată, Codul Fiscal, diverse regulamente, instrucţiuni,
indicaţii metodice etc.
La nivel de aplicare:
● cercetarea modului de organizare analizei economico-financiare la o întreprindere concretă;
● analiza şi generalizarea documentelor primare şi centralizatoare, datelor statistice şi
contabile din activitatea unei întreprinderi concrete;
● selectarea şi analizarea materialele teoretice şi practice pe problema cercetată;
● dezvoltarea capacităţii de a gestiona timpul la diferite etape ale cercetării,
● perfecţionarea abilităţilor de dirijare a procesului de însuşire a cunoştinţelor: clar, logic,
sistematic;
● dezvoltarea capacităţii de a face concluzii, de a pregăti scheme sintetice ale conţinutului
materialului de cercetat,
● evaluarea abilităţilor de aplicare eficientă a diferitor metode de cercetare.
La nivel de integrare:
● sistematizarea opiniilor diferitor autori privind problemele abordate în teză şi formularea
propunerilor proprii ale studentului;
● elaborarea recomandărilor privind perfecţionarea sectorului examinat;
● implementarea capacităţii de a formula clar şi concis întrebările şi de a corecta, aprecia
răspunsurile la aceste întrebări, de a verifica şi evalua corectitudinea concluziilor efectuate
şi a rezultatelor obţinute.
CONŢINUT
2
● va cere administraţiei entităţii economice de a asigura condiţii de efectuare a practicii de
licenţă;
● va stabili relaţii cu îndrumătorul din entităţile economice şi, în comun, vor elabora programul
practicii de licenţă;
● va participa la repartizarea studenţilor-stagiari în entităţile economice ce constituie baza de
efectuare a practicii;
● va urmări respectarea termenelor şi realizarea obiectivelor practicii;
● va asigura colaborarea studentului-stagiar cu administraţia entităţile economice de practică;
● va acorda studentului-stagiar ajutorul metodic necesar;
● va verifica disciplina şi respectarea normelor securităţii muncii de către studentul-stagiar;
● va evalua, împreună cu specialistul îndrumător din entităţile economice, realizarea stagiului de
practică de către studentul-stagiar;
● va participa la rezolvarea, în caz de necesitate, a problemelor cu care, eventual, se va confrunta
studentul în cadrul practicii;
● va realiza seminarul de instructaj pentru a furniza informaţii studenţilor despre obiectivele şi
modalitatea de desfăşurare a practicii de licenţă.
2
prelungirea practicii, indicînd motivul, iar decanatul, cu acordul Secţiei Dezvoltare curriculară
şi evaluare, va emite un ordin suplimentar.
SARCINI
● tema aleasă pentru cercetări trebuie să fie actuală atît pentru întreprinderea/ instituţia în baza
materialelor căreia se realizează investigaţiile, cît şi pentru economie în general;
● să selecteze şi să analizeze aspectele teoretice şi materialele practice la tema cercetată;
● să elaboreze propuneri şi recomandări argumentate ştiinţific, care să prezinte importanţă
aplicativă pentru domeniul studiat;
● să întocmească planul tezei de licenţă şi să-l prezinte spre examinare conducătorului ştiinţific;
● la finele practicii studenţii vor fi în stare: să cunoască şi să utilizeze diferite metode ale
cercetării: analiză, sinteză, modelare, simulare, etc.;
● să expună în formă scrisă rezultatele obţinute în conformitate cu planul şi cerinţele înaintate faţă
de conţinutul şi perfectarea tezei de licenţă;
● să ia în considerare recomandările conducătorului ştiinţific;
● să prezinte la catedră în termenele stabilite teza de licenţă definitivată;
● să pregătească un raport succint asupra experienţei acumulate şi a rezultatelor obţinute pe
parcursul stagierii de practică şi să-l expună la susţinerea preventivă a tezei de licenţă din cadrul
catedrei.
REZULTATE
Ca rezultat a efectuării practicii de licenţă, studentul va elabora proiectul tezei de licenţă în baza
„Indicaţiilor metodice privind elaborarea şi susţinerea tezei de licenţă pentru studenţii specialităţii
"Finanţe şi Bănci”.
Elementele structurale ale proiectului tezei de licenţă, elaborare ca rezultat a efectuării practicii
de licenţă sunt următoarele:
1. Foaia de titlu.
2. Cuprinsul (cu indicarea primelor pagini ale tuturor elementelor tezei).
3. Introducerea.
4. Partea de bază – 2-3 capitole.
5. Încheierea.
6. Bibliografia.
7. Anexele.
2
Numărul capitolelor depinde de substanţa problematicii care decurge din titlul lucrării şi se
stabilesc în funcţie de conceptul cadrului îndrumător şi de modul în care autorul l-a acceptat
amplificat, perfecţionat şi realizat.
Recomandăm ca repartizarea pe capitole a lucrării să circumscrie părţi specifice problematicii
sau delimitabile ale acesteia, cu forme şi manifestări care ar asigura, în general, repartizarea relativ
echitabilă (ca volum al tratării problematicii) pe capitole.
În primul capitol, ca regulă, se expun aspectele teoretice ale temei cercetate. Se analizează
fenomenul supus cercetării prin prisma diferitor opinii ale unor şcoli, curente, autori. Dacă există
diferite păreri ale savanţilor asupra unei probleme ce ţine de tema lucrării sau se cunosc mai multe căi
de soluţionare a acestora, studentul trebuie să-şi expună poziţia, argumentându-şi punctul de vedere,
care poate coincide cu unul deja citat sau poate fi original. În acest caz, argumentarea trebuie să fie
completă, axată pe suportul bazei teoretice şi dovezilor practice şi poate avea continuitate în capitolele
doi şi trei.
Principalul rol al primului capitol constă în determinarea (indicarea, formularea) bazelor
teoretice şi metodologice de soluţionare a problematicii cercetate în lucrare şi redarea conţinutului
acesteia în conformitate cu planul propus.
Capitolul întâi serveşte drept punct de reper pentru cercetarea materialului practic în
următoarele capitole, care trebuie să aibă o continuitate logică a celui teoretic. Capitolul se poate
încheia cu concluzii sau scurte generalizări cu privire la subiectul cercetat. Volumul capitolului -
aproximativ 15-20 pagini.
Capitolul doi este rezervat analizei obiectului de cercetare al temei proiectului de licenţă.
Analiza şi aprecierea stării fenomenului supus cercetării se execută în baza datelor, materialelor
adunate şi selectate în cadrul practicii de licenţă, din sursele bibliografice, materialelor de la locul de
practică. În aprecierea subiectului analizat în lucrare acesta trebuie racordat la cerinţele şi problemele
abordate în actele normative, legislative şi de program. Este necesară de asemenea determinarea
importanţei problematicii cercetate (temei tezei de licenţă) pentru activitatea economică a
întreprinderii, a unei sau altei unităţi investiţionale sau a economiei în ansamblu. În acest capitol este
binevenită analiza comparativă a practicilor aplicate în diferite ţări.
Anterior analizei, la începutul capitolului doi, este necesar de a se efectua o succintă analiză
economico-financiară a obiectului (fenomenului) cercetat pe baza materialelor selectate, de a evidenţia
rolul şi locul acestuia pe pieţele externă şi internă.
În subcapitolele (paragrafelele) capitolului doi se analizează materialele metodice, normative, cadrul
legislativ, instrucţiunile cu privire la problematica abordată utilizate în activitatea unei sau altei
instituţii investiţionale sau întreprinderi, precum şi instrumentele aplicate. Se supun analizei şi
experienţele practice ce ţin de obiectul cercetării, evoluţia în dinamică a indicatorilor ce-l
caracterizează. În cadrul aceluiaşi capitol se scot în evidenţă factorii care au influenţă asupra stării
obiectului cercetat.
Autorul trebuie să aprecieze nivelul de dezvoltare al obiectului cercetat, să
determine carenţele şi căile de lichidare a acestora. Concluziile capitolului doi trebuie să
fie în concordanţă cu conţinutul acestuia. Volumul capitolului – circa 20-25 pagini.
În capitolul trei se examinează măsuri concrete, metode si căi de îmbunătăţire
(perfecţionare) a problematicii studiate şi cercetate pe parcursul lucrării.
Este recomandabil ca propunerile executantului tezei de licenţă să fie fondate şi argumentate, după
posibilităţi, prin calcularea eficienţei economice şi suplimentate cu descrierea posibilelor îmbunătăţiri
sociale care se vor evidenţia în rezultatul realizării acestor propuneri, măsuri, recomandări. Gradul de
prelucrare a propunerilor şi recomandărilor caracterizează nivelul de pregătire a studentului pentru
activitatea profesională sinestătătoare. Concluziile la capitolul trei, ca regulă, au valenţe mai mari.
Volumul capitolului – 15-20 pagini.
Considerăm contraindicat procedeul de concentrare a concluziilor la finalul lucrării, fapt ce ar
duce, în mod artificial, la o dispersare a concluziilor de la locul unde au fost generate în baza
temeiurilor teoretice şi practice tratate la moment.
Amînarea concluziilor respective ar diminua calităţile reale ale lucrării prin implicaţia unei
discontinuităţi şi prin îngreunarea urmăririi pe parcurs şi aprecierii în ansamblu.
2
Introducerea trebuie să anticipeze lucrarea ca expunere, dar să urmeze acesteia ca perioadă de
efectuare. Astfel, autorul va putea prezenta în introducere aspectele ce nu şi-au găsit locul în conţinutul
lucrării. Considerăm că introducerea nu este un pretext de a relata ceva, dar nici o formalitate - ea
trebuie să conţină o funcţionalitate proprie.
Introducerea presupune fundamentarea actualităţii temei, necesităţii subiectului supus
studiului, obiectivele propuse etc. în câteva pagini (2-3).
Încheierea, ca parte finală a proiectului tezei de licenţă, trebuie să conţină pe 1-2 pagini
aportul studiului efectuat şi prezentat în lucrare şi evoluţia fenomenului cercetat, astfel încheierea va
demonstra, prin formularea concisă şi selectivă a raportului ştiinţific exprimat în teză, capacitatea de
sinteză a candidatului.
2
Proiectul tezei de licenţă în mod obligatoriu se semnează de către student şi conducătorul
ştiinţific cu indicarea datei.
Pe pagina următoare după partea textuală a tezei se prezintă bibliografia, în care sursele
bibliografice se grupează astfel (anexa 2):
3. Acte legislative şi normative (legile Republicii Moldova, hotărârile Guvernului Republicii
Moldova, regulamentele), materialele instructive şi metodice, culegeri statistice.
5. Literatura de specialitate (manuale, monografii, broşuri).
6. Ediţii periodice (reviste, culegeri de articole etc).
Lista manualelor, monografiilor, broşurilor se expune, în mod obligatoriu, în ordinea alfabetică
cu indicarea numelui şi prenumelui autorului, denumirii lucrării, locului şi denumirii editurii, anului
editării şi numărului de pagini.
Fiecare element al sursei bibliografice trebuie separat de elementul următor printr-un semn de
punctuaţie (punct, liniuţă etc).
Exemplu. Potolea Gh., Hossu M. Efecte de comerţ, hârtiile de valoare şi mecanismele bursiere
în economia de piaţă. - Cluj-Napoca: Editura ARDEALUL, 1992. - 124 p.
În cazul în care drept sursă bibliografică serveşte un articol dintr-o revistă, descrierea va include
numele şi prenumele autorului, denumirea articolului şi revistei, anul editării, numărului revistei şi
numerele paginilor pe care este expus articolul.
Exemplu. Ion Sturzu, Ala Litovcenco. Aspecte fiscale noi privind stimularea înfiinţării planurilor
viticole - taxa pentru revitalizarea viticulturii // Contabilitate şi audit, 2006, nr. 7, p. 21-23.
Anexele la proiectul tezei de licenţă se perfectează ca o continuare a lucrării. Fiecare anexă
începe pe o pagină nouă, în colţul din dreapta de sus indicându-se cuvântul „Anexa" şi numărul ei (de
exemplu, Anexa 1). Fiecare anexă va fi întitulată reieşind din conţinutul ei.
EVALUAREA
Proiectul tezei de licenţă, avizat pozitiv de conducătorul practicii din cadrul catedrei, trebuie
susţinut, conform graficului stabilit de către coordonatorul practicii de la facultate, în faţă comisiei
desemnate de către Consiliul facultăţii “Ştiinţe Economice” al USM. Stagiile practicii de licenţă se
creditează distinct şi se finalizează prin evaluare – cu calificativul admis/respins.
Studenţii care nu v-or susţine pozitiv practica de licenţă nu v-or fi admişi la examenele de stat şi
la susţinerea tezei de licenţă.
Evaluarea stagiilor de practică se realizează pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestora, dar şi
la finalizarea lor în baza obiectivelor activităţii studentului-stagiar, determinate de funcţia exercitată în
instituţia desemnată ca bază de practică.
Evaluarea curentă, pe durata practicii, se efectuează de către coordonatorul practicii de la catedra
de specialitate împreună cu reprezentantul bazei de practică.
În aprecierea rezultatelor practicii de licenţă se va ţine cont de:
● organizarea şi realizarea eficientă a lucrărilor practice programate;
● nivelul şi calitatea executării sau coordonării operaţiunilor consemnate în programul
practicii de licenţă;
● participarea activă la diverse proiecte de dezvoltare a entităţii economice de efectuare a
stagiului de practică la care a fost repartizat studentul-stagiar;
● logica întocmirii proiectului cu privire la efectuarea practicii de licenţă;
● comportamentul profesional al studentului-stagiar în cadrul entităţii economice în perioada
realizării stagiului de practică.
La finele practicii, se face totalizarea rezultatelor practicii printr-o prezentare şi susţinere
preventivă a tezei de licenţă la o comisie din cadrul catedrei de Finanţe şi Bănci.
Studentul absolvent prezintă la sfârşitul practicii teza de licenţă elaborată.
2
Se realizează astfel, o pregătire superioara a studentului si economistului în general,
asigurandu-i-se pregătirea teoretică şi practică în sfera fenomenelor specifice domeniului financiar-
bancar în economia de piaţă, precum şi formarea unor raţionamente logice şi abilităţi de cercetare.
VI. BIBLIOGRAFIE
2
115. В. В. Ковалев «Введение в финансовый менеджмент», Москова, издательство Финансы
и статистика, 1999.
116. Бернар Коласс «Управление финансовой деятельностью предприятия», Москва,
издательство Финансы, 1997.
117. Юджин Ф. Бригхэм «Энциклопедия финансового менеджмента», Москова, издательство
Экономика, 1998
118. «Практикум по финансовому менеджменту», Москва, издательство «Перспектива»,
1998.
119. P. Брейли, С. Майерс «Принципы корпоративных финансов»,Москва , изд-во «Олимп-
бизнес»,1997.
120. Ульям Ф. Шарп «Инвестиции», Москва, 1997.
121. E.G. Стоянова «Финансовый менеджмент: теория и практика.», Москва, издательство
Перспектива, издание-3 , 1998.
122. «Финансовый менеджмент» под ред. Г. Б. Поляка, Москва, «Финансы» изд.
Объединение, 1998.
123. «Финансовое управление фирмой» под ред. В. И. Терехина, Москва, издательство «
Экономика», 1998.
124. Юджин Ф. Бригхэм, Луис Гапенски « Финансовый менеджмент», Санкт Петербург,
издательство «Экономическая школа», 1997 в 2-х томах.
125. Е.С. Стоянова, М.Г. Штерн «Финансовый менеджмент для практиков» Москва, изд-во «
Перспектива», 1998.
126. А.А. Гвозденко «Основы страхования», Учебник, Москва, издательство Финансы и
статистика 1998.
127. В.И. Рыбкин «Аудит страховых компаний», Москва, АО Финстатинформ 1995.
128. А.Н. Зубец «Страховой маркетинг», Москва, издательство АНКИЛ 1998.
129. Л.Г. Скамай «Страхование», Учебное пособие, Москва, издательствоИНТРА-М 2001.
130. А.П. Архипов, В.Б. Гомель «Основы страхового дела», Учебное пособие, Москва,
издательство Маркет ДС, 2002.
131. К.Е. Турбина «Теория и практика страхования», Учебное пособие, Москва, издательство
АНКИЛ , 2003.
132. Под редакцией профессора В.В. Шахова «Страхование», Москва, издательство АНКИЛ,
2002.
133. К.Е. Турбина «Тенденции развития мирового рынка страхования», Москва, издательство
АНКИЛ , 2000.
134. М.Н. Басаков «Страховое дело в вопросах и ответах», Ростов-на-Дону, издательство
Феникс, 1999.
135. Б.Ю.Сербиновский, В.Н.Гарькуша «Страховое дело», Ростов-на-Дону, издательство
Феникс, 2000.
Bibliografia suplimentară.
136. Banks / Volum 1. Washington, D.C. International Monetary Fund, 1992.
137. Banks / Volum 2. Washington, D.C. International Monetary Fund, 1994.
138. Banks / Volum 3. Washington, D.C. International Monetary Fund, 1995.
139. Brigham Eugene. Fundamentals of financial management / Seventh edition. The Druben Press,
1996
140. Financial Regulation. Washington, D.C.: The World Bank, 1992.
141. Frame works for Monetary Stability. - Washington, D.C.: International Monetary Fund, 1994.
142. Francois Deruel. Finances publiques / Dalloz. - Paris: 1977.
143. Improving'l Administration in Developing Gauntries. - Washington, D.C.: I.M.F. 1992.
144. Khan M.Y., Jain S. Theory and problems of Financial Management. - New Delhi: Ta'I
McGraw-hill Publishing Company Limited, 1993.
145. Klein Thomas. External Debt Management.-Washington, D.C.: The World Bank, 1994.
146. Musgrave Richard, Musgrave Reggy. Public Finance in Theory and Practice. Tourth Edition,
McGraw-Hill Company, New Yore, St.Louis. San-Francisco. 1984.
2
147. Newbery David, Stern Nicholas. The Theory of Taxation for Developing Countries / The
World Bank. Oxford University Press, 1987.
148. Pechman Joseph. Federal'l Policy / Fifth edition. - Washington, D.C.: The Brookings
Institution, 1987.
149. Pischke J.D. Von. Finance at the Frantier. - Washington, D.C., 1991.
150. Premchand. Public Expenditure Management / International Monetary Fund. Washington, D.C.
1993.
151. Tait Alan. Value Added'l. - Washington, D.C.: International Monetary Fund, 1988.
152. Tax Policy. - Washington, D.C.: International Monetary Fund, 1995.
153. Tax Policy in Development Countries. - Washington, D.C.: The World Bank 1991.
154. Accounting and finance for managers in insurance”, CII 1991
155. J. Cowan, „Lloyd’s regulatory requiremenrs”, CII, 1991
156. O.C.D.E. L’assurance et les services financiers. Tendances structurelles // Les Editions de
L’O.C.D.E, Paris 2001
157. www.mdl.net
158. www.infomerket.md
159. www.generali.ro
160. www.aiglife.ro
161. www.allinsurance.ru
162. www.ankil.ru
163. www.ins-forum.ru
164. www.cea.assur.org - Comite Europeen Des Assurances
2
Anexa 1
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
DARE DE SEAMĂ
privind efectuarea practicii de specialitate la
(denumirea întreprinderii____________________)
Conducător ştiinţific
Prenumele, numele _______________
Chişinău, 2010
Anexa 2
2
BIBLIOGRAFIE