Grupa 913 Anul I Faculatea de Inginerie Aerospatiala 1 Pala motor turboreactor Pala unei turbine cu gaze RollsRo!ce"Turbo#nion R$ 199% Pe bordul de atac se obser&' ori(iciile pentru ob)inerea (il*ului de aer necesar pentru r'cirea paletei% Capitolul 1 Necesitatea realizarii piesei Turbinele cu gaze pentru a&ia ie sunt cunoscute i sub nu*ele de *otoare cu reac ie+ ,ns' denu*irea de *otor cu reac ie acoper' o arie *ai larg'+ ea cuprinde i agregatele de trac iune prin reac ie care nu au turbine% Turboreactorul-englez' Turbo.et/ este o turbin' cu gaze la care destinderea ,n turbin' se (ace p0n' la o presiune anu*e+ peste presiunea at*os(eric'+ ast(el ,nc0t turbina e1trage din (lu1ul de gaze arse doar puterea necesar' antren'rii co*presorului% 2n continuare+ gazele de ardere se destind p0n' la presiunea at*os(eric' ,ntrun a.uta. plasat dup' turbin'+ a.uta. care genereaz' (or a de propulsie pentru a&ion% Turboreactoarele sunt e(iciente la &iteze de zbor relati& *ari+ cu nu*'rul Mach peste 3+4 -cca% 933 5*"h la ni&elul solului+ respecti& cca% 433 5*"h la ni&elul zborului de croazier'/% 6
Turbopropulsorul-englez' Turboprop/ este o turbin' cu gaze la care destinderea ,n turbin' se (ace p0n' la presiunea at*os(eric'+ ast(el c' turbina e1trage din (lu1ul de gaze arse o putere *ai *are dec0t cea necesar' antren'rii co*presorului% Puterea ,n plus este (olosit' la antrenarea unei elice plasat' ,n (a a *otorului% Turbopropulsoarele sunt e(iciente la &iteze de zbor *ai *ici+ cu nu*'rul Mach ,ntre 3+7 i 1+3 -cca% 833 9 1633 5*"h la ni&elul solului+ respecti& cca% 733 9 1333 5*"h la ni&elul zborului de croazier'/%
Turboventilatorul-englez' Turbo(an/ este un turbopropulsor cu o elice carenat' i cu *ulte pale -nu*it' &entilator/+ cu (unc ionare econo*ic' i gener0nd un zgo*ot redus% : parte din (lu1ul de aer antrenat de &entilator intr' ,n co*presor+ iar restul curge ,n .urul carena.ului *otorului+ gener0nd i el o (or ' de trac iune%
Turbina de elicopter-englez' Turbosha(t/+ zis i *otor cu turbin' liber' este si*ilar' unui turbopropulsor+ di(eren a const0nd ,n (aptul c' puterea nu se trans*ite ,n (a '+ unei elice de trac iune+ ci ,n spate+ unui reductor care o distribuie elicelor rotorului principal% 3 Capitolul 2 Caiet de sarcini al piesei Caracteristici functionale: Posibilitatea (olosirii unui a.uta. de reactie a interesat proiectantii de a&ioane *ult ti*p+ dar de la ,nceput &itezele *ici ale a&ionului si inco*patibilitatea unui *otor cu piston pentru producerea curentului de aer necesar a.uta.ului+ au prezentat *ulte obstacole% #n inginer (rancez+ Rene Lorin a bre&etat ,n 1913 un *otor cu propulsie prin reactie% 2n acea perioad; era i*posibil de realizat sau de (olosit pe a&ioane+ si totusi ast;zi+ statoreactorul este (oarte ase*;n;tor coceptiei lui <orin% 2n 1933+ Frank Wittle a donat pri*ul s;u patent de (olosire a unei turbine cu gaz pentru producerea propulsiei cu reactie dar au trecut 11 ani ca *otorul s;u s; ,ndeplineasc; pri*ul zbor% Principile propulsiei cu reactie: Propulsia cu reactie este o aplicatie practic; a celei dea treia legi a *isc;rii+ a lui !ir "saac Ne#ton care a(ir*; c;+ =pentru orice fort care actioneaz asupra unui corp exist o fort egal si de sens contrar>% 2n cazul nostru+ (orta de propulsie este aerul at*os(eric care trec0nd prin *otor este accelerat% #n *otor cu reactie prodeuce tractiunea ,ntrun *od si*ilar cu cea a co*binatiei *otorelice+ dar ,n ti*p ce elicea d; o acceleratie *ic; unei cantit;ti *ari de aer+ *otorul cu reactie d; o acceleratie *are unei cantit;ti *ici de aer% Acelasi principiu al reactiei are loc ,n toate (or*ele de *iscare? el a (ost aplicat si (olosit ,n *ulte (eluri+ dar cel *ai ti*puriu si *ai cunoscut e1e*plu de (ort; de reactie este *otorul lui @eron produs initial ca .uc;rie% Aceast; .uc;rie arat; cu* reactia aerului dintrun nu*;r de a.uta.e ar putea realiza o reactie egal; si opus; a.uta.elor+ cauz0nd ast(el rotirea *otorului% A $vanta%ele turbinelor cu &aze (oarte bun raport putere"greutate? di*ensiuni reduse? ti*p de pornire scurt -7 %%% 33 *in/? *i care de rota ie uni(or*' -nu alternati&'/+ echilibrare (oarte bun'? &ibra ii reduse? la ITG energetice+ costul in&esti iei i ti*pul de dare ,n (unc iune sunt *ult *ai *ici ,n co*para ie cu instala iile cu turbine cu abur? pot (unc iona ('r' ap' de r'cire+ i*portant ,n zone unde apa este de(icitar'+ de e1e*plu ,n de ert% 'ezavanta%ele turbinelor cu &aze randa*ent ter*ic nu prea ridicat? sc'derea pronun at' a randa*entului i per(or*an elor ,n regi*uri di(erite de regi*ul pentru care au (ost proiectate+ -la sarcini par iale/? o oarecare iner ie la *odi(icarea tura iei? (abrica ie di(icil'+ necesit' tehnologii ,nalte? *ateriale speciale+ rezistente la te*peraturi ,nalte+ scu*pe? ,ntre inere preten ioas'+ repara ii plani(icate dese% Perspective : co*para ie cu co*petitorii s'i se poate (ace doar pe do*enii%<a auto&ehicule+ di*ensiunile *otorului nu sunt chiar critice+ iar &ibra iile *otoarelor cu piston sunt acceptabile+ ca ur*are deza&anta.ele turbinelor se *ani(est' din plin% 2n acest do*eniu turbinele cu gaze , i g'sesc ,ns' aplicabilitatea ca grupuri de turbosupraali*entare%<a tancuri+ randa*entul ter*ic *ai sc'zut nu este un i*pedi*ent+ costurile sunt acceptate de statele dez&oltate+ iar puterea i*ens' dez&oltat' de turbine asigur' *obilitatea pe c0*pul de lupt'+ a&anta. care poate (i decisi&%2n do*eniul (ero&iar+ greutatea nu conteaz'+ deoarece pentru a a&ea (or ' la c0rlig sarcina pe osie a loco*oti&elor trebuie s' (ie apropiat' de cea *a1i*' ad*is'% Aici randa*entul ter*ic sc'zut i costurile , i spun cu&0ntul+ (iind pre(erate *otoarele cu piston sau cele electrice%2n do*eniul na&al ci&il situa ia este si*ilar' cu cea din do*eniul (ero&iar% 2n do*eniul na&al *ilitar situa ia este si*ilar' cu cea de la tancuri%2n do*eniul a&ia iei sunt dou' situa ii% 2n a&ia ia co*ercial' i *ilitar' raportul putere"greutate pri*eaz' asupra oric'ror alte considerente+ a a c' do*ina ia turbinelor cu gaze este total'% 2n do*eniul a&ia iei utilitare+ sporti&e i de agre*ent+ costurile li*iteaz' (olosirea turbinelor cu gaze+ (iind pre(erate *otoarele cu piston+ *ult *ai ie(tine i cu ,ntre inere si*pl'% 7 2n do*eniul energetic randa*entul ter*ic *ai sc'zut li*iteaz' utilizarea turbinelor cu gaze ca agregate independente ,n regi* de baz'+ (iind pre(erate turbinele cu abur% Totu i+ pornirea de la rece -din rezer&' rece/ a unui agregat energetic cu turbine cu gaze se poate (ace ,n ti*pi de ordinul *inutelor+ (a ' de ti*pi de ordinul orelor la turbinele cu abur+ ceea ce (ace ca agregatele cu turbine cu gaze s' (ie de ne,nlocuit ca unit' i de &0r(BACD ,n siste*ele energetice care nu dispun de hidrocentrale cu lac de acu*ulare% Tot ,n do*eniul energetic turbinele cu gaze lucr0nd ,n cicluri co*binate aburgaz -,n serie cu turbine cu abur/ (ac ca randa*entul ter*ic al ter*ocentralelor de acest tip s' (ie (oarte ridicat+ de 77 9 74 E+ ceea ce (ace ca ele s' aib' ,n acest do*eniu un *are &iitor%BACD Turboreactor cu compresor a(ial) Turboreactor cu compresor centrifu&al) 8 Capitolul * $le&erea materialului optim pentru confectionarea piesei Piesele esen iale sunt a.uta.ele turbinei -a nu se con(unda cu a.uta.ul unui turboreactor/ i paletele+ piese supuse unor solicit'ri ter*ice i *ecanice e1tre*e% De aceea ele trebuie construite din *ateriale speciale+ rezistente la te*peraturi c0t *ai *ari i se pre&'d cu siste*e de r'cire% Actual+ te*peraturile la intrarea ,n turbin' au dep' it ,n unele cazuri -turbine pentru a&ioane *ilitare/ te*peratura de 1+,, -C ) Asa cu* a* prezentat si *ai sus pe langa *ultiplele a&anta.e ale turbinelor + acestea au si unele deza&anta.e cu* ar (i (abrica ie di(icil' care necesit' tehnologii ,nalte si (olosirea de *ateriale speciale care sa (ie rezistente la te*peraturi ,nalte si care bineinteles ca sunt (oarte scu*pe% In continuare &oi prezenta cate&a *ateriale (olosite in (abricarea acestor pale de *otor turboreactor % $. Nimonic este o *arc' ,nregistrat' a Fpecial Metals Gorporation si se re(er' la o (a*ilie de superalia.e pe baz' de nichel% Alia.ele Hi*onic constau de obicei din nichel *ai *ult de 73E Ii 63E cro* cu aditi&i+ cu* ar (i titan Ii de alu*iniu% Principala utilizare este ,n co*ponente turbin' cu gaz Ii e1tre* de ,nalt' per(or*an)' cu piston *otoarele cu ardere intern'% Fa*ilia Hi*onic a alia.elor a (ost dez&oltat pentru pri*a oar' ,n 19A3 de c'tre echipe de cercetare la Jor5s Jiggin ,n @ere(ord+ Anglia+ ,n spri.inul dez&olt'rii *otor cu reac)ie Jhittle % <ucrand la IncoKs Jiggin Facilit! + <$ P(eil este creditat cu dez&oltarea din alia. Hi*onic 43 in 19A1% Patru ani *ai t0rziu Hi*onic 43A din alia. de ur*at+ un alia. utilizate pe scar' larg' ,n supape de *otor de ast'zi% Alia.e progresi& *ai tari au (ost dez&oltate ulteriorL Hi*onic alia. 93 -19A7/+ Hi*onic alia. 133 -1977/+ Ii alia.e Hi*onic 137 -1983/ Ii 117 -198A/ Go*positie Hi*onic 93L Hi 7AE *in Gr 1461E Go 1761E Ti 63E Al 16E C $/ Iconel este de ase*enea o *arca inregistrata a Fpecial Metals Gorporation care se re(er' la o (a*ilie de superalia.elor austenitic pe baza de nichelcro* % Alia.ele Inconel sunt de obicei (olosite in aplicatii la te*peraturi ridicate% Acesta este adesea *en)ionat' ,n li*ba englez' ca MIncoM -sau+ ocazional+ MIconelM/% Denu*iri co*erciale co*une pentru Inconel sunt Inconel 867+ Ghronin 867+ Alte*p 867+ @a!nes 867+ Hic5el&ac 867 and Hicro(er 8363% Alia.ele Inconel sunt o1idare Ii *ateriale rezistente la coroziune bine adaptate pentru ser&iciu ,n *edii e1tre*e% G0nd este ,nc'lzit+ Inconel (or*eaza un gros+ strat stabil+ o1id de pasi&are prote.a supra(a)a de atac ,n continuare% Inconel ,Ii p'streaz' puterea ,ntrun inter&al larg de te*peraturi+ atracti& pentru aplica)ii la te*peraturi ridicate ,n cazul ,n care din alu*iniu Ii o)el ar ceda s' se strecoare ca un rezultat de posturi &acante ter*ic induse de cristal -a se &edea ecua)ia Arrhenius/% Inconel puterea lui de te*peratur' ,nalt' este dez&oltat prin consolidarea solu)ie solid' sau consolidarea precipita)ii+ ,n (unc)ie de alia.% 2n ,nt'rirea &0rst' sau soiuri consolidarea precipita)ii+ cantit')i *ici de niobiu co*bina cu nichel pentru a (or*a co*pus Hi3Hb inter*etalici sau pri* ga**a -N K/% Ga**a (or*e pri* cristale *ici cubi care inhib' alunecare Ii (lua. e(icient la te*peraturi ridicate% Inconel este adesea ,nt0lnite ,n *edii e1tre*e% Este co*un' ,n palete de turbine cu gaz+ sigilii+ Ii de co*bustie+ precu* Ii rotoare turboco*presor Ii sigilii+ electrice sub*ersibile po*pa bine arbori *otor+ ele*ente de (i1are la te*peraturi ridicate+ prelucrarea chi*ic' Ii &asele sub presiune+ schi*batoare de tuburi de caldura+ generatoare de abur ,n reactoarele nucleare de ap' sub presiune+ de procesare a gazelor naturale+ cu conta*inan)i+ cu* ar (i @6F Ii G:6+ ar*e de (oc sunet de(lectoare supresoare e1plozie+ Ii For*ula :ne Ii HAFGAR siste*e de e&acuare% Inconel este tot *ai utilizat ,n cazanele de incineratoare de deIeuri % Ooint European Torus na&' se (ace ,n Inconel% A*erica de Hord A&ia)ie construite pielea A&ionulrachet' P17 dintrun alia. Inconel cunoscut sub nu*ele de MInconel PM% <a*inate Inconel a (ost (rec&ent utilizat ca suport de ,nregistrare de gra&ur' ,n recordere cutie neagr' la bordul aerona&elor Alternati&e la utilizarea ,n aplica)ii de Inconel chi*ice cu* ar (i scruber+ coloane+ reactoare+ Ii )e&i este @astello!+ per(luoroal5o1! -PFA/+ c'ptuIite din otel carbon sau (ibre de *aterial plastic ar*at% Inconel C14 este o precipitarec'libil' de nichelcro* alia. con)in0nd cantit')i se*ni(icati&e de (ier+ niobiu+ *olibden Ii ,*preun' cu cantit')i *ai *ici de alu*iniu Ii titan% Acesta co*bina rezistenta la coroziune Ii cu rezisten)' ,nalt' sudabilitate restante+ inclusi& rezisten)' la (isurare dupa sudare% alia. are e1celente rezisten)a la (lua.rupere la te*peraturi de p0n' la C33 Q G -1333/% Folosit ,n turbine cu gaz+ *otoarelor de rachet'+ na&e spa)iale+ reactoare nucleare+ po*pe+ Ii scule% 4 9 Capitolul / Procedee tenolo&ice posibile de realizare a piesei semifabricat Fabricarea pieselor de *asini si a pieselor *etalice in general+ consta in a da (or*a si di*ensiunile necesare *etalelor (olosite% Aceste *etode sunt *ai ales ur*atoareleL prelucrarea *etalica prin aschiere si prelucrarea prin prese si turnare% Metoda de (abricare a pieselor se alege in (unctie de proprietatile *etalelorLde *ari*e + de (or*a si intrebuintarea pieselor% Prin prelucrarea *ecanica a *etalelor la *asini 9 unelte nu se pot obtine piese co*plicate si+ a(ara de aceasta+ *etoda prin prelucrare *ecanica nu este econo*ica% Metode *ai producti&e sunt prelucrarile *etalelor prin presare la cald si la rece+ caL (or.are + *atritare si presare% Gea *ai econo*ica *etoda de (abricare a pieselor este turnarea% Prin aceasta *etoda se pot obtine piese (oarte *ari si cu (or*a co*ple1a+ cu goluri interioare de di(erite (or*e% Piesele se pot turna din toate *etalele+ pe cand prelucrarea pieselor prin presare se poate (ace nu*ai din anu*ite *etale plastice% Hu*arul *are de piese turnate se poate deduce din (aptul ca aproape 73E din greutatea *asinilor reprezinta piese turnate% Turnarea este procedeul tehnologic de realizare a pieselor prin introducerea unui *aterial *etalic ,n stare lichid' ,ntro ca&itate special e1ecutat'%Prin solidi(icarea topiturii rezult' piesa tunat' care reproduce con(igura)ia Ii di*ensiunile ca&it')ii% Forma de turnare reprezint' un ansa*blu co*pus de obicei din dou' p'r)i-se*i(or*e/+ care con)ine o ca&itate a&0nd con(igura)ia Ii di*ensiunile (oarte apropiate de cele ale piesei care se &rea ob)inut'% Forma temporar0 reprezint' (or*a de turnare ce se e1ecut' din a*estec de (or*are obinuit-nisip Ii argil'/ sau special -nisip Ii liant special/ Ii care este (olosit' la o singur' turnare+ distrug0nduse pentru e1tragerea piesei turnate% 13 Forma semipermanent0 este (or*a de turnare ce se e1ecut' din ci*ent+ ipsos+ Ia*ot'+ Ii care este (olosit' la c0te&a turn'ri dup' uIoare repara)ii inter*ediare% Forma permanent0 reprezint' (or*a de turnare *etalic' din (ont'+ o)el sau alia.e ne(eroase sau di(erite r'Iini+ (olosit' la un nu*ar (oarte *are de turn'ri-sute+*ii+zeci de *ii/ ('r' a necesita repara)ii inter*ediare% !uprafa1a de separa1iesupra(a)a+ de obicei+ plan'+ care separ' se*i(or*ele% Formareaopera)ia tehnologic' *anual' sau *ecanizat' ce const' ,n realizarea (or*ei de turnare% $mestecul de formare este *aterialul granular (olosit la *aterializarea (or*elor te*porare+ (iind co*pus din nisip cuar)os+ argil' Ii ap' 2n cazul a*estecului de (or*are obiInuit% Re1eaua de turnare este ansa*blul de canale prin care *aterialul topit p'trunde ,n ca&itatea de turnare%Pentru (or*area re)elei de turnare se utilizeaz' *odele corespunz'toare% R0suflatorile denu*esc ansa*blul de canale special e1ecutate ,n (or*a ed turnare prin care se asigur' eli*inarea aerului Ii a gazelor rezultate la turnare % 2odelul este ele*entul (olosit la (or*are+ a&0nd con(igura)ie Ii di*ensiuni apropiate de cele ale piesei turnate%El se e1ecut' din una+dou'+-se*i*odele/ sau *ai *ulte p'r)i+,n (unc)ie de con(igura)ia geo*etric' a piesei% 2iezul este o parte distinct' a (or*ei de turnare+ cu a.utorul c'ruia se ob)ine con(igura)ia interioar' a pieselor turnate% Turnabilitatea este o *'ri*e relati&'+ apreciat' co*parati&+ pe tipuri de *ateriale%Fe e1pri*' prin cali(icati&eL(oarte bun'+ bun'+ satis('c'toare+ slab'+ necorespunz'toare%Propriet')ile (izice care in(luien)eaz' turnabilitatea suntL (uzibilitatea+(luiditatea+ tensiunea super(icial'+ contrac)ia la solidi(icare etc% Fuzibilitatea este proprietatea *etalelor Ii alia.elor de a trece ,n stare topit' printrun aport *ini* de c'ldur' din e1terior%Gantitati&+ (uzibilitatea este e1pri*at' prin te*peratura de topire+ speci(icat' (iec'rui *aterial ,n parte%Din acest punct de &edere se deosebesc *ateriale greu fuzibile-T top R1333QG/ ca J+S+Ti+Go Ii uor fuzibile-T top T1333 G/ ca Al+Pb+Fn% 11 Tensiunea superficial0 este (or)a care se *ani(est' tangen)ial la supra(a)a lichidelor dator0nduse interac)iunii dintre ato*ii de la supra(a)a lichidului Ii cei din interiorul lui% Fluiditatea este proprietatea *aterialului a(lat ,n stare lichid'"&0scoza de a curge cu uIurin)' Ii a u*ple ca&itatea de turnare%Fluiditatea depinde de ele*entele i*plicate ,n procesul de turnare% Capitolul 3 Procesul tenolo&ic de obtinere a semifabricatului Turnare in vid sub presiune Dispoziti&ul de turnare in &id &a a&ea ur*atoarele (unctiiL Topirea alia.ului de turnare? Incalzirea controlata a *atritelor de turnare? E1tragerea aerului din incinta de &idare? In.ectarea sub presiune a alia.ului topit in *atrita cu a.utorul unui gaz inert? Gontrolul te*peraturii de topire+ a te*peraturii de incalzire a *atritei si a presiunii de in.ectie cu a.utorul unui so(t specializat% Dispoziti&ul de turnare este un produs co*ple1 la proiectarea si e1ecutia lui (iindnecesara colaborarea specialistilor din *ai *ulte do*enii de acti&itate% Din punct de&edere (unctional acesta contine ur*atoarele blocuri (unctionaleL subansa*blu incalzire alia.? subansa*blu incinta &idare? subansa*blu *atrita cu dispoziti& de incalzire incorporat? subansa*blu *odul de auto*atizare si a(isare a para*etrilor (unctionali senzori de te*peratura? senzor de presiune? *ecanis* hidraulic de inchideredeschidere a incintei de &idare% 16 Garacteristici (unctionaleL Te*peratura de topire a alia.uluiL -C93 7/ G Ti*pul de topire a alia.uluiL -63 A/ *inute Ti*pul de racire *atritaL -8 6/ *inute Ti*pul de turnare reperL -73 13/ *inute Puterea consu*ataL -3+4 3+7/ 5J Gantitatea de apa consu*ataL -73 13/ litri <ungi*ea reperuluiL -11C 3+6/ ** Inalti*ea reperuluiL -61 3+6/ ** Proiectul propus are caracter ino&ati&+ tehnologia si dispoziti&ul rezultat deosebinduse de produsele e1istente in prezent pe piata+ prin doua caracteristiciL *ulti(unctionalitate si si*plitatea realizarii *atritelor% Din analiza produselor si*ilare a(late pe piata interna si pe cea e1terna+ sa constatat ca ur*atoarele solutii sunt originale% realizarea *atritelor cu dispoziti&e de incalzire si control al acesteia incorporate? tehnologia de in.ectare a alia.elor cu a.utorul gazelor inerte sub presiune? dispoziti&ul de inchideredeschidere pentru accesul alia.ului topit in *atrita% 13 Capitolul 4 5peratii si faze necesare semifabricatului Turnarea in (or*e prezinta ur*atoarele deza&anta.eL consu*uri *ari de nisip special de turnatorie? consu* de lianti si de *ateriale au1iliare pentru dezbatere? *anopera *are la dezbatere si la curatare? consu* supli*entar de energie? rebut considerabil datorat su(lurilor? consu* supli*entar datorita inclinatiilor de de*ulare% Turnarea in &id eli*ina total sau partial aceste de(iciente prin solutiile adoptate+ si anu*eL reducerea consu*ului de nisip cuartos cu 83E+ a consu*ului de lianti si de *ateriale au1iliare cu peste 83E+ a *anoperei de curatare si dezbatere cu circa 33E+ a consu*ului de *etal cu 8E+ a consu*ului de energie cu 37E prin renuntarea la (olosirea unor utila.e din statiile de preparat a*estec si eli*inarea rebutului datorat su(lurilor% In Figura 6 sunt ilustrate co*parati& tehnologiile de turnare+ de unde rezulta noile solutii adoptateL *icsorarea adaosurilor de prelucrare? co*binarea planurilor de separatie orizontale+ in &echea &arianta+ cu un plan de separatie &ertical prin a1a urechilor de *ane&ra+ care per*iteL obtinerea urechilor (ara *iezuri laterale? centrarea per(ecta a *iezului central M1 prin i*perecherea cu M3 in interiorul (or*ei &idate? *icsorarea a&ansurilor de prelucrare in partea superioara la turnarea in &id sa realizat prin *asuri tehnologice+ respecti& reducerea procentuala a FUP si cresterea procentuala a GUFi% 1A Fuccesiunea (azelor de (or*are in (or*a &idata este aratata in Figura 3 a+ b+ c+ d+ e+ (+ g+ h% Fig% 3 a/ Aducerea *odelului cu placa port*odel in pozitie orizontala si a plat(or*ei radiante cu (olia pentru *ulare deasupra acestora% Fig% 3 b/ Incalzirea si *ularea (oliei peste *odel si placa prin crearea in incinta placii si a *odelului a unei depresiuni la ni&elul 3+33+A bari% Fig% 3 c/ Asezarea si etansarea ra*ei cu pereti dubli si (erestre pentru depresurizare peste placa cu (olia *ulata pe *odel% Fig% 3 d/ $ascularea in plan &ertical a ansa*blului placara*a si ali*entarea cu nisip uscat% 17 Fig% 3 e/ Etansarea la partea superioara a ra*ei cu (olie si consolidarea se*i(or*ei prin cuplare la &id 3+33+A bari% Fig% 3 (/ De*ularea pri*ei se*i(or*e de pe placa prin intreruperea &idului si cuplarea aerului sub presiune in incinta placii port*odel*odel% Fig% 3 g/ Montarea pri*ei se*i(or*e &idate peste (or*a in(erioara din a*estec clasic pregatita in prealabil -(or*a in(erioara este i*pachetata cu *iezurile M1 si M6/% Fig% 3 h/ Montarea celei de a doua se*i(or*e &idate conco*itent cu *iezul M3 si asigurarea pentru turnare a (or*ei% For*a asa*blata in (inal si pregatita pentru a (i turnata are in co*ponenta ei si o palnie de turnare *etalica de tipul celor prin care se toarna lingourile pentru roti si osii inzidita cu cara*izi (asonate adec&ate% Fe prezinta ca in Figura A% 18 Din *o*entul consolidarii se*i(or*elor+ acestea ra*an in contact cu statia de &idare prin reteaua de distributie pana la turnare si circa 6733 de *inute dupa ter*inarea turnarii% Dupa racirea in (or*a+ care dureaza circa 18 ore+ de*ularea (or*ei &idate se rezu*a la deschiderea ansa*blului si nisipul uscat curge in benele cu sertar% Detasarea retelei de turnare se (ace o data cu dislocarea de pe (or*a in(erioara a piesei turnate% Resturile de retea si rasu(latorile se detaseaza la curatare% Dezbaterea *iezului interior este usurata deL golul realizat prin arderea (uniei cu care este in(asurata ar*atura *etalica? *aterialele au1iliare -*agnezita si deporo*/ introduse in retea de *iez% E(ortul de curatare este di*inuat datorita (aptului ca la e1terior practic nu se *ai inter&ine+ iar la interior calitatea supra(etei este in(luentata de retea+ de a*estecul *iezului si de &opseaua re(ractara (olosita% Piesa brut turnata este reprezentata in Fig% 7% 1C Capitolul 6 Camelina7Combustibili alternativi Go*paniile Airbus Ii TAR:M lanseaz' ,n Europa pri*a re)ea de produc)ie Ii de co*ercializare de bioco*bustibili+ e1traIi din surse &egetale+ ,n special din ca*elin'% Go*paniile Airbus Ii TAR:M -Transporturile Aeriene Ro*0ne/+ ,*preun' cu un consor)iu de parteneri+ au pus bazele unuia dintre pri*ele proiecte la ni&el european destinate ,n(iin)'rii unor unit')i de produc)ie Ii procesare de bioco*bustibili pentru transportul aerian -bio5erosen/% Proiectul+ al c'rui centru &a (i ,n Ro*0nia+ are drept obiecti& (urnizarea de bioco*bustibil e1tras dintro &arietate de surse+ cu accent deosebit pe ca*elin' -o plant' (olosit' ,n *od curent ,n industrie+ pentru se*in)ele ei bogate ,n ulei (oto/+ ca alternati&' regenerabil'+ sustenabil'+ la co*bustibilul tradi)ional (olosit ,n transportul aerian% Partea de *anage*ent de proiect &a (i realizat' de o organiza)ie non gu&erna*ental' ro*0neasc'+ ,n ti*p ce Airbus &a acti&a drept suport pentru i*ple*entarea Ii ob)inerea de a&anta.e co*petiti&e pentru proiectul local de produc)ie de bioco*bustibili% De ,ndat' ce sunt (inalizate studiile de (ezabilitate legate de poten)ialul de dez&oltare al agriculturii+ tehnologiei speci(ice Ii al industriei aeronautice+ &or (i e&aluate+ de ase*enea+ Ii unit')ile pentru ra(inarea co*bustibilului de.a e1istente+ pentru a putea obser&a ni&elul capacit')ii de produc)ie e1istent din Ro*0nia% Ga*elina a (ost aleas' ca *aterie pri*' datorit' poten)ialului s'u energetic ridicat+ cerin)elor reduse de alternare a culturilor+ poten)ialului de reducere a no1elor cu e(ect de ser' Ii datorit' cantit')ilor reduse de ap' necesare acestei plante% 2n plus+ ca*elina este de.a e1istent' ,n Ro*0nia+ poate (i culti&at' Ii recoltat' de (a*iliile de (er*ieri Ii constituie+ ,n egal' *'sur'+ o hran' de (oarte bun' calitate pentru ani*ale% Airbus &a spri.iini procesul de ob)inere de autoriza)ii pentru produc)ia acestui co*bustibil Ii &a coordona e&aluarea e(ectelor produse de bioco*bustibil asupra *otoarelor Ii a siste*elor de (unc)ionare ale aerona&elor% Gonsor)iul de proiect &a colabora cu Facultatea de Agrono*ie $ucureIti Ii cu Gentrul de biotehnologie al Facult')ii de Medicin' Seterinar' -$I:TE@GEH/ ,n etapa de a*ena.are a culturilor de ca*elin'+ de recoltare Ii de produc)ie% 14 :biecti&ul industriei aeronautice este de a g'si co*bustibili alternati&i care s' poat' (i utiliza)i pentru aerona&ele din prezent Ii din &iitor -('r' a (i ne&oie de nicio *odi(icare tehnic' pentru aceasta/+ care s' reprezinte o solu)ie sustenabil' Ii s' a.ute la reducerea e*isiilor de G:6% $io5erosenul obtinut din ca*elina a (ost de.a testat cu succes pe a&ioane de &anatoare si elicoptere% #r*atorul pas este (olosirea pentru zborurile co*erciale+ responsabile pentru 633 de *ilioane de tone de G:6 pe an% Go*paniilor li se cere prin protocolul de la V!oto sa le scada in ur*atorii ani cu 4E% Asa ca gigantul Airbus i*preuna cu alte doua co*panii e1peri*enteaza i*preuna cu Taro*% Gercet'rile realizate de Airbus Ii de nu*eroase zboruri test au de*onstrat c' aerona&ele *oderne (unc)ioneaz' tot at0t de per(or*ant pe baz' de co*bustibili alternati&i ca ,n cazul utiliz'rii de co*bustibili tradi)ionali Ii c'+ dac' acest nou tip de co*bustibil ar (i disponibil ,n cantit')i su(icient de *ari pentru ca pre)ul acestuia s' (ie &iabil din punct de &edere econo*ic+ atunci liniile aeriene lar (olosi ,n *od curent% 2n cazul ,n care p0n' la .u*'tatea ur*'torului deceniu &a (i disponibil' o alternati&' pro(itabil' Ii sustenabil' din punct de &edere al rezer&elor de *aterii pri*e+ Airbus esti*eaz' c' p0n' ,n 6333+ apro1i*ati& 33E din cantitatea total' de co*bustibili utiliza)i transportul aerian &a (i reprezentat' de bioco*bustibili% : a(acere pro(itabila din start+ daca ne gandi* ca doua *ilioane de hectare ale patriei zac neculti&ate% Pe o piata into1icata de (u* si saracita de pretul co*bustibilor+ co*paniile aeriene cauta solutii &eri(icate de.a in industria auto% Asa ca &a *irosi a (loricele la coada a&ionului%Daca e sa nu lua* dupa specialisti+ asta rezulta in ur*a arderii co*bustibililor organici% Alaturi de rapita+ ca*elina este considerata una dintre plantele cele *ai potri&ite pentru a&iatie%Hu e ne&oie de *odi(icari constructi&e la *otoarele e1istente% Go*paniile cauta *ereu cele *ai ie(tine solutii% Fpre ceruri+ propulsati de ca*elina% Taro* se asociaza cu gigantul Airbus pentru a produce in Ro*ania 5erosen bio si intentioneaza sa deschida plantatii de proba cu aceasta planta uleioasa si totodata *isterioasaL ca*elina% :pti*is*ul a&iatorilor este te*perat insa de procesatorii de rapita% In tara noastra (unctioneaza patru (abrici de procesare a rapitei+ iar co*paniile petroliere sunt obligate sa introduca in *otorina de la po*pa 8E biodiesel% Gel *ai probabilW la (el se &a inta*pa si cu bio5erosenul+ insa dupa cel putin cati&a ani de teste% 19 Capitolul + $naliza eficientei &lobale 2n general siste*ele de propulsie ale unei aerona&e se co*pun dinL *otoare elice -sau &entilator+ dupa caz/ siste* de r'cire siste* de ad*isie siste* de ungere siste* de e&acuare de*aror -starter/ co*enzi ale *otoarelor Rolul siste*ului de propulsie este de a asigura trac iunea a&ionului% 2n prezent e1ist' o *are di&ersitate de *otoare de a&ia ie cu co*bustibil chi*ic+ iar ,n continuare &oi ,ncerca s' (ac o scurt' clasi(icare dup' *odul ,n care se realizeaz' trac iunea L *otoare cu piston -cu elice/ *otoare aeroreactoare *otorul turboreactor *otorul statoreactor cu ardere subsonic' ra*.et cu ardere supersonic' scra*.et *otorul pulsoreactor *otorul *otoreactor *otoare cu trac iune co*binat' *otorul turbopropulsor *otorul turboreactor cu dublu(lu1 -turbo&entilator/ *otorul cu piston cu e&acuare reacti&' *otoare rachet' *otoare rachet' cu co*bustibil lichid *otoare rachet' cu co*bustibil solid 2n continuare sunt prezentate dou' dintre cele *ai utilizate *otoare ,n prezentL *otorul si*plu reactor -MTR/ i *otorul reactor cu dublu (lu1 -MTRDF/% Motorul turboreactor este *otorul care echipeaz' ,n prezent aerona&ele care zboar' la altitudini *ari i &iteze peste 3+8 Mach% Principiul s'u de (unc ionare este ur*'torulL aerul care intr' prin dispoziti&ul de ad*isie este co*pri*at de c'tre co*presor+ intr' ,n ca*era de ardere unde (or*eaz' ,*preun' cu co*bustibilul in.ectat a*estecul de gaze de ardere i are loc arderea propriuzis'% Gazele arse trec apoi prin turbin'+ unde are loc destinderea 63 lor par ial' prin rota ie+ apoi trec prin a.uta.ul de reac ie i ies din siste* cu o energie cinetic' *ult *ai *are dec0t cea de intrare+ asigur0nd ast(el co*ponenta de trac iune a a&ionului% E&entual+ la a&ioanele supersonice pute* ,nt0lni siste*ul de postco*bustie% Acesta se a(l' ,ncorporat ,n siste*ul de e&acuare i are rol de a in.ecta o nou' doz' de co*bustibil ,n a*estecul de gaze arse pro&enit din ca*era de ardere% Houl a*estec *ai arde o dat'+ rezult0nd o cre tere considerabil' a trac iunii% Motoarele turboreactoare cu dublu (lu1 denu*ite generic turbo&entilatoare sunt de (apt turboreactoare *odi(icate% Ele se caracterizeaz' prin e1isten a a dou' (lu1uri de curgere paraleleL unul secundar+ de aer+ antrenat de un &entilator *ontat pe acela i a1 cu co*presorul de .oas' presiune a turbinei+ care ,*brac' (lu1ul de aer pri*ar -interior/ (or*at din gaze de ardere% Trac iunea MTRDF este su*a trac iunilor rezultate de cele dou' (lu1uri% Hu trebuie uitat c' &entilatorul are rol de propulsie+ (unc ion0nd ca o elice% #n siste* MTRDF este prezentat ,n desenele alaturate% Trebuie *en ionat (aptul c' *otoarele turboreactoare cu dublu (lu1 sunt cele *ai r'sp0ndite tipuri de *otoare de a&ia ie+ echip0nd cea *ai *are parte din a&ioanele ci&ile si o bun' parte din a&ioanele *ilitare% 8(emple de motoare 2TR General Electric OC9 -echipeaz' aerona&ele FA Phanto* i $1 bo*ber/ RollsRo!ce Siper -echipeaz' Fo5o :rao 6+I%A%R% 93+I%A%R% 99 Foi*+Aer*acchi M$%368/ 8(emple de motoare 2TR7'F 9n domeniul civil: FHEGMAGE GFM78 -echipeaz' $oeing C3C+ Airbus A314+ A319+ A363+ A361/ General Electric GE93 -$oeing CCC/ GF8 -A333+ A313+ A333+ $oeing CAC/ Pratt X Jhitne! OT9D -$CAC+ $oeing C8C+ A333+ A313/ PJ8333 -A314/ RollsRo!ce Trent 733933 -pentru aproape toate tipurile de $oeing i Airbus A 380 ci&ilein i*agine/% 61 9n domeniul militar: General Electric F113 -F1A+ F17+ F18/ F133"GF8 -Air Force :ne+ $C8C AJAGF/ FA3A -F"A14+ F11C+ AA F5!haY5/ RollsRo!ce EO633 -Eurofighter Typhoon imaginea de mai jos/ Pegasus -$oeing$Ae @arrier/ Fnec*a M73 -Mirage 6333/ M44 -Ra(ale/% 66 :iblio&rafie 1% Petre+ Augustin -1999/% Editura Acade*iei Ro*0ne% ed% Proiectarea structurilor de aeronave i astronave % $ucure ti 6% AGEHTIA MAHAGERIA<Z DE GERGETARE FTIIH[IFIGZ+ IH:SARE FI TRAHFFER TE@H:<:GIG 9 Politehnica + E&aluarea proiectului nr% 1333"633C6313 3% IHTR:D#GTI:H+ MTransiting from Air to Space: The North American X!"M+ The @!personic Re&olutionL Gase Ftudies in the @istor! o( @!personic Technolog!+ Air Force @istor! and Museu*s Progra*+ 1994% HAFA%go&% A% #nconell stateoftheart corrosion protection b! $abcoc5 X Jilco1 S\lund+ 6333 7% Sintila Hiculae 9 Tehnologia materialelor + Ed% D%P $ucuresti 1946 8 %YYY%google%co* C% httpL""en%Yi5ipedia%org 63