TENTATIA TREBUIA SA POARTE UN NUME: MAR

Elena PETREA, U.S.A.M.V. Iasi
Dans la Genèse, c’est le troisième jour que Dieu crée ce qu’on appelle aujourd’hui par un terme générique la flore, après avoir séparé la lumière de l’obscurité, la terre du ciel, mais avant la création du Soleil, de la Lune, des corps célestes et même de l’homme, créé le sixième jour. Cela prouve l’importance des végétaux dans l’évolution de l’humanité. Adam et Eve goûtent à la pomme, poussés par le serpent. La symbolique de la pomme n’est pas limitée à cet épisode; bien au contraire, le long des siècles et des civilisations, elle s’est enrichie, devenant extrêmement complexe et séduisante en même temps.

În Facerea, Dumnezeu creeaza ceea ce numim astazi printr-un termen generic- flora, în ziua a treia, imediat ce separa lumina de întuneric, cerul de pamânt, uscatul de ape si înaintea Soarelui, a Lunii, a astrelor, a tuturor vietuitoarelor si a omului care este creat abia în ziua a sasea. Întelegem aici importanta a ceea ce înseamna fotosinteza/clorofila în sustinerea evolutiei umanitatii. Adam si Eva vor trebui sa îngemaneze cele doua simboluri, cel vegetal (pomul vietii si al mortii) si cel animal (sarpele) pentru ca omenirea sa duca la îndeplinire dezideratul „Cresteti si va înmultiti”. Probabil ca Dumnezeu prea prins de activitatea sa creatoare nu si-a dat seama de greseala comisa. Si atunci a fost necesar ceea ce în constructiile narative numim intriga-momentul care declanseaza mersul înainte al actiunii. Daca nu ar fi fost pomul interzis, daca nu ar fi fost sarpele cel siret, nu s-ar fi putu realiza acest „Cresteti si va înmultiti”. Este greu de crezut ca Dumnezeu nu a stiut unde se va ajunge interzicând lui Adam si Evei sa guste din pomul vietii si al mortii (si nu al cunoasterii cum s-a vehiculat în mod gresit), ci din contra, scenariul primordial prevedea acest moment, totul ar fi fost prea liniar, fara un sfârsit care sa însemne de fapt un nou început. Nicaieri în Facerea nu se vorbeste despre mar, abia în secolul al XVIII- lea se asociaza fructul interzis din Biblie unui mar, poate si datoritz faptului ca umanitatea a început sz cerceteze, sa cunoasca diversele mitologii si simbolistica acestora. Astfel, prin flori, fructe, abundenta frunzelor, pomul îndeamna la visare; prin pozitia sa verticala aminteste cel mai mult de pozitia verticala a omului, iar prin perenitatea sa pomul constituie un simbol progresist. Vom întâlni însa si în Biblie si în mitologiile altor popoare imaginea pomului rasturnat, deci aspectul nefast al bivalentei simbolului.
1055

În Babilon. la cel de agricultor si de sedentar. perpetuat pâna astazi în bornele de hotar sau în bornele kilometrice. a stapânitorului. pomul este împodobit cu romburi. fructele si florile sunt faptele bune si rele. deci om si pom sunt supusi unei existente ciclice. pasari.Durand. Iran sau India. ramurile sunt impresiile. sinteza celor doua sexe: Fiul „simbolul totalitztii cosmosului în geneza si devenirea sa”. 2000. sunt asociate pomul. floarea si coloana de piatra. p. statuia reprezentare a figurii umane. pomului vietii i se atribuie rolul de a regenera specia umana: „de o parte si de alta a râului creste pomul vietii.332). 1056 . Egipt. trunchiul e stropit de Norm. în iconografia mondiala. p.(G. Structurile antropologice ale imaginarului. Înjghebarile sedentare se construiesc în jurul unui centru. petale ofilite. a carui renastere este perpetua. piatra ridicata). În diferitele culturi: babiloniana. vasele capilare sunt nervii. centru însemnat la începuturi printr-o bârna.Pomul capata importanta în culturile diverselor popoare o data cu trecerea omului de la statutul de vânator-migrator. astri. corola deschisa. grecia. coloana devine statuie.l pe Terminus „înradacinat”. serpi. un stâlp de lemn si un betyl (stâlp de piatra. Pomul simbolizeazz cu usurinta produsul casatoriei. Piatra ar reprezenta stabilitatea în timp ce pomul semnifica devenirea. Sau daca pomul devine coloana. Pomul în multe mitoligii e totalitatea individualitatii umane: trunchiul e inteligenta.”(op. În capitolul 22 al Apocalipsei. bovine. 332). devenita una. Bucuresti. acvila în vârf: „Rivalitatea dintre sarpe si pasare vine sa dramatizeze si sa verticalizeze aceasta mare imagine cosmica. astfel verticalismul este comun celor doua entitati. împotriva caruia timpul nu are putere. Mereu pomul si pasarea sunt prezente împreuna în textele upanisadice. africana. locurile sacre erau construite pornindu-se de la un arbore. Baitulas. însemnând casa a zeului. Univers Enciclopedic. Aceasta ar fi semnificatia bornelor latine reprezentându. vipera la poale. în pom îsi fac cuib toate vietuitoarele. Pomul-coloana sintetizeaza diferitele faze ale deschiderii florii: boboc. în parabola evanghelica a „grauntei de mustar” . Arhetipul pomului e însotit de acceptiunea ascensionalz a pietrei. Nimic mai magulitor pentru destinul omului decât de a fi comparat cu un copac. În cele mai arhaice culturi.cit.. în traditia chineza. termenul provine din gr. maya. ramurile adapostesc fântâna cu apa vie. Uneori suprapunerea celor doua simboluri merge pâna la contopirea lor. Pomul legendelor nordice se înfatiseaza cu aceleasi atribute cosmice: radacinile stau înfipte în pamânt. apoi printr-o colonada si mai târziu prin crucea crestina.

” (ibidem. pomul si substanta sa lemnul servesc la confectionarea stâlpuluicoloana. pamânt. stâlpul-centru din sanctuarele vaudoo. Întreaga simbolistica generata de arbore se înscrie în jurul ideii de cosmos viu. la Dante. Interesante de urmarit sunt comentariile referitoare la imaginea pomului rasturnat asociat bisexualitatii sarpelui si ambivalentei simbolismului ciclic. centru al haosului initial. Aici vede. prin crengi. al schemei reciprocitatii ciclice.. al comunicarii dintre cele trei niveluri. Astfel. de vesnica regenerare. mai întâi. un ciclu se închide si se deschide altul. scara spre Dumnezeu. fiind simbol al vietii si al fecunditatii inepuizabile. simbol al maturizarii.334). a treia oara un pom creste si se înalta pâna la cer. si frunzele pomului sunt spre tamaduirea neamurilor” sau „Fericiti cei ce spala vesmintele lor ca sa aiba stapânire peste pomul vietii.facând rod de douasprezece ori pe an. subteran (prin radacinile asimilate serpilor). pomul aduna laolalta toate elementele primordiale: apa. din care germineaza trei pomi si din care se va confectiona crucea supliciului.Durand. Astfel. deci si pomul ca si cercul ofidian ramâne masura a timpului. în Islam.”(Biblia. sau cel al colibelor indienilor sioux. arborele adevarat imago mundi. al acaracterului ciclic al evolutiei cosmice. în care pomul vietii este considerat crucea cu sapte trepte. Eliade aminteste si de romanul bizantin de circulatie româneasca Varlaam si Ioasof. si daca mergem mai departe cu speculatiile. „un pom uscat deasupra unui fluviu. a doua oara un sarpe încolacit în jurul unui trunchi. p. de la suprafata pamântului (prin trunchi) si înalt. arborele cu radacinile înfipte în cer si cu ramurile întinse spre pamânt. op.1412). îl întâlnim în Upanisade. un fel de reazim al lumii. australiene. aer si foc. dar si a crucii. Pentru Mircea Eliade. islandeze: „Acest pom rasturnat care socheaza simtul verticalitatii ascendente e un adevarat semn al coexistentei. ”(G. Arborele este stâlpul samanic din iurta siberiana. este stâlpul central pe care se sprijina templul în traditia iudeic-crestinz. în Siberia si China. p. în arhetipul pomului. înseamna sfârsit si început. zeii. crucea înseamna sacrificiu dar si mântuire. purtând în ramurile sale un nounascut. Simbol al ascensiunii spre cer. în fiecare luna dându-si rodul. pentru musulmanii siiti de rit ismaelian „arborele ce îsi ia hrana din pamânt si apa si ajunge dincolo de al saptelea cer simbolizeaza starea 1057 . face legatura între cer si pamânt. al progresului. în anumite ritualuri lapone.334). spiritele si sufletele strabat drumul dintre pamânt si cer de-a lungul arborelui. al cresterii. Îngerul îi da lui Seth trei seminte. Legenda biblica spune ca Seth s-a dus în rai sa implore rascumpararea tatalui sau. p.cit.

duhul sfatului si al tariei. duhul întelepciunii si al întelegerii. 225-226 ). cu mâna stânga îi ofera o floare. Dictionar de simboluri. 2-22).111-3. În traditia crestina întâlnim asa cum am mai amintit asocierea dintre pom si cruce. rege. Dar arborele vietii îsi poate rasturna brusc semnificatia. tu. Astfel. compus din alveole. Fecioara pluteste pe ramura cea mai de sus tinând pruncul pe bratul drept. De altfel. nimeni nu se gândeste la alt pom decât la mar. cap. marul este când fructul arborelui vieti. În Iezechiel (31.. reprezentarea unicului si a dualului. 4. pomul mortii. asezate în forma de stea cu cinci 1058 . Daniel (4. Psalmi (28. Cu acest înteles de arbore genealogic îl întâlnim si în mitul biblic al arborelui lui Iesei: „O Mladita va iesi din tulpina lui Iesei si un Lastar din radacinile lui va da: si se va odihni peste el Duhul lui Dumnezeu. 5-8). dar pâna la urma sunt nimiciti: „Acela esti tu. 14). iconografia crestina reprezinta acest arbore al lui Iesei ca un arbore ce creste din buricul. p. Arborele este preluat si în reprezentarea genealogiei. p. 2-10). devenind arbore al mortii. Pomul vietii e un simbol al fertilitatii pe care s-a cladit de-a lungul timpului o întreagz magie.în care fiinta coincide cu Dumnezeu” (J.Ci vei fi alungat dintre oameni. care poarta pe ramuri regii-stramosi ai lui Hristor. Isaia. fata este maritata mai înainte de a se uni cu propriul sot cu un pom fructifer. întruchipare a Duhului Sfânt. pomul cunoasterii. coasta sau gura lui Iesei. când cel al arborelui stiintei binelui si raului. Bucuresti. continând sâmburi. în iconografia crestina apare frecvent imaginea crucii cu frunze sau a Arborelui-Cruce unde gasim în despartirea primelor doua ramuri semnul ? . Simbolismul marului are drept punct de plecare interiorul lui. Când se vorbeste de pomul vietii. Nicaieri în Biblie nu ni se spune ca fructul interzis din care musca Eva ar fi marul. mai marii pamântului care vor sz-si întinda si sa-si întareasca stapânirea sunt asemuiti cedrilor si chiparosilor. în India. Isaia (14. care te-ai marit si te-ai facut puternic..1994-1995.A. De la Mediterana pânz în India se pot întâlni si azi pe câmp copaci frumosi de care atârna batiste rosii pe care femeile sterpe le-au prins de ramuri spre a îndupleca soarta. De obicei..686).Gheerbrant. duhul cunostintei si al bunei-credinte” (Biblia. Artemis.de beatitudine. Multiplele semnificatii atribuite marului au facut din acesta fructul cel mai întâlnit în mitologii si totodata cel mai mistic. casatoria cu arbori asociata casatoriei omului se regaseste si la indienii sioux din America de Nord si în Africa la bosimani si hotentoti. Abia în Evul Mediu se face din mar simbolul tentatiei spre rau. iar deasupra aureolei pruncului se afla porumbelul.”(Daniel. 2-22)..Chevalier.

sombolistica marului. pentru gali. grecul Teofrost distingea sase varietati de mzr îna sa Istorie a planetelor. în mitologia scandinava. Asa cum am mai spus. zeii mâncau mere si ramâneau tineri. b) dragonul întruchipeaza obstacolele întâmpinate pe drumul spre acest Paradis si care trebuie depasite. Cu trei secole înaintea erei noastre.Hercule) biruie dragonul si cucereste gradina cu toate bogatiile ei. În Odiseea. dar si simbol al involutiei spiritului în materia carnala-sugerat de închiderea pentagramei (omul. marul este un fruct al stiintei. magiei si revelatiei. marul sa cunoasca asa numita epoca de aur. primul consumtor al acestui fruct a fost omul din neolitic din podisul Anatoliei. La sfârsitul secolului al XVI-lea. În traditiile celtice. fiice ale lui Atlas si Hesperis. c) Heracles este eroul care învinge toate obstacolele. Heracles (lat. Paris. astazi. întelepciunea. Heracles este perceput ca erou ce cauta tineretea fara batrânete. Mitul evoca : a) existenta unui paradis. se presupune ca ar exista cam 6000 de varietati rezultate prin multiple încrucisari. Alexandru cel Mare. traiau într-o gradina cu mere de aur.fruct suficient de banalpentru zona noastra. dar si sentimentul de culpabilitate au drept simbol marul. marul joaca rolul de fruct regenerator si întineritor. Zeita Venus este adesea reprezentata tinând un mar în mâna. la intrarea careia statea de paza un dragon. pentru ca în secolul al XIX. descrie 527 de varietati de mzr în dictionarul sau. pepinierist de renume. în Franta se vorbeste despre 100 de varietati. fiul lui Priam si al Hecubei transeaza disputa in favoarea Afroditei care îi promisese dragostea Elenei. Încurajat de aceasta promisiune. d) 1059 . iar nla nivel planetar. Athena si Afrodita.spirit) în interiorul pulpei fructului. este bivalenta: fasta si nefasta. Romanii distingeau treizeci de varietzti de mar si lor li se datoreste expansiunea marului în toata Europa. obiect al dorintei omenesti si al posibilitatii de a deveni nemuritor. a gasit mere care prelugeau pâna la 400 de ani viata preotilor. iar André Leroy. Homer numeste marul fructul frumos. Paris fura pe Elena si ca urmare izbucneste razboiul troian. a aparut pe pamânt acum 80 de milioane de ani. Imoralitatea. plecat în India în cautarea apei vietii. marul a fost considerat fruct al cunoasterii si al libertatii.colturi-pentagrama. de altfel. În mitologia graca.lea. e la fel de sfânt ca stejarul. setea de cunoastere. Din acest motiv. Legenda spune ca Hesperidele. zeita Discordiei arunca un mar pe masa în timpul festinului de nunta dintre Thébis si Pelée un mar care trebuia sa revina celei mai frumoase dintre zeitele Hera. fruct ce încape în causul palmei. Marul este un fruct foarte vechi.

Doina Rusti. 2. îl va ucide pe Gessler.cit. enuntate de Dictionarul de simboluri (ed. Biblia.lupta omului pentru a ajunge la acea spiritualizare care. 1060 . Newton descopera legile gravitatiei universale datorita unui mar care îi cade pe cap. p. 1994-1995 – Dictionar de simboluri. reprezentant al stapânirii (acesta stiindu-l un arbaletier foarte abil). Prin organizarea sa.Chevalier. iar cel de al doilea în soare. Legenda spune ca Wilhelm Tell. 4. Bucuresti.132): prin moarte spre viata. instrument al supliciului. J. Acesta a aruncat primul si s-a prefacut în luna. erou belgian din secolul al XIV. 1998 – Dictionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade. Bucuresti. si de a alege. al fecunditatii. 2000 – Structurile antropologice ale imaginarului. înseamna crucea. prin cruce spre lumina. iar arborele. reunind într-o singura imagine cele doua semnificatii ale simbolisticii arborelui. I-a adus doua mere. pomul de Craciun reuneste sub semnul renasterii. spirituala si carnala. mai târziu. O legenda populara româneasca povesteste ca Fecioara Maria. BIBLIOGRAFIE 1. Wilhelm Tell iese victorios din încercare si.Durand. În istoria stiintelor. cele doua principii: masculin(simbolizat de brad) si feminin (globurile asimilate merelor). de altfel. 3. Bucuresti. îl condamna sa nimereasca cu sageata marul asezat pe capul fiului sau. În zilele noastre. pentru a face pe fiu sa înceteze sa mai plânga. dar si al izbavirii. marul ar fi avertismentul divin pus în fata omului spre a cunoaste cele douz directii.A.Gheerbrant. În povestea lui Guillaume (Wilhelm) Tell. refuzând sa salute palaria lui Gessler. G.i va asigura nemurirea. prin lemnul sau.lea.. marul are un rol nefast.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful