Transilvania, un tărâm fascinant

România este o țară plină de tradiții frumoase, obiceiuri interesante și

căutate, superstiții care te fac să te întrebi oare de unde au apărut și legende duse la
extrem. De multe ori ne întrebăm de rădăcinile lor și dacă au sau nu un sâmbure de
adevăr. Fie că sunt reale sau pur și simplu inventate, datinile româneșți dau farmec
țării noastre și o îmbogățesc cultural.
Iată așadar câteva obiceiuri, tradiții, superstiții și legende de pe tărâmul ardelenesc.

 ICOANELE PICTATE PE STICLĂ

Surprinzător sau nu pictura pe sticlă, în deosebi al icoanelor, este

o artă populară întâlnită exclusiv în Transilvania. Această artă apare în
jurul secolului al XVIII-lea la renumita mănăstire Nicula acolo unde
este și cel mai vechi atelier al acestei îndeletniciri.

CAMERA ÎMPĂCĂRII DIN BIERTAN

Această cămăruță, menită cuplurilor care urmau să divorțeze, este

situată în Biserica fortificată din Biertan. Camera divorțurilor (sau camera
împăcării) e situată în turnul bisericii și avea un rol important în societatea
tradițională.

În această încăpere era un singur pat, un singur tacâm și o singură cană

menită să apropie cuplurile închise aici.

Se mai spune că toate cele 300 de cupluri închise aici au ajuns la împăcare și
până la urmă au rămas împreună.

NOAPTEA DE SÂNZIENE

Este o tradiție veche, populară cu o poveste magică.

Se spune că între 21 și 23 iunie cerurile se deschid și lumea noastră

comunică cu lumea de dincolo, moment în care putem lua legătura cu persoanele
dragi sau apopiate care au decedat. Tot în noaptea de Sânziene putem înțelege
graiul animalelor de la care putem afla secrete ascunse.
 În aceste zile se practică și baia solstițiului în cinstea lui Ioan Botezătorul
care te curăță de supărări și îți împlinește dorințe pentru următorul an.

Oricare ar fi legenda în care alegi să crezi, Noaptea de Sânziene este o

legendă îmbrăcată în farmec.

USTUROIUL ȘI VAMPIRII

Legenda spune că vampirii sunt creaturi care apar noaptea, în special în data
în care s-ar sărbători Sfântului Andrei.

Tot legenda mai spune despre vampiri că ar inhiba vointele oamenilor pantru
a le fura înfățișarea sau frumusețea, puterea și chiar și laptele mamelor.

Punctele slabe ale vampirilor ar fi lumina soarelui, crucile făurite din

ghimpii trandafirilor sălbatici, semințele de mac și usturoiul.

Oamenii obișnuiau să ungă ferestrele, gurile hornurilor, sobele, găurile de

cheie și tocurile ușilor pentru a-i ține departe, după cum spune legenda.

FUGA LOLELOR

Tradiția lolelor se referă la un obicei din secolul al XVII-lea care presupunea

înmânarea lăzilor de breaslă celor care urmau să conducă țara. Aceste lăzi erau
păzite de persoane mascate care se numeau în acea perioadă Lole sau Urzeln.

Acest obicei nu era doar în Transilvania ci și pe teritoriul Austriei,

Germaniei și Elveției.

În ziua de azi această tradiție se sărbătorește cu o fugă pe străzile orașului de

către persoane cu mășți, pentru a ține spiritele rele departe.

FĂRȘANGUL

Acest obicei simbolizează sfârșitul iernii și intrarea în postul Paștelui.

Numele de Fărșang s-ar trage din cuvântul german “vastschang” care ar însemna
“ultima băută” și ar face referire la ultima petrecere de din-aintea Paștelui.

Această tradiție se serbează prin purtarea unor mășți cu fețe de bătrâni însă
printre ele se află și măști hazlii și hidoase care ar semnifica alungarea spiritelor
rele.
 DRAGOBETELE

Datina sărbătorii de Dragobete presupunea ca băieții și fetele să fie îmbrăcați

în port de sărbătoare.

Aceștia urmau să se întâlnească în fața bisericii după care să pornească prin

păduri sau lunci după primele flori ale primăverii.

Pe dealurile satelor, se aprindeau focuri în jurul cărora tinerii stăteau și

povesteau.

La prânz, fetele porneau în fugă către casă fiind urmărite de băiatul care o
plăcea. Dacă acesta o ajungea din urmă și fata îl plăcea, trebuiau să se sărute sub
ochii tuturor. De unde și expresia “Dragobetele sărută fetele!”

Simbolul acelui sărut era că cei doi urmau să fie logodiți pentru un an sau
mai mult.

SANGEORZUL ȘI FOCUL VIU

Sangeorzul este mai degrabă un ritual de fertilitate folosindu-se apă și măști

verzi în timpul ceremonialului și se serbează de Sfântul Gheorghe.

Obiceiul presupune fie ca băieții să stropească fetele cu apă, fie că un băiat

mascat în crengi și frunze verzi să fie stropit cu apă.

Tot de Sfântul Gheorghe, se mai serbează în alte zone ale Transilvaniei și

Focul Viu.

Acest obicei presupunea ca băieții tineri să aprindă un foc fie în tocul ușii
gospodăriei, fie la stânile lor.

Tinerii trebuiau să folosească doar lemn și iască până apăreau primele

scântei urmând ca la emanarea fumului să îl direcționeze către vacile lor pentru a le
apăra de strigoi fie săreau peste acesta pentru a-i proteja de rele și necazuri.

PĂPĂLUGĂ

În zona ardealului mai găsim un obicei care, la fel ca în alte zone ale lumii,
s-ar presupune că ar aduce ploaia. Acest obicei se numește Păpălugă.
 Păpălugile sunt defapt fete îmbrăcate în frunze care dansează pentru a aduce
ploaia.

Această denumire de păpălugă se află mai mult pe teritoriul Transilvaniei

însă face referire la Paparudă – zeița pluviometrică.

Paparuda este identificată cu zeiță indiană Rudra.

DEOCHIUL

Deochiul este una din cele mai cunoscute superstiții prin care o persoană
poate vătăma o altă persoană mai vulnerabilă, în special copii mici sau femeile
devenite proaspăt mămici, cu o singură privire de admirație sau invidie.

Persoana deocheată are anumite simptome neplăcute fără motiv, cum ar fi

dureri de cap, lipsa bruscă de energie sau stări de amețeală. De această vraja putem
scăpa prin descântec care constă în rugăciuni succesive.

Pentru prevenirea deochiului trebuie să purtăm un obiect roșu asupra

noastră.

Îmbrăcăminte tradițională:

Maghiari

Români
 Mâncare specifică Transilvaniei:
- Ciorbă de pui cu tarhon
Tarhonul este aproape nelipsit din mancarurile
ardelenesti, iar parfumul pe care-l da preparatelor este
absolut senzational.
- Ciorbă de rubarba
Rubarba este foarte apreciata in Ardeal si, desi nu este 100% romaneasca, a
intrat cu succes in lista de produse traditionale ale zonei.
- Fasole facaluită
Aproape că nu lipsește de la masă.
- Creier măcelăresc
Este una dintre retetele ardelenesti cu specific haiducesc. Suna pretentios,
dar este un preparat delicios, obtinut fara prea mult efort.
- Tocăniță ardelenească de porc
Ardelenii stiu una si buna: nu-i mancare ardeleneasca aia care nu are urme
de porc si untura! Asa ca ne conformam si trecem pe lista de produse traditionale
din Transilvania aceasta tocanita grozava, fiarta inabusit cu tot ce-i trebuie.