Introducere

  Cră ciunul este una dintre cele mai așteptate să rbă tori din lume,
cele mai multe dintre tradiții fiind pă strate pâ nă în zilele noastre.
Fiecare româ n se pregă tește pentru a întâ mpina această să rbă toare
în funcție de zona în care se află , tradițiile și obiceiurile fiind diferite
de la o zonă la alta. Unele tradiții însă , au origini comune, iar bradul
împodobit, cadourile, colindă torii și delicatesele pregă tite de că tre
gospodinele pricepute nu ar trebui să lipsească din nicio casă .

         Vă invită m să cunoașteți și să vedeți obiceiurile și preparatele

transilvă nene!
Preparate tradiționale transilvănene
Bucă tă ria din Transilvania este un amestec unic de preparate
vechi româ nești, să sești și ungurești. În această zonă s-au îmbinat
extrem de interesant mâ ncă rurile specifice zonei cu influențe în
special maghiare și să sești adaptate la preferințele și obiceiurile
locuitorilor din această zonă a ță rii. 
Balmoșul, sarmalele cu pă sat, gomboți, bulz ardelenesc și supă de
chimen sunt doar unele dintre preparatele specifice savurate de
că tre româ ni în seara de Cră ciun. 
Umblatul cu steaua, capra
În satele din Maramureș colindă torii iau cu asalt ulițele încă din
Ajunul Cră ciunului și sunt ră splă tiți cu nuci, mere, colaci sau bani.
Tinerii umblă din casă în casă cu "steaua" sau cu "capra". 
Urări de Crăciun
Ură rile de Cră ciun, fie că sunt scrise din suflet, fie că sunt mesaje de Craciun
haioase preluate de pe internet, toţi ne bucură m câ nd telefonul ne anunţă că
avem un mesaj nou. Cră ciunul este un moment unic în care toţi încearcă m să
ne  facem “cură ţenie în suflet”, uită m de griji şi ne încă lzim inimile cu iubire şi
bucurie. Oferă în dar un gâ nd frumos celor dragi ală turi, aminteşte-le câ t de
mult înseamnă pentru tine printr-un mesaj de Cră ciun luminos.
Tava cu jar
 Pe vremuri atunci câ nd populația sașilor din Transilvania era încă
mare, pe 12 decembrie se practica o tradiție care cerea ca tată l să
umble cu o tavă pe cap în care erau puse jar și câ teva crenguțe. El
trebuia să se plimbe prin toată gospodă ria pentru a proteja casa
de toate cele rele.
Viflaimul
Colindul nu este complet fă ră ceata tinerilor care vestesc nașterea
lui Iisus prin obiceiul Viflaimului. Ei au asupra lor o biserică în
miniatură , din lemn și un placaj pe care este reconstituit staulul în
care s-a nă scut Iisus. Pe aceștia gazdele sunt obligate să le
ră splă tească doar în bani pentru ca ale lor case să fie ferite
de ghinion.
Chematul fetelor
Chematul fetelor este o tradiție pă strată din stră buni. Aceștia sunt
tineri care îmbracă straie populare și pornesc în ziua de Cră ciun
pe la casele fetelor necă să torite și le invită la o petrecere care va
avea loc de obicei în urmă toarele zile. 
Colinde specifice Transilvaniei
Veniți pă stori
Hristos se naște
În cetatea împă ră tească
O stea s-a ivit
La Bethleem în jos
Iată vin colindă tori
Râ urel de ploaie
Superstiții de Crăciun
De la Cră ciun pâ nă la Bobotează în case unde sunt fete de mă ritat
nu se toarce, nu se coase. Că alfel nu se mă rită !
Dacă a doua zi de Cră ciun va bate tare vâ ntul- se va strica recolta
ce va să vie și toamna urmă toare va fi foarte furtunoasă și
ploioasă .
Portul popular din Transilvania
În ansamblu, ca și element specific al întregii zone, Transilvania se
caracterizează prin costumul cu catrință , dar și o mare varietate a acestei
piese. Catrința se poate defini ca o piesă dreptunghiulară îngustă , de
aproximativ 40-50 cm, care se poartă așezată vertical în față și în spate de la
brâ u în jos. Deși, piesă comună specifică Transilvaniei, catrința se arată diferit
în funcție de zonele și influențele din regiune. De exemplu, în Hunedoara
catrința se țese de două ori patru ițe pe fond negru, fă ră ornamente. În
Mă rginimea Carpaților, în Tâ rnave se țese în dungi înguste orizontale pe fond
roșu. În zonele Cluj, Munții Apuseni pâ nă la Nă să ud se gă șeste catrința care se
ornamentează cu alesă turi pe fondul roșu de la poale, fond care cuprinde în
timp aproape trei sferturi din catrință .
Portulul popular