TENTATIA TREBUIA SA POARTE UN NUME: MAR

Elena PETREA, U.S.A.M.V. Iasi
Dans la Genèse, c’est le troisième jour que Dieu crée ce qu’on appelle aujourd’hui par un terme générique la flore, après avoir séparé la lumière de l’obscurité, la terre du ciel, mais avant la création du Soleil, de la Lune, des corps célestes et même de l’homme, créé le sixième jour. Cela prouve l’importance des végétaux dans l’évolution de l’humanité. Adam et Eve goûtent à la pomme, poussés par le serpent. La symbolique de la pomme n’est pas limitée à cet épisode; bien au contraire, le long des siècles et des civilisations, elle s’est enrichie, devenant extrêmement complexe et séduisante en même temps.

În Facerea, Dumnezeu creeaza ceea ce numim astazi printr-un termen generic- flora, în ziua a treia, imediat ce separa lumina de întuneric, cerul de pamânt, uscatul de ape si înaintea Soarelui, a Lunii, a astrelor, a tuturor vietuitoarelor si a omului care este creat abia în ziua a sasea. Întelegem aici importanta a ceea ce înseamna fotosinteza/clorofila în sustinerea evolutiei umanitatii. Adam si Eva vor trebui sa îngemaneze cele doua simboluri, cel vegetal (pomul vietii si al mortii) si cel animal (sarpele) pentru ca omenirea sa duca la îndeplinire dezideratul „Cresteti si va înmultiti”. Probabil ca Dumnezeu prea prins de activitatea sa creatoare nu si-a dat seama de greseala comisa. Si atunci a fost necesar ceea ce în constructiile narative numim intriga-momentul care declanseaza mersul înainte al actiunii. Daca nu ar fi fost pomul interzis, daca nu ar fi fost sarpele cel siret, nu s-ar fi putu realiza acest „Cresteti si va înmultiti”. Este greu de crezut ca Dumnezeu nu a stiut unde se va ajunge interzicând lui Adam si Evei sa guste din pomul vietii si al mortii (si nu al cunoasterii cum s-a vehiculat în mod gresit), ci din contra, scenariul primordial prevedea acest moment, totul ar fi fost prea liniar, fara un sfârsit care sa însemne de fapt un nou început. Nicaieri în Facerea nu se vorbeste despre mar, abia în secolul al XVIII- lea se asociaza fructul interzis din Biblie unui mar, poate si datoritz faptului ca umanitatea a început sz cerceteze, sa cunoasca diversele mitologii si simbolistica acestora. Astfel, prin flori, fructe, abundenta frunzelor, pomul îndeamna la visare; prin pozitia sa verticala aminteste cel mai mult de pozitia verticala a omului, iar prin perenitatea sa pomul constituie un simbol progresist. Vom întâlni însa si în Biblie si în mitologiile altor popoare imaginea pomului rasturnat, deci aspectul nefast al bivalentei simbolului.
1055

p. Mereu pomul si pasarea sunt prezente împreuna în textele upanisadice. Piatra ar reprezenta stabilitatea în timp ce pomul semnifica devenirea. 332). sinteza celor doua sexe: Fiul „simbolul totalitztii cosmosului în geneza si devenirea sa”. Bucuresti. În capitolul 22 al Apocalipsei.Durand. astri. în traditia chineza. Arhetipul pomului e însotit de acceptiunea ascensionalz a pietrei. Pomul-coloana sintetizeaza diferitele faze ale deschiderii florii: boboc. coloana devine statuie. Sau daca pomul devine coloana. fructele si florile sunt faptele bune si rele. termenul provine din gr. corola deschisa.cit. africana. ramurile sunt impresiile. a carui renastere este perpetua. petale ofilite. Iran sau India. perpetuat pâna astazi în bornele de hotar sau în bornele kilometrice. În diferitele culturi: babiloniana. însemnând casa a zeului. Structurile antropologice ale imaginarului. în parabola evanghelica a „grauntei de mustar” . maya. 1056 . împotriva caruia timpul nu are putere. p. devenita una. Înjghebarile sedentare se construiesc în jurul unui centru. În cele mai arhaice culturi. în pom îsi fac cuib toate vietuitoarele. ramurile adapostesc fântâna cu apa vie.(G. grecia. trunchiul e stropit de Norm. piatra ridicata). astfel verticalismul este comun celor doua entitati. Pomul legendelor nordice se înfatiseaza cu aceleasi atribute cosmice: radacinile stau înfipte în pamânt. bovine. Univers Enciclopedic.332).l pe Terminus „înradacinat”. Pomul simbolizeazz cu usurinta produsul casatoriei. Aceasta ar fi semnificatia bornelor latine reprezentându. floarea si coloana de piatra. locurile sacre erau construite pornindu-se de la un arbore. pomului vietii i se atribuie rolul de a regenera specia umana: „de o parte si de alta a râului creste pomul vietii. în iconografia mondiala. Baitulas. Nimic mai magulitor pentru destinul omului decât de a fi comparat cu un copac. Pomul în multe mitoligii e totalitatea individualitatii umane: trunchiul e inteligenta. Uneori suprapunerea celor doua simboluri merge pâna la contopirea lor.”(op. acvila în vârf: „Rivalitatea dintre sarpe si pasare vine sa dramatizeze si sa verticalizeze aceasta mare imagine cosmica. apoi printr-o colonada si mai târziu prin crucea crestina. pasari. statuia reprezentare a figurii umane.Pomul capata importanta în culturile diverselor popoare o data cu trecerea omului de la statutul de vânator-migrator. pomul este împodobit cu romburi. un stâlp de lemn si un betyl (stâlp de piatra. Egipt. vipera la poale. centru însemnat la începuturi printr-o bârna. la cel de agricultor si de sedentar. vasele capilare sunt nervii.. deci om si pom sunt supusi unei existente ciclice. În Babilon. 2000. serpi. sunt asociate pomul. a stapânitorului.

pentru musulmanii siiti de rit ismaelian „arborele ce îsi ia hrana din pamânt si apa si ajunge dincolo de al saptelea cer simbolizeaza starea 1057 . si daca mergem mai departe cu speculatiile. arborele adevarat imago mundi. în arhetipul pomului. al schemei reciprocitatii ciclice. Pentru Mircea Eliade.1412). purtând în ramurile sale un nounascut. aer si foc. Îngerul îi da lui Seth trei seminte. dar si a crucii..facând rod de douasprezece ori pe an. arborele cu radacinile înfipte în cer si cu ramurile întinse spre pamânt. al progresului. Interesante de urmarit sunt comentariile referitoare la imaginea pomului rasturnat asociat bisexualitatii sarpelui si ambivalentei simbolismului ciclic. în anumite ritualuri lapone. simbol al maturizarii.”(Biblia. Aici vede. p.Durand.334). pamânt. Întreaga simbolistica generata de arbore se înscrie în jurul ideii de cosmos viu. Astfel.cit. subteran (prin radacinile asimilate serpilor). în Siberia si China. p. îl întâlnim în Upanisade. islandeze: „Acest pom rasturnat care socheaza simtul verticalitatii ascendente e un adevarat semn al coexistentei. sau cel al colibelor indienilor sioux. fiind simbol al vietii si al fecunditatii inepuizabile. Simbol al ascensiunii spre cer. australiene. este stâlpul central pe care se sprijina templul în traditia iudeic-crestinz. Legenda biblica spune ca Seth s-a dus în rai sa implore rascumpararea tatalui sau. centru al haosului initial. si frunzele pomului sunt spre tamaduirea neamurilor” sau „Fericiti cei ce spala vesmintele lor ca sa aiba stapânire peste pomul vietii. ”(G. înseamna sfârsit si început. op. stâlpul-centru din sanctuarele vaudoo. mai întâi. din care germineaza trei pomi si din care se va confectiona crucea supliciului. un fel de reazim al lumii. zeii.” (ibidem. crucea înseamna sacrificiu dar si mântuire.334). de vesnica regenerare. în Islam. face legatura între cer si pamânt. pomul si substanta sa lemnul servesc la confectionarea stâlpuluicoloana. al acaracterului ciclic al evolutiei cosmice. Astfel. a doua oara un sarpe încolacit în jurul unui trunchi. un ciclu se închide si se deschide altul. „un pom uscat deasupra unui fluviu. al comunicarii dintre cele trei niveluri. în fiecare luna dându-si rodul. spiritele si sufletele strabat drumul dintre pamânt si cer de-a lungul arborelui. scara spre Dumnezeu. deci si pomul ca si cercul ofidian ramâne masura a timpului. în care pomul vietii este considerat crucea cu sapte trepte. de la suprafata pamântului (prin trunchi) si înalt. a treia oara un pom creste si se înalta pâna la cer. prin crengi. Arborele este stâlpul samanic din iurta siberiana. la Dante. al cresterii. pomul aduna laolalta toate elementele primordiale: apa. Eliade aminteste si de romanul bizantin de circulatie româneasca Varlaam si Ioasof. p.

Daniel (4. duhul cunostintei si al bunei-credinte” (Biblia. pomul cunoasterii. asezate în forma de stea cu cinci 1058 . De la Mediterana pânz în India se pot întâlni si azi pe câmp copaci frumosi de care atârna batiste rosii pe care femeile sterpe le-au prins de ramuri spre a îndupleca soarta.. Psalmi (28. Astfel. devenind arbore al mortii. p. care te-ai marit si te-ai facut puternic. în iconografia crestina apare frecvent imaginea crucii cu frunze sau a Arborelui-Cruce unde gasim în despartirea primelor doua ramuri semnul ? .1994-1995..Ci vei fi alungat dintre oameni. fata este maritata mai înainte de a se uni cu propriul sot cu un pom fructifer. 5-8). 2-22). Multiplele semnificatii atribuite marului au facut din acesta fructul cel mai întâlnit în mitologii si totodata cel mai mistic. Simbolismul marului are drept punct de plecare interiorul lui. 2-10). cu mâna stânga îi ofera o floare. 2-22).Gheerbrant.de beatitudine. p. 225-226 ). Dictionar de simboluri. De altfel.A. Isaia (14. Isaia. Arborele este preluat si în reprezentarea genealogiei. când cel al arborelui stiintei binelui si raului. Pomul vietii e un simbol al fertilitatii pe care s-a cladit de-a lungul timpului o întreagz magie. rege. compus din alveole. reprezentarea unicului si a dualului.Chevalier. tu. în India.”(Daniel. coasta sau gura lui Iesei. iconografia crestina reprezinta acest arbore al lui Iesei ca un arbore ce creste din buricul. continând sâmburi. 14). pomul mortii. dar pâna la urma sunt nimiciti: „Acela esti tu. Bucuresti..în care fiinta coincide cu Dumnezeu” (J. nimeni nu se gândeste la alt pom decât la mar. Fecioara pluteste pe ramura cea mai de sus tinând pruncul pe bratul drept. care poarta pe ramuri regii-stramosi ai lui Hristor. Dar arborele vietii îsi poate rasturna brusc semnificatia. iar deasupra aureolei pruncului se afla porumbelul. casatoria cu arbori asociata casatoriei omului se regaseste si la indienii sioux din America de Nord si în Africa la bosimani si hotentoti. Când se vorbeste de pomul vietii.. cap. Artemis. marul este când fructul arborelui vieti. În Iezechiel (31.686). duhul sfatului si al tariei. întruchipare a Duhului Sfânt. 4.111-3. mai marii pamântului care vor sz-si întinda si sa-si întareasca stapânirea sunt asemuiti cedrilor si chiparosilor. Cu acest înteles de arbore genealogic îl întâlnim si în mitul biblic al arborelui lui Iesei: „O Mladita va iesi din tulpina lui Iesei si un Lastar din radacinile lui va da: si se va odihni peste el Duhul lui Dumnezeu. Nicaieri în Biblie nu ni se spune ca fructul interzis din care musca Eva ar fi marul. duhul întelepciunii si al întelegerii. Abia în Evul Mediu se face din mar simbolul tentatiei spre rau. În traditia crestina întâlnim asa cum am mai amintit asocierea dintre pom si cruce. De obicei.

astazi. Asa cum am mai spus. Homer numeste marul fructul frumos. magiei si revelatiei. marul joaca rolul de fruct regenerator si întineritor. Paris.fruct suficient de banalpentru zona noastra. a gasit mere care prelugeau pâna la 400 de ani viata preotilor.lea. pentru ca în secolul al XIX. marul sa cunoasca asa numita epoca de aur. la intrarea careia statea de paza un dragon. setea de cunoastere. Paris fura pe Elena si ca urmare izbucneste razboiul troian. dar si sentimentul de culpabilitate au drept simbol marul. de altfel. Mitul evoca : a) existenta unui paradis. pentru gali. În mitologia graca. c) Heracles este eroul care învinge toate obstacolele. zeita Discordiei arunca un mar pe masa în timpul festinului de nunta dintre Thébis si Pelée un mar care trebuia sa revina celei mai frumoase dintre zeitele Hera. obiect al dorintei omenesti si al posibilitatii de a deveni nemuritor. întelepciunea. pepinierist de renume. traiau într-o gradina cu mere de aur. Alexandru cel Mare. iar André Leroy. a aparut pe pamânt acum 80 de milioane de ani.Hercule) biruie dragonul si cucereste gradina cu toate bogatiile ei. Zeita Venus este adesea reprezentata tinând un mar în mâna. Heracles este perceput ca erou ce cauta tineretea fara batrânete. La sfârsitul secolului al XVI-lea. Cu trei secole înaintea erei noastre. Din acest motiv. Heracles (lat. fruct ce încape în causul palmei. Marul este un fruct foarte vechi. fiice ale lui Atlas si Hesperis. dar si simbol al involutiei spiritului în materia carnala-sugerat de închiderea pentagramei (omul. zeii mâncau mere si ramâneau tineri.spirit) în interiorul pulpei fructului. grecul Teofrost distingea sase varietati de mzr îna sa Istorie a planetelor. în mitologia scandinava. b) dragonul întruchipeaza obstacolele întâmpinate pe drumul spre acest Paradis si care trebuie depasite. iar nla nivel planetar. În Odiseea. d) 1059 . primul consumtor al acestui fruct a fost omul din neolitic din podisul Anatoliei. Romanii distingeau treizeci de varietzti de mar si lor li se datoreste expansiunea marului în toata Europa. marul a fost considerat fruct al cunoasterii si al libertatii. în Franta se vorbeste despre 100 de varietati. Athena si Afrodita. se presupune ca ar exista cam 6000 de varietati rezultate prin multiple încrucisari.colturi-pentagrama. marul este un fruct al stiintei. este bivalenta: fasta si nefasta. fiul lui Priam si al Hecubei transeaza disputa in favoarea Afroditei care îi promisese dragostea Elenei. plecat în India în cautarea apei vietii. Încurajat de aceasta promisiune. Legenda spune ca Hesperidele. e la fel de sfânt ca stejarul. sombolistica marului. În traditiile celtice. descrie 527 de varietati de mzr în dictionarul sau. Imoralitatea.

mai târziu. Doina Rusti. al fecunditatii. În zilele noastre. enuntate de Dictionarul de simboluri (ed.lea. Wilhelm Tell iese victorios din încercare si. 2000 – Structurile antropologice ale imaginarului. Acesta a aruncat primul si s-a prefacut în luna.cit. 1998 – Dictionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade. iar cel de al doilea în soare. 3.Durand. 4. Legenda spune ca Wilhelm Tell. si de a alege. marul ar fi avertismentul divin pus în fata omului spre a cunoaste cele douz directii. pomul de Craciun reuneste sub semnul renasterii. În povestea lui Guillaume (Wilhelm) Tell. Prin organizarea sa. spirituala si carnala.i va asigura nemurirea. Newton descopera legile gravitatiei universale datorita unui mar care îi cade pe cap. Bucuresti. îl va ucide pe Gessler. pentru a face pe fiu sa înceteze sa mai plânga. p.A. prin lemnul sau.Gheerbrant. înseamna crucea. Bucuresti.Chevalier.132): prin moarte spre viata. de altfel. marul are un rol nefast.lupta omului pentru a ajunge la acea spiritualizare care. Biblia. prin cruce spre lumina. îl condamna sa nimereasca cu sageata marul asezat pe capul fiului sau. dar si al izbavirii. Bucuresti. iar arborele. 1994-1995 – Dictionar de simboluri. J. cele doua principii: masculin(simbolizat de brad) si feminin (globurile asimilate merelor). I-a adus doua mere. 1060 . În istoria stiintelor. G. reprezentant al stapânirii (acesta stiindu-l un arbaletier foarte abil). erou belgian din secolul al XIV. refuzând sa salute palaria lui Gessler. BIBLIOGRAFIE 1. instrument al supliciului. 2.. reunind într-o singura imagine cele doua semnificatii ale simbolisticii arborelui. O legenda populara româneasca povesteste ca Fecioara Maria.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful