Traditii si valori ce au radacini din

epoca moderna
Importanta perioadei epocii
moderne in formarea
traditiilor si valorilor romane

În perioada modernă a României, lucrurile s-au

schimbat mult, iar tradițiile au jucat un rol important
în menținerea identității noastre ca popor. A fost o
vreme în care oamenii au început să se gândească
mai mult la ceea ce îi unește și la valorile pe care le
împărtășesc.
Scriitorii și poveștile lor au contribuit la păstrarea și
transmiterea tradițiilor. Au scris despre lucrurile care
ne fac români și au adus la viață personaje și legende
care ne-au inspirat și ne-au unit.
Sărbătorile au fost, de asemenea, importante. Ne-am
adunat în jurul lor ca să ne bucurăm împreună și să
sărbătorim lucrurile care ne definesc ca popor.
Sărbătorile religioase precum Paștele și Crăciunul au
continuat să fie momente speciale, chiar dacă s-au
schimbat puțin în timp.
Nunțile și botezurile au fost prilejuri de mare bucurie
și de păstrare a tradițiilor. Chiar și în mijlocul
schimbărilor din lumea modernă, oamenii au ținut să
respecte obiceiurile vechi care le-au fost transmise
de la strămoși.
Meșteșugurile tradiționale, precum olăritul sau
țesutul, au fost încă apreciate și practicate. Oamenii
au continuat să își demonstreze priceperea și
creativitatea în aceste domenii, contribuind la
 Hora romaneasca

Hora este cel mai vechi şi cel mai răspândit dans popular românesc.
Transmis din generație în generație, dansul se joacă de către femei şi
bărbaţi deopotrivă, în cerc mare, aceștia ţinându-se de mâini.
Paşii la horă sunt simpli, înainte şi înapoi, uneori combinaţi cu o mişcare
laterală. Ritmul este unul potrivit. Oricine poate juca acest joc.
Cultura populară românească oferă posibilitatea de a observa geneza și
evolutia valorilor spirituale. Așadar, circularitatea horei ne amintește de
faptul că cercul, ca formulă cosmică, este un univers închis. Prima
menționare a horei a fost făcută de cronicarul Dimitrie Cantemir în cartea
sa „Descriptio Moldaviae” , în 1716. Acest lucru s-a întâmplat aproape
de timpul când s-a facut și prima descriere a muzicii populare, respectiv
lăutarii. Aceasta datează din 1688 și apare în „Biblia de la București”,
scrisă de Șerban Cantacuzino.
Hora poate fi numită conform locului de unde provine – „Hora de la
Orhei” sau poate purta numele persoanei sau a evenimentului, în cinstea
cărora este interpretaăa – „Hora miresei”, „Hora nuntii” etc.
 Martisor
Mărțișorul este una dintre cele mai vechi și îndrăgite tradiții din spațiul
românesc, cu rădăcini adânci în istorie. Originea sărbătorii și a simbolului
mărțișorului este învăluită în mister, dar se crede că are legătură cu
sărbătorirea venirii primăverii și a anului nou agricol.

În tradiția românească, mărțișorul este un mic obiect tradițional, de obicei

format dintr-un fir alb și unul roșu, împletite împreună. Culorile roșu și alb au
fost asociate cu principiile opuse, dar complementare, ale vieții: roșul
simbolizează pasiunea, energia și sănătatea, în timp ce albul reprezintă
puritatea, începutul și lumină.

Obiceiul de a oferi mărțișoare este încă practicat cu bucurie în toate regiunile

României și Republicii Moldova, începând cu prima zi a lunii martie.
Mărțișorul este purtat ca un simbol al bunăstării, sănătății și norocului în noul
an.

De-a lungul timpului, mărțișorul a dobândit diverse forme și semnificații. În

unele zone, mărțișoarele erau împodobite cu mărgele sau alte elemente
decorative, iar uneori erau atașate clopoței mici, pentru a alunga spiritele rele
și ghinionul.

Pe lângă rolul său ca simbol al primăverii și al anului nou agricol, mărțișorul

a devenit și un mijloc de exprimare a dragostei și aprecierii față de cei dragi.
Tradiția spune că mărțișorul trebuie purtat până când se vede prima barză sau
se înflorește primul pom, moment în care este agățat în ramurile unui copac
sau aruncat într-un râu, ca o ofrandă pentru zeița primăverii. Astfel, mărțișorul
 Colindatul
Colindele reprezintă cântările tradiționale specifice sezonului de iarnă și sărbătorilor de Crăciun. Ele au o istorie
îndelungată, fiind practicate de secole întregi în diferite culturi și regiuni ale lumii. Originile colindelor pot fi
urmărite până în perioada precreștină, când oamenii obișnuiau să cânte melodii și să recite versuri pentru a marca
venirea sărbătorilor de iarnă și a noului an agricol.
Pe măsură ce creștinismul s-a răspândit, colindele au devenit tot mai asociate cu sărbătorirea nașterii lui Isus Hristos.
În diferite regiuni, colindele au fost influențate de tradițiile locale, de obiceiurile și credințele populare, dobândind
diverse teme și melodii specifice fiecărei culturi.
În România, colindele au o tradiție bogată, fiind transmise din generație în generație și interpretate în cadrul unor
obiceiuri specifice, cum ar fi colindatul caselor sau colindatul la biserică în noaptea de Ajun. Aceste cântece evocă
scene din Nașterea Mântuitorului și transmit urări de bine, pace și bucurie în casele oamenilor.
În alte țări și culturi, colindele au și ele un rol important în celebrarea Crăciunului. De exemplu, în unele regiuni ale
Europei, grupuri de colindători străbat străzile orașelor și satelor, interpretând colinde și aducând vestea Nașterii
Domnului.
Colindele continuă să fie parte integrantă a tradițiilor de iarnă și a sărbătorilor de Crăciun în întreaga lume,
reflectând diversitatea culturală și bogăția spirituală a oamenilor.
In concluzie , pot spune ca epoca
moderna a avut un impact mare asupra
poporului nostru datorita schimbarilor
politice pe acest teritoriul si miscarilor
sociale din aceasta epoca.