1.

Text argumentativ = are o ipc eza/ teza - propozitie care exprima ideea de baza cu valoare de
a"devar. fn continutul textului se afla argumentul/ argumentele si exemplul/ exemplele. Discursul
argumentativ contine indicatori de argumentare; pentru ca, deoarece, de aceea, întrucât, deci,
asadar si se încheie printr-o propozitie cu rol de concluzie. Un text nu este argumentativ daca:

-  propozitia care exprima ideea de baza nu este urmata de alte informatii în text care sa o sustina
în mod convingator;

-  nu este identificabila propozitia cu rol de concluzie;

-  nu sunt prezenti indicatorii de argumentare si nici conectorii.

Textul argumentativ poate fi folosit în urmatoarele tipuri de texte:

a.  texte specifice: eseuri, articole, discursuri, pamflete, polemici, scrieri filosofice;

b.  texte unde poate aparea argumentatia: expuneri, prezentari de carte, prezentarea unei
lucrari, editoriale, cronici, comentarii de presa, dezbateri, mese rotunde etc.

Scopul textului argumentativ este de a convinge/ a persuada.

Pozitia lectorului/ a receptorului: reflexivitate si spirit critic sau receptare afectiva, complicitatea
receptorului cu emitatorul (acceptarea opiniilor).

2.    Text descriptiv (de tip definitie).

Discursul de tip definitie porneste de la întrebarea ce înseamna ceva, ce reprezinta, ce este?

Definitia se compune dintr-un ansamblu de propozitii care analizeaza întelegerea unui termen, a
unui concept, a unei notiuni. în functie de raportul obiectiv/ subiectiv, definitiile pot fi:

-  teoretice = fac apel la o teorie stiintifica sau la o conceptie generala despre lume. Tonalitatea
este neutra;

-  persuasive = urmaresc inducerea unei atitudini favorabile sau defavorabile definitului. Cel care
defineste intervine în text prin diverse marci ale subiectivitatii. Tipuri de texte în care sunt
folosite definitii: dictionare, manuale, prospecte.

3.    Text descriptiv (alte tipuri de descriere). Focalizarea (cine vede?) determina tipul descrierii:

-  subiectiva: prezenta implicita sau explicita a naratorului;

-  obiectiva: efectul documentar.

în acest context, descrierea poate fi:

•     contemplativa, lirica - un peisaj în acord cu o stare de spirit;

•     critica, satirica, admirativa - portretul;

•     realista - are functie narativa, subliniind psihologia personajului;

•     poetica - anticipeaza o actiune printr-o serie de semne distinctive.

Tipuri de texte literare (proza, portret, poezie) / texte de granita (memorii, jurnale).

4.    Text informativ = transmite un mesaj într-o maniera organizata, ierarhizata. Se poate
combina cu texte de tip explicativ, descriptiv sau argumentativ. Informatiile transmise nu vizeaza
stabilirea unei concluzii. întrebarile care evidentiaza specificul textului sunt: Despre ce se
informeaza?, Cine?; Ce?, Unde?; Cum?, De ce?

Marcile lingvistice întâlnite des:

• estomparea completa a emitatorului - ton neutru;

•  folosirea cu preponderenta a timpului prezent;

•  lexic specific domeniului tematic;

•  prezenta unor articulatii care introduc cronologia (mai întâi, apoi, pe urma).

Tipuri de texte: articole de presa, anunturi, manuale.

5.    Text injonctiv = indica un mod de actiune, un mod de întrebuintare a unui produs; contine
un set de informatii despre produsul/fenomenul a carui folosinta/întrebuintare o indica. Tipuri de
texte unde se foloseste: retete de bucatarie, prospecte pentru medicamente, instructiuni de
instalare/de folosinta a aparatelor, publicitate. Pozitia lectorului: docilitate sau spirit critic.

6.    Text explicativ = text cu baza informativa, în care emitatorul doreste sa-l faca pe receptor sa
înteleaga un fenomen, o problema. Se intersecteaza cu textul informativ, descriptiv sau
argumentativ. întrebarile care evidentiaza textul explicativ: Ce se explica?, Cine?, De ce?