Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tradițiile românești datează din cele mai vechi timpuri și continuă și în ziua de
azi. Ele sunt de pe vremea geto-dacilor, sunt păstrate până în vremurile noastre
și au la bază credințe și mituri.
Mărţişorul
Mărţişorul este un simbol străvechi, care marchează venirea timpului călduros
pe meleagurile româneşti. În credinţele populare, acest talisman are puteri
magice. Este un talisman al norocului, al bunăstării și al prețuirii Mărțișorul este
un obiect micuț legat cu două fire împletite, alb și roșu, care semnifică lupta
vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii.
Babele
Sărbătorile de iarnă
Sărbătorile de iarnă sunt marcate şi ele de cele mai frumoase tradiţii româneşti.
Iarna se ţin obiceiuri şi datini populare, care provin din trecut, dar se urmează
cu sfinţenie chiar şi în ziua de azi.
De Anul Nou tinerii merg cu “Pluguşorul” are loc “jocul caprei” sau “jocul
cerbului” , jocul ursului și sorcova.
Plugușorul este un obicei prin care se urează locuitorilor unei așezări ca anul ce
urmează să fie un an cu recolte bogate. În ziua de 31 decembrie, copiii încep să
meargă pe străzi pocnind din bici, sunând din clopoței, și urând noroc și
bogăție.
Jocul caprei
Capra a fost socotită de români ca animalul care alungă spiritele rele şi aduce
noroc în noul an.
Ursul
Jocul Ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu masti intalnite in
in Bucovina
Sorcova
Este o tradiție prin care, în prima zi a anului nou, se bate de mai multe ori
umărul unei anumite persoane cu o sorcovă care joacă rolul unei baghete
magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite sănătate, tinerețe și fertilitate.
Acest ritual se realizează doar de copii pentru că tradiția spune că ei au sufletul
curat și astfel urările lor se îndeplinesc mai ușor.