TRADIȚII ȘI OBICEIURI POPULARE ÎN SERBĂRILE

PREȘCOLARILOR

"Nimic nu-i mai frumos, mai nobil,decât meseria de educator, de grădinar de suflete

umane, de călăuză a celor mai curate și mai pline de energie mlădițe"(D. Almaș).
Să-i învățăm pe copii să prețuiască și să respecte obiceiurile și tradițiile în care s-au
născut, să-i învățăm să iubească meleagurile natale, portul românesc și pe români. Să le
sădim în suflet aceste elemente definitorii ale identității neamului românesc fără de care nu
am mai putea ști de unde venim și cine suntem de fapt noi românii pe acest pământ. Să-i
ajutăm pe copii să înțeleagă imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populară
românească este o minunată oglinda în care se reflectă cu cea mai mare intensitate frumusețea
României, istoria și mai ales sufletul neamului.

Valorificând frumusețea tradițiilor și obiceiurilor populare în cadrul serbărilor cu

preșcolarii reușim să înfrumusețăm viața copiilor, îi ajutăm să cunoască tradițiile românești și
rolul important pe care-l au în viața oamenilor din cele mai vechi timpuri, modul cum aceste
tradiții au dăinuit peste timp. Prin conținutul serbărilor îi ajutăm pe copii să înțeleagă mesajul
și conținutul acestor obiceiuri populare, adaptându-le particularităților de vârstă și
aptitudinilor artistice individuale. Cu acest prilej introducem copiii într-o lume frumoasă a
cântecului, dansului, poeziei, poveștilor, glumelor, proverbelor, zicătorilor și strigăturilor a
unor evenimente tradiționale - Crăciunul, Paștele, Moș Nicolae, etc - copiii având
posibilitatea să cunoască frumusețea și bogăția folclorului, diversitatea tradițiilor și
obiceiurilor românești, armonia limbii române.
Serbările au o importanță deosebită în educarea copiilor.În primul rând prin conținutul
lor, transmit un anumit mesaj, apoi copiii se pregătesc împreună și depun eforturi susținute
pentru realizarea unui scop comun, reușita serbării.
Serbările aduc lumină în sufletul copiilor, dau aripi imaginației, crează o atmosferă
plină de plăcere, bucurie. În transmiterea obiceiurilor și tradițiilor în serbările preșcolare am
pornit de la ideea că nu există un alt element artistic care să poată fi aplicat multilateral în
ansamblul procesului educațional ca serbările școlare. Pentru copii ele reprezintă o distracție
veselă, plăcută, iar pentru educator constituie prilejul de a oferi mănunchiul bucuriei de-a
lungul unui șir întreg de repetiții.
Cântecele populare întâlnite la toate serbările antrenează, tonifică și energizează
gândirea,memoria,atenția,imaginația,creativitatea,spiritul de disciplină și prietenia. Dacă
jocul și cântecul nu este trăit, nu poate pune în rezonanță corzile sufletești ale ființei umane.
Când priviți o serbare cu obiceiuri străvechi ale românilor, cu cântece și dansuri
populare,gândiți-vă că priviți un moment,oglinda și sufletul acestui popor ce a considerat
păstrarea tradiției o datorie și o onoare.

REZUMAT
 La vârsta preșcolară tradițiile sunt greu de înțeles, de aceea, noi,educatoarele încercăm
să transmitem din generație în generație,portul,graiul,obiceiurile și datinile,așa cum le-am
moștenit de la străbuni folosind diferite ocazii :vizionarea unor spectacole de
folclor,lecturarea unor opere din literatura populară,prezentarea de obiecte de artă populară și
nu îi ultimul rând interpretarea unor roluri în cadrul serbărilor școlare organizate cu diferite
ocazii. Ele sunt izvor de bucurii și satisfacții ce creează copiilor o stare de bună
dispoziție,favorabilă atât dezvoltării psiho-fizice cât și estetice.
Serbarea ’’Bradului de Crăciun’’cuprinde întotdeauna colinde,scenete legate de
nașterea lui Iisus,dansuri populare,dansul caprei sau al călușarilor,plugușorul sau sorcova.
Copiii interpretează diferite roluri : solist vocal,dansator,povestitor,recitator, formându-și sau
perfecționându-și o serie de abilități artistice.
În concluzie, consider că valorificând frumusețea tradițiilor și obiceiurilor populare în
cadrul serbărilor cu preșcolarii reușim să înfrumusețăm viața copiilor,îi ajutăm să cunoască
tradițiile românești și rolul important pe care-l au în viața oamenilor din cele mai vechi
timpuri sau modul în care aceste tradiții au dăinuit peste timp.

BIBLIOGRAFIE
Ion Apostol Popescu : ‘’Studiu de folclor și artă populară ‘’,Editura Minerva,București,1970.
Revista ”Învățământul preșcolar”.1-2, 2000.