TENTATIA TREBUIA SA POARTE UN NUME: MAR

Elena PETREA, U.S.A.M.V. Iasi
Dans la Genèse, c’est le troisième jour que Dieu crée ce qu’on appelle aujourd’hui par un terme générique la flore, après avoir séparé la lumière de l’obscurité, la terre du ciel, mais avant la création du Soleil, de la Lune, des corps célestes et même de l’homme, créé le sixième jour. Cela prouve l’importance des végétaux dans l’évolution de l’humanité. Adam et Eve goûtent à la pomme, poussés par le serpent. La symbolique de la pomme n’est pas limitée à cet épisode; bien au contraire, le long des siècles et des civilisations, elle s’est enrichie, devenant extrêmement complexe et séduisante en même temps.

În Facerea, Dumnezeu creeaza ceea ce numim astazi printr-un termen generic- flora, în ziua a treia, imediat ce separa lumina de întuneric, cerul de pamânt, uscatul de ape si înaintea Soarelui, a Lunii, a astrelor, a tuturor vietuitoarelor si a omului care este creat abia în ziua a sasea. Întelegem aici importanta a ceea ce înseamna fotosinteza/clorofila în sustinerea evolutiei umanitatii. Adam si Eva vor trebui sa îngemaneze cele doua simboluri, cel vegetal (pomul vietii si al mortii) si cel animal (sarpele) pentru ca omenirea sa duca la îndeplinire dezideratul „Cresteti si va înmultiti”. Probabil ca Dumnezeu prea prins de activitatea sa creatoare nu si-a dat seama de greseala comisa. Si atunci a fost necesar ceea ce în constructiile narative numim intriga-momentul care declanseaza mersul înainte al actiunii. Daca nu ar fi fost pomul interzis, daca nu ar fi fost sarpele cel siret, nu s-ar fi putu realiza acest „Cresteti si va înmultiti”. Este greu de crezut ca Dumnezeu nu a stiut unde se va ajunge interzicând lui Adam si Evei sa guste din pomul vietii si al mortii (si nu al cunoasterii cum s-a vehiculat în mod gresit), ci din contra, scenariul primordial prevedea acest moment, totul ar fi fost prea liniar, fara un sfârsit care sa însemne de fapt un nou început. Nicaieri în Facerea nu se vorbeste despre mar, abia în secolul al XVIII- lea se asociaza fructul interzis din Biblie unui mar, poate si datoritz faptului ca umanitatea a început sz cerceteze, sa cunoasca diversele mitologii si simbolistica acestora. Astfel, prin flori, fructe, abundenta frunzelor, pomul îndeamna la visare; prin pozitia sa verticala aminteste cel mai mult de pozitia verticala a omului, iar prin perenitatea sa pomul constituie un simbol progresist. Vom întâlni însa si în Biblie si în mitologiile altor popoare imaginea pomului rasturnat, deci aspectul nefast al bivalentei simbolului.
1055

serpi. petale ofilite. Egipt. Pomul în multe mitoligii e totalitatea individualitatii umane: trunchiul e inteligenta. Univers Enciclopedic. Baitulas. perpetuat pâna astazi în bornele de hotar sau în bornele kilometrice. grecia. coloana devine statuie. a stapânitorului. statuia reprezentare a figurii umane. Pomul simbolizeazz cu usurinta produsul casatoriei. fructele si florile sunt faptele bune si rele. sinteza celor doua sexe: Fiul „simbolul totalitztii cosmosului în geneza si devenirea sa”. p. 1056 .l pe Terminus „înradacinat”. în iconografia mondiala.332). în pom îsi fac cuib toate vietuitoarele. În diferitele culturi: babiloniana. împotriva caruia timpul nu are putere.Pomul capata importanta în culturile diverselor popoare o data cu trecerea omului de la statutul de vânator-migrator. maya. Uneori suprapunerea celor doua simboluri merge pâna la contopirea lor. în parabola evanghelica a „grauntei de mustar” .”(op. trunchiul e stropit de Norm. corola deschisa. locurile sacre erau construite pornindu-se de la un arbore. pomul este împodobit cu romburi. piatra ridicata). În cele mai arhaice culturi.. pomului vietii i se atribuie rolul de a regenera specia umana: „de o parte si de alta a râului creste pomul vietii. bovine. p.(G. 2000. centru însemnat la începuturi printr-o bârna. În Babilon. însemnând casa a zeului. Mereu pomul si pasarea sunt prezente împreuna în textele upanisadice. pasari. vasele capilare sunt nervii. Sau daca pomul devine coloana. În capitolul 22 al Apocalipsei. Pomul legendelor nordice se înfatiseaza cu aceleasi atribute cosmice: radacinile stau înfipte în pamânt. ramurile sunt impresiile. vipera la poale. termenul provine din gr. acvila în vârf: „Rivalitatea dintre sarpe si pasare vine sa dramatizeze si sa verticalizeze aceasta mare imagine cosmica. Bucuresti. 332). astri. a carui renastere este perpetua. Structurile antropologice ale imaginarului. deci om si pom sunt supusi unei existente ciclice. Iran sau India. sunt asociate pomul. Înjghebarile sedentare se construiesc în jurul unui centru. apoi printr-o colonada si mai târziu prin crucea crestina. Piatra ar reprezenta stabilitatea în timp ce pomul semnifica devenirea. un stâlp de lemn si un betyl (stâlp de piatra. Aceasta ar fi semnificatia bornelor latine reprezentându. la cel de agricultor si de sedentar. în traditia chineza. Pomul-coloana sintetizeaza diferitele faze ale deschiderii florii: boboc. ramurile adapostesc fântâna cu apa vie. devenita una. floarea si coloana de piatra. Nimic mai magulitor pentru destinul omului decât de a fi comparat cu un copac. astfel verticalismul este comun celor doua entitati. africana.Durand.cit. Arhetipul pomului e însotit de acceptiunea ascensionalz a pietrei.

dar si a crucii. Aici vede. Astfel. Întreaga simbolistica generata de arbore se înscrie în jurul ideii de cosmos viu. Eliade aminteste si de romanul bizantin de circulatie româneasca Varlaam si Ioasof. fiind simbol al vietii si al fecunditatii inepuizabile. p. face legatura între cer si pamânt. prin crengi. zeii.”(Biblia. Legenda biblica spune ca Seth s-a dus în rai sa implore rascumpararea tatalui sau. mai întâi. Îngerul îi da lui Seth trei seminte. al cresterii. al schemei reciprocitatii ciclice. crucea înseamna sacrificiu dar si mântuire. spiritele si sufletele strabat drumul dintre pamânt si cer de-a lungul arborelui. de vesnica regenerare. în Islam. si daca mergem mai departe cu speculatiile. pentru musulmanii siiti de rit ismaelian „arborele ce îsi ia hrana din pamânt si apa si ajunge dincolo de al saptelea cer simbolizeaza starea 1057 . pomul aduna laolalta toate elementele primordiale: apa. op. al progresului.cit. subteran (prin radacinile asimilate serpilor). stâlpul-centru din sanctuarele vaudoo. simbol al maturizarii. un fel de reazim al lumii. este stâlpul central pe care se sprijina templul în traditia iudeic-crestinz.Durand. la Dante. arborele adevarat imago mundi. de la suprafata pamântului (prin trunchi) si înalt. din care germineaza trei pomi si din care se va confectiona crucea supliciului. în fiecare luna dându-si rodul. Pentru Mircea Eliade.334). purtând în ramurile sale un nounascut.1412). sau cel al colibelor indienilor sioux. un ciclu se închide si se deschide altul. al comunicarii dintre cele trei niveluri. scara spre Dumnezeu. p. aer si foc. islandeze: „Acest pom rasturnat care socheaza simtul verticalitatii ascendente e un adevarat semn al coexistentei.facând rod de douasprezece ori pe an. si frunzele pomului sunt spre tamaduirea neamurilor” sau „Fericiti cei ce spala vesmintele lor ca sa aiba stapânire peste pomul vietii. p. în Siberia si China. în care pomul vietii este considerat crucea cu sapte trepte. îl întâlnim în Upanisade. pomul si substanta sa lemnul servesc la confectionarea stâlpuluicoloana. pamânt. în arhetipul pomului. al acaracterului ciclic al evolutiei cosmice. în anumite ritualuri lapone.” (ibidem. australiene. Simbol al ascensiunii spre cer. a doua oara un sarpe încolacit în jurul unui trunchi. „un pom uscat deasupra unui fluviu. deci si pomul ca si cercul ofidian ramâne masura a timpului. Arborele este stâlpul samanic din iurta siberiana. ”(G. înseamna sfârsit si început. centru al haosului initial. Interesante de urmarit sunt comentariile referitoare la imaginea pomului rasturnat asociat bisexualitatii sarpelui si ambivalentei simbolismului ciclic. Astfel.334). a treia oara un pom creste si se înalta pâna la cer.. arborele cu radacinile înfipte în cer si cu ramurile întinse spre pamânt.

cap. Daniel (4. rege. Psalmi (28. Nicaieri în Biblie nu ni se spune ca fructul interzis din care musca Eva ar fi marul. p. iconografia crestina reprezinta acest arbore al lui Iesei ca un arbore ce creste din buricul.. Fecioara pluteste pe ramura cea mai de sus tinând pruncul pe bratul drept. continând sâmburi.de beatitudine. 2-22). Artemis. duhul sfatului si al tariei. Multiplele semnificatii atribuite marului au facut din acesta fructul cel mai întâlnit în mitologii si totodata cel mai mistic. Astfel. În Iezechiel (31. casatoria cu arbori asociata casatoriei omului se regaseste si la indienii sioux din America de Nord si în Africa la bosimani si hotentoti. De altfel.1994-1995. devenind arbore al mortii.. care poarta pe ramuri regii-stramosi ai lui Hristor.Chevalier.Gheerbrant. când cel al arborelui stiintei binelui si raului.A. marul este când fructul arborelui vieti.în care fiinta coincide cu Dumnezeu” (J. duhul cunostintei si al bunei-credinte” (Biblia. tu. Bucuresti. întruchipare a Duhului Sfânt.Ci vei fi alungat dintre oameni. în iconografia crestina apare frecvent imaginea crucii cu frunze sau a Arborelui-Cruce unde gasim în despartirea primelor doua ramuri semnul ? . cu mâna stânga îi ofera o floare..”(Daniel. pomul mortii. în India. duhul întelepciunii si al întelegerii. p.686). reprezentarea unicului si a dualului. care te-ai marit si te-ai facut puternic. Isaia. Dictionar de simboluri. mai marii pamântului care vor sz-si întinda si sa-si întareasca stapânirea sunt asemuiti cedrilor si chiparosilor. 5-8). De obicei. Pomul vietii e un simbol al fertilitatii pe care s-a cladit de-a lungul timpului o întreagz magie. În traditia crestina întâlnim asa cum am mai amintit asocierea dintre pom si cruce. nimeni nu se gândeste la alt pom decât la mar.111-3. De la Mediterana pânz în India se pot întâlni si azi pe câmp copaci frumosi de care atârna batiste rosii pe care femeile sterpe le-au prins de ramuri spre a îndupleca soarta. Cu acest înteles de arbore genealogic îl întâlnim si în mitul biblic al arborelui lui Iesei: „O Mladita va iesi din tulpina lui Iesei si un Lastar din radacinile lui va da: si se va odihni peste el Duhul lui Dumnezeu. iar deasupra aureolei pruncului se afla porumbelul. 14). compus din alveole. 225-226 ). Dar arborele vietii îsi poate rasturna brusc semnificatia. fata este maritata mai înainte de a se uni cu propriul sot cu un pom fructifer. 2-22). asezate în forma de stea cu cinci 1058 . pomul cunoasterii. 2-10).. Când se vorbeste de pomul vietii. dar pâna la urma sunt nimiciti: „Acela esti tu. 4. Simbolismul marului are drept punct de plecare interiorul lui. Arborele este preluat si în reprezentarea genealogiei. Isaia (14. Abia în Evul Mediu se face din mar simbolul tentatiei spre rau. coasta sau gura lui Iesei.

fiul lui Priam si al Hecubei transeaza disputa in favoarea Afroditei care îi promisese dragostea Elenei. La sfârsitul secolului al XVI-lea. marul este un fruct al stiintei. c) Heracles este eroul care învinge toate obstacolele. dar si simbol al involutiei spiritului în materia carnala-sugerat de închiderea pentagramei (omul. zeii mâncau mere si ramâneau tineri. setea de cunoastere. descrie 527 de varietati de mzr în dictionarul sau. Marul este un fruct foarte vechi. plecat în India în cautarea apei vietii.spirit) în interiorul pulpei fructului. Mitul evoca : a) existenta unui paradis.lea. a aparut pe pamânt acum 80 de milioane de ani. pentru gali. Din acest motiv. Heracles este perceput ca erou ce cauta tineretea fara batrânete. dar si sentimentul de culpabilitate au drept simbol marul.fruct suficient de banalpentru zona noastra. Zeita Venus este adesea reprezentata tinând un mar în mâna. Paris fura pe Elena si ca urmare izbucneste razboiul troian. fiice ale lui Atlas si Hesperis. În Odiseea. marul sa cunoasca asa numita epoca de aur. în mitologia scandinava. astazi. Paris. Alexandru cel Mare. e la fel de sfânt ca stejarul. este bivalenta: fasta si nefasta. marul a fost considerat fruct al cunoasterii si al libertatii. În traditiile celtice. magiei si revelatiei.colturi-pentagrama. iar André Leroy. Athena si Afrodita. d) 1059 . se presupune ca ar exista cam 6000 de varietati rezultate prin multiple încrucisari. marul joaca rolul de fruct regenerator si întineritor. obiect al dorintei omenesti si al posibilitatii de a deveni nemuritor. la intrarea careia statea de paza un dragon. zeita Discordiei arunca un mar pe masa în timpul festinului de nunta dintre Thébis si Pelée un mar care trebuia sa revina celei mai frumoase dintre zeitele Hera. Imoralitatea. Cu trei secole înaintea erei noastre. pentru ca în secolul al XIX. sombolistica marului. în Franta se vorbeste despre 100 de varietati. Încurajat de aceasta promisiune.Hercule) biruie dragonul si cucereste gradina cu toate bogatiile ei. pepinierist de renume. Legenda spune ca Hesperidele. a gasit mere care prelugeau pâna la 400 de ani viata preotilor. fruct ce încape în causul palmei. Asa cum am mai spus. iar nla nivel planetar. b) dragonul întruchipeaza obstacolele întâmpinate pe drumul spre acest Paradis si care trebuie depasite. grecul Teofrost distingea sase varietati de mzr îna sa Istorie a planetelor. Romanii distingeau treizeci de varietzti de mar si lor li se datoreste expansiunea marului în toata Europa. Heracles (lat. primul consumtor al acestui fruct a fost omul din neolitic din podisul Anatoliei. traiau într-o gradina cu mere de aur. întelepciunea. de altfel. Homer numeste marul fructul frumos. În mitologia graca.

enuntate de Dictionarul de simboluri (ed.lea. Bucuresti. În povestea lui Guillaume (Wilhelm) Tell. 1998 – Dictionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade. 2000 – Structurile antropologice ale imaginarului.Durand. Doina Rusti.132): prin moarte spre viata.A. îl va ucide pe Gessler. Bucuresti. G. erou belgian din secolul al XIV. reprezentant al stapânirii (acesta stiindu-l un arbaletier foarte abil). 1060 . instrument al supliciului.cit. I-a adus doua mere. BIBLIOGRAFIE 1. iar cel de al doilea în soare. prin cruce spre lumina. J. înseamna crucea. cele doua principii: masculin(simbolizat de brad) si feminin (globurile asimilate merelor). 2.Gheerbrant. dar si al izbavirii. reunind într-o singura imagine cele doua semnificatii ale simbolisticii arborelui. marul are un rol nefast.. Biblia. iar arborele. si de a alege.i va asigura nemurirea. spirituala si carnala. În istoria stiintelor. Prin organizarea sa. îl condamna sa nimereasca cu sageata marul asezat pe capul fiului sau. marul ar fi avertismentul divin pus în fata omului spre a cunoaste cele douz directii. prin lemnul sau.lupta omului pentru a ajunge la acea spiritualizare care. Bucuresti.Chevalier. pentru a face pe fiu sa înceteze sa mai plânga. 3. de altfel. Newton descopera legile gravitatiei universale datorita unui mar care îi cade pe cap. al fecunditatii. Acesta a aruncat primul si s-a prefacut în luna. 1994-1995 – Dictionar de simboluri. O legenda populara româneasca povesteste ca Fecioara Maria. pomul de Craciun reuneste sub semnul renasterii. În zilele noastre. refuzând sa salute palaria lui Gessler. 4. Legenda spune ca Wilhelm Tell. mai târziu. p. Wilhelm Tell iese victorios din încercare si.