Construcia i calculul

motoarelor cu ardere
intern
-Proiect-

Titular disciplina: Student:
Prof.dr.ing. Niculae Negurescu Carbunaru Marius
Conducator proiect: Grupa 8301 a
inu !uiorescu
Te"a de proiect:
Proiectarea generala a unui M#$ pentru tractiune rutiera% in
patru ti"pi% racit cu lic&id%a'and ur"atoarele caracteristici:
Nr te"a (nr. bilet): 1*
Tip: M#C
Pe +,-.: 1*0
n +rp".: //00
i-dispunere: 0 linie
1 +-.: 12
p
0
(p
s
3
) +MPa.: 0%14 5"otor turbo diesel (supraali"entat)
6 +-.: 1%*
Procedeu ardere: $P
7tili8are: #utoca"ion
$.Stabilirea for"ulei functional constructi'e
Motorul proiectat face parte % dupa puterea no"inala si utili8are% din categoria
"otoarelor usoare cu aprindere prin co"pri"are (M#C)% pentru auto'e&icule rutiere%al
caror dia"etru al cilindrului (ale8a9) nu depaseste :1*0"".
Pentru ca utila9ele ec&ipate cu astfel de "otoare sa aiba perfor"ante ridicate se
cer indeplinite cate'a cerinte "ai i"portante cu pri'ire la "otor:
- co"pactitate ridicata% e;pri"ata prin gradul de co"pactitate
<=>
t
?@l&3100A si densitatea de putere B
p
=P
n
?@l& +CD?"
3
. (>
t
-cilindreea
totala% P
n
-puterea no"inala% @-lungi"ea% l-lati"ea% &-inalti"ea
"otorului)
- "asa si gabarit reduse e;rpi"ate prin "asa litrica "
@
="? >
t
+Cg?d"
3
.%
"asa ?unitate de "asura +Cg?CD.% cat "ai reduse%respecti' putere litrica
P
@=
P
n
?lE
/
?0 ("-"asa "otorului% i-nu"arul de cilindri)
- te&nologicitate a solutiei constructi'e (si"plitate constructi'e%intretinere
usoara% cost de fabricatie si e;ploatare redus)
- econo"icitate ridicata (randa"entul efecti' indicat% consu" specific de
co"bustibil si lubrifiant redus)
- -poluare c&i"ica( prin no;ele din ga8ele de e'acuare% scapari de
co"bustibil) si sonora(8go"ot) a "ediului a"biantcat "ai redusa
potri'it nor"elor internationale
- calitati bune in e;ploatare : pornire usoara% durabilitate si siguranta in
e;ploatare (fiabilitate)%"ers linistit%adaptabilitate la tractiune(e;pri"ata
prin coeficientul de adaptabilitate la tractiune a=M
e"a;
?M
ep
si de
elasticitate e=n
M
?n
P
% unde M
e"a;
este "o"entul efecti' "a;i" reali8at la
turatia n
M
si M
ep
este "o"entul la puterea "a;i"a reali8ata la turatia n
P

- perfor"ante econo"ice : cost C
"
redus al "otorului e;rpi"at prin
costulunitatii de putere +lei?CD. si de "asa +lei?Cg. precu" si cost redus
al unitatii de energie +lei?tona transportata%"asa.
$$.Solutia constructi'a
1. Nu"arul de ti"pi ai ciclului "otor (F)
Motoarele in doi ti"pi au a'anta9ul unor puteri litrice ridicate ( cu cel putin *0A
fata de "otoarele in patru ti"pi de aceeasi turatie) si al si"plitatii constructi'e prin
absenta "ecanis"ului de distributie prin supape la "otoarele foarte "ici.$n sc&i"b
pre8inta de8a'anta9ele unui randa"ent efecti' redus din cau8a desfasurarii sc&i"barii
ga8elor in conditii "ai dificile% ceea ce conduce si la un grad "ai "are de poluare a
"ediului prin e"isiile de no;e din ga8ele de e'acuare.
Pentru aceste "oti'e "otoarele in doi ti"pi si-au gasit utili8area nu"ai la
"otoarele la care cele doua a'anta9e "entionate de'in preponderente( foarte "ari%
respecti' foarte "ici).$n consecinta pentru "otorul proiectat s-a adoptat ciclul in patru
ti"pi (F =0)
/. Co"bustibil utili8at
S-a ales co"bustibilul de natura petroliera % "otorina% inca utili8at la "area
"a9oritate a "otoarelor iesel%a"estecul aer-co"bustibil a'and loc in interiorul cilindrului
prin in9ectie la sfarsitul cursei de co"pri"are.
3. Tipul ad"isiei
Motoarele in patru ti"pi pot a'ea ad"isia nor"ala (aspiratie) sau fortata
(supraali"entare).Supraali"entarea a aparut initial ca "etoda de refacere a puterii la
altitudine ( la "otoarele de a'ion cu piston% odata cu cresterea plafonului de 8bor in tipul
celui de-al doilea ra8boi "ondial).#sta8i% repre8inta principala cale de sporire a puterii
litrice a "otoarelot iesel.
Singurul de8a'anta9 il constituie inertia pe care o "anifesta grupul de
supraali"entare in regi"uri tran8itorii%care duce la aparitia fu"ului in ga8ele de e'acuare
la pornire si accelerare.@a "otorul proiectat s-a adoptat ad"isia fortata ( supraali"entare).
0. Procedeul de ardere si coeficientul de e;ces de aer (6)
Procedeul de ardere in 'olu" se poate reali8a in ca"ere de ardere unitare (in9ectie
directa) sau di'i8ate (cu ca"era separata de preardere nu"ita antica"era% separata de
'arte9% re8er'a de aer% &ibride).
$n9ectia directa pre8inta fata de ca"era de ardere di'i8ata a'anta9ul
co"pactibilitatii ca"erei care deter"ina pierderi ter"ice si ga8odina"ice "ai "ici si
asigura pornirea usoara la rece.
$n sc&i"b pre8inta de8a'anta9ele: necesita un coeficient de e8ces de aer relati'
"are% care reduce puterea litrica% "ersul "otorului este brutal datorita presiunii "a;i"e din
ti"pul arderii si gradientului de crestere a presiunii in fa8a arderii 'iolente "ai ridicate%este
"ai sensibila la natura co"bustibilului si necesita presiuni de in9ectie ridicate % ce
scu"pesc costul ec&ipa"entului de in9ectie%confera "otorului o elasticitate "ai redusa la
sc&i"barea regi"ului de functionare% concentratiile de produsi din ga8ele de e'acuare sunt
"ai "ari% solicitarea cu soc a organelor principale "areste u8ura si scade durabilitatea.
@a "otorul proiectat s-a adoptat acest procedeu ( al in9ectiei directe pe
perete).Corespunu8ator acestui procedeu de ardere s-a ales coeficientul de e;ces de aer
6=1%*.
*. Gaportul de co"pri"are (1)
Cresterea raportului de co"pri"are repre8inta principala cale de sporire a
econo"icitatii "otorului cu ardere interna.
@a M#C 'aloarea "a;i"a a raportului de co"pri"are este li"itata de ni'elul
solicitarilor ter"ice si "ecanice acceptabile.Pentru acest "oti' "otoarele cu in9ectie
directa% "ai ales la cele supraali"entate% utili8ea8a 'alori "ai reduse pentru raportul de
co"pri"are (1) decat cele cu ca"era de ardere di'i8ata% aspirata.
>aloarea "ini"a a lui 1 la M#C este deter"inata de posibilitatile de pornire la
rece.$n acest conte;t tinand sea"a de reali8arile recente in do"eniu% s-a ales 1= 12.
4.Gaportul dintre cursa pistonului (S) si dia"etrul cilindrului ()
Gaportul H=S? influentea8a "ult perfor"antele "otoarelor% tendinta generala in
de8'oltarea "otoarelor fiind de reducere a lui.7n raport H sca8ut insea"na o cursa S si
ra8a "ani'elei G=S?/ reduse %ceea ce duce la o 'ite8a "edie a pistonului -
Pn
=S
n
?30
coborata (u8ura sca8uta%pierderi ga8odina"ice la ad"isie si e'acuare% "ai "ici% care per"it
cresterea turatiei.ia"etrul "are per"ite utili8area unor supape cu sectiunea de curgere
sporita% fa'ori8and u"plerea% dar deter"ina cresterea fortei de presiune a ga8elor datorita
"aririi suprafetei acti'e a pistonului.
Tinand sea"a de influnetele aratate si de faptul ca la M#C regi"ul de presiuni
din cilindru este "ai ridicat de cat la M#S% pe de o parte si% pe de alta parte% turatiile sunt
"ai reduse% se e;plica de ce 'aloarea raportului H la "otorul iesel (0.2I.1%3 c&iar "ai
"ult).$n ca8ul de fata s-a ales H=1%/.
J.!elul racirii
Gacirea "otoarelor usoare se face cu lic&id sau cu aer.Gacirea cu lic&id este "ai
eficienta si instalatia necesita o putere "ai "ica pentru antrenare (randa"entul "ecanic al
"otorului este "ai ridicat).Kste insa "ai co"plicata constructi' si de intretinut
(randa"entul "ecanic al "otorului este "ai ridicat).Kste insa "ai co"plicat constructi' si
de intretinut (trebuiesc luate "asuri de buna etansare a spatiilor prin care circula lic&idul de
racire%de co"pletare periodica a acestuia%e'itarea fierberii sau ing&etarii lui).@a "otorul
proiectat s-a adoptat racirea cu lic&id.
$$$.!or"ula dina"ica
1. Nu"arul cilindrilor si dispunerea lor
Motoarele usoare de tractiune rutiera sunt rar "onocilindrice (M#S% "otociclete
M#S si M#C cu utili8ari stationare de putere "ica).Cresterea nu"arului de cilindri i duce
la un "o"ent "otor "ai unifor" si un ec&ilibra9 "ai bun%reducerea ale8a9ului per"ite
turatii "ai ridicate.Se co"plica constructia si intretinerea "otorului.78ual la categoria
de"otoare in cau8a% se utili8ea8a dispunerea cilindrilor in linie 'ertical%inclinat sau
ori8ontal (i=/I4) care este cea "ai si"pla % sau in L>M (e'entual cu cilindrii opusi-bo;er)
care este "ai co"pacta (i=/I1/% i-par).@a "otorul proiectat s-a ales i= 0 cilindrii in linie.



Tabel "odele ase"anatoare
!or"ule utili8ate:
pe=
e
30303P
>t 3n
+MPa. P@=
e
P
>t
+CD?l. Ps=
e
/
P
3
0
D i +CD?d"
/
. Pcil=
e
P
i
+CD?cil. -P"=
3
30
S n
+"?s.
>s=
/
3
0
D
S

+d"
3
. >t= >s3i +d"
3
.
Nr.crt
Pe
+,-.
n
+rp".

+"".
S
+"".
N=S?
+-.
i 1
+-.
p
e
+MPa.
P@
+CD?l.
PS
+CD?d"
/
.
Pcil
+CD?cil.
-P"
+"?s.
1.
#! @!
134 /*00 118 100 1%184 0@ 14%1 1%04 //%// 31%02 30 11%44
/.
$S7O7 NPG
1*0 /000 110 1/* 1%134 0@ 18%* 1%*J 31%*J *J%JJ 3J%* 10
3.
M#N TG@
13/ /000 1/0 1** 1%/21 0@ 12 1%04 /2%/0 /2%1J 33 1/%0
0.
MKGCKKS
#TKGP 8//
140 //00 104 134 1%/83 0@ 18 1%81 33%33 0*%3/ 00 2%2J
*.
GKN#7@T
Qi*
1*8 1J00 108 130 1%/03 0@ 1J%8 /%30 33%12 03%11 32%* J%34
K'aluarea rapiditatii "otorului
in inter'alul de 'alori ale lui ps pentru M#C supraali"entat +0.8.../.0. a" ales
'aloarea:
pe 1.* :=
Pe ba8a alegerii facute si a datelor din te"a: n //00 := i 0 :=
calcula" Vs
1/0 Pe
pe i n
1.340 = :=
#lege" pentru H o 'aloare pentru M#C din inter'alul +1...1.*. 1.3 :=
in for"ula >s=E
3
?03H il scoate" pe ca fiind
D
3
0 Vs

1.101 = := dm deci S D 1.03/ = := dm
eci 'ite8a "edie a pistonului este
Wpm
S n
30 10
10.022 = :=
eci -p" este R= 10 re8ulta "otor rapid
1. Calculul proceselor de sc&i"bare a ga8elor
$$. Motorul supraali"entat-S (ad"isie fortata)
1.1 Coeficientul de u"plere ' si presiunea la sfarsitul ad"isiei pa cu
ur"atoarele 'alori:
ps 0.14 := Mpa T0 /28 := K
p0 0.1 := Mpa k 1.0 :=
in inter'alul de 'alori al lui "=+1.8 ... /.0. a" ales

m 1.2 :=
Ts T0
ps
p0

m 1
m
3J/.31 = := K
#erul intra in turbina cu /* de grade Celsius (/28-/J3) si iese incal8it dupa co"pri"are
cu apro8i"ati' 22 grade Celsius % deci e'ident 'o" a'ea ne'oie sa "onta" un intercooler
care sa reduca te"peratura pana in 9urul 'alorii de 30 grade Celsius.#stfel 'o" alege din
inter'alul de 'alori a lui STrac +/0...20. 'aloare de :
Trac J0 :=
$$$. >alori u8uale
Pentru ST+,. din inter'alul +*...10. pentru M#C-S 'o" alege 'aloarea
T J :=
eci o sa a'e" : Tsprim Ts T + 3J2.31 = :=
Pe 1*0 :=
C
Pentru raportul pg?ps 'o" alege din inter'alul de 'alori +1.01...1.0J. 'aloarea de 1.00 si
pentru raportul pa?ps din inter'alul +0.84...0.23. 'aloarea de 0.2
$n ur"a re8ultatelor obtinute 'o" calcula '.
>o" afla pa din raportul pa?ps=0.2 si pg din raportul pg?ps=1.00 stiind ca ps ni s-a dat
in te"a si este :
ps 0.14 =
pa 0.100 := $ar 1 se stie din te"a ca fiind: 12 := pg 0.144 :=
eci 'o" a'ea:
v
pa k 1 ( ) 1 ( ) + [ ] pg
ps 1 ( ) k
Tsprim
Ts

0.8J8 = :=
Confor" re8ultatului obtinut ne incadra" in M#C rapid
1./. Coeficientul de ga8e de ardere re8iduale
in inter'alul Tg=400...200, pentru M#C alege" 'aloarea de:
Tg J*0 :=
r
pg
ps
1
v

1
1 ( )

Ts
Tg
0.033 = := Ne incadra" in M#C-S 0 01...0 , 03 , ( )
1.3. Te"peratura la sfarsitul ad"isiei Ta:
Ta
pa
ps
1
v

1 ( )

1
r 1 +
Ts 320.11/ = :=
#stfel in ur"a re8ultatului obtinut de 320.11/ , ne incadra" in inter'alul +330...000.
destinat pentru M#C-S
/. Calculul procesului de co"pri"are
>alori u8uale:
$n ca8ul M#C-S rapid inter'alul de 'alori pentru "
c
este +1%3*...1%38.% astfel 'o"
alege
3.1 Co"po8itia ga8elor de ardere
3./ Para"etrii de stare la sfarsitul arderii
6p -gradul de crestere a presiunii
#lege" din inter'alul de 'alori pentru 6p M#C rapid cu in9ectie directa pe perete
+1%3...1%8. 'aloarea:
p 1.4 :=
#lege" Pz /0 := pentru "otor supraali"entat cu in9ectie directa
eci Pc
Pz
p
1/.* = :=
Te"peratura la sfarsitul arderii: T8=1800.../800,
Calcula" $8=(T8Ui?N0V7W
aer
Tc
VXr37W
TC
gar
)?Yr(1VX)VG6pT
c
?Yr
Confor" tabelului ane;at %dupa calculul lui $8 pentru te"peraturile din
inter'alul +1800.../800.% 'o" alege ca 'alori pentru T8/=//00 si pentru
T81=/100 %a'and in 'edere ca $81Z$8Z$8/.eci $8 are 'aloarea de 32384/.
Tz /1*0 :=
T[k] U aer U CO U !O U " U O # z !i "$ % & ' (p Tc )z
*+00 ,-- .-+/0 0..11 ,111 ,0-** 02+ ,*+00 02.0 *20,- 020-- +2-*0 *21 **1 -/***2/
*/00 ,0//- ./01. 1*/00 ,0,0. ,+*0 02+ ,*+00 02.0 *20,- 020-- +2-*0 *21 **1 -,.-++2-
000 ,+.+/ +,.+ 11*0 ,+*10 0**,/ 02+ ,*+00 02.0 *20,- 020-- +2-*0 *21 **1 -10+,.2.
*00 0*10* +/01 .0000 00/-1 0,*0, 02+ ,*+00 02.0 *20,- 020-- +2-*0 *21 **1 -+,,./
00 0,,1 /,+0- .,/,/ 0-.- 0.0./ 02+ ,*+00 02.0 *20,- 020-- +2-*0 *21 **1 ,0-,12-
-00 0.. *00*00 ./-/, 010. 100.1 02+ ,*+00 02.0 *20,- 020-- +2-*0 *21 **1 ,*0-2,
,00 10*1 *00,-- +-+++ 0/--/ 1-0/+ 02+ ,*+00 02.0 *20,- 020-- +2-*0 *21 **1 ,,**+02*
000 1//. **0... ++,0 1*1, 11*. 02+ ,*+00 02.0 *20,- 020-- +2-*0 *21 **1 ,10-002-
100 10+. **1*, /-00 1,//. 1/*+1 02+ ,*+00 02.0 *20,- 020-- +2-*0 *21 **1 ,./0002,
.00 1+.1+ **0-1 /.10. 1.+-/ ..* 02+ ,*+00 02.0 *20,- 020-- +2-*0 *21 **1 ,/+/-1
+00 .*11+ *1/0 *0--* .01+0 .0-. 02+ ,*+00 02.0 *20,- 020-- +2-*0 *21 **1 0*+,02-
Gradul de destindere prealabila:

p
Tz
Tc
1./00 = :=
0.Calculul procesului de destindere:
-Se alege 'aloarea e;ponentului politrop "ediu
-Presiunea la finele destinderii
Pd Pz

md
0.41 = :=
-Te"peratura la finele destinderii
Td Tz

md 1
1.00/ 10
3
= :=