Cercetarea la fata locului (cfl) Notiune. Sarcini. Caractere. Am mai scris ceva (notiune).

Cercetarea la fata locului se efectueaza de organul de urmarire penala pe a carui raza administrativ teritoriala s-a savarsit infractiunea. In raport cu competenta materiala, cercetarea la fata locului se efectueaza fie de procurori, in infractiunile care cad in competenta de cercetare a acestuia, fie de organele de cercetare ale politiei. Cercetarea la fata locului poate fi efectuata si in faza de judecata, dupa inceperea cercetarii judecatoresti. Cfl se efectueaza in prezenta a 2 martori asistenti, afara de cazul in care aceasta nu este posibil. Atunci cand organul de urmarire penala considera necesar, cfl se efectueaza in prezenta partilor. Invinuitul, inculpatul retinut sau arestat, daca nu poate fi adus la cercetare, poate sa solicite un aparator care v-a fi instiintat despre data si ora efectuarii cercetarii. Instanta de judecata efectueaza cfl in prezenta partilor si a procurorului daca participarea acestuia la judecata este obligatorie. Organul judiciar poate interzice persoanelor care se afla la locul faptei sau celor care vin in acel loc sa comunice intre ele sau cu alte persoane ori sa plece inainte de terminarea cercetarii. Prin loc al faptei se intelege locul in care s-a desfasurat in total sau in parte activitatea ilicita, precum si locul in care s-au produs urmarile acesteia. Cfl este o activitate procedurala desfasurata dupa reguli tehnico-tactice criminalistice care are ca scop perceperea nemijlocita a locului in care s-a savarsit o infractiune ori s-a produs un eveniment cu implicatii juridice, evidetierea imprejurarilor in care au avut loc, descoperirea, fixarea, ridicarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de proba, precizarea starii si pozitiei acestora, in vederea stabilirii naturii faptei, identificarii persoanelor si obiectelor care au creat urmele si administrarii probelor in procesul penal. Caracterele cfl: - Este o activitate obligatorie initiala si urgenta care in principiu nu se poate repeta. - Are un caracter organizat. - Este o activitate initiala si urgenta (trebuie efectuata imediat dupa savarsirea unei infractiuni, pentru a preintampina alterarea sau pierderea unor urme mijloace materiale de proba perisabile, conditii meteo nefavorabile). - Cercetarea la fata locului este obligatorie. - Cercetarea nu trebuie limitata in timp si spatiu. - Cercetarea la fata locului se efectueaza in raport cu o serie de metode subiective, obiective si mixte.
1

Metoda subiectiva folosita presupune desfasurarea investigatiilor de ordin crminalistic in raport cu inter crimen. Metoda obiectiva presupune sectorizarea locului faptei si cercetare minutioasa a fiecarei portiuni de teren. Metoda mixta imbina metoda subiectiva cu cea obiectiva. Cercetarea la fata locului nu se reduce numai la activitatile de ordin criminalistic. Concomitent o parte din membrii echipei de cercetare opereaza o serie de cercetari in randul oamenilor prezenti la fata loclui pentru identificarea victimei, a martorilor etc. Sarcinile cercetarii la fata locului: 1. Delimitarea perimetrului de cercetare si fixarea aspectului initial al acestuia in ambianta mediului inconjurator. 2. Descoperirea, fixarea, ridicarea, conservarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de proba. 3. Elucidarea imprejurarilor in care a fost savarsita fapta in vederea stabilirii naturii acestuia. 4. Evidentierea conditiilor care au generat sau favorizat savarsirea infractiunii in vederea luarii masurilor preventive care se impun. 5. Identificarea victimei, invinuitului, inculpatului si a martorilor oculari. Atributiile organelor judiciare ajunse primele la fata locului: 1. Salvarea victimelor si acordarea primului ajutor medical. 2. Intreprinderea masurilor urgente pentru inlaturarea pericolelor iminente. 3. Asigurarea locului faptei prin indepartarea si interzicerea patrunderii curiosilor in campul savarsirii infractiunii. 4. Intreprinderea masurilor de urmarire si prindere a faptuitorului. 5. Sesizarea organului judiciar competent sa efectueze cercetarea. 6. Are obligatia sa ramana in acel loc pana la venirea echipei de cercetare. Pregatirea cercetarii la fata locului: Se efectueaza doua categorii de activitati pregatitoare : 1. La sediul organului de urmarire penala; 2. Imediat dupa ajungerea in locul faptei. La sediul organului de urmarire penala: are loc identificarea persoanei care face sesizarea, asigurarea tehnico-materiala a echipei de cercetare, cooptarea in echipa de cercetare a unor specialisti (medici, scafandri, pompieri), asigurarea prezentei aparatorului si daca este cazul a interpretului (in cazul in care nu cunoaste limba romana, este surd, mut) asigurarea prezentei martorilor asistenti.
2

Dupa ajungerea la locul faptei se desfasoara urmatoarele activitati pregatitoare: - Informare operativa despre constatarile facute de organul judiciar ajuns la fata locului. - Completarea masurilor vizand acordarea primului ajutor medical, salvarea victimelor precum si a masurilor de inlaturare a pericolelor iminente. - Identificarea victimelor, invinuitului, inculpatului si a martorului ocular. - Intocmirea portretului la fata locului in baza descrierilor facute de victima sau martorii oculari. - Delimitarea preliminara a locului care urmeaza sa fie investigat din punct de vedere criminalistic. - Stabilirea metodelor de cercetare. Fazele cercetarii la fata locului de pregatit pentru seminar. Procesul verbal de cercetare la fata locului: Anul, luna , ziua, localitatea. Numele , Prenumele , Calitatea si organul judiciar din care fac parte membrii echipei de cercetare. Temeiul de fapt si de drept al cercetarii: Temeiul de fapt este reprezentat de sesizarea despre savarsirea unei infractiuni. Temeiul de drept Datele de identificare ale martorilor asistenti (nume, prenume, varsta, ocupatie , domiciliu). Datele de identificare ale persoanelor gasite la fata locului inclusiv ale celor care au adus modificari in ambianta locului faptei inainte de Adresa locului faptei. Situatia existenta in locul faptei in momentul sosirii echipei de cercetare la fata locului. Masurile care au fost luate in legatura cu urmele si mijloacele materiale de proba ridicate inainte de sosirea echipei de cercetare. Situatia victimelor si masurile luate in legatura cu acestea. Datele de identificare ale faptuitorului. Descrierea detaliata a activitatilor criminalistice si a rezultateor obtinute. Mentiune despre folosirea cainelui de urmarire, traseului parcurs al acestuia si rezultatele obtinute cu precizarea ca procesul verbal si schita traseului parcurs se anexeaza procesului verbal de cercetare la fata locului. Mentiune despre ora inceperii si terminarii cercetarii la fata locului, conditiile meteorologice si de lumina in care s-a efectuat cercetarea. Mentiune despre aparatura tehnica utilizata la fotografiere, filmari, inregistrari audio. Mentiune despre faptul ca in afara celor precizate in procesul verbal nu s-au ridicat alte urme sau mijloace materiale de proba.

Mentiune despre existenta sau inexistenta observatiilor martorilor asistenti ori a obiectiunilor invinuitului/inculpatului despre modul in care s-a efectuat cercetarea si continutul procesului verbal. Numarul de exemplare in care a fost incheiat procesul verbal si destinatia acestora. Procesul verbal se semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit de organul judiciar, specialisti, persoana vatamata, martor, martori asistenti, invinuit, inculpat si aparatorul acestuia daca au fost prezenti la cercetare.

Expertiza criminalistica tehnico-stiintifica Se dispune atunci cand exista pericol de disparitie a mijloacelor de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt ori cand este necesara lamurirea urgenta a unor fapte si imprejurari ale cauzei. Pericolul de disparitie exista atunci cand urmele si mijloacele materiale de proba sunt supuse unui proces de degradare imediata sau de distrugere voluntara ori involuntara ca urmare a materiei perisabile ale acestora, a conditiilor de mediu nefavorabile din locul in care au fost descoperite, a actiunii interesate a autorului sau cand se incearca sustragerea urmelor si mijloacelor materiale de proba pentru a impiedica examinarea de laborator ale acestora. Pericolul de schimbare a situatiei de fapt apare imediat dupa savarsirea infractiunii si consta in starea de primejdie care se creaza in legatura cu aspectul initial al faptei. Lamurirea urgenta a situatiei de fapt deriva pe de o parte din necesitatea solutionarii cu operabilitatea cauzei penale, iar pe de alta parte din starea de pericol care se creaza in legatura cu existenta urmelor si mijloacelor materiale de proba. Constatarea tehnico stiintifica incepe imediat cu impunerea urmaririi penale, dispusa si de judecata Constatarea tehnico stiintifica se dispune in faza de urmarire penala prin rezolutia motivata a organului de cercetare penala, ordonanta procurorului iar in faza de judecata se dispune de instanta prin incheiere de sedinta. Specialistului insarcinat cu efectuarea lucrarii nu i se pot delega atributiuni de organ de urmarire penala sau de control si nici acesta nu-si poate insusi astfel de atributiuni. Expertiza se dispune atunci cand exista fapte si imprejurari prin a caror cercetare pot fi lamurite aspecte relevante pentru aflarea adevarului. Este insa necesar ca lamurirea faptelor si imprejurarilor sa necesite cunostintele unui expert. Spre deosebire de constatarea tehnico stiintifica, expertiza nu reclama urgenta. Ea poate fi dispusa atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata. In faza de judecata, expertiza se dispune dupa inceperea cercetarii judecatoresti si chiar dupa incheierea acesteia, daca instanta de judecata apreciaza ca o anumita imprejurare poate fi lamurita prin intermediul ei.
4

Instanta de judecata poate lua chiar masura restituirii dosarului pentru completarea urmaririi penale, atunci cand considera necesara efectuarea unei expertise pentru solutionarea cauzei sub toate aspectele. Partile au dreptul sa solicite ca la efectuarea expertizei sa participe un expert recomandat de ele. Opiniile expertilor se consemneaza in acelasi raport de expertiza sau intr-o anexa separata. Atunci cand expertul considera ca materialele care i-au fost puse la dispozitie sunt insuficiente pentru a raspunde intrebarilor care i-au fost adresate, poate solicita completarea acestora, mai mult decat atat el are dreptul sa ia la cunostinta de materialele din dosarul cauzei dar numai in conditiile stabilite de organul judiciar. Odata numit, expertul nu poate refuza efectuarea lucrarii si nici nu poate delega o alta persoana pentru efectuarea acesteia. Partile au dreptul sa refuze pe expert, care desi incompatibil nu a facut o declaratie de abtinere. Atunci cand exista experti oficiali in domeniul de competenta pe care-l reclama cercetarea urmelor si mijloacelor materiale de proba, nu poate fi numita alta persoana care nu are aceasta calitate dar care desigur are pregatirea in respectivul domeniu, decat in mod exceptional si in situatii deosebite. Pregatirea dispunerii constatarii tehnico stiintifice si a expertizei. In vederea dispunerii se desfasoara urmatoarele activitati: - Stabilirea oportunitatii expertizei; - Verificarea conditiilor in care au fost fixate, ridicate, conservate si ambulate urmele si mijloacele materiale de proba; - Stabilirea obiectului expertizei si formularea intrebarilor; - Procurarea modelelor de comparatie; - Stabilirea institutiei sau numirea expertului care va efectua lucrarea; - Citarea partilor, aparatorului si expertului, in vederea comunicarii obiectului expertizei si intrebarilor formulate de organul judiciar; - Intocmirea actului de dispunere a expertizei; Stabilirea oportunitatii expertizei. Pentru a stabilii oportunitatea unei expertize se impune studierea atenta a dosarului cauzei pentru a constata existenta unor urme, mijloace materiale de proba, stari de fapt sau imprejurari prin a caror cercetare se pot obtine date relevante pentru aflarea adevarului. Se va constata daca exista pericol de disparitie a urmelor si mijloacelor materiale de proba, de schimbare a unor situatii de fapt ori daca este necesara lamurirea urgenta a unor fapte si imprejurari ale cauzei.

Verificarea conditiilor in care au fost fixate, ridicate, conservate si ambulate urmele si mijloacele materiale de proba. Se impune pentru a constata daca urmele, mijloacele materiale de proba au fost fixate astfel incat sa poata fi recunoscute sau individualizate in orice moment. Stabilirea obiectului expertizei si formularea intrebarilor. Obiectul generic al expertizei este determinat de aria cunostintelor de specialitate si de competentele pe care le reclama cercetarea de laborator a urmelor si mijloacelor materiale de proba. Expertiza poate fi efectuata de un singur expert, cu pregatire intr-un singur domeniu de activitate (expertiza simpla). Expertiza este simpla si atunci cand este efectuata de o comisie de experti, toti cu pregatire in acelasi domeniu de activitate. Atunci cand la efectuarea expertizei, participa experti cu pregatire in domenii diferite, suntem in prezenta unei expertize complexe. Obiectul material al expertizei este reprezentat de totalitatea urmelor si mijloacelor materiale de proba, percum si de stari de fapt prin a caror cercetare pot fi identificati faptuitorii, obiectele folosite de acestia, sau imprejurarile in care a fost savarsita infractiunea. Intrebarile trebuie sa fie formulate clar, concis, sa se refere la domeniul de competenta al expertului si sa dea acestuia posibilitatea sa inteleaga sarcinile care ii revin. Se evita pe cat posibil formularea unor intrebari ambigue, care l-ar obliga pe expert sa le refolmuleze. Stabilirea institutiei sau numirea expertului care va efectua lucrarea. In cazul expertizei, organul judiciar numeste expertul, cu exceptia cazurilor in care expertiza este efectuata de un laborator de criminalistica sau alt laborator de specialitate. In aceasta situatie, organul judiciar se adreseaza laboratorului care va desemna un expert cu pregatire corespunzatoare. Citarea partilor, aparatorului si expertului, in vederea comunicarii obiectului expertizei si intrebarilor formulate de organul judiciar. Atunci cand organul judiciar dispune expertiza este obligat sa dispuna un termen care sa asigure prezenta partilor, aparatorului si a expertului. La termenul fixat aduce la cunostinta acestora obiectul expertizei si intrebarile pe care le-a formulat. Partile si expertul au dreptul sa solicite completarea sau reformularea intrebarilor. Atunci cand expertiza se efectueaza de un laborator de criminalistica sau alt laborator de specialitate, organul judiciar citeaza doar partile si nu si pe expert. Expertul atunci cand este nominalizat, materialele care se pun la dispozitia expertului, intrebarile care se adreseaza si termenul pana la care va fi efectuata lucrarea. In cadrul raportului de constatare tehnico stiintifica sau de expertiza pot fi formulate 3 tipuri de concluzii: - Concluzii certe: pozitive si negative; - Concluzii de probabilitate; - Concluzii de imposibilitate de rezolvare a problemei.
6

Ascultarea invinuitului/inculpatului

Ascultarea partii vatamate, partii civile si a partii responsabile civilmente In vederea audierii persoanei vatamate si a celei responsabile civilmente, se desfasoara urmatoarele activitati pregatitoare: - Studierea dosarului cauzei; - Cunoasterea persoanelor care urmeaza sa fie audiate; - Intocmirea planului de ascultare; - Stabilirea locului in care se va face audierea; - Asigurarea prezentei persoanelor in cauza, a parintelui, interpretului, educatorului, la data, ora si locul fixat pentru audiere; - Stabilirea mijloacelor de proba, care se vor folosi pe parcursul audierii, atunci cand persoana este de rea credinta. Studierea dosarului cauzei este necesara pentru a stabili: - daca infractiunea a fost indreptata impotriva patrimoniului ori impotriva persoanei; - metodele si mijloacele folosite la savarsirea infractiunii; - valoarea sau cuantumul prejudiciului produs prin infractiune; - raporturile existente intre faptuitor invinuit/inculpat si celelalte parti din procesul penal; - pretentiile pe care le ridica partea civila si modul in care aceasta intelege sa ceara repararea prejudiciului produs prin infractiune; - trebuie stabilit daca in momentul savarsirii actiunii, bunurile, valorile reclamate, se aflau in patrimoniul persoanei vatamate; - situatia bunurilor, valorilor reclamate de persoana vatamata si posibilitatile de recuperare a acestora; - In cazul infractiunilor indreptate asupra vietii, sanatatii si integritatii corporale trebuie sa se stabileasca numarul zilelor de ingrijiri medicale necesare pentru vindecare; - Daca starea de sanatate a victimei permite dialogul cu aceasta; - Se identifica factorii obiectivi si subiectivi care au actionat in momentul savarsirii faptelor in care a fost implicate persoana vatamata. Cunoasterea persoanelor care urmeaza a fi audiate

Aceasta activitate apare ca obligatorie pentru stabilirea si adaptarea procedeelor tactice care vor fi audiate. Este necesar sa se cunoasca urmatoarele categorii de date despre persoanele chemate sa depuna declaratie: - Personalitatea; - Caracterul; - Temperamentul; - Profilul moral; - Comportamentul in familie, la locul de munca, in societate; - Preocuparile cotidiene; - Viciile; - Anturajul; - Mediile pe care le frecventeaza. Trebuie sa se stabileasca in cazul persoanei responsabile civilmente, daca aceasta poate avea aceasta calitate. Trebuie stabilit daca persoana vatamata mai este dominata de sentimentul de temere sau daca aceasta nutreste sentimente de ura, dusmanie, razbunare, fata de invinuit/inculpat. Etapele ascultarii Ascultarea parcurge: - Verificare identitatii si ascultarea cu privire la datele personale. Este o etapa obligatorie, menita sa previna riscul substituirii de persoane. Cel audiat va fi intrebat cu privire la datele personale, iar in cazul in care organul judiciar are indoieli cu privire la identitatea sa, aceasta poate fi stabilita in orice mod. Se aduce la cunostinta celui audiat cauza in care este chemat sa declare, dreptul pe care il are de a se constitui parte vatamata sau parte civila, precum si termenul pana la care poate participa in procesul penal in aceasta calitate. - Relatarea libera. In aceasta etapa, cel audiat este lasat sa povesteasca liber faptele in care a fost implicat fara sa fie interrupt, chiar daca relatarile sale se indeparteaza de obiectul cauzei. Anchetatorul are o pozitie aparent pasiva. (a mai zis ceva). - Ascultarea dirijata. Consemnarea declaratiilor persoanei audiate. (sa o citim). Audierea se va desfasura intr-un cadru psihologic favorabil, caracterizat de sobrietate, seriozitate, dar in acelasi timp destins, de natura sa insufle persoanei audiate increderea in organul judiciar. Persoana audiata trebuie tratata de o maniera civilizata, lipsita de raceala, aroganta sau desconsideratie.

In timpul audierii, anchetatorul trebuie sa dea dovada de rabdare, calm, sa nu faca aprecieri critice ori sa-si manifeste satisfactia sau insatisfactia fata de relatarile ori raspunsurile persoanei audiate. In cazul persoanelor de rea credinta, in etapa ascultarii dirijate, se vor folosi procedeele tactice specifice audierii invinuitului/inculpatului. In cazul persoanei responsabile civilmente, aceasta va fi solicitata sa-si justifice provenienta bunurilor pe care le detine, cu trimitere speciala la bunurile care intereseaza cauza. In cazul in care prin audiere se creaza o stare de pericol pentru persoana audiata, sotul sau rudele apropiate ale acesteia, ascultarea poate sa aiba loc fara ca aceasta sa fie prezenta fizic la locul in care se afla organul de urmarire penala.

Etapele ascultarii martorilor: - Verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele personale; - Relatarea libera sau spontana; - Ascultarea dirijata. De facut - Particularitatile audierii unor categorii de martori (minori, persoane in varsta, persoanele care nu cunosc limba romana, martorii cu handicap, martorii care au luat la cunostinta in mod indirect).

Atributiile organelor judiciare ajunse primele la fata locului 7. Salvarea victimelor si acordarea primului ajutor medical. 8. Intreprinderea masurilor urgente pentru inlaturarea pericolelor iminente. 9. Asigurarea locului faptei prin indepartarea si interzicerea patrunderii curiosilor in campul savarsirii infractiunii. 10. Intreprinderea masurilor de urmarire si prindere a faptuitorului. 11. Sesizarea organului judiciar competent sa efectueze cercetarea. 12. Are obligatia sa ramana in acel loc pana la venirea echipei de cercetare. Fazele cercetarii la fata locului A. Faza statica; B. Faza dinamica. A. Faza statica: - Fotografierea de ansamblu a persoanelor care au fost g site la locul faptei; - Se consemneaz primele informa ii de la poli i tii care au asigurat paza, pentru stabilirea eventualelor modific ri survenite;
9

B. -

Delimitarea teritorial a zonei cercetate; Parcurgerea locului faptei pentru cunoa terea ambian ei i identificarea unor repere pentru investigare; Orientarea locului faptei din punct de vedere topografic i criminalistic; Determinarea punctului de ncepere, precum i a sensului i direc iei cercet rii; Marcarea drumului de acces n cmpul infrac ional; Stabilirea st rii i pozi iei obiectelor care au leg tur cu cauza i sunt purt toare de urme; Executarea fotografiilor de orientare i de ansamblu dup regulile de criminalistic tehnic ; Realizarea nregistr rilor video i a schi ei locului faptei; Folosirea cinelui de urm rire pentru prelucrarea urmei de miros uman (dac permit condi iile atmosferice); n aceast faz pot fi ob inute date i informa ii care s conduc la identificarea f ptuitorului; Se iau m suri pentru urm rirea f ptuitorului cunoscut sau pre-zumtiv (consemn la frontier ); Se dau n urm rire, n m sura n care se cunosc elemente precise de indentificare, obiectele care au servit la comiterea infrac iunii sau bunurile sustrase; Nu se permite atingerea sau schimbarea pozi iei obiectelor din cmpul infrac ional; Faza dinamica: Examinarea minu ioas a cadavrului i a obiectelor purt toare de urme; Fotografierea obiectelor principale i a cadavrului; Executarea m sur torilor fotografice bidimensionale; Descoperirea, fixarea i ridicarea urmelor; Descoperirea i examinarea mecanismelor de comitere a infrac- iunii; Definitivarea schi ei locului faptei sau a schi elor: schi a de orientare, schi a locului faptei, schi a unei por iuni de la locul faptei i a obiectelor principale, schi a urmelor i schi a de detaliu; Ambalarea, etichetarea i sigilarea urmelor; Audierea persoanelor suspecte, a martorilor i a victimei, cu respectarea regulilor tactice ale ascult rii. Dac este posibil, declara iile s fie nregistrate pe band magnetic i videomagnetic ; Stabilirea semnalmentelor i portretului robot ale f ptuitorului i declan area, dup caz, a urm ririi generale; Clarificarea mprejur rilor negative sau controversate, care au fost create de f ptuitor pentru a deruta cercet rile; Fixarea rezultatelor n procesul-verbal de cercetare a locului faptei; Reluarea i repetarea cercet rii locului faptei; Reluarea cercet rii locului faptei se impune atunci cnd, datorit unor fenomene naturale (ntuneric, furtun , ploaie etc.), cercetarea a fost ntrerupt sau au survenit alte cauze de pericol pentru via a, s n tatea i avutul persoanelor.

10

Procesul verbal de cercetare la fata locului anul, luna, ziua si localitatea in care s-a efectuat cercetarea numele, prenumele, calitatea si organul judiciar din care fac parte membrii echipei de cercetare. y Aceleasi date in legatura cu specialistii cooptati in echipa de cercetare y Cand se foloseste cainele de urmarire, numele, prenumele conductorului de urmarire si unitatea din care fac parte y Temeiul de fapt si de drept al cercetarii la fata locului. Temeiul de fapt este reprezentat de sesizarea despre producerea unei infractiuni. Temeiul de drept este reprezentat de art.129 si art.131 CPP y Datele de identificare ale martorilor asistenti (nume, prenume, varsta, ocupatie, domiciliu) y Datele de identificare ale persoanelor gasite la fata locului, inclusiv le celor care au adus modificari in ambianta locului faptei inainte de sosirea echipei de cercetare la fata locului y Adresa sau coordonatele topografice ale locului faptei y Situatia existenta in locul faptei in momentul sosirii echipei de cercetare la fata locului y Masurile care au fost luate in legatura cu urmele si mijloacele materiale de proba ridicate y Situatia victimelor si masurile luate in legatura cu acestea y Datele de identificare ale faptuitorului daca acesta a fost prins y Descrierea detaliata a activitatilor criminalistice si a rezultatelor obtinute (locurile unde au fost descoperite, metodele folosite la identificarea, ridicarea si ambalarea) y Metiuni despre folosirea cainelui de urmarire, traseul parcurs de acesta si rezultatele obtinute, cu precizarea ca procesul verbal si schita traseului parcurs se anexeaza procesului verbal de cercetare la fata locului y Mentiuni despre ora inceperii si terminarii cercetarii la fata locului, conditiile meteorologice si de lumina in care s-a efectuat cercetarea y Mentiuni despre aparatura tehnica utilizata la fotografiere, filmari, inregistrari audio y Mentiuni despre faptul ca in afara celor precizate in procesul verbal nu s-au ridicat alte urme sau mijloace materiale de proba y Mentiune despre existenta sau inexistenta observatiilor martorilor asistenti ori ale obiectiunilor invinuitul/inculpatului despre modul in care s-a efectuat cercetarea si continutul procesului verbal/ y Numarul de exemplare in care a fost incheit procesul verbal si destinatia acestora Procesul verbal se semneaza e fiecare pagina si la sfarsit de organul judiciar, specialisti, persoana vatamata, martori asistenti, invinuit/inculpat si aparatorul acestuia daca au fost prezenti la cercetare. y y

Pregatirea in vederea dispunerii, constatarii tehnico stiintifice si a expertizei In vederea dispunerii se desfasoara urmatoarele activitati: - Stabilirea oportunitatii expertizei;
11

Verificarea conditiilor in care au fost fixate, ridicate, conservate si ambulate urmele si mijloacele materiale de proba; Stabilirea obiectului expertizei si formularea intrebarilor; Procurarea modelelor de comparatie; Stabilirea institutiei sau numirea expertului care va efectua lucrarea; Citarea partilor, aparatorului si expertului, in vederea comunicarii obiectului expertizei si intrebarilor formulate de organul judiciar; Intocmirea actului de dispunere a expertizei;

Stabilirea oportunitatii expertizei. Pentru a stabilii oportunitatea unei expertize se impune

studierea atenta a dosarului cauzei pentru a constata existenta unor urme, mijloace materiale de proba, stari de fapt sau imprejurari prin a caror cercetare se pot obtine date relevante pentru aflarea adevarului. Se va constata daca exista pericol de disparitie a urmelor si mijloacelor materiale de proba, de schimbare a unor situatii de fapt ori daca este necesara lamurirea urgenta a unor fapte si imprejurari ale cauzei.
Verificarea conditiilor in care au fost fixate, ridicate, conservate si ambulate urmele si mijloacele materiale de proba. Se impune pentru a constata daca urmele, mijloacele materiale de proba au

fost fixate astfel incat sa poata fi recunoscute sau individualizate in orice moment.
Stabilirea obiectului expertizei si formularea intrebarilor. Obiectul generic al expertizei este

determinat de aria cunostintelor de specialitate si de competentele pe care le reclama cercetarea de laborator a urmelor si mijloacelor materiale de proba. Expertiza poate fi efectuata de un singur expert, cu pregatire intr-un singur domeniu de activitate (expertiza simpla). Expertiza este simpla si atunci cand este efectuata de o comisie de experti, toti cu pregatire in acelasi domeniu de activitate. Atunci cand la efectuarea expertizei, participa experti cu pregatire in domenii diferite, suntem in prezenta unei expertize complexe. Obiectul material al expertizei este reprezentat de totalitatea urmelor si mijloacelor materiale de proba, percum si de stari de fapt prin a caror cercetare pot fi identificati faptuitorii, obiectele folosite de acestia, sau imprejurarile in care a fost savarsita infractiunea. Intrebarile trebuie sa fie formulate clar, concis, sa se refere la domeniul de competenta al expertului si sa dea acestuia posibilitatea sa inteleaga sarcinile care ii revin. Se evita pe cat posibil formularea unor intrebari ambigue, care l-ar obliga pe expert sa le refolmuleze. Stabilirea institutiei sau numirea expertului care va efectua lucrarea. In cazul expertizei, organul judiciar numeste expertul, cu exceptia cazurilor in care expertiza este efectuata de un

12

laborator de criminalistica sau alt laborator de specialitate. In aceasta situatie, organul judiciar se adreseaza laboratorului care va desemna un expert cu pregatire corespunzatoare. Citarea partilor, aparatorului si expertului, in vederea comunicarii obiectului expertizei si intrebarilor formulate de organul judiciar. Atunci cand organul judiciar dispune expertiza este obligat sa dispuna un termen care sa asigure prezenta partilor, aparatorului si a expertului. La termenul fixat aduce la cunostinta acestora obiectul expertizei si intrebarile pe care le-a formulat. Partile si expertul au dreptul sa solicite completarea sau reformularea intrebarilor. Atunci cand expertiza se efectueaza de un laborator de criminalistica sau alt laborator de specialitate, organul judiciar citeaza doar partile si nu si pe expert. Expertul atunci cand este nominalizat, materialele care se pun la dispozitia expertului, intrebarile care se adreseaza si termenul pana la care va fi efectuata lucrarea.

Raportul de constatare tehnico stiintifica si expertiza In cadrul raportului de constatare tehnico stiintifica sau de expertiza pot fi formulate 3 tipuri de concluzii: - Concluzii certe: pozitive si negative; - Concluzii de probabilitate; - Concluzii de imposibilitate de rezolvare a problemei. Activitatile de laborator prin care sunt examinate materialele puse la dispozitia specialistului sau expertului si rezultatele lor, metodele si mijloacele folosite, explicatiile sau obiectiile partilor daca acestea participa la efectuarea expertizei, se consemneaza intr-un raport de expertiza. Raportul de expertiza reprezinta mijlocul de proba prin care datele care clarifica stari de fapt si imprejurari importante pt aflarea adevarului sunt aduse la cunostinta organului de urmarire penala sau instantei de judecata. Raportul de const the-stin sau de expertiza se intocmeste in conformitate cu C P P si cuprinde: - o parte introductiva => unde se mentioneaza organul judiciar care a dispus lucrarea, felul expertizei si obiectul acesteia, materialele puse la dispozitie si intrebarile adresate de organul judiciar, data dispunerii, numele si prenumele specialistului sau expertului, intervalul de timp si laboratorul in care a fost efectuata, mentiune despre faptul daca partile care au participat la aceasta au dat explicatii in cursul expertizei; - o parte descriptiva => care contine referiri la starea sigiliilor si ambalajelor in care au fost trimise materialele de examinat, numarul si natura lor, modalitatile de obtinere a modelelor de comparatie, experimentele efectuate, prezentarea detaliata a operatiunilor efectuate si a constatarilor desprinse cu prilejiul examinarilor comparative, metodele, procedeele si aparatura utlizata, obiectiile sau explicatiile partilor si analiza acestora in
13

functie de constatarile desprinse in timpul examinarilor. In aceasta parte sunt descrise totodata, numarul si natura urmelor latente relevate in conditii de laborator, precum si argumentele de ordin stiintific care contribuie la intelegerea concluziilor expertizei. Concluziile specialistului sau expertului => care, asa dupa cum s-a vazut, conti raspunsurile la intrebarile care i-au fost puse si parerea specialistului sau expertului asupra obiectului lucrarii.

Ascultarea invinuitului/inculpatului

Este o activitate procesual penala si de tactica criminalistica, desfasurata de organul judiciar in vederea obtinerii unor date necesare aflarii adevarului in procesul penal. Ascultarea are o relevanta aparte in aflarea adevarului: - In timpul audierii invinuitul/inculpatul poate face declaratii sincere, complete sau partiale; - Acesta are posibilitatea sa-si formuleze apararea si sa propuna administrarea oricaror date sau probe pe care le considera necesare; - In cazul inculpatului, masura arestarii preventive nu poate fi dispusa mai inainte ca acesta sa fi fost audiat de organul judiciar cu exceptia cazurilor cand este disparut, plecat in strainatate ori se sustrage urmaririi si judecarii; - Invinuitul/inculpatul nu poate fi obligat sa-si demonstreze nevinovatia; - Este importanta intrucat in timpul audierii, organul judiciar este obligat sa obtina date cu valoare probatorie atat in favoarea cat si in defavoarea invinuitului/inculpatului.

Pregatirea ascultarii (sa mai completez din carte). - Studierea dosarului cauzei; - Cunoasterea personalitatii si psihologiei invinuitului/inculpatului; - Intocmirea planului de ascultare. Cuprinde intrebarile ce vor fi adresate, precum si mijloacele de proba care vor fi utilizate in timpul audierii in raport cu pozitia pe care se situeaza invinuitul/inculpatul fata de fapta si invinuirea care i se aduce. - Stabilirea locului in care se va face audierea. La sediul organului judiciar, iar in cazul in care invinuitul nu se poate deplasa, se face in locul unde se afla invinuitul/inculpatul. - Citarea sau aducerea invinuitului/inculpatului la locul audierii. Daca nu vine de buna voie, se aduce fortat prin mandat. - Asigurarea prezentei aparatorului, a interpretului, tutorelui, educatorului.

14

Pregatirea mijloacelor de proba care vor fi utilizate in timpul audierii si definitivarea procedeelor tactice de definitivare in raport cu pozitia sincera sau nesincera a invinuitului/inculpatului.

A) Studierea dosarului cauzei => este necesara pt ca cel ce instrumenteaza cauza sa se puna la pct cu toate detaliile folosite pt comiterea faptei Se impune ca sa se stabileasca persoanele ce vor fi audiate in calitate de inv/inc, nr ul faptuitorilor, calitatea si contributia lor la savarsirea infractiunii precum si problemele ce urmeaza sa fie clarificate prin audiere. In raport cu natura infractiunii este recomandat sa se studieze legislatia specifica domeniului de activitate in care s-a savarsit infractiunea. B) Cunoasterea personalitatii si psihologiei inculpatului => este menita sa prefigureze comportamenul general, atitudinea pe care acesta o va avea in timpul audierii. C) Intocmirea planului de ascultare => acesta trebuie facut in toate cauzele dar mai ales in cele complexe, cu un mod de operare deosebit, prejudiciu insemnat, in cauzele cu mai multi participanti. Aceste planuri cuprind intrebarile ce vor fi adresate inv/inc in legatura cu problematica ce trebuie dezvaluita, precum si mijloacele de proba care vor fi utilizate in tp audierii in raport cu pozitia pe care se situeaza inv/inc fata de fapta si invinuirea care i se aduce. D) Stabilirea locului in care se va face audierea => locul in care se face audierea trebuie sa fie mobilat cat mai sobru si lipsit de obiecte care ar putea fi folosite la agresarea organului judiciar sau pentru autolezarea celui audiat. E) Citarea => at cand inv/inc este audiat in stare de libertate, citarea sa se va face de regula in ziua in care are loc audierea sau in seara zilei anterioare datei la care va fi ascultat. Daca exista mai multi inv/inc si se impune audierea lor concomitenta, citarea se va face la ore diferite a. i. sa nu aiba posibilitatea sa comunice intre ei si sa isi puna de acord declaratiile. Daca inv/ inc legal citat, nu s-a prezentat la locul, data si ora fixate pt audiere acesta poate fi adus in mod fortat cu mandat de aducere. Se impune aducerea fortat cand se aduc date ca inv/inc incearca sa corupa martorii oculari, expertii, specialistii ce au efectuat diverse lucrari, at cand inv/ inc incearca sa se sustraga de la judecata precum si at cand incearca distrugerea mijloacelor materiale de proba ce pot fi folosite in demonstrarea activitatii sale ilicite. F) Organul judiciar este obligat sa aduca la cun inv : dreptul la aparare, dreptul de a asigura un aparator din oficiu , trebuie sa fie in masura sa faca dovada ca aparatorul a fost instiintat despre data, ora si locul unde se va efectua audierea. In cazul minorilor se recomanda ca audierea sa se faca in prezenta reprezentantului legal si eventual a psihologului. Tot in cazul minorului se va mai efectua si o ancheta sociala.

15

Daca una din persoanele respective nu se prezinta , audierea va avea loc cu instiintarea in dosar a neprezentei. G) Se vor pregati mijloacele de proba obtinute cu ocazia perchezitiilor domiciliare, rapoartele de constatare sau expertiza ce atesta indubitabil activitatea ilicita a individului. Ele difera in raport cu pozitia sincera/nesincera a celui audiat. Etapele audierii inv/inc Se desfasoara in 3 etape: 1) Stabilirea identitatii si ascultarea cu privire la datele personale 2) Relatarea libera 3) Ascultarea dirijata 1) Cel care face audierea il va intreba pe inculpat cu privire la porecla, data, cetatenie , locul nasterii, situatia militara, studii etc. Il chestioneaza cu privire la ocupatie, loc de munca, antecedente penale sau in legatura cu orice alte date care pot contura situatia personala a inv/inc. In prezenta aparatorului se aduce la cunostiinta inv/inc faptele care i se retin in sarcina, dreptul de a nu face nicio declaratie ( orice declaratie va fi folosita impotriva lui). I se aduce de asemenea dreptul de a fi asistat de un aparator ales sau desemnat din oficiu dupa care I se solicita sa dea o declaratie scrisa personal in legatura cu fapta si invinuirea care i se aduce. Daca inv/inc refuza sa dea aceasta declaratie se va intocmi un proces verbal ce motiveaza lipsa acesteia de la dosarul cauzei . 2) Relatarea libera debuteaza cu adresarea unei intrebari tema cu caracter generalcare ofera inv/inc sa declare tot ceea ce stie in legatura cu fapta si invinuirea ce i se aduce. Singura interventie a celui ce desfasoara audierea se rezuma la situatiile cand in mod constant inculpatul se abate de la momentul cauzei ( relataeza fapte irelevnate). In tp audierii se recomanda ca cel ce desfasoara activitatea sa relateze contrazicerile ce se mnanifesta in continutul celor relatate pt a putea fi utilizate in cea dea 3-a etape ( cea mai grea etapa). Etapa unde procurorul sau judecatorul nu trebuie sa isi manifeste satisf/insatisf. In cursul acestei etape se pot obtine alte materiale probatorii ce pot fi folosite in cazul altor invinuiti in cauza. 3) Intrebarile trebuie sa fie clare, precise, sa dea inv/inc posibilitatea sa inteleagea la ce se refera. Nu trebuie sa contina elemente sugestive, sa fie formulate in asa maniera incat sa ii dea posibilitatea inc/inv sa relateze nu sa raspunda cu DA sau NU. Aceste intrebari pot fi intrebari tema sau de control ce vizeaza clarificarea unor aspecte concrete ale faptului ilicit sau pot fi intrebari de detaliu referiotare la amanunte ce permit sa se verifice siguranta, constanta si exactitatea cu care sunt facute declaratiile de catre cel audiat.
16

Procedee tactice utilizate in audierea inv/inc => se fol urmatoarele procedee de ascultare : a) b) c) d) e) f) g) ascultarea repetata ascultarea sistematica ascultarea unui inv/inc despre activitatea altor invinuiti/inculpati in aceeasi cauza ascultarea incrucisata tactica complexului de vinovatie prezentarea probelor de vinovatie justificarea modului in care inv/inc si-a petrecut timpul inainte, in momentul si dupa savarsirea infractiunii Ascultarea partii vatamate, civile si partii responsabile civilmente Pregatirea in vederea ascultarii partii vatamate, civile ,responsabile civilmente In vederea audierii persoanei vatamate si a celei responsabile civilmente se desfasoara urmatoarele activitati pregatitoare : a) Studierea dosarului cauzei b) Cunoasterea persoanelor care urmeaza sa fie audiate c) Intocmirea planului de ascultare d) Stabilirea locului in care se va face audierea e) Asigurarea prezentei persoanelor in cauza, a parintelui, interpretului, educatorului la data, ora si locul fixate pt audiere f) Stabilirea mijloacelor de proba care se vor folosi pe parcursul audierii at cand persoana este de rea-credinta a) Studierea dosarului cauzei este necesara pt a stabili daca infractiunea a fost indreptata impotriva patrimoniului ori impotriva persoanei Metodele si mijloacele folosite la savarsirea infractiunii : -cuantumul prejudiciului produs prin infr - raporturile existente intre faptuitor si celelalte parti din procesul penal - pretentiile pe care le ridica partea civila si modul in care aceasta intelege sa ceara repararea prejudiciului comis prin infractiune - trebuie stabilit daca in momentul savarsirii infr bunurile, valorile reclamate se aflau in patrimoniul persoanei vatamate - trebuie sa se stabileasca situatie bunurilor, valorilor reclamate de persoana vatamta si posibilitatile de recuperare a acestora - in cazul infractiunilor indreptate impotriva vietii, sanatatii, integgritatii corporale este necesar sa se stabileasca nr zilelor de ingrijiri medicale necesare pentru vindecare - trebuie sa se stabileasca si daca starea de sanatate a victimei permite dialogul cu aceasta - prin studierea dosarului cauzei se vor identifica factorii obiectivi si subiectivi existenti sau care au actionat in momentul savarsirii faptelor in care a fost implicata persoana vatamata
17

- lamurirea raporturilor dintre partea vatamata si inculpat inainte si dupa savarsirea infractiunii b) Cunoasterea persoanelor ce urmeaza a fi audiate Aceasta activitate apare ca obligatorie pt stabilirea si adaptarea procedeelor tactice care vor fi audiate. Este necesar sa se cunoasca urmatoarele categorii de date despre persoanele chemate sa depuna declaratii : - Personalitatea, caracterul si temperamentul acestora - Profilul moral - Comportamentul in familie, la locul de munca, in societate - Preocuparile cotidiene - Viciile - Anturajul si mediile pe care le frecventeaza - Este necesar sa se stabileasca daca in cazul pers resp civilmente aceasta poate fi introdusa in procesul penal cu respectiva calitate - Inainte de audiere este necesar sa se stabileasca daca persoana vatamata mai este dominata de sentimentul de temere sau daca aceasta nutreste sentimente de ura, dusmanie, razbunare fata de invinuit/inculpat - Este necesar sa se stabileasca asta pt ca de multe ori cele spuse de pers duce la agravarea starii invin/inc - In raport cu natura infractiunii savarsite se impun a fi cunoscute si alte date c) Intocmirea planului de ascultare Acesta se intocmeste in cauzele cu mai multi pagubiti ( de regula ) si cu prejudiciu insemnat. Pt fiecare din persoanele vatamate se intocmeste cate un plan de ascultare in care vor fi precizate : - problemele care urmeaza sa fie clarificate prin audiere, - intrebarile care se vor adresa - succesiunea si momentul psihologic cand vor fi puse - mijlocele de proba care se vor folosi in timpul audierii ETAPELE ASCULTARII : Ascultarea parcurge 3 etape: 1) Verificare identitatii si ascultarea cu privire la datele personale 2) Relatarea libera sa spontana 3) Ascultarea dirijata Cerinte ce trebuie respectate in cursul audierii: - audierea se va desfasura intr-un cadru psihologic favorabil caracterizat de sobrietate, seriozitate, dar in acelasi timp destins, de natura sa insufle persoanei audiate increderea in organul judiciar
18

persoana audiata trebuie tratata de o maniera civilizata, lipsita de raceala, aroganta sau desconsideratie - in timpul audierii anchetatorul trebuie sa dea dovada de rabdare, calm, sa nu faca aprecieri critice ori sa isi manifeste satisfactia sau insatisfactia fata de relatarile ori raspunsurile persoanei audiate - in cazul persoanelor de rea-credinta , in etapa ascultarii dirijate se vor folosi procedeele tactice specifice audierii inv/inc ( ascultarea repetata, sistematica, detaliata, incrucisata, prezentarea probelor de vinovatie etc.) In cazul persoanei res civilmente aceasta va fi solicitata sa justifice provenienta bunurilor pe care le detine cu trimitere speciala la bunul pe care il intereseaza cauza 1) Verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele personale Este o etapa obligatorie menita sa previna riscul substituirii de persoane. Cel audiat va fi intrebat cu privire la datele personale, iar in cazul in care organul judiciar are indoieli cu privire la identitatea sa aceasta poate fi stabilita in orice mod. In cazul persoanelor care se afla inca sub imperiul temerii se recomanda adresarea cu intrebari cu caracter biografic. Aceste intrebari sunt indicate si in cazul persoanei cu reacredinta. Dupa stabilirea identitatii se aduce la cunostinta celui audiat cauza in care este chemat sa declare dreptul pe care il are de a se constitui parte vatamata sau parte civila precum si termenul pana la care poate participa in procesul penal in aceasta calitate. Daca e chemata in audiera pers resp civil I se va aduce la cunostinta si modul in care a fost introdusa in proc penal. 2) Etapa relatarii libere In aceasta etapa cel audiat este lasat sa povesteasca liber faptele in care a fost implicat fara sa fie intrerupt chiar daca relatarile sale se indeparteaza in unele momente de obiectul cauzei. Anchetatorul in aceasta etapa are o atitudine aparent pasiva. 3) Ascultarea dirijata => problemele sunt asemanatoare ascultarii inculpatului. Intrebarile pot fi cu caracter general care ofera celui audiat sa relateze tot ce stie. Intrebarile ajutatoare ajuta persoana sa isi aminteasca cele intamplate. Consemnarea declaratiei Se poate face in scris at cand aceasta nu poate , nu stie sau refuza sa scrie declaratiile vor fi consemnate de organul judiciar. Dupa consmenare declaratii se citesc persoanei audiate dupa care declaratia se semneaza de organul judiciar in oprezenta caruia a fost data iar daca la audieri a particpat parintele, avocatul etc. Va semna si acesta.

19

Ascultarea martorilor Activitati pregatitoare - Studierea dosarului cauzei - Cunoasterea persoanelor ce urmeaza sa fie audiate ca martori - Intocmirea planului de ascultare - Asigurarea prezentei parintelui, tutorelui, educatorului sau interpretului at cand martorul este minor, nu se exprima sau nu cunoaste limba romana - Asigurarea prezentei martorilor la data, ora si locul fixate pt audiere

Vor fi audiate in calitate de martori in primul rand persoanele ce au perceput in mod direct faptele savarsite, persoanele ce pot face o caracterizare a inv/inc, cele ce pot descrie obiectele folosite la savarsirea infractiunii, persoanele ce sunt invitate de inv/inc pt a da explicatii in legatura cu infractiunea. Nu mai pot fi audiate ca martori in cauzele supuse revizuirii daca au savarsit marturie mincinoasa chiar in prcesul ce a fost supus revizuirii. Se pot audia persoanele care detin secrete profesionale ( medicii , preotii etc.). Avocatul aparator poate depune marturie doar asupra problemelor ce au aparut inainte de a fi angajat ca aparator in acel caz. Prin urmare, nu pot fi audiate ca martori nici persoanele ce s-au constituit parte vatamata sau civila in procesul penal. 2) A doua activitate pregatitoare cunoasterea persoanelor ce urmeaza sa fie audiate ca martori Trebuie cunoscute raporturile de servici dintre martor si inculpat. Trebuie facuta o ascultare incrucisata, detaliata etc. Date despre martor pot fi obtinute prin studierea materialelor existente la dosar, studierea cazierului judiar, din verificari la domiciliu, la locul de munca, inrandul cunostiintelor apropiate etc. Planul de ascultare e recomandat sa fie intocmit in cauzele in care urmeaza sa fie audiati un mare nr de martori. In cauzele cu multi pagubiti, dar at cand faptele de inselaciune, delapidare sunt cunoscute de mai multe persoane. Planul cuprinde : - intrebarile ce urmeaza a fi adresate - mijloacele de proba ce vor fi prezentate in cursul audierii Planul asigura audierii un caracter organizat.

20

Planul de ascultare este orientativ. Intrebarile din acesta pot fi adaptate, pot fi formulate unele noi 3) Asigurarea prezentei martorului la data . Organul judiciar este obligat sa il citeze pe martor pt a fi audiat in cauza. Citarea se face prin citatie scrisa, nota telefonica sau telegrafica. Martorul trebuie sa se prezinte la data, ora, locul specificat in citatie. Martorul care nu s-a prezentatt poate fi sanctionat cu amenda sau impotriva lui poate fi luata masura aducerii silite. Dpdv tactic, atunci cand in dosarul cauzei urmeaza sa fie audiati mai multi martori in aceeasi zi, audierea se face la ore diferite. Se recomanda ca aducerea martorului la locul audierii sa se faca exact in ziua in care se va desfasura aceasta activitate. Locul audierii => la sediul organului judiciar. Exceptie => cand nu se poate deplasa va fi la domiciliul lui. ETAPELE ASCULTARII MARTORULUI a) Verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele personale b) Relatarea libera sau spontana c) Ascultarea dirijata a) In prima etapa martorul este intrebat cu privire la datele personale. Dupa ce am parcurs acest prim moment trebuie in mod obligatoriu sa fie adus la cunostinta cauza, calitatea si faptele/ imprejurarile cu privire la care urmeaza sa faca declaratii. Avand in vedere pers ce nu pot fi audiate , tot in aceasta etapa trebuie intrebat daca este sot sau ruda apropiata, daca are relatii cu o parte din proces, daca detine secrete profesionale. Tot ca o activitate pregatitoare trebuie facute toate demersurile pt a obtine acordul institutiei in cazul persoanelor ce trebuie sa pastreze secretul profesional. Martorului i se atrage atentie sa spuna tot ce stie altfel va savarsi infractiunea de marturie mincinoasa. Juramantul se depune in functie de apartenenta la religie a marturului. b) A doua etapa este asemanatoare ca la ascultarea inv/inc In cazl martorilor de buna-credinta, martori ale caror declaratii sunt sincere dar nu si veridice. c) Etapa in care martorului I se adreseaza intrebari cu caracter general, de control, de verificare a datelor deja prezentate in cursul relatarii libere. Pericolul cel mai mare pe care il prezinta audierea este reprezentat de adresarea unor intrebari sugestive. Este interzisa declararea unor astfel de intrebari.
21

Perchezitia Perchezitia se efectueaza ori de cate ori este necesara descoperirea si strangerea probelor necesare aflarii adevarului. Scopul perchezitiei - Descoperirea si ridicarea obiectelor, inscrisurilor, care poarta urmele infractiunii. - Descoperirea obiectelor, valorilor, inscrisurilor, care au fost folosite ori au fost destinate sa foloseasca la savarsirea infractiunii ori a celor care sunt produsul activitatii ilicite. - Descoperirea persoanelor disparute de la domiciliu, a celor care se sustrag de la urmarirea penala sau judecata, a cadavrelor si fragmentelor de cadavru. - Descoperirea bunurilor, valorilor care urmeaza sa fie indisponibilizate in vederea repararii prejudiciului produs prin infractiune. Perchezitia este o activitate de urmarire penala si de tactica criminalista, care consta in cautarea asupra persoanei la locuinta sau locul sau de munca ori in localurile deschise publicului, a obiectelor, valorilor, inscrisurilor, a caror existenta sau detinere este tagaduita in vederea obtinerii probelor necesare justei solutionari a cauzelor penale. Clasificarea perchezitiilor 1. Dupa locul de efectuare: - Domiciliare; - Corporale; - Ale mijloacelor de transport; - In unitatile publice sau in localurile deschise publicului. 2. Dupa timpul de efectuare: - Pe timp de zi (6:00 20:00); - La orice ora din zi si din noapte. 3. Dupa participantii la perchezitie: - De organul de urmarire penala; - Sunt cooptati si alti specialisti.

4. Dupa numarul lor: - Primare; - Repetate.

22

Reguli generale de efectuare a perchezitiei Perchezitia domiciliara. - Nu poate fi efectuata numai decat dupa inceperea urmaririi penale. - Autorizatia data de judecator nu poate fi folosita numai decat o singura data si numai in limita perioadei de timp mentionata in mod expres in autorizatia de efectuare a perchezitiei; - Inainte de patrunderea in domiciliu, organul de urmarire penala se legitimeaza si prezinta autorizatia data de judecator. - Dupa patrunderea in domiciliu, persoanei perchezitionate i se solicita sa predea bunurile, valorile, inscrisurile care intereseaza cauza, cele detinute contrar legii precum si cheile de la incaperile, dependintele locuintei si obiectelor de mobilier, atntionandu-l ca in caz de refuz se va proceda la deschiderea fortata. - In unitatile publice sau in incinta persoanelor juridice, perchezitia se efectueaza in mod obligatoriu in prezenta unui reprezentant al acestora, iar ca martori asistenti pot fi folosite persoane din cadrul respectivelor unitati; - Perchezitia corporala nu poate fi efectuata numai de persoane de acelasi sex; - Cu ocazia perchezitiei vor fi ridicate doar obiectele, valorile, inscrisurile care au legatura cu cauza sau cele care sunt detinute contrar legii. - Metalele pretioase, pietrele pretioase si semi-pretioase, mijloacele de plata straina, sumele de bani, colectiile de arta si de muzeu, colectiile de valoare, precum si bunurile perisabile se ridica in mod obligatoriu daca acestea au legatura cu cauza cercetata. - Inainte de ridicare, obiectele, inscrisurile, valorile descoperite se prezinta spre recunoastere si semnare persoanei perchezitionate, martorilor asistenti, celorlalte persoane care asista la perchezitie, dupa care acestea se eticheteaza si sigileaza. - Bunurile, valorile, inscrisurile, care datorita naturii lor nu pot fi etichetate si semnate, se impacheteaza sau dupa caz se inchid impreuna, dupa care se sigileaza. - Bunurile, valorile, care datorita naturii, volumului si numarului lor, nu pot fi ridicate, se lasa dupa caz in pastrarea perchezitionatului ori a unui custode; - Atunci cand perchezitia se efectueaza in incinta unitatilor publice sau persoanelor juridice, un exemplar dupa procesul verbal se inmaneaza reprezentantului unitatii sau persoanei juridice respective. Dupa patrunderea in locuinta si dupa formalitatile de prezentare: (din carte)

Tactica efectuarii perchezitiei

23

Potrivit legii procesual penale perchezitia se efectueaza at cand persoana careia I s-a cerut sa predea vreun obiect sau inscris din categoria celor prevazute in art 98 CPP respectiv scrisori, telegrame, orice alta corespondenta, obiecte trimise de invin/inc sau adresate acestuia in mod direct/indirect tagaduieste existenta sau detinerea acestora. Potrivit acestor reglementari perchezitia se poate efectua doar daca sunt indeplinite cumulativ 2 cerinte: 1) Persoana sa fi fost solicitata sa predea obiectele, inscrisurile, valorile care intereseaza cauza sau cele detinute contrar legii 2) Persoana sa tagaduiasca existenta ori detinerea lor sau sa refuze sa le predea la cererea expresa a organului judiciar

Tot potrivit legii perchezitia se efectueaza ori de cate ori este necesara descoperirea si strangerea probelor necesare aflarii adevarului. In cazul din urma legea nu mai instituie nicio cerinta suplimentara. SCOPUL PERCHEZITIEI Ea are drept scop descopperirea si ridicarea obiectelor, inscrisurilor care contin sau poarta urmele infractiunii. Descoperirea obiectelor, valorilor, inscrisurilor care au fost folosite ori au fost destinate sa foloseasca la savarsirea infractiunii ori a celor care sunt produsul activitatii ilicite. Descoperirea persoanelor disparute de la domiciliu, a celor ce se sustrag de la urmarire penala si judecata a cadavrelor si fragmentelor de cadavru. Descoperirea bunurilor, valorilor ce urmeaza sa fie indisponibilizate in vederea repararii prejudiciului produs prin infractiune

PRIMELE MASURI CE SE I-AU DUPA PATRUNDEREA IN LOCUINTA CE URMEAZA A FI PERCHEZITIONATA

Seful echipei perc dar si ceilalti membrii desfasoara in mod concomitent :

inspectarea operativa a intregului spatiu, perchezitionarea persoanei aflate in locuinta toate persoanele gasite in locuinta se strang si se izoleaza intr-o singura incapere unde vor ramane sub supraveghere pana la finalizarea perchezitiei toate persoanele sosite vor fi legitimate si intrebate despre scopul sosirii lor acolo

24

Trebuie solicitat de la inv/inc bunurile, cheile de la dependinte. In raport cu pozitia acestuia se va procede inainte de inceperea incaperilor la iincuierea tututror incaperilor respective, a pieselor de mobilier si stabilirea ordinii in care se va face cautarea . Perchezitia trebuie efectuata prin cercetarea minutioasa a oricarui loc unde pot fi ascunse obiecte ce intereseaza cauza

Pregatirea perchezitiei Perchezitia este precedata de urm activitati:

1) 2) 3) 4) Stabilirea scopului perchezitiei Cunoasterea persoanelor care urmeaza sa fie perchzitionate Cunoasterea locului in care se va efectua perchezitia Asigurarea prezentei perchezitionatului, a unui reprezentant al acestuia, a interpretului atunci cand este cazul si a aparatorului la data, ora si locul fixate pentru perchezitie. 5) Stabilirea numarului de participanti la perchezitie, a momentului si modalitatilor de patrundere in domiciliul

6) 7) 8) 9)

Stabilirea scopului perchezitiei Cunoasterea persoanelor care urmeaza sa fie perchzitionate Cunoasterea locului in care se va efectua perchezitia Asigurarea prezentei perchezitionatului, a unui reprezentant al acestuia, a interpretului atunci cand este cazul si a aparatorului la data, ora si locul fixate pentru perchezitie. 10) Stabilirea numarului de participanti la perchezitie, a momentului si modalitatilor de patrundere in domiciliul

2)In legatura cu persoana perchezitionatului trebuie cunoscute : - cetatenie - nationalitate - studii - antecedente penale - starea sanatatii in deosebi - date de identitate - profesia - preocuparile extra profesionale - viciile, pasiunile - anturajul Trebuie cunoscut numarul membrilor de familie sau al persoanelor impreuna cu care acesta vietuieste, relatiile dintre ei sau relatiile cu vecinii. Atunci cand perchezitia se efectueaza in incaperi trebuie cunoscut daca persoana mai domiciliaza acolo etc. Perchezitia se efectueaza in prezenta perchizitionatului, membrii de fam, unui reprezentant al acestuia, unui vecin sau a primariei.
25

Lipsa aparatorului legal instiintat nu impiedica desfasurarea perchezitiei. 2. Deplasarea i intrarea la locul perchezi iei 2.1. Deplasarea la locul perchezi iei trebuie preg tit cu mult aten ie pentru a se asigura caracterul inopinat al ac iunii, astfel nct persoana perchezi ionat s fie abordat prin surprindere, f r a i se da timp s nl ture obiectele sau nscrisurile vizate de c tre organul judiciar, ori s dispar de la domiciliu. n localit ile mai mari, ma ina cu care se deplaseaz membrii echipei nu va fi oprit n dreptul intr rii n imobilul n care se va face perchezi ia, ci la o distan mai mare. In localit ile mai mici, n sate, ma ina va fi oprit n fa a sediilor administra iei de stat, a unor ntreprinderi, firme, magazine etc, n func ie de distan a pn la locul perchezi iei. La perchezi iile efectuate n blocurile cu multe etaje, liftul va fi oprit cu un etaj mai sus sau mai jos de palierul la care se afl amplasat apartamentul, preferabil fiind ca o parte din membrii echipei s vin pe scar , desigur n m sura posibilit ilor i f r a forma un grup compact. n eventualitatea existen ei unor cini de paz , n cur ile caselor ce vor fi perchezi ionate sau n apartamente, trebuie g sit o modalitate potrivit de lini tire a acestora, chiar prin invitarea unui vecin care i cunoa te, ori prin chemarea unei persoane din cas , sub un pretext oarecare, situa ie n care la poart trebuie s se prezinte numai o singur persoan sau cel mult dou din echipa preg tit pentru perchezi ie. Este de la sine n eles c , nainte de p trundere, vor fi luate m surile necesare de paz a intr rilor, de nl turare a oric ror posibilit i de p r sire a locului perchezi iei. 2.2. Intrarea la locul perchezi iei se face potrivit particularit ilor fiec rui caz n parte. De regul , se sun sau se bate la u , membrii echipei a ezndu-se astfel nct prin vizor ori fereastr s nu fie observat dect o persoan . Dac n cas sau apartament locuiesc mai multe familii, este indicat s se sune la familia la care nu se face perchezi ie. n mprejur rile n care u a nu va fi deschis , din cauza refuzului persoanei sau faptului c nu este nimeni n cas , se procedeaz diversificat. Dac organul judiciar nu sesizeaz nici o mi care n locuin , va trebui s se informeze la vecini dac persoanele c utate sunt sau nu n cas i ce tiu despre ele. Asemenea situa ii pot fi evitate prin ob inerea de date bine verificate cu privire la programul de activitate al celor perchezi iona i, asupra modului lor de via . n eventualitatea n care nu este nimeni n cas , se procedeaz la deschiderea u ii n prezen a unui reorezentat al persoanei perchezi ionate, a unui vecin avnd capacitate de exerci iu, a responsabilului comitetului de locatari sau a unui delegat al prim riei. Dac se constat c , totu i, este cineva n locuin sau n nc pere, se va trece la for area u ii, dup ce n-realabil s-a atras aten ia asupra acestei m suri, precum i asupra calit ii organului
26

oare efectueaz perchezi ia. Sunt i situa ii n care cel din locuin r spunde, ns ni1 deschide u a imediat, din diverse motive. ntrzierea se poate datora, deseori i inten iei persoanei la care se face perchezi ia de a se debarasa de obiectele compromi toare, de a le ascunde .a., inclusiv de a fugi. n situa iile deosebite, f r a mai aminti infrac iunile flagrante, cnd din datele existente la dosar sau din materialul informativ ob inut n vederea preg tirii perchezi iei, rezult c ne afl m n fa a unor indivizi periculo i, a unor recidivi ti etc, se va proceda la p trunderea for at , f r ntrziere, la locul perchezi iei. ntreaga opera ie de p trundere la locul perchezi iei se face n prezen a martorilor asisten i invita i s participe la efectuarea perchezi iei i, eventual, a ap r torului ales. Pentru perchezi iile efectuate la locul de munc al persoanei, se va apela la sprijinul conduc torilor sau patronilor care au dreptul s permit intrarea n ntreprindere sau institu ie, persoane care vor fi rugate s procedeze astfel nct s nu se cunoasc imediat adev ratul scop al organului judiciar. 3. Primele m suri luate la locul perchezi iei Dup intrarea la locul perchezi iei, cel care conduce echipa i va prezenta legitima ia de magistrat sau poli ist i, dac este cazulA autoriza ia dat de procuror n vederea efectu rii acestui act (art.101 C.pr.pen.). nainte de nceperea perchezi iei propriu-zise, se impune luarea unor m suri cu caracter preliminar, cum sunt1: 3.1. Inspectarea rapid a ntregului loc perchezi ionat, ndeosebi a W.C.-urilor, sobelor, ma inilor de g tit, tuburilor de aruncat gunoiul i, n general, a oric rei instala ii ce ar putea fi folosit n vederea distrugerii obiectelor sau nscrisurilor c utate. Prevenirea ncerc rilor de semnalizare n exterior, prin manevre de genul a ez rii sau mut rii unor glastre de flori din geam ori balcon, sau tragerea storurilor pn la o anumit n l ime, aranjarea perdelelor ntr-o pozi ie dinainte stabilit etc.n prezent, este posibil i comunicarea cu diver i complici prin aparatur telefonic mobil , radio miniaturizat . 3.2. Luarea m surilor de contracarare a oric rei ac iuni violente. Din momentul nceperii i pe ntreaga durat a perchezi iei, organul de urm rire penal trebuie s fie preg tit s contracareze orice ac iune violent a persoanei perchezi ionate, mai ales dac se de in date c aceasta ar putea fi narmat sau c va ncerca s se apere. Prin asemenea m suri, trebuie prevenite eventualele ncerc ri de sinucidere, posibile n cazul descoperirii unor obiecte care probeaz categoric participarea persoanei la o infrac iune cu un grad ridicat de pericol social.

27

3.3. Strngerea tuturor persoanelor g site la locul perchezi iei ntr-o singur nc pere sau ntr-un spa iu limitat, inclusiv a celor care dorm, n afara copiilor mici, a bolnavilor, spa iu pe care nu-I vor p r si pn la terminarea perchezi iei, dect cu aprobarea organului de urm rire penal ns rcinat s -i supravegheze. Persoanele ntlnite la locul supus perchezi iei domiciliare vor fi legitimate i ntrebate n ce calitate sau scop se afl n acel loc. ntr-un mod asem n tor se-procedeaz i cu persoanele care vin dup nceperea perchezi iei. Sunt exceptate de la aceast m sura persoanele venite n interes de serviciu (angaja i ai po tei, telefoanelor, RENEL-ului etc), c rora nu li se va permite s ia contact direct cu persoanele perchezi ionate. n func ie de natura faptei, mai ales n cazul infrac iunilor flagrante, ca i de particularit ile obiectelor c utate, se poate recurge la o perchezi ie corporal a persoanelor g site la locul perchezi iei. 3.4. Studierea atent i familiarizarea cu locul ce va fi perchezi ionat, n

vederea cunoa terii exacte a topografiei i caracteristicilor sale, prilej cu care se verific i datele ini iale de inute de organul de urm rire penal . Persoanei la care se face perchezi ia i se va cere s dea explica ii referitoare la destina ia fiec rei nc peri, la cei care le locuiesc sau le folosesc, precum i cu privire la mobilierul, aparatele sau instala iile existente n locul respectiv. Explica iile vor fi cu att mai am nun ite, cu ct exist nc peri i dependin e folosite de mai multe familii. Dup recunoa terea locului perchezi ionat, pn la verificarea lor efectiv , nc perile vor fi ncuiate, ca i mobilierul prev zut cu ncuietori. n acest scop, vor fi luate toate cheile de la persoana la care se face perchezi ia domiciliar , stabilindu-se dac aceasta nu de ine i alte chei de la posibile ascunz tori. 3.5. Organizarea perchezi iei propriu-zise. Dup luarea m surilor preliminare, potrivit planului stabilit n vederea perchezi iei, ca i pe baza datelor ob inute n urma recunoa terii locului de perchezi ionat, vor fi indicate modalit ile de ac iune, fiecare membru al echipei primind sarcini exacte de la conduc torul perchezi iei. Vor fi completate m surile destinate bloc rii intr rilor i ie irilor i vor fi puse sub control alte posibilit i de comunicare cu exteriorul, cum ar fi, de pild , telefonul, soneriile, interfoanele, eventualele radiotelefoane. 4. Reguli tactice aplicate n efectuarea perchezi iei propriu-zise 4.1. Efectuarea unei perchezi ii se raporteaz la natura i particularit ile locului cercetat. Indiferent, ns , de aceste particularit i, perchezi iilor le sunt comune cteva reguli cu caracter tactic. Dintre acestea, ne vom referi, n primul rnd, la regulile de baz ale perchezi iei domiciliare, privite n sensul lor larg, reguli care, ntr-un mod specific, pot fi adaptate i perchezi iei corporale1.
28

a. Perchezi ia se efectueaz cu minu iozitate, ntinderea i profunzimea cercet rii fiind n func ie de natura obiectelor care trebuie descoperite: ntr-un fel se procedeaz n ipoteza c ut rii unor obiecte furate, de genul autoturismelor, motocicletelor, radiocasetofoanelor, hainelor de blan etc. i, altfel, n ipoteza c ut rii unor obiecte de valoare cu volum mic (bijuterii, valut ) sau a unor nscrisuri. n acest sens, se va avea n vedere i posibilitatea dezmembr rii sau fragment rii obiectelor furate. b. Perchezi ia se desf oar metodic, sistematic, ceea ce presupune cercetarea detaliat a fiec rei nc peri, a fiec rei piese de mobilier, instala ii sanitare sau obiect casnic care ar putea servi ca ascunz toare, potrivit particularit ilor corpurilor c utate. Se stabile te direc ia n care se face cercetarea, pornindu-se de la dreapta sau stnga intr rii. Dac la c utare particip mai multe persoane, perchezi ia se efectueaz "la ntmplare", pornindu-se de la intrare, la dreapta i la stnga, de-a lungul pere ilor i apoi, spre centrul nc perii. Perchezi ia poate fi efectuat i n paralel, pornindu-se la cercetarea concomitent a mai multor nc peri, dac echipa de perchezi ie dispune de suficient personal. c. Va fi observat n permanen comportamentul persoanei perchezi ionate, aspect subliniat la nceputul acestui paragraf. Observarea va fi f cut , de regul , de organul de urm rire penal care conduce perchezi ia sau de c tre cineva cu experien n materie. Dac se constat accentuarea tensiunii emo ionale n momentul examin rii unei nc peri, a unui anumit obiect sau deconectare dup trecerea de un anumit spa iu, se va insista asupra locurilor respective, persoanei perchezi ionate cerndu-i-se ct mai multe detalii referitoare la acestea, pentru a se vedea modul n care reac ioneaz . d. Perchezi ia trebuie efectuat n strict conformitate cu prevederile legii. Astfel, pe ntreaga durat a perchezi iei, ncepnd cu p trunderea la fa a locului i terminnd cu ridicarea obiectelor, cu fixarea rezultatelor perchezi iei, organul de urm rire penal , sub conducerea c ruia se desf oar acest act, va veghea la respectarea neab tut a legii, n primul rnd a celei procesualpenale. Magistratul sau poli istul va impune o atmosfer de calm, de obiectivitate, dirijnd cu competen activitatea membrilor echipei, pentru evitarea unor atitudini sau opera ii abuzive, de genul intimid rii persoanelor perchezi ionate, al distrugerii i degrad rii unor obiecte, r v irii inutile a nc perii. Prin maniera civilizat , dar ferm , nelipsit de tact, n care se conduce perchezi ia, pot fi prevenite discu iile, protestele, comportarea necivilizat a persoanei la care se face perchezi ia, a familiei sale, precum i a celorlalte persoane g site la fa a locului. De asemenea, se va avea grij ca perchezi ia s se desf oare n lini te, evitndu-se deranjarea vecinilor sau perturbarea programului de lucru, n ipoteza n care perchezi ia se efectueaz la locul de munc al persoanei.

29

4.2. Pentru descoperirea ascunz torilor. Cei care efectueaz perchezi ia, trebuie s se raporteze particularit ilor locului cercetat - practic acestea prezentndu-se ntr-o infinitate de variante. De exemplu, n literatura francez , printre cele mai uzuale ascunz tori sunt enumerate recipientele de orice natur , alimentele care pot fi t iate ori str punse cu cu itul, lenjeria de pat, mobila i tablourile care se pot ntoarce, parchetul, gresia, faian a, sertarele cu fund dublu, tapiseria, plan eele, c m rile, debaralele i pivni ele n care se depoziteaz tot felul de obiecte etc.1: a Stabilirea, prin m sur toare, a concordan ei dintre dimensiunile exterioare i cele interioare, ceea ce permite descoperirea pere ilor dubli sau a vaselor cu fund dublu. a Determinarea greut ii normale a unor lucruri, a con inutului unor vase, rezervoare, borcane (cu mur turi, dulcea , untur etc.) n care se introduc, frecvent, obiectele produs al infrac iunii. Q Depistarea unor "mprejur ri negative ", cum ar- fi diferen a de nuan sau de prospe ime a culorilor cu care sunt vopsi i pere ii, mobila .a., lipsa depunerilor specifice de praf ntre scndurile parchetului, modificarea frecven ei sunetului emis la cioc nirea unui corp sau perete, dispunerea unor obiecte sau mobile n locuri n care nu- i justific prezen a etc; Studierea modului de construire i de asamblare a mobilei, obiectelor i instala iilor casnice, frecvent folosite ca ascunz tori (recamiere, picioare de mese i de scaune, statuete, ornamente de mobil , aparatur electronic etc). Pentru descoperirea obiectelor ascunse se apeleaz la mijloacele tehnice aflate n trusa criminalistic , mai ales, n ipoteza apari iei necesit ii control rii interiorului unor obiecte aparent compacte, a pere ilor .a., actuala gam de instala ii portabile de investigare tehnic permi nd acest lucru. 4.3. Ridicarea obiectelor descoperite cu ocazia perchezi iei. Aceasta se face potrivit prevederilor art. 105 C.pr.pen. i art.109 C.pr.pen. Fa de prevederile legii, pot fi ridicate obiectele sau nscrisurile avnd leg tur cu fapta cercetat i, desigur, cele a c ror de inere este interzis de lege sau care apar in altor persoane, de la care au fost sustrase i care nu doresc s fie cunoscut con inutul lor. n aceast categorie mai pot fi incluse (n anumite limite) i alte obiecte. Avem n vedere, ndeosebi, obiectele ce pot oferi indicii cu privire la circumstan ele n care a fost preg tit i s vr it infrac iunea i la persoanele care au participat sau cunosc ceva despre fapt : agende de telefon, fotografii, desene, nsemn ri, coresponden .a.

30

Sec iunea a IlI-a Particularit i privind efectuarea unor categorii de perchezi ii domiciliare i a perchezi iei corporale

3. Perchezi ia corporal Perchezi ia corporal , dup cum se cunoa te, este destinat c ut rii de obiecte i de nscrisuri aflate asupra unei persoane. Potrivit prevederilor art.106 C.pr.pen., ea se efectueaz de c tre organul judiciar care a dispus-o, cu respectarea dispozi iilor art.104 C.pr.pen. alin. 1, sau de c tre persoana desemnat de acest organ. Ea are un caracter distinct, efectundu-se n multe mprejur ri separat de alte acte procedurale, ns este f cut frecvent i cu ocazia perchezi iei domiciliare sau a arest rii. Perchezi ia corporal , n calitatea sa de act de urm rire penal , nu trebuie confundat cu controlul vamal efectuat la punctele de trecere a frontierei de stat ori n locurile supuse unui regim special. Datorit particularit ilor sale, ca i metodelor de efectuare, din punct de vedere tactic criminalistic perchezi ia persoanei este mp r it , conven ional, In perchezi ia mbr c mintei i perchezi ia corpului. Prin modul de desf urare i procedeele aplicate, se poate sus ine c perchezi ia corporal parcurge mai multe faze. Ins , preciz m c , indiferent de tipul de perchezi ie (a mbr c mintei sau a corpului), aceasta trebuie efectuat cu mult aten ie i minu iozitate. 3.1. Perchezi ia preliminar este destinat prentmpin rii unei ac iuni violente a persoanei perchezi ionate, ceea ce presupune, n primul rnd, dezarmarea acesteia, respectiv verificarea mprejur rii dac are sau nu asupra sa o arm alb sau de foc, precum i orice alte obiecte sau substan e ce ar putea pune n pericol organul judiciar, permi nd celui perchezi ionat s fug 1. Tactic, trebuie s se procedeze astfel nct persoana s fie pus n imposibilitatea de a reac iona. Pentru aceasta, cel perchezi ionat va fi a ezat cu fa a la perete, la o distan de cel pu in un metru, n func ie de n l imea sa. n continuare, i se cere s ridice minile deasupra capului, s se sprijine pe perete i s desfac picioarele. Se cerceteaz , pe rnd, partea dreapt i stng a corpului, organul de urm rire penal a ezndu-se ntr-o pozi ie lateral i punnd un picior n fa a piciorului din partea corpului cercetat . Acest procedeu permite dezechilibrarea rapid a celui perchezi ionat, n ipoteza unei ncerc ri de atac. n cazul infractorilor periculo i, cunoscu i sau b nui i c pot reac iona violent, perchezi ia se va face cu o singur mn , n mna cealalt fiind inut arma.

31

Perchezi ia am nun it , se efectueaz de sus n jos, ncepnd cu obiectele de pe cap (p l rie, c ciul , apc ). n continuare, se cerceteaz spatele, por iunile de sub bra e, minile de la um r pn Ia degete, pieptul. Vor fi verificate picioarele prin interior i exterior, pn la glezn , precum i man etele pantalonilor, ciorapii (n care deseori se introduc obiecte mici, bani, cu ite), iar la urm pantofii. Cercetarea se face i prin palpare ferm , prin strngerea por iunilor de mbr c minte mai groas (umeri, revere, man ete) ntruct, la o simpl pip ire, obiectele sub iri inclusiv metalice, pot trece deseori nesesizate. De asemenea, vor fi golite toate buzunarele, verifi-cndu-se dac mbr c mintea nu are i buzunare secrete, organul de urm rire penal ridicnd nu numai eventualele arme descoperite, ci i obiectele sau nscrisurile g site, n acest mod evitndu-se o posibil ncercare de aruncare a lor. Dup perchezi ia prealabil , se va proceda la verificarea am nun it i a mbr c mintei i a corpului, opera ie ce se va realiza la sediul organului de urm rire penal . 3.2. Perchezi ia obiectelor de mbr c minte. Aceast parte a perchezi iei presupune verificarea n parte a fiec rei piese din care este format , a lenjeriei i a nc l mintei, la nevoie acestea putnd fi scoase de pe corpul persoanei. Dezbr carea este necesar , att pentru faptul c permite o verificare minu ioas a mbr c mintei, ct i pentru posibilitatea perchezi ion m separate a corpului. Cu ocazia dezbr c rii, este posibil , totodat , descoperirea eventualelor obiecte atrnate sau nf urate n jurul corpului. La mbr c minte se verific c ptu eala, cus turile, buzunarele, gulerele, vateli-na de la umeri, es turile interioare de la piept, de care pot fi lipite nscrisurile, valuta etc, greu de sesizat la o simpl pip ire. Dac se consider necesar, mbr c mintea poate fi descusut , att ct s permit verificarea interioar '. n leg tur cu lenjeria de corp, batistele, atragem aten ia c ele pot fi "apretate" cu droguri, astfel preg tit , valiza obi nuit putnd con ine pn la 500gr de droguri i chiar mai mult. La nc l minte se verific c ptu eala, bran urile, talpa, tocurile ce pot fi transformate n ascunz tori de obiecte mici, n special bijuterii sau valut . Aceea i aten ie va fi acordat obiectelor aflate curent asupra unei persoane: portmonee, curele de pantaloni, ceasuri, brichete, tabachere, agende, tocuri de ochelari, diverse articole de papet rie, podoab etc. Cu o minu iozitate deosebit se va ac iona pentru descoperirea unor scrieri secrete, ntruct modalit ile de realizare a acestora sunt deosebit de diverse. De exemplu, n practic , au fost ntlnite cazuri de scriere cu cerneal simpatic pe obiecte de lenjerie (furouri, maiouri, pe c m i sau pe c ptu eala hainelor) i uneori, pe corp.

32

Servietele, po etele, geamantanele .a., vor fi cercetate am nun it, att ele ca atare (interesnd c ptu eala, mnerele, eventuale funduri duble, ornamentele), ct i con inutul lor care este deosebit de divers. i n acest caz, posibilit ile de ascundere sunt nenum rate. De pild , frecvent sunt utilizate ca ascunz tori tuburile de past de din i sau de ras, obiectele de cosmetic din trusele de machiaj, de b rbierit, spray-urile, cutiile cu medicamente, instrumente muzicale, umbrelele, bastoanele .a. In cercetarea acestor obiecte vor fi folosite surse puternice de lumin , inclusiv n radia ii invizibile precum i instrumente de m rit (lupe, stereomicroscoape, microscoape portabile) care permit descoperirea mesajelor cifrate. 3.3. Perchezi ia corpului ca atare. Aceasta se efectueaz de c tre o persoan de acela i sex cu persoana perchezi ionat , la nevoie apelndu-se la sprijinul medicului. Principala modalitate de ascundere o reprezint introducerea obiectelor n orificiile naturale, iar cteodat , chiar nghi irea obiectelor, mai ales dac pot fi eliminate cu u urin . Fa de aceste modalit i, se va cere medicului s verifice, n primul rnd, orificiile naturale, iar dup aceea se va recurge la examenul radiologie. In cadrul perchezi iei corporale nu trebuie s se omit cercetarea pielii capului i a t lpilor picioarelor pe care pot fi lipite diverse mesaje cifrate. De asemenea, trebuie verificat cu aten ie i p rul, ndeosebi cocul i buclele, f r a se neglija nici p rul b rba ilor care, la unii indivizi, nu difer n privin a lungimii cu nimic de cel al femeilor. Vor fi cercetate i protezele de mini, de picioare, inclusiv cele dentare, alte dispozitive sau aparate medicale, aflate asupra persoanei (corsete, centuri pentru hernie, aparate auditive etc). Preciz m c i animalelor de apartament (cini, pisici) care nso esc persoanele perchezi ionate, trebuie s li se fac un control, dac exist indicii c ar putea fi folosite n scop criminal, ntruct acestea pot fi folosite pentru ascunderea de obiecte, recurgndu-se inclusiv la opera ii de introducere sub piele a nscrisurilor sau obiectelor plate, de m rime mic . Consemnarea rezultatelor perchezi iei persoanei se face potrivit regulilor prezentate mai sus, att prin procesul-verbal, ct i prin fixarea lor cu ajutorul fotografiei sau a nregistr rii video. Ele vor fi nso ite i de o declara ie luat imediat persoanei.

33

RECONSTITUIREA Tactica efectu rii reconstituirii

15.1 Reglementare procesual Reconstituirea este o activitate procedural auxiliar ce const n reproducerea artificial a mprejur rilor n care a fost comis infrac iunea sau o alt mprejurare relevant pentru cauza cercetat n vederea preciz rii sau verific rii condi iilor n care s-a s vr it fapta. Potrivit art.130 C.proc.pen. (1) Organul de urm rire penala sau instan a de judecata, daca gaseste necesar pentru verificarea si precizarea unor data, poate sa procedeze la reconstituirea la fata locului, in ntregime sau in parte, a modului si a condi iilor in care a fost savirsita fapta. (2) Reconstituirea se face in prezenta nvinuitului sau inculpatului. Dispozi iile art. 129 alin. 2 se aplica in mod corespunz tor. Reconstituirea mai este n reprezentat , n lucr rile de specialitate prin folosirea no iunii de experiment judiciar . 15.2 Desf urarea reconstituirii Scopul reconstituirii este, cel mai adesea, verificarea mecanismului de comitere a faptelor precum i l murirea aspectelor controversate ale cauzei, desemnate ca fiind mprejur ri negative . 15.2.1 n raport de aspectele ce se urm resc a fi elucidate prin efectuarea reconstituirii, tactica criminalistic distinge ntre mai multe feluri de reconstituire, i anume: a) reconstituirea n vederea verific rii declara iilor persoanelor verificarea condi iilor de audi ie verificarea condi iilor de vizibilitate b) reconstituirea n vederea l muririi aspectelor negative mai precis dac anumite ac iuni puteau fi desf urate de f ptuitor a a cum a declarat acesta: de exemplu, dac a putut ajunge singur, f r vreun ajutor, la o balustrad aflat la o anumit n l ime, dac se putea strecura pe un gemule de o anumit dimensiune .a. 15.2.2. Reguli tactice ale reconstituirii y reconstituirea se poate dispune n orice stadiu al procesului penal y Reconstituirea se face, pe ct posibil, la locul s vr irii infrac iunii y Se vor folosi exceptnd armele i obiectele contondente acelea i obiecte utilizate n comiterea faptei y Se vor respecta condi iile de loc, timp, condi iile atmosferice de la data comiterii faptei (n m sura posibilului) 34

y Nu se vor reconstitui infrac iunile la via a sexual , nu vor fi utilizate cadavrele pentru a reconstitui mecanismul uciderii y Se va asigura prezen a inculpatului, a martorilor asisten i, a ap r torilor .a. y Activitatea se consemneaz ntr-un proces verbal de reconstituire, nso it de schi e i fotografii surprinznd momentele principale ale recunoa terii

n cursul cercetarii unor cauze apare necesitatea reconstituirii savirsirii intregii fapte sau a uneia din imprejurarile acesteia. Aceasta activitate de tactica criminalistica permite verificarea probatoriului administrat i chiar ob inerea unor probe noi. Literatura de specialitate cunoaste mai multe opinii asupra notiunii de reconstituire. Unii autori o considera un mijloc artificial de reproducere a unor fapte din trecut i de observare a acestora. (Traian Pop)In alta opinie reconstituiurea ar fi o forma auxiliara a cercetarii locului savirsirii faptei. (Camil Suciu). In ciuda diferentelor de opinie, majoritatea autorilor considera recunoasterea drept o modalitate de reproducere totala sau partiala a activtatii infractionale i a imprejurarilor acesteia. n practica, necesitatea reconstituirii este data de incertitudinile ce pot aparea privind anumite probe rezultate fie din diferitele activitati tactice, fie din declaratiile unor parti, din perchezitii, din opiniile formulate de experti, etc. La randul sau, reconstituirea poate genera necesitatea desfasurarii unor alte noi activitati tactice. Reconstuirea poate fi definita ca o activitate tactica prin care sunt reproduse integral sau partial imprejurari ale cauzei, fapte sau secvente ale acestora, care s-au produs inainte, in timpulori dup comiterea infractiunii, verfi cnd u-se pe aceasta cale probatoriul existent, in conditiile concrete i cu mijloacele ce rezulta din con inutul sau, putand fi obtinute i probe noi. Aceasta definire a reconstiuirii nu trebuie sa conduca la confuzia dintre reconstiuire i experimentul judicar. Acesta din urma este menit sa permita reproducerea modului n care s-a desfasurat un anumit proces:stabilirea distantei pana la care martorul a putut observa n concret trasaturile autorului faptei, stabilirea modului de realizare a unor urme, posibilitatea prezentei factorilor secundari ai tragerii la o anumita distanta, s. a. m. d.

35

"Pentru verificarea probelor existente n dosarul cauzei, organul judiciar organizeaza reconstituirea, dac asupra con inutul ui lor are dubii sau ele se afla n evidenta contradictie cu alte probe referitoare la acelasi obiect i , tot odata, dac se preteaza la un asemenea mod de verificare"*1 La locul faptei vor fi reproduse anumite activitati, constatandu-se posibilitatea perceperii lor n modul retinut n declaratii. Prin reconstituire se va verifica dac inculpatul a putut indeplini anumite activitati i ngur(de exemplu transportul unor bunuri voluminoase n timp scurt la distanta, deschiderea unui safe fara chei potrivite, escaladarea unei retele de protectie, etc. ) capacitatea unui martor de a percepe anumite zgomote de la distanta, etc.

Pregatirea i realizarea reconstituirii. Decizia de a proceda la reconstituire va fi precedata de o analiza a avantajejelor i utilitatii acestei activitati, asigurarea tehnico-materialanecesara, eventualele probleme de ordin social i personal pe care le-ar putea crea, ct i progresul pe care il poate aduce cauzei. Refacerea unor activitati ar putea prezenta pericol pentru viata i sanatatea celor implicati , ori ar leza demnitatea altora, ar crea dificultati la locul respectiv(blocarea traficului feroviar, a muncii intr-o uzina, etc). Uneori, reconstituirea ar putea fi extrem de costisitoare, fara a oferi prea multe i semnificative date noi sau fara a contribui n masura suficienta la solutionarea cauzei fa a de efortul material i uman cerut. Ea ar putea de asemenea sa afecteze negativ opinia publica. Dac aceasta analiza prealabila conduce la concluzia necesitatii realizarii reconstituirii, se va trece la stabilirea echipei ce va participa, a persoanelor care urmeaza sa fie prezente(inculpatul i aparatorul sau, diferiti experti, partea vatamata, martori, s. a. ). Va fi stabilita dotarea tehnica necesar efectuarii reconstituirii propriu-zise, dar i tehnica destinata fixarii rezultatelor reconstituirii, mijloacele de deplasare la locul respectiv, etc. Vor fi verificate conditiile de timp i iluminat n care a avut loc evenimetul ce urmeaza a fi reconstituit, (noapte, ceata, lumina naturala, ziua, etc. ). Anumite activitati pot fi reconstituite fara a fi necesar deplasarea de la sediul organului judiciar: deschiderea unui safe, a unei masini, ridicarea unui colet, lovirea unei persoane, etc.

I. Mircea- op. cit. ,

36

Activitatile de genul verificarii vizibilitatii sau audibilit ii vor trebui indeplinite n mod necesar la locul faptei, ori n conditii ct mai apropiate de situa ia i momentul comiterii faptei. Dac diferentele de conditii de timp ( furtuna, ploaie) nu sunt esentiale pentru succesul reconstituirii se pot alege i alte conditii decat cele din momentul faptei. ssdaca sunt verificate afirmatii negative(negarea comiterii sau perceperii anumitor actiuni)verificarea va putea fi f cuta cu ajutorul altor persoane cu insusiri fizice asemanatoare(virsta, sex, inaltime, etc. ). n ce prive te instrumentul utilizat, se recomanda ca atunci cnd este un instrument vulnerant s fie inlocuit cu o imitatie de exemplu o secure de carton pentru a reproduce lovirea victimei). dac este de exemplu o unealta comuna ( surubenita, ciocan, etc. ). poate fi cel efectiv folosit sau unul asem n tor. Dac se verific posibilitatea observarii anumitor elemete, evenimente de la o anumita distan va

fi adus persoana care sustine observarea, ea neputand fi inlocuita. Cnd se verifica posibilitatea auzirii unor anumite zgomote, cuvinte, etc n anumite condiitii, se vor reproduce conditiile initiale (functionarea unor utilaje, distanta, zgomote de fond, liniste, etc. ). Reconstituirea se va face sub conducerea anchetatorului, asigurand i prezenta celor ale caror declaratii se verifica, persoanele implicate n activitatea verificata ( autorul victima, experti ). Victima va fi inlocuita cu o alta persona de aceeasi costitutie fizica dac exista temerea ca participarea ar putea sa-i produca emotii puternice generate de retrairea evenimentelor. dup ajungerea la locul reconstituirii, se verifica starea generala, asigurarea pazei, limitarea accesului strainilor, prezenta martorilor asistenti. Dac urmeaza a se reconstitui imprejurari complexe sau vor exista mai multe variante ale faptei ce urmeaza a fi reconstituite, se recomanda mai ales anchetatorilor cu mai pu in experien s intocmeasc un plan al activitatii . Pentru fiecare secven a n parte se vor asigura conditiile de reluare artificiala, procedndu-se la atatea reluari cte se apreciaza ca necesare. Persoanele vor fi a ezate conform relat rilor. Atunci cind exista mai multe variante prezumtive

privind pozitiile i distantele, se vor reconstitui toate aceste variante separat. n situatiile n care exista mai multi autori, complici etc, care participa impreuna la reconstituire se recomand a se l sa acestora o relativ libertate de miscare. Astfel, f ptuitorii aresta i ori re inu i nu vor fi tinuti inc tu a i impreun , evitnd astfel atitudini pasive sau rezultate eronate. La reconstituirea unui omor deosebit de grav, complicele a fost lasat nctusat alaturi de autor, iar n fa a instantei acesta a folosit aceasta imprejurare pentru a sustine ca a avut doar o atitudine pasiva la realizarea reconstituirii, diferit de imprejur rile reale, n care nu ar fi putut interveni pentru salvarea victimei.

37

Infractorul aflat n stare de arest nu va fi inut pe timpul reconstituirii inc tu at nici de organele de escorta i paza, de oarece i n acest caz ar putea ulterior obiecta ca nu a putut actiona diferit i nestnjenit, existnd i posibilitatea de a ascunde unele mi c ri sau ac iuni s vr ite la comiterea faptei. Rezultatele reconstituirii se consemneaza n procesul verbal, fiind fixate i prin fotografiere. Se

recomanda retinereactmai amanuntita a desfasurarii. Vor fi descrise metodele aplicate, mijloacele tehnice utilizate, modul desfasurarii, persoane participante, actiuni executate i de c tre cine, dac s-a repetat secventa i de cate ori. De asemenea vor fi consemnate eventuale discutii cu privire la fiecare reproducere n parte, observatii ale participantilor, modul de fixare al reconstituirii (foto, video). Plansele fotografice se anexeaza la procesul verbal n dosarul cauzei. Se vor mentiona data i ora inceperii precum i data i ora incheierii reconstituirii. Actul fiind semnat pe fiecare pagina de c tre toti participantii

RECUNOASTEREA OBIECTELOR i A PERSOANELOR

Sub aspect criminalistic, recunoasterea are ca scop stabilirea identitatii unui obiect, persoana, animal. Metoda obisnuita se bazeaza pe examinarea directa a subiectuui de identificat. Prezentarea pentru recunoastere va fi precedata n mod necesar de o ascultare amanuntita a persoanei care urmeaza sa faca recunoasterea. I se va cere sa declare asupra imprejurarilor n care a vazut subiectul de identificat i sa indice detaliile, amanunte, caracteristicile pe care i intemeiaza identificarea. Pentru recunoastere se va forma un grup de cel putin trei. In cazul identificarii persoanelor se vor alege alaturi de persoana ce urmeaza a fi identificata , persoane de acelai sex, de talie i varsta ct mai apropiata, evitand diferentele frapante de inaltime sau imbracaminte. In masura posibilului, dac la locul unde a fost vazuta, persoanade identificat indeplinea o anumita activitate i se va cere sa execute acele miscari(de lovire, tarare, ridicare). Desi, de regula, prezentarea pentru recunoastere se face n grup, se poate alege i modalitatea prezentarii succesive a persoanelor din grup, cerand persoanei care face identificarea sa indice a cata este persoana recunoscuta. Acest procedeu este utilizat cnd cel ce trebuie recunoscut a fost vazut n miscare, in deplasare.

38

NU se vor face sugestii, sau gesturi edificatoare, cel ce trebuie identificat nu va fi prezentat n zeghe sau cu catuse la mana. Daca raspunsul celui ce identifica este pozitiv, se vor efectua fotografii ale grupului de recunoastere, apoi se va fotografia persoana care identifica indi cnd obiectul sau persoana recunoscute. Sunt deosebit de utile inregistrarile video, pe lng efecte inselatoare. Atunci cnd persoana declara ca nu poate recunoaste nici o persoana sau obiect dintre cele prezentate se va avea in vedere att posibilitatea existentei unei temeri sau retineri de a identifica de teama unor ulterioare razbunari, ca i posibilitatea ca, intr-adevar, cel cautat sa nu se afle n grupul respectiv. Fotografiile se anexeaza la dosarul cauzei. Tot cu ocazia aceasta se intocmeste un proces verbal n care se consemneaza rezultatele obtinute i modul de desfasurare, fiind i acesta anexat la dosar. Pentru recunoasterea cadavrelor , prezentarea se face numai individual, i numai dup ce s-a f cut toaleta cadavrului(spalarea sangelui, coaserea plagilor, s. a. m. d. ). Si n acest caz prezentarea pentru recunoastere va fi precedata de o ascultare amanuntita , in care se vor cere detalii cu privire la amanunte ca defecte fizice, semne particulare, tatuaje, cicatrici, etc. La prezentarea cadavrului se va cere sa fie din nou amintite aceste detalii n baza carora se recunoaste cadavrul. Acelea i reguli r mn valabile i necesare ( grup de cel putin trei, ascultarea prealabil , evitarea sugestiilor, efectuarea de fotografii, inregistr ri video, ) i n cazul recunoasterii obiectelor. Se va insista asupra unor detalii particulare: defecte, urme de repara ii, uzuri, culoare, etc. Dac este posibil, se vor crea condi ii de iluminat asem n toare cu cele n care a fost v zut obiectul, iar n procesul verbal se va mentiona modul de fixare: foto, video, ca i condi iile de lucru - iluminat natural, artificial, etc. tipul de film i de aparat folosite, durata activit ii, orele de ncepere i ncheiere. etc. . fotografii, de oarece unele unghiuri de imagine pot avea

POLIGRAF! Rolul tehnicii LIE DETECTOR POLIGRAPH Organele de cercetare penal , pe de o parte, sunt direct interesate de a g si cea mai scurt cale spre descoperirea autorilor de infrac iuni, deoarece r mnerea n libertate a acestora prezint un pericol social, iar pe de alt parte, acestea sunt interesate s foloseasc mijloace legale, ct mai eficiente i n acela i timp riguros tiin ifice care s conduc la ob inerea mijloacelor de prob . Totodat trebuie subliniat faptul c organele de cercetare penal n activitatea lor complex de ascultare a p r ilor implicate n procesul judiciar, de efectuare a reconstituirilor, a recunoa terilor din grup etc. sunt interesate n aflarea adev rului de care depinde orientarea tuturor celorlalte activit i specifice. 39

Mai mult dect att, p r ile implicate n procesul judiciar sunt persoane cu interese diferite n a c ror structur intr cele dou tipuri clasice de comportamente respectiv cel aparent i cel inaparent. Marele interes al celor chema i s nf ptuiasc justi ia este ns aflarea adev rului cuprins n comportamentul inaparent (ascuns). Datele ob inute n urma examin rilor poligraf permit : -excluderea suspec ilor neimplica i n cauzele cercetate, prevenindu-se erorile judiciare, pierderile de timp prin verific ri inutile i evitarea implic rii cadrelor de poli ie n activit i ineficiente; -identificarea autorilor de infrac iuni indiferent de gen; -verificarea veridicit ii declara iilor persoanelor implicate n procesul judiciar; -stabilirea sincerit ii ap r rilor formulate de c tre persoanele implicate n comiterea unor infrac iuni (cauze care nl tur caracterul penal al faptei, legitima ap rare, starea de necesitate, eroarea de fapt, constringerea fizic sau moral ); -stabilirea imprejur rilor care calific sau agraveaz unele fapte penale; -depistarea caracterului calomnios al unor denun uri sau plngeri penale; -solu ionarea contradic iilor ce apar ntre declara iile persoanelor constituite ca p r i n procesul penal, cnd procedeul clasic al confrunt rilor nu a dat rezultate. In practica judiciar pot s apar i alte aspecte care vizeaz stabilirea adev rului, astfel nct tehnica poligraf poate fi folosit i adaptat oric ror situa ii

Eventualele posibilit i de eroare n folosirea tehnicii poligraf O posibilitate de eroare rezid n ra ionarea excesiv i pledarea pn la autoconvingere a nevinov iei, situa ie pe care, teoretic, literatura de specialitate o semnaleaz n leg tur cu acele infrac iuni pentru care este prev zut o pedeaps foarte sever . Explica ia psihologic const n aceea c ntreaga activitate psihic este comutat asupra con tientiz rii pericolului, lasnd n conul de umbr aspectele legate de fapta comis . Teama fa de sentin a ce va fi pronun at este n acest caz, un factor cu mult mai predominant dect teama c minciuna ar putea fi detectat (Maurice Floch). De asemenea, pledarea pn la autoconvingere (n sus inerea nevinov iei), duce n timp la o ra ionalizare la rece a faptelor i la o desc rcare afectiv , care provoac diminuarea sentimentului vinov iei (efectul obi nuin ei tr irii, fapt realizabil uneori i printr-o interogare excesiv nainte de test). Uneori, subiec ii supu i test rii cu poligraful se abat de la instruct iunile primite i, n dorin a de a se sustrage detect rii vinov iei, se dedau la o serie de tentative de a denatura reprezent rile grafice (Reid, Inbau, H.J. Eysenk). Ceea ce asemenea indivizi nu cunosc, este faptul c acest comportament, diferit de cel indicat prin instructaj, devine semnificativ pentru minciuna lor, traseele diagramelor fiind de o regularitate i o lips de naturale e care trezesc suspiciuni examinatorului. De altfel, indivizii din aceasta categorie recurg la o serie de tactici defensive, n scopul sustragerii de la examenul poligraf (oboseal excesiv , consum de medicamente, de alcool etc.). Nu rare sunt i cazurile cnd, n func ie de cuno tin ele tiin ifice pe care le posed , subiec ii ncearc s denatureze rezultatele prin diferite eforturi de autocontrol. Respira ia controlat este o alt posibilitate de eroare. Ea se eviden iaz n regularitatea nefireasc a ritmului sau n diferen ele dintre caracteristicile respire iei la testul cartona elor fa de testul de baz . Mi c rile musculare i acuzarea jenei create de aparatura de detec ie, atunci cnd apar la aplicarea testului de baz i sunt absente n testul de cartona e, sunt indicii ale unor tentative de
40

eludare a detectiei vinov iei Poligraful, cunoscut i sub denumirea popular de ,,detector de minciuni" (lie-detector), este rezultatul experimentelor efectuate de c tre Larson (1925), n Statele Unite, ulterior fiind concepute aparate tot mai perfec ionate. Se poate prezenta sub forma aparaturii complexe de laborator (de exemplu, ,,Complete Keeler Poligraf) sau ca aparatur de tip portativ utilizabil in teren i put nd fi alimentat cu baterii. Este un instrument care negistreaz sub forma grafic trei indicatori de baz ai modific rilor fiziologice tipice st rilor de stres psihologic: tensiunea arterial si pulsul; deregl rile respira iei (cu doua trasee); rezisten a electrodermic (RED). nregistrarea se face pe o band de h rtie special , prin intermediul unor p rghii prev zute cu peni e, a c ror ac ionare se face electronic, peni e care descriu trasee specifice, din interpretarea c rora se pot deduce momentele de tensiune ale persoanei ascultate. La aparatele mai noi se inregistreaz un al patrulea indicator: presiunea muscular exercitat de m inile i picioarele celui ascultat, care se modific n momentele de stress-tensiune. Detectorul de stres emo ional n voce (PSE), cunoscut i sub denumirea de Dektor". Indicatorul fiziologic folosit pentru detectarea tensiunii psihice l reprezint -microtremurul vocii, determinat de st rile neurovegetative specifice emo iei. Detectorul de stres emo ional n scris este un dispozitiv annex al poligrafului, care nregistreaz tot sub form grafic modific rile intervenite n scrisul unei persoane aflate intr-o stare de tensiune psihic . Se inregistreaz trei caracteristici ale scrisului: timpul de laten a; durata scrierii r spunsului; presiunea scrisului Caracteristici care pun in eviden emo ia determinat de disimularea adev rului n traseul respirator: n lipsa st rii de stress, respira ia este lini tit , regulat , far tensiune emo ionala. Ea este reprezentat grafic prin trasee normale, ce nregistreaz 12-22 cicluri de respira ie pe minut. Emotia determinat de disimularea adev rului este evident n traseul respirator urm toarele caracteristici: - Blocaje respiratorii, care pot dura 5-20 secunde. Ele pot p stra la sfar itul stadiului i exhalare al ciclului respirator , la sfr itul stadiului de inhalare i ntre aceste stadii. - Respira ia n trepte. Aceasta este consecin a unei re ineri a respira iei, ce mbrac aparen a unei trepte sau a unui set de trepte n pant i care ncepe imediat dupa ce s-a r spuns ntreb rii test. - Ridicarea liniei de baz a respire iei . - ncetinirea respire iei . n traseul tensiune-puls: Reac iile de stress provocate de minciun sunt concretizate n modific ri de tensiune arterial i de puls , si anume : r spuns tipic mincinos ; r spuns tipic mincinos , deoarece provine de la o persoan obez ;
41

 r spuns tipic mincinos pentru o persoan care anticipeaz ntrebarea relevant observ u urarea de tensiune dup r spunsul mincinos; r spuns tipic mincinos pentru o persoan cu puls extrem de ncetinit; r spuns tipic mincinos de tensiune arterial -puls de forma unui ,,rollercoaster (mi carea unei nave pe hul ). In ambele trasee: respirator i tensiune-puls - rezult r spunsul caracteristic de stress generat de minciun poate ap rea concomitent Traseul rezisten ei electrodermice (RED) constituie nregistrararea n care apare ilustrat r spunsul mincinos Constatari tehnico- tiinfi ice ce se pot efectua cnd se cere stabilirea sincerit ii subiectului testat n aceste imprejur ri specialistul poate stabili dac : subiectul a dat raspunsuri sincere la intrebarile puse; subiectul a dat raspunsuri nesincere la intrebarile puse; subiectul nu poate face obiectul unei testari la poligraf. poate stabili locul unde au fost ascunse corpurile delicte Pentru aceasta, se vor pune ntreb ri de la general la particular, care vor permite delimitarea. din aproape n aproape, a zonei, a subzonei i n final, a locului respectiv. Detec ia comportamentelor simulate privit din perspective legisla iei romne n vigoare Investigarea i detec ia comportamentelor simulate este un procedeu care respect integral onoarea, demnitatea, integritatea fizic i psihic a persoanelor testate, valori juridico-morale consacrate prin Constitu ia Romniei. Metoda este n slujba adev rului i justitiei, se axeaz pe respectarea prezump iei de nevinov tie i se integreaz n concep ia Declaratiei Universale a Drepturilor Omului care, n art. 11 precizeaz : 1. Orice persoan acuzat de un delict este prezumat nevinovat pna cnd vinova ia sa va fi dovedit n mod legal n cursul unui proces public n cadrul c ruia i s-au asigurat toate garan iile necesare ap r rii sale. 2. Nimeni nu va fi condamnat pentru ac iuni sau omisiuni care, n momentul n care au fost comise, nu constituiau un act delictuos potrivit dreptului na ional sau interna ional. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeaps mai aspr dect aceea care era aplicabil n momentul n care a fost comis actul delictuos. Textul art. 11 al Declara iei Universale a Drepturilor Omului juxtapune dou drepturi fundamentale ale omului, i anume: - dreptul persoanei acuzate de comiterea unui delict de a fi presupus nevinovat pna la stabilirea n mod definitiv a culpabili atii sale; - dreptul persoanei acuzate de a fi beneficiara absolut neconidtionat a principiilor legalitatii incrimin rii, legalitatii pedepsei si neretroactivit tii legii penale, precum i a principiului legii mai blnde sau mai favorabile (mitior lex)24 . Juxtapunerea acestor drepturi care se reg sesc i n legisla ia penal a Romniei nu este ntmpl toare, ea i are geneza n norma juridic , i oricare

42

ar fi natura ei, se ntemeiaz pe fapte. Cnd este vorba de r spunderea juridic penal , faptele trebuie s fi fost incriminate la data s vr irii lor. Argumente contra: - testarea sincerit ii cu ajutorul tehnicii poligraf nu face parte dintre mijloacele de prob , nefiind enumerat n art. 64 C.pr.pen., mijloacele de prob fiind limitativ enuntate de lege. - testarea cu tehnic tip poligraf nu este o constatare tehnico- tiintifica ntruct potrivit art. 112 aceasta este dictat de necesitatea l muririi urgente a unor fapte sau mprejur ri ale faptei, atunci cnd exist pericolul dispari iei unor mijloace materiale de prob sau de schimbare a unor situa ii de fapt. -testarea cu tehnic poligraf nu este o constatare tehnico-stiin ific din considerentul c , potrivit art. 113 C.pr.pen. pentru efectuarea ei organul judiciar pune la dispozi ia specialistului materialele i datele necesare, i deci, persoana asupra c reia se face testarea nu intr nici n categoria materialelor i nici n aceea a datelor. - testarea cu tehnica poligraf echivaleaz cu o nc lcare a principiului prezump iei de nevinov tie prev zut n Constitu ie i art. 66 C.pr.pen.,nvinuitul sau inculpatul fiind obligat s probeze nevinov tia sa; - testarea cu tehnic poligraf constituie o valorous metod de investigare extrajudiciar care ofer indicii pre ioase cu privire la elementele constitutive ale unei infrac iuni Argumente pro: - art. 64 C.pr.pen. nu are caracter limitativ; - materializarea rezultatelor test rii se face printr-un nscris, n sensul legii, dupa cum nscrisuri sunt i cele ob inute n etapa pre-test i n cadrul test rii propriu-zise; - mijloacele tehnice de testare au un profund suport tiin ific i sunt procedee prin care se ajunge la descoperirea unei probe sau mijloc de prob ; - probele nu au valoare prestabilit i prin urmare rezultatul test rii trebuie coroborat cu celelalte probe i mijloace de prob administrate n cauz ; - dac n urma trestarii se ajunge - prin desfa urarea unor activit ti specifice - la descoperirea autorului, rezultatul test rii trebuie admis ca punct de plecare n identificare; - testarea propriu-zis i rezultatul ei ar putea constitui un act premerg tor urm ririi penale i asimilat acesteia; - testarea folose te mijloace tehnico- tiin ifice necontestate; - aceast activitate are drept scop descoperirea autorului i probarea vinov tiei; din acest punct de vedere, descoperirea autorului face parte, f r dubii, din activita ile de prim urgent care s duc la l murirea unor fapte sau mprejur ri ale cauzei; - trecerea timpului, f r descoperirea autorului, conduce evident att la schimbarea situa iei de fapt, ct i la dispari ia unor mijloace materiale de prob ; - interpretarea textului de lege - art. 113 C.pr.pen. - este relativ ; - prin materiale sau date trebuie n elese nu numai obiectele n materialitatea lor i informa iile de inute de organul judiciar, ci toate indiciile, inclusiv persoana b nuit ,
-rezultatul test rii la poligraf are i o valoare extrajudiciara, concretizat n restrngerea cercului de banui i i canalizarea tuturor eforturilor pentru verificarea celor ce au dat reac ii de nesinceritate; - faptul c se admite ca testarea ofer indicii pre ioase cu privire la elementele constitutive ale infrac iunii, se constituie ntr-un argument ce pledeaz pentru includerea acesteia n rndul mijloacelor de prob . 43

Aceasta este o etap obligatorie, av nd drept scop eliminarea unor eventuale incompatibilit i de examinare i, in ultima instan a, a erorilor de interpretare a diagramelor. In acest sens, inainte de testare sunt necesare urm toarele examin ri medicale: examenul sistemului cardiovascular, n scopul depist rii unor eventuale afec iuni sau particularit i ale activit ii cardiovasculare (efectuarea electrocardiogramei); examenul sistemului respirator, n scopul depist rii unor eventuale afec iuni sau particul rita i (examen sprioergometric); examenul neuropsihiatric i psihologie, n scopul depist rii unor eventuale boli neuropsihice, oligofrenii etc. n general, afec iunile sistemelor amintite sunt eliminatorii pentru examin rile poligraf. De regul , produc greut i n efectuarea examin rii ( i, mai ales, n interpretarea diagramelor) i persoanele de v rst naintat , cele suferind de obezitate sau care prezint n timpul ex minarii afec iuni pasagere (r ceala, tuse, surmenaj excesiv etc.). Condi ia obligatorie a present rii la examinarea poligraf este existen a integrit ii st rii psihice i fiziologice. Se mai impune o precizare pentru organele de cercetare penal care dispun testarea, i anume aceea ca subiectul nainte de testare sa nu fi fost ascultat,intruc t orice ntrebare legat de fapt este de nature a ngreuna activitatea de interpretare a diagramelor.

Examinarea medical a subiectului

Etapele examin rii

ntocmirea testelor
ntocmirea testelor se realizeaz de examinator, dupa studierea atent a tuturor materialelor cauzei, n colaborare cu organul de cercetare penal c ruia i este repartizat cazul spre solu ionare. Este o etapa deosebit de important , dificultatea const nd n capacitatea de a realiza efectul psihologic al intreb rilor. n general, maniera clasic de elaborare a testelor presupune urm toarele etape: a) informarea asupra tuturor aspectelor cauzei; b) ntocmirea testului de baz c) ntocmirea testului de excitare, provocare ; d) repetarea testului de baz ; e) ntocmirea testului ntreb rilor amestecate . Lista de ntrebari se compune din urm toarele categorii: - ntreb rile neutre, neav nd nicio legatur cu cauza, i scopul calm rii subiectului i diminu rii tensiunii emo ionale resim ite de el; - ntreb rile cu incarc tur , cu valoare afectogen , direct legate de cauz ; -ntreb rile de control, ale c ror r spunsuri exprimate pe diagram servesc drept criteriu de compara ie cu ntreb rile relevante. Unele cauze present nd o serie de particularita i reclam test ri cu caracter specific, cum ar fi, de exemplu: - Testul ,,complexului de vina", const nd n a pune ntreb ri referitoare la un caz fictiv, nsa verosimil i asem n tor cu cel n spe a. Testul are drept scop eliminarea persoanelor cu grad de emotivitate ridicat. - Testul ,,tensiunii vrf" (POT) este un test care vizeaz ob inerea reac iilor semnificative din aproape n aproape, fix ndu-se, de regul , pe detalii (cu caracter discriminatoriu din ntrebare n ntrebare), pan la ob inerea reac iei semnificative (se folose te n scopul depist rii unor ascunz tori, a unor scule folosite n infrac iune, al determin rii unor valori etc.). Testul este realizabil i in varianta prezent rii de diapozitive. Test rile poligraf trebuie efectuate ntr-o camer separat , lini tit , pe c t posibil izolat fonic. Zgomotele din afar , ca soneria unui telefon sau conversa ia, prezen a altor persoane sau ,,spectatori" n camer pot induce tulbur ri i distrageri ale aten iei, care s determine denaturarea unor 44

Asigurarea condi iilor necesare examin rii

reac ii fiziologice ce interfereaz cu un diagnostic de poligraf satisf c tor. Camera trebuie s fie sobr n ce prive te zugr veala i mobilierul. Dispozitivele de iluminat ale camerei trebuie s fie aranjate n asemenea mod, ncat s dea o lumin bun , dar nu excesiv sau orbitoare. Este important ca aceast camer s fie aerisit n mod corespunz tor i s aib o temperature pl cut . Niciun test nu trebuie efectuat f r o convorbire pre-test, care s cuprind n mod obligatoriu instructajul f cut subiectului n scopul preg tirii sale pentru testare. Pe durata a 20-30 minute, examinatorul trebuie s dea subiectului toate datele n legatur cu func ionarea aparatului, prezentndu-i principiile care fundamenteaz tiin ific metoda. Aceasta va servi la sporirea preocup rii persoanei testate asupra problemelor ce formeaz obiectul examin rii. Instructajul are menirea de a deduce orice team pe care ar ncerca-o o persoan nevinovat i, n acela i timp, de a spori preocuparea persoanelor vinovate cu privire la r spunsurile ce trebuie s le dea. Dupa ce i se vor expune principiile de examinare i drepturile legale de care beneficiaz , se va cere consim mntul subiectului pentru testare. Dac este de acord, subiectul va completa o declara ie pe care o va semna, aceasta fiind apoi ata at la raportul de constatare tehnico-stiinfific . Dup ce examinatorul se asigur c persoana se simte bine, c mediul ambiant este propice, i face instructajul cu privire la modul de comportare n timpul test rii. Se recomand ca instructajul s cuprind urm toarele indica ii se va cere: subiectului ca n timpul efectu rii testului s stea relaxat n scaun, s fie atent la ntreb rile puse i s nu rni te corpul sau minile; i se cere subiectului s r spund la ntreb rile puse cu ,,DA" sau ,,NU", f r a da n timpul testului explica ii suplimentare; se explic subiectului c n pauza dupa test are posibilitatea s dea explica iile pe care le crede necesare. Instalarea subiectului la poligraf nu este un ceremonial deosebit, ci o activitate fireasc , natural , compus din manevre aseman toare celor medicale. Subiectul este a ezat n fotoliu, relaxat, cu spatele ntins, cu picioarele ntinse, u or dep rtate. Un tub pneumograf este fixat cu ajutorul unui lan ,,bordat" n jurul toracelui sau abdomenului persoanei. Un man on de tensiune arterial , de tipul aceluia utilizat de medici, este fixat in jurul unuia din bra ele persoanei. Un set de electrozi este ata at la suprafe ele palmare i dorsale ale minii sau la degetele celuilalt bra . Tensiunea arterial -pulsul, respire ia i RED sunt nregistrate simultan i continuu pe suprafa a hrtiei care ruleaz , fiind redate prin sistemul de peni e inscriptoare. Din cauz c modific rile de presiune pot fi influen ate de unele tipuri de mi c ri musculare neobservabile, este recomandabil ca poligraful s fie nzestrat cu un element pentru a nregistra o astfel de activitate muscular .

Instructajul f cut subiectului nainte de testare

Instalarea subiectului la poligraf

Verificarea exactit ii func ion rii aparatului

Verificarea modului n care func ioneaz aparatul cuprinde manevre elementare: verificarea peni elor, a aliment rii cu energie electric , a butoanelor i cadranelor, a etan eit i i mecanismelor pneumografice etc. Se cupleaz sistemul de derulare a hrtiei i se las un timp s curg n scopul realiz rii desenului normal al curbelor, urm rind ca pe o durat de 30 sec. - 2 min. s se realizeze stabilitatea acestora. La fiecare nou testare vor trebui stabilite noile curbe normale. Aceast etap este un prilej de cooperare cu subiectul, care va fi ntrebat dac este jenat de ceva i dac are o pozi ie confortabil . Totodat , se vor face ultimele ajust ri ale electrozilor, ale man onului tensiune-puls i tubului pneumograf pentru respire ie. Formularea ntrebarilor constituie partea critic a acestei activit i. ntreb rile se formuleaz scurt, pentru a asigura spontaneitatea r spunsului, i con in, de regul , termenii cei mai familiari interogatoriului. Se r spunde numai cu ,,DA" sau ,,NU". n mod curent, trei pn la cinci diagrame sunt suficiente pentru a pune un diagnostic exact. Dintre acestea, cel pu in dou trebuie s con in acelea i ntreb ri importante, nserate printre cele neutre i de control. Primul test cu ntreb ri generate 45

Efectuarea testelor

trebuie s fie ct mai amplu posibil i s indice leg tura subiectului cu infrac iunea cercetat . Chiar dac primul test nu tr deaz o constiin nc rcat , este indicat o chestionare asupra detaliilor. Daca primul test tr deaz o constiin nc rcat , detaliile vor fi testate n cteva ncerc ri succesive. n func ie de situa ie, de modul de manifestare a personalit ii subiectului si de complexitatea cauzei se vor executa i testele ,,complexului de vin " i cel al ,,tensiunii de vrf'. Pe tot timpul test rii este important ca vocea examinatorului s fie sub un control absolut. Nu se fac sublinieri de cuvinte, expresii sau propozi ii, excep ie f cnd cazurile cnd examinatorul face acest lucru n scop de autocontrol. Procedeele clasice sunt caracterizate prin chestionarea verbal (stimulii verbali) i prin r spunsurile ,,DA" sau ,,NU" la fiecare ntrebare. Nu sunt lipsite de interes procedeele n care se utilizeaz stimulii, n acest din urm procedeu subiectului prezentndu-i-se la intervale de 10-15 sec. diapozitive cu aspecte legate de fapt . ocul emo ional poate fi sesizat pe diagramele poligraf si n raport cu recunoa terea unor persoane sau a unor obiecte corp-delict (prezentate concret sau prin diapozitive-film). Pentru procedeele clasice, operatorul poligraf adreseaz ntreb rile din 10 n 10 sec., iar subiectul nu r spunde dect afirmativ sau negativ. n momentul n care operatorul poligraf pune ntrebarea, noteaz num rul acesteia pe diagrama, ad ugnd n func ie de r spunsul afirmativ sau negativ al subiectului semnul (+ sau -). Operatorul poate nota pe diagrama i alte aspecte incidente test rii: mi c ri, comentarii, tuse, oftat etc. Diagrama se deruleaz cu vitez constant , peni ele nregistrnd simultan traseele ritmului cardiac, ritmului respirator i reac iei clectrodermine, surprinznd modific rile caracteristice care nso esc r spunsurile subiectului.

Formularea concluziei Specialistul n tehnica poligraf poate formula, dupa caz, una din urm toarele categorii de concluzii: certa pozitiv atunci cnd subiectul testat a prezentat modific ri caracteristic stressului psihologic la urm toarea ntrebare: Ave i vreun amestec n dispari ia concubinei dumneavoastr ? ; certa negativa atunci cnd subiectul testat nu a prezentat modific ri caracteristice stressului psihologic la ntreb rile cu relevan pentru fapta infrac ional ; de imposibilitate atunci cnd nu se pot stabili modific ri caracteristic stressului n testarea subiectul ntruct nainte de testare acesta a fost interogat excesiv.

46

47