PROIECT LA LIMBA ROMANA

TEMA: Cartea preferata.

TIMP LIMITA: in ultimele ore din
semetrul 1
CE TREBUIE SA FACEM?
a) Poate fii sub foma de:-afis
-ppt(power point)
-pot sa am si costum
b) Prezentarea orala trebuie sa abia
4 minute
c) Carti pe care l-as putea baga in
proiect desi eu le-am citit:-Baiatul
Miliardar
-Insula
Robotiilor
 -
Amuleta
-
Zambeste
d) Carti pe care NU le-am citit desi as
putea sa le bag in proiect dupa ce le
citesc
 Val si Cetatea Sufletelor (ANA
ALFIANU)-31,35 lei LIBRIS
 Ca pestele in copac (LYNDA
MULLABY HUNT)-26,32 lei
LIBEARIADELFIN
 Olguta si un bunic de milioane(ALEX
MOLDOVAN)-
 Fetita careia nu-I placea numele
sau(ELIF SHAFAK)-26,06 lei
CARTURESTI
 Razboiul care mi-a salvat viata
(KIMBERLY BRUBAKER BRADLEY)-
28.99 EMAG
 Visatorul( IAN McEWAN)-22,29 EMAG
 Robitii din familia mea (JAMES
PATTERSON)-
 Numara stele (LOIS LOWRY)-29,99
KARTE
 Minunea ( R.J. PALACIO)-
 Darul lui Jonas (LOIS LOWRY)-
 Codul bunelor maniere -10 lei LIBRIS
 TRADITI SI OBICEIURI DIN
MUNTENIA

Muntenia este teritoriul situat in sudul Romaniei, regiunea

estica a vechii Valahia (sau Tara Romaneasca). Dupa cum
ii spune si numele, ocupa tinutul de sub munte, fiind
delimitata de lantul carpatic, Dunare si raul Olt. Cuprinde
judetele Arges, Dambovita, Prahova, Buzau, Braila,
Ialomita, Calarasi, Ilfov, Giurgiu, Teleorman si municipiul
Bucuresti. In Antichitate, Muntenia a fost locuita de geti,
apoi a fost parte componenta a regatului dac al lui
Burebista. De-a lungul timpului, valurile de popoare
migratoare au determinat stabilirea unei populatii destul de
reduse in aceasta zona; abia in secolul al XIV-lea, cand s-
au pus bazele Tarii Romanesti, au inceput sa vina grupuri
de romani sud- dunareni, bulgari si greci. Influenta slaba a
grupurilor etnice si lipsa efortului de a impune propriile
valori si obiceiuri au facut ca in Muntenia sa se pastreze
mai putine traditii. Cu toate acestea, daca vizitezi satele,
vei intalni cateva dintre cutumele care au rezistat trecerii
timpului.
Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou
in Muntenia
In Muntenia, atmosfera sarbatorilor de iarna se face simtita
incepand cu ziua Sfantului Nicolae (6 decembrie), cand copiii
asteapta nerabdatori cadourile din ghetute. Pana in Ajunul
Craciunului, gospodarii se ocupa cu taierea porcului, femeile
fac curatenie in casa si in curte, iar cei mici invata colinde si
impodobesc bradul. Ulitele satelor sunt invaluite de mirosuri
apetisante si de cantece vesele care anunta nasterea lui Iisus.
In aceasta perioada, muntenii nu uita nici de cei care nu se
mai afla printre ei; in judetul Arges se pastreaza obiceiul
colindetilor: in seara de Ajun, satenii isi daruiesc unii altora
covrigi, vin si tuica fiarta, pomenind numele celor morti.

In apropierea Craciunului se formeaza diferite cete de

colindatori care merg sa vesteasca sarbatoarea si sa ureze
gazdelor sanatate, belsug si noroc. Tipica Munteniei
subcarpatice este ceata de fete care colinda in special flacaii;
odinioara, doar barbatii neinsurati indeplineau acest obicei.
Mai actuale sunt grupurile mixte si cele formate din membrii
familiei, care viziteaza cu precadere rudele, prietenii si
 vecinii. Ritual plin de culoare si originalitate, colindatul are
rolul de a indeparta spiritele rele si de a aduce prosperitatea.
Traditii de Paste in Muntenia
Pastele este in primul rand o sarbatoare de suflet, un moment
care aminteste de iubirea divina si de miracolul invierii.
Obiceiurile pastrate in aceasta perioada sunt mai putine,
importante fiind valorile spirituale si semnificatia lor pentru
crestini. In Saptamana Mare, gospodinele inrosesc ouale si
pregatesc mancarurile traditionale cu care ii vor servi pe
musafiri. De pe masa si din cosul pascal nu lipseste in niciun
an pasca, aliment care face aluzie la trupul lui Hristos. In
Muntenia, pasca este deseori inconjurata de zimtisori, avand
forma unui soare care ofera vitalitate oamenilor si naturii.
Traditii de nunta in Muntenia
O alta datina specifica este ruperea turtei, un colac mare, frumos
ornamentat, pe care nasa il rupe deasupra capului miresei. Se
spune ca este semnul bogatiei si ca toti nuntasii trebuie sa
manance din ea. Apoi se danseaza nuneasca (hora miresei),
ocazie cu care soacra mica ofera cadouri nasilor si socrilor ca
semn al bucuriei prilejuite de maritisul fetei. De asemenea, mai
exista obiceiul ca mireasa impreuna cu un fecior sa ude alaiul.
De la casa tinerei, ei se opresc in dreptul celei de-a treia fantani
spre rasarit; aici baiatul scoate apa cu un ulcior, iar mireasa ii
stropeste pe nuntasi cu un buchet de busuioc si un prosop ud.
Repetata de trei ori, traditia este menita sa aduca noroc de
casatorie pentru tineri.
Traditii din timpul anului in Muntenia
Dragobetele este sarbatoarea romaneasca a iubirii,
anuntand sosirea primaverii si un an rodnic. In
Muntenia, fetele strang apa de pe florile de fragi si o
folosesc pentru a-si pastra frumusetea. Tinerii petrec in
aer liber, in jurul focurilor, bucurandu-se de soare si de
primele flori. Se spune ca cine nu serbeaza aceasta zi va
fi singur tot anul.
Rusaliile (sau Pogorarea Sfantului Duh) se sarbatoresc
duminica, la 50 de zile dupa Paste. In satele muntenesti,
mai ales in Arges si Muscel, tinerii indeplinesc un ritual
cu origini dacice. Daruindu-si unii altora farfurii
decorate pline cu paine si coliva, baietii se infratesc, iar
fetele se insuratesc. In trecut, acest obicei avea loc in
biserica, unde preotul citea rugaciuni pentru a intari
legaturile dintre tineri.