Capitolul 3

Serii de numere reale

3.1 Denit ie. Convergent a
Denit ia 3.1.1. Se numeste serie de numere reale o suma innita

n=1
a
n
= a
1
+ a
2
+ a
3
+ + a
n
+ . . . ;
a
n
se numeste termenul general al seriei, iar sirul
S
n
=
n

k=1
a
n
= a
1
+ a
2
+ + a
n
, n 1
se numeste sirul sumelor part iale.
Exemple de serii:

n=1
1
n
= 1 +
1
2
+
1
3
+ +
1
n
+ . . . (seria armonica)

n=0
a
n
= 1 + a + a
2
+ a
3
+ + a
n
+ . . . , a R (seria geometrica)
Denit ia 3.1.2. Spunem c a seria

n=1
a
n
este convergenta daca sirul sumelor
part iale S
n
corespunzator seriei converge catre o valoare nita S R, numita
suma seriei.

In caz contrar, spunem ca seria este divergenta.
Proprietat i ale seriilor:
1. Daca ntr-o serie convergenta se schimba ordinea unui numar nit de ter-
meni, seria obt inutaeste tot convergenta si are aceeasi suma. Daca ntr-o
serie divergenta se schimba ordinea unui numar nit de termeni, seria
obt inutaeste tot divergenta si are aceeasi suma + sau .
2. Daca la o serie convergenta adaugam sau eliminam un numar nit de ter-
meni, seria obt inuta este tot convergenta, dar n general are alta suma.
Daca la o serie divergenta adaugam sau eliminam un numar nit de ter-
meni, seria obt inuta este tot divergenta cu aceeasi suma + sau .
3. Daca seria

n=1
a
n
este convergenta, sirul sumelor part iale este marginit.
1
4. Daca seria

n=1
a
n
este formata din termeni pozitivi, iar sirul sumelor
part iale este marginit, atunci seria este convergenta.
5. Daca seria

n=1
a
n
este convergenta, atunci lim
n
a
n
= 0.
6. Daca lim
n
a
n
0, atunci seria este divergenta.
Asadar o condit ie necesara pentru convergent a unei serii este ca termenul ei
general sa convearga catre 0. Daca acest lucru nu se ntampla, atunci seria este
divergenta.
Teorema 3.1.1. Fie seriile

n=1
a
n
si

n=1
b
n
convergente c atre A, respectiv B.
Atunci:
(a)

n=1
a
n
este convergenta catre A (unde R);
(b)

n=1
(a
n
+ b
n
) este convergent a catre A+ B;
(c) Daca a
n
b
n
, n 1, atunci A B.
Observat ii:
1. Daca sumele A si B sunt + sau , teorema de mai sus este valabila
daca A+ B are sens.
2. Daca

n=1
a
n
= + si 0, atunci seria

n=1
a
n
este divergenta.
Teorema 3.1.2 (Criteriul general al lui Cauchy). O serie

n=1
a
n
este conver-
genta daca si numai daca pentru orice > 0, exista N

N astfel ncat oricare

ar n N

si oricare ar p 1 sa avem
|a
n+1
+ a
n+2
+ +
n+p
| <
Teorema 3.1.3 (Criteriul lui Dirichlet). Daca

n=1
a
n
este o serie care are sirul
sumelor part iale marginit si daca (b
n
) este un sir descrescator de numere pozi-
tive convergent catre 0, atunci seria

n=1
a
n
b
n
este convergent a.
Teorema 3.1.4 (Criteriul lui Abel). Daca

n=1
a
n
este o serie convergenta si
daca (b
n
) este un sir de numere pozitive monoton si marginit, atunci seria

n=1
a
n
b
n
este convergent a.
Denit ia 3.1.3. Se numeste serie alternata o serie de forma (1)
n
a
n
, cu
a
n
0, n N, asadar produsul oricaror doi termeni consecutivi este negativ.
Teorema 3.1.5 (Criteriul lui Leibniz). Fie o serie alternata (1)
n
a
n
. Dac a
sirul a
n
este descrescator si convergent catre 0, atunci seria este convergenta.
2
Denit ia 3.1.4. Spunem ca seria

n=1
a
n
este absolut convergenta daca seria
modulelor

n=1
|a
n
| este convergenta.
Teorema 3.1.6. Orice serie absolut convergenta este convergenta.
Reciproca acestei teoreme nu este valabila. Exista serii convergente care nu
sunt si absolut convergente. Astfel de serii se numesc semiconvergente.
3.2 Serii cu termeni pozitivi
O serie cu termeni pozitivi este o serie n care termenul general este pozitiv:
a
n
0, n 1. Pentru astfel de serii avem la dispozit ie un numar de criterii
pentru a stabili convergent a lor, fara nsa a putea gasi suma lor.
Un prim tip de criterii sunt cele de comparat ie, n care este stabilita natura
unei serii cu ajutorul unei alte serii a carei natura este cunoscuta:
Teorema 3.2.1 (Criteriul 1 de comparat ie). Fie doua serii cu termeni pozitivi
a
n
si b
n
astfel ncat a
n
b
n
, n N, unde N N xat. Atunci:
1. daca b
n
este convergent a, atunci si a
n
este convergenta;
2. daca a
n
este divergenta, atunci si b
n
este divergenta.
Exemplu:

n=1
1
2
n
+ 1
;

n=1
3n + 1
n
3
+ 1
;

n=2
1
lnn
.
Teorema 3.2.2 (Criteriul 2 de comparat ie). Fie doua serii cu termeni pozitivi
a
n
si b
n
astfel ncat
a
n+1
a
n

b
n+1
b
n
, n N, unde N N xat. Atunci:
1. daca b
n
este convergenta, atunci si a
n
este convergent a;
2. daca a
n
este divergenta, atunci si b
n
este divergenta.
Teorema 3.2.3 (Criteriul 3 de comparat ie). Fie doua serii cu termeni pozitivi
a
n
si b
n
astfel ncat exista limita L = lim
n
a
n
b
n
. Atunci:
1. daca 0 < L < , atunci cele doua serii au aceeasi natur a;
2. daca L = 0 si b
n
convergenta, atunci si a
n
este convergent a;
3. daca L = si b
n
divergenta, atunci si a
n
este divergent a.
Exemplu:

n=1
1

n + 1
;

n=1
n + 5
n
3
2n + 3
.
Teorema 3.2.4 (Criteriul de condensare). Fie a
n
o serie cu termeni pozi-
tivi avand sirul termenilor (a
n
) descrescator. Consider am de asemenea si seria
2
n
a
2
n. Dac a una dintre serii este convergenta, atunci si cealalt a este conver-
genta.
3
Teorema 3.2.5. Fie seria armonica generalizata

n=1
1
n
p
, unde p R. Atunci:
1. daca p 1, atunci seria este divergenta;
2. daca p > 1, atunci seria este convergenta.

In continuare prezentam c ateva criterii de convergent a n care natura unei

serii este gasita prin calculul unor limite:
Teorema 3.2.6 (Criteriul radacinii). Fie seria cu termeni pozitivi

n=1
a
n
astfel
ncat exista limita L = lim
n
n

a
n
. Atunci:
1. daca L < 1, atunci seria este convergenta;
2. daca L > 1, atunci seria este divergenta.
Exemple:

n=1
2
n+1
n
n
;

n=1
|
n
n + 1
]
n
2
Teorema 3.2.7 (Criteriul raportului). Fie seria cu termeni pozitivi

n=1
a
n
astfel
ncat exista limita L = lim
n
a
n+1
a
n
. Atunci:
1. daca L < 1, atunci seria este convergenta;
2. daca L > 1, atunci seria este divergenta.
Exemple:

n=1
99
n
n!
;

n=1
n
5
2
n

n=1
n!
n
n
;

n=1
(2n)!
(n!)
2
.
Observam ca niciunul din cele doua criterii anterioare nu precizeaza natura
seriei daca limita L = 1. Pentru astfel de situat ii se poate utiliza urmatorul
rezultat:
Teorema 3.2.8 (Criteriul Raabe-Duhamel). Fie seria cu termeni pozitivi

n=1
a
n
astfel nc at exista limita L = lim
n
n|
a
n
a
n+1
1]. Atunci:
1. daca L > 1, atunci seria este convergenta;
2. daca L < 1, atunci seria este divergenta.
Exemplu:

n=1
1 5 9. . . (4n 3)
4
n
n!
Teorema 3.2.9 (Criteriul logaritmic). Fie a
n
o serie cu termeni pozitivi
astfel nc at exista limita L = lim
n
ln
1
a
n
lnn
. Atunci:
1. daca L > 1, atunci seria este convergenta;
2. daca L < 1, atunci seria este divergenta.
4
3.3 Exercit ii
1. Sa se studieze convergent a seriei geometrice dupa valorile parametrului
a R;
2. Sa se arate ca seria

n=1
1
n(n + 1)
este convergenta si sa se calculeze suma ei.
3. Sa se arate ca

n=1
n
2n 1
este divergenta.
4. Seria

n=1
(1)
n
1
n
2
este absolut convergenta, iar

n=1
(1)
n
1
n
este semicon-
vergenta.
5. Sa se calculeze suma seriilor:
(a)

n=1
1
(3n2)(3n+1)
R: S
n
=
1
3

n
k=1

1
3k2

1
3k+1
} =
n
3n+1
S =
1
3
.
(b)

n=1

n + 2 2

n + 1 +

n}
R: S
n
= 1

2 +

n + 2

n + 1 = 1

2 +
1

n+2+

n+1
S = 1

2
6. Sa se stabileasca natura seriilor vericand daca este indeplinita condit ia
necesara pentru convergent a seriilor:
(a)

n=1
n
n+
1
n
n+
1
n

n
R: lim
n
u
n
= lim
n
n

n|
n
2
n
2
+1
|
n
= 1 seria este divergenta.
(b)

n=1
(

n
4
+ 3n
2
+ 1 n
2
)
R: lim
n
u
n
= lim
n
3n
2
+1

n
4
+3n
2
+1+n
2
=
3
2
7. Folosind criteriul lui Dirichlet, sa se determine natura seriilor:
(a)

n=1
sinnx
n
, x k, k Z
R: a
n
=
1
n
0; pentru calculul sumei part iale
n
k=1
sinkx folosim for-
mula trigonometric a sinasinb =
1
2
(cos(a b) cos(a + b)); nmult ind
si mpart ind prin sin
x
2
obt inem
|S
n
| = |
n

k=1
sinkx| =

cos
x
2
cos
(2n+1)x
2
2sin
x
2

|cos
x
2
| + |cos
(2n+1)x
2
|
2|sin
x
2
|

1
|sin
x
2
|
n N
de unde rezulta ca seria este convergenta.
(b)

n=1
lnncos nx

n
R: a
n
=
lnn

n
0; |S
n
| = |
n
k=1
cos kx| = |
sin
(2n+1)x
2
sin
x
2
2sin
x
2
|
1
sin
x
2

n
N seria este convergenta.
5
8. Folosind criteriul lui Abel, sa se studieze convergent a seriilor:
(a)

n=2
(1)
n n

n
lnn
R: a
n
=
n

n 1,

n=2
(1)
n
lnn
convergenta conform criteriului lui
Leibniz seria este convergenta.
(b)

n=1
sinn
n
ln
n+1
n
R: a
n
= ln
n+1
n
0,

n=1
sinn
n
convergenta conform exercit iului an-
terior seria este convergenta.
9. Folosind criteriul lui Leibniz, sa se studieze natura seriilor:
(a)

n=1
(1)
n+1
nlnn
R: u
n
=
1
nlnn
0 seria este convergenta
(b)

n=1
(1)
n+1
tg
1
n

n
R: u
n
= tg
1
n

n
0 seria este convergenta
10. Folosind criteriul 1 de comparat ie sa se studieze natura seriilor:
(a)

n=1
1

n
3
+n
R:
1

n
3
+n
<
1

n
3
;

n=1
1
n
32
convergenta seria este convergenta;
(b)

n=2
a
n
n

n!
, a > 0
R: daca a 1
a
n
n

n!
>
1
n
;

n=1
1
n
divergenta seria este divergenta;
daca a < 1
a
n
n

n!
< a
n
;

n=1
a
n
convergenta seria este conver-
genta.
11. Folosind criteriul 2 de comparat ie sa se studieze natura seriilor:
(a)

n=1
1
20n+9
R: u
n
=
1
20n+9
, v
n
=
1
n
.
u
n+1
u
n
>
v
n+1
v
n
,

n=1
v
n
divergenta

n=1
u
n
este divergenta;
(b)

n=1
1

n
2
+7n
R: u
n
=
1

n
2
+7n
, v
n
=
1
n
.
u
n+1
u
n
>
v
n+1
v
n
,

n=1
v
n
divergenta

n=1
u
n
este divergenta;
12. Folosind criteriul 3 de comparat ie sa se studieze natura seriilor:
(a)

n=1
n
2
e

n
R: u
n
= n
2
e

n
, v
n
=
1
n
2
; lim
n
u
n
v
n
= lim
n
n
4
e

n
= 0;

n=1
v
n
convergenta

n=1
u
n
este convergenta;
(b)

n=1
1 cos

n
}
R: u
n
= 1cos

n
, v
n
=
1
n
2
; lim
n
u
n
v
n
= lim
n
2sin
2
2n
1
n
2
=

2
2
;

n=1
v
n
convergenta

n=1
u
n
este convergenta;
(c)

n=1
n

n
lnn
R: u
n
=
n

n
lnn
, v
n
=
1
lnn
; lim
n
u
n
v
n
= lim
n
n

n = 1;

n=1
v
n
diver-
genta

n=1
u
n
este divergenta.
6
13. Folosind criteriul de condensare, sa se determine natura seriilor:
(a)

n=2
lnn
n
R: u
n
=
lnn
n
este descrescator, si avem

n=2
2
n
u
2
n =

n=2
nln2 di-
vergenta

n=2
u
n
divergenta.
(b)

n=2
1
nln
2
n
R: u
n
=
1
nln
2
n
este descrescator, si avem

n=2
2
n
u
2
n =
1
ln
2
2

n=2
1
n
2
convergenta

n=2
u
n
convergenta.
14. Folosind criteriul radacinii, sa se determine natura seriilor:
(a)

n=1

2n+3
n+1
}
2n+1
R: lim
n
n

u
n
= lim
n

2n+3
n+1
}
2n+1
n
= 4 > 1 seria este divergenta;
(b)

n=1
(

n
2
+ 2n + 5 n)
n
2
R: lim
n
n

u
n
= e
2
> 1 seria este divergenta;
(c)

n=2
n
lnn
(lnn)
n
R: lim
n
n

u
n
= lim
n
n
lnn
n
lnn
= lim
n
e
ln
2
n
n
lnn
= 0 seria este
convergenta;
(d)

n=1
cos
a
n
}
n
3
R: lim
n
n

u
n
= e

a
2
2
< 1 seria este convergenta.
15. Folosind criteriul raportului, sa se determine natura seriilor:
(a)

n=1
3
n
tg

2
n
R: lim
n
u
n+1
u
n
=
3
2
> 1 seria este divergenta;
(b)

n=1
a
n
n
p
, a > 0, p R
R: lim
n
u
n+1
u
n
= a. Daca 0 < a < 1 seria este convergenta, daca
a > 1 seria este divergenta, iar daca a = 1 obt inem seria armonica
generalizata, a carei natura este cunoscuta.
(c)

n=1
2
n
n!
n
n
R: lim
n
u
n+1
u
n
=
2
e
< 1 seria este convergenta.
16. Folosind criteriul Raabe-Duhamel, sa se determine natura seriilor:
(a)

n=1
159...(4n3)
4
n
n!
R: lim
n
n|
u
n
u
n+1
1| =
3
4
< 1 seria este divergenta;
(b)

n=1
147...(3n+1)
258...(3n+2)

1
2n+1
R: lim
n
n|
u
n
u
n+1
1| =
4
3
> 1 seria este convergenta;
(c)

n=1
n!n
2
a(a+1)(a+2)...(a+n)
, a > 0
R: lim
n
n|
u
n
u
n+1
1| = a 2. Daca a < 3 seria este divergenta,
daca a > 3 seria este convergenta, iar daca a = 3, obt inem o serie
care conform criteriului III de comparat ie are aceeasi natura cu seria
armonica, deci este divergenta.
7
17. Folosind criteriul logaritmic, sa se determine natura seriilor:
(a)

n=2
a
lnn
, a > 0
R: lim
n
ln
1
u
n
lnn
= ln
1
a
. Daca 0 < a <
1
e
ln
1
a
> 1 seria este
convergenta. Daca a >
1
e
seria este divergenta. Daca a =
1
e
obt inem
seria armonica, care este divergenta.
(b)

n=2
1
ln
p
n
R: lim
n
ln
1
u
n
lnn
= lim
n
p
ln(lnn)
lnn
= 0 < 1 seria este divergenta.
(c)

n=1
1
n
n
R: lim
n
ln
1
u
n
lnn
= > 1 seria este convergenta.
18. Sa se arate ca seriile urmatoare sunt absolut convergente:
(a)

n=1
(1)
n
n
2
+sinn
2
R:

n=1
|u
n
| =

n=1
1
n
2
+sinn
2
, care conform criteriului III de comparat ie
are aceeasi natura cu

n=1
1
n
2
, deci convergenta.
(b)

n=1
sinnx
n
2
R: Avem ca |u
n
| <
1
n
2
, deci conform criteriului I de comparat ie,

n=1
|u
n
| este convergenta.
(c)

n=1
(1)
n
35...(2n+1)
25...(3n1)
R:

n=1
|u
n
| =

n=1
35...(2n+1)
25...(3n1)
care este convergenta conform criteri-
ului raportului.
19. Sa se studieze convergent a absoluta si semiconvergent a seriei:

n=1
sinnx
n
p
R: Conform criteriului III de comparat ie, seria

n=1
|u
n
| are aceeasi natura
cu

n=1
1
n
p
, deci convergenta pentru p > 1 si divergenta pentru 0 < p 1.
Totusi, pentru 0 < p 1, seria

n=1
u
n
este convergenta conform criteriului
lui Dirichlet.
In concluzie, seria este absolut convergenta pentru p > 1 si semiconvergenta
pentru 0 < p 1.
8