𝓞𝓛𝓣𝓔𝓝𝓘𝓐

𝒪𝒷𝒾𝒸𝑒𝒾𝓊𝓇𝒾 𝓈𝒾 𝓉𝓇𝒶𝒹𝒾𝓉𝒾𝒾
Clasa a IX-a A .
Realizat de :
Stroe Gabriel
Barbu Razvan
Zanfir Emanuel
Ceausu Sebastian
Botezatu George
Preparate Friptura Sarmale Lebar Piftie
de Craciun de
specifice porc
Olteniei
INTRODUCEREA
În data de 20 decembrie, odată cu Ignatul, se intră în
sărbătorile de iarnă. Din această zi și până la Crăciun, începe
perioada colindatului, umblatul cu capra, turca sau brezaia, o
mască cu cap de animal, cu scopul de a aduce rodnicie recoltelor
și bunăstare animalelor din ogradă. Înainte de Ajun, în noaptea
de 23 spre 24 decembrie, în unele zone ale țării se face masa de
Ajun, pentru sufletele morților, cu alimente de post la care este
invitat și preotul ca să le guste și să le binecuvânteze.
Tot în această perioadă încep și colindele de Crăciun,
care anunță Nașterea Domnului. Tradiția spune că Dumnezeu a
lăsat colindele pe pământ, special ca să ne mai scape de păcate,
iar când acestea nu se vor mai auzi, vor ieși Diavolii pe pământ
Colindătorii sunt răsplătiți cu covrigi, mere, nuci și
turte specifice, numite „scutecele lui Hristos”, dar mai nou lumea
oferă și bani.
Chiar și la masa de Crăciun este bine să ascultăm colinde,
pentru că aduc armonie în relațiile dintre oameni și belșug în
case și pe ogoare.
Traditii si obiceiuri in Ajunul Craciunului
– Nu se bea rachiu, considerându-se băutura Diavolului;

– Nu se dă de împrumut și se ia înapoi ce s-a împrumutat;

– Nu se aruncă gunoiul;

– Se spune că nu e bine să te bați, nici măcar în glumă că te umpli de bube în timpul anului;

– Copii pornesc cu colindul: ”Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați”;

– În unele zone, copiilor li se dă să mănânce bostan, ca să fie grași tot anul;

– În noaptea dinspre Crăciun se spune că apa se preface în vin și animalele vorbesc.

 În localitatile din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică „scormonitul în foc”. Toţi
membrii familiei se adună în jurul focului şi, pe rând, dau cu o nuia, spunând: „Bună
dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile
lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.

„Piţărăii” este un obicei de pe vremea dacilor care se practică în localităţile de pe Valea Jiului
şi care semnifică sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire pentru rodnicia holdelor şi a
pomilor. Piţărăii sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în
haine populare care se adună în noaptea dinaintea Ajunului pentru a împodobi steaguri cu
clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori pe care le agaţă de prăjini de câţiva
metri lungime. Alaiul porneşte apoi la colindat.
 Poezii specifice în Oltenia
Oltenia - Virgil
Carianopol
O fată-naltă, numai veselie,
Cu lanuri mari de grâne şi de foc
Umblă-mbrăcată-n fote lungi şi iie,
C-un curcubeu de bete pe mijloc.
Mai mare dragul s-o priveşti în toate,
S-o vezi la horă-n zile de popas
Sau să-i colinzi prin casele-nflorate
Cu miros de gutui şi ananas.
Îşi are şi ea dragostea ei sfântă:
Îi face Oltul curte zi de zi
Şi-o mângâie, dar Jiul care-i cântă
S-ar mânia pe dânsa dac-ar şti!
Cu creştetul Parâng, cu ochii stele
Cu păru-n vânt, păduri de mii de ani
Cântec pentru Oltenia
De bucurie rar avurăm parte,
În unele duminici, pe la nunţi,
Suntem olteni pe viaţă şi pe moarte,
Suntem olteni, adică suntem munţi.
Un rost ne-a dat măicuţa noastră, dulcea,
Să fim, dintre români, cei mai fierbinţi,
Din Dolj şi până-n Olt, şi până-n Vâlcea,
Şi până-n Gorj şi până-n Mehedinţi!
Oltenia, Eterna Terra-Nova,
Un cântec are astăzi şi-n priviri:
Hai Universitatea! Hai Craiova!
Tu, Campioana unei mari iubiri!
La Tricolorul românesc se-nchină
Şi-i face jurământ prin luptă, azi,
Oltenia, provincia latină,
A lui Mihai, al nostru, cel viteaz.
Poezii specifice in Oltenia
Un oltean între olteni
Iubitorul de catren
Onorează a sa prezenţă,
Ne e un constant îndemn,
Izbutită evidenţă.
Creatorul înzestrat,
Asta-i crez nemăsurat!

Luminează-un zâmbet blând,

Afectuos, purtat de gând!
Un oltean între olteni,
Rămas tot la Boureni,
Iscusitul gospodar,
Animat de cele sfinte,
Ne este creator de frunte!
Colindele
E perioada colindelor, iar în satele în care nu vin turiștii, obiceiurile, acolo unde nu s-
au pierdut cu totul, au suferit transformări ample. Copiii colindă cu gândul la răsplată,
alta decât cea de pe vremea bunicilor. A dispărut biciul, dar au apărut petardele, iar
semnificația spuselor de altădată s-a pierdut.

Copiii colindau doar în Ajun, mai întâi copiii mari și la urmă cetele de copii mai micuți. Ulițele se
umpleau de glasuri cristaline și de sunete de clopoței. Băieții pocneau din bici, fiind o adevărată întrecere
între ei și o dovadă de măiestrie să reușești să faci biciul să pocnească așa cum nu reușește nimeni.
Colinde specifice in Oltenia
1. La tulpina, la doi meri
La tulpină la doi meri,
Le-roi domnule este-o masă
de boieri le-roi domnule.
N'apucara de'nchinara,
La tulpină la doi meri,
Nici din masa nu luara.
Le-roi domnule este-o masă
de boieri le-roi domnule.
Vazur' un paun calare
La tulpină la doi meri,
Alb ca fulgu' de ninsoare.
Le-roi domnule este-o masă
de boieri le-roi domnule.
Calu' murg si seaua verde,
La tulpină la doi meri,
Fuge de nici nu se vede,
Le-roi domnule este-o masă
de boieri le-roi domnule.
Din copite fulgerand,
La tulpină la doi meri,
Din potcoave scaparand
Le-roi domnule este-o masă
de boieri le-roi domnule.
2. A venit, a venit iarna
A venit, a venit iarna
Pe la usi pe la feresti
A venit, a venit iarna
Cu colinde romanesti
Fericiti sa fiti cu totii
Si sa fiti bogati,
Sa aveti colaci la masa
Sa va bucurati
Colindam, colindam, iarna
Pe la case de romani
Colindam, colindam, iarna
Pe la oameni dragi si buni
Sa aveti ferestre-n soare
Acum de sarbatori
Sa-i primiti cu drag la masa
Pe colindatori
A venit, a venit iarna
Pe la usi pe la feresti
A venit, a venit iarna
Cu colinde romanesti
Colindam, colindam, iarna
Pe la case de romani
Colindam, colindam iarna
Pe la oameni dragi si buni