Politica emigrrii Originile umanitii sunt strans legate de micarea geografic neincetat a populaiilor primitive care, cutand hran

sau fiind alungate de variaiile imprevizibile ale factorilor naturali, nu ezitau s strbat spaii intinse in cutarea unor locuri mai prielnice. Migraia avea inc de pe atunci o funcionalitate social cert: prin ea se evitau consecinele dereglrilor ecologice, se puteau descoperi condiii superioare de existen, se asigura aadar continuitatea speciei umane. Deplasrile maselor de sclavi constituiau principalele fluxuri migraionale din Antichitate. Pe plan extern, politica statelor sclavagiste intreinea o migraie cu scop colonizator: muli soldai din trupele cuceritoare renunau la cariera militar i se stabileau in teritoriile ocupate. In Evul Mediu raspandirea popoarelor migratoare i asimilarea lor de ctre populaia autohton au creat premisele demografice ale formrii statelor feudale centralizate. Datorit intoleranei politice i religioase generat de complexitatea centralizrii feudale, grupuri mari de persoane sunt nevoite sa migreze i astfel au loc importante descoperiri geografice precedate sau urmate de exoduri masive. Treptat, migraia ii pierde caracterul violent-invazionist i, concomitent cu extinderea capitalismului i infptuirea revoluiei industriale e susinut de o cauzalitate economic. Astfel, in varianta sa la nivel macro, migraia internaional se declaneaz ca urmare a diferenelor dintre raportul intre cererea i oferta de for de munc in diversele arii geografice, reflectate de diferenele intre nivelul salariilor/veniturilor.

Migraia internaional a forei de munc: concept, cauze, dimensiuni

Migraia internaional a forei de munc, fenomen complex i de mare amplitudine al lumii contemporane a atras atenia multor specialiti (economiti, sociologi, politologi), a unor organizaii tiinifice naionale i internaionale, a cercurilor guvernamentale din diverse ri. Privit in evoluia lui istoric, fenomenul migraiei populaiei de pe un teritoriu pe altul, este tot atat de vechi ca i existena societii insi1 iar frecvena i amploarea acestuia sunt impresionante. Individual sau colectiv, in mod voluntar sau forat, oamenii i-au schimbat rezidena in interiorul propriei ri sau in afar, asociind aproape intotdeauna actul migraiei cu realizarea unor aspiraii vizand oportunitai i certitudini noi. Mobilitatea teritorial a devenit atat de indisolubil legat de organizarea i funcionarea societilor umane incat in absena ei progresul i schimbarea social ar putea fi cu greu imaginate. In varianta la nivel individual, decizia de migraie este rezultatul unui proces prin care individul raional evalueaz beneficiile migraiei internaionale comparandu-le cu catigurile in condiiile in care ar ramane imobil i luand in calcul costurile pe care le presupune aceasta deplasare (costul cltoriei, al supravieuirii in ara de destinaie pan la gsirea unui loc de munc, dificultatea adaptrii la o noua pia a forei de munc, efortul pentru invarea unei noi limbi i al adaptrii la o noua cultur, costul psihologic al ruperii vechilor relaii i stabilirii unora noi).2 In sensul su cel mai larg termenul de migraie internaional a forei de munc sugereaz deplasri de persoane, singulare sau de grupuri, in afara granitelor naionale, in sperana unor condiii de trai mai bune.3

Avand ca punct de plecare aceast determinare a conceptului de migraie internaional a forei de munca trebuie sa avem in vedere urmtoarele elemente: a) Piaa internaional a forei de munc, format din totalitatea indivizilor ce desfoar o activitate economico-social in afara rii de origine i au statut de reziden a rii in care ii desfoar activitatea. b) Piaa internaional a forei de munc are o sfer de cuprindere mai redus decat migraia internaional, deoarece cuprinde i persoanele care au prsit ara de origine i care nu au in acel moment o activitate social-economic salarizat. Migraia internaional a forei de munc este un proces deosebit de amplu i complex care evideniaza evoluia fluxului internaional al forei de munca spre deosebire de piaa internaional a forei de munc care ofer doar o imagine asupra situaiei la un moment dat. c) In afara migraiei internaionale a forei de munc, circulaia internaional a forei de munca cuprinde i deplasarea peste granie a forei de munc in cadrul aciunilor determinate de cooperarea economic i tehnico-tiinific internaional, precum i funcionarii internaionali.4 Sub aspect motivaional, migraia internaional poate fi impulsionat de motive de ordin personal i de evenimente religioase sau politice. Prima form se datoreaz in principal hotrarii indivizilor motivat de dorina imbuntirii situaiei lor materiale, iar migraia politic este provocat de considerente de ordin politic extrem de diferite. Aceasta form de migraie cuprinde deplasri de populaie ca urmare a unor schimbri de guverne determinate de lovituri de stat sau ca urmare a deplasrii in mas a populaiei din cauza unor aciuni de discriminare. Asemenea situaii demonstreaz c migraiile politice au prin excelen un caracter forat. In mod similar se pune problema migraiei determinat de diverse motive religioase. Diferitele tipuri de migraii pot fi identificate cu ajutorul unor variabile de natur geografic i temporal.Astfel, in funcie de aria geografic migraiile pot fi intercontinentale, spre exemplu migraia din rile Europei i din cele asiatice in S.U.A., respectiv din India in Anglia sau Canada etc. i intracontinentale, cum este cazul migraiei dintre rile din Europa, cu precdere intre arile C.E.E. sau intre rile nordice.5 Dac inem cont de durata deplasrii migraia internaional poate fi pe termen lung, atunci cand migranii rman in noul spaiu pentru totdeauna sau pentru o perioad lunga de timp, temporar, fcut cu intenia de a se intoarce in ara de origine in 1-2 ani i sezonier in cazul in care migranii fac deplasri zilnice spre locurile de munc. In unele lucrri de specialitate6 se subliniaz importana turismului vzut ca o aciune de migrare temporar, care favorizeaz activiti de producie i de consum precum i o nou repartizare de bunuri i servicii in scopul satisfacerii unor cerine specifice. Dup gradul de calificare al forei de munc, migraia internaional cuprinde fora de munc fr o calificare specific i fora de munc calificat ce indeplinete o serie de cerine specifice dand natere in ara de destinaie unor activitai generatoare de venituri. Migraia total tipuri, cauze, efecte Dei in ultimul deceniu in unele zone ale lumii, precum Europa, migraia a inregistrat fluxuri sporite, problema migraiei externe la scar internaional fiind pentru multe state ale lumii o preocupare conjunctural, chiar rezidulal. In cadrul fluxurilor de

populaie, circulaia forei de munc inregistreaz dimensiuni in cretere, atat a numrului cat i a intensitii. La scar mondial migraia este relativ redus, cca 3% din populaia lumii. Termenul de migraie este adesea modificat de ctre un prefix sau adjectiv, atunci cand se refer la o form specific. Aceasta a avut ca efect multiplicarea termenului intr-un numr mai mare de categorii. De exemplu, migraia poate fi categorisit in conformitate cu direcia in care persoana se mic, inspre sau dinspre o ar. Emigraia este actul sau fenomenul prsirii rii sau regiunii natale de ctre un individ sau grup de indivizi pentru a se stabili in alta.14 Emigrarea poate avea diferite motive, unele politice, altele economice sau chiar personale (cazul cstoriei). In alte cazuri, oamenii in varst din ri bogate, dar cu o clim rece, aleg s se mute in ri cu o clim mai cald, dup ce ies la pensie. Cei mai muli emigrani politici sau economici se mut in noile regiuni sau ri insoii de toi membrii familiilor lor, sperand s gseasc condiii mai bune de munc, o pia a muncii mai dezvoltat sau pur i simplu un climat de pace. De-a lungul istoriei, numeroi emigrani s-au reintors in patriile lor, dup ce au reuit s strang suficieni bani in rile de adopie. In unele cazuri, emigranii se mut in ri care se deosebesc profund de rile de origine prin tradiiile culturale, economice sau religioase. In funcie de motivele ctre care este indreptat emigraia se disting cinci tipuri ale acesteia. Emigrarea umanitar (azil, refugiere), acceptat doar pentru acele persoane a cror via este in primejdie in ara natal sau de reziden. Fiecare caz in parte este studiat conform normelor de tratare a refugiailor impuse de ONU. In marea majoritate a cazurilor, cetenii unei ri democratice nu mai pot invoca acest procedeu de emigrare. Emigrarea oamenilor de afaceri sau a investitorilor este acceptat pentru acele persoane care au un anumit capital (peste 500.000 de dolari), pe care doresc sa il investeasc intr-o afacere proprie, ori sa devin acionari la o afacere deja existent in ara de emigrare. Banii trebuie sa provin din afaceri sau investiii anterioare i sa fie liberi de orice debit. Emigrarea prin sponsorizare se poate face doar de persoanele care au rude foarte apropiate in ara in care doresc sa emigreze. In acest caz, ruda va trebui sa-i ia angajamentul i s fac dovada fondurilor necesare de intreinere a emigrantului sponsorizat. Emigrarea prin contract de munc se poate face doar in Statele Unite. Este nevoie de un contract de munc din partea unei companii americane, care s aib aprobarea US Department of Labour, care s arate c strinul angajat nu ia locul nici unui american. Pe baza acestui contract se obine o viz permanent de munc, iar dup un an de munc in Statele Unite se poate cere rezidena permanent (Green Card). Emigrarea persoanelor independente este posibil pentru oricine intrunete condiiile impuse de Ministerul de Emigrare al rii respective. Acest sistem este general valabil, indiferent de naionalitate, etnie, sex, religie. Dac se indeplinete punctajul de emigrare, cazierul este curat, starea de sntate corespunztoare, atunci se poate depune dosarul de emigrare, se pltesc taxele aferente i se poate emigra cu certitudine in ara aleas. In momentul emigrrii, toi membrii familiei obin rezidena permanent a rii respective, deci toate drepturile ceteneti. Aceast reziden trebuie folosit cel puin ase luni pe an in ara de emigrare, altfel se poate pierde. Imigraia este aciunea prin care o persoan ii stabilete reedina obinuit pe

teritoriul unui stat membru pentru o perioad de cel puin 12 luni, dup ce, in prealabil, a avut reedina obinuit intr-un alt stat membru sau intr-o ar ter. O distincie poate fi fcut i intre migraia internaional i migraia intern. Prima se refer la micarea persoanelor care pleac din ara lor de origine, sau din ara unde au reedina de obicei, pentru a se stabili in mod permanent sau temporar intr-o alt ar. In acest caz este trecut frontiera. Migraia intern are loc in interiorul unui stat, cum este de exemplu migraia rural ctre mediul urban. Migraia internaional poate fi divizat la randul ei in migraie legal i ilegal. Migraia ilegal, dei nu este nou, este in cretere i se afl cu prioritate pe agendele naionale i internaionale. In cartea sa pe aceast tem, profesorul Ghosh, a scris c nu este o definiie clar sau universal acceptat a migraiei ilegale. Un motiv important pentru acest lucru este acela c neregularitatea sau inegalitatea micrilor migratoare poate fi vzut din diferite unghiuri. El explic c fenomenul migraiei ilegale este vzut din perspectiva rilor de destinaie, ederea sau munca ilegal intr-o ar insemnand c migrantul nu are autorizarea necesar pentru efectuarea acestor activiti. In mod evident termenul de migraie legal se refer la migraia care are loc in conformitate cu legislaia rilor in cauz. Migraia este voluntar atunci cand persoanele implicate se deplaseaz din proprie iniiativ, iar migraia forat apare atunci cand deplasarea persoanelor are loc ca urmare a unor conflicte interne, calamiti naturale sau persecuii din partea reprezentanilor guvernului. Aceasta din urm presupune intervenia unei fore externe voinei persoanelor implicate care determin deplasarea acestora. Deplasarea persoanelor poate fi individual, atunci cand se are in vedere micarea la nivel de individ. Aceasta presupune luarea deciziei de migrare de fiecare persoan in parte i totodat alegerea cilor i a mijloacelor de migrare. Migraia in mas presupune micarea concentrat a unui numr mare de persoane, chiar colectiviti intregi fiind concretizat prin deplasarea pan la locul cel mai apropiat care ofer protecie impotriva cauzelor care au determinat-o. In funcie de durata cat migrantul rmane in ara de destinaie, migraia poate fi permanent sau temporar. Atunci cand migrantul se stabilete definitiv in ara de destinaie, uneori dobandind i cetenia acelui stat, ne aflm in prezena unei migraii permanente. Cand migrantul se afl in ara de destinaie pentru o perioad determinat de timp, de regul pe perioada unui contract de munc, dup care se intoarce in ara de origine ne aflm in prezena unei migraii temporare. O ultim categorie a migraiei se refer la returnare ca fiind procesul de intoarcere a migranilor in ara de origine. Returnarea poate fi benevol, cand persoanele se intorc din proprie iniiativ, sau forat cand migrantul este obligat de autoritile rii de destinaie s se intoarc. Migraia din ultimul secol i jumtate poate fi grupat, dup numrul, originea i caracterul ei specific in cinci mari etape. Prima dintre acestea, incadrat intre 1335 1846 este perioada unor mari refaceri sociale in aproape toate statele Europei Occidentale i marcheaz o reinviorare a migraiei din secolul al XVIII-lea. Curenii principali pornesc din rile atlantice, indeosebi Anglia i Scoia, din rile Scandinaviei i, in secundar, din Frana. Numrul celor plecai se apreciaza la circa 100.000 persoane in intreaga perioad, emigranii fiind in principal rani sau meteugari care se indreptau spre America de Nord i coloniile europene din Australia i Noua Zeeland.

Etapa 1846 1880 se caracterizeaz prin deplasri masive care ajung la 300.000 500.000 persoane pe an, direciile de deplasare rmanand de regul aceleai. Perioada premergtoare primului rzboi mondial (1880 1914) e marcat de o cretere puternic a emigraiei, in medie de circa 800.000 de persoane anual. Curenii de emigrare vizeaz anglo-saxonii la care se adaug locuitorii din Europa central-oriental i meridional, iar masa emigranilor e format din muncitori necalificai, fr mijloace i resurse de trai. Zonele de emigrare se extind, America de Nord rmanand in continuare principala atracie. Perioada interbelic prezint trsturi distincte i, spre deosebire de perioada primului rzboi mondial, emigraia forat rezult din poziia unor guverne fa de minoritile naionale, din atitudini politice i religioase, din condiiile unor tratate de pace sau in urma formrii noilor state independente. Etapa de dup cel de-al doilea rzboi mondial a fost marcat de schimbri importante in micarea migratorie. Milioane de oameni au fost evacuai, alii au emigrat temporar, au avut loc schimburi de populaie intre ri vecine i au reinviat migraiile determinate de cauze economice. In ultimul deceniu, in mod deosebit, s-au produs modificri importante in caracterul migraiilor tradiionale fiind evident reducerea emigraiei europenilor in rile Asiei i Africii i imigrarea masiv in Europa Occidental a funcionarilor, militarilor i membrilor familiilor lor. Din analizele sale variate i detaliate, Ravenstein (1885) a dedus apte legi ale migraiei19 dupa cum urmeaz: 1. Cea mai mare parte a migranilor parcurg distane mici, producand curente de migraie orientate inspre marile centre culturale i industriale. 2. Procesul de absorbie a migranilor se desfoar mai rapid in oraele cu o dezvoltare rapid, unde acetia contribuie, direct proporional cu numrul lor la dezvoltare. 3. Procesul de dispersie este inversul procesului de absorbie i manifest trsturi similare. 4. Fiecare curent de migraie produce un contra - curent de compensare. 5. Cei stabilii in orae migreaz mai puin fa de cei din zonele rurale ale rii. 6. Migranii care parcurg distane mari prefer de obicei mari centre industriale sau comerciale. 7. Femeile migreaz mai mult decat brbaii. Sub aspect individual portretul imigrantului la munca in strintate poate fi construit din trsturi prin care acesta este definit de compatrioii lui, sau din imagini pe care le au lucrtorii din ara gazd despre noul venit. In acest context emigranii trec prin crize de identitate, intrucat in ara de origine aparineau populaiei majoritare, in timp ce in ara de destinaie aparin unui grup etnic minoritar i uneori pot fi etichetai ca ceteni de mana a doua. Pentru a evita aceast marginalizare, acetia preiau stereotipurile grupului dominant i fac eforturi pentru a-i ascunde identitatea etnic. Pentru emigranii care au dobandit permis de edere in ara de destinaie, pstrarea legturilor cu reeaua etnic nu mai este la fel de important preferandu-se o apropiere de populaia autohton. Privit in mod obiectiv acesta este un schimb economic mai degrab decat unul afectiv constand in exploatarea muncii celor proaspt venii i in obinerea forei de munc necesare.

Stanciu Iasmina- Dariana, Comunicare intercultural, anul 1.