TENTATIA TREBUIA SA POARTE UN NUME: MAR

Elena PETREA, U.S.A.M.V. Iasi
Dans la Genèse, c’est le troisième jour que Dieu crée ce qu’on appelle aujourd’hui par un terme générique la flore, après avoir séparé la lumière de l’obscurité, la terre du ciel, mais avant la création du Soleil, de la Lune, des corps célestes et même de l’homme, créé le sixième jour. Cela prouve l’importance des végétaux dans l’évolution de l’humanité. Adam et Eve goûtent à la pomme, poussés par le serpent. La symbolique de la pomme n’est pas limitée à cet épisode; bien au contraire, le long des siècles et des civilisations, elle s’est enrichie, devenant extrêmement complexe et séduisante en même temps.

În Facerea, Dumnezeu creeaza ceea ce numim astazi printr-un termen generic- flora, în ziua a treia, imediat ce separa lumina de întuneric, cerul de pamânt, uscatul de ape si înaintea Soarelui, a Lunii, a astrelor, a tuturor vietuitoarelor si a omului care este creat abia în ziua a sasea. Întelegem aici importanta a ceea ce înseamna fotosinteza/clorofila în sustinerea evolutiei umanitatii. Adam si Eva vor trebui sa îngemaneze cele doua simboluri, cel vegetal (pomul vietii si al mortii) si cel animal (sarpele) pentru ca omenirea sa duca la îndeplinire dezideratul „Cresteti si va înmultiti”. Probabil ca Dumnezeu prea prins de activitatea sa creatoare nu si-a dat seama de greseala comisa. Si atunci a fost necesar ceea ce în constructiile narative numim intriga-momentul care declanseaza mersul înainte al actiunii. Daca nu ar fi fost pomul interzis, daca nu ar fi fost sarpele cel siret, nu s-ar fi putu realiza acest „Cresteti si va înmultiti”. Este greu de crezut ca Dumnezeu nu a stiut unde se va ajunge interzicând lui Adam si Evei sa guste din pomul vietii si al mortii (si nu al cunoasterii cum s-a vehiculat în mod gresit), ci din contra, scenariul primordial prevedea acest moment, totul ar fi fost prea liniar, fara un sfârsit care sa însemne de fapt un nou început. Nicaieri în Facerea nu se vorbeste despre mar, abia în secolul al XVIII- lea se asociaza fructul interzis din Biblie unui mar, poate si datoritz faptului ca umanitatea a început sz cerceteze, sa cunoasca diversele mitologii si simbolistica acestora. Astfel, prin flori, fructe, abundenta frunzelor, pomul îndeamna la visare; prin pozitia sa verticala aminteste cel mai mult de pozitia verticala a omului, iar prin perenitatea sa pomul constituie un simbol progresist. Vom întâlni însa si în Biblie si în mitologiile altor popoare imaginea pomului rasturnat, deci aspectul nefast al bivalentei simbolului.
1055

însemnând casa a zeului. Pomul legendelor nordice se înfatiseaza cu aceleasi atribute cosmice: radacinile stau înfipte în pamânt. Bucuresti. devenita una. maya. În Babilon. Aceasta ar fi semnificatia bornelor latine reprezentându. vipera la poale. astri. Egipt. pomului vietii i se atribuie rolul de a regenera specia umana: „de o parte si de alta a râului creste pomul vietii. Piatra ar reprezenta stabilitatea în timp ce pomul semnifica devenirea. Pomul în multe mitoligii e totalitatea individualitatii umane: trunchiul e inteligenta. p.332).. 332). statuia reprezentare a figurii umane. a stapânitorului. pasari. în iconografia mondiala. Iran sau India. 2000. în pom îsi fac cuib toate vietuitoarele.Pomul capata importanta în culturile diverselor popoare o data cu trecerea omului de la statutul de vânator-migrator.”(op. floarea si coloana de piatra. Înjghebarile sedentare se construiesc în jurul unui centru. împotriva caruia timpul nu are putere. Arhetipul pomului e însotit de acceptiunea ascensionalz a pietrei. astfel verticalismul este comun celor doua entitati. vasele capilare sunt nervii. la cel de agricultor si de sedentar. Structurile antropologice ale imaginarului. Uneori suprapunerea celor doua simboluri merge pâna la contopirea lor. un stâlp de lemn si un betyl (stâlp de piatra. petale ofilite. Pomul-coloana sintetizeaza diferitele faze ale deschiderii florii: boboc. a carui renastere este perpetua.(G. Mereu pomul si pasarea sunt prezente împreuna în textele upanisadice. în parabola evanghelica a „grauntei de mustar” . Pomul simbolizeazz cu usurinta produsul casatoriei. centru însemnat la începuturi printr-o bârna. trunchiul e stropit de Norm. 1056 . pomul este împodobit cu romburi. piatra ridicata). bovine. Baitulas. sunt asociate pomul. acvila în vârf: „Rivalitatea dintre sarpe si pasare vine sa dramatizeze si sa verticalizeze aceasta mare imagine cosmica. perpetuat pâna astazi în bornele de hotar sau în bornele kilometrice. În cele mai arhaice culturi. sinteza celor doua sexe: Fiul „simbolul totalitztii cosmosului în geneza si devenirea sa”. fructele si florile sunt faptele bune si rele. locurile sacre erau construite pornindu-se de la un arbore.l pe Terminus „înradacinat”. În capitolul 22 al Apocalipsei. în traditia chineza. p. coloana devine statuie. grecia. Univers Enciclopedic. apoi printr-o colonada si mai târziu prin crucea crestina. ramurile sunt impresiile.Durand. serpi. africana.cit. Nimic mai magulitor pentru destinul omului decât de a fi comparat cu un copac. Sau daca pomul devine coloana. În diferitele culturi: babiloniana. corola deschisa. ramurile adapostesc fântâna cu apa vie. deci om si pom sunt supusi unei existente ciclice. termenul provine din gr.

la Dante. op. în arhetipul pomului. un ciclu se închide si se deschide altul. al schemei reciprocitatii ciclice. subteran (prin radacinile asimilate serpilor). în fiecare luna dându-si rodul. a doua oara un sarpe încolacit în jurul unui trunchi.. stâlpul-centru din sanctuarele vaudoo. ”(G. fiind simbol al vietii si al fecunditatii inepuizabile. si daca mergem mai departe cu speculatiile. zeii. Simbol al ascensiunii spre cer. dar si a crucii. un fel de reazim al lumii. aer si foc. deci si pomul ca si cercul ofidian ramâne masura a timpului. Interesante de urmarit sunt comentariile referitoare la imaginea pomului rasturnat asociat bisexualitatii sarpelui si ambivalentei simbolismului ciclic. spiritele si sufletele strabat drumul dintre pamânt si cer de-a lungul arborelui. pentru musulmanii siiti de rit ismaelian „arborele ce îsi ia hrana din pamânt si apa si ajunge dincolo de al saptelea cer simbolizeaza starea 1057 . al comunicarii dintre cele trei niveluri. „un pom uscat deasupra unui fluviu. de vesnica regenerare.”(Biblia. înseamna sfârsit si început. Eliade aminteste si de romanul bizantin de circulatie româneasca Varlaam si Ioasof. centru al haosului initial. pomul aduna laolalta toate elementele primordiale: apa. p. Pentru Mircea Eliade. în Siberia si China. arborele cu radacinile înfipte în cer si cu ramurile întinse spre pamânt. crucea înseamna sacrificiu dar si mântuire. sau cel al colibelor indienilor sioux.1412).facând rod de douasprezece ori pe an. a treia oara un pom creste si se înalta pâna la cer. Astfel. p. pomul si substanta sa lemnul servesc la confectionarea stâlpuluicoloana.cit.Durand. prin crengi. Astfel. al progresului. Întreaga simbolistica generata de arbore se înscrie în jurul ideii de cosmos viu. în Islam. australiene. Arborele este stâlpul samanic din iurta siberiana. îl întâlnim în Upanisade. din care germineaza trei pomi si din care se va confectiona crucea supliciului. al cresterii. este stâlpul central pe care se sprijina templul în traditia iudeic-crestinz. Legenda biblica spune ca Seth s-a dus în rai sa implore rascumpararea tatalui sau. islandeze: „Acest pom rasturnat care socheaza simtul verticalitatii ascendente e un adevarat semn al coexistentei. în care pomul vietii este considerat crucea cu sapte trepte. si frunzele pomului sunt spre tamaduirea neamurilor” sau „Fericiti cei ce spala vesmintele lor ca sa aiba stapânire peste pomul vietii. p. pamânt. Îngerul îi da lui Seth trei seminte. al acaracterului ciclic al evolutiei cosmice.” (ibidem. arborele adevarat imago mundi. simbol al maturizarii. mai întâi. face legatura între cer si pamânt. de la suprafata pamântului (prin trunchi) si înalt.334). Aici vede. purtând în ramurile sale un nounascut.334). în anumite ritualuri lapone. scara spre Dumnezeu.

compus din alveole.686). marul este când fructul arborelui vieti.Gheerbrant. rege. p.”(Daniel. Nicaieri în Biblie nu ni se spune ca fructul interzis din care musca Eva ar fi marul. în iconografia crestina apare frecvent imaginea crucii cu frunze sau a Arborelui-Cruce unde gasim în despartirea primelor doua ramuri semnul ? . Dar arborele vietii îsi poate rasturna brusc semnificatia. Daniel (4. De la Mediterana pânz în India se pot întâlni si azi pe câmp copaci frumosi de care atârna batiste rosii pe care femeile sterpe le-au prins de ramuri spre a îndupleca soarta. Când se vorbeste de pomul vietii. Simbolismul marului are drept punct de plecare interiorul lui. în India. pomul cunoasterii. 2-22).în care fiinta coincide cu Dumnezeu” (J. 14). care poarta pe ramuri regii-stramosi ai lui Hristor. reprezentarea unicului si a dualului. iar deasupra aureolei pruncului se afla porumbelul. devenind arbore al mortii. Isaia. nimeni nu se gândeste la alt pom decât la mar.A. Artemis. fata este maritata mai înainte de a se uni cu propriul sot cu un pom fructifer. Bucuresti. casatoria cu arbori asociata casatoriei omului se regaseste si la indienii sioux din America de Nord si în Africa la bosimani si hotentoti.. pomul mortii. dar pâna la urma sunt nimiciti: „Acela esti tu. Psalmi (28. Arborele este preluat si în reprezentarea genealogiei. cu mâna stânga îi ofera o floare. 5-8). cap. duhul întelepciunii si al întelegerii. Isaia (14. Fecioara pluteste pe ramura cea mai de sus tinând pruncul pe bratul drept. mai marii pamântului care vor sz-si întinda si sa-si întareasca stapânirea sunt asemuiti cedrilor si chiparosilor.1994-1995. De altfel.Chevalier. duhul sfatului si al tariei.. Abia în Evul Mediu se face din mar simbolul tentatiei spre rau. În traditia crestina întâlnim asa cum am mai amintit asocierea dintre pom si cruce.111-3. duhul cunostintei si al bunei-credinte” (Biblia. Dictionar de simboluri. 4. În Iezechiel (31. coasta sau gura lui Iesei. Astfel.de beatitudine. care te-ai marit si te-ai facut puternic. 2-10). tu. Pomul vietii e un simbol al fertilitatii pe care s-a cladit de-a lungul timpului o întreagz magie.. Multiplele semnificatii atribuite marului au facut din acesta fructul cel mai întâlnit în mitologii si totodata cel mai mistic. 2-22). Cu acest înteles de arbore genealogic îl întâlnim si în mitul biblic al arborelui lui Iesei: „O Mladita va iesi din tulpina lui Iesei si un Lastar din radacinile lui va da: si se va odihni peste el Duhul lui Dumnezeu. p..Ci vei fi alungat dintre oameni. De obicei. continând sâmburi. când cel al arborelui stiintei binelui si raului. 225-226 ). întruchipare a Duhului Sfânt. iconografia crestina reprezinta acest arbore al lui Iesei ca un arbore ce creste din buricul. asezate în forma de stea cu cinci 1058 .

colturi-pentagrama. grecul Teofrost distingea sase varietati de mzr îna sa Istorie a planetelor. a gasit mere care prelugeau pâna la 400 de ani viata preotilor. b) dragonul întruchipeaza obstacolele întâmpinate pe drumul spre acest Paradis si care trebuie depasite. la intrarea careia statea de paza un dragon. Homer numeste marul fructul frumos.Hercule) biruie dragonul si cucereste gradina cu toate bogatiile ei. fiice ale lui Atlas si Hesperis. descrie 527 de varietati de mzr în dictionarul sau. Marul este un fruct foarte vechi. traiau într-o gradina cu mere de aur. Alexandru cel Mare. În Odiseea. iar André Leroy. La sfârsitul secolului al XVI-lea. Mitul evoca : a) existenta unui paradis. Heracles (lat. a aparut pe pamânt acum 80 de milioane de ani. obiect al dorintei omenesti si al posibilitatii de a deveni nemuritor. În mitologia graca. d) 1059 .fruct suficient de banalpentru zona noastra. sombolistica marului. e la fel de sfânt ca stejarul. Încurajat de aceasta promisiune. fiul lui Priam si al Hecubei transeaza disputa in favoarea Afroditei care îi promisese dragostea Elenei. marul a fost considerat fruct al cunoasterii si al libertatii. Heracles este perceput ca erou ce cauta tineretea fara batrânete.lea. se presupune ca ar exista cam 6000 de varietati rezultate prin multiple încrucisari. de altfel. în mitologia scandinava. magiei si revelatiei. dar si sentimentul de culpabilitate au drept simbol marul. plecat în India în cautarea apei vietii. setea de cunoastere. pentru ca în secolul al XIX. Paris fura pe Elena si ca urmare izbucneste razboiul troian. marul joaca rolul de fruct regenerator si întineritor.spirit) în interiorul pulpei fructului. în Franta se vorbeste despre 100 de varietati. întelepciunea. zeii mâncau mere si ramâneau tineri. dar si simbol al involutiei spiritului în materia carnala-sugerat de închiderea pentagramei (omul. c) Heracles este eroul care învinge toate obstacolele. zeita Discordiei arunca un mar pe masa în timpul festinului de nunta dintre Thébis si Pelée un mar care trebuia sa revina celei mai frumoase dintre zeitele Hera. Paris. Athena si Afrodita. Imoralitatea. Cu trei secole înaintea erei noastre. Romanii distingeau treizeci de varietzti de mar si lor li se datoreste expansiunea marului în toata Europa. pentru gali. marul sa cunoasca asa numita epoca de aur. Legenda spune ca Hesperidele. În traditiile celtice. Zeita Venus este adesea reprezentata tinând un mar în mâna. iar nla nivel planetar. Din acest motiv. pepinierist de renume. astazi. este bivalenta: fasta si nefasta. Asa cum am mai spus. fruct ce încape în causul palmei. primul consumtor al acestui fruct a fost omul din neolitic din podisul Anatoliei. marul este un fruct al stiintei.

1060 . reunind într-o singura imagine cele doua semnificatii ale simbolisticii arborelui. îl va ucide pe Gessler. J. spirituala si carnala. p. 2.Chevalier. În zilele noastre.. al fecunditatii. Biblia.cit. În istoria stiintelor. Doina Rusti. pomul de Craciun reuneste sub semnul renasterii. prin lemnul sau. iar cel de al doilea în soare.lupta omului pentru a ajunge la acea spiritualizare care. BIBLIOGRAFIE 1. prin cruce spre lumina. 2000 – Structurile antropologice ale imaginarului. Legenda spune ca Wilhelm Tell. Bucuresti. refuzând sa salute palaria lui Gessler. 1998 – Dictionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade. de altfel. erou belgian din secolul al XIV.Gheerbrant.132): prin moarte spre viata. mai târziu. O legenda populara româneasca povesteste ca Fecioara Maria. Bucuresti. dar si al izbavirii.i va asigura nemurirea. instrument al supliciului. 4. marul ar fi avertismentul divin pus în fata omului spre a cunoaste cele douz directii. Prin organizarea sa. I-a adus doua mere. În povestea lui Guillaume (Wilhelm) Tell. Bucuresti. iar arborele. Newton descopera legile gravitatiei universale datorita unui mar care îi cade pe cap. Acesta a aruncat primul si s-a prefacut în luna. G.A. marul are un rol nefast.Durand.lea. 1994-1995 – Dictionar de simboluri. înseamna crucea. cele doua principii: masculin(simbolizat de brad) si feminin (globurile asimilate merelor). enuntate de Dictionarul de simboluri (ed. Wilhelm Tell iese victorios din încercare si. 3. pentru a face pe fiu sa înceteze sa mai plânga. si de a alege. reprezentant al stapânirii (acesta stiindu-l un arbaletier foarte abil). îl condamna sa nimereasca cu sageata marul asezat pe capul fiului sau.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful