MODELE I STRATEGII ALE NV

ncepnd cu seolul al XIX-lea cercet rile neuro-fiziologice i psihologice au condus la elaborarea unor teorii i concep ii ale nv rii care treptat au constituit fundamentele psihologice ale procesului de predare-nv are .Cele mai importante ntreb ri care au fost formulate cu privire la nv are au fost. 1.CE se nva ? 2.CUM se nva ? 3.CAND se nva ? 4.CINE nva ? La intrebarea CE SE INVA s-a raspuns treptat . a.semnalele(de exp.aprinderea luminii verzi la trecerea de pietoni). b.nl n uirea de semnale(mersul) c.reac iile simple(buna ziua !); d.acte, ac iuni, comportamente(mbr catul). e.conduite simple(rela ia social ), f.operatii mintale(analiza, sinteza,comparatia), g.conduite complexe:cognitive, afective, psiho-motorii, volitive(nv area, prietenia, conducerea auto, a lua decizii). La ntrebarea CUM SE NVA ? PRIN CE MECANISME, LEGI, LEGIT I? s-a r spuns prin: a.reflexe condi ionate(Pavlov, Skinner, Tolman) b.asocia ie(Spencer, Wundt) c.legea efectului sau a reu itei(Thorndike) d.legea configura iei globale(Koller, Kofka) e.legea ac iunilor mintale sau a interioriz rii ac iunilor externe(Piaget, Galperin) f.observa ie, imita ie, descoperire(Bandura, Dewey) g.feed-back, hipnoza, transplant de gene, transplant electronic. PRINCIPIUL CONEXIUNII TEORIEI CU PRACTICA TEORIA este rezultatul reflect rii abstracte, conceptuale a realit ii sub form de informa ii sau cuno tin e. n fiecare domeniu al realit ii sunt elaborate teorii specificexplicative,ceea ce a dus la dezvoltarea tiin elor n domeniile naturii, gndirii, societ ii. De exemplu n psihologia educa iei, legile nv rii constituie un sistem de idei esen iale,necesare i abstracte ale fenomenului de nv are, care explic eficien a acestuia. In pedagogie, normele didactice nse i se situeaz la cel mai nalt nivel de reflectareabstract a realit ii. PRACTICA este rezultatul aplic rii cuno tin elor obiectivate n tehnici,tehnologii, priceperi, deprinderi de producere a bunurilor materiale i spirituale care sunt n acela i timp i demersuri de formare i exercitare a profesiunilor.La ntrebarea care dintre cele dou componente este mai impotant TEORIASAU PRACTICA r spunsul se constituie n ns i norma didactic pe care o discut m: unitatea ntre teorie i practic . Din punct de vedere istoric practica a aparut prima, din preocup rile oamenilor de a transforma realitatea, de a aduce aspecte noi, din ce in cemai utile i mai perfectionate. Din punct de vedere al importan ei TEORIA I PRACTICA constituie cele dou dimensiuni necesare ale cercet rii tiin ifice, care secondi ioneaz reciproc ntr-o permanent circularitate. Practica este cea care impulsioneaz cunoa terea spre descriere, explica ie, n elegere teoretic , iar teoria nmod necesar trebuie aplicat i verificat n practic . PRINCIPIUL INTUI IEI SAU AL UNIT II NTRE SENZORIAL I LOGIC Termenul de intuitie deriv din latinescul intui io care nseamn a privi, a observa realitatea nemijlocit . PRICIPIUL INTUI IEI exprim necesitatea studierii obiectelor, fenomenelor, proceselor prin intermediul sim urilor care realizeaz cunoa terea senzorial a realit ii ca punct de plecare spre cunoa terea logic , ra ional contribuind la nf ptuirea unit ii ntre senzorial i logic. Cunoa terea uman se produce la cele dou nivele ale sale: a. cunoa terea senzorial , care se realizeaz prin sim uri i care conduce la formarea imaginii b. cunoa terea logic , care se realizeaz cu ajutorul gndirii n unitate cu limbajul. Intre cele dou nivele de semnalizare a lumii exist att continuitate ct i discontinuitate. Continuitatea se refer la faptul c primul nivel st la baza celui de-al doilea, n sensul c nu poate exista cunoa tere logic f r cunoa terea senzorial ini ial . Discontinuitatea se refer la saltul care se realizeaz de la cunoa terea senzorial la cea logic , n sensul reflect rii lumii complexe, globale, trecute, prezente i viitoare cu ajutorul gndirii n unitate cu limbajul. PRINCIPIUL INTUI IEI are ca baz filozofic concep ia senzualist-empiric care sus ine c originea tuturor ideilor este experien a sensibil sau cunoa terea prin m rturia sim urilor(D. HUME) JAN AMOS COMENIUS numea acest principiu REGULA DE AUR a pred riinv rii, deoarece el a ap rut ca un demers logic mpotriva nv rii scolastice, mecanice, pe de rost, mpotriva buchiriselii. PRINCIPIUL INTUITIEI se realizeaz prin intermediul percep iilor i al reprezent rilor-deci al imaginilor. Dar acestea nu sunt copii, fotografii ale realitatii ci acte psihice de reconstruc ie a realit ii i stau la baza cunoa terii ra ionale, sub form de no iuni, judec i, ra ionamente. In procesul de nv mnt principiul intui iei PRINCIPIUL NSU IRII ACTIVE I CON TIENTE A CUNO TIN ELOR Acest principiu exprim necesitatea ca nv area s se fac cu tiint , subiectul educa ional s n eleag semnifica iile obiectului sau procesului studiat, s depun efort opera ional, mental i ac ional. NV AREA TREBUIE S FIE UN ACT DE TRECERE A CUNO TIN ELOR PRIN FILTRUL PROPRIU AL GNDIRII. Inv area con tient se poate realiza prin intermediul motiva iei EXPERIMENTUL reprezint una dintre cele mai importanate metode de cercetare oferind date obiective i precise. Experimentul a fost definit ca metoda de provocare a unui fenomen, transformarea inten ionat a obiectelor i proceselor realit ii cu scopul verific rii unei ipoteze de optimizare a realit ii respective. In structura experimentului intr mai multe categorii de variabile:

RII

a.variabila independent , manevrat de cercetator : de exemplu o noua metod pedagogic ; 28 b.variabila dependent , care depinde de variabila independent : de exemplu rezultatele ob inute n urma introducerii acestei noi metode; c.variabila intermediar , care faciliteaz rela ia ntre variabila independent i variabila dependent . Pentru a neutraliza efectele erorilor interne sau externe n cazul unui experiment se folosesc: a-tehnica pre-testarii i a post-testarii , n cazul grupului unic, b.tehnica grupului experimental -n care se introduce variabila independent - i a grupului de control n care aceast variabil nu se introduce, pentru a se putea compara cele dou situa ii. Experimentul parcurge mai multe etape: a.observa ia fenomenului cercetat; b.elaborarea ipotezei; c.desf urarea efectiv , d.prelucrarea datelor II.NV AREA PRIN DESCOPERIRE -este o metod de tip euristic care angajeaz elevul n c utarea i dobndirea noilor cuno tinte. In general descoperirile au fost clasificate in : 1.descoperiri spontane- care se produc la orice vrst , indiferent de preg tire i n mod ntmpl tor; 2.descoperiri tiin ifice -care se realizeaz de c tre cercet tori sau speciali ti ntr-un anumit domeniu de activitate, 3.descoperiri de tip didactic sau redescoperiri, specifice procesului de nv mnt. Considerat drept metod de sine st t toare ct i ca tehnic n combina ie cu mijloacele didactice i cu procedeele corespunz toare descoperirea este activitatea didactic n care rolul principal n aflarea adev rului l are elevul. III. MODELAREA DIDACTIC este metoda care transmite mesajul didactic cu ajutorul unui model. Modelul reprezint o reproducere simplificat a obiectelor, fenomenelor, sau proceselor realit ii . In nv mnt se folosesc mai multe procedee ale model rii: a.m rirea sau reducerea la scar , ob inndu-se machete, mulaje, sta ii -pilot; b.concretizarea sau redarea figurativ a unor date prin: imagini, desene, scheme. c.abstractizarea sau redarea prin formule a unor date; d.analogia, de exemplu imaginarea unui obiect nou sau aparat a c rui func ionare s fie conceput respectnd structura sau func iile altui obiect sau aparat III. MODELAREA DIDACTIC este metoda care transmite mesajul didactic cu ajutorul unui model. Modelul reprezint o reproducere simplificat a obiectelor, fenomenelor, sau proceselor realit ii . In nv mnt se folosesc mai multe procedee ale model rii: a.m rirea sau reducerea la scar , ob inndu-se machete, mulaje, sta ii -pilot; b.concretizarea sau redarea figurativ a unor date prin: imagini, desene, scheme. c.abstractizarea sau redarea prin formule a unor date; d.analogia, de exemplu imaginarea unui obiect nou sau aparat a c rui func ionare s fie conceput respectnd structura sau func iile altui obiect sau aparat IV.PROBLEMATIZAREA este o metod activ-participativ complex care const n predarea -nva area prin rezolvarea productiv de probleme. PROBLEMA DIDACTIC este creat inten ionat de profesor , prin inducerea n mintea elevului a unei st ri conflictuale ntre vechile i noile cuno tin e , ntre rezolvarea teoretic i cea practic a unei anumite situa ii.Astfel starea mintal de dezacord, contradic ie l mobilizeaz pe elev s aleag r spunsul optim n urma unui proces de prelucrare a informa iei.De exemplu predarea-nv area unei teme care se refer la noile educa ii se poate realiza prin metoda problematiz rii, imaginandu-se scenarii diferite cu privire la raportul dintre dezvoltarea societ ii i apari ia noilor educa ii: pentru mediu, pentru familie, pentru schimbare, pentru pace, pentru timpul liber. PROBLEMATIZAREA impune existenta unui fond aperceptiv de V.ALGORITMIZAREA este o metod de predare-nv are ce const n folosirea algoritmilor pentru transmiterea, asimilarea, prelucrarea i redarea cuno tintelor. ALGORITMUL este o suit de opera ii, realizat ntr-o ordine constant , prin intermediul c rora se rezolv anumite tipuri de probleme. Algoritmul se folose te n faza de nceput a studiului unei materii sau atunci cand se trece de la deprindere la pricepere, aplicndu-se cuno tintele n condi ii variabile. Cercetarea tiintific a identificat mai multe tipuri de algoritmi de nv are: 1.algoritmi de percepere, n elegere, ,generalizare i sistematizare a cuno in elor a a VI.STUDIUL DE CAZ este o metod de analiz a unei situa ii particulare: a.real sau ipotetic ; b.modelat sau simulat , c.care exist sau poate s existe, a unui fenomen sau sistem de orice natur tipic pentru clasa lui de fenomene, n vederea studierii sau rezolv rii lui. VII DEZBATEREA este o metod complex care const n confruntarea opiniilor i

clarificarea informa iilor ob inute prin studiul individual. In nv mnt au fost identificate mai multe tipuri de dezbatere: 1.DEZBATEREA DE NV ARE; 2.DEZBATEREA DE ORIENTARE I ATITUDINE, 3.DEZBATEREA TEORETICO-EPISTEMIC 4.DEZBATEREA POLEMIC , 5.DEZBATEREA OARBA.

PRINCIPIUL BRAINSTORMING-ULUI ESTE INTERZICEREA CRITICII. Nimeni nu are voie s formuleze critici sau observa ii n aceasta faz de desf urare a brainstormingului deoarece critica este inhibitiv , blocnd procesul de elaborare a ideilor

IX SIMULAREA mai este cunoscut sub denumirea de joc de rol, dramatizare, psihodram didactic . SIMULAREA este modalitatea de predare-nv are prin intermediul unor ac iuni , roluri sau mijloace similare, n condi ii asem n toare cu cele originale.

X.LUCRUL CU CARTEA, CU MANUALUL reprezint o modalitate complex de nv are independent , sub coordonarea profesorului
XI.EXERCI IUL reprezint modalitatea de efectuare repetat a ac iunilor de nv are teoretic i practic n vederea fix rii i consolid rii cuno tin elor. a.organizarea clasei pentru lectie(1-2minute) consta in asezarea elevilor la locurile lor, pregatirea pentru activitatea didactica, notarea absentelor, crearea atmosferei necesare pentru etapa urmatoare. b.verificarea temelor date pentru acasa, controlul sau ascultarea lectiei se realizeaza in functie de varsta elevilor, de disciplina respectiva prin modalitati diferite: controlul caietelor, verificarea unei teme la tabla, intrebari adresate intregii clase si unor elevi, lucrari de control(8-10 minute) c anuntarea lectiei noi.si stabilirea legaturii cu lectia sau lectiile anterioare. Aceasta etapa se pregateste printr-o convorbire cu elevii menita sa trezeasca fondul aperceptiv de cunostinte dar, in acelasi timp se adresaza unele intrebari la care elevii nu stiu sa raspunda si care sa le stimuleze interesul pentru lectia noua. Astfel profesorul anunta lectia noua , incadrata intr-un sistem de lectii, intr-un capitol din programa analitica. d.transmiterea noilor cunostinte, comunicarea de cunostinte sau predarea propriuzisa( 20-25 de minute). Aceasta este partea principala a lectiei in care profesorul expune si explica noul continut de cunostinte in functie de proiectul de tehnologie didactica realizat anterior dar si in functie de elementele surpriza care pot sa apara in realizarea directa a lectiei. Profesorul comunica si analizeaza fapte noi, generalizeaza cunostintele, imbinanad metodele si mijloacele didactice: expunerea sistematica, demonstrarea, lucrul cu manualul, cu tabla, stimuland si antrenand elevii in descoperirea, intelegerea , organizarea cunostintelor.Continutul de cunostinte predat trebuie sa corespunda programei analitice , sa aiba un caracter stiintific bine determinat, sa fie sistematic si accesibil elevilor. La clasele mici si mijlocii este recomandat sa se scrie pe tabla planul lectiei inca de la inceputul acestei etape de transmitere a cunostintelor. e.fixarea si consolidarea noilor cunostinte se realizeaza cu ajutorul conversatiei dintre profesor si elevi.Aceasta constituie o modalitate de verificare a gradului de intelegere a cunostintelor, de integrare a lor intr-un sistem de cunostinte, de pregatire a trecerii cunostintelor din memoria de scurta durata in memoria de lunga durata. Fixarea si consolidarea cunostintelor se poate realiza prin procedee diferite in functie de disciplinarespectiva si varsta elevilor prin exercitii, comparatii, prin aplicarea noilor cunostinte lasituatii noi .f.indicarea temei pentru acasa-constituie ultima veriga a lectiei mixte sau combinate.Aceasta etapa educa costiinciozitatea elevilor, i pregateste pentru munca independenta sipentru efort, le dezvolta capacitatile intelectuale complexe, le formeaza priceperile si deprinderile de aplicare a cunostintelor. LECTIA DE COMUNICARE A NOILOR CUNOSTINTE 1. Momentul organizatoric(2-3 minute) 2. Reactualizarea cunostintelor(3-4 minute) 3.comunicarea noilor cunostinte(40 de minute) 4. Fixarea noilor cunostinte si realizarea feed-back-ului (4-5 minute) 5.Tema pentru acasa(2-3 minute) Acest tip de lectie se proiecteaza in general la clasele mari ,pentru temele care necesita o prezentare mai extinsa si mai profunda, datorita dificultatii dar si importantei lor. LECTIA DE FIXARE SI CONSOLIDARE A NOILOR CUNOSTINTE 1. Momentul organizatoric(2-3 minute) 2. Fixarea si consolidarea cunostintelor(40 minute) 3. Concluzii si realizarea feed-back-ului (5-6 minute) 4.Tema pentru acasa(2-3 minute) Aest tip de lectie se proiecteaza dupa parcurgerea unui sistem de lectii sau capitol . LECTIA DE RECAPITULARE, SISTEMATIZARE SI SINTEZA A CUNOSTINTELOR 1. Moment organizatoric (2-3 minute) 2 .Recapitulerea, sistematizarea si sinteza cunostintelor (40 minute) 3. Concluzii si realizarea feed-back-ului (5-6 minute) 4. Tema pentru acasa (2-3 minute)

Asemenea tipuri de lectie se proiecteaza dupa parcurgerea uni sistem de capitole ale disciplinei de invatamant si la sfarsitul disciplinei respective. LECTIA DE FORMARE A PRICEPERILOR SI DEPRINDERILOR 1. Momentul organizatoric (2-3 minute) 2. Formarea priceperilor si deprinderilor sau efectuarea de exercitii (40 de minute) 3. Concluzii si realizarea feed-back-ului (5-6 minute) 4.Tema pentru acasa (2-3 minute) Asemenea tipuri de lectie se proiecteaza pentru efectuarea de exercitii si rezolvarea de probleme in clasa, pentru efectuarea de lucrari practice, experimentale, in laborator,sau in atelierul -scoala dupa caz. LECTIA DE EVALUARE ORALA A CUNOSTINTELOR 1. Momentul organizatoric (2-3 minute) 2. Verificarea cunostintelor elevilor(35-40 minute) 3. Notarea elevilor,concluzii si realizarea feed-back-ului(5-6 minute) 4. Tema pentru acasa(2-3 minute) LECTIA DE EVALUARE A PRICEPERILOR SI DEPRINDERILOR PRACTICE 1. Momentul organizatoric (5-6 minute) 2. Efectuarea probei practice de control(40 de minute) 3. Aprecieri, concluzii, feed-back(4-5 minute)

Data Clasa Disciplina Titlul lectiei Tipul de lectie Obiective operationale Etapele lectiei /Continutul /Strategia didactica/Activitatea profesorului/Activitatea elevului 1.pregatirea 1.asigurarea 1.comunicarea 1.striga elevilor pentru atentiei,a non-verbala catalogul,pune lectie linistii,verificar centrata pe elev si absentii in ea prezentii comunicarea catalog verbala de mobilizare pentru lectie

1.elevii se aseaza in banci,raspund solicitarilor profesorului

2.verificarea lectiei

2.formularea si adresarea intrebarilor

2.alegerea celor mai bune metode si procedee de verificare a cunostintelor 3.metode,mijloa ce adecvate pentru aceasta etapa

2.adreseaza intrebari in functie de tipul lectiei si de particularitatile elevilor 3.realizeaza comparatii,anal ogii,trimiteri la cunostintele anterioare

2.raspund la intrebarile si la solicitarile profesorului

3.trecerea la lectia noua

3.stabilirea legaturii cu informatiile anterioare

4.predarea noilor cunostinte

4transmiterea noilor cunostinte in mod organizat si sistematic

4.alegerea si aplicarea celor mai eficiente metode de comunicare a noilor cunostinte

4.explica,conve rseaza,dezbate, problematizeaz a,demontreaza etc.

3.receptioneaza aceste informatii si se pregatesc pentru prelucrarea cunostintelor 4.receptioneaza ,inteleg,se concentreaza,p articipa la solicitarile profesorului

Asigurarea unui feed-back permanent in procesul de predare-invatare-evaluare se poate constitui intr-o etapa de sine statatoare ,prezenta in orice tip si varianta de lectie. Evaluarea si autoevaluarea lectiei Evaluarea lectiei reprezinta o modalitate de perfectionare a activitatii educatorului prin raportarea rezultatelor obtinute la obiectivele urmarite. Autoevaluarea lectiei este o modalitate de autoperfectionare a activitatii bazata pe capacitatea de autoobservare si autoanaliza cu scopul ameliorarii permanente a lectiei. 3.Etapele proiectarii didactice Un lucru bine facut este rezultatul unui proiect bine gandit.Unii autori (Jinga, Negret)avanseaza un algoritm procedural ce coreleaza 4 intrebari:
1. CE voi face?(obiective) 2. CU CE voi face?(resurse educationale) 3. CUM voi face?(strategii) 4. CUM voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut?(evaluare) Prima etapa cuprinde operatiile de identificare si de dimensionare a obiectivelor

educationale ale lectiei.In definirea unui obiectiv se va tine cont de urmatoarele(Vlasceanu,1988):

un obiectiv nu descrie activitatea profesorului ci schimbarea care se asteapta sa se produca in urma instruirii elevului, obiectivul trebuie formulat in termeni comportamentali expliciti,prin utilizarea unor verbe de actiune; fiecare obiectiv concret trebuie sa vizeze o operatie singulara pentru a facilita masurarea si un obiectiv va fi elaborat si exprimat in cat mai putine cuvinte pentru a putea usura referirea la continutul sau specific.

A treia etapa in proiectare vizeaza conturarea strategiilor didactice optime, adica a unor sisteme coerente de forme, metode, materiale si mijloace educationale pe baza carora sa se atinga obiectivele activitatii didactice.Strategia celor 3M: metode, materiale, mijloace trebuie centrata pe imbinare si dozaj, pe adecvare si eficienta. Etapa finala a proiectarii didactice vizeaza stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor invatarii.In functie de specificul etapelor anterioare, de varsta subiectilor educationali, de particularitatile lor individuale se stabilesc formele de evaluare (orala, scrisa, continua, sintetica, examen, teza, etc.) 4.Rolul educatorului in realizarea si desfasurarea activitatii instructiv-educative Designul educational eficient este dat de imbinarea optima dintre anticipare, proiectare si realizarea procesului educational dintre normativitatea si creativitatea actiunii educationale.
Etapele lectiei Obiective Activitatea profesorului 1. Notiuni introductive O1: studentul va identifica reglementarea, natura juridica si conceptual de prescriptie O2: studentul va analiza controversa privind efectul juridic al prescriptiei si va identifica principiile acestui efect O3: studentul va compara prescriptia extinctiva cu cea achizitiva, cu decaderea si termenul extinctiv 2. Domeniul prescriptiei O1: studentul va intelege notiunea de domeniu si isi va insusi criteriile de delimitare O2: studentul va identifica domeniul prescriptiei in cadrul drepturilor patrimoniale Studentul va asocia corect principiile prescriptiei cu drepturile de creanta, cele accesorii si cele principale Studentul va fi capabil sa Intrebari de verificare, raspunsuri la nelamuririle studentilor Continutul lectiei Activitatea elevilor Metode si mijloace Evaluare

Raspunsuri la intrebarile puse de profesor, nelamuriri din literatura

Intrebari-raspunsuri

Spete si grile privitoare la principiile prescriptiei (ex. termenele de prescriptie ale contractelor cu prestatie succesiva), la efecte (stingerea dreptului vs. stingerea actiunii, consecinte asupra drepturilor accesorii);

Intrebari- raspunsuri

O3: studentul va identifica domeniul

Spete privitoare la termenele corespunzatoare diverselor actiuni (actiune in rezolutiune c.v-c, partaj, act. confesorie, recunoastere-tagada-stabilire paternitate, contracte

prescriptiei in cadrul drepturilor nepatrimoniale

diferentieze situatiile clasice de imprescriptibilitate si exceptiile de prescriptibilitate ale dr. nepatrim Studentul va realiza diferenta intre apararea de fond si pe cale de exceptie, intre actiunile mixte si dualitatea de actiuni, precum si alte actiuni utile

depozit si mandat)

O4: Studentul va putea opera cu problemele speciale

3. Termenele prescriptiei

O1. Studentul va identifica termenele generale de prescriptie O2: Studentul va identifica termenele speciale de prescriptie

Studentul va asocia fiecarui drept termenul specific

Intrebari grila

4. Cursul prescriptiei

O1: Studentul va analiza regula generala privind inceputul prescriptiei si regulile speciale privind inceputul prescriptiei

Studentul va demonstra cunoasterea diferentelor intre ipotezele regulilor speciale

Spete relativ la diverse rapoarte juridice: violenta, vicii, plata nedatorata, despagubiri, succesiune.

Intrebari grila O3: Studentul isi va insusi notiunea de suspendare a prescriptiei Studentul va identifica atat cauzele de suspendare, cat si efectele generale sau cel special Studentul va identifica efectele si cauzele intreruperii Studentul va recunoaste domeniul repunerii, termenul si efectul acestei notiuni

O3: Studentul va realiza distinctia intre suspendarea si intreruperea prescriptiei O4: Studentul va cunoaste cauzele de repunere in termenul de prescriptie

Grile si spete- recunoasterea de catre debitor a creantei

Intrebari grila privitoare la repunerea in termen Spete privitoare la calcularea termenelor de prescriptie

5. Calculul termenului

O1: Studentul va identifica implinirea prescriptiei

Studentul va cunoaste regulile de stabilire a momentui implinirii prescriptiei si va fi capabil sa calculeze termenul de prescriptie