Semnătura primăverii

În rotația anotimpurilor, primăvara are un rol spiritual deosebit, fiind un privilegiu al

renașterii speranțelor noastre odată cu renașterea naturii. În acest context, sufletul ființei umane
vibrează la primenirea în frumos, iubire și credință.
Se poate afirma sugestiv că semnătura primăverii se exprimă prin verdele crud al ierbii,
cântecul fără pereche al privighetorii, diversitatea de culori și miresmele florilor.

Dintre evenimentele culturale asociate cu sărbătorirea zilei de 1 martie se remarcă

obiceiul de mărțișor, care, în anul 2012, la propunerea României, Republicii Moldova, Bulgariei
și Macedoniei de Nord, a fost inclus în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanității, sub
egida UNESCO.

Deși originile mărțișorului nu sunt cunoscute cu exactitate, prezența sa la români și

bulgari, anterior romanizării străbunilor noștri, respectiv slavizării vecinilor de la sud, are la bază
substratul daco-tracic comun.
În prezent, mărțișorul reprezintă un mic obiect de podoabă, care este legat de un șnur
împletit dintr-un fir alb și unul roșu, fiind asociat cu regenerarea și speranța, în tradiția populară
românească având și rolul de talisman purtător de noroc. Este oferit în prima zi de primăvară,
împreună cu un buchet de flori, fiind purtat o anumită perioadă din luna martie, după care este
prins de ramurile unui pom fructifer pentru a aduce belșug.
Este semnificativ faptul că data de 8 martie se află sub semnul feminin, fiind adoptată ca
Ziua Internațională a Femeii. În această zi, fie că vorbim despre mame, bunici, surori, prietene
1
sau soții, femeile sunt în centrul atenției, rolul acestora în devenirea vieții, a culturii și
civilizației fiind recunoscute fără echivoc.

Este firesc ca Ziua Femeii să fie urmată de Ziua Bărbatului, având la rândul său o
bogată încărcătură de semnificații culturale și religioase. De fapt, cei doi parteneri se
completează reciproc, din trecut, prin prezent, spre viitor, fiind simbolurile pentru matricea vieții
pe Terra, cu trimitere la universul emoțional din care face parte și poezia.
Primăvara este anotimpul cel mai potrivit pentru a scrie și interpreta poezia, acest gen
literar fiind unul dintre cele mai pure reprezentări ale creativității și sensibilității umane, care
poate fi considerat o eliberare a sufletului, transpusă în cuvinte. De aceea, alegerea datei de 21
martie pentru Ziua Internațională a Poeziei este binevenită, fiind în armonie cu regenerarea
naturii într-un registru diversificat de forme, sunete, miresme și culori.
Pentru vremurile pe care le trăim, este tulburătoare afirmația lui Nichita Stănescu:
„Poezia este avuția pe care omul o are încă nejefuită”.
Florile au devenit mesagerul sentimentelor noastre, dăruirea sau primirea florilor fiind un
gest cu o încărcătură bogată în emoții și semnificații, care transmite puritate, iubire, prietenie,
recunostință, afecțiune, speranță etc. Pentru a transmite mesajul potrivit, trebuie șă ținem seama
de culoarea florilor dăruite, mai precis:
• culoarea albă simbolizează puritate, inocență și loialitate
• roșul face trimitere la iubire și respect
• roz - admirația; cu referire la grație și eleganță
• galben- prietenie profundă; transmite bucurie și afecțiune.
Este sugestiv faptul că primul gest delicat în relațiile dintre oameni a fost atunci când
Adam a dăruit Evei o floare pentru a și-o împleti în cosițele bălaie. În secolul al XVIII-lea, a
apărut moda ca buchetele de flori trimise persoanelor iubite să fie însoțite de mici scrisori.
Simbolurile florale sunt întâlnite încă din vechime, sub formă de modele decorative
pentru podoabe, veștminte, vase, monede, arme, unelte etc. Până și obiceiul utilizării florilor la
înmormântări își are rădăcini istorice adânci, în mormântul lui Tutankhamon, sceptrul găsit are
încrustat un iris - simbol al puterii faraonilor .
În miturile Greciei Antice, se consideră că anemonele roșii au răsărit din sângele lui
Adonis, iar romanii organizau serbări de primăvară în cinstea regenerării vegetației de către
zeița Flora, obicei preluat de lumea creștină sub numele de „Florii” prin îmbogățire cu
semnificații religioase. Crinul are o semnificație deosebită pentru creștini, fiind reprezentat în
2
majoritatea picturilor care prezintă momentul în care Fecioara Maria este anunțată de către
Arhanghelul Gabriel că va da naștere Fiului Domnului.
Viața omului fără flori este greu de imaginat, așa cum a afirmat și Arthur James Balfour
(1848-1930), unul din premierii Regatului Unit: „Ce loc dezolant ar fi lumea fără nici o floare!
Ar fi ca o fată fără surâs sau ca o petrecere fără un bun venit. Nu sunt oare florile stele ale
pământului , iar stelele , flori ale cerului?”.
Omul a cultivat plante ornamentale din timpuri străvechi, un exemplu fiind una din cele
șapte minuni ale lumii, și anume Grădinile Suspendate ale Semiramidei, realizate în anticul
Babilon de către regele Ninus pentru a omagia frumusețea Semiramei, una din soțiile sale.
De-a lungul secolelor, florile au prosperat și s-au diversificat în grădini, parcuri și alte
spații verzi care împodobeau palate impunătoare sau spații publice din marile orașe.
Rolul important al florilor în viața omului a fost exprimat magistral de către filosoful
chinez Confucius: „Mă întrebi de ce cumpăr orez și flori? Cumpăr orez pentru a trai și cumpăr
flori pentru a avea un motiv ca să trăiesc”.
În Țara Soarelui-Răsare, străvechea artă Ikebana stârnește admirație și în prezent, în
măsura armonizării cu sufletul a aranjamentelor florale.
Este meritul lui Mary Wortley Montagu, soția ambasadorului englez la Constantinopole,
de a fi inițiat descrierea sistematică a florilor între anii 1716-1718, punând bazele florigrafiei,
care a dus la întocmirea unui „cod secret” , asociat fiecărei flori pentru comunicarea anumitor
sentimente ascunse, emoții și sentimente.
Desigur, moda mesajelor florale ascunse a trecut, toate florile fiind considerate
purtătoare de frumos și bucurie, deși unele exemplare continuă să-și păstreze anumite
semnificații. De pildă, trandafirul roșu exprimă o iubire pătimașă, garoafa transmite suferință în
iubire, irisul este un simbol al înțelepciunii, crinul și laleaua sunt mesageri de prosperitate și
rafinament, liliacul simbolizează inocență și primii fiori ai dragostei, iar zambilele și freziile
poartă noroc.
Florile sunt indispensabile în viața omului, fiind întâlnite pretutindeni, în sărbători și
ritualuri, în tratamente medicale și homeopatice, în arta culinară și cosmetică, în ornamentarea
caselor, grădinilor, parcurilor, străzilor etc.
Pentru descrierea splendorii universului floral, imaginile sunt mult mai potrivite decât cuvintele:

3
4
5
6
 Chiar  și evenimentele din Cosmos contribuie la echilibrul perfect al primăverii, în data
de 20 martie având loc echinocțiul (numit și echinox), momentul când ziua și noaptea sunt egale
în orice loc de pe Pământ.
În duminica imediat următoare a primei Luni pline după echinocțiul de primăvară, se
celebrează Învierea lui Iisus Hristos, cea mai mare sărbătoare a creștinismului.
Durata Paștilor este de 40 de zile (până la Înălțarea Domnului), însă doar primele 3 zile
sunt de mare sărbătoare. Prima zi de Paște marchează începutul anului ecleziastic creștin.
Credincioșii se pregătesc pentru sărbătorile pascale printr-o perioadă lungă de post, în
care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din
Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătorește
intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, iar, în Vinerea Mare, creștinii comemorează răstignirea pe
cruce a Mântuitorului.
În rotația anotimpurilor, vă doresc, stimați cititori, multă sănătate, fericire, vise împlinite
și primăveri însorite în suflet!

https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/128471/semnatura-primaverii