TENTATIA TREBUIA SA POARTE UN NUME: MAR

Elena PETREA, U.S.A.M.V. Iasi
Dans la Genèse, c’est le troisième jour que Dieu crée ce qu’on appelle aujourd’hui par un terme générique la flore, après avoir séparé la lumière de l’obscurité, la terre du ciel, mais avant la création du Soleil, de la Lune, des corps célestes et même de l’homme, créé le sixième jour. Cela prouve l’importance des végétaux dans l’évolution de l’humanité. Adam et Eve goûtent à la pomme, poussés par le serpent. La symbolique de la pomme n’est pas limitée à cet épisode; bien au contraire, le long des siècles et des civilisations, elle s’est enrichie, devenant extrêmement complexe et séduisante en même temps.

În Facerea, Dumnezeu creeaza ceea ce numim astazi printr-un termen generic- flora, în ziua a treia, imediat ce separa lumina de întuneric, cerul de pamânt, uscatul de ape si înaintea Soarelui, a Lunii, a astrelor, a tuturor vietuitoarelor si a omului care este creat abia în ziua a sasea. Întelegem aici importanta a ceea ce înseamna fotosinteza/clorofila în sustinerea evolutiei umanitatii. Adam si Eva vor trebui sa îngemaneze cele doua simboluri, cel vegetal (pomul vietii si al mortii) si cel animal (sarpele) pentru ca omenirea sa duca la îndeplinire dezideratul „Cresteti si va înmultiti”. Probabil ca Dumnezeu prea prins de activitatea sa creatoare nu si-a dat seama de greseala comisa. Si atunci a fost necesar ceea ce în constructiile narative numim intriga-momentul care declanseaza mersul înainte al actiunii. Daca nu ar fi fost pomul interzis, daca nu ar fi fost sarpele cel siret, nu s-ar fi putu realiza acest „Cresteti si va înmultiti”. Este greu de crezut ca Dumnezeu nu a stiut unde se va ajunge interzicând lui Adam si Evei sa guste din pomul vietii si al mortii (si nu al cunoasterii cum s-a vehiculat în mod gresit), ci din contra, scenariul primordial prevedea acest moment, totul ar fi fost prea liniar, fara un sfârsit care sa însemne de fapt un nou început. Nicaieri în Facerea nu se vorbeste despre mar, abia în secolul al XVIII- lea se asociaza fructul interzis din Biblie unui mar, poate si datoritz faptului ca umanitatea a început sz cerceteze, sa cunoasca diversele mitologii si simbolistica acestora. Astfel, prin flori, fructe, abundenta frunzelor, pomul îndeamna la visare; prin pozitia sa verticala aminteste cel mai mult de pozitia verticala a omului, iar prin perenitatea sa pomul constituie un simbol progresist. Vom întâlni însa si în Biblie si în mitologiile altor popoare imaginea pomului rasturnat, deci aspectul nefast al bivalentei simbolului.
1055

perpetuat pâna astazi în bornele de hotar sau în bornele kilometrice. în traditia chineza. 332). pomul este împodobit cu romburi. africana. 2000. corola deschisa. vipera la poale. însemnând casa a zeului. Aceasta ar fi semnificatia bornelor latine reprezentându. astfel verticalismul este comun celor doua entitati. a carui renastere este perpetua. Pomul legendelor nordice se înfatiseaza cu aceleasi atribute cosmice: radacinile stau înfipte în pamânt. p. sinteza celor doua sexe: Fiul „simbolul totalitztii cosmosului în geneza si devenirea sa”. Piatra ar reprezenta stabilitatea în timp ce pomul semnifica devenirea. fructele si florile sunt faptele bune si rele. În capitolul 22 al Apocalipsei. Pomul simbolizeazz cu usurinta produsul casatoriei. un stâlp de lemn si un betyl (stâlp de piatra. trunchiul e stropit de Norm. p. împotriva caruia timpul nu are putere.332). Arhetipul pomului e însotit de acceptiunea ascensionalz a pietrei.. statuia reprezentare a figurii umane. ramurile adapostesc fântâna cu apa vie. termenul provine din gr. piatra ridicata). Univers Enciclopedic. 1056 . Pomul-coloana sintetizeaza diferitele faze ale deschiderii florii: boboc. Pomul în multe mitoligii e totalitatea individualitatii umane: trunchiul e inteligenta. deci om si pom sunt supusi unei existente ciclice.Pomul capata importanta în culturile diverselor popoare o data cu trecerea omului de la statutul de vânator-migrator. În Babilon. Nimic mai magulitor pentru destinul omului decât de a fi comparat cu un copac. grecia.Durand. la cel de agricultor si de sedentar.l pe Terminus „înradacinat”. Mereu pomul si pasarea sunt prezente împreuna în textele upanisadice. Iran sau India. astri. Baitulas. devenita una. vasele capilare sunt nervii. Uneori suprapunerea celor doua simboluri merge pâna la contopirea lor. ramurile sunt impresiile. coloana devine statuie. pomului vietii i se atribuie rolul de a regenera specia umana: „de o parte si de alta a râului creste pomul vietii. În cele mai arhaice culturi.(G. floarea si coloana de piatra. Structurile antropologice ale imaginarului. maya. pasari. Egipt. apoi printr-o colonada si mai târziu prin crucea crestina. sunt asociate pomul. serpi. petale ofilite. bovine. În diferitele culturi: babiloniana. Înjghebarile sedentare se construiesc în jurul unui centru.”(op.cit. Sau daca pomul devine coloana. în parabola evanghelica a „grauntei de mustar” . locurile sacre erau construite pornindu-se de la un arbore. în iconografia mondiala. a stapânitorului. acvila în vârf: „Rivalitatea dintre sarpe si pasare vine sa dramatizeze si sa verticalizeze aceasta mare imagine cosmica. centru însemnat la începuturi printr-o bârna. în pom îsi fac cuib toate vietuitoarele. Bucuresti.

p. pomul si substanta sa lemnul servesc la confectionarea stâlpuluicoloana. stâlpul-centru din sanctuarele vaudoo. în care pomul vietii este considerat crucea cu sapte trepte. simbol al maturizarii.1412). fiind simbol al vietii si al fecunditatii inepuizabile. în anumite ritualuri lapone. zeii. de la suprafata pamântului (prin trunchi) si înalt.facând rod de douasprezece ori pe an. Simbol al ascensiunii spre cer. op. centru al haosului initial. în arhetipul pomului. pomul aduna laolalta toate elementele primordiale: apa.”(Biblia. si daca mergem mai departe cu speculatiile. sau cel al colibelor indienilor sioux.334). un ciclu se închide si se deschide altul. înseamna sfârsit si început. aer si foc. islandeze: „Acest pom rasturnat care socheaza simtul verticalitatii ascendente e un adevarat semn al coexistentei. ”(G. Pentru Mircea Eliade. din care germineaza trei pomi si din care se va confectiona crucea supliciului. Astfel. Legenda biblica spune ca Seth s-a dus în rai sa implore rascumpararea tatalui sau. si frunzele pomului sunt spre tamaduirea neamurilor” sau „Fericiti cei ce spala vesmintele lor ca sa aiba stapânire peste pomul vietii. pentru musulmanii siiti de rit ismaelian „arborele ce îsi ia hrana din pamânt si apa si ajunge dincolo de al saptelea cer simbolizeaza starea 1057 . îl întâlnim în Upanisade. dar si a crucii. Interesante de urmarit sunt comentariile referitoare la imaginea pomului rasturnat asociat bisexualitatii sarpelui si ambivalentei simbolismului ciclic. australiene. Aici vede. al progresului. Îngerul îi da lui Seth trei seminte. al acaracterului ciclic al evolutiei cosmice. crucea înseamna sacrificiu dar si mântuire. subteran (prin radacinile asimilate serpilor). arborele adevarat imago mundi. prin crengi. Eliade aminteste si de romanul bizantin de circulatie româneasca Varlaam si Ioasof. mai întâi. în Siberia si China. al schemei reciprocitatii ciclice. a doua oara un sarpe încolacit în jurul unui trunchi. spiritele si sufletele strabat drumul dintre pamânt si cer de-a lungul arborelui.. pamânt. este stâlpul central pe care se sprijina templul în traditia iudeic-crestinz. scara spre Dumnezeu. Arborele este stâlpul samanic din iurta siberiana. face legatura între cer si pamânt. Astfel. purtând în ramurile sale un nounascut. al cresterii. „un pom uscat deasupra unui fluviu.” (ibidem. la Dante.cit. deci si pomul ca si cercul ofidian ramâne masura a timpului. un fel de reazim al lumii.334). Întreaga simbolistica generata de arbore se înscrie în jurul ideii de cosmos viu. în fiecare luna dându-si rodul. arborele cu radacinile înfipte în cer si cu ramurile întinse spre pamânt.Durand. al comunicarii dintre cele trei niveluri. a treia oara un pom creste si se înalta pâna la cer. p. de vesnica regenerare. în Islam. p.

care te-ai marit si te-ai facut puternic. iconografia crestina reprezinta acest arbore al lui Iesei ca un arbore ce creste din buricul.. iar deasupra aureolei pruncului se afla porumbelul. devenind arbore al mortii.Chevalier. Fecioara pluteste pe ramura cea mai de sus tinând pruncul pe bratul drept. mai marii pamântului care vor sz-si întinda si sa-si întareasca stapânirea sunt asemuiti cedrilor si chiparosilor.”(Daniel. în India. casatoria cu arbori asociata casatoriei omului se regaseste si la indienii sioux din America de Nord si în Africa la bosimani si hotentoti. coasta sau gura lui Iesei. 5-8). Isaia.. întruchipare a Duhului Sfânt. Cu acest înteles de arbore genealogic îl întâlnim si în mitul biblic al arborelui lui Iesei: „O Mladita va iesi din tulpina lui Iesei si un Lastar din radacinile lui va da: si se va odihni peste el Duhul lui Dumnezeu. dar pâna la urma sunt nimiciti: „Acela esti tu. Daniel (4.A. pomul cunoasterii. în iconografia crestina apare frecvent imaginea crucii cu frunze sau a Arborelui-Cruce unde gasim în despartirea primelor doua ramuri semnul ? . Dar arborele vietii îsi poate rasturna brusc semnificatia. asezate în forma de stea cu cinci 1058 . Astfel. marul este când fructul arborelui vieti. duhul întelepciunii si al întelegerii. Artemis. p. cap. Dictionar de simboluri. 4. Când se vorbeste de pomul vietii. cu mâna stânga îi ofera o floare. reprezentarea unicului si a dualului. fata este maritata mai înainte de a se uni cu propriul sot cu un pom fructifer. Simbolismul marului are drept punct de plecare interiorul lui.de beatitudine. Pomul vietii e un simbol al fertilitatii pe care s-a cladit de-a lungul timpului o întreagz magie. care poarta pe ramuri regii-stramosi ai lui Hristor.în care fiinta coincide cu Dumnezeu” (J. De altfel. tu. 2-22). rege. compus din alveole. Abia în Evul Mediu se face din mar simbolul tentatiei spre rau. Bucuresti. nimeni nu se gândeste la alt pom decât la mar.1994-1995. În Iezechiel (31.Gheerbrant. Psalmi (28. duhul sfatului si al tariei. De obicei.Ci vei fi alungat dintre oameni.111-3. De la Mediterana pânz în India se pot întâlni si azi pe câmp copaci frumosi de care atârna batiste rosii pe care femeile sterpe le-au prins de ramuri spre a îndupleca soarta. 2-10). 2-22). Multiplele semnificatii atribuite marului au facut din acesta fructul cel mai întâlnit în mitologii si totodata cel mai mistic. duhul cunostintei si al bunei-credinte” (Biblia. Nicaieri în Biblie nu ni se spune ca fructul interzis din care musca Eva ar fi marul.686). În traditia crestina întâlnim asa cum am mai amintit asocierea dintre pom si cruce.. Isaia (14. continând sâmburi. p.. pomul mortii. Arborele este preluat si în reprezentarea genealogiei. 225-226 ). când cel al arborelui stiintei binelui si raului. 14).

magiei si revelatiei.lea.colturi-pentagrama. d) 1059 . grecul Teofrost distingea sase varietati de mzr îna sa Istorie a planetelor. Imoralitatea. astazi. în Franta se vorbeste despre 100 de varietati. dar si simbol al involutiei spiritului în materia carnala-sugerat de închiderea pentagramei (omul. e la fel de sfânt ca stejarul. Din acest motiv.spirit) în interiorul pulpei fructului. marul a fost considerat fruct al cunoasterii si al libertatii. Mitul evoca : a) existenta unui paradis. Zeita Venus este adesea reprezentata tinând un mar în mâna. pepinierist de renume. Athena si Afrodita. fruct ce încape în causul palmei. pentru gali. Încurajat de aceasta promisiune. primul consumtor al acestui fruct a fost omul din neolitic din podisul Anatoliei. obiect al dorintei omenesti si al posibilitatii de a deveni nemuritor. Asa cum am mai spus. La sfârsitul secolului al XVI-lea. Cu trei secole înaintea erei noastre. fiul lui Priam si al Hecubei transeaza disputa in favoarea Afroditei care îi promisese dragostea Elenei.Hercule) biruie dragonul si cucereste gradina cu toate bogatiile ei. Paris. marul sa cunoasca asa numita epoca de aur. iar André Leroy. Heracles (lat. setea de cunoastere. în mitologia scandinava. se presupune ca ar exista cam 6000 de varietati rezultate prin multiple încrucisari. zeii mâncau mere si ramâneau tineri. c) Heracles este eroul care învinge toate obstacolele. Legenda spune ca Hesperidele. iar nla nivel planetar. a aparut pe pamânt acum 80 de milioane de ani. marul joaca rolul de fruct regenerator si întineritor. de altfel. dar si sentimentul de culpabilitate au drept simbol marul. În Odiseea. marul este un fruct al stiintei.fruct suficient de banalpentru zona noastra. este bivalenta: fasta si nefasta. Marul este un fruct foarte vechi. la intrarea careia statea de paza un dragon. plecat în India în cautarea apei vietii. Romanii distingeau treizeci de varietzti de mar si lor li se datoreste expansiunea marului în toata Europa. b) dragonul întruchipeaza obstacolele întâmpinate pe drumul spre acest Paradis si care trebuie depasite. În mitologia graca. Alexandru cel Mare. a gasit mere care prelugeau pâna la 400 de ani viata preotilor. sombolistica marului. întelepciunea. pentru ca în secolul al XIX. În traditiile celtice. zeita Discordiei arunca un mar pe masa în timpul festinului de nunta dintre Thébis si Pelée un mar care trebuia sa revina celei mai frumoase dintre zeitele Hera. descrie 527 de varietati de mzr în dictionarul sau. Heracles este perceput ca erou ce cauta tineretea fara batrânete. traiau într-o gradina cu mere de aur. fiice ale lui Atlas si Hesperis. Homer numeste marul fructul frumos. Paris fura pe Elena si ca urmare izbucneste razboiul troian.

mai târziu. pomul de Craciun reuneste sub semnul renasterii. pentru a face pe fiu sa înceteze sa mai plânga. p. prin cruce spre lumina. Prin organizarea sa. marul ar fi avertismentul divin pus în fata omului spre a cunoaste cele douz directii. În povestea lui Guillaume (Wilhelm) Tell. marul are un rol nefast. reunind într-o singura imagine cele doua semnificatii ale simbolisticii arborelui. instrument al supliciului. Doina Rusti. Newton descopera legile gravitatiei universale datorita unui mar care îi cade pe cap. enuntate de Dictionarul de simboluri (ed. 2. dar si al izbavirii. îl condamna sa nimereasca cu sageata marul asezat pe capul fiului sau. 4. 1994-1995 – Dictionar de simboluri. O legenda populara româneasca povesteste ca Fecioara Maria. 1998 – Dictionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade. Bucuresti. În istoria stiintelor. si de a alege. J. al fecunditatii.A. reprezentant al stapânirii (acesta stiindu-l un arbaletier foarte abil). prin lemnul sau. Legenda spune ca Wilhelm Tell. îl va ucide pe Gessler. de altfel. 1060 . 2000 – Structurile antropologice ale imaginarului. În zilele noastre.132): prin moarte spre viata. Bucuresti. G.lea. erou belgian din secolul al XIV.cit. Biblia. I-a adus doua mere. cele doua principii: masculin(simbolizat de brad) si feminin (globurile asimilate merelor). înseamna crucea. BIBLIOGRAFIE 1. iar arborele. Bucuresti.Gheerbrant.lupta omului pentru a ajunge la acea spiritualizare care. Acesta a aruncat primul si s-a prefacut în luna. iar cel de al doilea în soare. refuzând sa salute palaria lui Gessler.Chevalier.Durand.. Wilhelm Tell iese victorios din încercare si. 3.i va asigura nemurirea. spirituala si carnala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful