METODE INTERACTIVE UTILIZATE ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Inst: Iuga Denisa Paula

Grădiniţa „ Veseliei”, Gherla

BRAINSTORMING
Brainstorming-ul este o metodă de stimulare a creativităţii şi imaginaţiei
elevilor, dar şi de formare a unor trăsături de personalitate (spontaneitate,
altruism etc.). Se realizează prin formularea a cât mai multor idei, ca răspuns la
o situaţie enunţată de profesor sau un elev, după principiul ”cantitatea
generează calitatea”.
Un moment de brainstorming se poate crea în orice etapă a lecţiei şi poate
să se desfăşoare de la 5 minute până la întreaga oră (50 minute). Pentru
desfăşurarea optimă a unui brainstorming, se impune respectarea unor reguli,
enunţate de liderul grupului (profesorul, elevul) chiar de la începutul activităţii:
 solicitarea de exprimare a ideilor rapid în fraze, propoziţii sau cuvinte
scurte şi concrete fără cenzură
 sunt interzise aprecierile critice, ironiile, contradicţiile, orice
manifestare de acest gen care inhibă imaginaţia participanţilor
 sunt încurajate asociaţiile neobişnuite de idei,
combinările şi ameliorările soluţiilor propuse de ceilalţi
 imaginaţia trebuie să fie liberă, exprimându-se
orice idee îi vin elevului în minte, care este acceptată fără cenzură
toţi elevii trebuie să comunice o idee

Metoda se parcurge prin derularea următoarelor etape:

1. Alegerea temei/problemei şi prezentarea ei

- liderul (profesorul sau un elev) va comunica tema pusă în discuţie şi va
prezenta/reaminti regulile
-subiectul brainstorming-ului se poate formula prin diferite noţiuni sau
concepte, prin întrebări (Ce ştiţi despre...?, Ce aţi face dacă aţi fi...?, Ce aţi
propune...?, Cum s-ar putea realiza...?, Cum explicaţi...?, Ce întrebări aţi
pune...? etc.), prin prezentarea unor imagini, a unui film (metoda poate să
preceadă dezbaterea lor).

2. Generarea ideilor
-toţi elevii îşi vor comunica ideile, după regulile enunţate, fără nici o cenzură
- toate ideile vor fi scrise pe tablă sau flipchart în ordinea emisă de
participanţi
- etapa se încheie când toţi participanţii şi-au exprimat cel puţin o idee

3. Evaluarea calităţii ideilor

- reluarea ideilor pe rând şi gruparea lor pe diferite criterii
- analiza critică, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior,
la nivelul întregii clase sau al unor grupuri mai mici

1
 4. Selectarea celor mai importante idei
- se discută liber soluţiile originale şi fezabile

5. Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale

CIORCHINELE

Este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează gândirea

critică, conexiunile dintre idei, crearea unei structuri grafice, a unor clasificări şi
corelări de cunoştinţe, utilizând informaţii dintr-o sursă analizată. Este o
metodă grafică antrenantă ce poate fi utilizată pentru reţinerea informaţiei
dintr-un text, dar şi pentru observarea şi comentarea unei imagini sau film. Se
poate folosi în activităţile de învăţare, de fixare a cunoştinţelor şi la evaluarea
sumativă a uneia sau a mai multor unităţi de învăţare. Într-un cerc, în mijlocul
unei foi/planşe/tablă se scrie un cuvânt, o sintagmă care să reprezinte
subiectul. Pe măsură ce vin ideile, se formează „ramuri” care se trec în cercuri
mai mici pe lateral, legate de subiectul principal prin linii. Aceste „subiecte-
ramură” pot avea, la rândul, „subiecte-mlădiţe”. Un subiect poate avea
numeroase ramuri, iar o ramură numeroase mlădiţe.

Etapele de realizare ale metodei:

6. stabilirea modalităţii de lucru: individual, pe grupe de 4-5-6 elevi sau cu

întreaga clasă
7. se scrie un cuvânt/temă/sintagmă ce urmează a fi cercetată în mijlocul foii,
planşei sau tablei
8. se poate utiliza metoda brainstorming-ului timp de 5 minute
9. se citeşte textul/documentul, se observă imaginea într-un timp propus (15
– 20 minute)
10. se notează individual ideile, sintagmele, cunoştinţele care le vin în minte
elevilor în legătură cu tema propusă în jurul cuvântului central, trăgându-
se linii între acesta şi informaţiile notate
11. schimbul de idei – împreună cu colegul de bancă, apoi în grup, elevul
discută şi completează ciorchinele individual
12. se realizează un produs al grupei sau al clasei, un „afiş” pe coală mare,
fiecare grupă foloseşte altă culoare de scris stabilită la început şi se
fixează timpul de lucru (10 minute)
13. produsele finale se afişează şi se realizează „turul galeriei”
14. raportorul grupei prezintă produsul şi răspunde întrebărilor
15. se face autoevaluarea şi evaluarea pentru fiecare produs în parte, după
criterii dinainte stabilite şi cunoscute de elevi.

Dacă metoda nu se utilizează pe grupe, ci este implicată întreaga clasă,

atunci ciorchinele se va realiza pe tablă sau flipchart, şi în această situaţie:
- se urmează paşii 1-5, activitatea oprindu-se când s-au epuizat toate
ideile, în limita de timp anunţată
- în final, ciorchinele se va reorganiza, utilizându-se conceptele, ideile
fezabile, elevii notându-şi în caiete forma definitivă a ciorchinelui.

Produsele finale pot rămâne afişate în clasă, iar cele individuale se vor
păstra în Portofoliul elevului. „Ciorchinele” se poate utiliza cu succes la toate
2
clasele, gradul de complexitate al acestuia se organizează în funcţie de
particularităţile de vârstă ale elevilor.

SINELG
(Sistem interactiv de notare pentru eficientizarea
lecturii şi a gândirii)

Este o metodă prin care cel care învaţă, citeşte şi codifică un text pentru
a-l înţelege în mod activ şi pragmatic.

Etapele metodei sunt:

3
1. Elevii citesc textul (fişe de lucru, textele din manual etc.) individual, în
perechi sau în grup de 3-4
2. Elevii marchează pe marginea textului următoarele simboluri:

V pentru cunoştinţe confirmate/cunoscute

- pentru cunoştinţe infirmate/contrazise de text
+ pentru cunoştinţe noi, neîntâlnite până acum
? pentru cunoştinţe incerte, confuze

3. după încheierea lecturii, elevii trec informaţiile într-un tabel care are forma
următoare:

V - + ?

4. rezultatele obţinute se discută pe grupuri şi se comunică profesorului, care

le centralizează într-un tabel similar la tablă sau pe o planşă ce va rămâne
apoi afişată în clasă
5. cunoştinţele incerte se vor discuta în clasă, sau pot fi o temă pentru acasă,
de stimulare a cercetării

Metoda este eficientă în etapa de realizare a sensului, de învăţare şi

înţelegere a cunoştinţelor. Se poate utiliza cu success la orice tip de lecţie, fiind
extrem de eficientă în lecţiile de recapitulare, fixare şi consolidare, când se
redimensionează conţinuturile şi se pot introduce informaţii noi, mai atractive,
mai spectaculoase.

ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT

Este o metodă grafică prin care elevul îşi inventariază cunoştinţele

despre o temă/un subiect, şi îşi îmbogăţeşte cunoştinţele. Metoda poate fi
aplicată în toate momentele lecţiei şi la toate tipurile de lecţie. Se pleacă de la
premisa că elevii “ştiu ceva” despre tema/subiectul lecţiei, fie din anii anteriori,
fie din alte surse de informare (lecturi personale, televiziune, internet etc.).
Elevii pot lucra individual, în perechi sau grupaţi câte 4-6.

Etapele metodei:
 se cere elevilor să facă o listă cu tot ceea ce ştiu despre tema anunţată
 se realizează următorul tabel fie pe tablă, fie pe o planşă, dar şi în caiete:

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

(ce cred că ştiu?) (ce vreau să ştiu?) (ce am învăţat?)

4
  în funcţie de organizare (individual, perechi sau grupe), se cere elevilor să
comunice colegului, altei perechi altei grupe ceea ce au scris
 se notează în coloana din stânga informaţiile cu care toată lumea este de
acord
 se solicită elevilor formularea întrebărilor despre ceea ce vor să ştie sau nu
sunt siguri de informaţia deţinută; profesorul îi încurajează şi îi ajută pe
elevi să formuleze întrebări; întrebările sunt notate în coloana din mijloc
 elevii vor lectura un text de pe fişele de lucru, sau din manuale şi culegeri
de texte, vor urmări un film documentar/artistic
 după lectură sau vizionare, se revine asupra întrebărilor formulate, se
reiau întrebările, şi în dreptul celor care şi-au găsit răspunsul se va
completa coloana “Am învăţat”
 se cere elevilor să identifice acele informaţii, în legătură cu care nu au pus
întrebări, acestea vor fi trecute tot în ultima coloană
 întrebările rămase fără răspuns vor fi discutate cu elevii şi se indică
sursele posibile pentru aflarea răspunsurilor
 întrebările fără răspuns sau altele apărute pe parcurs pot fi temă pentru
acasă, pentru realizarea unui eseu, a unui proiect mai amplu.

CADRANELE

Metoda este grafică şi eficientă pentru selectarea, clasificarea şi

sintetizarea informaţiilor. Se poate folosi cu success în toate etapele lecţiei, dar
şi pentru realizarea feed-back-ului învăţării. Se lucrează individual, dar şi pe
grupe, fiecare elev completând un cadran, sarcinile fiind distribuite între ei, nu
de către profesor.

Modul de realizare:

- se prezintă materialul de studiat (textul lecţiei, fişe de lucru cu extrase

din documente etc.)
- se împarte pagina în 4 părţi, trasându-se două drepte perpendiculare
- cele patru cadrane obţinute se numerotează, urmând ca în fiecare cadran
să se noteze informaţiile referitoare la cerinţele stabilite sub forma unor
titluri
- elevii citesc textul pentru a face însemnările necesare – profesorul oferă
explicaţii şi îndrumări la solicitarea elevilor
- rezultatele se confruntă, se dezbat şi se analizează
- se completează cadranele cu informaţii omise
- se trag concluzii şi se fac aprecieri

5
 - ultimul cadran poate fi lăsat la dispoziţia elevului, unde acesta să-şi
exprime puncte de vedere proprii, impresii, sentimente, să completeze
pro sau contra sau chiar să deseneze (mai ales cei care au abilităţi
artistice)

1. Domnie 2. Fapte

3. Situatia Tarii 4. Comentarii/impresii

Romanesti

TURUL GALERIEI

Este tehnica de invăţare prin cooperare care stimulează ”gândirea critică şi

învăţarea eficientă”, (Dulamă 2002) încurajand copiii să-si spună opiniile cu
privire la solutiile propuse de colegii lor.

Descrierea metodei:

1. Se formează grupe de 3- 4 copii

2. Copiii organizaţi în grupuri rezolvă sarcina de lucru care permite mai multe
perspective de abordare sau mai multe soluţii
3. Produsele activitaţii grupelor de copii - desene, colaje, postere
4. Se expun pe pereţii clasei, care se transformă într- o galerie
5. La semnalul dat prin diferite procedee de educatoare gupurile de copii
(in calitate de vizitatori sau critici) trec pe la fiecare exponat pentru a vedea
soluţiile sau ideile propuse de colegi şi îşi înscriu pe poster (intr- un loc mai
interior de preferinţă pe margine) comentariile critice, întrebările ,ajutaţi de
educatoare sau prin simbol
6. După ce se încheie turul galeriei, gupurile revin la locul iniţial şi citesc
comentariile, observaţiile de pe lucrarea lor, reexaminându -şi produsul dupa
criticile acestora.

6
 CUBUL
Este o metodă ce permite explorarea unui subiect din mai multe
perspective, contribuind la o abordare complexă şi integratoare a temei. Se
poate utilize la toate tipurile de lecţii, imprimând lecţiei un caracter dinamic şi
relaxant.

Etapele metodei:

- se realizează un cub pe ale cărui feţe se specifică: descrie, compară,

analizează, asociază, aplică, argumentează
- se pot nota direct cerinţele unei teme
se anunţă tema/subiectul
1.Cinediscuţiei
a fost Ion : ex :” Povestea unui om lenes”de Ion
-
Creanga Creanga?
- se împarte clasa în şase grupe
- atribuirea perspectivei de lucru pentru fiecare echipă se face prin
rostogolirea cubului
- fiecare grup va rezolva perspectiva unei feţe a cubului, astfel:

2.Prin ce se 3.Voi ce a-ti fi facut 4.Omul lenes din

5.Ce s-ar fi intamplat
deosebeste un om cu el?lenesul accepta poveste la cine te
daca
harnic de unul lenes? duce cu gandul?
propunerea
cucoanei?

6.De ce nu e bine sa
fim lenesi?
7
 - reuniunea perspectivelor prin prezentările făcute de un reprezentant al
echipei
- lucrarea finală poate fi “desfăcută” şi afişată pe tablă sau pe pereţii
clasei.

Cerinţele, sarcinile trecute pe feţele cubului nu trebuie să se refere doar

la conţinuturi, se poate cere elevilor să-şi exprime sentimente, atitudini, să
argumenteze pro şi contra o problemă etc. Modul de utilizare a metodei poate
stimula creativitatea şi originalitatea organizării unei lecţii de către profesor ce-
şi propune să atingă competenţe şi să formeze atitudini, valori, sentimente.

CVINTETUL

Este o altă metodă atractivă şi plăcută de elevi. Termenul semnifică o

poezie cu cinci versuri. Regulile de scriere a acestei poezii sunt simple:

1. primul vers constă dintr-un singur cuvânt care descrie subiectul (de
obicei un
substantiv);
2. al doilea vers e format din două cuvinte care descriu subiectul (două
adjective);
3. versul al treilea este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni
(verbe, eventual la gerunziu);
4. al patrulea vers e format din patru cuvinte care exprimă sentimente
faţă de subiect;
5. ultimul vers est format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa
subiectului.
Cvintetele pot servi ca:
- instrument de sintetizare a unor informaţii complexe
- mijloc de evaluare a înţelegerii copilului
- mijloc de exersare a creativităţii
Cvintetele sunt un instrument rapid si eficient de reflecţie, sinteză şi
rezumare a
conceptelor şi informaţiilor.

Iată câteva exemple:

Natura Soare
Îmbelşugată, bogată Călduros, luminos
Renăscând, râzând, aducând Arzând, luminând, râzând
Bucurie,veselie, speranţă, Bucurie,veselie,dragoste,armoni
alinare e
Primăvara. Vara

8
 Carte
Minunată, înţeleaptă
Răsfoind, citind, învăţând
Mulţumire, bucurie, preţuire,dăruiree
Înţelepciune.

9
 MOZAICUL

Este o metodă de învăţare care se bazează, pe distribuirea sarcinilor de

învăţare unor grupuri de elevi astfel ca in urma colaborării fiecare elev să aibă
întreaga schemă de învăţare. învăţarea diferenţiată se bazează pe ideea că
unii elevi pot cunoaşte mai bine anumite aspecte ale conţinutului
(specializare), dar că toţi elevii au aceleaşi cunoştinţe generale despre întregul
subiect.
Numărarea elevilor şi împărţirea lor pe grupe după un algoritm specific
este foarte importantă. Elevii vor fi grupaţi în 4 grupuri iniţiale de câte 4 elevi,
fiecărui elev din grup atribuindu-se câte un număr de la 1 la 4.

grup grup grup grup

iniţial iniţial iniţial iniţial
A B C D

Textul ce urmează a fi studiat se împarte în prealabil în 4 părţi de

dimensiuni şi grade de dificultate similare. Urmează reaşezarea elevilor în
sală: toţi elevii cu numărul 1 vor forma un grup de experţi, acelaşi lucru se
întâmplă pentru elevii cu celelalte numere obţinându-se astfel patru grupuri de
experţi: 2 4 2 4 24 24

1 1 1 1
gru grup grup
p experţi 2 experţi 3 experţi 4
expert
1
Elevii din grupurile de experţi au sarcina de a învăţa cât mai bine
partea din materialul de studiu care le-a fost atribuită pentru a o preda
colegilor lor din grupurile iniţiale. Pentru aceasta elevii vor discuta
problemele şi informaţiile cele mai importante şi se vor gândi la o
modalitate de a le prezenta, de a preda, partea pregătită de ei colegilor din
grupul iniţial. Profesorul poate interveni ca moderator şi facilitator oferind
consultanţă elevilor când aceştia ajung în momente de impas.
După îndeplinirea sarcinilor de lucru din fiecare grup de experţi elevii
specializaţi fiecare într-o anumită parte a lecţiei revin în grupurile iniţiale şi
predau colegilor lor partea pregătită cu ceilalţi experţi. în fiecare grup iniţial
vom avea 4 elevi specializaţi fiecare într-o parte diferită a lecţiei şi fiecare
dintre aceştia va preda partea lui. Astfel fiecărui elev îi revine responsabilitatea
predării şi învăţării de la colegi.

10
 Este foarte important ca evaluarea sau verificarea să se facă din

întregul cunoştinţelor acoperind toate părţile lecţiei. Astfel toţi elevii vor fi
stimulaţi să înveţe toate părţile lecţiei predate de colegii lor.

LASĂ-MI MIE ULTIMUL CUVÂNT

Aceasta este o altă activitate care ajută reflecţia ce urmează lecturii.

Ea oferă un cadru pentru discutarea unui text. Această strategie poate fi
folosită atunci când la activitate participă mai mulţi copii (2-3 sau mai
mulţi) şi este deosebit de utilă pentru a-i face pe copiii mai timizi să
participe la discuţie.

Etapele strategiei:

1. Când citesc un text, copiii vor identifica unul sau mai multe citate pe
care le consideră deosebit de interesante sau pe care ar dori să le discute.
2. Fiecare scrie citatul propriu pe o bucată de hârtie, menţionând
neapărat şi pagina unde se află în text.
3. Pe dosul bucăţii de hârtie, fiecare scrie un comentariu al citatului sau
o idee cu care îl asociază, sau explică de ce a ales acel citat. Citatul ar
putea să exprime o idee cu care copilul nu este de acord şi ar dori să
verifice dacă ceilalţi participanţi la discuţie sunt sau nu de acord cu ea
etc.
4. După ce fiecare şi-a completat hârtiuţa cu citatul şi comentariul pe
verso, invită pe unu dintre copiii care a identificat un citat în prima parte a
textului să-l citească pentru ceilalţi. (E bine să se spună tuturor unde
anume în text se află citatul, pentru ca toată lumea să-l poată urmări.)
5. După ce l-a citit, cere-i să conducă discuţiile pe marginea acelui citat,
adică să invite pe alţii să îl comenteze. Ai grijă ca discuţia să rămână la
obiect şi limitează comentariile care ameninţă să devină prea caustice
sau neserioase.
6. Pentru a încheia discuţiile despre respectivul citat, copilul care a
condus discuţiile va citi propriile însemnări cu voce tare, el având şi
dreptul la ultimul cuvânt referitor la acel citat. Dacă el doreşte să mai
adauge la ce a scris pe bileţel sau să concludă discuţiile care au avut loc,
este dreptul lui şi oricine ar mai dori să intervină după ce el a vorbit, nu
mai are dreptul. El are ultimul cuvânt.
 SCHELETUL DE RECENZIE

Scheletul de recenzie este o modalitate de esentializare gradată a

conţinutului informaţional a unor texte indeosebi literare şi de dimensiuni
variate.De asemenea, este o modalitate de întarire a invăţarii prin
asocierea acestor informatii cu desene, simboluri şi culori induse de
lectură. Se recomandă următorii pasi pentru realizarea unui schelet de
recenzie:

1. Spuneţi / scrieti intr- o propozitie conţinutul esenţial al textului.

2. Spuneţi / scrieti intr- o expresie, eventual preluata din text, care sa
sintetizeze acest conţinut
3. Spuneţi / scrieti intr- un cuvant esenţa acestui conţinut
4. Redati printr un desen sau simbol problematica textului lecturat
5. Asociaţi continutului o culoare.
6. Spuneţi scrieti cel mai important lucru, aspect, idee pe care il
conţine textul.

EXPLOZIA STELARĂ

Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitatea

de relaxare a copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea
de probleme şi noi descoperiri.

Obiective:
 Formularea de întrebări şi realizarea de conexiuni între idele descoperite
de copii în grup prin interacţiune şi individual pentru rezolvarea unei
probleme.

Material :
 O stea mare, cinci stele mici de culoare galbenă, cinci săgeţi roşii,
jetoane

Descrierea metodei:
1. Copiii aşezaţi în semicerc propun problema de rezolvat; pe steaua
mare se scrie sau desenează ideea centrală.
2. Pe 5 steluţe se scrie câte o întrebare de tipul : CE? CINE? UNDE ? DE
CE ? CÂND ? iar cinci copii din grupă extrag câte o întrebare.
Fiecare copil din cei cinci îşi alege câte 3-4 colegi, organizându-se
astfel în cinci grupuri.
3. Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.
 4. La expirarea timpului, copiii revin în semicerc în jurul steluţei mari şi
comunică întrebările elaborate , fie un reprezentant al grupului , fie
individual, în funcţie de potenţialul grupului / grupei. Copiii celorlalte grupuri
răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
5. Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări
corecte precum şi modul de cooperare şi interacţiune.

„ Explozia stelară ” este eficientă în lectura după imagini deoarece corespunde

cerinţelor şi etapelor impuse de metodologia acesteia : enumerare, descriere,
interpretare.

EXPLOZIA STELARA
 Cine îi sare in ajutor
gâscanului?
Ce a pierdut
gâscanul? CIN Cine vine alaturi de gâste?
E?
Ce necaz are
gâscanul?

UND
CE? E?

Unde mergea
gâscanul?

Unde si-a pierdut

“Poveste gâscanul papucii?
a
Gâstelor”

DE CAN
CE? D?

De ce era suparat Cand si-a pierdut

gâscanul? gâscanul papucii?

De ce nu reuseste Cand a observat ca

nu mai are papuci?
BIBLIOGRAFIE
sa-si gaseasca
papucii? Cand credeti ca isi
 Bru, 2007: Marc Bru, Metodele în pedagogie, Bucureşti,2007 va gasi papucii

 Ionescu, Chiş, 1992: Miron Ionescu, Vasile Chiş, Strategii de predare-învăţare,

Buc.1992
 Pintilie, 2002: M. Pintilie, Metode moderne de învăţare-evaluare, Cluj-
Napoca, 2002