Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Studiu de caz privind riscul economic si financiar in activitatea

firmei
CAPITOLUL I
1.PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII
1.1.Denumirea, sediul, forma juridica, durata societatii si capitalul social.

Din punct de vedere al localizarii geografice-teritoriale, societatea comerciala
PARNAS SRL este situata in judetul Gorj, localitatea Pestisani, strada Bradiceni.
Aceasta a fost infiintata la data de 3 iulie 1995 si inmatriculata la Registrul
Comertului sub numarul J18/591/1995 cod Sirues 1850114418 si inregistrata de Ministerul
Finantelor Publice cod fiscal 7530489. Forma juridical este de societate cu raspundere
limitata.
Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data inmatricularii in Registrul
Comertului.
Capitalul social subscris si virat este de 200 lei.
Datorita faptului ca societatea a previzionat la infiintare o cifra de afaceri anuala
inferioara plafonului de 2 miliarde lei, a beneficiat de aplicarea regimului special de scutire a
taxei pe valoarea adaugata in baza articolului 152, alineatil 1 din Codul Fiscal, devenind
neplatitoare de taxa pe valoarea adaugata.
1.2.Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al societatii comerciale PARNAS SRL il constitue comertul cu
amanuntul prin standuri si piete.
Codul CAEN specific activitati desfasurate este 5262 ,,Comertul cu amanuntul prin
standuri si piete.
Pagina 1 din 91
1.3.Cifra de afaceri pe ultimii trei ani

Cifra de afaceri exprima totalitatea veniturilor obtinute din activitati comerciale
curente, fiind unul dintre cei mai importanti indicatori de masurare a performantelor
economice ale unei intreprinderi
1
.
Aceasta, permite determinarea pozitiei pe piata a societatii, ofera informatii despre
dinamica activitatii, sansele de extindere a afacerii sau importanta firmei in cadrul sectorului.
Evolutia cifrei de afaceri pe principali clienti interni si externi evidentiaza o relativa
stabilitate, ceea ce atesta existenta unor relatii traditionale, relatii ce se pot constitui ca suport
pentru evolutia viitoare a
vanzarilor societatii comerciale. O asemenea concluzie este importanta in ceea ce
priveste proiectia activitatii firmei pentru aplicarea metodelor de randament.
Cifra de afaceri pe care o regasim in Contul de profit si pierdere, este evaluate in
unitati monetare curente pentru o corecta apreciere a performantelor comerciale ale firmei in
timp se impune corectarea acesteia cu indicele pretului domeniului de activitate sau in lipsa
acestuia cu indicele general al preturilor (rata inflatiei), pentru a se obtine cifra de afaceri in
preturi comparabile.
Cifra de afaceri rezultata din vanzarea de marfuri, a crescut in anul 2006 la 143790 lei
fata de anul 2005, cand s-a inregistrat suma de 61318 lei si anul 2004 cand s-a inregistrat
suma de 69948 lei.
Previziunea pentru noul exercitiu s-a stabilit in jurul sumei de 122470 lei, tinand cont
de solicitarile clientiilor.
1.4.Produsele comercializate
Un produs poate fi orice lucru oferit pe piata, capabil de a fi remarcat, achizitionat si
utilizat sau consumat.
Produsele trebuie vazute ca solutii la nevoi sau ca elemente de imbunatatire a stilului
de viata a consumatorilor sau a bunastarii lor generale.
1
Gheorghe Valceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiza Economico-Financiara, Editura Economica,
Bucuresti, 2004, pag. 79.
Pagina 2 din 91
Este neobisnuit pentru o firma sa ofere un singur produs. De regula, pentru a se putea
dezvolta si a rezista concurentilor firmele trebuie sa-si extinda gama de produse.
Gama de produse semnifica grupul de produse unite prin destinatia lor comuna in
consum si prin caracteristicile esentiale in ce priveste: materia prima folosita la obtinerea lor
si tehnologia de fabricatie aleasa.
O gama este compusa dintr-un numar mai mare sau mai mic de produse care pot fi
grupate in mai multe tipuri sau linii de produse.
Linia de produse include un grup de articole inrudite cu produsul analizat, respectiv
functioneaza intr-o maniera asemanatoare, sunt vandute aceleiasi categorii de clienti, sunt
distribuite prin acelas timp de canale de distributie si variaza intre aceleasi limite de pret.
Fiecare linie este constituita din mai multe modele. Modelul poate fi modificat prin
jocul optiunilor, care permit un numar mai mare de combinatii posibile.
Pentru a ajunge la o linie de produse optima, firma trebuie sa inteleaga scopul urmarit
de consumator prin cumpararea produselor respective.
Gama este alcatuita printr-un grup de produse inrudite prin satisfacerea unei nevoi
sociale sau caracteristicile fizice si chimice asemanatoare.
Gama de produse oferite de societatea comerciala PARNAS SRL este aleasa in
functie de produsele solicitate de cumparatori sau de potentialii cumparatori.
Din aceasta gama fac parte urmatoarele produse: obiecte de imbracaminte,
incaltaminte, genti, articole de plaja, etc.
Calitatea se poate defini ca fiind masura, gradul in care un produs, prin totalitatea
caracteristicilor tehnice, economice, sociale si de exploatare, satisface nevoia pentru care a
fost creat.
Produsele oferite de S.C PARNAS S.R.L au o calitate buna, aspect placut si preturi
accesibile pentru toate categoriile de cumparatori.

1.5.Conducerea si personalul societatii

Angajarea personalului societatii s-a realizat de catre administratorul acesteia
Nistorescu Vasile, pe baza de contract de munca, cu respectarea prevederilor codului muncii
a regimului de asigurari sociale ale personalului din unitatile de stat.
Salarizarea s-a stabilit prin liberul acord al partilor (prin negociere) cu respectarea
limitei minime de salarizare prevazute de lege.
Pagina 3 din 91
La nivelul societatii comerciale PARNAS SRL exista patru angajate cu contract de
munca pe durata nedeterminata, respectiv Paraschivoiu Manuela, Cepoi Mihaela, Mateescu
Mirabela si Armasan Lavinia, calificate in domeniul vanzarilor.
Pentru viitor societatea prevede cresterea numarului de angajati si inbunatatirea
conditiilor de munca ca urmare a extinderii activitatii.
1.6.Piata si mediul de afacere
Piata mijloceste legaturile multiple ale firmei cu mediul sau, este un sistem de
coordonare, care are la baza schimbul si contractul economic
2
.
O firma bine condusa trebuie sa fie puternic si statornic orientata catre obiective care
sa contribue la cresterea solvabilitatii, a cifrei de afaceri, a profitului, la mentinerea si
cucerirea de noi piete.
In sfera pietei este cuprins intreg ansamblul de conditii economice, sociale,
demografice, etc., care determina dinamica ofertei si cererii de marfuri, raporturile dintre ele,
evolutia preturilor si a vanzarilor.
Piata efectiva defineste dimensiunile pietei atinse la un moment dat, tranzactiile de
piata efectiv desfasurate, masura confruntarii effective a cererii cu oferta, piata potentiala
arata dimensiunile posibile ale pietei, coordonatele in cadrul carora se vor confrunta cererea
cu oferta.
Piata reprezinta sfera de manifestare si confruntare a cererii si ofertei si a realizarii lor
prin intermediul vanzarii-cumpararii de produse.
Piata societatii comerciale PARNAS SRL reprezinta spatial economic in care aceasta
isi prezinta produsele.
Societatea comercializeaza o serie intreaga de produse pe care le ofera consumatorilor
actuali si potentiali.
Evolutia pietii acestei societati, intr-un anumit interval de timp poate avea drept cauza
modificarea numarului de persone care compara un anumit produs, o anumita marca de
produs sau manifestarea cantitatii medii de produs consumata de consumatorii actuali si
potentiali.
2
Elena Halaciuc, Elena Niculescu, Stela Buda, Cristina Stoica, Marketing Modern, concepte, tehnici, strategii,
Editura Polirom, Iasi 2000, pag. 40.
Pagina 4 din 91
Societatea comerciala PARNAS SRL isi comercializeaza produsele in urmatoarele
puncte de desfacere:
-magazin nr.12 situat in Complexul Rodna;
-masa nr 99 si masa F1 situate in Piata Mare.
Vanzarea se face cu amanuntul (en-detail) catre clientii personae fizice interesate de
produsele oferite de societate.
1.7. Principalii Furnizori
In relatiile sale cu furnizorii, firma trebuie sa i-a in calcul, pentru fiecare achizitie in
parte, si coeficientul de risc, pe care si-l asuma in raport cu fiecare furnizor potential. Acest
risc putand fi legat de: intreruperea productiei proprii, cresterea preturilor proprii, diminuarea
credibilitatii pe piata.
3

Societatea a cautat sa perfectioneze cu furnizorii conditii favorabile de achizitionare a
produselor, obtinand de la acestia descaunt.
Aprovizionarea se face de la furnizori, dintre acestia amintim:
-SC ACAR TEXTIL IMPEX SRL, situata in Bucuresti, sector 3, bd Camil Ressu, nr
39, fiind inregistrata la Registrul Comertului nr J40/10104/08.10.1998, cu un capital social de
60.000 Euro. Produsele comercializate fiind: bluze dama, hanorace si tricouri, costume de
baie, prosoape, ochelari de soare.
-SC TOYSLAND TRADING SRL, situata in Bucuresti sector 5, Calea Ferata nr 72,
inregistrata la Registrul Comertului nr. J40/3918/2001, cu un capital social de 500 RON.
Produsele achizitionate fiind: genti, rucsace.
-SC JINGBO INTERNATIONAL IMPEX SRL, situata in Bucuresti, sec.2, str
Colentina nr.82 inregistrata la Registrul Comertului nr. J40/6709/19.07.2000 cu un capital
social de 286 RON. Produsele achizitionate sunt: geci, fulare, manusi.
-SC DEBORA SRL situata in Suceava, str Gheorghe Doja, nr 149A, inregistrata la
Registrul Comertului nr. J33/290/06.07.1999 cu un capital social de 200 RON. Produsele
achizitionate sunt: uniforme fete, uniforme baieti, camasi, gulerase, cravate.
3
Stefan Prutianu, Bogdan Anastasiei, Tudor Jijie, Cercetarea de marketing, studiul pietei pur si simplu, Editura
Polirom, Iasi, 2001, pag.143.
Pagina 5 din 91
-SC CLOTHING INDUSTRY ROM SRL cu sediul in Bucuresti, sect. 4, str Izvorul
Crislui, nr 4, inregistrata la Registrul Comertului nr J40/672/21.01.1999. Produse
achizitionate: palarii, sepci, caciuli.
-SC TOMI VN IMPEX SRL cu sediu in Bucuresti sect. 2, str Teiul Doamnei nr.18,
inregistrata la Registrul Comertului nr. J40/3383/29.03.2001. cu un capital social de 282
RON. Produsele achizitionate: pantofi dama, pantofi barbate, cizme, ghete, papuci.
1.8.Clientii
Clientii sunt un element relevant pentru valorificarea produselor, sunt expresia cererii
efective ce se manifesta la un moment dat pe piata.
Fiecare client incearca sa isi satisfaca anumite nevoi si cauta anumite avantaje ce pot
fi obtinute prin achizitionarea unui produs. Unii clienti prefera firmele care le ofera toata
gama de produse, apreciaza mai mult serviciile decat preturile, iar altii apreciaza firmele cu
preturi mai accesibile.
Clienti constitue principalul obiect al micromediului firmei, destinatarul final al
eforturilor economice ale acesteia.
Fiecare categorie de clienti prezinta caracteristici proprii, motiv pentru care o firma,
prin profitul activitatiilor pe care le desfasoara se va adresa fie unei singure categorii de
clientele, fie mai multora sau tuturora.
Exista mai multe tipuri de clienti: dependent, influentabil, conformist, ezitant,
vorbaret, timid, exploatant, necinstit, agresiv, exigent, grabit, autonom, independent, la care
comerciantii anticipeaza modul de comportare si isi orienteaza mult mai usor actiunile
promotionale in sensul cresterii vanzarilor.
Clientii societatii comerciale PARNAS SRL sunt in special persoane fizice care au
achizitionat en-detail obiecte de imbracaminte, incaltaminte, genti, articole de plaja, etc.
1.9.Avantajele concurentiale
Ca regula generala, intreprinderea nu este singura si nestingherita in actiunile sale pe
piata, pozitia de monopol este tot mai rar intalnita si concurenta orizontala (cea cu produse
Pagina 6 din 91
similare) sau verticala (cea cu produse diferite dar avand aceeas utilizare) poate impiedica
eforturile firmei
4
.
Societatea se diferentiaza de concurenta prin experienta de peste 10 ani pe piata,
avand o clientela traditionala, produsele comercializate din gama celor ce fac obiectul de
activitate al societatii fiind de calitate, preturi flexibile, clientii fiind serviti prompt.
Pentru a ramane competitiva societatea va cauta sa diversifice gama de produse
comercializate, respectiv obiecte de imbracaminte, incaltaminte, genti, etc.,tinand seama
permanent de noutatile in domeniu.
Factorii cheie ai succesului produselor sunt: calitatea produselor, desingul, unicitatea,
noutatea produselor, cota de piata si evolutia acestora, costurile, etc.
Pe piata criteriul cel mai important luat in calcul de consumatori este pretul, astfel
societatea comerciala PARNAS SRL, ofera clientilor un pret mai accesibil fata de preturile
concurentei.
CAPITOLUL II
2. OPINII CU PRIVIRE LA RISCUL IN AFACERI
Fiecare intreprinzator, trebuie ca odata cu evaluarea resurselor sa cuantifice riscul pe
care il implica angajarea sa intr-o anumita afacere.
Riscul in general este abordat in mod diferit in lucrari de referinta din tara si
strainatate.
Termenul de risc in activitatea economica inseamna, o gama larga de incertitudini
privind activitatea viitoare a unui agent economic.
Riscul se poate traduce prin variabilitatea profitului fata de media rentabilitatii in
ultimele exercitii, riscul este incapacitatea intreprinderii de a se adapta, in timp si la cel mai
mic cost, la variatia conditiilor de mrdiu.
Notiunea de risc nu are semnificatie decat atunci cand se prezinta viitorul si cand se
incearca estimarea fluctuatilor posibile ale ratei rentabilitatii in cadrul analizelor previzionale.
4
Stefan Prutianu, Bogdan Anastasiei, Tudor Jijie, Cercetarea de marketing, studiul pietei pur si simplu, Editura
Polirom, Iasi, 2001, pag.144.
Pagina 7 din 91
Prin analiza riscului se intelege o analiza sistematica a oricarui risc de afaceri, de
exemplu cel ce face afaceri cu un client nou, al intrarii pe o piata noua sau de a face o
investitie mare.
Foarte mult agent economici caut cu frenezie certitudinea si nlturarea riscurilor,
fr s-i dea seama c viitorul nu poate fi cert, nu poate fi cunoscut dinainte i c de fapt
trebuie s facem fat riscurilor.
Simetria trecutului si viitorului este recunoscut n analiza modern a echilibrului
general, dar aceast simetrie este inacceptabil pentru economie, pentru care timpul este
ireversibil i n care viitorul este nu numai diferit, dar este i imprevizibil.
Orice cercetare trebuie s-i gseasc nivelul propriu de incertitudine pentru a se
dezvolta, deoarece in principal nu ne putem ndrepta spre un adevr absolut, ci numai spre
unul mai bun.
Un sistem care funcioneaz pentru a obine rezultate viitoare este prin definiie intr-o
situaie de incertitudine in care diferitele situaii au grade de risc, de cutm o lume a
certitudinii care de fapt nu exist.
Un sistem care funcioneaz pentru a obine rezultate viitoare este prin definiie intr-o
situaie de incertitudine in care diferitele situaii au grade de risc, de incertitudine sau chiar de
nedeterminare diferite.
Pentru ca intreprinderea sa-si poata asuma riscurile este nevoie de o stabilire a unui
diagnostic asupra situatiei financiare cand sunt identificate punctele tari si punctele slabe ale
gestiunii financiare.
Obiectivul urmarit este de a detecta unele eventuale situatii de dezechilibru financiar
si de a adopta noi decizii de gestionare a intreprinderii.
Aceste decizii se bazeaza pe identificarea originii si cauzelor dezechilibrelor, pe de-o
parte, iar pe de alta parte pe stabilirea masurilor de remediere a dezechilibrelor, precum si
capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile, pe termen scurt sau lung (lichiditatea si
solvabilitatea intreprinderii) si valoarea intreprinderii.
Pentru aprecierea situatiei financiare trecute si actuale, informatiile sunt preluate din
bilantul contabil care cuprinde: bilantul, contul de profit si pierdere, anexa bilant.
Bilanul este documentul contabil de sinteza prin care se prezint bunurile economice,
drepturile si obligaiilor ntreprinderilor, la ncheierea exerciiului si care constituie suportul
analizei financiare.
Fiind un document financiar, el da puine informaii despre activitatea tehnica a
ntreprinderii, dar reflect puterea financiar, strategia si tactica unei ntreprinderi.
Pagina 8 din 91
Contul de profit si pierdere este un cont de bilan care reflecta rezultatele exerciiului
ce provin din activitatea ntreprinderii si cuprinde: cifra de afaceri, veniturile si cheltuielile
exerciiului (grupate dup natura lor), precum si rezultatele exerciiului (profit si pierdere).
Rezultatul exerciiului se defalc in: rezultat curent, rezultatul excepional, impozitul
pe profit.
Anexa la bilan are ca obiective principale completarea i explicarea datelor nscrise
in Bilan si Contul de profit si pierdere si conine informaii cu privire la situaia patrimoniala
si financiara rezultatele aferente exerciiului ncheiat, cum sunt:
activele imobilizate;
stocurile si producia in curs;
createle si datoriile;
impozite si taxe datorate si vrsate;
provizioanele;
ncasri si plti in valuta;
determinarea rezultatului fiscal;
repartizarea rezultatului exerciiului;
informaii suplimentare.
2.1.NOTIUNEA DE RISC
Activitatea unui agent economic, indiferent de ponderea pe care o detine in sectorul
sau de activitate este supusa riscurilor, intrucat acesta nu poate sa prevada cu certitudine
diferitele componente ale rezultatului sau (cost,cantitate, pret) si ale ciclului de exploatare
(cumparari, prelucrari, vanzari).
Nu putem sa apreciem rentabilitatea unui agent economic dect in funcie de riscul
asumat si invers.
Riscul poate fi definit ca un eveniment, imprejurare, actiune sau complex de
evenimente, neprevazute care ar putea avea loc in activitatea viitoare a unei intreprinderi, cu
efecte negative asupra activitatii sectoriale sau de ansamblu a acesteia.
Riscul, intr-o accepiune generala, semnifica variabilitatea rezultatului obinut sub
presiunea mediului. Mai exact putem aprecia ca riscul reprezint prejudiciul potenial la care
sunt expuse patrimoniul, interesele i activitatea agentului economic.
Pagina 9 din 91
Categoriile de riscuri la care se expune agentul economic sunt: riscul de exploatare,
riscul de produs, riscul de piata, riscul de imagine, riscul de lichiditate, riscul de solvabilitate,
riscul de credit, riscul ratei dobanzii, riscul de schimb valutar, riscul de faliment, riscul
conjunctural economic, riscul competitional.
Riscul semnifica variabilitatea profituli fata de media rentabiitatii din ultimile
exercitii.In previziune, riscul exprima variabilitatea estimata a profitului in raport cu speranta
de rentabilitate.
Intr-o alta forma practica, riscul se poate exprima ca variabilitate a profitului in
functie de volumul de activitate al agentului economic.
Riscul poate fi consecinta a conjuncturii economice, a specificului activitatii agentului
economic, a calitatii actului managerial pe toate treptele ierarhice ale structurii organizatorice
si functionale ale agentului economic, a relatiilor cu clientii, furnizorii si diversi
imprumutatori.
Tendinta managerilor de a-si asuma riscul fluctueaza. Variatiile individuale de
comportament provin din experienta si din contextul existent in intreprindere.
Pentru manageri, asumarea riscului este o necesitate. Astfel atitudinea managerilor in
raport cu riscul, poate varia in functie de conditii, ca de exemplu: nivelul profitului, marimea
lichiditatilor si a vanzarilor la un nivel de referinta, pozitia actuala a organizatiei si eventuala
disparitie a sa.
Riscul trebuie privit ca un fenomen obiectiv ce nsoete orice afacere i este mai
degrab un factor de progres, atunci cnd este gestionat corect dect de regres. Din punct de
vedere al managementului afaceri prin risc trebuie s nelegem att posibilitatea ctigului,
ct i a pierderii.
2.1.1.Tipologia riscului
In practica, riscul este ordonat dup anumite criterii in vederea cuantificrii lor.
Aceste criterii sunt:
Dependenta de voina managementului i avem astfel:
Riscul speculativ cu urmtoarele caracteristici:
este acceptat rezulta dintr-un fapt raional, el nu este asumat fr ca managementul
sa fie in cunotina de posibilitatea apariiei lui;
este delimitabil managementul poate decide in aranjamentele sale cu privire la
mrimea riscului in
funcie de limita bugetului i politica pe care o promoveaz;
Pagina 10 din 91
se realizeaz in timp abia dup o perioada de timp managementul poate trage
concluzii cu privire la succesul sau pe piaa unui produs.
Riscul pur care contrar riscului speculativ:
nu este acceptat in contrapartida unei posibiliti de ctig;
nu este delimitabil;
ne se realizeaz in timp;
nu este eveniment aleatoriu independent de voina prilor.
Riscurile pure sunt consecina evenimentelor accidentale sau fortuite. Ele par a
proveni numai din neansa sau hazard (aciuni exterioare, evenimente de fora majore:
calamiti, cutremure etc.) sau de
comportamente anormale ale oamenilor, iar protecia mpotriva lor se face prin
transferul de responsabiliti companiilor de asigurri
5
.
Originea riscurilor unde se cuprind urmtoarele tipuri de risc:
riscurile provenite de la i din activitatea firmei acestea sunt riscurile generate de
activitatea de concepie, comercializare i exploatare;
riscurile provenite din exteriorul firmei activitatea unui agent economic se
desfoar intr-un mediu politic, social i economic, care din perspectiva riscului are
influente puternice asupra acestuia.
Dup natura riscului exista urmtoarele tipuri de risc:
riscul investitorilor pasivi;
riscul de ar;
riscul ntreprinderii (firmei);
riscul investiiilor financiare.
2.1.2.Modalitati de evaluare a riscului
Caracterul cuprinzator al gestiunii riscului unei firme implica obligatoriu si ideea de
masurare a pagubei in scopul studieri posibilitatilor de acoperire a costului riscului.
Marimii riscului ca dimensiune care estimeaza si faciliteaza compararea efectelor
riscului este determinata pe baza unor indicatori care apreciaza existenta si influenta
fenomenulor asupra sistemului din punctde vedere cantitativ si calitativ. Pe acest suport,
intreprinzatorul trebuie sa gaseasca acele decizii care asigura o penalizare a intreprinderii la
un nivel mai redus decat efectele riscului.
5
Maria Batrancea, Risc si Faliment, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003, pag. 42.
Pagina 11 din 91
Diversitatea situatiilor privind estimarea marimii riscului si implicit a efectelor, se
poate realiza numai in conditiile cunoasterii probabilitatii si intinderii efectelor, a perioadei in
care se manifesta si a dinamicii lor.
Criteriile de clasificare si de estimare a efectelor sunt grupate dupa unii autori in
functie de trei dimensiuni (fig.1.): marime (complexitate, numar de variabile),
importanta(factorul timp) si probabilitatea (gradul de incertituidine probabilistic,
deterministic).
Marime
F(1,0,0) E(1,1,0)
G(0,0,1) H(1,1,1)
D(0,1,0)
A(0,0,0) Probabilitate
B(0,0,1) C(0,1,1)
Importanta
Figura 1. Reprezentarea marimii riscului.
Graficul reliefeaza posibilitatea aparitiei unor serii de situatii particulare. Astfel, in
punctul G, probabilitatea de aparitie a unui eveniment este redusa in conditiile in care
marimea si importanta efectelor este deosebita; pot sa apara efecte cu importanta redusa, dar
de o marime apreciabila cu o probabilitate mare de risc si care se localizeaza pe grafic in
punctul E.
Pentru a asigura o masurare reala a marimii riscului, mai ales in conditii de
comparabilitate, este necesara conversia pe baza unor echivalente a aspectelor calitative si
aspecte cantitative. In acest sens se utilizeaza anumite metode agregare (de exemplu, prin
utilizarea scarii tipice +,0,-, pentru influente mari pozitive, influente nule, influente mari
negative).
Determinarea marimii fenomenelor si a influentelor acestora asupra nivelului pagubei
poata fi realizata prin compararea nivelului existent cu marimea altor efecte alternativa.
Pagina 12 din 91
Probabilitatea realizarii efectelor este data de complexitatea sistemului in care poate
sa-si faca aparitia riscul. Ea poate fi interpretata ca obiectiva, atunci cand observatiile sunt
reale si au la baza date statistice obtinute prin observatii intr-o perioada de timp, sau
subiectiva daca ele provin din imposibilitatea cunoasterii complete a fenomenelor.
Ipotetic consideram o situatie in care doi decidenti se confrunta in acelasi timp, in
conditii de risc ridicat, cu aceleasi probleme de decizie (fig.2).
U
B
_
U(W)
U(W) X
U(A)
A _
0 a w w wmax w
Fig.2. Utilitatea si atitudinea fata de risc
Unde:
u= valoarea medie a utilitatii;
A,B=2 puncte;
w= castiguri;
__
W= castiguri medii;
X= prima de risc;
__
X= w w
Se poate observa ca decidentul A va alege decizia I, intricat aceasta decizie
favorizeaza o utilitate mai buna (sau speranta utilitatii este mai mare decat incertitudinea), in
timp ce decidentul B va alege decizia a II-a pentru acelasi scop (utilitate), dar tinand cont ca
se bazeaza pe o functionalitate utila a firmei sale, in conditiile unui risc ridicat.
Pentru decidentul care nu are preferinte fata de risc (A), curba utilitatii va fi diferita
fata decel care urmareste sa castige din acest risc (B), deoarece utilitatea pentru primul
decident este mai mare decat pentru cel de-al doilea. Se poate concluziona ca dreapta care
Pagina 13 din 91
trece prin punctele A si B reprezinta atitudinea de neutralitate fata de risc, in timp ce curba
concava exprima nivelul utilitatii, aceasta fiind cu cat mai concava cu cat aversiunea fata de
risc este mai mare.
Dreapta notata pe axa AB cu X, a carei marime exprima prima de risc, se calculeaza
ca diferenta intre speranta matematica de castig (w) si castigul obtinut, pentru aceeasi
utilitate, de agentul economic, care se opune riscului (w mediu). Decizia fata de risc are un
caracter subiectiv, fiecare decident putand sa ia deciziile tinand cont de propria atitudine fata
de risc.
2.2.Riscul la nivel microeconomic
Accelerarea schimbrilor care se manifest la acest sfrit de secol determina printre
altele i creterea considerabila a numrului de evenimente mai mult sau mai puin
previzibile. Aceste fenomene neprevzute pot interveni oricnd i in orice mprejurare cu
efecte pozitive dar i negative.
Aceste fenomene determina apariia i aciunea unor factori ntmpltori, situaia de
risc fiind o realitate obiectiva suportata nu ntotdeauna contientizat de fiecare om in viata de
zi cu zi.
S-a constatat c reaciile la risc ale diferiilor decideni sunt diverse, evolund de la
aversiunea totala fata de risc pana la preferina pentru situaiile cu grad ridicata de risc.
Fcnd parte din peisajul economic, riscul afecteaz ntreaga activitate viitoare,
influennd sporirea cheltuielilor sau a profitului. Riscul este totodat i un element de baza
in luarea deciziilor, iar studiul i analiza concreta a riscului ar putea indica soluii de cretere
a eficientei economice.
Deci, riscul, intr-o definire generala este un eveniment aleatoriu putnd antrena
pagube deoarece realizarea lui este adesea generatoare de pierderi pentru firma .
El face parte din regulile jocului economic i deci cu voia sau fr voia noastr el
acioneaz. nelegerea mecanismului de apariie i manifestare a riscului permite
evaluatorului o apreciere realist a perspectivelor viitoare ale firmei.
Un prim criteriu de abordare a riscului este dependena de voina managementului,
dup care avem un tip de risc i anume riscul speculativ, care poate fi acceptat, delimitabil
sau care se realizeaz in timp.
Atitudinea fata de acest risc este diferit de la o firm la alta, putnd merge de la
gustul riscului pn la aversiune total trecnd prin faza de neutralitate. Firma poate estima
Pagina 14 din 91
efectele nefaste pa care riscurile speculative la provoac intervenind in gestionarea acestora
prin tehnici speciale.
Mai exista i riscurile pure care fiind prin natura lor evenimente independente de
voina managementului sunt greu de controlat, motiv pentru care protecia mpotriva lor pe
care o pot face agenii economici, firmele este sa transfere responsabilitatea companiilor de
asigurri.
Un alt criteriu de care firma trebuie sa tina cont in analiza riscurilor le delimiteaz
dup originea lor in riscuri provenite de la i din activitatea firmei i riscuri provenite din
exteriorul firmei.
Ca o legtura intre ntreprindere i risc, riscul economic reprezint incapacitatea
agentului economic de a se adapta la timp i cu cel mai mic cost la variaiile mediului. Mai
exact el reprezint valoarea rezultatului economic la condiiile de exploatare.
Intr-o accepiune sintetica, la nivel micro-economic, inerent oricrei activiti,
semnifica variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului. Diferii ageni economici nu-i
asuma un risc dect in funcie de rentabilitatea pe care ei o ateapt.
In teoria economica este tot mai frecvent acreditata ideea ca echilibrul financiar este
respectat numai daca rentabilitatea unui agent economic compenseaz riscul asumat, risc
dependent in mod egal de factori economici i de politica financiara a firmei. Deci analiza
riscului in general presupune o analiza a mediului concurenial, respectiv a factorilor
contextului concurenial.
Jocul concurenial este influenat in mod egal de numrul ntreprinderilor noi care pot
ptrunde ntr-un sector, precum i de posibilitatea garaniei unor produse de substituie.
Furnizorii i clienii exercit presiuni variabile asupra ntreprinderilor dintr-un sector.
Exist patru forte care se exercit din exterior asupra dinamicii concureniale, la care se
adaug rivalitatea dintre firmele sectorului. Cele patru forte care dau imaginea contextului
concurenial sunt:
potenialul de apariie a noi concureni;
furnizorii i puterea de negociere;
clienii i puterea de negociere;
pericolul apariiei unor produse noi de substituie.
Investigarea contextului concurenial trebuie orientata spre urmrirea:
puterii de negociere a ntreprinderii;
barierele de intrare / ieire din sector;
structura concurentei;
Pagina 15 din 91
poziiei concureniale a ntreprinderii.
Pentru a evalua puterea de negociere a unei ntreprinderi se folosesc urmtoarele
criterii:
Concentrarea relativa a furnizorilor (clienilor) acest criteriu vizeaz distribuia prii
de piaa la un numr mai mare sau mai mic de ntreprinderi;
Calitatea legata sau calitatea unui produs care este legata de calitatea materiilor
prime, pieselor i sub ansamblelor procurate pe tot circuitul economic. Din acest motiv,
furnizorii de materii prime i piese de schimb au o putere de negociere superioara clienilor;
Natura produsului. Vnzarea unor produse cu caracteristici tehnico-funcionale i
comerciale deosebite confer furnizorilor avantaje in timp ce vnzarea unor produse
banalizate confer, dimpotriv, capacitatea de presiune asupra clienilor.
Costul transferului de la un furnizor la altul. Cu cat costul transferului este mai ridicat
cu att clientul este mai legat de furnizorul sau actual i cu att puterea furnizorului este mai
mare;
Concentrarea schimbului confer putere de negociere sectorului care reprezint pentru
sectorul partener, unicul sau furnizor sau client.
Dup numrul de ntreprinderi ce acioneaz pe o anumita piaa se distinge
urmtoarea structura concurenial:
piaa cu concuren perfect;
piaa cu concuren monopolist;
oligopol;
monopol;
Numrul agenilor economici nu este bine estimat pentru a putea contura structura
pieei i a concurentei, de aceea se analizeaz un sistem de indicatori dintre cei mai utilizai:
indicele parial de concentrare;
indicele H.H.;
indicele H.T.
Indicele parial de concentrare exprim poziia primelor patru, opt sau dousprezece
ntreprinderi in valoarea totala a pieei.
n
i
i
ep
p
I
1
Unde:
pi = partea de piaa absoluta a ntreprinderii ;
Pagina 16 din 91
n =4.8 sau 12
Acest indice se utilizeaz pentru a cunoate fora liderilor pe o pia.
Indicele H.H (Herfindahl Hirschman):
n
i
HH
pi
I
1
Unde:
n = numrul total de ntreprinderi ce acioneaz pe piaa .
Indicele H.T este:
1
1
. .
2
1

'
|
i
p i
I n
i
T H
Unde:
n = numrul total de ntreprinderi;
i = rangul ntreprinderii;
pi = partea de piaa a ntreprinderii de rang i.
Determinarea poziiei concureniale a unei ntreprinderi se face in funcie de sistemul
de factori ai succesului determinai dup urmtoarele criterii:
poziia de piaa exprimata prin partea absoluta sau relativa;
poziia ntreprinderii in materie de consum: aprovizionare, stocare, vnzare;
imaginea ntreprinderii si implantarea comerciala;
competentele tehnice si tehnologice;
rentabilitatea si fora financiara.
Aceti factori cheie au o semnificaie directa de la un sector la altul, in fiecare sector
acionnd la un moment dat un anumit factor cheie sau dominant. Calitatea factorilor cheie
poate fi obinuta in funcie de evoluia globala a sectorului si de faza de maturitate a
ntreprinderii.

2.3.Riscul agentilor economici
Pagina 17 din 91
Nu putem sa apreciem rentabilitatea unui agent economic dect in funcie riscul
asumat si invers.
Riscul, intr-o accepiune general, semnifica variabilitatea rezultatului inut sub
presiunea mediului. Mai exact putem aprecia ca riscul reprezint prejudiciul potenial la care
sunt expuse patrimoniul, interesele si activitatea agentului economic .
Asumarea riscului este strns legata de rentabilitatea activitii, ceea ce nseamn ca
agenii economici nu-si asuma un risc dect in funcie de rentabilitatea trebuie sa compenseze
riscul asumat.
Cu cat nivelului riscului este mai ridicat cu att agenii economici sunt nevoii sa ia
considerare posibilitatea nregistrrii de pierderi.
Cauzele care genereaz riscul pot fi:
specificul activitii desfurate;
concurena;
calitatea actului managerial (imprudenta manageriala);
relaiile cu clienii, furnizorii, bncile, etc.;
lipsa informaiilor sau inexactitatea acestora;
mprejurri de fora majora (calamiti naturale) sau fortuite (incendii, furt, accidente).
Formele pe care le mbrac riscul sunt diverse ele putndu-se manifesta mai intens sau
mai puin intens la nivelul agentului economic. In practic cel mai adesea se vorbete de
riscul de ar, riscul valutar, riscul tehnic, riscul de exploatare, riscul de faliment, riscul
financiar i riscul comercial.
Fiind supus unui numr att de mare de riscuri activitatea unui agent economic este
cu att mai puin riscant cu ct acesta manifest un grad mai mare de flexibilitate. Cum
niciodat nu pot fi stpnite n totalitate riscurile se pune problema stpnirii unui anumit
nivel de risc pentru a creste rentabilitatea pe care acesta o permite.
Dac lum in considerare posibilitatea clasificrii riscurilor, dup originea lor, vorbim
de riscuri interne i riscuri externe.
Riscul intern reprezint o categorie de risc la care este supus un agent economic i
care i are cauzele in interiorul unitii fiind localizat in domeniul managementului, respectiv
al produciei.
In domeniul managementului exist posibilitatea ca ntreprinderea s fie condus de
persoane care nu au calificarea i aptitudinile necesare unui bun conductor.
In sfera produciei se pot manifesta:
riscul de inovaie (modernizarea produciei);
Pagina 18 din 91
riscul de funcionare a produselor;
riscul de exploatare;
riscul de cooperare n producie ;
riscul de neexecutare.
Riscul extern se manifest ca urmare a aciunii unor factori din afara unitii, zonali
sau naionali. Aceast categorie de risc poate fi:
de neexecutare, cnd beneficiarul nu mai vrea s ridice mrfurile contractate;
de insolvabilitate, cnd beneficiarul se gsete n imposibilitatea de a plti
contravaloarea mrfurilor;
valutar;
de natur politic;
cu caracter natural.
2.4.ANALIZA RISCULUI ECONOMIC
In realitatea economica, pretul de vanzare nu poate ramane constant, deoarece
concurenta ofera situatii diverse. Astfel in cazul scaderii cererii pe piata (neprevazuta de
intreprindere), preturile vor scadea. Acest fenomen va fi insotit de intarzierea platilor,
cresterea stocurilor, a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli. Drept urmare, cheltuielile
relativ constante sporesc considerabil, iar profitul va inregistra o scadere semnificativa.
In cazul in care cererea de produse pe piata scade, preturile si implicit profitul vor
creste, determinand o scadere a punctului critic. Prin urmare punctul de echilibru nu este un
concept static, nu exista un punct critic absolut, ci un prag de rentabilitate cu un anumit
orizont de calcul.
2.4.1.Analiza pragului de rentabilitate
Pragul de rentabilitate este punctul la care cifra de afaceri acoper cheltuielile de
exploatare, iar rezultatul este nul. n termeni de risc spunem c ncepnd de la acest punct
ntreprinderea ncepe s devin rentabil. Cu ct nivelul activitii este mai ndeprtat de acest
punct, cu att riscul este mai redus, iar activitatea firmei mai rentabil.
Determinarea pragului rentabilitii se poate face n uniti fizice sau valorice, pentru
un singur produs sau pentru ntreaga activitate.
Pagina 19 din 91
Calculul pragului de rentabilitate in uniti fizice . Acest calcul este operaional la
firmele monoproductive pornindu-se de la urmtoarele relaii:
( )
vm
vm
vm
c p
CF
Q
CF
Q
c
p
Q
Cc
Q P
CV CF CT Q p
CT CA
0
0
0 0
0
Unde:
CA cifra de afaceri aferent pragului de rentabilitate;
Q
o
- nivelul produciei pentru atingerea pragului de rentabilitate;
CF- costurile fixe totale;
P- preuri unitare ale produselor;
C
vm
- costul variabil mediu al produselor.
Reprezentarea grafic a pragului de rentabilitate in uniti fizice
pentru uniti monoproductive:
2. Calculul pragului de rentabilitate in unitile valorice . Acesta se poate face att
pentru firme monoproductive, ct i pentru cele care produc i comercializeaz o gam
variat de produse. n primul caz relaiile de calcul sunt determinate pornind de la relaia n
cazul determinrii volumului fizic al produciei critice:
vm
c p
CF
Q
0
Pentru a transforma producia fizic in cifra de afaceri (producia valoric) relaia
trebuie ponderat cu preul unitar.
Pagina 20 din 91
C
v
m
Q
0
pc
vm
Deci :
p
c
CF
CA
p
c
p
CF p
CA
c p
CF
p
Q p
vm
vm
vm
'
|

1
1
0
0
0
n al doilea rnd determinarea pragului de rentabilitate se face plecnd de la
urmtoarea relaie:
CAo = CT= CF + CV
Dac se consider c preul de vnzare i costul variabil mediu sunt constante, atunci
i raportul este constant. Astfel relaia va fi:
0
0
0
CA
CA
CV
CF CA +

CF
CA
CV
CA

'
|
0
0
1

'
|
CA
CV
CF
CA
1
0
Unde:
CA
o
- cifra de afaceri pentru atingerea pragului de
Rentabilitate ;
Pagina 21 din 91
CF - costuri fixe totale ;
CV - costuri variabile totale ;
CA cifra de afaceri total ;
Graficul pentru pragul de rentabilitate poate fi redat ca n figura
urmtoare:
CA
CV
CF CT

CA

ZONA DE PIERDERI CA0 ZONA DE PROFIT
2.4.1.1.Modelul pragului de rentabilitate
Pragul de rentabilitate calculat pentru ntreprinderile cu activitate sezonier pe baza
indicatorilor anuali, respectiv cumulai pe cele patru trimestre ne este realist deoarece nu
surprinde variaiile sezoniere.
Pentru a evidenia factorii sezonieri se calculeaz un prag de rentabilitate, dar
ncepnd cu trimestrul n care marja asupra cheltuielilor variabile cumulat de la nceputul
anului i pn n momentul respectiv este pozitiv.
Aceste condiii sunt necesare deoarece marja poate fi pozitiv sau negativ n decursul
celor patru trimestre ale anului, pe total an rezultnd o marj pozitiv pe baza creia s-a
determinat pragul de rentabilitate aparent care pune sub semnul ntrebrii realitatea.
n aceste condiii, relaiile de calcul pentru pragul de rentabilitate sunt:
Pagina 22 din 91
a)
mcv
PR
R
CF
CA
PR
CA
- pragul de rentabilitate (care nu ia n calcul sezonalitatea)

anuala
anuala
mcv
CA
mcv
R

b)
mcv
PR
R
CF
CA

PR
CA
-pragul de rentabilitate cu implicaia sezonalitii
trim
mcv
CA
mcv
R

CA si mcv
-sunt aferente trimestrului n care marja cumulat de la nceputul
anului devine pozitiv.
Analiza cost volum profit (CPV) devine mai viabil dac este aplicat doar asupra
cheltuielilor fixe pltibile. n acest fel se evideniaz punctul de echilibru ntre ncasri, dac
este vorba despre vnzri i plile aferente (legate de cheltuieli), denumit punct mort al
ncasrilor.
Relaia care st la baza punctului mort al ncasrilor (QPMI exprimat cantitativ) este
urmtoarea:
mcv
CFP
Q
PMI

Unde:
CFP cheltuieli fixe pltibile;
mcv marja unitar asupra costului variabil
Pagina 23 din 91
Atunci cnd punctul mort al ncasrilor se afl sub cel al exploatrii (QPMI (QPR)
indic momentul din care activitatea ntreprinderii ncepe s degajeze un monetar curent.
Pentru a lrgi noiunea de punct mort, incluznd cheltuielile fixe i cheltuielile
financiare (care sunt evideniate n rezultatul exploatrii) se determin un punct mort global .
Pe baza punctului mort global care ia n calcul i costul ndatorrii se poate face o prim
apreciere asupra riscului financiar.
Analiza pragului de rentabilitate ofer informaii de gestiune interesante din punct de
vedere economic, mai puin pertinente sub aspectul realitii economice datorit urmtoarelor
limite:
presupune o cerere limitat i randamentele constante;
orizontul pe care l are n vedere este scurt i nu determin modificri n structura
produciei.
n realitate separaia cheltuielilor variabile i fixe nu rmne constant n timp pentru
variaii mari ale cifrei de afaceri. De aceea metoda poate fi aplicat cu succes numai
ntreprinderilor mici, la nivel de atelier, precum i la ntreprinderile cu parte comercial la
care aceast structur nu suport modificri sensibile.
Numai prin cunoaterea punctului mort se poate fixa obiectivul minim de realizat
(CAmin) pentru ca ntreprinderea s fie profitabil.
2.4.2. Analiza riscului de exploatare
Riscul de exploatare exprim incapacitatea de a se adapta la timp i cu cel mai mic
cost la variaiile mediului, reflectnd volatilitatea rezultatului economic la condiiile de
exploatare.
Riscul nu depinde numai de factori generali, ci i de structura costurilor, respectiv
comportamentul lor fa de volumul de activitate. Structura cheltuielilor n special separaia
cheltuielilor fixe i cele variabile n raport cu cifra de afaceri exercit o influen marcant
asupra rentabilitii, ceea ce justific formularea modelului de analiz al punctului mort.
Aceast grupare trebuie abordat prin prisma timpului, deoarece pe termen lung toate
cheltuielile sunt considerate variabile i numai pe termen scurt unele sunt variabile i altele
fixe.
Pagina 24 din 91
Riscul de exploatare depinde, n special de nivelul cheltuielilor fixe, fiind mult mai
bine absorbit de o cifr de afaceri mai mare.
Importana cheltuielilor fixe nu poate fi apreciat n valoare absolut, ci numai n
raport cu marja general de ntreprindere, deoarece exist sectoare, ca de exemplu cele ale
serviciilor n care raportul cifr de afaceri mai mare, deci cheltuielile fixe sunt mai uor
absorbite prin cifra de afaceri.
Sinteza ntre nivelul cheltuielilor fixe i cel al marjei o realizeaz punctul mort,
respectiv analiza cost-volum-profit.
2.4.2.1. Evaluarea riscului de exploatare
Evaluarea riscului de exploatare se face cu ajutorul indicatorului
de poziie fa de pragul de rentabilitate. Acest indicator se poate determina fie prin
mrimi relative, fie prin mrimi absolute.
Evaluarea riscului de exploatare pornind deci de la modelul pragului de rentabilitate
se concretizeaz in doua maniere complementare:
-fie calculnd direct rata, care exprim riscul de exploatare(RPR):
100
reala
PR
PR
CA
CA
R
Cu ct aceast rata este mai mare, cu att riscul va fi mai mare si invers.
-fie calculnd indicele de securitate (IS) care evideniaz marja de securitate de care
dispune ntreprinderea.
Marja de securitate mai este denumit i ca flexibilitate absolut, exprim capacitatea
ntreprinderii de a-i modifica nivelul produciei pentru a se adapta la cerinele pieei. Cu ct
acest indicator este mai mare (are o valoare mai mare), cu att flexibilitatea ntreprinderii este
mai ridicat, respectiv riscul de exploatare va fi mai redus.
Formula indicelui se siguran este:
Pagina 25 din 91
reala
PR reala
S
CA
CA
CA
I

Indicele de siguran se mai numete i coeficient de volatilitate si are aceeai valoare
informaional ca i marja de siguran.
Aprecierea riscului de exploatare poate fi fcut i cu ajutorul unui indicator de
poziie fa de pragul de rentabilitate, indicator care poate fi exprimat att n mrimi absolute
( ), ct i mrimi relative () potrivit urmtoarelor relatii:
( )
PR
PR reala
PR reala
CA
CA
CA
CA CA
Poziia absolut () definit ca i flexibilitate absolut, evideniaz capacitatea

ntreprinderii de a-i adapta producia la cerinele pieei. Se dorete ca acest indicator s fie
ct mai mare pentru a evidenia o flexibilitate ridicat a ntreprinderii, respectiv un ritm de
exploatare ct mai redus.
Indicatorul de poziie relativ (), denumit i coeficient de volatilitate nregistreaz
valori mari cnd riscul este minim.
Studiile realizate n economiile accidentale apreciaz situaia ntreprinderilor n raport
cu pragul de rentabilitate astfel:
instabil, dac CAreal este cu nai puin de 10% deasupra pragului de rentabilitate;
relativ stabil, dac CAreal este cu 20% deasupra punctului critic;
confortabil, dac CA
real
depete punctul critic cu peste 20%.
2.4.3.Conjunctura economico-financiar a firme
Stabilirea conjuncturii economico-financiar a firmei precum i a rezultatului
exploatrii acesteia se msoar ci ajutorul coeficientului de elasticitate care mai poart
denumirea de efect de prghie de exploatare si acesta msoar creterea relativ a profitului
(fr cheltuieli i venituri financiare) care rezult dintr-o cretere relativ a produciei.
Pagina 26 din 91
Cu ct ntreprinderea se ndeprteaz de pragul de rentabilitate, cu att elasticitatea
este mai redus, deci riscul de exploatare este mai mic.
Efectul prghiei de exploatare ne arat cu ce procente se modific profitul la
modificarea cu un procent a produciei:
Q
Q
P
P
PE

Unde:
P- profitul exploatrii;
Q- producia exploatrii;
- creterea / scderea.
Prghia de exploatare este dependent de structura cheltuielilor:
P= q (p-v)- F
Unde:
q volumul fizic al produciei;
p preul de vnzare;
v cheltuieli variabile unitare;
F cheltuieli fixe.
Deoarece cheltuielile fixe sunt constante, relaia devine:
P = q ( p-v )
Iar creterea relativ va fi:
( )
( ) F v p q
v p q
P
P

Pagina 27 din 91
Coeficientul prghiei de exploatare se poate exprima astfel:
( )
( )
q
q
F v p q
v p q
PE

Din aceast formul rezult c:

( )
( ) F v p q
v p q
PE sau
F v p
v p
PE

Dup determinarea acestui coeficient de elasticitate se pot trage urmtoarele concluzii

referitoare la ntreprinderea analizat:
1. cu ct prghia de exploatare este mai mare, riscul de exploatare crete. Mici
nerealizri ale produciei conduc la mari dificulti financiare;
2. cu ct prghia de exploatare este mai mic, cu att firma se ndeprteaz de punctul
critic avnd risc de exploatare mic;
3. cu ct cheltuielile fixe sunt mai mari, cu att prghia de exploatare este mai mare,
deci riscul de exploatare este mai mare;
4. pe msur ce crete capitalizarea firmelor crete i riscul de exploatare.
n funcie de valoarea coeficientului de elasticitate ntreprinderea se poate afla ntr-
una din urmtoarele situaii:
instabil, cu risc economic ridicat dac acest coeficient este mai
mare dect 11;
relativ stabil, dac elasticitatea este aproximativ 6;
confortabil, cu risc redus, dac coeficientul de elasticitate este
mai mic dect 6.
Pagina 28 din 91
n concluzie putem spune c riscul economic al agenilor economici depinde de trei
mari parametri: cifra de afaceri, structura cheltuielilor i proximitatea punctului critic n
raport cu nivelul produciei efective.
2.5. RISCUL FINANCIAR
Fiecare ntreprindere i desfoar activitatea utiliznd att capital propriu, ct i
capital mprumutat, care se deosebesc unul de altul prin costul pe care l genereaz.
Riscul financiar determin variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a
modificrii structurii financiare a ntreprinderii.
Din lipsa resurselor proprii, pentru a-i desfura activitatea, ntreprinderea recurge la
mprumuturi pentru a putea realiza oportunitatea unei investiii.
O ntreprindere care apeleaz la mprumuturi trebuie s suporte din rezultate i
cheltuieli financiare aferente mprumutului respectiv. Din aceast cauz, ndatorarea, prin
mrimea i costul ei, determin modificarea rezultatelor, deci modific riscul financiar.
La nivelul unei ntreprinderi decizia de a investi genereaz riscul activitii economice
(prin creterea costurilor fixe), iar decizia de finanare genereaz riscul financiar.
n comparaie cu riscul de exploatare, riscul financiar ia n considerare i influena
structurii capitalului, respectiv gradul de ndatorare al agentului economic.
Dac pentru o anumit nevoie de capital dat, cheltuielile financiare (dobnda) sunt
cheltuieli fixe, atunci riscul financiar poate sa fie evaluat cu ajutorul unui prag de rentabilitate
global dup urmtoarea relaie:

CA
CV
Dob CF
CA

+
1
Unde :
CA- cifra de afaceri ;
CF- cheltuieli fixe ;
Dob- dobnda ;
CV cheltuieli variabile .
Pagina 29 din 91
Evaluarea riscului financiar se face similar riscului de exploatare cu ajutorul
urmtorilor indicatori:
marja de siguran;
indicele de siguran;
coeficientul de elasticitate.
Dac se modific rentabilitatea capitalului propriu, analiza acestei modificri ca
urmare a politicii financiare poate fi urmrit cu ajutorul unui model numit efectul de levier
financia.
Levierul financiar cuantific impactul apelrii la credite (pentru a putea finana o
investiie) asupra rentabilitii sale financiare.
Efectul levierului financiar, adic variaia ratei rentabilitii capitalurilor proprii
depinde de corelaiile care exist ntre rata rentabilitii economice i costul datoriei sau ratei
dobnzii pe de-o parte, iar pe de alt parte nivelul ndatorrii.
Pornind de la structura bilanului, respectiv ratele de rentabilitate caracteristice
prezentate n figura 1 se pot ilustra modalitile de calcul a rentabilitii financiare pornind de
la rentabilitatea economic i evideniind n acelai timp influena efectului de levier.
Figura 1.

Unde:
A
e
=activ economic ;
re=rata rentabilitii economice;
C
pr
=capital propriu ;
r
f
=rata rentabilitii financiare ;
Dat=datorii ;
r
d
=rata dobnzii.
Dac agentul economic analizat este scutit de impozit pe profit, rezultatul exerciiului
(Rex) se poate determina ca diferen ntre rezultatul exploatrii (Rex) i dobnda (Dob)
pltit pentru capitalul mprumutat (Dat):
Pagina 30 din 91

C
pr

(r
f
)

A
e

(r
e
)
Dat
(r
d
)
R
ex
= RE Dob
Rezultatul exploatrii se poate obine din relaia de calcul a ratei rentabilitii
economice ( re):
e e
e
e
r A
RE
A
RE
r

Dac toate aceste date se nlocuiesc n relaia de calcul a ratei rentabilitii financiare
se va obine urmtoarea formul:
pr
d e
e
pr pr
ex
f
C
r Dat r
A
C
Dob RE
C
R
r

Se observ c activul economic este n totalitate finanat din capitalul propriu i cel
mprumutat (Ae=Cpr + Dat). n acest caz relaia precedent va deveni:
( )
( )
pr
d e e
pr
d e pr
f
C
Dat
r r r
C
r Cat r
Dat
C
r

+

Se consider urmtoarea relaie cu care se va putea construi relaia:

Vf +Vex - I mp =0
Cf = Dob
Unde :
V
f
, V
ex
venituri financiare ,respectiv venituri excepionale;
C
f ,
C
ex
cheltuieli financiare , respectiv cheltuieli excepionale ;
I
mp
impozitul pe profit .
Pagina 31 din 91
Dac n relaie se mai introduce i rata impozitului pe profit (t) atunci rata financiar
de rentabilitate devine:
( ) ( ) t
C
Dat
r
r r
r
pr
d e e
f

]
]
]
]
1
Riscul ndatorrii cunoscut aa cum am mai precizat sub denumirea de efect de levier
arat deci influena pe care ndatorarea o are asupra rentabilitii capitalurilor proprii ale
ntreprinderii.
n teoria financiar se face distincie ntre rata rentabilitii capitalului propriu numit
i rata de rentabilitate financiar.
Calculat pe baza capitalurilor ntreprinderii, rata de rentabilitate financiar poate fi
definit n urmtoarea formul:
( )
( )
( )
( ) d r G r
K
d r K
K
K d
K K
r
K
Ki d K
r
r
e
p
e i
p
i p i
e
p
t
e
f

+

Unde :
Kt- capital total;
Ki- capital mprumutat;
Kp- capital propriu;
d - rata dobnzi.
G=K-K
p
G- rata ndatoriri
Astfel dac:
Pagina 32 din 91
1. rf<1 efectul de levier acioneaz defavorabil, rentabilitatea economic fiind
inferioar costului datoriei, astfel c rentabilitatea capitalului propriu scade cnd
ntreprinderea i majoreaz rata de ndatorare;
2. rf=1 recursul la ndatorare nu modific rentabilitatea capitalului propriu;
3. rf>1 efectul de levier acioneaz n favoarea ntreprinderii, rentabilitatea este o
funcie cresctoare a ratei de levier, ntreprinderea putnd s-i majoreze rentabilitatea sa
crescnd rata de ndatorare;
4. o scdere a activitii amplific pierderile unei societi ndatorate, cheltuielile
financiare fiind inelastice. Astfel se stabilete o legtur ntre riscul de exploatare i riscul
ndatorrii;
n cazul unei ntreprinderi profitabile, costul ndatorrii trebuie calculat dup
impozitare deoarece cheltuielile financiare sunt deductibile din baza impozitar i vor
antrena o economie de impozit. O ntreprindere cu pierdere, ns nu-i poate deduce
cheltuielile financiare, ea suport complet costul ndatorrii.
Condiia ca rentabilitatea financiar s creasc atunci cnd ntreprinderea apeleaz la
datorii este ca rentabilitatea economic s fie superioar ratei dobnzii. n acest caz rata
rentabilitii financiare este cu att mai mic dect rata dobnzii, atunci efectul levier devine
negativ i rata financiar va fi cu att mai mic dect rata rentabilitii economice cu ct rata
ndatorrii este mai mare.
Un agent economic poate fi n una din urmtoarele trei situaii:
r
e
>r
d
astfel apelarea la credite va conduce la mbuntirea ratei rentabilitii
economice;
r
e
=r
d
apelarea la credite este indiferent din punctul de vedere al efectului de levier;
r
e
<r
d
apelarea la credite va conduce la reducerea performanelor.
Factorii de influen asupra ratei rentabilitii financiare sunt rata rentabilitii
economice si efectul de levier.
Pe lng acetia mai exist i ali factori cum ar fi:
viteza de rotaie a activului total
e
A
CA
;
rata rentabilitii comerciale
CA
RE
;
Pagina 33 din 91
diferena dintre rata rentabilitii economice i rata dobnzii (r
e
-r
d
);
gradul de ndatorare al ntreprinderii
pr
C
Dat
.
Pentru a-i mbuntii performanele financiare, ntreprinderea trebuie s accelereze
viteza de rotaie a activelor, s sporeasc rentabilitatea comercial i s fundamenteze politica
financiar care s-i poat permit valorificarea conjuncturilor favorabile.
2.5.1.Riscul de insolvabilitate sau riscul de faliment
Orice activitate desfurat de o societate implic un anumit risc mai mare sau mai
mic, precum i ofer posibilitatea apariiei falimentului n funcie de mrimea riscului care
apare. De aici rezult legtura strns care exist ntre risc i faliment.
Etapa cea mai important de care analistul trebuie s in seama este mrimea riscului
de faliment i determinarea lui n estimrile viitoare. Analistul trebuie s sesizeze dac nu
cumva sub masca unor rezultate curente favorabile se ascunde un risc viitor mare. Deci
menirea analistului este s constate riscul i s-l prevad.
n literatura economic strin s-au determinat urmtoarele metode de diagnosticri i
analiz a riscului de faliment: analiza static pe baza bilanului patrimonial; analiza
funcional pe baza bilanului funcional, analiza dinamic, analiza strategic, analiza
scorurilor i altele.
Cercetarea riscului de faliment prin metode clasice i prin cele enumerate mai sus,
permite evidenierea performanelor trecute ale agentului economic, chiar i a riscurilor de
exploatare financiare, de ndatorare, informnd ns n mic masur asupra viitorului acestuia
i fr a oferii posibilitatea evalurii globale a riscului de faliment. Deoarece rezultatele
financiare suport o degradare rapid in timp apare tot mai mult necesitatea unor informaii
tot mai sigure i precise cu privire la viitor i la riscul de faliment al ntreprinderii.
Ca o reacie la aceste cerine practice, cercettorii i organismele financiare
internaionale s-au preocupat de elaborarea unei metode de predicie a riscului de faliment,
denumit metoda scorurilor, care constituie fr ndoial o mbogire a analizei tradiionale
prin rate.
Pagina 34 din 91
Capacitatea ntreprinderii de a face fa obligaiilor scadente generate fie de
angajamente contractate n perioada anterioar, fie din desfurarea unor aciuni curente. n
mediul economic ntreprinderea se poate confrunta cu dificulti de plat care pot fi
ocazionale sau temporare ct i permanente. Existena acestor dificulti permanente n
achitarea obligaiilor reflect o fragilitate economic i financiar cu influen asupra
solvabilitii, care este condiia financiar de supravieuire a agentului economic.
2.5.2.Metode de analiza a riscului de faliment
Analiza riscului de faliment se poate realiza cu ajutorul unor metode, care din punct
de vedere al formei legaturii intre fenomen (solvabilitatea firmei) si factorii sai de influenta se
pot grupa in mai multe categori, dintre care cele mai importante sunt:
- metode patrimoniale;
-metode statistice;
-metode bancare.
2.5.2.1.Analiza riscului de faliment cu ajutorul metodelor patrimoniale
Aceast metod utilizeaz pe lng alte instrumente de analiz i fondul de rulment,
care ofer informaii rapide despre starea n care se afl ntreprinderea din punct de vedere al
riscului.
Utilizarea fondului de rulment pentru determinarea riscului de faliment pornete de la
ideea c echilibrul financiar este respectat numai dac sunt respectate dou reguli financiare
i anume:
Activ imobilizat= Capital permanent
Activ circulant= Obligaii pe termen scurt
Lichidarea activelor se coreleaz (se pune n coresponden) cu exigibilitatea
pasivelor sau fondul de rulment patrimonial i astfel exist posibilitatea aprecierii pe termen
scurt a riscului de nerambursare a obligaiilor i de apariie a riscului de faliment.
Relaiile care se pot nate ntre activele circulante ca lichiditi eventuale, poteniale i
exigibilitate potenial sunt urmtoarele:
Pagina 35 din 91
Active circulante = Obligaii pe termen scurt, deci fondul de rulment este zero,
aceasta se ntmpl atunci cnd considerm solvabilitatea pe termen scurt c este asigurat,
dar acest echilibru este foarte fragil, i nencasarea creanelor va duce la compromiterea lui;
Active circulante > Obligaiile pe termen scurt, deci fondul de rulment este pozitiv,
atunci cnd se nregistreaz un excedent de lichiditi pe termen scurt;
Din punct de vedere al riscului de insolvabilitate spunem c ntreprinderea se afl ntr-
o situaie favorabil, pentru c este n msur ca pe lng plata obligaiunilor scadente s
dispun i de un plus de lichiditi poteniale.
Dac activele circulante sunt mai puine dect obligaiile pe termen scurt, fondul de
rulment este negativ, ntreprinderea nedispunnd de lichiditi pentru plata obligaiilor se
situeaz ntr-o poziie riscant.
Aceste relaii enumerate mai sus ofer doar o informaie parial n ceea ce privete
riscul de faliment sau de insolvabilitate, mai trebuiesc pe lng aceste informaii s fie
amintite i s se urmreasc i ratele de gestiune ale activelor i pasivelor.
Dac durata medie de rotaie a activelor este mai mic decat durata medie de rotaie
pasivelor, chiar i cu un fond de rulment negativ echilibrul financiar poate fi meninut i
riscul de faliment poate fi eliminat.
2.5.2.2. Analiza riscului de faliment prin metode statistice
Evaluarea intrarii si mentineri in afaceri a firmei pe o piata concurentiala presupune
utilizareaunor metode statistice intre care, pe termen scurt mentionam metoda credit-
scoring.
Tinta acestei metode este de a stabili pentru fiecare firma un indicator de sinteza
denumit scor care sa permita estimarea starii de faliment a firmei.
Aplicarea acestei metode presupune observarea unui ansamblu de ntreprinderi
grupate n ntreprinderi cu funcionalitate normal i ntreprinderi cu dificulti financiare.
Pentru ambele tipuri de ntreprinderi se selecioneaz n mod progresiv cu ajutorul
unei proceduri informative, ratele cele mai discriminante, pn cnd procentul de clasament
bun este suficient de ridicat. Aceasta are n vedere selecia ratelor prin metoda pas cu pas.
Primele calcule care au fost determinate ofer analistului rata care-i permite separarea
cea mai bun, optim a celor dou ntreprinderi. n faza urmtoare este luat n calcul a doua
rat cu scopul creterii puterii discriminante obinute, pornind de la un cuplu de rate.
Pagina 36 din 91
n continuare se procedeaz la fel, introducnd a treia i apoi a patra rat i asa mai
departe, calculele putnd fi oprite atunci cnd procentul de clasament pertinent a funciei
discriminante ncepe s se diminueze.
Combinaia precedent efectuat n pasul precedent va fi considerat cea optim.
Aceast combinaie liniar a ratelor, care difereniaz cel mai bine posibil ntreprinderile
sntoase de ntreprinderile falimentare conduce la determinarea unui indicator de clasament
numit scor i este notat cu Z. Acest indicator ofer o bun
aproximare a riscului de faliment pentru o anumit ntreprindere i totodat aprecierea
posibilitii de a fi o ntreprindere normal sau falimentar.
Scorul (Z) apare ca o funcie liniar de mai multe variabile, caracterizate de
coeficieni de pondere determinai prin metoda celor mai mici ptrate, ca urmare a
observaiilor asupra ntreprinderilor reprezentative i grupate de la bun nceput n
intreprinderi sntoase i deficitare dup urmtoarea formul de calcul:
( )
C
R K
Z
n
i
i i
+

1
Unde:
K
i
= coeficient de pondere al fiecrei rate;
R
i
= rate selecionate la puterea discriminant cea mai mare;
C = constanta (care poate s apar sau nu);
n = numrul de rate reinute pentru calculul mrimii Z.
Coeficienii (Ki) pot fi pozitivi sau negativi. Dac ei sunt negativi ei degradeaz
scorul i contribuie la creterea riscului de faliment. Ratele selecionate (Ri) independente
ntre ele n raport cu funcia scor (Z), deoarece un anumit grad de corelaie ntre ele ar
conduce la nregistrarea unor influene . repetate ale aceluiai fenomen economico-financiar.
Chiar dac modelul funciei discriminante cuprinde 5 pn la 8 rate selecioneaz, n
aproape toate se va gsi rat referitoare la fondul de rulment net global care este o ndatorare,
o solvabilitate pe termen scurt, cu cheltuieli financiare i cu cheltuieli de personal.
Pagina 37 din 91
n teoria economic au fost elaborate o serie de metode bazate pe metoda scorurilor,
dintre care cele mai cunoscute sunt: Modelul Altman, modelul Conan i modelul Bncii
Franei.
2.5.2.2.1. Analiza riscului de faliment utiliznd metoda Altman
Profesorul E.I. Altman a elaborat una dintre funciile scor n SUA n anul 1968.
Folosind informaiile obinute in urna studiului uni larg eantion de companii, att din rndul
celor ce au dat faliment ct i din rndul celor care au supravieuit, profesorul Altman a
susinut c analiza bazat pe mai multe variabile fcut cu ajutorul a cinci indicatori, a permis
prevederea a 75 % din falimentele cu doi ani nainte de apariia acestora.
Analitii au ncercat s dezvolte capacitatea de previziune a modelului original, astfel
analistul Toffer, n Europa de Vest precum i Koh i Killoungh au creat modelele ,,Z de
analiz cu anumit capacitate de previziune.
Modelul ,,Z al lui Altman se prezint astfel:

Variabilele X1, X2, X2, X3, X4, X5 sunt indicatori economico-financiari, constantele
cu care sunt amplificai indicatorii sunt de natur statistic i exprim ponderea sau
importana variabilei n logica economic a evalurii riscului de faliment. Cei cinci indicatori
economico-financiari luai n considerare n metoda scorului ,,Z sunt:
active Total
circulant
Capital
X

1
Capitalul circulant reprezint activele circulante din care se scad pasivele circulante,
deci este chiar fondul de rulment
6
.
X1= o msur a flexibilitii ntreprinderii i arat pondera capitalului circulant n
totalul activelor. Cu ct rezultatul acestui raport este mai mare, cu att mai bine folosit este
capitolul circulant.
6
Pagina 38 din 91
Z = 1,2X
1
+ 1,4X
2
+ 3,3X
3
+ 0,6X
4
+ 0.999X5
active Total
reinvestit
ofit
X
Pr
2

Unde:
Profitul reinvestit = Profit net - Dividende
X2 este o msur a capacitii de finanare intern a ntreprinderii se recomand
valoarea acestui raport s fie ct mai mare.
Active
Total
dobnzilor
plata
si
impozit
de e na
ofit
X
int
Pr
3

X
3
are semnificaia unei rate de rentabilitate economic sau de eficien a utilizrilor
activelor, este de dorit s fie mai mare.
lung
termen
pe Datorii
bursier
rea Capitaliza
X

4
Capitalizarea bursier = Valoarea pe pia a capitalului subscris i vrsat
X
4
exprim gradul de ndatorare a ntreprinderii prin contractarea de mprumuturi pe
termen lung. n ara noastr n practica evalurii ntreprinderii, la numrtorul acestui raport
se utilizeaz capitalul social. Rezultatul acestui capitol se recomand s fie ct mai mare.
Active
Total
CA
vnzari din
Venituri
X
) (
5

Pagina 39 din 91
X
5
este tot un indicator de eficien a utilizrii activelor, care exprim rotaia
activului prin cifra de afaceri. Cu ct vnzrile vor fi mai mari, activele se vor nnoi mai
repede prin cifra de afaceri.
Din informaiile prezentate mai sus referitor la aceti indicatori rezult c valorile lor
sunt cu att mai bune cu ct se nregistreaz o valoare absolut mai mare. De aceea scorul
Z are trei interpretri i anume:
Cnd Z < 1,8 starea de faliment este iminent ( apariia falimentului este sigur);
Cnd Z > 3 - situaia financiar este bun; banca creditoare poate avea ncredere in
clientul su, deoarece ntreprinderea este solvabil;
Cnd 1,8 < Z 3 situaia financiar a ntreprinderii este dificil cu performane
vizibil diminuate i apropiate de starea de faliment. In aceast situaie ntreprinderea i poate
relansa activitatea dac adopt o strategie financiar corespunztoare.
Acest model al lui Altman este aplicabil mai ales n condiiile existenei bursei de
valori. Dac ntr-o economie nu funcioneaz bursa de valori, se poate face o apreciere a
alternativelor care exist pentru economiile particulare sau instituionale de a investi capitalul
la bnci sau alte instituii financiare.
2.5.2.2.2Analiza riscului de faliment utiliznd metoda Conan i Holder
Acest model de analiz a riscului de faliment se aplic ntreprinderilor industriale cu
un numr de 10 pn la 500 de salariai i are la baz analiza lichiditate-exigibilitate.
Stabilirea modelului a avut loc n anul 1978 prin observarea unui numr de 31 de rate
pe un eantion de 190 ntreprinderi mici i mijlocii, din care jumtate au dat faliment n
perioada 1970-1975
7
.
Modelul Canon&Holder se bazeaza tot pe un model Z cu urmatoarea structura:
Z = 16X1 + 22X2 - 87X3 - 10X4 + 24X5
In care:
7
Troaca Victor, Management financiar-bancar. Lucrari explicative, Editura Tribuna Economica< Bucuresti,
2001, pag 170.
Pagina 40 din 91
variabile X1 reprezinta rata lichiditatii intermediare si se determina ca raport intre
creante (CR) si disponibilitati banesti (TR) pe de-o parte si datoriile curente (DCR), pe de alta
parte, adica:
X1=CR*+TR / DTS=AC-S / DTS
Unde:
CR*= creante si cheltuieli in avans
variabila X2 reprezinta stabilitatea financiara a firmei si se determina ca raport intre
capitalul permanent (CPM) si pasivul bilantier (PB):
X2=CPM / PB
variabila X3 evidentiaza gradul de finantare a vanzarilor din resurse externe si se
calculeaza ca un raport intre cheltuielile financiare (CF) si veniturile din vanzari (CAN):
X3= CF / CAN
variabila X4 exprima gradul de remunerare a personalului, si se calculeaza ca raport
intre cheltuielile cu personalul (CP) si valoarea adaugata (VA) adica:
X4= CP / VA
variabila X5 reflecta ponderea rezultatului exploatarii in totalul valorii adaugate, si
se calculeaza ca un raport intre rezultatul din exploatare (RE) si valoarea adaugata:
X5= RE / VA
In functie de scorul inregistrat de o firma se observa ca posibilitatea falimentului
scade odata cu cresterea scorului astfel:

Vloarea scorului
Pagina 41 din 91
Z < 0 >80%
0<Z<1.5 75-80%
1.5<Z<4 70-75%
4<Z<8.5 50-70%
Z= 9.5 35%
Z = 10 30%
Z = 13 25%
Z = 16 15%
Z > 16 <10%
Gruparea firmelor in functie de scorul Z Conon & Holder se face astfel
8
:
Z < 4 frma aflata intr-o situatie financiara dificila;
4< Z< 9 firma cu o situatie financiara incerta;
Z > 9 firma cu o situatie financiara solida.
Ca i concluzie se poate spune c ntreprinderea analizat este mai vulnerabil cu ct
valoarea lui Z este mai mic.
2.5.2.2.3.Analiza riscului de faliment utiliznd metoda centralei bilanului Bncii
Franei
Modelul centralei bilanurilor din cadrul Bncii Centrale a Franei prezice riscul de
faliment al ntreprinderilor dup un scor Z cu 8 variabile. Acest model a fost elaborat prin
observarea unui numr de 26 de rate, pe un eantion de 3000 de ntreprinderi industriale cu
mai puin de 500 salariai, studiul fcndu-se pe o perioad de 3 ani consecutivi, precedeni
falimentului.
Centrala Bilanului din cadrul Bncii Franei a determinat urmtoarea funcie scor
Z:

8
Pagina 42 din 91
Probabilitatea
falimentului
Z = -1,255R1 + 2,003R
2
0,824R
3
+ 5,221R
4
0,689R
5
1,164R
6
+
+ 0,706R
7
+1,408R
8
85,544
n continuare se va prezenta semnificaia acestor rate i puterea discriminant sau
importana relativ n procente a valorii funciei scor Z.
loatare de brut Excedent
financiare Cheltuieli
R
exp . . .
.
1

R
1
- rata de prelevare a cheltuielilor financiare;
investite Capitaluri
durabile surse
R
.
. Re
2

R
2
- rata de acoperire a capitalului investit;
totale Datorii
are autofinant de Cpacitatea
R
.
. .
3

R
3
- rata capacitii de rambursare a datoriilor;
) . (
4
TVA fara CA
EBE
R
R
4
- rata marjei brute de exploatare;
360
.
5

Aproximari
comerciale Datorii
R
R
5
- durata medie a creditului furnizori(zile);
0
0 1
6
VA
VA VA
R

R
6
-rata de cretere a valori adugate;
Pagina 43 din 91
VA- valoarea adugat;
VA1- valoarea adaugata curent;
VA0- valoarea adugat precedent.
360
. Pr
exp . . . min . .
7

+
oductie
loatare de creante clienti avansuri ate neter productiei Stocul
R
R
7
- durata medie a creditului clienilor (zile);
adaugata Valoarea
corporale Investiti
R
.
.
8

R
8
- rata investiiilor fizice.
n tabelul urmtor se va evidenia puterea predictiv a funciei i probabilitatea ca
ntreprinderea s fie falimentar (n procente):
Nr.
Crt.
Puterea predictiv a funciei Probabilitatea ca ntreprinderea s fie
falimentar (%)
1. Z< -1,875 100
2. -1,875 Z < -0,875 95,61=zona nefavorabil
3. -0,875 Z < -0,25 73,81
4. -0,25 Z <0,125 46,9= zon de incertitudine
5. 0,125 Z < 0,625 33,41
6. 0,625 Z < 1,25 17,71 = zon favorabil
7. Z 1,25 9,51
Se ine cont de semnul ratelor i de faptul c primele trei caracterizeaz cel mai bine
comportamentul ntreprinderilor deficitare, delimitnd peste 72% din puterea de separare a
ntreprinderilor normale de cele deficitare.
Funcia scor Z are pe ansamblul ntreprinderilor o valoare medie care este egal cu
zero, n jurul acestei valori medii existnd o zon de incertitudine i este dificil de prezis dac
o ntreprindere este normal sau deficitar, deoarece pentru funcia scor Z = 0, probabilitatea
riscului de faliment este 0,5.
n funcie de valoarea acestei funcii scor Z, ntreprinderea se poate afla in una din
urmtoarele trei zone:
Zona nefavorabila,daca Z<-0,25 in care situaia este riscanta, ntreprinderea este
vulnerabila si are anse sigure sa aib dificulti economico-financiare importante.
Pagina 44 din 91
Zona de incertitudine, dac 0,25 Z< 0,125, in aceast situaie neputandu-se
formula o concluzie definitorie se recomand s se utilizeze o alt funcie a falimentului;
Zona favorabil, dac Z > 1,125 cnd situaia economico-financiar a ntreprinderii
este normal, iar probabilitatea de a ajunge la faliment este foarte mic.
n concluzie, aceast metod a scorului, utilizat foarte mult de catre bnci i instituii
financiare n vederea evalurii propriilor credite le permite o poziionare rapid a riscului de
faliment pe care-l prezint ntreprinderile care au fost mprumutate.
ntreprinderea este un sistem economico-social ce acioneaz intr-un mediu complex
cu foarte multe variabile de determinare a sntii sau slbiciunii acesteia. Din pruden
se recomand urmrirea evoluiei scorului la ntreprinderile din aceeai ramur economic.
n Romnia realizarea unei funcii scor n sectoarele industriale presupune un efort
complex de analiz discriminant a ratelor unor eantioane reprezentative de ntreprinderi
luate n studiu. Obinerea unui astfel de instrument de evaluare a performanelor
ntreprinderilor romneti prezint interes att pentru conducerea ntreprinderii, dar mai ales
pentru partenerii de afaceri ai acesteia si are scopul de a evidenia credibilitatea
angajamentelor pe care ntreprinderea le ia fa de ei.
2.5.2.3.Anliza riscului de faliment prin metode bancare
O modalitate de prevenire a riscului in afaceri este valoarea bonitatii agentilor
economici.
In acest sens bancile clasifica creditele si clasamentele in functie de serviciul datoriei
si initierea de prevederi judiciare in urmatoarele categorii
9
:
a) Creditele standard sunt acele credite care nu implica deficiente si riscuri care ar
putea periclita administrarea datoriei in maniera convenita prin contractul de credit, la
acordarea imprumutului, clientului, clientul fiind solvabil. Pentru aceste categorii de credite
banca nu isi poate constitui comsioane.
b) Creditele in observatie sunt acordate unor clienti cu rezultate economico-financiare
foarte bune, si care, in anumite intervale scurte de timp au dificultati in rambursarea ratelor
bancare curente (rata scadenta + dobanda).Provizioanele specifice pot fi constituite de banci
in limita a 5% din valoarea acestor credite si pot fi incluse in cheltuieli.
9
Regulamentul nr. 2 din 7.04.2000, privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea,
regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, publicat in M. Of. Nr. 316 din 7.04.2000.
Pagina 45 din 91
c) Creditele substandard sunt credite ce pot prezenta deficient esi riscuri care pot
periclita lichidarea datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea neta a capitalului si/sau
capacitatii de plata a beneficiarului de credit.Nivelul provizioanelor in acest caz este de 20%.
d) Creditele tip indoielnic sunt acele imprumuturi in cazul carora rambursarea sau
lichidarea conditiilor,valorilor si garantiilor existente, este incerta.Nivelul provizionului este
in acest caz de 50% din valoarea creditelor acordate.
e) Creditele pierdere sunt considerate acele imprumuturi care nu pot fi restituite
bancii.Nivelul provizionului specific in acest caz este de 100%.
Prin serviciul datoriei se intelege capacitatea debitorului de a-si onora datoria la
scadenta, exprimata ca numar de zile de intarziere la plata de la data scadentei.
Prin initiere de proceduri judiciare se intelege cel putin una dintre urmatoarele masuri
loate in scopul recuperarii creantelor si anume:
Fata de debitori:
-acceptarea de catre instanta a cererii introductive depusa de banca, de un tert sau de
debitorul insusi pentru declansarea procedurii de reorganizare judiciara sau a procedurii de
faliment;
-declansarea procedurii de executare silita a patrimoniului in cazul persoanelor fizice;
Fata de contract :
-investirea cu formula executorie a contractului de credit si a contractelor de garantie ,
daca este cazul;
-investirea cu formula executorie a hotararii judecatoresti definitive ce dispune asupra
contractului de credit, precum si contractelor de garantie, daca este cazul, sau asupra
contractului de plasament.
In investigatiile noastre am utilizat metodologiile urmatoarelor banci:
-Banca Comerciala Romana S.A.;
-Banca Romana de Dezvoltare Groupe Societe Generale S.A.
2.5.2.3.1.Metoda Bancii Comerciale Romane
Banca Comerciala Romana S.A. incadreaza agentii economici, care apeleaza la
credite intr-o categorie de bonitate, in functie de punctajul obtinut la criteriile cuantificabile,
coroborat cu rezultatul analizei criteriilor necuantificabile.
Pagina 46 din 91
Rezultatul obtinut prin adunarea punctelor acordate fiecarui criteriu cuantificabil,
determina clasificarea preliminara, care poate fi mentinuta sau modificata in functie de
concluziile analizei criteriteriilor necuantificabile, determinand astfel performanta finala a
celui care a solicitat creditul.
Clasificarea preliminara se va stabili in functie de punctajul (scoringul) obtinut la
analiza criteriilor care urmeaza, astfel (Tabelul 1):
Evaluarea criteriilor de performanta economico-financiara la Banca Comerciala
Romana S.A.
Tabelul1.
Nr Indicatorul Formula de calcul Rezultatul Nr. De
puncte
obtinute
1 Lichiditatea
curenta
Lc=(Ac-Sn-Ci / D<1
an)*100
Lc80%
80<Lc100%
100<Lc120%
120<Lc150%
150<Lc170%
Lc>170%
-2
-1
1
2
3
4
2 Solvabilitatea S=(A-Sn-Ci / D-
Cp)*100
S80%
80<S100%
100<S120%
120<S140%
140<S160%
160<S180%
S>180%
0
1
2
3
4
5
6
3 Gradul de
indatorare
generala
Gi=(D / CPNs)*100 Gi>100
80<Gi100
60<Gi80
40<Gi60
Gi40
-1
0
1
2
3
4 Vitaza de rotatie
a activelor
Rac=Car / AC Rac5
5<Rac10
1
2
Pagina 47 din 91
circulante Rac>10 4
5 Rentabilitatea
capitalurilor
proprii
(rentabilitatea
financiara)
Rcp=(Pn / CPNs)*100 Rcp<0%
0<Rcp10%
10<Rcp30%
30<Rcp50%
Rcp>50%
0
1
3
4
2
6 Acoperirea
dobanzii
Ad=(Cd / Car)*100 0<Ad20
20<Ad40
40<Ad60
60<A80
Ad>80
3
2
1
0
-1
7 Dependenta de
pietile de
aprovizionare si
desfacere
X At>50.1% ; De>50.1%
Ai>50.1%; De>50.1%
At>50.1% ; De>50.1%
Ai>50.1%; De>50.1%
4
3
2
1
8 Garantii X -garantii
neconditionate primite
de la Guvernul
Romaniei;
-garantii bancare
irevocabile primite de
la banci romanesti si
straine din prim rang;
-depozitul bancar;
-ipoteca;
-gajul cu deposedare;
-gajul fara deposedare;
-cesiunea de creanta;
-fidejusiunea;
-gajul general.
4
4
4
3
2
2
1
1
0
TOTAL PUNCTAJ
INTERMEDIAR
Pana la 5
inclusiv
6 -10 11 -16 17 25 Peste
25
CATEGORII
IMPRUMUTATE
E D C B A
Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A.
Pagina 48 din 91
LEGENDA:
Lc-lichiditate curenta;
Ac-active circulante;
Sn-stocuri nefavorabile:
Ci-clienti incerti;
D<1an datorii cu scadenta mai mica de 1 an;
S- solvabilitate;
A- total active;
D-datorii totale;
Cp- diferenta de conversie pasiv:Gi-gradul de indatorare generala;
CPNs- capitaluri proprii nete in sens strict;
Rac- viteza de rotatie a activelor circulante;
Cd- cheltuieli cu dobanzile;
Car- cifra de afaceri realizata;
At- aprovizionari in tara in raport cu totalul aprovizionat;
Ai- aprovizionari din import in paport cu totalul aprovizionarilor;
Dt- desfaceri in tara in raport cu totalul desfacerilor;
De- desfaceri la export in raport cu totalul desfacerilor.
La determinarea punctajului in cazul clientilor care garanteaza creditul cu mai multe
tipuri de garantii se va utiliza media ponderata.
Performanta economico-financiara finala a imprumutului in urma coordonarii
criteriilor cuantificabile, de punctaj cu criteriile de analiza necuantificabile se va evidentia pe
cele cinci categorii de bonitate: A, B, C, D, E
10
:
categoria A- performantele financiare sunt foarte bune si permit achitarea la
scadenta a dobanzii si a ratei. In acelasi timp se prefigureaza mentinerea si in perspectiva a
performantelor financiare la un nivel ridicat;
categoria B- performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot
mentine acest nivel intr-o perspectiva mai indelungata;
categoria C- performantele financiare sunt satisfacatoare, dar au o evidenta
tendinta de inrautatire;
categoria D- performantele financiare sunt scazute si cu oevidenta ciclicitate, la
intervale scurte de timp;
10
Anghel I., Falimentul-radiografie si predictie, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag.119.
Pagina 49 din 91
categoria E- performantele financiare arata pierderi si exiata perspective clare ca
nu pot fi platite nici ratele, nici dobanzile.
2.5.2.3.2.Metoda Bancii Romane De Dezvoltare
Banca Romana de Dezvoltare Groupe Societe Generale S.A., are in vedere incadrarea
agentilor economici in una din cele cinci categorii de bonitate pe baza indicatorilor de
performanta financiara prezentati in tabelul 2
11
.
Criterii de performanta financiara ale B.R.D. Groupe Societe Generale S.A.
Tabel 2.
Criterii de apreciere
-%-
Categorii de credite
Categ. A Categ.B Categ.C Categ.D Categ.E
1.Gradul de indatorare 0 -30.0 30.1
50.0
50.1
65.0
65.1
80.0
Peste
80.0
2.Lichiditatea imediata Peste
110.0
85.1
110.0
65.1
85.0
50.1
65.0
Sub
50.0
3.Solvabilitatea
patrimoniala
Peste 50.0 40.1
50.0
30.1
40.0
20.1
30.0
Sub
20.0
4.Rentabilitatea in
functie de cifra de
afaceri
Peste 10.0 5.1 10.0 3.1 5.0 1.1 3.0 Sub 1.0
5.Gradul de acoperire
a cheltuielilor din
venituri
Peste
120.0
100.1
120.0
90.1
100.0
70.1
90.1
Sub 70
Total Punctaj 41 - 50 26 40 11 - 25 1 10 0
Sursa: Normele de creditare ale BRD Groupe Societe Generale S.A.
2.5.3.Analiza functionala a riscului
11
Maria Batrancea, Risc si faliment, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003, pag. 187.
Pagina 50 din 91
Analiza funcional a riscului pornete de la analiza relaiilor de trezorerie care
reflect diferena dintre fondul de rulment i necesarul de fond de rulment.
Aceste relaii dintre fondul de rulment i necesarul de fond de rulment pot fi de trei
feluri i anume
12
:
1. Dac fondul de rulment este mai mare dect necesarul de fond de rulment, deci
vom avea o trezorerie pozitiv, n acest caz pe lng finanarea necesar a nevoii de fond de
rulment din exploatare se mai asigur i resursele necesare pentru efectuarea de plasamente i
deinerea unor disponibiliti.
Din cauza riscului n acest caz se poate considera c structura financiar este
favorabil, dar exist posibilitatea ca soldul de trezorerie s fie mediu sau lung.
2. Dac fondul de rulment este mai mic dect necesarul de fond de rulment, deci se
nregistreaz o trezorerie negativ, nevoia de fond de rulment nu poate fi finanat n
ntregime i se apeleaz la resurse de trezorerie. Astfel se consider c ntreprinderea se afl
n condiii de risc i este considerat vulnerabil.
n acest caz trebuie s se mai ia n considerare i alte elemente specifice ntreprinderii,
ca de exemplu: rotaia activelor i pasivelor, rentabilitatea economic i altele, iar problema
nu se mai pune n termeni de solvabilitate, ci de gradul de dependen fa de bnci.
3. Dac fondul de rulment este egal cu nevoia de fond de rulment, deci soldul de
trezorerie este zero, acest caz este doar unul trector al ntreprinderii, situaie n care
ntreprinderea nu rmne mult timp.
2.6.FONDUL DE RULMENT
Fondul de rulment poate fi definit ca reprezentand ansamblul resurselor necesare
pentru finantarea activitatii curente de productie a intreprinderii.
Notiunea de fond de rulment net sau permanent poate fi definita prin doua formulari
echivalente, exprimand fie o abordare a partii de sus abilantului, fie o abordare a partii de jos
a bilantului.
Fondul de rulment net reprezinta partea din capitalul permanent destinata acoperirii
activelor circulante.
Prima formulare a fondului de rulment net pe baza partii de sus a bilantului se
determina ca diferenta intre capitalul permanent si active imobilizate dupa relatia:
12
Radu Emilian (coordinator), Managementul firmei, Editura A.S.E. 2003, pag. 92.
Pagina 51 din 91

FRN = Cp Ai
Unde:
FRN= fond de rulment net sau permanent;
Cp = capital permanent;
Ai = active imobilizate.

Daca tinem seama de capitalul propriu, vom avea fondul de rulment propriu si se
calculeaza cu urmatoarea relatie:

FRp = Cpr Ai
Unde:
FRp= fond de rulment propriu;
Cpr = capital propriu;
Ai = active imobilizate.
A doua formulare a fondului de rulment net pe baza partii de jos abilantului se
determina ca diferenta intre active circulante si datorii pe termen scurt dupa relatia:

FRN = Ac Dts
Unde:
FRN= fond de rulent net;
Ac = active circulante;
Dts = datorii pe termen scurt.
Fondul de rulment permite firmei desfasurarea normala a circuitului economic. In
cazul in care acest fond de rulment este sub necesarul acoperirii activelor circulante, se
produce o decapitalizare care creaza perturbatii in desfasurarea normala a circuitului
economic si care determina firma sa apeleze la credite bancare sau sa nu isi onoreze o serie
de obligatii financiare catre creditori, catre bugetul de stat, etc.

Pagina 52 din 91
2.6.1.Interpretarea fondului de rulment
In functie de marimea celor doua mese bilantiere din partea de
sus a bilantului financiar pot fi puse in evidenta urmatoarele trei situatii:
1 Capitaluri permanente > Active imobilizate FRN > 0

Fondul de rulment este pozitiv, capitalurile permanente asigura
finantarea integrala a activelor imobilizate, excedentul fiind utilizat pentru acoperirea
financiara a unei parti din activele circulante.
2 Capitaluri permanente < Active imobilizate FRN < 0
Fondul de rulment negativ denota o stare de dezechilibru financiar, care trebuie
analizata in functie de specificul activitatii desfasurate de intreprindere.
Aceasta situatie reflecta nerespectarea principiului de finantare, potrivit caruia nevoile
permanente sunt finantate din resurse permanente, deoarece o parte din resursele temporare
este utilizata pentru finantarea unor nevoi permanente
13
.
Din punct de vedere al solvabilitatii, intreprinderea se afla in imposibilitatea de a
rambursa datoriile pe termen scurt.
3 Capitaluri permanente = Active imobilizate FRN = 0
In activitatea practica este putin probabil sa se intalneasca, o asemenea situatie, insa
ea denota un echilibru perfect intre cele doua mese bilantiere.
Intre activele circulante, ca lichiditati potentiale (incasearea creantelor, pastrarea unor
disponibilitati) si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt pot exista urmatoarele situatii:
1 Active circulante > Datorii pe termen scurt FRN > 0

Reprezentarea reflecta existenta unui excedent de lichiditati potentiale pe termen scurt
fata de exigibilitatile potentiale aceleasi perioade.
13
Aurel Isfanescu, Vasile Robu, Ion Anghel, Evaluarea intreprinderii, Editura Tribuna Economica, Bucuresti,
2001, pag. 89.
Pagina 53 din 91
Situatia se apreciaza favorabil, deoarece activele circulante transformabile in
lichiditati pe termen scurt permit nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt
ci si degajarea unor lichiditati excedentare.
2 Active circulante < Datorii pe termen scurt FRN < 0
Este o situatie anormala, grava. Firma are dificultatii financiare serioase, un semn al
riscului de faliment, nu se mai poate face nici o plata.
Exista posibilitatea de redresare daca se pot renegocia, convenabil scadentele
imprumuturilor si daca se accelereaza viteza de rotatie a activelor circulante, pentru a crea
lichiditati.
3 Active circulante = Datorii pe termen scurt FRN = 0
Solvabilitatea pe termen scurt poate fi in siguranta, dar acest echilibru este fragil, el
poate fi compromis de orice dereglare in realizarea creantelor.
Fondul de rulment permanent nul, constitue un semn de alarma si atrage atentia
asupra frgilitatii echilibrului financiar al intreprinderii.
In aceste conditii creditorii devin circumspecti asupra capacitatii intreprinderii de a-si
onora obligatiile de plata devenite scadente.
2.6.2. Necesarul de fond de rulment
Tinand seama de echilibrul care trebuie sa existe intre nevoile temporare si resursele
temporare, bilantul patrimonial scoate in evidenta un indicator de echilibru financiar denumit
necesarul de fond de rulment
14
.
Variatia nevoii de fond de rulment este un element important in determinarea fluxului
de disponibilitati si, implicit, in stabilirea valorii intreprinderii prin metoda fluxurilor
actualizate de lichiditati.
Necesitatile de finantare a productiei, a ciclului de exploatere sunt acoperite in cea
mai mare parte din surse temporare corespunzatoare (datorii exploatere : furnizori, creditori,
etc.)
14
I. Bogdan, Tratat de management financiar-bancar, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag 72.
Pagina 54 din 91
Necesarul de fond de rulment exprima volumul fondului de rulment ce se prevede
(din surse proprii si atrase) sa asigure activele circulante (stocuri, creeante si alte active)
determinate pe baza unor viteze de rotatie normale la scara nationala si comparabile cu
uzantele internationale.
Necesarul de fond de rulment se determina ca diferenta intre alocarile ciclice (active
circulante cu exceptia lichiditatilor : stocuri si creante) si sursele ciclice (datorii pe termen
scurt : datorii de exploatare si credite de trezorerie).
NFR = Alocari ciclice Surse ciclice

Necesarul de fond de rulment se mai poate modifica separand elementele legate de
exploatare de cele din afara exploatarii.
NFR = NFRE + NFRAE
Unde :
NFRE = necesarul de fond de rulment pentru exploatere;
NFRAE = necesarul de fond de rulment in afara exploatarii.
Elementele strict legate de exploatare inglobeaza stocurile, creantele, avansurile de la
clienti,datoriile fata de furnizori, alte decontari ce permit sa se stabileasca necesarul de fond
de rulment pentru exploatare.
NFRE = Stocuri + Creante Avansuri Furnizori Alte decontari
Necesarul de fond de rulment in afara exploatarii se poate determina potrivit relatiei:
NFRAE = UAE RAE

Unde:
UAE = utilizari in afara exploatarii;
RAE = resurse in afara exploatarii.
Pagina 55 din 91
Elementele din afara exploatarii cuprind resursele care exprima obligatii fata de Stat,
fata de actionari pentru plata dividendelor, fata de salariati pentru salarii si participare la
profit si fata de alti creditori
15
.
In cazul in care acest indicator este pozitiv, exista un surplus de nevoi temporare
ciclice in raport cu sursele temporare ciclice posibile de mobilizat.
Situatia poate fi considerate normala, cu conditia ca ea sa fie rezultatul unei politici de
investitii privind cresterea stocurilor si creantelor.
Necesarul de fond de rulment poate ilustra o discrepanta intre lichiditatea stocurilor si
a creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare.
Daca indicatorul de echilibru financiar inregistreaza semnul minus, atunci exista un
surplus de surse temporare ciclice in raport cu nevoile personale de capitaluri circulante.
O situatie poate fi interpretata ca fiind pozitiva, daca este rezultatul accelerarii vitezei
de rotatie a activelor circulante si a angajarii de datorii cu scadente, cu termene mai lungi,
adica s-au urgentat incasarile si s-au relaxat platile.
Nevoia de fond de rulment negativa evidentiaza o situatie nefavorabila, daca ea este
consecinta unei intreruperi temporare in aprovizionarea si reinoirea stocurilor sau in
activitatea de productie.
Necesarul de fond de rulment determinat potrivit metodologiei de mai sus are un
caracter static. Din acest motiv se recomanda completarea analizei patrimoniala cu un studiu
dinamic care reflecta nevoile normative ale ciclului de exploatare determinate in functie de
cifra de afaceri, durata stocurilor fizice si financiare, intensitatea fluxurilor internationale si
structura costurilor de productie. Corelarea volumului de active cu marimea nevoii de fond de
rulment confera acesteia, din urma, un caracter dinamic.
2.6.3.Trezoreria neta a intreprinderii
Ca efect a desfasurarii activitatii, in inteprindere se nasc fluxuri de intrare si iesire de
numerar. Fluxurile sunt generate de o multime de activitati referitoare la vanzari si cumparari,
formarea, majorarea si remunerarea capitalelor, efectuarea cheltuielilor de investitii si de
functionare,etc., cu mentiunea ca trezoreriei ii revine sarcina de a organiza, de a asigura
legaturile dintre ele.
15
V. Dragota, Management financiar, vol. II, Politici financiare de intreprindere, Editura Economica Bucuresti,
2003, pag. 114.

Pagina 56 din 91
Tezoreria reprezinta o serie de activitati specializate de organizare si gestionare a
fluxurilor de intrare si iesire de moneda, de administrare a lichiditatilor si a unor credite pe
termen scurt.
Trezoreria poate fi organizata intr-un compartiment (serviciu) al directiei financiare,
daca intreprinderea este de proportii mari.
Acest resort are legaturi importante cu piata monetara si financiara, preocupandu-se
de asigurarea lichiditatilor intreprinderii, de plasarea cu eficienta a excedentelor de evaluare a
surselor de finantare, de elaborare si urmarire a bugetelor si a planurilor de Trezorerie, etc.
Asigurarea lichiditatii este sarcina de baza a Trezoreriei deoarece intreprinderea fiind
angajata intr-un sistem complex de raporturi economice si financiare, trebuie sa faca fata
tuturor obligatiilor banesti.
Trezoreria, ca simplu element a directiei financiare a intreprinderii, este o entitate
coerenta si multiforma care devine in marea intreprindere, manifestarea operationala a
functiei financiare, intr-un moment cand aceasta din urmaisi asuma un rol strategic in
crestere.
Trezoreria este imaginea disponibilitatilor monetare aparute din evolutia curenta a
incasarilor si platilor, disponibilitati care trebuie sa faca fata scadentelor in mod continuu.
Trezoreria permite aprecierea gradului de carenta al schimburilor strategice efectuate
de intreprindere si anume capacitatea de a genera lichiditatii, ca parte a rezultatelor obtinute,
degajate in cursul exercitiului si facultatea de a mentine, dupa acoperirea diferentelor
prelevarii, un sold
de trezorerie capabil cu investitiile de efectuat.
Trezoreria evidentiaza rezultatul intregii activitati a intreprinderii si modul de
respectare a cerintelor echilibrului financiar.
Obiectivul trezoreriei intreprinderii consta in determinarea stopului monetar de care
intreprinderea are nevoie pentru a face fata diverselor sale plati pe durata unei perioade si de
a cerceta maniera in care acest stoc poate fi constituit.
Trezoreria este din punct de vedere financiar inima intreprinderii. Ea cerceteaza
fluxurife de intrare si de iesire, atat in afara exploatarii cat si din operatiunile de exploatare.
Preocuparile cat mai intense pentru gestiunea trezoreriei sunt motivate de unele
fenomene de instabilitate economica atat macroeconomica cat si microeconomica: cresterea
inflatiei, aratei dobanzii, precum si scaderea ratelor de restabilitate si a gradului de
autofinantare.
Pagina 57 din 91
Trezoreria reprezinta tabloul disponibilitatilor monetare si a plasamentelor pe termen
scurt, aparute din evolutia curenta a incasarilor si platilor, respectiv a plasarii excedentului
monetar.
Trezoreria evidentiaza surplusul de surse de finantare ce se degaja din intreaga
activitate economica, respectiv diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de
rulment.
T = FRN NFR
Unde:
T = trezorerie;
FRN = fond de rulment permanent;
NFR = necesarul de fond de rulment.
O definitie mai completa a trezoreriei
poate fi data de suma elementelor constitutive
ale acesteia ca active si pasive de trezorerie.
Elementul de baza in aceasta definire
il reprezinta lichiditatile (disponibilitatiile
banesti), iar alaturi de ele apar activele
financiare de trezorerie si in pasiv cursurile bancare sub forma creditelor de trezorerie.
Acestea sunt evidentiate in tabelul de mai jos:
Tabelul 1.
FRN = Cp Ai
NFR = Ac Dex
T = Db Ct
Activ = Pasiv
_________________________
Ai + Ac + Db = Cp + Dex + Ct
Ac + Db Dex-Ct = Cp-Ai
Pagina 58 din 91
Componenta activelor si
pasivelor de trezorerie.
Active imobilizate
Ai
A
ctive circulante
Ac

Disponibilitati banesti
Db
Capitaluri permanente
Cp
Datorii de exploatare
Dex
Credite de trezorerie
Ct

(Ac-Dex) + (Db- Ct) =Cp Ai
NFR + T=FRN
FRN - NFR T = 0
_________________________
T = FRN NFR
Aceasta ultima egalitate este definita de catre unii analisti ecuatia financiara a
bilantului, trezoreria fiind indicatorul care asigura echilibrul dintre resursele si utilizarile
bilantiere.
Trezoreria se mai poate determina si ca diferenta intre disponibilitatile banesti
inclusiv plasamente si imprumuturile pe termen scurt:
T = Db Its
Unde:
T = trezoreria;
Db = disponibilitatiile banesti inclusiv plasamente;
Its = credite curente plus soldul creditor al bancii.
Principalele sarcini ale trezoreriei constau in:
-prevederea si asigurarea diferitelor fluxuri de intrare si de iesire ale trezoreriei;
-asigurarea lichiditatii intreprinderii;
-evaluarea diferitelor tipuri de plaeamente si plasarea excedentului de trezorerie;
-aprecierea, evaluarea diferitelor surse de finantare pe termen scurt;
-stabilirea bugetului trezoreriei si previziunea trezoreriei.
Diferenta pozitiva intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment evidentiaza
existenta disponibilitatilor banesti, in conturi bancare si in casa, iar trezoreria este pozitiva.
Aceasta diferenta favorabila se regaseste intr-o inbogatire a trezoreriei, intrucat
existenta lichiditatilor permite rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cat si
efectuarea diverselor plasamente eficiente si in deplina siguranta pe piata monetara si de
capital. Se poate vorbi chear de o autonomie financiara pe termen scurt.
Nu intodeauna o trezorerie pozitiva reflecta o situatie favorabila, existenta pe termen
lung a disponibilitatilor banesti poate reprezenta o insuficienta utilizare a lor.
Pagina 59 din 91
Trezoreria pozitiva (FR>NFR)
poate fi reprezentata astfel:
Necesarul de fond de rulment
Trezoreria pozitiva
Fond
de rulment
Fig.1 Reprezentarea trezoreriei pozitive.
Trezoreria negativa (FR<NFR) releva un dezechilibru financiar la incheerea
exercitiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen
scurt. Ea poate fi reprezentata astfel:

Fig.2. Reprezentarea trezoreriei negative.
In aceasta situatie intreprinderea este dependenta de resursele financiare externe. Se
urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite prin negocierea mai
multor surse te capital (credite de trezorerie, credite de scont, etc.).
Echivalenta dintre fondul de rulment financiar si nevoia de fond de rulment
(FR=NFR) exprima un echilibru al trezoreriei complect asigurat.
Cresterea trezoreriei nete pe perioada de exercitiu contabil reprezinta fluxul monetar
net al perioadei numit cash-flow:
CF = TN1 TN0
Unde:
CF = cash-flow-ul perioadei;
TN0= trezoreria neta la inceputul exercitiului contabil;
TN1= trezorerioa neta la sfarsitul exercitiului contabil.
In situatiile in care fluxul monetar net al exercitiului este pozitiv are loc o crestere a
capacitatii reale de finantare a investitiilor, o inbogatire a activului net real, o majorare a
averii proprietarilor.
Un flux monetar net al exercitiului negativ sugereaza o diminuare a capacitatii reale
de autofinantare a investitiilor. Aceasta inseamna o reducere a activului net real, o saracie a
valorii proprietatii.
Pagina 60 din 91
Necesarul de fond de rulment
Fond de rulment
Trezoreria negativa
Se poate concluziona ca trezoreria este un element esential si in acelas timp principala
restrictie a gestiunii financiare a intreprinderii. In ea se reflecta atat rezultatele pozitive cat si
cele negative ale activitatii intreprinderii, precum si decioziile legate de echilibrul financiar.
Nu intodeauna o intreprindere care incheie exercitiul financiar cu profit are si o
trezorerie pozitiva, adica disponibilitatile in banca si/sau in casa. Din datele statistice rezulta
ca, de cele mai multe ori, falimentul se datoreaza slabiciunilor ivite in gestiunea trezoreriei.
2.6.4.Situatia neta a intreprinderii
Pornind de la abordarea juridica a bilantului numerosi analisti financiari utilizeaza
conceptul de situatie neta, estimand contabil valoarea drepturilor pe care le detin proprietarii
asupra intreprinderii.
Situatia neta a intreprinderii se determina pornind de la elementele componente ale
activului (bunuri detinute de intreprindere si creante) si ale pasivului bilantier (capitaluri
proprii si datorii).
SITUATIA NETA = ACTIV TOTAL DATORII TOTALE
Situatia neta poate fi considerata un indicator primar sau preliminar efectuarii unei
analize financiare, avand capacitatea de a reflecta modul de gestionare al intreprinderii.
Indicatorul situatiei neta exprima valoarea activului realizabil la un
moment dat. Proprietarii, actionarii si creditorii sunt interesati sa cunoasca situatia
neta a unei intreprinderi. Pe de-o parte actionarii si proprietarii intreprinderii vor sa cunoasca
valoarea pe care o detin, iar pe de alta parte creditorii vor sa cunoasca activul nerealizabil
care constitue gajul creantelor lor. Situatia neta ilustreaza sumele ce revin asociatilor sau
actionarilor in caz de lichiditate.
Situatia neta pozitiva si crescatoare evidentiaza o gestiune economica sanatoasa ca
rezultat al reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de capital. Cresterea
situatiei nete evidentiaza realizarea unuia dintre obiectivele intreprinderii si anume
maximizarea valorii acesteia.
Situatia neta negativa reflecta o situatie prefalimentara consecinta a incheierii cu
pierderi a exercitiilor financiare precedente.
Pagina 61 din 91
Fondul de rulment, necesarul defond de rulment, trezoreria neta, situatia neta sunt
elemente de management financiar minimale care trebuie sa faca parte din informatiile pe
care managerii le primesc periodic, mai ales ca implicatiile acestora evolutii pot fi negative.
2.6.5. Ratele structurii financiare
Performanta financiara sau lipsa de performanta a intreprinderii poate fi pusa in
evidenta si de o multitudine de rate care formeaza un adevarat sistem de indicatori, construiti
pe baza elementelor bilantiere.
Acest sistem de indicatori are capacitatea de caracteriza pana in cele mai mici detalii
aspectele financiare ale activitatii desfasurate de o intreprindere
16
.
Ratele caracterizeaz modalitile de realizare a echilibrului financiar pe termen
lung ;indicatorul termen scurt, apreciaz importan ndatorrii asupra gestiunii financiare a
ntreprinderii, evideniind i principalele mutaii intervenite n structura mijloacelor i
surselor generate de schimbrile interne i de interaciunea cu mediul economico-social.
Ratele structurii financiare cuprind, n sintez, trei grupe:
ratele de echilibru financiar;
ratele de ndatorare;
ratele privind structura activului i pasivului.
2.6.5.1. Ratele echilibrului financiar
Ratele echilibrului financiar sunt de fapt expresia realizrii echilibrului financiar pe
termen lung i scurt i a echilibrului funcional, evideniind existena sau inexistena fondului
de rulment (FR), a necesarului de fond de rulment (NFR) i a trezoreriei nete (TN)
(indicatorii de echilibru financiar).
Din aceast categorie fac parte ratele de finanare i ratele de lichiditate.
Ratele de finanare pun n eviden modalitile de finanare a investiiilor
ntreprinderii, investiii care pot fi: strategice, de exploatare i de echilib.
Rata de finanare a imobilizrilor sau Rata fondului de rulment evideniaz condiiile
de finanare ale imobilizrilor. Poate fi exprimat prin dou modaliti, dup cum fondul de
16
A. Baicusi, Analiza economico-financiara, Editura Economica, Bucuresti, 2004, pag 105.
Pagina 62 din 91
rulment este determinat n optica funcional (fond de rulment funcional: FRF, sau fond de
rulment net global: FRNG), sau n optica analizei lichiditate exigibilitate (fond de rulment
net: FRN sau financiar).
e imobilizat Active
durabile Resurse
R
frf

sau
nete e imobilizat Active
permanente Capitaluri
R
FRN

O valoare supraunitar semnific faptul c ansamblul imobilizrilor este finanat din
resursele durabile, respectiv din capitalurile permanente. Aceast durat exprim n termeni
relativi un indicator echivalent celui de fond de rulment n valoare absolut.
Creterea valorii raportului corespunde teoretic unei ameliorri a structurii de
finanare, iar diminuarea lui exprim o deteriorare a situaiei cu excepia cazului n care
aceasta este voluntar i datorat stabilizrii structurilor financiare (reducerea capitalurilor
proprii iniial foarte ridicate, rambursarea mprumuturilor neutilizate).
n termeni nominali, valoarea ratei nu reflect ntocmai realitatea, ntruct
omogenitatea ntre numrtor i numitor este adesea denaturat de inflaie.
De asemenea, poate fi determinat o rat referitoare la finanarea proprie a
imobilizrilor, denumit rata fondului de rulment propriu, sau rata de finanare a capitalurilor
proprii, care se dorete a fi supraunitar.
nete imob. Active
proprii Capitaluri
R
FRpropriu

2. Rata autofinanrii investiiilor (R
AF
) msoar partea investiiilor autofinanate i
poate fi exprimat cu ajutorul raportului:
NFRE IE
CAF
R
AF
+
Unde:
CAF = capacitatea de autofinanare
IE = investiiile exerciiului
NFRE = variaia necesarului de fond de rulment

Pagina 63 din 91
Dac valoarea raportului este mai mare dect 1, nseamn c ntreprinderea are
capacitatea de autofinanare suficient pentru a finana noile investiii precum i creterea
necesarului de fond de rulment pentru exploatare generat de acestea.
3. Rata de investire (Rinv), determin, mai exact dect precedenta (RAF), proporia de
investire a ntreprinderii, n cursul exerciiului, fcnd posibil aprecierea creterii
ntreprinderii n raport cu politica de investiii promovat.
ad. Valoarea
anual Inv.
R
INV

4. Rata finanrii activului economic (R
AE
), comparnd valoarea capitalului financiar,
pune n eviden echilibrul financiar funcional, dac valoarea sa este supraunitar.
economic Capital
durabile Resurse

exploatare pentru NFR stabile Nevoi
durabile Resurse
R
AE

+
Aceast rat trebuie analizat n strns corelaie cu rata de finanare a imobilizrilor.

Astfel, dac rata finanrii activului economic este subunitar, iar rata de finanare a
imobilizrilor este supraunitar, ntreprinderea trebuie s recurg la credite bancare pentru a
putea finana excedentul nevoilor de fond de rulment pentru exploatare n raport cu resursele
durabile.
Se ridic urmtoarea problem: resursele durabile pot s finaneze ciclul de
exploatare? Pentru soluionarea acestei probleme facem apel la analiza funcional, care
confer necesarului de fond de rulment pentru exploatare un caracter dual, corespunztor
elementelor structurale i conjuncturale. De aceea, componenta structural poate fi, n mod
normal, finanat de resurse stabile, n timp ce componenta conjunctural (legat de
sezonalitate, conjunctur economic, etc) trebuie finanat de credite bancare curente.
5. Analiza echilibrului funcional (R
AE
) poate fi completat cu rata de finanare a
necesarului de fond de rulment pentru exploatare (R
NFRE
), care evideniaz proporia
corespunztoare din fondul de rulment funcional ce finaneaz partea cea mai stabil a
necesarului de fond de rulment legate de exploatare (stocurile)
17
.
) NFRE ( exploatare pentru rulment de fond de Nevoia
functional rulment de Fond
R
NFRE

17
M. Petcu, Analiza economico-financiara a intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti, 2003, pag. 73.
Pagina 64 din 91
Raportul se consider satisfctor dac necesarul de fond de rulment funcional
reprezint 2/3 din stocuri. Aceast rat reprezint, n general, marele inconvenient de a
compara un element static (fondul de rulment) cu un element fluctuat (stocurile).
6. Rata de finanare bancar a exploatrii sau rata creditelor de trezorerie (R
CT
),
complementar cu rata de finanare a necesarului de fond de rulment pentru exploatare,
msoar gradul n care ntreprinderea angajeaz credite bancare pe termen scurt pentru a
suplini capacitatea de autofinanare a investiiilor de exploatare.
exploatare pentru rulment de fond de Nevoia
e trezoreri de Credite
Rct
B. Ratele de lichiditate si de solvabilitate caracterizeaz situaia financiar a
ntreprinderii, pornind de la structura bilanului financiar (etajul inferior al acestuia). n fapt,
ratele msoar capacitatea de plat a ntreprinderii, respectiv solvabilitatea pe termen scurt.
Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in
bani. Ea poate exprima si capacitatea unei entitati economice de a face fata obligatilor sale de
plata pe termen scurt.
Ratele de lichiditate sunt semnificative n cazul unei comparaii ntre ntreprinderi din
acelai sector sau ntre ratele cronologice realizate de aceeai ntreprindere.
Gradul n care ntreprinderea poate face fa datoriilor pe termen scurt, este dat de un
sistem de rate de lichiditate, care cuprinde:
rata lichiditii generale ( globale );
rata lichiditii reduse;
rata lichiditii imediate.
1. Rata lichiditii generale (R
LG
), sau rata capacitii de plat a ciclului de exploatare,
reprezint un mod de exprimare relativ a fondului de rulment financiar.
Lichiditatea general reflect posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se
transforma ntr-un termen scurt n lichiditi pentru a satisface obligaiile de plat exigibile.
Lichiditatea global se apreciaz favorabil atunci cnd rata lichiditii generale are o mrime
supraunitar (cuprins ntre 2 i 2,5%).
an un sub ate exigibilit cu Pasive
an un sub e lichiditat cu Active
R
LG

Pagina 65 din 91
sau
scurt termen pe exigibile Datorii
circulante Active
R
LG

Valoarea supraunitar dovedete c, cel puin pe termen scurt, ntreprinderea are
capacitatea de a-i achita datoriile exigibile. Aceasta constituie pentru banc, un grad de
siguran, n acordarea noilor credite, concretizat n existena unui fond de rulment financiar
i permite ntreprinderii s fac fa incidentelor care apar n micarea activelor circulante,
sau unor deteriorri n valoarea acestora.
Cu ct raportul este mai mare dect 1, cu att mai mult ntreprinderea este pus la
adpost de o insuficien de trezorerie care ar putea fi provocat de rambursarea datoriilor la
cererea clienilor.
Lichiditatea general, ns, are o marj sporit de aproximare, datorit numrului
mare de variabil care o influeneaz, cum ar fi: natura sectorului de activitate, structura
activelor circulante, rotaia activelor circulante, intensitatea sezonalitii, etc. De acea,
lichiditatea trebuie stabilit i prin implicarea n analiz a gradului de realizare a activelor,
respectiv pasivelor circulante.
Rata lichiditii generale compar ansamblul lichiditilor poteniale (active
transformabile n moned pe termen scurt) cu exigibilitile poteniale (datorii rambursabile
pe termen scurt). Dac lichiditile sunt mai mici dect exigibilitile poteniale (R
LG
< 1),
nseamn c datoriile exigibile pe termen scurt nu sunt acoperite, n principiu, de capitalurile
circulante, astfel c fondul de rulment financiar a devenit negativ.
Aceasta nseamn c stocurile se reduc treptat, pentru a putea achita datoriile exigibile
pe termen scurt, fr a stnjeni continuitatea produciei, iar datoriile se rennoiesc n mod
constant.
n ceea ce privete analiza evoluiei lichiditii, nu este suficient ca raportul s fie
supraunitar, ci este necesar ca sensul acesteia s fie cresctor. O evoluie descendent a
lichiditii ilustreaz o activitate n declin, creditorii trebuind s fie circumspeci n acordarea
de noi mprumuturi.
2. Rata lichiditii reduse (R
LR
) exprim capacitatea ntreprinderii de a-i onora
datoriile, pe termen scurt, din creane i disponibiliti.
an un sub exigibile Pasive
Stocuri - an 1 sub e lichidabil Active
R
LR

sau
Pagina 66 din 91
scurt termen pe exigibile Datorii
litati Disponibi Creante
R
LR
+
Valoarea supraunitar a ratei evideniaz faptul c stocurile nu sunt finanate prin

datorii pe termen scurt (cel puin prin avansuri i prin aconturi primite de la clieni).
n general, raportul este subunitar i nu produce dificulti, n condiiile n care
ntreprinderea dispune de stocuri sntoase i previziuni de trezorerie corecte.
n teoria economic, sunt preri potrivit crora o rat cuprins ntre 0,8 i 1 ar
reprezenta situaia optim n ceea ce privete solvabilitatea parial.
3. Rata lichiditii imediate (R
LI
) sau rata capacitii de plat imediat, caracterizeaz
capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor, innd cont de ncasrile (disponibilitile
existente). Ea asigur interfaa elementelor cele mai lichide ale activului cu obligaiile
imediat exigibile ale pasivului
18
.
exigibile imediat itati Disponibil
i lichiditat sau itati Disponibil
R
LI

Teoria economic apreciaz corespunztoare o rat a lichiditii imediate mai mare de
0,3. Capacitatea de plat este o rezultat a fluxurilor materiale i bneti, un efect i o
condiie a rotaiei de ansamblu a fondurilor i a echilibrului financiar, fiind satisfctoare
atunci cnd ntreprinderea dispune de lichiditi i alte valori transformabile imediat n
moned corespunztoare acoperirii obligaiilor scadente.
Interpretarea ratei implic i alte informaii referitoare la condiiile de desfurare a
activitii. Dei teoretic, o rat ridicat indic o lichiditate ridicat, ea poate avea i alte
semnificaii, cum ar fi, folosirea neeficient a resurselor disponibile.
O valoare ridicat nu poate fi garania unei solvabiliti, dac restul activelor
circulante are un grad redus de lichiditate.
O valoare redus a ratei de lichiditate imediat poate fi compatibil cu meninerea
echilibrului financiar, dac ntreprinderea minimizeaz valoarea ncasrilor sale, deinnd n
schimb valori de plasament, creane, stocuri uor lichidabile n concordan cu exigibilitatea
obligaiilor imediate.
Meninerea capacitii de plat este rezultatul activitii complexe desfurate de
ntreprindere n sectoarele de aprovizionare, producie, comercializare i impune luarea unor
msuri tehnice, economice i financiare, care s asigure un circuit normal al capitalurilor.
18
Caruntu Constantin, Caruntu Genu, Tanasoiu Georgiana, Management financiar, teorie si aplicatii, Editura
Academica Brancusi, Tg-Jiu, 2003, pag. 110.
Pagina 67 din 91
Rata lichiditii imediate este un indicator puin relevant, datorit instabilitii
ncasrilor. De aceea, capacitatea de plat reclam o corelare judicioas a termenelor de plat
a obligaiilor cu cele de ncasare a drepturilor bneti. Pentru a spori fiabilitatea analizei,
trebuie luat n calcul viteza de rotaie a capitalurilor.
Solvabilitatea exprima capacitatea unei entitati economice de a face fata obligatiilor
banesti, respectiv de a-si respecta platile la termenele scadente, fiind in relatie directa cu
gradul de indatorare a acesteia
19
.
Solvabilitatea poate fi exprimata prin intermediul mai multor indicatori, astfel:
1.Gradul n care ntreprinderea face fa datoriilor totale este dat de rata solvabilitii
pe termen lung (R
STL
), exprimat prin raportul:
totale Datorii
totale Datorii proprii Capitaluri

totale Datorii
total Activ
R
STL
+

Valoarea raportului mai mare dect 1,5 dovedete c ntreprinderea are capacitatea de
a-i achita obligaiile bneti, imediate i
deprtate fa de teri.
ntreprinderea poate fi solvabil chiar dac, la un moment dat, din lips de lichiditate
nu prezint capacitate de plat. Solvabilitatea este generat de o activitate eficient, iar lipsa
capacitii de plat i a lichiditii poate avea caracter temporar dac ntreprinderea se
bazeaz pe o solvabilitate general.
Aceast rat exprim n termeni relativi un indicator echivalent n valoare absolut
corespunztor activului neangajat n datorii: situaie net.
O valoare mai mic de 1,5 evideniaz riscul de insolvabilitate pe care i lichiditatea-a
asumat furnizorul de fonduri puse la dispoziia ntreprinderii, risc evideniat i, n analiza
echilibrului financiar, de valoare negativ a situaiei nete. n cazul n care dificultile
financiare ale unei ntreprinderi devin periodice acestea pot pune n pericol echilibrele
fundamentale i pot afecta, att imaginea firmei ce capt o reputaie de ru platnic, ct i
desfurarea activitii viitoare.
2.6.5.2.Ratele de ndatorare
19
Gheorghe Valceanu , Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiza economico-financiara, Editura Economica,
Bucuresti, 2004, pag. 214.
Pagina 68 din 91
Ratele de ndatorare, dimensionate n optica analizei lichiditate-exigibilitate,
evideniaz importana ndatorrii asupra gestiunii financiare a ntreprinderii.
Comparnd finanarea extern prin datorii, cu fondurile proprii, ratele pun n eviden
componena datoriilor din pasiv, dar i repartiia capitalurilor permanente ntre fondurile
proprii i cele mprumutate pe termen mediu i lung
20
.
Se pot stabili urmtoarele rate de ndatorare:
1.Coeficientul total de ndatorare sau rata levierului (Lichiditatea ) reflect gradul n
care capitalurile proprii asigur finanarea activitii ntreprinderii. Acest indicator poate fi
interpretat i ca o rat a autonomiei financiare a ntreprinderii, indicnd gradul n care
angajamentele sale, pe termen lung i scurt, sunt garantate de capitalurile proprii ale
ntreprinderii.

proprii Capitaluri
) scurt i lung termen ( totale Datorii
L
Cu ct rata levierului este mai mare dect 1, cu att ntreprinderea va depinde mai
mult de creanierii si. Dac levierul este subunitar, banca
va acorda n continuare mprumuturi n condiii de garanie sigur.
2. Rata datoriilor financiare (R
DF
) exprim gradul de ndatorare pe termen lung.
mediu) i lung (termen financiare Datorii
RDF
ntreprinderea poate beneficia n continuare de credite bancare pe termen lung i
mediu, dac rata datoriilor financiare este mai mic dect 0,5.
3. Rata independenei financiare a ntreprinderii (R
IF
), complementar cu rata
datoriilor financiare, msoar ponderea capitalurilor proprii n ansamblul resurselor
permanente.
proprii Capitaluri
RIF
20
Ion Stancu, Finante, piete financiare si gestiunea portofoliului. Investitii reale si finantarea lor. Analiza si
gestiunea financiara a intreprinderii. Editia a III-a.Editura Economica, Bucuresti, 2002.pag. 86.
Pagina 69 din 91
n general, rata trebuie s fie superioar sau cel puin egal cu 0,5 din aceleai
considerente impuse de normele bancare n relaiile de credit
cu ntreprinderea.
4. Rata capacitii de mprumut (R
CI
) compar resursele proprii cu mprumuturile
contractate pe termen lung.
la termen a ndatorare
proprii Capitaluri
RCI
n cazul n care resursele proprii sunt mai mici dect datoriile la termen, respectiv R
CI
< 1, capacitatea teoretic de mprumut a ntreprinderii este saturat. De aceea, normele
bancare recomand un raport supraunitar.
5. Rata capacitii de rambursare, sau rata acoperirii creditelor, exprim, teoretic, n
numr de ani, capacitatea ntreprinderii de a rambursa n totalitate mprumuturile contractate
pe termen lung (RCRTL).
are autofinan de a Capacitate
lung) (termen i mprumutur
RCRTL
Cu ct valoarea raportului este mai mic cu att mai mare (bun) va fi capacitatea de
rambursare. Intervalul maxim, impus de normele bancare, pentru rambursarea teoretic a
mprumuturilor la termen prin capacitatea de autofinanare reprezint 3 ani, iar (R
CRT
) pentru
rambursarea datoriilor totale (termen lung i scurt) 4 ani
21
.
are autofinan de a Capacitate
scurt) i lung (termen totale i mprumutur
RCRT
6. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (R
PC
) pune n eviden capacitatea de
plat a costului ndatorrii, separnd ntreprinderile sntoase de cele falimentare.
exploatare de brut Excedent
RPC
21
Troaca Victor, Management financiar-bancar. Lucrari explicative, Editura Tribuna Economica< Bucuresti,
2001, pag 275.

Pagina 70 din 91
Dac raportul este mai mare dect 0,6 ntreprinderea analizat se confrunt cu
dificulti de gestiune financiar riscnd s intre n stare de faliment.
7. Costul ndatorrii, sau rata medie a dobnzii (R
DOB
), poate fi
exprimat prin raportul:
totale i mprumutur
RDOB
n msura n care rata medie a dobnzii este inferioar ratei de rentabilitate economic
a ntreprinderii analizate, ndatorarea favorizeaz finanarea prin mprumuturi. n aceast
situaie apare efectul de levier cu influen benefic asupra rentabilitii capitalurilor proprii.
8. Ponderea creditelor curente n ndatorarea global (R
CC
) exprim alegerea realizat
de ntreprindere ntre mprumuturile pe termen mediu i lung i creditele bancare curente
(credite pe termen scurt).
global ndatorare
curente bancare Credite
RCC
O proporie mare a creditelor bancare curente n ndatorarea ntreprinderii poate
semnifica o situaie de vulnerabilitate care ine de tipul acestor resurse i de costul lor ridicat.
2.6.5.3. Ratele privind structura activului i pasivului
Ratele referitoare la structura bilanului contabil, sau ratele de structur patrimonial,
stabilesc ponderea fiecrui post sau grupe de posturi de activ sau pasiv n totalul bilanului
oferind posibilitatea exprimrii bilanului n procente.
Importana acestui demers const n aceea c permite identificarea caracteristicilor
majore ale structurii bilanului i ofer date cu privire la evoluiile cele mai semnificative n
timp.
Informaiile privind situaia financiar a ntreprinderii vor fi edificatoare, mai ales, n
cazul analizelor comparative n timp i spaiu.
A) Ratele privind structura activului sunt expresia simplificat a structurii productive
a ntreprinderii. Cele mai semnificative ca valoare informativ dar i frecvent recomandate de
literatura de specialitate sunt
22
:
1. Rata activelor imobilizate (R
AI
) msoar ponderea elementelor patrimoniale aflate
la dispozii ntreprinderii n mod permanent, n totalul activului.
22
Ion Stancu, Finante, piete financiare si gestiunea portofoliului. Investitii reale si finantarea lor. Analiza si
gestiunea financiara a intreprinderii. Editia a III-a.Editura Economica, Bucuresti, 2002.pag. 93.
Pagina 71 din 91
100
total Activ
e imobilizat Active
RAI
Datorit structurii diferite a activelor imobilizate, deci a gradului de investire a
capitalului diferit, teoria i practica economic recomand determinarea unor rate analitice:
a) Rata imobilizrilor corporale (R
IC
), are o mrime determinat, n general, de natura
activitii ntreprinderii:
100
total Activ
corporale i Imobilizar
RIC
Fiind dependent de specificul activitii ct i de caracteristicile tehnice ale
ntreprinderii rata va nregistra valori diferite de la o ramur la alta. Astfel, n ramurile
industriei grele i n cele care solicit echipamente importante ca volum, rata nregistreaz
valori ridicate, n timp ce n ramurile cu dotare tehnic slab, rata imobilizrilor corporale
este relativ redus.
Chiar i pentru ntreprinderile aparinnd aceleiai ramuri, rata este diferit ea
depinznd de strategia financiar a fiecreia precum i de condiiile concrete n care-i
desfoar activitatea.
Datorit incidenei diferiilor factori asupra ratei imobilizrilor corporale, este foarte
dificil de stabilit o mrime de referin, o rat optim.
Cu toate acestea specialitii apreciaz c pentru ntreprinderii comparabile rata
imobilizrilor corporale arat n ce msur firma va putea rezista unei crize economice tiut
fiind faptul c o imobilizare foarte ridicat a capitalului n active fixe implic riscul
netransformrii rapide a caestora n lichiditi.
Cu ct valoarea raportului este mai mare cu att mai greu ntreprinderea va putea s
opereze o conversie n caz de schimbare brusc a tehnicii sau a cerinelor pieei, a
preferinelor consumatorilor, etc.
b) Rata imobilizrilor financiare (RIF), dependent de legturile financiare pe care
ntreprinderea analizat le ntreine n special cu ntreprinderile la care ea deine participaii la
capitalul social, se determin prin raportul:
Pagina 72 din 91
100
total Activ
financiare i Imobilizar
RIF
Ca msur a politicii de investiii financiare, mrimea indicatorului este strns legat
de mrimea ntreprinderii. n practica financiar occidental aceasta se explic, prin valorile
mici nregistrate de rata imobilizrilor financiare la ntreprinderile mici, respectiv valorile
foarte ridicate n cazul holdingurilor
23
.
Din considerente de egalitate bilanier, se poate calcula o rat mai puin
semnificativ pentru restul imobilizrilor (necorporale plus alte valori):
100
total Activ
e imobilizat valori Alte
RRI
c) Rata activelor circulante (R
AC
), complementar cu rata activelor imobilizate, se
calculeaz astfel:
100
total Activ
circulante Active
RAC
n procesul decizional sunt operative ratele analitice privind activele circulante: rata
stocurilor, rata creanelor comerciale, rata activelor de trezorerie (disponibiliti, valori
mobiliare de plasament, etc.).
- Rata stocurilor (R
s
) este influenat de natura activitii ntreprinderii ct i de
lungimea ciclului de exploatare.
100
total Activ
) exploatare de (valori Stocuri
RS
Rata stocurilor nregistreaz valori mai ridicate la ntreprinderile din sfera produciei
i cea a distribuiei de mrfuri i foarte sczut n sfera serviciilor. Fiind determinat direct i
de durata ciclului de exploatare, la ntreprinderile cu ciclu de exploatare lung, rata va fi mai
ridicat i invers.
Nivelul stocurilor modificndu-se sub influena factorilor conjuncturali i a cerinelor
pieei, interpretarea evoluiei n timp a stocurilor necesit corelarea cu cifra de afaceri , n
23
I. Bogdan, Tratat de management financiar-bancar, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag. 82.
Pagina 73 din 91
mod normal, indicele cifrei de afaceri trebuie s depeasc indicele stocurilor, iar durata de
rennoire a stocului prin cifra de afaceri s fie ct mai mic (accelerarea rotaiei stocurilor).
Rata stocurilor poate fi, la rndul ei, descompus n rate analitice, n raport cu natura
constitutiv a stocurilor (materii prime, produse finite, mrfuri)
24
.
- Rata creanelor comerciale ( RC) reflect politica comercial a ntreprinderii i este
influenat de natura clienilor ( populaie, ntreprinderi, etc ) i de termenele de plat pe care
ntreprinderea le acord partenerilor externi din aval.
100
total Activ
comerciale Creante
R
C

Rata nregistreaz valori nesemnificative (sau nule) la ntreprinderile aflate n contact
direct cu clienii care realizeaz plata n numerar (comerul cu amnuntul, prestri de servicii
ctre populaie) i valori mai ridicate n cazul relaiilor dinte ntreprinderi cu decontri fr
numerar.
Rata activelor de trezorerie (R
AT
) reflect ponderea disponibilitilor
bneti i a valorilor mobiliare de plasament n patrimoniul ntreprinderii:
100
total Activ
e trezoreri de Activ
R
AT

Valoarea ridicat a activelor de trezorerie reflect o situaie favorabil n teoria
echilibrului financiar, dac nivelul lor depete nivelul pasivelor de trezorerie, n caz
contrar, ntreprinderea face apel la credite bancare curente pentru finanarea nevoilor de
exploatare.
B. Ratele privind structura pasivului, furniznd informaii referitoare la structura
resurselor ntreprinderii, definesc politica de finanare a ntreprinderii. Dou caracteristici
majore ale politicii de finanare rein n mod deosebit atenia, respectiv stabilitatea resurselor
i autonomia financiar global a ntreprinderii.
1. Rata care pune n eviden structura pe termen a pasivului este dat de raportul
dintre capitalurile permanente i pasivul total (ansamblul resurselor) i este un indicator
global referitor la stabilitatea finanrii, purtnd denumirea de rata stabilitii financiare.
24
Aurel Isfanescu, Vasile Robu, Ion Anghel, Evaluarea intreprinderii, Editura Tribuna Economica, Bucuresti,
2001, pag. 175.
Pagina 74 din 91
100
total Pasiv
R
SF

2. Pe de alt parte, repartiia ntre resursele proprii i datoriile din pasivul bilanului
este apreciat prin urmtoarele rate:
a. Rata autonomiei financiare globale (R
AFG
) este un indicator global referitor la
autonomia financiar a ntreprinderii apreciat n ansamblul finanrii sale.
100
total Pasiv
proprii Capitaluri
R
AFG

Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare ntreprindere valoarea
indicatorului poate s difere de la o ntreprindere la
alta fcnd dificil stabilirea unui raport optim, a unei rate de referin
25
.
Cu toate acestea, specialitii recomand ca satisfctoare o rat mai mare sau cel puin
egal cu 1/3, iar bncile folosesc ca prag minim o rat de 30% a activului net (capitaluri
proprii) fa de totalul pasivului.
b. Complementar cu aceasta se calculeaz rata de ndatorare global (RIG) care
msoar ponderea datoriilor, indiferent de durata i originea lor, n patrimoniul ntreprinderii:
100
total Pasiv
totale Datorii
R
IG

Aceast rat prin natura ei este subunitar, i pe msur ce valoarea ei se diminueaz
ndatorarea se reduce, respectiv autonomia financiar crete.
ntruct ultimele dou rate (a i b) dau o apreciere global asupra independenei
financiare a ntreprinderii, pentru a spori eficacitatea analizei se recomand completarea lor
cu ratele de ndatorare.
CAPITOLUL III
3.STUDIUL DE CAZ PRIVIND RISCUL DE FALIMENT LA S.C PARNAS S.R.L
25
Cristea H., Stefanescu M., Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 2000, pag. 132.
Pagina 75 din 91
3.1.Analiza riscului de faliment cu ajutorul metodelor patrimoniale
In cazul S.C. PARNAS S.R.L. situatia se prezinta astfel:
Sursa: S.C PARNAS S.R.L
Concluzii
-Pentru anul 2004 in cazul firmei analizate situatia se prezinta astfel:
activele curente exced datoriile curente cu 12154.1 lei, insemnand ca intreprinderea
are pe de-o parte fond de rulment pozitiv, iar pe de alta parte se inregistreaza un excedent de
lichiditate generala, ambele in suma de 12154.1 lei.
Pagina 76 din 91
Evol
utia
indic
atoril
or de
echil
ibru
patri
moni
al
Tabe
lul 1.
Nr.
Crt.
Indicatori Valori
-lei-
2004
Valori
-lei-
2005
Valori
-lei-
2006
1. Active imobilizate - 3917 5982
2. Capitaluri proprii 12154.1 4082 5821
3. Subventii pentru investitii - - -
4. Datorii ce trebuie platite intr-o
perioada mai mare de un an
- - -
5. Provizioane pentru riscuri si
cheltuieli
- - -
6. Capital permanent(2+3+4+5) 12154.1 4082 5821
7. Fond de rulment (6-1) 12154.1 165 -161
-Pentru anul 2005 situatia este urmatoarea:
activele curente exced datoriile curente cu 165 lei, intreprinderea are un fond de
rulment pozitiv, excedentul este utilizat pentru acoperirea financiara a unei parti din activele
circulante.
-Pentru anul 2006 situatia indicatorilor este urmatoarea:
activele curente sunt mai mici decat deatoriile curente cu 161 lei, aceasta insemnand
ca fondul de rulment este negativ, intreprinderea se afla intr-o stare de dezechilibru,
neputandu-si rambursa datoriile pe termen scurt.
Evolutia indicatorilor de gestiune
Tabelul 2
Nr.
Crt.
Indicatori Valori
-lei-
2004
Valori
-lei-
2005
Valori
-lei-
2006
1. Active circulante 12477.3 19968 38486
2. Cheltuieli in avans - - -
3. Active curente (1+2) 12477.3 19968 38486
perioada de pana la un an
323.2 19803 38647
5. Venituri in avans - - -
6. Datorii curente (4+5) 323.2 19803 38647
7. Cifra de afaceri neta 69948.5 61318 101531
8. Durata unei rotatii a activelor
curente (3/7)*365
65.10 zile 118.86 zile 138.35
zile
9. Durata unei rotatii a datoriilor
curente (6/7)*365
16.86 zile 117.87 zile 138.93
zile
10. Indicele de corelatie a
duratelor unei rotatii (8/9)
3.86 1 0.99
11. Numarul de rotatii a activelor
curente (7/3)
5.6 3.07 2.64
12. Numarul de rotatii a datoriilor
curente (7/6)
21.64 3.09 2.63
13. Indicele de corelatie a
numarului de rotatii (11/12)
0.26 0.99 1
Concluzii
Pagina 77 din 91
durata unei rotatii a activelor curente este de 65.10 zile, care se explica prin
intervalul de timp de aprovizionare, de stocare si de incasare.
durata unei rotatii a datoriilor curente este de 16.86 zile.
indicele de corelatie al duratelor de rotatie este de 3.86 numar de ori, adica firma
analizata isi finanteaza din resurse proprii activitatea proprie de aprovizionare si desfacere.
numarul de rotatii al activelor curente este de 5.6 inferior numarului de rotatii a
datoriilor curente 21.64, care reprezinta o rambursare mai rapida a obligatiilor, in comparatie
cu incasarile de la clienti si cu rotatia altor active curente precum si cele de natura stocurilor.
indicele de corelatie al numarului de rotatii este subunitar ceea ce inseamna ca firma
isi finanteaza afacerile din resurse proprii intr-o proportie mai mare decat din resursele atrase
temporar de la terti.
-Pentru anul 2005 situatia se prezinta astfel:
durata unei rotatii a activelor curente este de 118.86zile, care se explica prin
durata unei rotatii a datoriilor curente este de 117.88zile.
indicele de corelatie al duratelor de rotatie este de 1 numar de ori, adica firma
numarul de rotatii al activelor curente este de 3.07inferior numarului de rotatii a
datoriilor curente 3.09, care reprezinta o rambursare mai rapida a obligatiilor, in comparatie
cu incasarile de la clienti si cu rotatia altor active curente precum si cele de natura stocurilor.
indicele de corelatie al numarului de rotatii este subunitar ceea ce inseamna ca firma
isi finanteaza afacerile din resurse proprii intr-o proportie mai mare decat din resursele atrase
-Pentru anul 2006 s-a inregistrat urmatoarea situatie:
durata unei rotatii a activelor curente este de 138.35 zile, care se explica prin
durata unei rotatii a datoriilor curente este de138.93 zile.
indicele de corelatie a duratelor de rotatie este de 0.99 numar de ori, adica firma
numarul de rotatii al activelor curente este de 2.64 superior numarului de rotatii a
datoriilor curente 2.63, care reprezinta o rambursare mai lenta a obligatiilor, in comparatie cu
incasarile de la clienti si cu rotatia altor active curente precum si cele de natura stocurilor.
Pagina 78 din 91
indicele de corelatie a numarului de rotatii este supraunitar ceea ce inseamna ca
firma isi finanteaza afacerile intr-o proportie mai mica decat din resursele proprii atrase
Analiza se completeaza cu indicatorii lichiditatii patrimoniale pentru a se evidentia
riscul de lichiditate financiara
26
:
Evolutia indicatorilor de lichiditate
Tabelul 3.
Nr.
Crt.
Indicatori Valori
-lei-
2004
Valori
-lei-
2005
Valori
-lei-
2006
1. Active imobilizate - 3917 5982
2. Capitaluri proprii 12154.1 4082 5821
3. Subventii pentru investitii - - -
4. Datori ce trebuie platite intr-o
- - -
5. Provizioane pentru riscuri si
cheltuieli
- - -
6. Capital permanent (2+3+4+5) 12154.1 4082 5821
7. Fond de rulment (6-1) 12154.1 165 -161
8. Active circulante 12477.3 19968 38486
9. Cheltuieli in avans - - -
10. Active curente (8+9) 12477.3 19968 38486
perioada de un an
323.2 19803 38647
12. Venituri in avans - - -
13. Datorii curente (11+12) 323.2 19803 38647
14. Lichiditate generala (10-13) 12154.1 165 -161
15. Rata lichiditatii generale
(10/13)
3860.55% 100.83% 99.58%
16. Stocuri 8957.7 16420 38194
17. Lichiditate imediata (10-16-
13)
3196.4 -16255 -38355
18. Rata lichiditatii imediate (10-
16) /13
1088.98% 17.91% 0.75%
19. Investiti financiare pe termen
scurt
- - -
26
Anghel I., Previziunea falimentului intreprinderilor romanesti, Revista Tribuna Economica nr. 40, Bucuresti,
2000.
Pagina 79 din 91
20. Casa si conturi la banci 3519.5 3548 292
21. Trezorerie (19+20) 3519.5 3548 292
22. Lichiditatea efectiva (21-13) 3196.3 -16255 -38355
23. Rata lichiditatii efective
(21/13)
1088.95% 17.91% 0.75%
24. Datori totale (3+4+5+11+12) 323.2 19803 38647
25. Active totale (1+8+9) 12477.3 23885 44468
26. Solvabilitatea generala (25-
24)
12154.1 4082 5821
27. Rata solvabilitati generale
(25/24)
3860.55% 120.61% 115.06%
28. Gradul de dependenta
financiara (24/25)
2.59% 82.9% 86.90%
29. Rezultatul net al exercitiului 10631.5 3882 1739
30. Impozit pe profit - 740 331
31. Cheltuieli cu dobanzile - - -
32. Rata de acoperire a dobanzilor
(29+30+31)/31
- - -
33. Gradul de dependenta
financiara la termen (24/2)
2.66% 485.13% 663.92%
Concluzii
Din datele prezentate in tabelul 3 pentru anul 2004, rezulta ca firma inregistreaza o
stare de lichiditate de 2.66 lei, adica firma are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu
numerar sau cu facturi de incasat in proportie de 1088.98%.
Se inregistreaza si un excedent de solvabilitate de12154.1 lei, aspect pozitiv in care
activele curente ramase dupa acoperirea datoriilor curente se transforma rapid in numerar.
Rata solvabilitatii generale este de 3860.55%, aceasta insemnand o acoperire
excedentara a datoriilor pe termen lung.
Din datele analizate pentru anul 2005 rezulta ca firma inregistreaza o stare de
lichiditate de 485.13 lei, in proportie de 17.91%, aceasta acoperire efectuandu-se doar
partiala. Se inregistreaza un deficit de numerar de 16255 lei, aspect negativ, capacitatea de
plata fiind de 17.91%.
Firma analizata inregistreaza un excedent de solvabilitate de 4082 lei, rata
solvabilitatii generale este de 120.61%, aceasta insemnand o acoperire excedentara a
datoriilor pe termen lung.
Pagina 80 din 91
Din datele analizate pentru anul 2006 rezulta o stare de lichiditate de 663.92 lei, firma
are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar in proportie de 7.55%. Acest aspect
este acceptabil avand in vedere faptul ca rata lichiditatii imediate se incadreaza in intervalul
de siguranta financiara.
Firma analizata mai inregistreaza si un deficit de 38355lei, aspect negativ, avand in
vadere faptul ca se situeaza in afara intervalului de siguranta financiara cu aproximativ
92.45%. Aceasta inseamna ca firma are capacitatea de plata pentru datoriile curente de
aproximativ 7.55%.
3.2.Analiza riscului de faliment prin metode statistice
Analiza riscului de faliment cu ajutorul Modelului Altman in cazul S.C PARNAS
S.R.L:
Situatia unor indicatori de risc specifici Modelului Altman
Tabelul 4
Nr.
Crt.
Indicatori Valori
-lei-
2004
Valori
-lei-
2005
Valori
-lei-
2006
1 Active imobilizate - 3917 5982
2 Capitaluri proprii 12154.1 4082 5821
3 Subventii pentru investitii - - -
4 Datori ce trebuie platite intr-o
- - -
5 Provizioane pentru riscuri si
cheltuieli
- - -
6 Capital permanent (2+3+4+5) 12154.1 4082 5821
7 Fond de rulment (6-1) 12154.1 165 -161
8 Active circulante 12477.3 19968 38486
9 Cheltuieli in avans - - -
10 Datorii ce trebuie platite intr-o
perioada de un an
323.2 19803 38486
11 Venituri in avans - - -
12 Datorii totale (3+4+5+10+11) 323.2 19803 38647
13 Active totale (1+8+9) 12477.3 23885 44468
14 Rezultatul net al exercitiului 10631.5 3882 1739
Pagina 81 din 91
15 Impozit pe profit - 740 331
16 Cheltuieli cu dobanzile - - -
17 Cifra de afaceri neta 69948.5 61318 101531
18 Capital social 200 200 200
19 Dividende platite - - -
20 Flexibilitatea firmei (7/11) 0.95 0.006 0.003
21 Profit reinvestit (12-17) 10631.5 3882 1739
22 Rata autofinantarii activelor
totale (19/11)
0.85 0.16 0.04
23 Rezultatul brut inaintea
achitarii dobanzilor si taxelor
(12+13+14)
10631.5 4622 2070
24 Rata rentabilitatii economice
(21/11)
0.85 0.19 0.05
25 Capacitatea de indatorare
(16/10)
0.62 0.01 0.005
26 Randamentul activelor (15/11) 5.61 2.57 2.28
Concluzii
Z2004 = 0.012 * (12154.1 / 12477.3) + 0.014 * (10631.5 / 12477.3) + 0.033 *
(10631.5 /12477.3) + 0.006 * (200 / 323.2) + 0.999 * (69948.5 / 12477.3) = 0.0117 + 0.0119
+ 0.0281 + 0.0041 + 5.6004 = 5.6562
Scorul realizat pentru anul 2004 este 5.6562, firma face parte din categoria firmelor
solvabile.
Z2005 = 0.012 * (4082 / 19968) + 0.014 * (3882 / 23885) + 0.033 * [(3882 +740) /
23885] + 0.006 * (200 / 19803) +0.999 * (61318 / 23885) = 0.0025 + 0.0023 + 0.0063 +
0.00006 + 2.565 = 2.5758
Scorul realizat pentru anul 2005 este 2.5758, firma se afla in zona gri, cu dificultati
financiare temporare.
Pagina 82 din 91
Z2006 = 0.012 * (-161 / 44468) + 0.014 * (1739 /44468) + 0.033 * [(1739 + 331) /
44468] + 0.006 * (200 / 38647) + 0.999 * (101531 / 44468) = 0.0000434 + 0.0005474 +
0.0015361 + 0.000031 + 2.2809168 = 2.2830747
Scorul realizat pentru anul 2006 este mai mic decat scorul realizat pentru anul 2005,
firma avand dificultati financiare temporare apropiindu-se de faliment.
Analiza riscului de faliment cu ajutorul Modelului Canon & Holder in cazul S.C
PARNAS S.R.L:
Evolutia unor indicatori specifici de risc
Modelului Canon & Holder
Tabelul 5
Nr.
Crt.
Indicatori Valori
-lei-
2004
Valori
-lei-
2005
Valori
-lei-
2006
2 Capitaluri proprii 12154.1 4082 5821
4 Datori ce trebuie platite intr-o
- - -
cheltuieli
- - -
6 Capital permanent (2+3+4+5) 12154 4082 5821
7 Fond de rulment (6-1) 12154 165 -161
8 Active circulante 12477 19968 38486
10 Active curente (8+9) 12477 19968 38486
perioada deun an
323 19803 38647
13 Datorii curente (11+12) 323 19803 38647
14 Stocuri 8958 16420 38194
15 Lichiditate imediata (10-14-
13)
3196 -16255 -38355
16 Rata lichiditatii imediate (10-
14)/13
1088.98 17.92 0.08
17 Active totale (1+8+9) 12477 23885 44468
18 Cifra de afaceri neta 69948 61318 101531
Pagina 83 din 91
19 Cheltuieli financiare - - -
20 Cheltuieli cu personalul 4065 6961 11620
21 Cheltuieli materiale - - 102
22 Cheltuieli privind prestatiile
externe
- - -
23 Productia exercitiului 8958 16420 344637
24 Marja industriala (23-21-22) 8958 16420 44535
25 Venituri din vanzarea
marfurilor
69948 61318 95088
26 Cheltuieli privind marfurile 49349 40579 60857
27 Marja comerciala (25-26) 20599 20739 34231
28 Valoarea adaugata (24+27) 29557 37195 78766
29 Rezultatul exploatarii (profit) 11681 4622 2070
30 Stabilitatea financiara (6/17) 0.97 0.17 0.13
31 Gradul de finantare a
vanzarilor din resurse externe
(19/18)
- - -
32 Gradul de remunerare a
personalului (20/28)
0.14 0.19 0.15
33 Ponderea rezultatului
exploatarii in valoarea
adaugata (29/28)
0.40 0.13 0.03
Concluzii
Z2004 = 16 * 1088.98 + 22 * (12154 / 12477) 87 * 69948 10 * (4065 / 29557) +
24 * (11681 / 29557) = 17423.7 + 21.43 1.3753 + 9.485 = 17453.24
Din calculele efectuate pentru anul 2004, rezulta ca firma analizata are o situatie
financiara solida, probabilitatea falimentului fiind sub 10%.
Z2005 = 16 * 17.916 + 22 * (165 / 19968) 87 * 61318 10 * (6961 / 37159) + 24 *
(4622 / 37195) = 286.656 + 0.1817 - 1.8733 + 2.9823 = 287.946
Din calculele efectuate pentru anul 2005, reiese ca firma analizata are o situatie
financiara solida, probabilitatea falimentului fiind sub 10%.
Pagina 84 din 91
Z2006 = 16 * 0.0755 + 22 * 0.1309 -10 * 0.1475 + 24 * 0.2628 = 1.208 + 2.8798
1.475 + 0.63072 = 3.24352
Din calculele efectuate pentru anul 2006, rezult5a ca firma inregistreaza o situatie
financiara dificila, probabilitatea falimentului fiind intre 70-75%.
3.3.Analiza riscului de faliment cu ajutorul metodelor bancare
Analiza riscului de faliment cu ajutorul Metodei Bancii Comerciale Romane in cazul
S.C PARNAS S.R.L:
Evolutia unor indicatori financiari ai Metodei Bancii Comerciale Romane S.A
Tabelul 6
Nr.
Crt.
Indicatori Valori
-lei-
2004
Valori
-lei-
2005
Valori
-lei-
2006
2 Capitaluri propri 12154 4082 5821
- - -
cheltuieli
- - -
7 Fond de rulment (6-1) 12154 165 -161
10 Active curente (8+9) 12477 19968 38486
perioada de un an
323 19803 38647
13 Datorii curente (11+12) 323 19803 38647
14 Lichiditate generala (10-13) 12154.1 165 -161
15 Rata lichiditatii generale
(10/13)
3860.55% 100.83% 99.58%
16 Stocuri 8957.7 16420 38194
13)
3196.4 -16255 -38355
Pagina 85 din 91
16)/13
1088.98% 17.92% 7.55%
19 Investitii financiare pe termen
scurt
- - -
20 Casa si conturi la banci 3519.5 23883548
5
292
21 Trezorerie (19+20) 3519.5 3548 292
22 Lichiditate efectiva (21-13) 3196.3 -16255 -38355
23 Rata lichiditatii efective
(21/13)
1088.95% 17.92% 7.55%
24 Datorii totale (3+4+5+11+12) 323.2 19803 38647
25 Active totale (1+8+9) 12477.3 23885 44468
26 Solvabilitate generala (25-24) 12154.1 4082 5821
27 Rata solvabilitatii generale
(25/24)
3860.55% 120.61% 115.06%
28 Gradul de dependenta
financiara (24/25)
2.59% 82.91% 86.91%
29 Rezultatul net al exercitiului 10631.5 3882 1739
30 Impozit pe profit - 740 331
31 Cheltuieli cu dobanzile - - -
32 Rata de acoperire a dobanzilor
(29+30+31)/31
- - -
34 Numarul de rotatii a activelor
curente (33/10)
5.61 3.07 2.64
35 Gradul de indatorare generala
(24/2)
2.66% 4.85% 663.92%
36 Acoperirea dobanzii (31/33) - - -
37 Rentabilitatea capitalurilor
proprii (29/2)
87.47% 95.1% 29.87%
Concluzii
rata lichiditatii curente este de 3860.55% (4 puncte);
solvabilitatea firmei este de 3860.55% (6 puncte);
gradul de indatorare generala este de 2.66% (3 puncte);
viteza de rotatie a activelor curente este de 5.61 rotatii pe an (2 puncte);
rentabilitatea capitalurilor proprii este de87.47% (2 puncte);
Pagina 86 din 91
acoperirea dobanzi este o% (3 puncte);
dependenta fata de pietele de aprovizionare din tara si fata de pietele de desfacere
din strainatate este mai mare de 50.01% (2 puncte).
Rezulta ca scorul pentru anul 2004 la S.C PARNAS S.R.L este de 22 de puncte, firma
incadrandu-se in grupa de bonitate B, conform careia performantele financiare sunt bune, dar
nu pot mentine acest nivel intr-o perspectiva mai indelungata.
- Pentru anul 2005 situatia este urmatoarea:
rata lichiditatii curente este de 100.83% (1 punct);
gradul de indatorare generala este de 4.85% (3 puncte);
viteza de rotatie a activelor curente este de 3.07 rotatii pe an (1 punct);
rentabilitatea capitalurilor proprii este de 95.1% (2 puncte);
acoperirea dobanzi este de 0% (3 puncte);
Rezulta ca scorul pe anul 2005 la S.C PARNAS S.R.L este de 14 puncte, firma
incadrandu-se in grupa de bonitate C, avand performante financiare satisfacatoare, dar care au
o evidenta tendinta de inrautatire.
rata lichiditatii curente este de 99.58% (-1 punct);
gradul de indatorare generala este de 663.92% (-1 punct);
viteza de rotatie a activelor curente este de 2.64 rotatii pe an (1 punct);
rentabilitatea capitalurilor proprii este de 29.87% (3 puncte);
acoperirea dobanzi este de 0% (3 puncte);
Rezulta ca scorul S.C PARNAS S.R.L pe anul 2006 este de 9 puncte, firma
incadrandu-se in grupa de bonitate D, performantele financiare sunt scazute si cu o evidenta
ciclicitate la intervale scurte de timp.
Analiza riscului de faliment cu ajutorul Metodei Bancii Romane de Dezvoltare in
cazul S.C PARNAS S.R.L:
Pagina 87 din 91
Criterii de performanta financiara ale Metodei Bancii Romane de Dezvoltare
Tabelul 7
Nr.
Crt.
Indicatori Valori
-lei-
2004
Valori
-lei-
2005
Valori
-lei-
2006
2 Capitaluri propri 12154 4082 5821
- - -
cheltuieli
- - -
7 Fond de rulment (6-1) 12154 165 -161
10 Active curente (8+9) 12477 19968 38486
perioada de un an
323 19803 38647
13 Datorii curente (11+12) 323 19803 38647
14 Lichiditate generala (10-13) 12154.1 165 -161
15 Rata lichiditatii generale
(10/13)
3860.55% 100.83% 99.58%
16 Stocuri 8957.7 16420 38194
13)
3196.4 -16255 -38355
16)/13
1088.98% 17.92% 7.55%
19 Datorii totale (3+4+5+11+12) 323.2 19803 38647
20 Active totale (1+8+9) 12477.3 23885 44468
21 Gradul de dependenta
financiara (19/12)
2.59% 82.91% 86.91%
23 Rezultatul exploatarii (profit) 11681 4622 2070
24 Venituri totale 69948 61318 101531
25 Cheltuieli totale 58267 56696 99416
26 Solvabilitatea patrimoniala
(2/20)
97.4% 17.09% 13.09%
27 Rentabilitatea vanzarilor
(23/22)
16.7% 7.54% 2.04%
28 Gradul de acoperire a 120.05% 108.15% 102.08%
Pagina 88 din 91
cheltuielilor din venituri
(24/25)
Concluzii
-Situatia pe anul 2004 este urmatoarea:
gradul de indatorare al firmei este de 2.59% (0 puncte);
lichiditatea imediata este de 1088.98% (50 puncte);
solvabilitatea patrimoniala este de 97.4% (50 puncte);
rentabilitatea in functie de cifra de afaceri este de 16.7% (43 puncte)
gradul de acoperire al cheltuielilor din venituri este 120.05% (41 puncte).
Din analiza efectuata pe anul 2004 reiese ca firma se afla in grupa de bonitate A,
inregistrand 226 de puncte.
gradul de indatoreare al firmei este de 82.91% (0 puncte);
solvabilitatea patrimoniala este de 17.09 % (0 puncte);
rentabilitatea in functie de cifra de afaceri este de 7.45% (0puncte);
Din analiza efectuata pe anul 2005 reiese ca firma se afla in grupa de bonitate C,
gradul de indatoreare al firmei este de 86.09% (0 puncte);
solvabilitatea patrimoniala este de 13.09 % (0 puncte);
rentabilitatea in functie de cifra de afaceri este de 2.04% (5 puncte);
Din analiza efectuata pe anul 2006 reiese ca firma se afla in grupa de bonitate D,
CAPITOLUL IV
Pagina 89 din 91
4.CONCLUZII SI PROPUNERI
Se poate afirma ca exista largi posibilitati de dezvoltare a societatii S.C PARNAS
S.R.L, prin extinderea obiectului de activitate, deschiderea de noi spatii comerciale, dar si
printr-o consolidare si imbunatatire a ofertei deja existente. Adaugand si o activitate sustinuta
de promovare a produselor, se poate ajunge la o intensificare a vanzarilor, la o satisfacere mai
inalta a cerintelor clientilor, si la o crestere a eficientei activitatii de comert.
Din analizele efectuate pentru anii anteriori reiese ca firma intampina dificultati care
pot provoca falimentul de aceea trebuie ca administratorul firmei sa analizeze aceste
probleme si sa adopte anumite strategi pentru evitarea riscul de faliment.
In perspective, tinand cont de evolutia indicilor de vanzare din ultima perioada,
coordonata cu adoptarea unor decizii din partea administratorului firmei, in vederea
promovarii produselor, modernizarii si extinderii spatilor comerciale, adoptarea unor politici
de preturi adecvate puterii de cumparare, se spera cresterea numarului de clienti si cresterea
vanzarilor.
Desi eforturile materiale (cheltuieli cu munca materializata si munca vie) depuse
pentru inbunatatirea unor spatii comerciale sau pentru promovarea unor noi produse pe piata
sunt comparabile cu cele din alte sectoare, efectele nu pot fi cuantificabile in toate cazurile. In
astfel de situatii alaturi de eficienta economica se evidentiaza si ce-a sociala. Cele doua fatede
ale eficientei, in sfera promovari produselor pe piata, se interactioneaza, se intrepatrund
rezultatele avand simultan un dublu aspect si anume acela de eficienta sociala (nivelul
servirii, gradul de satisfactie al clientilor).
Dintre strategiile adecvate pentru sporirea vanzarilor si implicit cresterii numarului de
clienti la S.C PARNAS S.R.L amintim urmatoarele:
(Dezvoltarea si amenajarea spatilor comerciale conform cerintelor Europene.
(Largirea segmentului obiectului de activitate, prin infintarea unor noi servicii de
alimentatie publica si comercializarea materialelor de constructii.
Aparitia unor noi categorii de produse cum ar fi produse de patiserie, agroalimentare,
materiale de constructii in functie de obiectul de activitate pentru care va opta firma.
(Cresterea competitivitatii ofertei de produse comparative cu ce este pe piata.
(Diversificarea si cresterea calitatii produselor comercializate.
(Inbunatatirea politicii de promovare a produselor si satisfacerea cerintelor clientilor.
Pagina 90 din 91
(Stabilirea unor politici de pret corespunzatoare calitatii produselor si comparative cu
cele existente pe piata.
(Asigurarea celor mai bune conditii pentru angajati, specializarea lor in vederea
promovarii produselor si inbunatatirii comportamentului fata de client
Pagina 91 din 91

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu de caz privind riscul economic si financiar in activitatea

Poziia absolut () definit ca i flexibilitate absolut, evideniaz capacitatea

Din aceast formul rezult c:

Dup determinarea acestui coeficient de elasticitate se pot trage urmtoarele concluzii

Se consider urmtoarea relaie cu care se va putea construi relaia:

NFRE = variaia necesarului de fond de rulment

Aceast rat trebuie analizat n strns corelaie cu rata de finanare a imobilizrilor.

Valoarea supraunitar a ratei evideniaz faptul c stocurile nu sunt finanate prin

S-ar putea să vă placă și