Protectia la impulsuri de supratensiune

Introducere
Protectia la supratensiunile de origine atmosferica nu este o problema simpla. Incidenta pagubelor produse de descarcarile electrice din atmosfera a crescut dramatic in ultimii ani. Motivul nu consta, asa cum s-ar putea crede, in accentuarea activitatii atmosferice. Doi factori sunt cei care justifica marirea exponentiala a pagubelor de acest gen: 1. Proliferarea electronicii In ultimii ani asistam la o explozie a aplicatiilor electronice in toate sferele de activitate. Fata de anii anteriori, cand intr-o gospodarie se puteau gasi un televizor si un aparat de radio (si acestea echipate cu tuburi electronice, mult mai putin sensibile la descarcarile atmosferice), in momentul de fata practic greu se poate gasi un aparat casnic lipsit de dotari electronice. In plus, aceasta electronica are la baza tranzistoarele sau microcipurile, mult mai sensibile la variatiile de tensiune. 2. Miniaturizarea aparatelor electronice Ca efect al progresului tehnologic, miniaturizarea electronicii a facut ca totalitatea aparatelor sa devina tot mai accesibile, mai putin costisitoare, implementate intr-un spectru tot mai larg de aplicatii. Toate acestea insa au un cost, iar acesta se numeste sensibilitatea la factorii perturbatori de mediu. Motivul consta in faptul ca, prin minaturizare, in interiorul cipurilor electronice s-a ajuns la distante intre elementele conductoare de 18 nm (0,000018 mm!) ceea ce face ca variatii aparent infinitezimale, de cativa volti, sa duca la strapungerea, respectiv defectarea catastrofica a aparatelor deservite. In acest context, intelegerea foarte buna a fenomenelor care concura la aparitia problemelor de origine atmosferica este determinanta.

Supratensiuni tranzitorii
Exista multi factori considerati responsabili pentru aparitia supratensiunilor in sistemele de JT, in sistemele de masura, control si in retelele de comunicatii date. Urmatoarele patru categorii sunt considerate ca fiind cele mai semnificative prin pericolul major pentru generarea de prejudicii: 1A Lovitura directa de trasnet asupra unei cladiri Cand trasnetul loveste direct o cladire dotata cu elemente exterioare de protectie (paratrasnet) sau care are pe acoperis elemente impamantate capabile sa transporte curentul (antene de televiziune, echipamente de satelit, etc) va rezulta, functie de impedanta de dispersie a impamantarii, o crestere rapida de tensiune pe elementele cuplate galvanic la instalatia de impamantare. Aceasta tensiune in crestere rapida va afecta catastrofal aparatele protejate prin conexiuni de impamantare (!).

1B lovitura directa de trasnet asupra LEA de JT sau MT Trasnetul poate sa loveasca si linia electrica aeriana (LEA) de joasa (JT) sau medie (MT) tensiune. De asemenea trasnetul poate lovi direct liniile aeriene de comunicatii cauzand, prin circulatia de curent pe care o implica, defectiuni catastrofale ale aparatelor deservite. Nota: Daca trasnetul loveste o linie aeriana de comunicatii pe baza de fibra optica, de regula nu vor fi generate defectiuni majore la abonat. 2 Lovitura de trasnet in apropiere Chiar daca nu loveste direct cladirea sau liniile electrice, un trasnet cazut in apropiere poate cauza varfuri periculoase de tensiune in instalatia interioara a imobilului. Supratensiunea poate avea drept cauza fie transferul direct de curent catre echipamentele cuplate galvanic la reteaua de impamantare, fie generarea de supratensiuni prin cuplare inductiva sau capacitiva. Campul electromagnetic (CEM) intens al descarcarii cauzate de trasnet poate provoca tensiuni extrem de periculoase prin inductie in retelele de alimentare sau de date. Traseele lungi ale liniilor de alimentare sau date din interiorul cladirii pot, de asemenea, favoriza inductiile de tensiuni periculoase. De asemenea, cuplarea capacitiva dintre doua puncte (de exemplu intre canalul de descarcare al trasnetului si o LEA fara lovire directa) poate genera diferente majore de potential intre LEA si pamant.

Generarea supratensiunilor tranzitorii

3 - Lovitura de trasnet la distanta Chiar si trasnetele cazute la distanta de cateva sute de metri de imobil pot genera pagube considerabile in echipamentele de joasa tensiune si de date ale aparatelor ca rezultat al supratensiunilor aparute prin cuplare directa, inductiva si capacitiva cu acestea. De asemenea este de remarcat ca pagube substantiale pot provoca si CEM generate de fulgerele aparute intre doi nori (deci nu lovitura de trasnet) prin varfurile de tensiune generate de cuplarea inductiva sau capacitiva cu liniile electrice de energie sau date. 4 Supratensiuni de comutatie Elementele de mare putere care lucreaza in comutatie (sisteme de alimentare cu tiristoare, tiratroane, etc) pe sarcini inductive sau capacitive, precum si elementele de rupere ale arcurilor electrice de la sistemele de protectie impotriva scurtcircuitelor pot produce varfuri importante si periculoase de tensiune in retelele de alimentare si de date. In particular, deconectarea marilor consumatori industriali, a sistemelor de paratrasnet sau a transformatoarelor poate duce la aparitia defectiunilor in echipamentele electrice aflate in apropiere.

Protectia selectiva la supratensiuni

Conceptul zonelor de protectie la trasnet este descris in standardul IEC 61.312-1. Principiul de baza al acestui concept consta in reducerea in cascada a supratensiunilor pana la nivele nepericuloase, inainte ca acestea sa atinga consumatorii terminali, cauzand pagube. Pentru asigurarea acestui deziderat, retelele de energie si date ale imobilului sunt divizate in mai multe zone de protectie la lovituri de trasnet denumite generic LPZ (Lightning Protection Zone). Fiecare descarcator este plasat la limita dintre doua LPZ, avand parametrii strict dimensionati pentru cerintele clasei respective.

Zonele de protectie la loviturile de trasnet (LPZ)

Acest concept de protectie ofera mai multe avantaje: - Minimizarea tensiunilor de cuplare intre diversele elemente ale retelelor de distributie a energiei si datelor prin descarcarea sarcinilor periculoase in punctele in care liniile de bransament intra in cladire - Prevenirea perturbatiilor induse de CEM - Un nou concept de protectie individuala pentru cladirile noi prin determinarea planificata a zonelor de pericol si protejarea acestora conforma cu necesitatile. Definirea zonelor de protectie LPZ LPZ-0A Zona neprotejata aflata in exteriorul cladirii. Aceasta este expusa direct efectelor loviturii de trasnet. Nu exista protectie impotriva CEM rezultate in urma loviturii trasnetului. LPZ-0B Zona protejata la loviturile directe de trasnet prin instalatia exterioara de paratrasnet. Nu exista protectie impotriva CEM. LPZ-1 Zona din interiorul cladirii. Exista posibilitatea sa patrunda cantitati reduse de energie in urma descarcarilor electrice atmosferice. Pot exista efecte importante ale CEM. LPZ-2 Zona din interiorul cladirii. Sunt posibile usoare varfuri de supratensiune in urma loviturii trasnetului in exterior. CEM rezultat afecteaza, de asemenea, aparatura din interior. LPZ-3 Zona din interiorul cladirii (poate fi inclusiv zona din interiorul carcasei metalice legate la pamant apartinand unui consumator casnic). Nu exista perturbatii produse de CEM si nici supratensiuni. Nota: Conditia fundamentala pentru protectia zonala la loviturile de trasnet consta in existenta unui sistem corect de dispersie echipotentiala a energiei (centura de impamantare corect realizata) suplimentata cu descarcatoare LPZ-0 si LPZ-1, acestea asigurand o egalizare de potential necesara protectiei eficace la loviturile de trasnet.

Protectia selectiva perfecta la loviturile de trasnet

Dispozitivele de protectie la loviturile de trasnet (descarcatoarele) sunt divizate in 3 clase B, C si D corespunzatoare diferitelor cerinte impuse zonei de protectie, nivelului cerut de protectie si capacitatii de transfer a impulsului de curent. Scopul acestei clasificari este sa asigure o protectie selectiva la loviturile de trasnet care sa garanteze o mare capacitate de absorbtie a energiei la cel mai redus nivel de protectie posibil. Subdiviziunile corespund cerintelor din standardul DIN VDE 0675, Partea a 6-a, Anexele 1 si 2. Acest standard reprezinta si un indrumar de proiectare si de conditii de masurare pentru descarcatoarele utilizate in retelele de alimentare in curent alternativ de JT, respectiv pana la 1.000 V, avand frecventa de 50 Hz sau 60 Hz. Clasificarile acestor dispozitive sunt indicate in tabelele de mai jos. Esenta acestei protectii selective este ca nu se pot realiza protectii partiale la supratensiunile de origine atmosferica. Practic, incercand sa se aplice un sigur nivel de protectie (de exemplu la nivelul incintei de bransament), efectele pot fi cu totul inversate,

chiar catastrofale. Un descarcator plasat la acest nivel, fara a exista unul de mai mare putere in amonte, va duce la deschiderea unui canal de scurgere a energiei trasnetului catre centura de impamantare a cladirii. Cum capacitatea de descarcare a unui asemenea dispozitiv este limitata, restul energiei se va propaga in intreaga retea interioara a cladirii, efectele putand fi dramatice. Din acest motiv este total contraindicata utilizarea descarcatoarelor de energie altfel decat prin cascadare, conform celor expuse mai sus.

Clasa
(DIN VDE 0675)

Functia Descarcatoare pentru egalizarea de potential conform IEC 61.024-1 pentru lovitura de trasnet directa sau in imediata vecinatate LPZ-0 LPZ-1 Descarcatoare intermediare conform VDE 0100443 pentru supratensiuni (cauzate de lovituri de trasnet la distanta sau de instalatii in comutatie) transmise in retelele de alimentare LPZ-1 LPZ-2 Descarcatoare de precizie pentru aparatajul casnic, amplasate direct la prizele de alimentare ale acestora LPZ-2 LPZ-3 Selectivitatea descarcatoarelor

Nivel de protectie
(categoria cf. DIN VDE 0110-1)

Protectie grosiera

III (4 kV)

Protectie medie

II (2,5 kV)

Protectie de precizie

I (1,5 kV)

kV
Protectie Categoria IV (intrari in cladiri, bransamente) Protectie Categoria III (Tablouri principale de distributie) Protectie Categoria II (Tablouri secundare de distributie) Protectie Categoria I (Consumatori finali)

6 5 4 3 2 1
Categoria B Categoria C Categoria D

Protectie maxima admisibila cf DIN VDE 0110-1 si IEC 60364-4-44 Protectie realizata cu descarcatoare uzuale

Coordonarea izolatiei si nivelele de protectie in sistemele de alimentare de 230/400 V, 50 Hz