SĂRBĂTORI

NAȚIONALE
ALE REPUBLICII MOLDOVA

DE CEBOTARIOV IULIAN
CUPRINSUL
01 DRAGOBETE

02 MĂRȚIȘORUL

03 SFÎNTUL PAŞTE ORTODOX

04 PAŞTELE BLAJINILOR

05 ZIUA INDEPENDENŢEI

06 LIMBA NOASTRĂ

07 ZIUA VINULUI
 SCOPUL PROIECTULUI
Scopul n° 1 Scopul ° 2 Scopul n° 3
Cunoașterea mai Influenței acestora A însuși procesul
profunda a asupra națiunii, de creare, structurare
sărbătorilor naționale culturii, tradițiilor și și prezentarea
ale Republicii generațiilor. informației.
Moldova.
 DRAGOBETE
Dragobetele o sarbatoare cu traditii vechi si semnificatii adanci in
cultura romaneasca, depasind cu mult simbolistica sarbatorii de
import Valentine’s Day.
Inainte de toate, Dragobetele reprezinta sfarsitul si inceputul unui
nou anotimp.
Dragobete este sarbatoarea romaneasca a iubirii, celebrata pe 24
februarie.

Legendarul Dragobete era o divinitate din mitologia tracica,

asimilat cu Eros sau Cupidon.
Etimologic, numele provine de la doua cuvinte slave vechi: ,,dragu”
(care inseamna drag) si ,,biti” (insemnand a fi). ,,Dragubiti” insemna
deci ,,a fi drag”.
Pe de altă parte, data de 24 februarie marchează şi începutul
anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte.
MĂRȚIȘOR
Martisorul este considerat simbolul primaverii, acest
mic talisman fiind oferit tuturor in prima zi de
primavara, pe 1 martie.
Vestitorul primaverii se poarta in piept toata luna
martie si, dupa ce se da jos, se obisuieste sa fie agatat
intr-un pom inflorit.
Tradiția mărțișorului datează de sute de ani. Potrivit
cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul țării, au
fost descoperite amulete ce se aseamănă cu
mărțișoarele acum mai bine de 8.000 de ani.
Acestea constau în pietricele perforate în culorile alb și
roșu, care erau purtate la gât sub formă de coliere.
Cele două culori au fost alese deoarece roșul era
asimilat cu sângele, cu referire la ritualurile de sacrificiu
ce erau practicate la începutul primăverii, iar albul
simboliza puritatea zăpezii, a gheții și a norilor.
Toate acestea exprimau dorința de a trece de iarnă și
de a întâmpina primăvara, ca simbol al revenirii la viață.
 SFÎNTUL PAŞTE
ORTODOX
Învierea Domnului sau Paștele este una din cele mai așteptate și mai
respectate sărbători religioase care comemorează evenimen­t ul
fundamental al creștinismului, Învierea lui Isus Hristos – marele
îndrumător al omenirii, considerat Fiul lui Dumnezeu.
Paștele este sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul creştin. Pentru
ortodocși, Paștele semnifică trecerea de la moarte la înviere și la viața
veșnică. Viaţa şi moartea, învierea, poruncile lui Isus − exemplu sigur de
urmat pentru toţi creştinii întru nemurire.
Pastele crestin ortodox se sarbatoreste in fiecare an diferit.
 PASTELE
BLAJINILOR
Paștele sau Paștile Blajinilor
este o sărbătoare religioasă,
considerată de unii ca fiind
creștină, iar de alții ca fiind
o sărbătoare cu rădăcini
păgâne cu influențe
creștine considerabile.
Blajinilor se sărbătorește
INFO N° 1
Paștile propriu-zis. În
localitățile rurale mai
mari și în orașele în care
sunt mai multe cimitire,
Tradițional, Paștile sărbătoarea are loc
timp de mai multe zile,
în lunea de după începând de sâmbătă.
Duminica Tomii, la o
săptămână de la
Învierea Domnului, . INFO N° 3
INFO N° 2
ZIUA INDEPENDENTII
În urma declarării independenței, Republica Moldova a devenit un stat suveran şi
independent. Proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991 a constituit
urmarea unui proces complex. În iunie 1988, la Chişinău s-a reunit un grup de
intelectuali moldoveni care a pus bazele unui grup de iniţiativă pentru susţinerea
democratizării.

În 27 august 1991 s-a organizat Marea Adunare Naţională, care a impus

Parlamentului votarea nominală a Declaraţiei de Independenţă. Ziua de 27 august
a fost aleasă şi pentru a coincide cu 27 august 1989, atunci cînd a avut loc Prima
Mare Adunare Naţională care a lansat dezideratul suveranității și independenței.
Ziua Independenţei este o sărbătoare oficială şi zi de odihnă. Preşedintele
Republicii Moldova ține un discurs de felicitare pentru naţiune. În Chişinău şi în
alte oraşe ale Republicii Moldova sînt organizate concerte, festivaluri folclorice,
tîrguri, expoziții, spectacole etc.
LIMBA NOASTRA
„Limba Noastră" este o sărbătoare națională celebrată în Republica Moldova pe
31 august. Ea s-a născut în vîltoarea mișcării de renaștere națională de la sfîrșitul
anilor '80 din RSSM. La 27 august 1989 la Chișinău avea loc Marea Adunare
Națională, la care au participat circa 750.000 de oameni. În cadrul adunării, s-a
cerut declararea limbii moldovenești ca limbă de stat și trecerea la grafia latină.

Pe 31 august 1989 în Sovietul Suprem al RSSM a fost votată cea mai

mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior,
ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica
Moldova și zi de odihnă.

Pentru prima dată sărbătoarea „Limba Noastră" a fost marcată în 1990.

 ZIUA VINULUI
Festivalul Vinului din Moldova, denumit oficial
“Ziua Naţională a Vinului”, tradițional, are loc în
Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, dar și
la vinăriile din Republică, în primul weekend din
luna octombrie, după recoltarea strugurilor.
Festivalul celebrează tradiţiile bogate ale
vinificaţiei în Moldova, care datează cu secolul
al XV-lea. Scopul manifestării constă în
promovarea și consolidarea imaginii țării noastre
ca un important stat vitivinicol, asigurarea
suportului pentru dezvoltarea sectorului
vitivinicol, cunoașterea produselor vinicole,
facilitarea procesului de includere a Moldovei
pe traseele internaționale turistice ale vinului,
atragerea investitorilor și turiștilor, sporirea
consumului intern de băuturi de înaltă calitate,
familiarizarea cu obiceiurile, cultura și tradițiile
poporului
MULTUMESC
PENTRU
ATENTIE