FJ_3_PUBLICITATE_2

FILOSOFIE SI JURNALISM Publicitate

TRUE/FALSE

1. Publicitatea de reamintire este folosita pentru a intariri efectul unor actiuni de publicitate
anterioare, pentru pastrarea interesului fata de un produs chiar si in perioada sa de
maturitate.

2. L. Porcher subliniaza distribuirea inegala a sensului in cadrul imaginii publicitare, incearca

sa gaseasca o justificare a sensului iconic.

3. Catalogul de prestigiu este o editie publicitara, de mare lux, destinata sa atraga atentia si sa
sugereze prestigiul si pozitia firmei care l-a editat.

4. Publicitatea gratuita nu face parte din sistemul comunicarii promotionale publicitare.

5. Semnificantii plastici sunt considerati si in publicitate generatori de sens.

6. Dupa parerea lui G. Peninou, constructia axiala consta in plasarea obiectului promovat in
centrul imaginii.

7. In ultima perioada televanzarea a devenit un instrument important al publicitatii directe.

8. In faza de ideatie se realizeaza mai multe concepte de comunicare, de natura diferita, prin
intermediul carora, in mod direct sau indirect, se exprima o anumita satisfactie, necesitate
care sa induca publicului comportamentul scontat.

9. Publicitatea poate fi considerata o noua forta, care regleaza cererea si oferta intr-o
economie bazata pe concurenta.

10. Pe baza codurilor, mesajelor, functiilor si figurilor retorice, Umberto Eco realizeaza o
gramatica a imaginii.

11. Definirea publicitatii a stat, de-a lungul timpului, in atentia diferitilor specialisti:
economisti, sociologi, psihologi, designeri si chiar medici.

1
12. Pentru a explica pozitionarea in imagine a obiectului caruia i se face publicitate, G.
Peninou sesizeaza existenta a patru constructii care se subscriu codului morfologic.

13. In reclamele difuzate prin intermediul radioului miscarea reprezinta un element care nu se
poate obtine si utiliza.

14. Publicitatea genereaza aparitia unor noi simboluri.

15. Termenul de publicitate provine din latinescul „publicite”si desemneaza „Faptul de a face
cunoscut un lucru publicului; difuzarea de informatii in public, caracterul a ceea ce este
public.”

16. Dispunerea ilustratiei in pagina se poate face la libera alegera a designerului.

17. Publicitatea de informare are ca principal obiectiv stimularea cererii pentru un nou produs,
serviciu, marca si pune accentul pe conditiile de prezentare ale acestora.

18. Etapa mezosemiotica a publicitatii este una de promovare a asa-numitei star-strategy.

19. In lucrarea Geneza simbolurilor, A.H. Krappe realizeaza o clasificare a simbolurilor in

functie de cele doua universuri: universul celest si cel tehnic.

20. Publicitatea, alaturi de promovarea vanzarilor, de vanzarea personala, de comunicare

reprezinta un instrument de baza utilizat de institutii pentru atingerea obiectivelor sale.

21. Wilcox defineste publicitatea de prezentare ca fiind: „Orice forma impersonala de

prezentare si promovare a unor idei, bunuri sau servicii, platita de catre un sponsor precis
identificat”.

22. In conceperea materialelor publicitare, prin intermediul culorilor se pot reda unele notiuni
abstracte.

23. Produsului i s-a facut publicitate incepand din secolul al XVIII-lea, cand pentru prima oara
productia de masa era mai mare decat productia de comanda.

2
24. In perioada anilor 1960 s-a trecut la o noua abordare publicitara bazata pe pozitionare.

25. Presa cotidiana reprezinta cel mai folosit media de publicitate in majoritatea statelor lumii
datorita avantajelor pe care le ofera.

26. Mesaje functionale sunt caracterizate printr-un ton transant, care evidentiaza performantele
si pretul produsului/serviciului.

27. Publicitatea indirecta se bazeaza pe contactul direct cu clientela potentiala si se

concretizeaza in spoturi publicitare, in reclame.

28. Sloganul indica originea produsului.

29. In domeniul publicitatii, cercetarea vizeaza: piata, produsul, concurenta, consumatorii.

30. Marca de fabrica este un element care se bucura de protectie legala datorita proprietatii
exclusive a firmei, institutiei asupra ei.

31. G. Peninou (1981) delimiteaza patru tipuri de corelatii intre schema narativa a mesajului si
efectul persuasiv.

32. Dispunerea imaginii in silueta presupune prezentarea obiectului, serviciului fara a se

decupa din context, din cadru sau obisnuit.

33. In conceperea materialelor publicitare, linia curba exprima mangaiere, dar si perfectiune.

34. Pentru Georges Peninou sensul imaginii publicitare este o calchiere dupa modelul unui text
scris.

35. Publicitatea informativa este utilizata cu precadere in etapa de maturitate a produsului.

36. Cand durata de viata a produsului este foarte scurta nu trebuie sa se faca publicitate bazata
pe teoria invatarii calitatilor.

3
37. Pentru reusita unei reclame nu este imperativ necesar ca ilustratia sa fie corelata cu textul
si sa fie logic pozitionata in fluxul informational.

38. Pentru Roland Barthes, sensul imaginii publicitare este o stratificare a codurilor
interpretative.

39. Departamentul media dintr-o agentie de publicitate se ocupa de elaborarea si producerea

reclamelor.

40. Dupa parerea unora, publicitatea este o forma de manipulare a indivizilor, de dezvoltare
artificiala a unor domenii economice, de uniformizare a gusturilor.

41. Spotul publicitar TV este considerat cel mai eficace tip de reclama deoarece utilizeaza un
intreg ansamblu de mijloace de comunicare: imagine, text, sunet.

42. Publicitatea informativa este folosita intens atunci cand o firma urmareste sa atraga o
cerere selectiva pentru o anumita marca.

43. Textul informativ al unei reclame trebuie prezentat intr-un singur bloc tematic.

44. Desi exista dovezi ca semnalele sub/supraliminale exista si sunt utilizate, un subiect
extrem de controversat este cel legat de reclamele subliminale.

45. Publicitate este sinonima cu reclama.

46. Incepand cu anii '90, ia nastere o intreaga iconografie publicitara.

47. Publicitatea face parte din mixul promotional al unei institutii, firme.

48. Obiectivul unei reclame poate varia de la formarea ori schimbarea atitudinii receptorilor,
pana la inducerea dorintei de cumparare.

49. Jean-Marie Floch stabileste la nivelul semnului punctul de plecare pentru descoperirea
semnificatiilor subiacente.

4
 50. Pentru a adauga valoare mesajului publicitar, publicitatea contemporana face uz de un
complex de imagini onirice, utopice, construite in jurul unor nuclee arhetipologice.

51. In Evul mediu au facut cariera imaginile din arta, mitologie, simbolismul religios al
imaginilor, dar si reprezentarile imaginare ale inconstientului.

52. Din secolul al XIX-lea, in studiul imagii se recurge la o dihotomie clara: pe de o parte se
incearca studierea imaginilor, a faptelor din perspectiva obiectivitatii stiintifice, pe de alta
parte se opteaza pentru o interpretare reflexiva a sensului prin si pentru o constiinta.

MULTIPLE CHOICE

1. Defineste publicitatea ca fiind „Orice forma impersonala de prezentare si promovare a

unor idei, bunuri sau servicii, platita de catre un sponsor precis identificat”.
a. B. Cathelat,
b. D. Pop,
c. L. D. Wilcox,
d. Ph. Kotler.

2. Gen de publicitate utilizat in perioada de crestere si de maturitate a produsului sau cand pe

piata exista numeroase produse similare
a. publicitatea comparativa,
b. publicitatea de reamintire,
c. publicitatea de informare,
d. publicitatea de conditionare,
e. publicitatea nationala.

3. Model care, din perspectiva lui G. Peninou, propune o asertiune introductiva, urmata de
evocarea unei situatii dificile la rezolvarea careia intervine agentul salvator printr-o
anumita prestatie factuala.
a. paradoxului,
b. enigmei,
c. salvarii,
d. unicitatii.

5
4. Autor care cosidera ca "Reclama este apanajul lumii moderne industrializate si a tarilor in
curs de dezvoltare si industrializare".
a. R. Barthes,
b. A Daylan,
c. W. Weilbacher,
d. F. Jefkins.

5. Mesaj publicitar caracterizat printr-unton transant, care evidentiaza performantele si pretul

produsului.
a. de evidentiere,
b. de expunere,
c. functionale,
d. de atribuire a valorii.

6. Lucrare in care autorul recunoaste caracterul novator al simbolului, capacitatea acestuia de

a ne provoaca la diferite interpretari, la transformari in profunzime:
a. Omul si invizibilul,
b. Semne, simboluri si mituri,
c. Poetica spatiului,
d. Imagini si simboluri.

7. Etapa in evolutia publicitatii in care se urmareste in primul rand satisfacerea clientului:

a. Hard sell,
b. soft sell,
c. perioada narcisista,
d. perioada totemica.

8. Analizeaza imaginea publicitara excluzind factorii psihologici si psihologici:

a. U. Eco ,
b. L. Porcher,
c. M. Bonhomme,
d. R. Barthes.

9. Faza in procesul de creatie publicitara in care sunt create mai multe concepte de
comunicare, de natura diferita.
a. faza de ideatie,
b. faza de creatie,
c. faza de selectie.

6
10. Unghi de fotografiere, filmare care ofera senzatia de dinamism:
a. normal,
b. contra-plonjeu,
c. oblic,
d. plonjeu.

11. Test prin care se urmareste, dupa ce receptorii au ascultat si vizionat un mesaj publicitar,
sa se verice ce, cat au retinut din mesajul prezentat.
a. evaluarea directa,
b. test de portofoliu,
c. test de laborator.

12. Autorul lucrarii Analiza imaginii:

a. M. Joly,
b. J. J. Wunenburger,
c. J. Durand,
d. R. Barthes.

13. In ce perioada a publicitatii produsul este considerat element al structurii de identitate

a. perioada narcisista,
b. perioada iconica,
c. perioada totemica.

14. Ideea ca limbajul verbal este sistemul modelator primar, in timp ce celelalte limbaje nu
sunt decat simplele sale derivate ii apartine lui
a. R. Barthes,
b. G. Peninou,
c. J. M. Lotman,
d. M. Joly.

15. Produs al publicitatii a carui utilitate se remarca in actiunile de contractare a fondului de

marfuri, de angajare a bazei materiale in cazul turismului si comertului international:
a. afis normal,
b. catalog de prestigiu,
c. reclama,
d. catalog de lucru.

7
16. Reprezentantii de seama ai paleosemioticii publicitare:
a. J. Durand,
b. L. Porcher,
c. U. Eco,
d. R. Barthes.

17. Imagine publicitara in care sunt eliminate elementele de cadru pentru a evidentia obiectul
prezentat singur.
a. imagine omnibuz,
b. imagine alfabet,
c. imagine silueta,
d. imagine fereartra.

18. Autor care considera ca simbolul are caracter novator, ca ne provoaca la diferite
interpretari, la transformari in profunzime:
a. Ch. S. Peirce,
b. M. Eliade,
c. G. Bachelard,
d. J. Burgos.

19. Semn al carui semnificant se afla intr-o relatie de analogie cu obiectul reprezentat.
a. simbol,
b. indice,
c. conotat,
d. icon,
e. cod.

20. Descrie functiile comunicarii din mesajele publicitare pornind de la notiunile de cod,
functii si figuri de stil.
a. R. Jakobson,
b. R Jakobson, G. Peninou,
c. U. Eco,
d. G. Peninou.

8
21. C. G. Jung considera ca mijlocul de exprimare al arhetipurilor este reprezentat de:
a. mit,
b. simbol,
c. psihic,
d. icon,
e. indice.

22. Propune o noua conceptie de viata

a. publicitatea ampla,
b. publicitatea ecou,
c. publicitatea focus,
d. publicitatea prisma.

23. Faza, in care se hotaraste stabilirea modului de reprezentare, a codului, dar si modul de
articulare a elementelor lingvistice, iconice ale logo-ului:
a. cea a regizarii,
b. cea de dramatizare,
c. cea de transpunerea in semne.

24. Autor care considera ca simbolul nu reprezinta o figura retorica, un procedeu de expresie,
ci insasi poezie, „poiesis”:
a. G. Durand,
b. M. Eliade,
c. G. Bachelard,
d. J. Burgos.

25. Nivel la care sunt grupate manifestarile conotative ale imaginii in functie de codificarile
publicitare si istorice:
a. nivelul entimemei,
b. nivelul topicii,
c. nivelul iconic,
d. nivelul iconografic,
e. nivelul axial.

26. Tip de publicitate conform caruia nu se mai tine cont de canalul de difuzare:
a. publicitate de tip ATL,
b. publicitate de tip BTL,
c. publicitate de tip TTL.

9
27. Structura clasica a reclamei tiparite este cea care urmareste traiectoria naturala a privirii,
sintetizata sub forma literei:
a. T,
b. L,
c. Z,
d. Y.

28. Relatie intalnita la nivelul logo-urilor mixte care se concretizeaza in orientarea

receptorului catre o anumita semnificatie:
a. ancorare ,
b. legatura,
c. juxtapunere.

29. Cercetator care considera ca pe langa fondul simbolic individual exista si unul universal.
a. M. Eliade,
b. S. Freud,
c. C. G. Jung,
d. U. Eco,
e. Ch. Peirce.

30. Prin intermediul culorilor oliv, violet, bleumarin, maro se poate reda notiunea de:
a. parfumat,
b. amar,
c. acid,
d. dulce.

31. Sunt legate de numele lui R. Barthes:

A) lucrarea Retorica publicitatii
B) prima metoda de analiza a imaginii publicitare.
C) Lucrarea Camera luminoasa (La chambre claire)
D) critica iconismului.
Alegeti dintre urmatoarela varainte:
a. A)+C)
b. B)+D)
c. A)+D)
d. B)+C)
e. A)+B)

10
32. Autor pentru care lumea este alcatuita din “signa” si „res”
a. Ch. Peirce,
b. F. De Saussure,
c. Sf. Augustin,
d. Aristotel.

33. Autor care clasifica semnele in naturale, institutionale, accidentale:

a. F. De Saussure,
b. C. Chesneau,
c. Ch. Peirce,
d. J. Locke.

34. Autorul lucrarii Comunicarea simbolica. Arhitectura discursului publicitar.

a. C. Popescu,
b. D. Pop,
c. V. Dancu,
d. Roventa Frumusani,
e. D. Rusti.

35. Perioada in care produsul este privit ca simbol al unui stil de viata.
a. perioada narcisista,
b. perioada iconica,
c. perioada totemica.

36. “Fanta” este:

a. un icotip,
b. un logotip,
c. un logo mixt.

37. Lege care promoveaza si sustine ideea ca intregul nu trebuie sa fie neinteresant, sters, tern:
a. legea armoniei,
b. echilibrului,
c. legea proportiei,
d. legea varietatii,
e. legea unitatii.

11
38. In mistica celto-iberica simbolizeaza legatura dintre pamant si cosmos, trecerea dintr-un
univers in altul:
a. frasinul,
b. scara,
c. coloana,
d. poarta.

39. Autor care considera ca semnul lingvistic este un artificiu de comunicare:

a. F. De Saussure,
b. Ch. Peirce,
c. U. Eco,
d. J. Deely,
e. M. Joly.

40. Perioada publicitara in care consumatorii sunt impartiti in inovatori, petrcareti, satisfacuti,
conservatori:
a. neosemiotica,
b. mezosemiotica,
c. paleosemiotica.

41. Inlocuieste termenul de iconicitate cu cel de figurativitate.

a. Umberto Eco,
b. J.-M. Floch,
c. J.-M. Adam.

42. Lucrare in care autorul vorbeste despre simbolismul ascensiunii, simbolismul fecunditatii,
simbolismul scoicilor, simbolismul ascensiunii, simbolismul centrului.
a. Tratat de istorie a religiilor,
b. Comunicarea simbolica. Arhitectura discursului publicitar,
c. Imagini si simboluri,
d. Abordari ale imaginarului.

12
43. G. Peninou considera ca mesajele publicitare (publicitate) nu apeleaza la functiile:
A) economica,
B)conativa,
C) referentiala,
D) metalingvistica,
E) politica,
F) emotiva.
Alegeti varianta corecta:
a. B)+D),
b. A)+E),
c. D)+F),
d. A)+D)

44. In functie de clasificarea realizata de F. Jefkins, urmatorul titlu De ce sa nu cumperi ce este

mai elegant? este:
a. identificare,
b. provocator,
c. paradoxal.

45. Genul de text care nu face apel la ratiune, ci la emotii:

a. Narativ,
b. Faptic–educational,
c. Emotional

46. Este semnul distinctiv pe care producatorii il adopta pentru a-si deosebi produsele de cele
similare:
a. Marca de comert ,
b. Marca individuala,
c. Marca de fabrica.

47. Element al reclamei care poate fi considerat amprenta fiintei colective, un metasemn al
oganizatiei sau/si al marcilor:
a. subtitlul,
b. logo-ul,
c. marca.

13
48. Subliniaza ca imaginea nu corespunde tuturor tipurilor de icon, ca ea este un semn iconic
si nu un icon:
a. R. Barthes,
b. Umberto Eco,
c. Ch. S. Peirce,
d. F. De Saussure.

49. Au facut cariera imaginile din arta, mitologie, si reprezentarile imaginare ale
inconstientului:
a. in epoca romantica,
b. in evul mediu,
c. in epoca romantica.

50. Ilustratie mare, care domina pagina, ocupand aproximativ ¾ din intreaga reclama sub care
se afla pozitionate titlul si textul informativ.
a. fereastra,
b. omnibus,
c. silueta.

51. In ce faza de creeare a mesajului publicitar se urmareste realizarea mai multor concepte, de
natura diferita si introducerea unei satisfactii
a. de ideatie,
b. de creatie,
c. de selectie

52. Mesaje concepute in asa fel incat consumatorului ii sunt redate scene si marturii din
propria viata cotidiana, prin care sa-si justifice alegerea respectivului produs sau serviciu;
a. de relatie,
b. functionale,
c. de implicare sociala.

53. Principiu care sustine ca orice produs sau serviciu poseda o serie de caracteristici care pot
servi drept argumente in scriere textului:
a. principiul convergentei mijloacelor,
b. principiul uniformitatii,
c. principiul selectiei.

14
54. Orice publicitate care utilizeaza stimuli prea slabi pentru a fi perceputi in mod constient,
dar care pot influenta comportamentul economic al unei persoane;
a. publicitate inselatoare,
b. publicitate subliminala,
c. publicitate comparativa.

55. In conceperea materialelor publicitare, soliditatea este redata prin

a. Linie dreapta, fina, plina;
b. Linie dreapta, fina, cenusie;
c. Linie dreapta, fina, neagra.

15