Influen.a englez. in terminologia politic.

a romanei actuale
ADRIANA STOICHI.OIU-ICHIM
Facultatea de Litere
Universitatea din Bucure.ti
1. Muta.iile profunde intervenite in via.a societ..ii romane.ti dup. decembrie 1
989 au impus un nou tip de comunicare politic., .deschis. h tuturor innoirilor lex
icale (imprumuturi, calcuri, crea.ii interne, evolu.ii semantice etc.)1.
Observa.iile care urmeaz. se refer. la imprumuturi de origine englez. .i la calc
uri dup. modele engleze.ti intalnite in presa scris. .i audio-vizual. a ultimulu
i deceniu, cu aten.ie special. pentru anii 2001-2003.
Alegerea acestei categorii de termeni politici este motivat. nu atat prin num.ru
l lor, cat prin frecven.a de utilizare .i prin valorile semantice .i stilistice
dezvoltate pe teren romanesc. Raporta.i la comunicarea politic. din perioada de
.tranzi.ie h, ei pot fi considera.i cuvinte-martor2, purt.toare ale unor valori si
mbolice complexe.
2. De.i perspectiva analizei noastre este predominant lingvistic. (vizand aspect
e semantice .i stilistice), nu vor lipsi preciz.rile de ordin func.ional, cu ref
erire la specificul comunic.rii politice realizate prin canale mediatice.
O asemenea abordare rela.ional. este cu atat mai necesar. cu cat majoritatea cer
cet.rilor consacrate comunic.rii politice ignor. problemele de natur. lexico-sem
antic., insistand asupra aspectelor tehnice, ideologice sau sociologice ale comu
nic.rii mediatice3.
3. In lingvistica romaneasc., terminologia politic. de origine englez. nu a fost
inc. studiat. in mod sistematic. Referiri ocazionale se g.sesc in studii .i art
icole consacrate anglicismelor in general4 sau unor aspecte particulare ale infl
uen.ei engleze5.
Dic.ionarele de tip lingvistic (DN3, DCR2, MDN) includ majoritatea termenilor po
litici de origine englezeasc., de la cei mai vechi, cu etimologie multipl. anglo
-francez. (lider, miting), pan. la cei mai recen.i (leadership, summit, VIP, yes
man in MDN; establishment, wasp in DCR2). Calcurile frazeologice .i semantice su
nt mult mai slab reprezentate in DN3 in compara.ie cu DCR2, unde g.sim cortin. d
e fier, gulere albe, sp.larea banilor.
Unicul dic.ionar politic romanesc (DP), ap.rut in 1975 sub egida Academiei ..tef
an Gheorghiu h, include intre cele 1700 de articole ale sale numai 9 termeni de or
igine englez.: substantivele comune boss, lider, miting, outsider, numele propri
i siglate CIA .i NATO, sintagma gentleman fs agreement .i derivatele sufixale lobb
ism .i machartism. Fiind elaborat . a.a cum se precizeaz. in prefa.. (DP, p. 7)
. .in lumina concep.iei marxist-leniniste, a principiilor PCR h, dic.ionarul refle
ct. cli.ee ale propagandei comuniste, care afecteaz. obiectivitatea defini.iilor
prin enun.uri evaluative precum: .lobbismul r.mane un teren al exercit.rii coru
p.iei h (p. 333); .NATO este controlat de cercuri politico-militare agresive, inte
resate in continuarea cursei inarm.rilor h(p. 382).
.Politizarea h defini.iilor se intalne.te . intr-o m.sur. mai redus. . .i in DN3 (
vezi defini.ia pentru lider: .conduc.tor al unui partid politic sau al unei orga
niza.ii burgheze h).
4. Analiza de fa.. este motivat. de cre.terea semnificativ. a ponderii influen.e
i engleze in terminologia politic. romaneasc., in contextul general al .invaziei h
de anglicisme .i americanisme6. Avem in vedere atat imprumuturile (inclusiv num
e proprii), cat mai ales calcurile (frazeologice .i semantice) absente din dic.i
onarele romane.ti, dar frecvent utilizate in pres.
(corectitudine politic., prim. doamn., foaie de parcurs, Carte Alb. etc.). Se cu
vin, de asemenea, semnalate muta.ii intervenite in sfera semnifica.iilor (denota
tive .i/sau conotative) .i a uzului (in plan pragmatic-func.ional .i stilistic).
Intrucat cercetarea noastr. are caracter sincronic, problemele de ordin istoric
.i etimologic nu vor fi abordate decat tangen.ial. De pild., nu consider.m relev
ant. in context distinc.ia intre etimologia direct. (englez.).i cea prin filier.
(francez.)7, mai ales c. dic.ionarele romane.ti prefer., in situa.ii controvers
ate, solu.ia etimologiei multiple (in DN3 . miting .i gentlemans fs agreement, in
MDN . lider, in DCR2 . lobby). De asemenea, nu ne propunem o diferen.iere net. i
ntre anglicisme .i americanisme8, cu excep.ia cazurilor cand referentul apar.ine
 spa.iului britanic (speaker, Tory, Whig) ori american (congressman).
In consecin.., vom considera ca rezultat al influen.ei engleze unit..ile lexical
e imprumutate sau calchiate care au un etimon sau un .model h inregistrat in dic.i
onare generale (BBC) sau cu profil politic (DPA, DPER) ale limbii engleze.
In m.sura posibilului, vom incerca s. preciz.m statutul de .noutate lexical. rea
l. h sau .noutate lexical. aparent. h9 al imprumuturilor .i calcurilor, de.i asemene
a distinc.ii sunt greu de f.cut in absen.a unor dic.ionare datate (singurele car
e ofer. informa.ii referitoare la prima atestare sunt DCR2 .i DEA). Un exemplu d
e .noutate aparent. h ar fi utilizarea termenului lider in domeniul publicit..ii c
u sensurile .cel mai bun produs h sau .primul intr-un domeniu h, neinregistrate in d
ic.ionarele romane.ti, dar atestate in BBC: .Connex . liderul pie.ei de telecomu
nica.ii din Romania h (A, 10.02.2003, p. 5); .Dacia r.mane liderul pie.ei h (A, 31.0
1.2003, p. 6); .Antena 1 a dominat programul de Revelion ca lider de audien.. h (A
nt. 1, 1.01.2003). In acest caz, caracterul de noutate este mai greu de sesizat,
fiind vorba de l.rgirea polisemiei unui imprumut vechi (atestat in roman. de la
jum.tatea secolului al XIX-lea)10 prin preluarea recent. (dup. 1989) a unui sen
s atestat in englez. .i u.or de asociat celor deja existente in limba noastr.11.
5. Intrucat terminologia politic. de origine englez. este, de regul., introdus.
.i difuzat. prin intermediul mass-media, se impune o prezentare succint. a conce
ptului de comunicare politic., a.a cum apare el in bibliografia de specialitate1
2.
Abordat. succesiv sau simultan din diverse perspective (comportamentalist., stru
ctural-func.ionalist., interac.ionist. .i dialogic.)13, comunicarea politic. a f
ost ini.ial asimilat. . intr-o viziune reduc.ionist. .i tehnocratic. . propagand
ei .i .marketingului politic / electoral h14.
Perspectiva actual. asupra acestei discipline (aflat. la intersec.ia teoriei com
unic.rii cu sociologia, politologia, lingvistica, semiotica, antropologia, istor
ia, filosofia), eviden.iaz. caracterul s.u complex, multidimensional, nu lipsit
de riscul confuziei15.
Spre deosebire de tipurile de comunicare .contractual. h .i standardizat. (prezide
n.ial., guvernamental., de partid, local., interna.ional., electoral.), realizat
e . in principal . prin intermediul unor institu.ii politice16, comunicarea prin
canale mediatice (presa scris. .i audio-vizual.) prezint. un grad mai mare de c
omplexitate, intrucat mass-media joac. simultan rolurile de mediator intre parti
cipan.ii la comunicarea politic. (actori politici .i public) .i de coautor al di
scursului politic17.
Presa construie.te o realitate secund., bazandu-se pe informa.ii, relat.ri .i in
terpret.ri pe care ea le selecteaz. (prin func.ia de agenda-setting18), le ordon
eaz. (in raport de priorit..i), le prelucreaz. .i le r.spande.te in randul publi
cului, apeland la o anumit. terminologie (care .eticheteaz. h .i valorizeaz. prin
utilizarea unor stereotipuri politice, culturale, religioase menite s. asigure i
ntegrarea .i omogenizarea social.19).
In raport cu publicul, mass-media vizeaz. patru obiective: sensibilizarea .i inf
ormarea asupra unui anumit subiect, formarea unor atitudini fa.. de acesta .i, i
n sfar.it, influen.area comportamentului intr-o anumit. direc.ie (.orientarea h op
iniei publice)20.
6. Expunerea la procesul comunica.ional prin mass-media realizeaz. informarea .i
educarea cet..enilor in spiritul democra.iei participative21 numai in condi.iil
e unei bune recept.ri a mesajului mediatizat.
Din perspectiva semanticii politice22, aceasta presupune ca distan.a dintre info
rma.ia semantic. inten.ional. (pe care emi..torul vrea s. o transmit.) .i inform
a.ia semantic. realizat. (receptat. efectiv)23 s. fie cat mai mic..
Problema accesibilit..ii mesajului mediatic se pune cu mai mult. acuitate in caz
ul termenilor str.ini sau al calcurilor, a c.ror utilizare prezint. numeroase ri
scuri, de la .deturnarea h sau .opacizarea h mesajului, pan. la manipularea specific
. .limbii de lemn h din perioada totalitar. (de tip comunist)24 sau celei din a.a-
numita .perioad. de tranzi.ie h25.
In cunoscutul s.u eseu Politics and the English Language (1946), care avertiza a
supra procesului de continu. degradare a limbii engleze sub influen.a retoricii
politice26, George Orwell recomanda evitarea termenilor .i expresiilor str.ine,
care imprim. jargonului politic un caracter preten.ios, rebarbativ .i lipsit de
precizie27.
Pentru Tatiana Slama-Cazacu, .invazia brutal. de termeni str.ini h, in principal i
mprumuturi engleze.ti (desemnate metaforic drept .pulbere de false diamante h28),
reprezint. una dintre tehnicile de manipulare la care recurge Puterea in scopul
obscuriz.rii comunic.rii reale .i pentru .mascarea h unor realit..i neconvenabile2
9.
O opinie similar. exprim. Francoise Thom cu privire la anglicismele din .lexicul
gorbaciovian h, pe care le consider. o component. a a.a-numitei .vorb.rii perestr
oikiste h30.
Un punct de vedere distinct in problema .englezismelor h din jargoanele profesiona
le apare la un ziarist de notorietate . Cristian Tudor Popescu, care se dovede.t
e extrem de tolerant, invocand criterii pragmatice (precizie .i brevilocven..) p
entru a justifica utilizarea termenilor str.ini: .Jargonul este o áscurt.tur. â, o opti
mizare in vorbirea intre doi in.i ádin bran.. â. Ce rost ar mai avea traducerea obosito
are in romane.te a unor concepte n.scute cu nume engleze.ti? [...] Ca .i argoul,
jargonul nu produce confuzii, nu deformeaz. sensuri, nu distruge limba gazd., d
impotriv., poate servi unei comunic.ri cat se poate de eficiente h. (Un cadavru um
plut cu ziare. Scrieri, Ia.i, Polirom, 2001, p. 158-159).
7. Cauzele care pot explica adoptarea imprumutului sau calcului .i larga lor uti
lizare in presa scris. .i audio-vizual. (ca .i in discursului parlamentar, guver
namental, al politicienilor etc.) sunt de o mare complexitate.
Impunerea termenului lider ca mot-temoin al presei postdecembriste se explic., i
n principal, prin cauze extralingvistice, de natur. sociolingvistic. .i psiholin
gvistic.: impactul englezei ca .limb. a globaliz.rii h; caracterul interna.ional a
l cuvantului; conota.ii sociale favorabile, asociate unor medii investite cu pre
stigiu; nevoia de a inlocui termeni considera.i .compromi.i h (de ex. conduc.tor .
asociat cu numele lui Nicolae Ceau.escu), improprii sau .toci.i h prin utilizare
abuziv..
Intre factorii lingvistici favorizan.i pot fi men.iona.i: vechimea; filiera fran
cez. cu rol de suport; incadrarea perfect. in sistemul limbii romane; semnifica.
ia cuprinz.toare (extensiune mare), deschis., permi.and actualiz.ri contextuale
variate.
7.1. Dintre cauzele extralingvistice, unele apar.in domeniului politic .i social
, iar altele pot fi puse in leg.tur. cu specificul presei romane.ti postdecembri
ste.
In plan politic .i social, principala explica.ie vizeaz. statutul englezei de li
ngua franca sau .limb. a globaliz.rii h, demonstrat cu argumente .tiin.ifice, poli
tice, statistice .i sociolingvistice in lucr.ri consacrate special acestui subie
ct31 sau procesului de globalizare in general32. Dintre articolele de pres. cu t
itluri sugestive re.inem cateva, care preiau informa.ii din prestigioase publica
.ii str.ine: .Un adev.r tot mai evident: Engleza, limba globaliz.rii h (A, 8.01.20
02, p. 8);
.Engleza, banca lingvistic. de date a intregii planete h (A, 22.01.2003, p. 12); .
Euroengleza . limba de comunicare a Europei l.rgite? h (A, 6.11.2002, p.12).
Este interesant de remarcat c. ascensiunea englezei ca .limb. mondial. h fusese se
mnalat. inc. din anii f60 de Pierre Bourney, intr-o lucrare consacrat. limbilor c
u circula.ie interna.ional., unde capitolul referitor la englez. este intitulat
.Une meme langue pour le monde entier h33.
Consecin.ele lingvistice ale globaliz.rii (mai evidente in limbile ..rilor ex-co
muniste din Europa de Est .i Central.) au constituit obiectul unor studii cu car
acter tematic sau general34. O imagine sugestiv. (de.i incomplet.) privind impac
tul englezei asupra limbilor europene (inclusiv romana) reiese din consultarea u
nei lucr.ri lexicografice de mare amploare . Dic.ionar uzual al anglicismelor di
n 16 limbi europene (DEA)35.
Un rol important in procesul de globalizare .i in difuzarea terminologiei politi
ce engleze.ti in roman. revine .democratiz.rii informa.iilor h prin libera lor cir
cula.ie .i prin diversificarea canalelor (inclusiv Internetul) de transmitere, c
are exercit. un neintrerupt bombardament mediatic atat asupra actorilor politici
, cat .i asupra jurnali.tilor36.
In sfar.it, specificul presei romane.ti postdecembriste37 (caracterizate printr-
o mare deschidere spre sursele de informare occidentale .i americane) .i noul st
atut al jurnalistului . v.zut ca .mediator h intre eveniment .i public, dar .i ca
.lider de opinie h . favorizeaz. p.trunderea masiv. a termenilor politici prelua.i
din englez..
7.2. Dintre factorii lingvistici care motiveaz. imprumutul pot fi men.iona.i: ab
sen.a unui termen romanesc adecvat, caracterul specializat (monosemantic) sau ex
presiv (evocator) al cuvantului englezesc, brevilocven.a, circula.ia interna.ion
al.38.
Motiva.ia calcurilor este dat., de cele mai multe ori, de inten.ia jurnalistului
de a asigura accesibilitatea mesajului pentru publicul romanesc, f.r. a renun.a
la valen.ele expresive, evocatoare ale termenului englezesc: caini de paz. ai d
emocra.iei (watchdogs); Carte alb. (White Paper); sp.larea banilor (money-launde
ring); prim. doamn. (first lady); Unchiul Sam (Uncle Sam).
7.3. In cele din urm., nu trebuie neglija.i factorii socio- .i psiholingvistici
responsabili de prezen.a .cultismelor h39 sau a imprumuturilor .de lux h40: snobismu
l lingvistic sau anglomania unor jurnali.ti, veleitarismul intelectual .i afecta
rea, comoditatea, necuno.terea resurselor limbii materne. Se ajunge astfel la un
jargon politic, satirizat prin denumiri precum engl. gobbledygook41.i oficiales
e42 sau romglez.43.
Dificult..ile de receptare a discursului politic de tip manipulatoriu sunt convi
ng.tor .i amuzant prezentate de Linyer (1995), autorul unui .dic.ionar al limbii
de lemn in politic. h, pus de autor sub deviza .Pour ne pas voter idiot h.
Disimularea la care recurg oamenii politici in discursuri (indeosebi electorale)
este considerat. tr.s.tura definitorie a jargonului politic44, in care cuvintel
e i.i pierd semnifica.iile reale (uzuale), devenind simple .etichete h prin care a
leg.torii neini.iati sunt manipula.i sau chiar in.ela.i. Cit.m cateva dintre def
ini.iile propuse de autorul dic.ionarului:
. clair: .Ce que les Francais ne peuvent comprendre et que le politicien se gard
e bien de leur expliquer h (p. 37);
. conservateur: .attache a conserver son pouvoir h (p. 50);
. democratie: .doctrine politique a la defintion peu claire et a la pratique inc
ertaine h (p. 65).
8. Din punct de vedere etimologic, corpusul analizat include imprumuturi din eng
lez. .i calcuri dup. modele engleze.ti.
8.1. Imprumuturile (lexicale .i frazeologice) sunt:
8.1.1. nume proprii: Commonwealth, Downing Street, Pentagon, Amnesty Internation
al, Greenpeace, NATO, FBI, CIA;
8.1.2. nume comune (cu referent politic sau consacrate in comunicarea politic.):
agreement, Big Brother, board, boss, briefing, congressman, establishment, exit
poll, gentelman fs agreement, grey area, impeachement, leadership, lider, lobby,
mcdonaldizare, miting, political correctness, road map, shadow government, soft
money, speaker, speech, staff, summit, yankeu.
8.2. Calcuri:
8.2.1. semantice: agrea (engl. agree) .a fi de acord h; carti.. (engl. mole) .spio
n infiltrat h; determinat (engl. determined) .hot.rat h; domestic (engl. domestic) .
intern, propriu unui stat h; imagine (engl. image) .percep.ie public. h; provocare (
engl. challenge) .dificultate de invins h; uliu (engl. hawk) .personalitate oficia
l. cu spirit belicos h;
8.2.2. frazeologice: axa r.ului (engl. axis of evil); Carte Alb. (engl. White Pa
per); caine de paz. (engl. watchdog); corectitudine politic. (engl. political co
rrectness); clas. de mijloc (engl. middle class); cortin. de fier (engl. iron cu
rtain); discriminare pozitiv. (engl. positive discrimination); foaie de parcurs
(engl. road map); foc prietenesc (engl. friendly fire); Fratele cel Mare (engl.
Big Brother); gulere albe (engl. white collars); guvern din umbr. (engl. shadow
government / cabinet); lider de opinie (engl. opinion leader); ONG (dup. engl. N
GO) .organiza.ie non-guvernamental. h; pierderi colaterale (engl. colateral damage
s); prim. doamn. (engl. first lady), principiul dominoului (engl. domino effect)
; r.zboi rece (engl. cold war); state-talhar (engl. rogue states); Unchiul Sam (
engl. Uncle Sam).
Preciz.m c. . din ra.iuni legate de spa.iu .i de coeren.a textului . nu toate im
prumuturile .i calcurile enumerate supra vor fi analizate separat.
9. Dup. gradul de asimilare (.romanizare h)45, imprumuturile se incadreaz. in una
dintre urm.toarele categorii:
9.1. termeni integral adapta.i (fonetic, grafic, morfologic): lider, miting, bos
, a agrea;
9.2. termeni in curs de adaptare (anglicisme .i americanisme): board, briefing,
congressman / congresmen, lobby, speaker / spicher, speech / spici, staff, summi
t, yankeu;
9.3. xenisme (.str.inisme h)46: numele proprii (vezi supra 8.1.1.); Big Brother, e
stablishment, leadership, mcdonaldizare, shadow government, road map.
Grani.a dintre 9.1..i 9.2. nu poate fi precis trasat., deoarece procesul de asim
ilare este in curs de desf..urare (vezi dubla grafie tip boss / bos, speech / sp
ici). Pe de alt. parte, ca o manifestare a snobismului lingvistic, se observ. o
tendin.. de .reanglicizare h (revenire la ortografia etimologic.) sub formele lead
er, (.leader-ii lumii h . MS, p. 138), dar .i meeting, congressman.
In unele cazuri, procesul de asimilare este mai avansat decat rezult. din dic.io
narele romane.ti care continu. s. reflecte situa.ia din englez., ignorand modifi
c.rile formale sau semantice intervenite in roman.: de ex. anglicismul lobby, es
te folosit in pres. cu sensul engl. lobbysm .activitate de influen.are, persuasi
une h, dar MDN nu inregistreaz. aceast. modificare formal. .i de sens.
10. Frazeologismele din terminologia politic. a englezei sunt redate in roman. p
rin:
10.1. calchiere (traducere exact. a fiec.rui element al unit..ii frazeologice st
r.ine): corectitudine politic.; clas. de mijloc; cortin. de fier; prim. doamn.;
ONG; FMI etc;
10.2. traducere liber.: Carte Alb. (engl. White Paper); principiul dominoului (e
ngl. domino effect); foaie de parcurs (engl. road map);
10.3. echivalare: summit . .reuniune la nivel inalt h; NATO . .Alian.a Nord-Atlant
ic. h.
11. Analiza semantic. a termenilor politici pune probleme mai complexe decat cea
a termenilor specializa.i din alte domenii, deoarece comunicarea politic. . in
func.ie de tipul discursiv .i de inten.ia emi..torului . poate avea finalitate i
nformativ., persuasiv. sau poate realiza o asociere intre cele dou.47.
Investigarea semantismului actual al termenilor politici impune asocierea analiz
ei paradigmatice cu cea sintagamatic., pentru a urm.ri situa.ia termenului atat
in sistem, cat .i in contexte relevante48.
Dintre rela.iile paradigmatice intereseaz. hiponimia .i parasinonimia (echivalen
.. semantic. aproximativ.)49. In plan sintagmatic trebuie urm.rit. relevan.a con
textului verbal pentru dezambiguizarea cuvantului polisemantic .i pentru actuali
zarea unor sensuri condi.ionate contextual50.
12. Intr-o abordare inevitabil simplificatoare a tipurilor discursive prin care
se realizeaz. comunicarea politic., ne vom referi la discursul .tirilor .i la di
scursul de tip analitic (comentariu, editorial, analiz. politic. etc.).
12.1. Constituit pe m.sur. ce producerea de .tiri s-a profesionalizat, .discursu
l .tirilor h51 are caracter independent .i autonom, reprezentand .o institu.ie soc
ial. .i cultural. h care reflect. o anumit. .politic. a limbajului h52.
In acest tip de discurs, dominat de dou. cerin.e aparent contradictorii . preciz
ie .i accesibilitate . predomin. sensurile denotative (referen.iale), independen
te de contextul lingvistic sau situa.ional.
12.2. Discursul de tip analitic are o important. component. persuasiv., fiind do
minat de func.ia conativ. (in termenii teoriei lui R. Jakobson). Strategiile uti
lizate de jurnali.ti in inten.ia de a-.i convinge .i manipula cititorii se plase
az. la nivel semantic, pragmatic .i stilistic (retoric).
Etapa de pionierat a .tiin.ei comunic.rii asocia func.iei persuasive o serie de
strategii desemnate metaforic prin formula .glon.ului magic h .i a .acului hipoder
mic h53, la care se ad.ugau procedee retorice cu func.ie imagistic. (de exemplu me
tafore, compara.ii etc.)54.
Teoriile moderne privind comunicarea persuasiv. pun accentul pe interdependen.a
dintre pragmatic .i semantic, deoarece sensul este interpretat ca produsul inter
ac.iunii dintre Emi..tor (sau text) .i Receptor. Se stabilesc astfel dou. tipuri
de manipulare:
. la nivelul sensurilor denotative prin modificarea extensiunii .i a intensiunii
;
. la nivelul conota.iilor55.
Posibilitatea manipul.rii publicului prin termeni cu sens vag .i posibilit..i la
rgi de interpretare a fost sesizat. de George Orwell inc. din 1946 .i ilustrat.
prin intermediul unor termeni cu multiple interpret.ri semantice .i politice ca:
fascism, democra.ie, socialism, libertate, patriotic, justi.ie, clas., totalita
rism, progresist, reac.ionar, burghez, egalitate.
Manipularea conotativ. este evident. in utilizarea unit..ilor lexicale cu o deno
ta.ie vag., imprecis., a eufemismelor .i a cuvintelor cu valoare conotativ., imp
ortante pentru inc.rc.tura lor simbolic., valorizatoare .i pentru asocierile pe
care le produc in randul publicului56.
Discursul persuasiv se caracterizeaz. prin multiaccentualitate (posibilitatea de
.accentuare h sau .direc.ionare h spre un anumit tip de semnifica.ie, condi.ionat.
pragmatic .i politic).
13. Din punct de vedere referen.ial, termenii imprumuta.i din englez. sau calchi
a.i pot desemna:
13.1. referen.i specifici Marii Britanii sau SUA: congressman .membru al Congres
ului SUA h; speaker .pre.edintele Camerei unui Parlament h; Commonwealth .asociere l
iber. a unor state care au fost conduse la un moment dat de Marea Britanie h; NATO
; FBI; guvern din umbr. .cabinet alternativ al opozi.iei h; Unchiul Sam .SUA h.
13.2. referen.i nespecifici (lider, lobby, miting, summit, speech, establishment
, Carte Alb., foaie de parcurs), susceptibili de a suferi evolu.ii semantice, cu
atat mai semnificative cu cat termenul respectiv se bucur. de frecven.. .i circ
ula.ie mai mare58.
13.3. Intre calcurile frazeologice cu valoare exclusiv referen.ial. (denotativ.)
pot fi incluse:
- clas. mijlocie (medie) (engl. middle class), inregistrat in DCR2 (p. 65) drept
calc dup. fr. classe moyenne, este utilizat atat in discursul politic, cat .i i
n cel economic cu un sens insuficient
precizat, ceea ce conduce la explicitarea lui printr-o enumerare exemplificativ.
: ..i dac. s.racii nu prea au de ales, frustr.rile sunt mari in randul celor car
e stau mai bine cu banii. E vorba aici nu de marii afaceri.ti, care i.i permit o
ricum s. se trateze in str.in.tate, ci de firava clas. medie: tinerii softi.ti,
func.ionarii bancari, muncitorii superspecializa.i in fabricile perfomante, come
rcian.ii cinsti.i, reprezentan.ii multina.ionalelor sau cei din conducerea firme
lor autohtone h. (A, 10. 06. 2003, p. 1.).
- prim. doamn. (engl. first lady), absent din dic.ionarele romane.ti, apare in p
res. preponderent cu sensul restrans .so.ia pre.edintelui SUA h (.Fosta prim. doam
n. a Americii i.i face debutul editorial h . A, 5. 06. 2003, p. 9), dar este atest
at .i cu sensul generic din englez. (BBC, p. 418 . .so.ia pre.edintelui sau a gu
vernatorului unui stat h): .extr.darea fostei prime-doamne a Iugoslaviei h (A, 1. 04
. 2003, p. 14).
14. Modific.rile de sens se manifest., de regul., sub forma extinderilor semanti
ce .i prin tropi lexicaliza.i (.toci.i h).
14.1. Extinderile de sens presupun l.rgirea domeniului de referin.. (a extensiun
ii) .i reducerea intensiunii, prin neglijarea unor seme periferice din defini.ia
englezeasc., ceea ce permite, ulterior, inl.turarea unor restric.ii contextual-
stilistice (de combinare). Rezult. sensuri politice extinse, sensuri depolitizat
e .i sensuri .stilistice h:
. Lider apare in DN3 .i in MDN cu sensurile consacrate din domeniile politic (.c
onduc.tor h) .i sportiv (.echip. sau sportiv aflat in fruntea unui clasament h), nef
iind consemnat sensul din sfera publicit..ii (.Radio Contact . liderul vanz.rilo
r de publicitate radio h).
.Pletora semantic. h asociat. in mass-media actual. termenului lider include o div
ersificare a domeniilor de utilizare: politic (lider PNL / parlamentar; liderul
de la Casa Alb.), sindical (liderul Ligii Sindicatelor Miniere), artistic (lider
ul grupului .Divertis h), religios (lider spiritual suprem al talibanilor). Re.ine
 aten.ia extinderea semnifica.iei in zona referen.ilor negativi (liderul re.elei
de trafican.i; lider mafiot) .i realizarea unor sinonimii contextuale foarte la
rgi .i diversificate: lider / boss / .ef de clan, lider local (corupt) . baron l
ocal; lider / pre.edinte; lider / prim-ministru; lider al .iganilor / buliba.. e
tc.
Polisemia termenului lider impune precizarea sensului prin determinan.i. Rezult.
sintagme relativ stabile: lider spiritual (A, 1. 04. 2003, p. 14), lider na.ion
al (A, 29. 03. 2003, p. 7), lider de opinie. Ultima, calchiat. dup. englez., est
e specializat. in domeniul comunic.rii politice, beneficiind de explicitarea rig
uroas. in lucr.ri de profil: .No.iunea de ájurnalism de hait. â presupune condi.ionarea
grupurilor de oameni de pres. prin liderii informa.iilor, cei care de.in inform
a.iile cele mai bune direct de la surs. .i care dau tonul in interpretarea eveni
mentelor h (Pop, 2000: 11).
In pres., sintagma lider de opinie (avand sinonim aproximativ formator de opinie
. N., 20. 01. 2003, p. 3) a dobandit o semnifica.ie mai larg. .i mai pu.in exac
t., a.a cum observ. . din perspectiva limbii franceze . Thoveron (1996: 75): .Ex
presia álider de opinie â s-a perimat, este folosit. ast.zi f.r. discern.mant pentru a
desemna ceea ce ar trebui denumit spre exemplu notabilitate sau personalitate pi
lot h.
Semnifica.ia sintagmei respective r.mane vag., imprecis. intr-un context din pre
sa romaneasc. actual.: .Diferen.ele de avere dintre boga.i .i s.raci se accentue
az. la nivel global, se arat. in cel mai recent studiu al B.ncii Mondiale, bazat
pe o anchet. in randul a 2600 de lideri de opinie din 48 de ..ri h (A, 10. 06. 20
03, p. 5).
In majoritatea cazurilor, termenul lider apare in combina.ii sintagmatice libere
: .liderii NATO h, (A, 7. 11. 2002, p. 4); .liderii militari americani h (A, 3. 05.
2003, p. 9); .lideri arabi modera.i h (A, 4. 06. 2003, p. 9); .lideri masoni h (A, 4
. 06. 2003, p. 3).
- Lobby nu circul. in presa actual. cu prima semnifica.ie indicat. in MDN (etimo
logic.) .sal. de a.teptare, hol h, in schimb este utilizat cu sensul de dic.ionar
al termenului lobbysm .activitate de influen.are h (.lobby-ul politico-diplomatic
privind campania de aderare la UE h . A, 10.01.2003) .i cu cel al termenului deriv
at lobbystic. .sistem de presiune in politic., economie etc. h
(.Ion .iriac, proasp.tul .ef al lobbyului pentru investi.ii str.ine in Romania h .
A, 22. 05. 2003, p. 6).
De regul., termenul apare in cadrul locu.iunii a face lobby, atunci cand nu are
al treilea sens (inserat in MDN), respectiv .grup de persoane cu rol de influen.
are h: .La Chicago exist. un puternic lobby unguresc h (A, 5. 12. 2002, p. 12).
Este interesant de remarcat c., intr-un editorial, termenul lobby prime.te o def
ini.ie de tip enciclopedic, prin care jurnalistul readuce in aten.ie semnifica.i
a ini.ial., din sistemul american, pentru a contracara astfel unele .alunec.ri h s
emantice ale termenului: de ex. lobby identificat cu .trafic de influen.. oficia
lizat h . TVR1, 19.12.2002): .[...] legiferarea a ceea ce se cheam. lobby in SUA.
O firm. de lobby poate pleda pe lang. un parlamentar, pl.tit. fiind cu chitan..
de o companie privat. pentru un anumit proiect de lege sau facilitate h (A, 13. 02
. 2003, p. 1).
In presa romaneasc., prin depolitizare, termenul .i-a extins sfera de referin..
.i de utilizare a.a cum reiese din contextele urm.toare: .lobby pentru salariile
poli.i.tilor h (A, 26. 02. 2003, p. 12); .lobby pe note pentru integrarea europea
n. h . A, 24. 05. 2003, p. 2003, p. 12 [cu referire la participarea Romaniei la Fe
stivalul muzical Eurovision].
Valorile stilistice de tipul conota.iilor ironice, peiorative sunt, de regul., c
ondi.ionate contextual: .In loc s.-.i vad. discret de treab., directorul Spiess
prefer. apari.iile pe micile ecrane, in care face lobby ba pentru striptease, ba
pentru masajul thailandez h (A, 12. 02. 2003, p. 4).
. Summit, definit in MDN ca .intalnire (politic.) la cel mai inalt nivel h, apare
in presa actual. cu sensuri mult extinse prin anularea semelor specifice. El est
e folosit .i in afara sferei politice: .primul summit áverde â de la Rio de Janeiro h (A,
27. 08. 2002, p. 13); .Summit-ul P.mantului / S.r.ciei h (A. 3. 09. 2002, p. 13);
.summit de afaceri h (A, 19. 10. 2002, p. 12); .summit-ul european al intreprinde
rilor mici .i mijlocii h (RAct 6. 03. 2003); .summitul buc.tarilor h (A, 8. 11. 2002
, p. 14). Evidente inten.ii stilistice stau la baza unor titluri precum .Summit-
ul vr.jitoarelor h (A, 5. 03. 2003, p. 1) sau . áSummit â interna.ional al prostituatelor h
. sens peiorativ marcat prin ghilimele (A, 16. 07. 2002, p. 13).
. Miting a suferit o extindere de sens asem.n.toare, prin anularea semului refer
itor la politic. din MDN, unde este definit ca .intrunire public. pentru discuta
rea unor importante evenimente politice h. Semnifica.ia actual. . specific. .epoci
i de tranzi.ie h . este aceea de .ac.iune protestatar. h: .miting de protest h (A, 9.
01. 2003, p. 12); .miting anti-s.r.cie h (A, 4. 06. 2003, p. 3).
14.2. Dintre pu.inele restrangeri de sens inregistrate, re.inem sintagma caini d
e paz. ai democra.iei prin care se desemneaz. presa .i profesioni.tii domeniului
printr-o ingustare a sensului engl. watchdog (body), definit in DPA (p. 463) dr
ept .organism de supraveghere (in special a departamentelor guvernamentale sau a
firmelor comerciale) h.
14.3. Dintre figurile de stil lexicalizate in limbajul politic, pot fi men.ionat
e metonimiile . cli.eu de tipul .re.edin.a pentru institu.ie h sau pentru .persoan
ele responsabile h: ..tirea a anun.at-o oficial Buckingham Palace h [regina Marii Br
itanii] (A, 28. 05. 2003, p. 13); .Ministrul britanic al ap.r.rii .i Downing Str
eet [primul ministru britanic] s-au gr.bit s. dezmint. aceste afirma.ii h (A, 30.
05. 2003, p. 14).
Tot prin metonimie se explic. sintagma gulere albe, calc dup. engl. white collar
[workers] care desemneaz. categoria func.ionarilor in imbin.ri lexicale fixe (.
criminalitatea águlerelor albe â h . A, 6. 12. 2002, p. 1) sau libere (.ho.ii cu gulere a
lbe h . A, 30. 01. 2002, p. 1).
Din categoria metaforelor lexicalizate pot fi citate numeroase calcuri frazeolog
ice care traduc sintagme engleze.ti devenite deja .clasice h.
. Big Brother / .Fratele cel Mare h, personajul imaginat de Orwell in celebrul s.u
roman 1984 ca intruchipare a autoritarismului agresiv nu apare in dic.ionarele
romane.ti, in schimb figureaz. in DEA ca mot-temoin in statele ex-comuniste. Apa
re sub form. calchiat., intr-un context care face trimitere atat la emisiunea TV
cu titlul respectiv, cat .i la conceptul politic: .Liderii celor dou. grupuri p
arlamentare [...] vor fi áfra.ii cei mari â care vor sta cu ochii pe bilele
albe .i negre pe care senatorii .i deputa.ii vor trebui s. le introduc. in urn. h
(A, 31. 03. 2003, p. 1);
. sp.lare de bani (engl. money laundering) .i bani gri (engl. soft-money) reprez
int. calcuri cu func.ie eufemistic. in contextele urm.toare: .Nitramonia F.g.ra.
. vandut. unui turc acuzat de o vast. opera.iune de... sp.lare de bani h (A, 16.
05. 2003, p. 1); .banii gri . fonduri primite de la partidele politice prin dona
.ii nelimitate h (A, 15. 02. 2002; p. 13);
. Watergate . .scandal politic de amploare h, din perioada administra.iei Nixon .
dup. care s-au format (prin analogie) compuse cu func.ie eufemistic. precum: Ste
elgate .Scandalul o.elului h, Garbagegate .scandalul gunoiului [din via.a politic.
] (A, 15. 02. 2002, p. 15), Irakgate (A, 6. 06. 2003, p. 13) .i Cherigate .scand
al in care este implicat. so.ia premierului britanic h (A, 14. 12. 2002, p. 19);
. guvern din umbr. (engl. shadow cabinet / government) nu apare in dic.ionarele
romane.ti, fiind ins. inregistrat in DPA cu sensul generic .cabinetul alternativ
al opozi.iei h, prezent .i intr-un titlu precum .PNL i.i face guvern din umbr. h (A
, 19. 10. 2002, p. 2);
. Carte Alb. (engl. White Paper), absent din dic.ionarele romane.ti, este consem
nat in DPA (p. 66), cu referire la Marea Britanie: .raport al guvernului in care
este expus. politica guvernamental. privind o anumit. problem. .i care con.ine
adesea propuneri pentru modificarea legisla.iei h. In discursul politic romanesc,
sintagma i.i l.rge.te sensul, devenind sinonim. cu .raport complet asupra guvern
.rii, limitat la o anumit. perioad. h: .Cabinetul preg.te.te o carte alb. a guvern
.rii pentru cei 2 ani care au trecut de la investire h (Ant 1, 10. 01. 2003).
15. De.i semnifica.ia lor este, in general, accesibil. cititorilor de pres., fig
urile lexicalizate (.i in special .metaforele uzate sau moarte h59) sunt incluse d
e George Orwell pe lista procedeelor stilistice care au determinat degradarea li
mbajului politic. Un punct de vedere diferit in raport cu stereotipia discursulu
i .tirilor consider. c. excesul de informa.ie impune simplificarea .i sistematiz
area acesteia, conducand inevitabil spre un anumit conformism al expresiei tradu
s prin stereotipuri60. Acestea introduc in caracterizarea discursului politic pr
incipiul ambiguit..ii necesare, impus de caracterul eterogen al publicului61 .i
de nevoia de a asigura protejarea unor atitudini, cerin.e sau credin.e ale acest
uia.
15.1. Intre cli.eele discursului politic englezesc . preluate in roman. prin imp
rumut sau calchiere . se inscriu cele corespunzand unor concepte sau patternuri
sociale .i politice considerate definitorii pentru democra.iile occidentale .i,
mai ales, pentru SUA:
. corectitudine politic. (engl. political correctness), absent din dic.ionarele
romane.ti, este utilizat in pres. cu sensul general din DPA, p. 326 (.comportame
nt exagerat de corect pentru a evita acuza.ii de rasism, discriminare sexual. h),
inclusiv in cronici cinematografice: .Dup. ce decenii intregi a fost o citadel.
a rasismului [...], Hollywoodul vireaz. brusc pe linia corectitudinii politice h (
Aw, 27/2002, p. 15); conceptul apare .i sub forma corect politic (R Act 17. 01.
2003);
. discriminare pozitiv. (engl. affirmative action), neinclus in dic.ionarele rom
ane.ti, apare in pres. in contexte ca .Romii cer discriminare pozitiv.: posturi
in adminstra.ie, locuri f.r. examen in licee .i universit..i h (A, 21. 03. 2003, p
. 2);
. foaie de drum / parcurs (engl. road map), absent atat din dic.ionarele romane.
ti cat .i din cele engleze.ti, s-a impus in discursul oficial al politicienilor
.i in pres. ini.ial cu referire la etapele (calendarul) ader.rii Romaniei la U.E
.: .Documentul aprob. áfoile de drum â detaliate intocmite de Comisia European. pentru
aderarea Romaniei .i Bulgariei, care con.in obiective clar definite .i ofer. fie
c.rei ..ri posibilitatea de a-.i contura propriul calendar de aderare h (A, 14. 12
. 2002, p. 10). Ulterior, el a c.p.tat un nou sens, care l-a dep..it pe primul c
a frecven.. in mass-media actual.: .Guvernul israelian a aprobat áfoaia de parcurs â, a
dic. planul de pace pentru Orientul Mijlociu h (Ant. 1, 25. 03. 2003).
15.2. Discursul politic poate apela la modalit..i de exprimare eufemistic.62, .i
nand de o anumit. retoric. propagandistic. la care recurg actorii politici in pr
ezentarea unor evenimente care ar putea .oca opinia public.. Pot fi men.ionate i
n acest sens calcuri frazeologice utilizate ini.ial in pres. cu statut de .citat
e h din discursuri oficiale; ulterior ele sunt adoptate de mass-media .i (re)folos
ite in diverse contexte (inclusiv in cele conotate peiorativ).
Asemenea .citate h cu rol eufemistic .i semnifica.ie vag. au fost preluate de pres
a romaneasc. tale quale din mass-media str.in. in perioada conflictelor din Iugo
slavia .i Irak (prin intermediul .tirilor, comentariilor, documentarelor etc.).
Este interesant de semnalat c. majoritatea celor din pres. se reg.sesc intr-o re
vist. de specialitate cu profil militar (MS):
. axa r.ului (engl. axis of evil) reprezentand cele trei ..ri care sus.in terori
smul mondial in viziunea adminstra.iei americane: .Coreea de Nord a fost inclus.
de SUA in áaxa r.ului â, al.turi de Irak .i Iran, din cauza programului s.u nuclear h (A
, 7. 06. 2003, p. 9; vezi .i MS, p. 7); prin analogie a ap.rut .i antonimul .axa
binelui h (.Europa .i America fac parte din aceea.i tab.r., din a.a-numita áAx. a Bi
nelui â sau áaxa concilierii â h) (MS, p. 7);
. pierderi colaterale (engl. collateral damage) . .pagube produse neinten.ionat
civililor .i cl.dirilor in timpul opera.iilor militare h (BBC, p. 207): .primele ápie
rderi colaterale â ale r.zboiului din Irak h (A, 1. 02. 2003, p. 10);
. foc prietenesc (engl. friendly fire): .Caracteristic lui friendly fire este c.
el ii face victime nu doar pe cei asupra c.rora s-a tras, dar .i pe cei care au
tras h (A, 8. 04. 2003, p. 1).
. principiul (teoria) dominoului (engl. domino effect), inregistrat in MDN (p. 2
92-293) cu un sens restrans (.c.dere in lan. a complicilor h), apare in pres. cu u
n sens politic actualizat: .In virtutea teoriei ádominoului democratic â, in vog. in ce
rcurile conservatoare din apropierea Casei Albe, r.sturn.rile de la Bagdad ar pu
tea s. aib. efectul unei reac.ii pozitive in lan. asupra ..rilor invecinate, res
pectiv Iranul, Siria, poate chiar Arabia Saudit. h (A, 14. 04. 2003, p. 13).
16. Din perspectiva semanticii politice63 .i a strategiilor sale (de selectare a
termenilor; de actualizare a unor anumite sensuri .i de .orientare h a conota.iil
or in sens pozitiv sau negativ), imprumuturile din englez. .i calcurile se subor
doneaz., in principal, func.iei informative (referen.iale), de transmitere a uno
r informa.ii specializate.
Din dorin.a de a asigura accesibilitatea discursului politic, jurnalistul recurg
e la diverse strategii explicative:
. informa.ii istorice care eviden.iaz. similitudini de situa.ie .i de formare a
termenilor: .De pe acum se vorbe.te de un scandal áIrakgate â dup. modelul faimoasei af
aceri Watergate, soldat., acum aproape trei decenii, cu demisia fostului pre.edi
nte american Richard Nixon h (A, 6. 06. 2003, p. 13);
. traducere .i comentarii metalingvistice, politice etc.: .Nu este vorba de Wate
rgate, ci de Garbagegate (.garbage h echivaleaz. in romane.te cu .reziduri menajer
e h, .gunoi h, iar cand se refer. la via.a politic., .noroi h, .l.turi h . A, 15. 02. 20
02, p. 1; .ceea ce militarii denumesc . nu f.r. o doz. de cinism . áfriendly fire â in
traducere áfoc prietenesc â h (A, 8. 04. 2003, p. 1);
. sinonimie aproximativ. (contextual.): .dona.ii indirecte, ascunse, cunoscute s
ub numele de ásoft money â h (A, 22. 03. 2002, p. 13); .nevoia de promo.ie, de lobby pent
ru filmul romanesc h (A, 31. 05. 2003, p. 3); .merge .i face lobby, aduce firme, c
onvinge investitorii h (A, 15. 01. 2002, p.2);
. traducere sau echivalare sinonimic., inso.it. de parafraz. explicativ. (intr-o
cronic. de film unde se presupune o competen.. mai redus. a publicului in rapor
t cu sfera politicii: . ápolitical corectness â, corectitudinea politic. .i afirmative a
ction, discriminare pozitiv., adic. atitudinea nu numai tolerant., dar chiar pre
feren.ial. fa.. de minorit..i h . A, 14. 09. 2001, p. 12;
. asocierea anglicismului cu echivalentul s.u romanesc in cuprinsul aceluia.i te
xt: in titlul unei .tiri apare lobby (.Mu.etescu .i-a f.cut lobby la grupul libe
ral h . A, 19. 03. 2002, p. 2), iar in text . sprijin (.O. Mu.etescu s-a intalnit
ieri cu deputa.ii liberali pentru a le cere sprijinul pentru proiectul de lege [
...] h) (ibidem).
Din perspectiv. normativ., se pot semnala in presa actual. utiliz.ri improprii a
le unor anglicisme, explicabile fie prin necunoa.terea exact. a denota.iei terme
nului, fie prin dorin.a jurnalistului de a se exprima intr-un mod .elevat h .i / s
au .tehnic h.
Exemple in acest sens sunt folosirea termenului politic lobby cu referire la tra
nsfer.rile fotbali.tilor (.Viorel Moldovan a recunoscut c. a f.cut lobby pentru
Lucian Sanm.rtean pe lang. FC Nantes h . Ant. 1, 11. 01. 2003) sau a termenului li
der pentru a desemna .efi / capi ai unor grup.ri de infractori: .lideri mafio.i h
(A, 14. 03. 2003, p. 13); .lider al unei grup.ri de rake.i h (A, 4. 06. 2003, p. 1
0); .lideri ai re.elei teroriste h (A, 6. 03. 2003, p. 10); .lider de clan h (A, 12.
09. 2002, p. 15).
La fel de inadecvat. este utilizarea termenului lider in context comercial: .lid
erii casei de mod. [Chanel] h (A, 17. 06. 2003, p. 13) sau in registrul colocvial
(cu referire la emisiunea .Big Brother h: .Pentru prima oar. am intrat in competi.
ie doi lideri, dou. caractere tari h (Prima TV, 8. 06. 2003).
Dorin.a unor publica.ii de a contracara .devalorizarea h semantic. a termenilor po
litici utiliza.i abuziv in presa actual. poate duce la apari.ia unor imbin.ri cu
caracter pleonastic: .lideri marcan.i h (A, 18. 03. 2003, p. 12); .liderii cei ma
i importan.i h (A, 25. 05. 2003, p. 2); .mari lideri politici h (A, 23. 11. 2002, p.
10).
17. Func.ia persuasiv. (de manipulare) a discursului politic de realizeaz. print
r-o mare varietate de mijloace. Intre acestea, un rol important revine fix.rii .
i r.spandirii unor imagini cu con.inut .i valoare simbolic.64.
In plan semantic, aceste .imagini fixe h (din care iau na.tere stereotipurile poli
tice) corespund conota.iilor asociate unor termeni prelua.i din englez..
Manipularea conotativ. (a.a-numita image-building65 sau construirea unor seturi
de valori unanim acceptate) poate fi recunoscut. in cateva strategii jurnalistic
e.
17.1. Asocierea termenilor de origine englez. cu anumite aspira.ii sau idealuri
imp.rt..ite de o mare parte a publicului este una dintre aceste strategii.
De exemplu, cre.terea spectaculoas. a frecven.ei termenului lobby in pres. se po
ate explica prin valoarea lui evocatoare .i conota.iile pozitive legate de aspir
a.iile euro-atlantice ale romanilor: .lobby pentru integrarea ..rii noastre in U
E h (A, 12. 11. 2002, p. 2); .lobby pentru integrarea Romaniei in NATO h (A, 11. 01.
2003, p. 2); .lobby pentru investi.ii str.ine in Romania h (A, 22. 05. 2003, p. 6
).
In mod similar sub impactul globaliz.rii .i al conota.iilor de prestigiu asociat
e de vorbitori anglicismului, summit a eliminat din uz termenul de origine franc
ez. sommet care apare in presa actual. extrem de rar .i numai cu referire la cul
tura francez., de exemplu intr-o cronic. de la Festivalul Filmului de la Cannes:
. áMini-sommet-ul â cum i s-a spus, ceea ce ar veni intalnirea unei jum.t..i din reprez
entan.ii varfului .i-a desf..urat lucr.rile departe de ochii presei h A, 24. 05. 2
003, p. 3) sau intr-o coresponden.. radiofonic. de la Sommet-ul francofoniei de
la Beirut (RAct, 20. 10. 2002).
17.2. .Culoarea local. h sub aspectul incadr.rii politice se realizeaz. prin utili
zarea unor cli.ee valorizatoare asociate de public imaginii SUA.
In contextul unui editorial intitulat .Romania, o invins. in r.zboiul din Irak? h
(A, 4. 06. 2003), sintagma de tip familiar . glume. Unchiul Sam (calc frazeologi
c dup. Uncle Sam, simbolul SUA in desene animate, c.r.i po.tale etc. . BBC, p. 1
227) contrasteaz. cu cli.eul specific ideologic, ambiguu politically correct, re
zultatul fiind tonalitatea ironic. a textului: .La u.a marelui targ din Bagdad s
tau SUA care filtreaz. atent precupe.ii. Unchiul Sam, pe post de jupan al targul
ui d. bilete de intrare doar acelora care merit. [...] In ambele r.zboaie, ca s.
fie al.turi de noii prieteni americani, Romania s-a certat u.or cu prieteni mai
vechi, fie c. ace.tia au
fost sarbii sau francezii. Dar, cel mai important lucru, de fiecare dat., .ara n
oastr., pentru a fi politically correct a pierdut o mul.ime de bani h.
In schimb, termenul yankeu, prezentat in MDN ca .porecl. (ironic.) . dat. prin e
xtindere semantic. . oric.rui cet..ean al SUA h apare in pres. cu conota.ii favora
bile, exprimand simpatie: .Doi dintre yankei s-au indr.gostit de dou. frumoase d
in Constan.a .i s-au hot.rat s. se insoare h (A, 24. 05. 2003, p. 11).
17.3. Atribuirea de conota.ii ironice (peiorative)66 . marcate, de regul., prin
ghilimele . unor termeni politici ale c.ror semnifica.ii pot fi .deviate h in sens
antifrastic se intalne.te in contextele urm.toare:
. .Domnii cu 10 case, ferme, onorarii de 700 000 dolari vor face álobby â, de.i noi vom
numi aceste practici drept corup.ie .i adev.rate crime la adresa acestui popor
nec.jit h (A, 28. 01. 2002, p. 8);
. .Cifrele pronun.ate de el [...] nu .ineau de economie sau tehnic., ci de paran
oia personajului, care se inchipuia buricul lumii, viitorul álider regional â (C. T. Po
pescu, Un cadavru umplut cu ziare. Scrieri, Polirom, Ia.i, 2001, p. 125);
. Un editorial cu titlul .Maculatura politic. pe culori h (A, 18. 04. 2003, p. 1)
este construit pe opozi.ia dintre conceptul politic consacrat carte alb. (engl.
White Paper) .i cel creat in roman. prin analogie . carte neagr.: .De o bun. buc
at. de timp, se petrec tot mai multe lans.ri de carte, dar nu in saloanele liter
are, ci in s.lile parlamentului. Genurile acestei literaturi sunt dou., imp.r.it
e pe culori: c.r.ile albe .i c.r.ile negre. Pentru ambele categorii, autorul est
e colectiv. La cele albe, guvernul, la cele negre, opozi.ia h. Acela.i tip de anti
tez. apare in subtitlul .Cartea PD e neagr. precum guvernarea. In replic., PSD a
scos o carte alb. in 48 de ore h (A, 17. 04. 2003, p. 2);
. Utilizarea sintagmei calchiate lider maxim apare pentru desemnarea unui politi
cian in evident. pierdere de popularitate: .noul lider maxim la PN.CD [Victor Ci
orbea] h (A, 29. 03. 2003, p. 2).
17.4. Scrierea fonetic. a unor termeni engleze.ti neasimila.i se asociaz. in con
text cu valori conotative de tip ironic: .Politicienii romani, abona.ii forumuri
lor unde se vorbe.te de integrei..n .i neito, se pare c. se simt foarte bine h (A,
18. 11. 1998, p.1)
17.5. Formarea unor derivate sau compuse cu sens peiorativ, avand ca baz. termen
i engleze.ti (dintre cei mai bine fixa.i in limb.) este specific. limbajului de
tip pamfletar.
Este semnificativ., in acest sens, apari.ia familiei de cuvinte a termenului mit
ing, in anii 1990 . 1992, format. din derivate (mitingar, miting.rie, a mitingi,
mitingism, mitingist, mitingit.) .i compuse (mitingofilie, mitingomanie, minimi
ting)67.
Acela.i tip de conota.ii se asociaz. derivatelor lideriad., format prin analogie
cu mineriad. (Expres Magazin 144 / 1993, p. 5), lidera. (.Romeo Beja .i vreo 10
lidera.i de la Sigma Craiova, cer eliberarea lui Cozma . A, 21. 06. 1999, p. 16
) .i N.TU. (.Integrarea Romaniei intr-un N.TU. de consolare h . A, 10. 06. 1996, p
. 1).
Deosebit de interesant sub aspectul conota.iilor politice .i culturale negative
este termenul mcdonaldizare (varianta romaneasc. adaptat. a engl. Mcdonaldizatio
n).
Mcdonaldizarea este definit. ca .procesul prin care principiile restaurantului f
ast-food incep s. domine din ce in ce mai multe sectoare in societatea american.
.i in restul lumii h68, in virtutea a patru principii definitorii: eficien.., cal
culabilitate, previzibilitate, control.
Termenul, corespunzand unui concept-cheie, este creat de la numele restaurantulu
i care a devenit un simbol al culturii americane .i un .semn h al modernit..ii, al
faptului c. o persoan. este in ton cu .stilul de via.. american h.
In traducerea romaneasc. a c.r.ii lui George Ritzer se intalnesc numeroase deriv
ate ale termenului in discu.ie (mcdonaldiza, mcdonaldizare, ne-mcdonaldizat, mcd
onaldism) .i un compus
(postmcdonaldizare), care au .ansa de a se impune in limb. in virtutea capacit..
ii lor de sugestie .i, implicit, de manipulare conotativ..
18. Caracterul recent al majorit..ii faptelor lingvistice discutate aici nu perm
ite formularea unor concluzii sau previziuni solid fundamentate privind direc.ii
le ulterioare de evolu.ie.
Cu toate acestea, consider.m c. .monitorizarea h termenilor imprumuta.i din englez
. sau calchia.i dup. modele anglo-americane prezint. interes pentru lexicologie
.i sociolingvistic. (ca expresie a dinamicii lexicului), pentru lexicografie (su
b aspectul asimil.rii lor in roman.) .i last but not least, pentru publici.ti .i
speciali.tii in comunicare politic. (in virtutea for.ei de persuasiune a aceste
i terminologii).
NOTE:
_____________________________
1 .Zona lexical. a politicului, care apar.ine domeniului .tiin.elor sociale, a f
ost afectat. .i ea de transform.ri profunde, care au antrenat numeroase .i impor
tante evolu.ii .i schimb.ri lingvistice h (Gu.u-Romalo 2000: 229).
2 Cf. fr. mot-temoin, concept introdus de Georges Matore pentru a desemna simbol
uri ale schimb.rii . de obicei neologisme . care indic. apari.ia unor idei sau c
oncepte noi (apud Cernicova 1999: 83).
3 Constatarea ii apar.ine lui Gerstle (2002: 129); semnal.m, cu titlu de excep.i
e, capitolul Comunicare .i limbaj in Van Cuilenburg et al. (2000: 167-203), cu i
nteresante reflec.ii asupra semanticii limbajului politic.
4 Vezi Avram (1997); Constantinescu et al. (2002); Stoichi.oiu-Ichim (2001).
5 Stoichi.oiu-Ichim (2002); (2003 a).
6 Vezi Constantinescu et al. (2002:187): .At the end of the twentieth century, t
raditional Romanian Francophilia is rivalled by an unprecedented Anglophilia h.
7 Vezi discutarea acestei distinc.ii la Avram (1997: 11).
8 Imposibilitatea unei asemenea separ.ri a fost argumentat., printre al.ii, de G
oerlach (2002: 3).
9 Vezi Avram (1998).
10 Apud DEA.
11 Pentru polisemia termenului lider, vezi Stoichi.oiu-Ichim (2003 b).
12 Thoveron (1996); Pop (2000); Van Cuilenburg (2000); Beciu (2002); Gerstle (20
02); Dobrescu; Barg.oanu (2003).
13 Vezi Gerstle (2002: 32-44).
14 Thoveron (1996: 4).
15 Gerstle (2002: 19); Beciu (2002: 9-22).
16 Beciu (2002: 23-47).
17 .Mediatizarea este o condi.ie intrinsec. a oric.rui act de comunicare politic
. h (Beciu, 2002: 17).
18 Re.inem precizarea c. .func.ia de agenda-setting a mass-media [selectarea inf
orma.iilor politice considerate interesante la un moment dat] are un rol mai mar
e in sfera politic. decat in alte domenii h (Dobrescu; Barg.oanu 2003: 199).
19 Pop (2000: 59-60); vezi .i Dobrescu; Barg.oanu (2003: 207): .Presa impune un
limbaj, un vocabular in concordan.. cu schimb.rile de incadrare (framing) operat
e h.
20 Dobrescu; Barg.oanu (2003: 193).
21 Pop (2000: 10-11).
22 Pentru conceptul de semantic. politic. .i problematica sa de studiu, vezi Van
Cuilenburg et al. (2000: 194 .i urm.).
23 Van Cuilenburg et al. (2000: 29).
24 Pentru definirea conceptului, vezi Orwell (1946), Thom (1987) .i Slama-Cazacu
(2000: 55-100).
25 Vezi Cernicova (1999) .i capitolul Limba de lemn . O universalie in context r
omanesc in Slama-Cazacu (2000).
26 .The present political chaos is connected with the decay of language h (Orwell
1946: 110).
27 .Never use a foreign phrase, a scientific word or a jargon word if you can th
ink of an every-day English equivalent h (ibidem).
28 Slama-Cazacu (2000: 123-152).
29 .Prin aceast. ástratagem. â [abuzul de termeni str.ini, mai ales englezi], fie sunt
acoperite realit..i nepl.cute, fie (cuvantul fiind necunoscut) se impiedic. in.e
legerea unei situa.ii, fie, in orice caz, se incearc., printr-o cosmetizare ling
vistic., modificarea imaginii compromise a unor fapte, ac.iuni, obiecte, de c.tr
e o Putere politic., tehnocrat., comercial. etc. h (ibidem, p. 51-52).
30 Intre procedeele .care permit limbii de lemn s. se disimuleze h, Thom (1996: 23
1) observ. c. .lexicul gorbaciovian integreaz. un num.r important de anglicisme
diverse ca marketing, image, briefing h.
31 Vezi Crystal (2000) care aduce argumente istorico-georgrafice .i socio-cultur
ale pentru a explica ascensiunea englezei ca limb. a globaliz.rii, neuitand s. s
ublinieze rolul jucat de o superputere precum SUA: .A language becomes an intern
ational language for one chief reason: the political power of its people . espec
ially their military power h (p. 7); vezi .i Stoichi.oiu-Ichim (2003).
32 Ritzer (2003: 160-166) demonstreaz. conving.tor .i argumentat rela.ia dintre
mcdonaldizare (in.eleas. ca omogenizare .i standardizare impins. la extrem) .i p
rocesul de globalizare, care se manifest. sub forma .imperialismului cultural h al
SUA.
33 Bourney (1962: 105 .i urm.).
34 Globalization (2002); Constantinescu et al. (2002), Avram (1979) .i Stoichi.o
iu-Ichim (2001); pentru situa.ia din franceza actual., vezi Desirat; Horde (1988
).
35 Pentru o prezentare detaliat. a dic.ionarului, care surprinde o tendin.. dina
mic. de unificare a limbilor europene, vezi .tef.nescu (2003).
36 Cf. Crystal (2000: 104-110).
37 Roven.a-Frumu.ani (1999).
38 Dintre termenii politici de origine englez. utiliza.i in presa romaneasc., ur
m.torii figureaz. in DEA: Big Brother, boss, briefing, establishment, first lady
, gentlemen fs agreement, leader, leadership, lobby, meeting, speaker, speech, sum
mit, Uncle Sam, yankee.
39 Vezi definirea conceptului la Gu.u-Romalo (2000: 231).
40 Vezi Stoichi.oiu-Ichim (2001: 94 .i urm.).
41 Vezi defini.ia din DPER, p. 109: .mod pompos de a vorbi sau a scrie, in speci
al in calitate oficial., pres.rat indeosebi de expresii latine .i din jargon h.
42 Cf. DPER, p. 82 (.limba utilizat. in documentele guvernamentale h).
43 Simion (2001) consider. ca element definitoriu al romglezei (.jargon insuport
abil care tinde s. se impr..tie ca raia .i s. prosteasc., s. ura.easc. limba h) xe
nismele . .termeni parazitari izmeni.i, demni de o Doamna Chiri.a reciclat. in l
imba englez. .i trimis. in Parlament h.
44 .Les hommes politiques ne mentent pas. Ils utilisent un langage qui leur est
propre. Ce n fest ni tout a fait du francais, ni tout a fait une autre langage. Si
mplement comme tous corps de metier, la politique a son jargon [...] Le langage
des hommes politiques a ceci de particulier qu fil consiste, en gros, a dire le co
ntraire de ce qu fils pensent h (Linyer 1995: XI).
45 Pentru problemele referitoare la asimilarea anglicismelor, vezi Avram (1997);
Stoichi.oiu-Ichim (2001); Constantinescu et al. (2002).
46 Guiraud (1965: 8) nume.te .imprumuturi stilistice h termenii neasimila.i, purt.
tori ai unor conota.ii str.ine. Aceast. categorie de termeni este bine reprezent
at. in DPER prin imprumuturi din: francez. (acquis communautaire, Carte Blanche,
coup d fetat, detente, elite, laissez faire, raison d fetat), rus. (bolshevik, glas
nost, nomenklatura, perestroika, Politbiuro), german. (Bundesrat, Bundestag, Rea
lpolitik).
47 Vezi Van Cuilenburg et. al. (200: 195): .Limbajul, strategia semantic. .i cea
politic. sunt interdependente, servind nu numai transmiterii de informa.ie, ci
.i persuad.rii. Ele ofer. terenul de joc al manipul.rii politice h. Diverse aspect
e ale dinamicii sensului in presa postdecembrist. (vizand .i termeni din lexicul
social-politic) au fost analizate de Bidu-Vr.nceanu (1993); Slama-Cazacu (2000)
; Stoichi.oiu-Ichim (2001), (2002) .i (2003 b).
48 Pentru principiile acestui tip de analiz., vezi Bidu-Vr.nceanu (1993: 19-29);
pentru aplicarea ei asupra termenului lider, vezi Stoichi.oiu-Ichim (2003 b).
49 Pentru prezentarea teoretic. a celor dou. concepte a se vedea Lehman; analize
din aceast. perspectiv. la Stoichi.oiu-Ichim (2002) .i (2003b)
50 Vezi la Baylon; Mignot (2000: 127-128) prezentarea rolului contextului.
51 Vezi Hartley 1999: 11-20 (cap. 1 . .tirile ca mod de comunicare h); vezi .i Van
Cuilenburg et. al. (2000: 291): ..tirile politice trebuie s. transmit. informa.
ii ácomplete â, áreprezentative â .i áobiective â h.
52 Ibidem, p. 17 (..tirile ofer. un exemplu foarte clar de álimbaj curent â, cu in.eles
uri structurate social h).
53 Vezi Dobrescu; Barg.oanu (2003: 117-118).
54 Vezi Pop 2000: 28-29.
55 Cele cinci strategii semantice ale manipul.rii sunt sintetizate de Van Cuilen
burg et al. (2000: 182-190).
56 Manipularea conotativ. (a.a-numita image-building) se bazeaz. pe ideea c. .im
portant. nu este denota.ia, ci asocia.iile pe care cuvintele le genereaz. la niv
elul publicului h (Van Cuilenburg et al. 2000: 190-191).
57 Hartely (1999: 31).
58 .Valoarea semantic. [a informa.iei] este invers propor.ional. cu frecven.a cu
vintelor intr-un mesaj h (Van Cuilenburg et. al. 2000: p. 33); vezi in aceea.i luc
rare (p. 167-182) discu.ia despre denota.ie .i conota.ie in comunicarea politic.
.
59 Cf. Orwell (1946: 101-102): .Worn-out metaphors which have lost all evocative
power are merely used because they save people the trouble of inventing phrases
for themselves h.
60 Vezi Dobrescu; Barg.oanu (2002: 41-44).
61 .Pe lang. selectivitate .i stereotipie, la baza comunic.rii se afl. principiu
l ambiguit..ii necesare, potrivit c.ruia toate mesajele media sunt in mod necesa
r ambigue [...] Ambiguitatea se impune ca o caracteristic. a comunic.rii de mas.
deoarece expunerea la mesajul mediatic reprezint. .i rezultatul unui proces de
reducere a nesiguran.ei .i de protejare a atitudinilor, a credin.elor de baz. h (i
bidem: 104 . 105).
62 Rolul eufemismului in comunicarea politic. a fost analizat printre primii de
Orwell (1946: 107), care afirma: .In our time, political speech and writing are
largely the defence of the indefensible [...] Thus political language has to con
sist largely of emphemism, question . begging and sheer cloudy vagueness h. Thom (
1993: 76) constata c. .limba de lemn practic. sistematic eufemismul h. Slama-Cazac
u (2000: 87) incadreaz. eufemismul, al.turi de cli.ee .i automatisme verbale, in
tre mijloacele de mascare a realit..ii .i de manipulare a receptorilor mesajelor
. Pentru van Cuilenburg et al. (2000: 190), eufemismele servesc la .estomparea c
onota.iilor negative ale cuvintelor pe care le inlocuiesc h.
63 Vezi prezentarea detaliat. a domeniului in Cuilenburg et al. (2000: 183.198),
cu accent pe rolul jucat de strategiile semantice in manipularea politic..
64 Vezi capitolul Mass-media .i puterea simbolic., in Dobrescu; Barg.oanu (2000:
 96.99).
65 .De multe ori in limbajul politic, conota.iile (eventual evaluative) sunt mai
importante decat denota.ia. Manipularea conotativ. apare in folosirea cuvintelo
r cu o denota.ie aproape inexistent., a cuvintelor predominant conotative, a euf
emismelor sau in a.a-numita image-building (construc.ie a imaginii) h (Van Cuilenb
urg et al. 2000: 190).
66 In leg.tur. cu conota.iile politice cu rol polemic, a se vedea Gerstle (2002:
29).
67 Apud Avram (1997: 26).
68 Ritzer (2003: 17).
69 Ibidem (2003: 26).
Bibliografie:
AVRAM, MIOARA (1997) . Anglicismele in limba roman. actual., Bucure.ti, Editura
Academiei Romane.
AVRAM, MIOARA (1998) . Nout..i reale .i nout..i aparente in vocabularul romanesc
actual in .Limb. .i literatur. h, vol. I, p. 31-35.
BAYLON, CHRISTIAN; MIGNOT, XAVIER (2000) . Initiation a la semantique du langage
, Paris, Nathan.
BECIU, CAMELIA (2002) . Comunicare politic., Bucure.ti, Editura Comunicare.ro.
BIDU-VR.NCEANU, ANGELA (1993) . Lectura dic.ionarelor, Bucure.ti, Editura Metrop
ol.
BURNEY, PIERRE (1962) . Les langues internationales, Paris, PUF.
CERNICOVA, MARIANA (1999) . Stilul publicistic romanesc in perioada .tranzi.iei h,
in .Analele Universit..ii áTibiscus â Timi.oara h. Seria Jurnalistic., vol. VII, p. 59-8
9.
CONSTANTINESCU, ILINCA; POPOVICI, VICTORIA; .TEF.NESCU, ARIADNA (2002) . Romania
n, in Goerlach, Manfred (ed.), English in Europe, Oxford, Oxford University Pres
s, p. 168-194.
CRYSTAL, DAVID (2000) . English as a Global Language, Cambridge, Cambridge Unive
rsity Press.
DESIRAT, CLAUDE; HORDE, TRISTAN (1988) . La langue francaise au XXe siecle, Pari
s, Bordas.
DOBRESCU, PAUL; BARG.OANU, ALINA (2002) . Mass media . puterea f.r. contraputere
, Bucure.ti, Editura ALL.
GERSTLE, JACQUES (2002) . Comunicare politic., Ia.i, Institutul European.
Globalization: English and Language Change in Europe (Abstracts), University of
Warsaw, Institute of Applied Linguistics (19-21 September 2002).
GOERLACH, MANFRED (2002) . Introduction, in English in Europe, Oxford, Oxford Un
iversity Press, p. 1-12.
GUIRAUD, PIERRE (1965) . Les mots etrangers, Paris, PUF.
GU.U-ROMALO, VALERIA (2000) . Corectitudine .i gre.eal.. Limba roman. de azi, Bu
cure.ti, Editura Humanitas Educational.
HARTLEY, JOHN (1999) . Discursul .tirilor, Ia.i, Editura Polirom.
LEHMANN, ALISE; MARTIN-BERTHET, FRANCOISE (1998) . Introduction a la lexicologie
. Semantique et morphologie, Paris, Dunod.
LYNIER, GEOFFROY (1995) . Dictionnaire de la langue de bois en politique, Paris,
Les Belles Lettres.
ORWELL, GEORGE (1946) . Politics and the English Language, in Goshgarian, Gary (
ed.) (1980) Exploring Language, 2nd edition, Boston-Toronto, Little, Brown & Com
p.
POP, DORU (2000) . Mass media .i politica. Teorii, structuri, principii, Ia.i, I
nstitutul European.
RITZER, GEORGE (2003) . Mcdonaldizarea societ..ii, Bucure.ti, Editura Comunicare
.ro.
ROVEN.A-FRUMU.ANI, DANIELA (1999) . Semiotica .i mass media. Schimbarea social.
in Romania, in Semiotic., societate, cultur., Ia.i, Institutul European, p. 221-
243.
SIMION, EUGEN (2001) . Tot despre .romglez. h, in .Curentul h 6. 06. 2001.
SLAMA-CAZACU, TATIANA (2000) . Stratageme comunica.ionale .i manipularea, Ia.i,
Editura Polirom.
STOICHI.OIU-ICHIM, ADRIANA (2001) . Vocabularul limbii romane actuale. Dinamic.,
influen.e, creativitate, Bucure.ti, Editura ALL.
STOICHI.OIU-ICHIM, ADRIANA (2002) . Asimilarea imprumuturilor engleze.ti: aspect
e actuale ale dinamicii sensurilor, in Pan.-Dindelegan, Gabriela (coord.), Aspec
te ale dinamicii limbii romane actuale, Bucure.ti, EUB, p. 249-262.
STOICHI.OIU-ICHIM, ADRIANA (2003 a) . .Romgleza h: op.iune personal. sau efect al
globaliz.rii?, in Gabriela Gabor (coord.), Identitate romaneasc. .i integrare eu
ropean., Bucure.ti, Editura Ars Docendi, p. 95-103.
STOICHI.OIU-ICHIM, ADRIANA (2003 b) . Observa.ii privind semantismul termenului
lider in romana actual., in .Analele Universit..ii Bucure.ti. Limb. .i literatur
. roman. h (sub tipar).
.TEF.NESCU, ARIADNA (2003) . Un dic.ionar european de anglicisme, in Gabriela Ga
bor (coord.), Identitate romaneasc. .i integrare european., Bucure.ti, Editura A
rs Docendi, p. 173-179.
THOM, FRANCOISE (1993) . Limba de lemn, Bucure.ti, Editura Humanitas.
THOVERON, GABRIEL (1996) . Comunicarea politic. azi, Bucure.ti, Editura Antet.
VAN CUILENBURG, J.J.; SCHOLTEN, O., NOOMEN, G.W. (2000) . .tiin.a comunic.rii, e
di.ia a doua, Bucure.ti, Editura Humanitas.
SURSE .I ABREVIERI:
A . .ADEV.RUL h
Ant. 1 . Postul TV .Antena 1 h
Aw . .Adev.rul de weekend h
BBC . BBC English Dictionary, London, BBC English and Harper Collins Publishers
Ltd.
DCR2 . Florica Dimitrescu, Dic.ionar de cuvinte recente, edi.ia a doua, Bucure.t
i, Editura Logos, 1997.
DEA . Manfred Goerlach (ed.), A Dictionary of European Anglicisms. A Usage Dicti
onary of Anglicisms in Sixteen European Languages, Oxford, Oxford University Pre
ss, 2001.
DN3 . Florin Marcu; Constant Maneca, Dic.ionar de neologisme, edi.ia a treia, Bu
cure.ti, Editura Academiei, 1978.
DP . Dic.ionar politic, Bucure.ti, Editura Politic., 1975.
DPA . P. H. Collin, Dic.ionar de politic. .i administra.ie englez.roman, Bucure.
ti, Editura Universal Dalsi, 2000.
DPER . Dic.ionar politic englez . roman, Bucure.ti, Editura Junior, f. a.
MDN . Florin Marcu, Marele dic.ionar de neologisme, edi.ie revizuit., augmentat.
.i actualizat., Bucure.ti, Editura Saeculum I. O, 2002.
N . .Na.ional h
Prima TV . Postul TV .Prima TV h
PRO TV . POSTUL TV .PRO TV h
R Act . Postul de radio .Romania Actualit..i h
TVR1 . Postul TV .Romana 1 h
L fINFLUENCE ANGLAISE SUR LA TERMINOLOGIE POLITIQUE
DU ROUMAIN ACTUEL
Resume
A partir d fun corpus tire de la presse ecrite et audio-visuelle post-communiste,
notre contribution se propose d fexaminer d fune perspective semantique et fonctionn
elle la terminologie politique d forigine anglo-americaine (des emprunts propremen
t-dits et des calques phraseologiques).
Les motivations sociolinguistiques et psycholinguistiques de l femprunt sont exami
nees en relation avec les principes et les strategies de la communication politi
que.
La .creativite h du roumain actuel est mise en relief par l fextension des sens et p
ar le developpement des valeurs figurees (pour la plupart pejoratives).
On a souligne le role de l fanglais . vehicule de la mondialisation . dans la diff
usion des valeurs ideologiques et culturelles americaines, par l fintermede des co
nnotations positives associees aux emprunts et calques analyses.