Primǎvara şi obiceiurile ei

Prof. înv. Primar BADEA ANCA FLORENTINA

Școala Gimnazială ”Nicolae Bălcescu” Drăgășani

Odatǎ cu intrarea României in Uniunea Europeanǎ , trebuie sǎ ne adaptǎm la unele cerinţe , sǎ

fim în rând cu celelalte ţǎri afiliate, dar sǎ venim şi noi cu ce avem mai bun şi mai de preţ. Nu trebuie
sǎ uitǎm de obiceiurile şi tradiţiile autentice româneşti şi în loc sǎ împrumutǎm noi de afarǎ anumite
sǎrbǎtori ar trebui sǎ le transmitem cu toatǎ puterea şi puritatea sufletului nostru.Spiritualitatea
româneascǎ a fost în perfectǎ armonie cu poziţia geographicǎ a ţǎrii noastre şi cu practicile poulare ale
românilor.
Românii sǎrbǎtoresc venirea primǎverii într-un mod unic , la începutul lunii martie. În
calendarul ortodox 1 Martie este ziua Evdochiei , cunoscutǎ şi sub numele de Dochia.
« Mǎrţişorul » este o tradiţie specific româneascǎ , inexistentǎ la alte popoare, veche de peste
8000 de ani.Cele mai vechi dovezi ale acestei sǎrbǎtori au fost descoperite de arheologi la Schela
Cladovei, în judeţul Mehedinţi.Sub forma unor mici pietre de râu , vopsite îm alb şi roşu , ele erau
inşirate pe aţǎ şi se purtau la gât.Culoarea roşie , datǎ de foc,sânge şi soare, era atribuitǎ vieţii, deci
femeii.În schimb , culoarea albǎ, conferitǎ de limpezimea apelor, de albul norilor, era specificǎ
înţelepciunii bǎrbatului. De altfel, şnurul mǎrţişorului exprimǎ împletirea inseparabilǎ a celor douǎ
principii ca o permanentǎ mişcare a materiei.El semnificǎ schimbul de forţe vitale care dau naştere
viului, necurmatului ciclu al vieţii. Culorile alb şi roşu au rǎmas pânǎ în zilele noastre ca simbol al
sexelor, ele fiind regǎsite şi la bradul de nuntǎ , dar şi la înmormântare.
Simbolul şnurului realizat din cele douǎ pǎrţi rǎsucite, una albǎ , alta roşie, a fost iniţial folosit
de daci înainte ca romanii sǎ-i cucereascǎ.Pe atunci, şnurul era fǎcut din alb şi negru. Aceste douǎ
culori au legǎturǎ cu legenda Babei Dochia, şi anume cǎ negru simboliza lâna datǎ de aceasta nurorii
sale şi semnifica întunericul iernii, partea albǎ, lumina primǎverii.Culorile lânii s-au schimbat ,
conform legendei, astfel: negrul s-a transformat în roşu , prin sacrificiul fetei, simbolizând sângele
acesteia, iar albul semnifica în continuare izbânda primǎverii asupra întunericului iernii.
Mai târziu, mǎr ţişorul a fost fǎcut dintr-o monedǎ de aur sau argint, legatǎ de un şnur şi se
purta la gât pentu a aduce fericire şi noroc.Fetele purtau mǎrţişorul pânǎ când înfloreau copacii,
moment în care legau şnurul de trunchiul unui copac înflorit, iar cu moneda îşi cumpǎrau brânzǎ pentru
a avea o fa ţǎ albâ şi frumoasǎ tot anul.Exista datina ca pǎrin ţii sǎ lege copiilor lor câte o monedǎ la gât
sau la mânǎ , în zorii zilei , pânǎ nu rǎsare soarele, pentru a avea noroc, sǎ fie sǎnǎtoşi şi curaţi ca
argintul.
Cu apa din neaua de 1 Martie se spalǎ fetele pentru a fi tot anul frumoase şi drǎgǎstoase .Tot
acum se leagǎ la fiecare pom roditor fir roşu pentru a face roade multe.
Mǎrţişorul reprezintǎ un simbol al primǎverii , dar şi al dragostei şi admiraţiei .
Ca dascali, trebuie sǎ-i învǎţǎm pe copii cum sǎ dǎruiascǎ aceste mici simbiluri ale primǎverii,
ce semnificǎ ele.Cel mai bine o putem face în cadrul unor activitǎţi de educa ţie – civicǎ şi în cadrul
activitǎ ţilor artistico-plastice ţi se abilitǎ ţi practice când îi putem îndruma sǎ confec ţioneze chiar ei,
pentru mǎmici, diferite mǎrţişoare din materiale refolosibile , fǎcând în acest fel şi o educa ţie pentru
protecţia mediului.

“Nimic nu-i mai frumos, mai nobil,decat meseria de educator, de

gradinar de suflete umane, de calauza a celor mai curate si mai pline de energie
mladite”(D. Almas)

Bibliografie:
-Stoian,Stanciu,Alexandru,Petre-,,Pedagogie şi folclor “–E.D.P
-Elena,Niculiţă –Voronca-,,Datinile şi credinţele poporului român adunate şi aşezate în ordine
mitologică”-Editura Polirom,Iaşi;