UNIVERSITATEA “ ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE

PUBLICA
SPECIALIZAREA : ADMINISTRATIE PUBLICA
PROGRAM DE STUDIU : ZI

REFERAT LA DISCIPLINA
DREPT ADMINISTRATIV. PARTE SPECIALA

STUDENT, COORDONATOR,
BINTU NICOLAE IULIAN ZAHARIA PETRONELA
GRUPA I

SUCEAVA 2011
 TITLUL REFERATULUI
PERIOADA DE STAGIU A
FUNCTIONARILOR PUBLICI
 CUPRINS

I. Scurt istoric
II. Recrutarea functionarilor publici
III. Perioada de stagiu a functionarilor publici
IV. Organizarea perioadei de stagiu a funcţionarilor
publici debutanţi
V. Concluzii
 I. Scurt istoric

Functionarul public este definit ca o persoana care exercita permanent

sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de
orice natura, retribuita sau nu, in serviciul institutiilor publice sau altor
persoane juridice de interes public.
S-a dovedit inca din trecut, in ceea ce priveste calitatea serviciilor
publice, calitatea vietii politice, economice, sociale si administrative ca o
deosebita importanta o reprezinta nivelul pregatirii personalului, mai exact
formarea acestuia prin diferitele metode.
Astfel adaptand cele mai sus mentionate si punandu-le in armonie cu
viata administrativa fie la nivel local, fie national, calitatile personalului din
administratia publica si metodele de dobandire a acestora au ca produs final
“omul de administratie”.
De altfel , legea pentru statutul functionarilor publici din 19 iunie 1923 ,
statua in art. 37 ca functionarii publici , fara deosebire de sex , puteau accede la
o functie publica daca intruneau cumulative urmatoarele conditii :
1) Sa fie cetateni romani ;
2) Sa fie majori , de 21 de ani impliniti ;
3) Sa fie apti pentru serviciu din punct de vedere al sanatatii ;
4) Sa nu fi suferit de vreo condamnare ;
In decursul istoriei pentru a accede intr-o functie publica au fost utilizate
diferite modalitati . Astfel in antichitate functiile publice erau trase la sorti ,
apoi societatea s-a bazat pe ereditate iar in prezent o persoana poate accede
intr-o functie publica prin numire sau alegere .
 II. Recrutarea functionarilor publici

Recrutarea functionarilor publici prin alegere are valente democratice

mai pronuntate , deoarece cel ales ocupa o functie publica ca urmare a
exercitarii drepturilor electorale de catre cetateni , in schimb sistemul alegerii
nu asigura intotdeauna si competenta profesionala a functionarului public .
Sistemul de ocupare a unei functii publice prin numire este folosit pentru
majoritatea functiilor publice , de alfel Statutul functionarilor publici se refera
in exclusivitate la acest sistem .
Conditiile de acces la functia publica sunt acele elemente specifice
functiei publice prin care legiuitorul urmareste sa garanteze valorificarea
profesionala a viitorilor functionari si sa limiteze arbitrariul in selectie .
Perfectionarea profesionala este conform prevederilor legale, asigurata
de autoritatile si institutiile publice prin obligatia de a asigura in bugetul anual
propriu sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor necesare acesteia, si
prin organizarea la initiativa ori in interesul autoritatii sau institutiei publice a
unor cursuri sustinute fie de functionari publici definitivi, cu nivel net superior
al pregatirii profesionale si cu experienta in domeniu, fie prin intermediul unor
specialisti din invatamantul superior de specialitate.
H.G. nr . 1209/2004 privind organizarea si dezvoltarea carierei
functionarilor publici se face prin concurs organizat in limita functiilor publice
vacante prevazute anual in acest scop prin planul de ocupare a functiilor
publice .Conditiile de desfasurare a concusului se publica de autoritatea sau
institutia publica organizatoare in M.O , cu 30 de zile inainte de data
desfasurarii acestuia . Odata indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a
accede intr-o functie publica se va desfasura concursul care consta in trei etape:
I. Selectarea dosarelor de inscriere ;
II. Proba scrisa ;
III. Interviul ;
 III. Perioada de stagiu a functionarilor publici

Dupa ce au promovat ambele probe ( scris & interviu ) functionarul

public intra intr-o perioada de stagiu unde va trebui sa dovedeasca ca este
potrivit pentru respectivul post . Aceasta perioada foloseste la verificarea
aptitudinilor profesionale , formarea practica a functionarilor publici debutanti
precum si cunoasterea de catre acestia a specificului administratiei publice .
Durata perioadei de stagiu a fost reglementata la 12 luni pentru functionarii
publici de executie clasa I , 8 luni pentru cei din clasa a II –a si 6 luni pentru cei
din clasa a III-a . In calculul perioadei de stagiu se va tine cont si de perioada in
care o persoana a urmat si a promovat programe de formare specializata in
administratia publica . Pe perioada stagiului functionarul va trebui sa aloce
doua ore zilnic din timpul normal de lucru pentru studiul individual , sa
participe la cursuri de pregatire si sa desfasoare activitati aflate la nivelul lui de
competenta .
Intre modalitatile de formare a functionarului public mentionam de
asemenea formarea la locul de munca .
Pregatirea profesionala teoretica si practica a functionarului public
trebuie avuta in vedere in actiunea de formare a acestora , pornind de la
caracterul multilateral si specializat al activitatii in administratia publica ,
caracter ce determina si o pregatire profesionala diferentiata .
Astfel pe langa o temeinica pregatire in domeniul stiintei administratiei
si a dreptului , competenta profesionala presupune : suumum de cunostinte de
specialitate , experienta in domeniu , usurinta de a pune in aplicare aptitudinile
intelectuale , precum si ansamblul de atitudini ce predispun persoana la
aplicarea tuturor posibilitatilor sale intelectuale.
Pentru a obtine o asemenea competenta profesionala , este necesar ca in
toate sistemele ce asigura formarea , pregatirea personalului pentru
administratia publica , sa existe pe de o parte o stransa legatura intre procesul
de invatamant si cercetare , iar , pe de alta parte , sa se realizeze o mai buna
legatura intre invatamant si practica .
Procesul de identificare a necesitatilor generale de formare , pe diferite
categorii de functii , cat si a perfectionarii profesionale , trebuie sa aiba in
vedere faptul ca in conditiile schimbarilor fundamentale pe care le traverseaza
administratia publica , anumite “ categorii de cunostint “ reprezinta o noutate .
Unele dintre ele pot fi abordate la nivel de formare , altele la nivel de
perfectionare/specializare , iar altele , facultativ , pentru o “ reculturalizare “ in
noul context administrativ . In acest sens , si numai cu titlu de cunostinte poate
fi prezentata sub forma unor module , iar acestea pot fi detaliate pe teme ,
avandu-se in vedere interviuri si chestionare aplicate functionarilor publici ,
precum si responsabilitatile si sarcinile rezultate din fisa postului .
Principalele module ar fi : drept administrativ , managementulu general
,tehnici de comunicare , finante publice , economie de piata , etc .
Propunerile de formare sub forma modulelor vizeaza o pregatire
generala aplicabila functiilor de conducere din administratia publica , avand in
vedere principiul potrivit caruia pentru a imprima necesitatea formarii si a o
incuraja , conducatorii trebuie sa fie insisi pregatiti .
Referitor la cerintele de pregatire a personalului din administratia
publica si adaptarea acestuia la conditiile tranzitiei la economia de piata trebuie
subliniat in primul rand ca este necesara o schimbare culturala la nivelul
comunitatii profesionale , respectiv a functionarilor din administratia publica .
Educatia si training-ul vor trebui sa fie centrate mai degraba pe
dezvoltarea si cultivarea abilitatilor decat pe transmiterea automata a unor
cunostinte considerate adesea general aplicabile .
Administratia centralizata a avut ca efect subdezvoltarea capacitatilor
manageriale implicate de evolutia globala a unei organizatii si de relatiile cu
piata .
Pentru ca functionarul public sa raspunda cerintelor de pregatire si
perfectionare , este necesar sa cunoasca : date despre eficienta , productivitate
si competivitate ; problematica parteneriatului economic si , mai ales , social ;
sa se preocupe pentru modernizarea dotarilor ; sa posede cunostinte ample
referitoare la internationalitatea afacerilor ; perceperea corecta a modului de
elaborare si aplicare a strategiilor de dezvoltare globala => doar raspunzand
acestor cerinte putem vorbi de functionari performanti si de o administratie pe
masura .
Un aspect total neglijat in acest moment in tara noastra este acela al
consultantei specializate in conceperea , desfasurarea si finalizarea pregatirii
personalului din administratia publica . Consultanta are rolul de a orienta , de a
oferi solutii practice , de a contribui efectiv la intocmirea programelor de
pregatire , perfectionare .
In ceea ce priveste necesitatea perfectionarii cadrelor din administratia
publica fara a ne propune o argumentare detaliata a necesitatii perfectionarii
personalului din administratia publica , este util sa subliniem ca dezvoltarea in
ritmuri alerte a societatii umane , procesul de accelerare a istoriei , cresterea
vitezei de modificare a conditiilor de viata si de mediu , determina in mod
necesar modificarea structurala a raportului intre pregatirea de baza si
pregatirea continua , cu toate noutatile furnizate de stiinta si practica.

IV. Organizarea perioadei de stagiu a funcţionarilor

publici debutanţi

Conform articolului 79 din HG 611/2008 perioada de stagiu este etapa

din cariera funcţionarului public cuprinsă între data numirii ca funcţionar
public debutant, în urma promovării concursului de recrutare, şi data numirii ca
funcţionar public definitiv.
Perioada de stagiu are ca scop confirmarea aptitudinilor profesionale ale
funcţionarilor publici debutanţi în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor
unei funcţii publice, formarea lor practică, însuşirea specificului activităţii
autorităţii sau instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea,
precum şi a exigenţelor administraţiei publice.
Parcurgerea perioadei de stagiu este obligatorie, cu excepţia situaţiilor
prevăzute de lege.
In articolul 80 este precizat ca perioada de stagiu este de 12 luni pentru
funcţionarii publici din clasa I, 8 luni pentru cei din clasa a II-a şi 6 luni pentru
cei din clasa a III-a, calculată de la data numirii ca funcţionari publici
debutanţi.
Perioada de stagiu se întrerupe conform articolului 81 în situaţia
suspendării raportului de serviciu al funcţionarului public debutant, în
condiţiile legii.
Durata suspendării raportului de serviciu nu se ia în considerare la
calculul perioadei de stagiu. După încetarea motivelor care au determinat
întreruperea perioadei de stagiu, funcţionarul public debutant îşi continuă
activitatea până la acoperirea integrală a duratei prevăzute la art. 80.
Perioada de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat de
conducătorul autorităţii sau instituţiei publice dupa cum scrie in articolul 82, la
propunerea conducătorului compartimentului în care urmează să îşi desfăşoare
activitatea funcţionarul public debutant şi al compartimentului de resurse
umane.
Prin programul de desfăşurare a perioadei de stagiu se stabilesc
următoarele:
a) alocarea a două ore zilnic din timpul normal de lucru studiului
individual sau programelor de formare la care trebuie să participe funcţionarul
public debutant, în condiţiile legii;
b) planificarea activităţilor ce urmează să fie desfăşurate, în funcţie de
nivelul cunoştinţelor teoretice şi al deprinderilor practice dobândite pe
parcursul perioadei de stagiu.
În scopul cunoaşterii specificului activităţii autorităţii sau instituţiei
publice, funcţionarului public debutant i se va asigura posibilitatea de a asista
la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii publici definitivi din
cadrul altor compartimente. Această activitate se va desfăşura în coordonarea
funcţionarului public sub a cărui îndrumare îşi desfăşoară activitatea şi nu
poate depăşi un sfert din durata perioadei de stagiu.

V. Concluzii

Scopul declarat al perfectionarii continuie este necesitatea de adaptare la

toate schimbarile ce pot interveni, pentru ca functionarul public sa poata face
fata oricarei noi sarcini in conditii de eficienta.
Modul de pregatire si de perfectionare in domeniul administrativ este un
mulaj care se adapteaza in functie de nevoile, modul de organizare si in functie
de desfasurarea istorica a fiecarei tari. Dar totusi, exista o baza comuna si
anume ca in procesul formarii profesionale se implica factorul educativ.
 BIBLIOGRAFIE

Mihai T. Oroveanu , Introducere in stiinta administratiei de stat , editura

Enciclopedica romana , Bucuresti , 1975
Cezar C. Manda , Stiinta administratiei , editura Universul juridic ,
Bucuresti , 2008
Adresa de internet www.legeaz.net