Bratu Carmen gr 48

Contractia musculara
Toti muschii din corp sunt formati din numeroase fibre, cu diameter cuprinse intre 10 si 80 micrometrii. Fiecare fibra e formata din subunitati mai mici. Cu exceptia a 2% dintre fibre fiecare este invervata de doar o terminatie nervoasa, localizata in mijlocul fibrei Proprietatile fundamentale ale muschilor sunt: elasticitatea, plasticitatea, excitabilitatea i contractibilitatea.

Mecanismul contractiei
Etape Excitatia fibre musculare Cuplarea excitatiei cu contractia Contractia Relaxarea (I) Excitatia fibrei musculare apare la nivelul jonctiunii neuro-musculare 1.Sosirea unui potential de actiune 2.Eliberarea ACh 3.Legarea ACh la receptorii fibrei musculare 4.Deschiderea canalelor ionice ale receptorilor nicotinici 5. Influx pasiv de Na+ 6.Depolarizarea fibrei musculare (potential de actiune - PA) In repaus, sarcolema fibrei muculare este polarizata. Potentialul de membrana al fibrei este de -80 la -100 mV. Aciunea unui stimul (fizic, chimic, electric sau "in situ") produce depolarizarea sarcolemei. Intre stimularea fibrei muculare sau a muschiului in totalitate si aparitia contractiei exista un interval de timp de 1 ms, numit period de lanten. Jonctiunea neuro-musculara are ca mediator chimc acetilona. Mediatorul determina depolarizarea sarcolemei si producerea potentialului de placa, ce se raspandeste prin reticulul sarcoplasmic al celulei musculare.

Durata de propagare a undei de depolarizare de-a lungul fibrei este de 2-5 ms la viteza de 12 m/s. In acest interval de timp, fibra se afla in perioada refractara (nu este capabila sa mai raspunda la stimuli) In cazul muschilor viscerali, excitantul nu mai este influxul nervos, ci depolarizarea spontana a unora dintre fibre. Placile motorii lipsesc. Transmiterea influxului de la o celula la alta lipsesc prin punile existente ntre celule. Contractia reprezinta proprietatea muschiului de a raspunde prin contractie la actiunea unui stimul. Contractia se desfasoara in mai multe faze: - eliberarea Ca din reticulul sarcoplasmic datorita depolarizarii membranei acestuia si cresterii permeabilitatii ei. Aceasta faza reprezinta cuplarea excitatiei cu contractia - cuplarea actinei cu miozina si formarea actomiozinei, proces de activare favorizat de Ca - scindarea ATP-ului produs prin oxidare aeroba in ciclul Krebs, datorita actiunii enzimatice a complexului actomiozinic -faza de contractie consta in scurtarea formatiunilor contractile ale sarcomerelor, prin alunecarea filamentelor de actina printre cele de miozina, mecanism glisant de apropiere a discurilor intunecate, cu consum energetic. Dureaza intre 10 si 40 ms - faza de relaxare consta in repolarizarea membranelor si reintroducerea, cu consum energetic, a Ca in RE, deci reinstalarea starii de repaus.

Tipuri de contractii musculare

Secusa Tetanosul incomplet i complet Contractia sincrona / asincrona Contractia izotonica Concentrica Excentrica Contracia izometrica Contractia tonica de repaus

Contractie izometrica= contractia in care muschiul nu isi schimba lungimea ex muschi ocular cu contractie de 1/40 secunda intinderea unui arc Contractie izotonica=contractia in care muschiul nu isi schimba tensiunea ex tonusul muscular

Sumarea fortei contractile

Sumarea fortei de contractie a muschiului consta in combinarea contractiilor individuale pentru a spori intensitatea generala a contractiei musculare. Ea poate avea loc in 2 moduri: prin cresterea numarului de unitati motorii ce se contracta simultan sau prin cresterea frecventei contractiei. In ultima caz apare tetanosul Sumarea prin cresterea numarului de unitati motorii (Spatiala) permite gradarea fortei musculare in timpul contractiei, pasii devenind din ce in ce mai mari atunci cand e nevoie de forte musculare mari pentru a indeplini contractia. Unitati motorii diferite sunt stimulate asincron de catre maduva spinarii asigurand astfel o contractiei neteda pana si la frecvente reduse Fenomenul Treppe

Creterea n trepte a tensiunii dezvoltate de secuse INITIAL puterea contractiei este doar jumatate din fort dezvoltata dupa 50 de tresariri. cauze posibile: crestea concentratiei ionilor de Ca Fenomenul de sumare al secuselor

Tetanosul incomplet

Tetanosul complet

Secusa

La o excitatie, muschiul raspunde printr-o contractie simpla, secusa musculara. Aceasta se intalneste rar in organism. Durata acesteia difera in functie de tipul de muschi. Contractiile unice sau repetate de scurta durata utilizeaza energia produsa in repaus prin oxidarea celulara a substantelor energetice si acumulata sub forma de ATP si CP. Cretinfosfatul asigura, pe termen scurt, refacerea ATP.

Tetanos
Pe masura ce frecventa semnalelor se mareste apare un moment in care fiecare contractie noua apare inainte sa se termine precedenta.Astfel contractia numarul doi este adaugata partial primei, rezultand astfel intr-o marire progresiva a puterii contractiei.Cand frecvente atinge un prag critic, contractiile succesive apar atat de rapid incat fuzioneaza astfel incat intreaga contractie musculara are aspect continuu si fluid. Contractia tetanica este caracterizata de existenta unui stimul maxim in care puterea contractiei este maxima. Orice frecventa mai mare decat acest punct nu are niciun efect in a spori puterea contractiei. Acest lucru are loc datorita existentei ionilor de Calciu in cantitate suficienta in sarcoplasma musculara, chiar si intre doua potentiale de actiune,

astfel incat este mentinuta starea contractila fara a permite existenta relaxarii intre potentialele de actiune.

Caracteristici contractie musculara

Stimularea repetata a muschiului in faza de relaxare determina aparitia contractiilor tetanice: tetanos incomplet sau complet, in functie de frecventa stimulilor. Aceasta predomina in activitate motorie a organismului. Efortul muscular de lunga durata (peste un minut) epuizeaza rezervele de ATP si CP, dupa care se intensifica respiraia celulara mitocondriala, care asigura energia necesara. In acest caz, oxigenul este insuficient, motiv pentru care oxidrea glucozei se realizeaz in cea mai mare parte anaerob (se creaz o "datorie de oxigen" si o acumulare de acid lactic, toxic pentru muschi. Dupa efort, procesele oxidative se mai pastreaza intense o perioada necesara refacerii rezervelor de ATP si Cp si metabolizarii acidului lactic. Acum plamanii pot asigura necesarul de O2, deci repiratia celulelor musculare este integral aeroba. Astfel, in aceasta perioada se achita "datoria de oxigen". Tonus muscular=stare de tensiune permanenta a muschiului Tensiunea musculara este maxima pentru o pozitie intermediara a filamentelor (lungime intermediara a muschiului) Puterea maxima de contractie tetanica a unui muschi de lungime normala este de 3/4 kg/cm patrat muschi. ex cvadriceps exercita o tensiune de aproximativ 400 kgf Rigoarea mortii la cateva ore dupa moarte toti muschii corpului intra intr-o stare contractiva numita rigoarea mortii. Muschiul se contracta astfel fara PA. Aceasta rigiditate este cauzata de peirderea ATP-ului care este necesar in separarea puntilor de actina din timpul procesului de relaxare. Muschii raman in aceasta rigoare 15-25 ore pana cand proteinele musculare se deterioreaza. Procesul are loc autolitic

Oboseala musculara.
Este cauzata de contractii puternice si indelungate al unui muschi. oboseala musculara este direct proportionala cu depletia glicogenului din muschi rezultand astfel in imposibilitatea sustenerii contractiei si metabolismului muschiului. S-a descoperit ca dupa o contractie musculara prelungita, transmisia semnalelor de-a lungul jonctiunilor neuromusculare este mai diminuata.Intreruperea circulatiei sanguine ce are loc in muchiul in contractie duce la oboseala musculara completa in 1-2 minute datorita pierderii nutrimentelor dar mai ales a pierderii oxigenului Oboseala musculara reprezinta slabirea fortei muschilor. Ea poate fi generalizata sau poate afecta doar un muschi sau o grupa de muschi. Unele boli ale sistemului neuromuscular, traumatisme, boli metabolice si toxinele -toate acestea sunt cauze ale unei slabiciuni musculare considerabile. Cauzele oboselii musculare: Boala Addison Scleroza laterala amiotrofica Botulism Paralizie cerebrala Boala Charcot-Marie-Tooth Neuropatie diabetica Paralizia de nerv facial Sindromul Guillain-Barre Scleroza multipla Miastenia Gravis Polimiozita Entorse si intinderi musculare Accident vascular cerebral Alte cauze ale oboselii musculare: Miopatii congenitale Dermatomiozita Dezechilibre electrolitice Tumori maligne Malnutritie Unele medicamente Distrofia musculara Intoxicatie (organofosfati) Poliomielita

Tirotoxicoza Traumatisme

Slabiciune musculara
Slabiciunea generala apare de obicei dupa o activitate intensa, cum ar fi de obicei dupa un efort fizic sustinut.Senzatia poate fi de slabiciune sau oboseala sau de febra musculara. Acestea dipar dupa cateva zile. In rare cazuri, slabiciunea musculara generalizata poate fi cauzata de alte afectiuni cum ar fi: - hipotiroidismul - determina oboseala, slabiciune, letargie, crestere in greutate, depresie, tulburari de memorie, constipatie, uscaciunea pielii, intoleranta la frig, subtierea firului de par si friabilitatea unghiilor - hipertiroidismul - determina oboseala, slabiciune musculara, scadere in greutate, tahicardie, intoleranta la cald, transpiratii, iritabilitate, anxietate si cresterea in dimensiuni a glandei tiroide - sindromul Guillain-Barre - o tulburarea neurologica rara, care determina slabiciune la nivelul picioarelor, mainilor si altor grupe musculare, putand determina chiar paralizie - miastenia gravis - o boala cronica rara, care determina slabiciune si oboseala musculara rapida - diselectrolitemii (tulburari ale nivelurilor serice de electroliti), cum ar fi hipopotasemie sau hiposodemie. Slabiciunea musculara care se agraveaza lent necesita un consult medical specializat. Slabiciunea musculara brusca cu impotenta functionala a unei anumite regiuni a organismului indica o tulburare cerebrala severa, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau atacul ischemic tranzitor sau o afectiune a maduvei spinarii sau a unui anumit nerv.