CURS nr.

1. INTRODUCERE
1.1. BETONUL SIMPLU, BETONUL ARMAT ŞI BETONUL PRECOMPRIMAT

Betonul - un material de construcţie artificial, obţinut din ciment, apă,

agregate şi uneori adaosuri, amestecate în anumite proporţii; după hidratare şi
hidroliză cimentul se întăreşte, înglobând agregatele.
- un material energointensiv,
- este eterogen şi anizotrop, cu deformaţii de natură elastică, vâscoasă
şi plastică; proprietăţile de deformare ale betonului se modifică în timp, pe măsura
întăririi pietrei de ciment.
Rc / Rt = 10…20
Capacitatea de deformare a betonului este limitată, betonul fiind un material casant;
deformaţiile specifice la care se produce ruperea (deformaţiile ultime) au valori mici: la
compresiune εbu = 2... 3,5 0/00 (mm/m), iar la întindere εtu = 0,1... 0,15 0/00 (mm/m).
Betonul simplu - elementele de construcţii supuse la compresiune
Betonul armat - rezultă din dispunerea unor bare din otel, denumite armături, în
zonele întinse ale elementelor de rezistenţă.
- este un material de construcţie neomogen, obţinut prin
asocierea şi conlucrarea a două materiale cu proprietăţi fizico -
mecanice diferite cu o comportare unitară, satisfăcătoare în timp.
- elementele de beton armat pot prelua orice tip de solicitare:
încovoiere, întindere sau compresiune, torsiune etc.
Conlucrarea celor două mat. cu propr. de rezistenţă şi de deformare diferite este
posibilă datorită următoarelor aspecte:
- aderenţa, care ia naştere între beton şi armătură în timpul întăririi betonului, se
menţine în mod curent până la ruperea elementului, asigurând caracterul monolit al
elementelor din beton armat;
- coeficienţii de dilatare termică (oţel şi beton) au val. aprox. egale,
- nu există reacţii chimice între beton şi armătură;
- în armătură şi în fibrele alăturate de beton - până la fisurarea betonului : εa = ε t .
- la fisurare betonului întins:
σa = ε a E a = (0,1 / 1000 ) 210000 = 21 N / mm 2 ≅ 8...10 % din lim ita de curgere σc
Pentru ca oţelul să fie folosit eficient, eforturile unitare de întindere produse de
încărcările de exploatare trebuie să fie suficient de mari, aproximativ (0,5 − 0,7)σc . Evident,
valoarea corespunzătoare a deformaţiei specifice a betonului depăşeşte εtu .
Betonul armat eficient lucrează cu zona întinsă fisurată sub efectul încărcărilor de
exploatare (limitarea deschiderii fisurilor). Secţiunea activă: betonul comprimat şi armătura
de rezistenţă întinsă (fig.1.1b), betonul întins dintre fisuri fiind neglijat în mod curent.

1
 Caracterul ruperii elementelor din beton armat este influenţat de coeficientul de
armare şi de modul de solicitare. În general, dacă armătura întinsă ajunge la curgere, ruperea
se produce lent, cu deformaţii semnificative, fiind o rupere ductilă.

Fig. 1.1 Comportarea elementelor încovoiate din beton simplu,

beton armat şi beton precomprimat

Tabelul 1.1
Proprietăţile betonului, ale oţelului şi ale betonului armat

Material
Proprietate
Beton Oţel Beton armat
Rezistenţa la:
- compresiune • bună • bună; instabilitatea • bună
elementelor zvelte
- întindere • slabă • foarte bună • bună
- tăiere • satisfăcătoare • bună • bună
- foc • bună • slabă – scădere • bună
rapidă a rezistenţei
Durabilitatea bună pericol de oxidare bună
Raportul dintre 2400/250≈ 10 7850/3000≈ 2,6 ≈ 10 – greutate
densitate şi greutate proprie mare, greutate proprie proprie mare,
rezistenţa la secţiune transversală redusă, secţiune secţiune relativ
2
 compresiune mare, deschideri transversală mică, mare, deschideri
[kg/m3:daN/cm2] foarte mici deschideri mari mici şi mijlocii

Betonul precomprimat - o variantă superioară a betonului armat. (secţiunea activă /

secţiunea totală - mare, zona întinsă nefisurată).
Acest lucru este posibil prin introducerea unei stări de tensiune în beton, înainte de
aplicarea sarcinilor exterioare, de sens contrar cu starea de tensiune provocată de acestea,
de obicei cu ajutorul unor armături pretensionate de mare rezistenţă; aceste armături
transmit eforturile iniţiale la beton prin intermediul aderenţei sau prin ancoraje speciale.
Alegerea traseului şi a poziţiei în secţiune a armăturii pretensionate se face în funcţie
de starea de eforturi dată de încărcări, astfel încât prin suprapunerea celor două efecte,
secţiunea de beton să fie comprimată în întregime (elemente din beton cu precomprimare
totală, fig.1.1c). Deoarece rigiditatea elementului creşte, deschiderea poate fi mult mărită.
Ruperea elementelor din beton precomprimat se produce casant, cu deformaţii mici,
în principal din cauza armăturilor pretensionate, solicitate puternic şi realizate din oţel dur,
fără palier de curgere.
Elemente mixte :
- elemente din beton armat cu armătură rigidă, cu profile metalice înglobate
(fig.1.2); (stabilitate mare la degradare ciclică, cutremure succesive + clădiri multietajate)
- elemente compuse oţel-beton sau beton precomprimat-beton armat, la care
legăt. este asigurată de conectori (fig.1.3a,b), (suprastructuria podurilor).

Fig. 1.2 Elemente din beton cu armătură rigidă

Fig. 1.3 Elemente compuse

3
 1.2. ASPECTE LEGATE DE UTILIZAREA BETONULUI
Criterii privind utilizarea betonului
Avantaje
• durabilitatea este corespunzătoare în aer şi în
apă, în lipsa agenţilor agresivi; nu necesită
lucrări speciale de întreţinere;
• rezistenţa la foc este mare: poate rezista circa
3…4 ore la temperaturi ridicate, protejând
armătura inglobată (oţelul neprotejat îşi pierde
rezistenţa la temperatura de 6000C);
• se pot realiza elemente cu cele mai diverse
forme arhitecturale, deoarece betonul proaspăt
ia cu uşurinţă forma cofrajului;
• preţul de cost este relativ scăzut, comparativ
cu alte materiale;
• comportarea sub acţiuni exterioare este bună,
fie datorită monolitismului, fie prin realizarea
corespunzătoare a îmbinărilor la structurile
prefabricate;
• precomprimarea, sau formele structurale
adecvate (de exemplu, pânze subţiri) permit
realizarea unor deschideri mari.
Fig. 1.4 Biblioteca Naţională a Franţei
Fig. 1.6 Turnul CN din Toronto
Tabelul 1.2
Neajunsuri
• se poate produce coroziunea în medii agresive
ca ape dulci, ape sulfatice, apă de mare, fum
industrial etc;
• este permeabil datorită structurii sale poroase;
apa poate transporta agenţi agresivi, sau poate
cauza cicluri de îngheţ-dezgheţ în masa
betonului;
• conductivitatea termică şi fonică este ridicată;
• necesită cofraje şi eşafodaje;
• transformările ulterioare sau eventualele
consolidări sunt greu de făcut şi pot avea uneori
rezultate incerte;
• demolarea este costisitoare, materialele
rezultate din demolare nu se pot reutiliza;
• fabricarea cimentului este poluantă;
• rezistenţa redusă la întindere provoacă
fisurarea zonei întinse şi armătura se poate
coroda în anumite condiţii;
• greutatea proprie este mare (în cazul betonului
armat) şi nu permite realizarea unor structuri
zvelte, cu deschideri mari.
Fig. 1.5 Palatul Centrului Naţional al
Industriilor şi Tehnicii
Fig. 1.7 Templul Baha’I din Belhi
4
5