REPERTORIUL OBICEIURILOR CALENDARISTICE

Specii muzicale folclorice integrate Obiceiurilor de Primavara,Vara si Toamna

Numeroasele obiceiuri din ciclul primavara si vara marcheaza diferitele

etape ale vietii rurale traditionale ,in care proportile de baza sunt agricultura si
cresterea animalelor .

Unele din aceste obiceiuri sunt legate de o anumita data .

ALIMORI,CRUCII,SANGEORZUL,ARMINDENI CALUSUL,DRAGAICA.

Altele se practica in functie de necesitatile de desfasurarea a muncilor

agricole .PAPARUDA SCALOIANUL CUNUNA

Atele au o semnificatie
agrala .ALIMORI ,GURBANUL ,CRUCII,PLUGARUL ,LAZARELUL,PAPARU
DA ,LAZARICA ,LAZARUL,LAZARA ,BOLINDUL

Lazarul
-se practica uneori in sambata Floriilor

-se mai pastreaza pe langa Giurgiu

Lazari
-se face intr.o zi de vineri in luna aprilie in sudul Telormanului

Lazara
-are loc in jurul datei de 1 martie iar la munte sunt 2 sambete ale lui Lazar

Lazarelul
-are urarea asemanatoare cu bolindul , este practicat de fete insotite uneori de
femei varsnice ,ele merg din cacsa.n casa cantand

-cantecul are vers octosilabic , la finanul fiecarui vers trisilabic

-ritmul este giusto.silabic ,mai rar aksak

PAPARUDA
-a fost consemnata de Dimitrie Cantemir sub denumirea de paparuda

-alte denumiri locale    mamaruta ,babaruta dodolita .

Obiceiurile paparudei este practicat in lunile cu seceta .Melodiile difera de la o

zona la alta si sunetul in concordanta cu caracterul jocului .

Cantecele incep cu cuvantul PAPARUDA,si au tipar hexasilabic si ritmic masurat

de dans    fara ornamente cu caracter silabic

SCALOINUL
-un alt obicei de inportanta ploii practicat in jumatatea Dobrogei ,Moldovei si
Olteniei .Poate purta diferite denumiri .MUNCULITA PLOII ,SCARVAN ,MUMA
PLOII .Obiceiurile se fac in jurul unei papusi din lut , aranjati toti intr un cerc si
invardindu.se

DRAGAICA
-marcheaza un obicei important din cadrul sarbatorilor de vara

-maturizarea recoltei

-in Molduva ,Dimitrie    Cantemir o prezinta ca fe un joc ce se facea de

sanziene ,fetele din sat alegeaun pe cea mai frumoasa si cea mai voioasa fata pe
care o numeau Dragaica ,o duceau cu alai la camp, o aranjau cu cele mai frumoase
flori si ii dadeau sa bea    apa din cea mai aproape fantana

                  Pentru terminarea procesului obiceiuriilor Primavara    Vara si Toamna   

se inceie cu un obicei cu o mare raspandire a obiceiului anti.ploaie

CUNUNA in sudul Transilvaniei

BUZDUGAN    in Fagarassin in Alba

IUPURE IN MUNTENIA SI Oltenia dupa forma si aspectele fiecarei zone

 OBICEIURI SI TRADITII DE IARNA

Ultima luna a anului denumita popular Undrea este plina de evenimente

religioase , de datini si obiceiuri de iarna din vechime care au rezistat    scurgerii
timpului ,fiind preluate ca atare sau adaptare vremuriilor moderne .De Craciun si
Anul Nou parcurgem un intreg ritual de asemenea traditii, intre care se detaseaza
colindele, cantecele de stea, diverse urari si strigaturi de Plugusor care variaza de la
o regiune la alta ,ba chiar de la un sat la altul .

In Bucovina s. au pastrat probabil cele mai    multe manifestari legate de

sarbatoriile hibernare .In pitorestile comune Vama ,Fundul
Moldovei ,Pojorata ,Sadova dar si in orasele Suceava, Vatr Dornei si Rdauti, cele
mai bogate in obiceiuri traditionale.

Nasterea Domnului este vestita prin colinde deosebite ,de o mare varietate ,unele
de sorginte crestina referitoare strigat la Nasterea Pruncului ,O CE VESTE
MINUNATA ,ASTAZI S.A NASCUT HRISTOS

Unele colinde de acest tip sunt asezonate cu scenete de teatru popular jucate
pe la casele gospodarilor la usi si la ferestre dar si in interiorul locuintelor ,in fata
mesei incarcate de colaci, mere, nuci si alte bunatati care se daruiesc apoi
interpretilor

Cantecul de stea creat de oamenii bisericii sub influenta    creatiilor

luterane .In Romania ,precum si in alte tari de rit crestin rasaritea, unde inchinarea
magilor e sarbatorita odta cu Craciunul ,umblatul cu steau are loc in saptamana
dintre Craciun si Revelion precum in tarile de rituri apusene ,unde inchinarea
magilor e sarabtorita la Boboteaza, se umbla cu steaua in ajunul bobotezei

Un cortegiu complex ,care ureaza in noaptea de Anul Nou in Moldova ,in

Bucovina poarta numele de Malanca .Se pare ca denumirea vine de la numele
sfintei serbate pe 31 Decembriei ,Sf.Melania ,careia slavii ii spun Milanca .Dupa
unele afirmatii , Malanca este doar o mascare in mos si baba sau doar denumirea
capriei .In Bucovina cuprinde toate traverstirile posibile   

In Romania pentru a intra cu bine in noul an si a avea noroc, conform

traditiilor romanesti, anumite bucate nu ar trebui sa ne lipseasca sub nicio forma de
pe masa de sarbatori .Potrivit acestuia,de pe masa festiva nu trebuie sa lipseeasca 7
mere rosii, acestea simbolizand sanatatea . Pe masa de Revelion trebuie sa fie 12
nuci ,simbolul trainiciei, care trebuie puse intr.o stranchina .Ele reprezinta cele 12
luni ale anului,iar pentru bunastare specialistii recomanda 12 boabe de strugure
alb .Trebuie sa ramana pe masa de Revelion, toate,pana la ultima masa de 1
Ianuarie ,atunci vor fi ridicate de pe masa .Ziua de 1 Ianuarie este data copiilor
mici de a merve in colina cu sorcova ,un bat din lemn de nuc invelit cu decoratiuni
colorate care poarta noroc . Se mai poarta obiceiul de a merge in colindat cu asa
numita Capra ,Plugusorul si Buhaiul in anumite zone .