Sunteți pe pagina 1din 6

Printre actiunile Strategiei de securitate interna a UE in actiune se numara un program comun pentru destramarea retelelor infractionale si teroriste, pentru

protejarea cetatenilor, a intreprinderilor si a societatilor impotriva criminalitatii cibernetice, pentru sporirea securitatii UE printr-o gestionare mai inteligenta a frontierelor si pentru cresterea gradului de pregatire a Uniunii si a capacitatii de raspuns a acesteia in situatii de criza. In mod traditional, securitatea interna a UE a fost marcata de o anumita fragmentare, concentrandu-se asupra unui singur domeniu intr-un anumit moment. In prezent, adoptam o abordare comuna privind raspunsul la amenintarile si provocarile cu care ne vom confrunta in materie de securitate. Terorismul, criminalitatea organizata, transfrontaliera si cibernetica, precum si crizele si dezastrele sunt domenii in care trebuie sa ne unim eforturile si sa conlucram pentru a spori securitatea cetatenilor nostri, a intreprinderilor si a societatilor din intreaga UE. Aceasta strategie evidentiaza amenintarile cu care ne confruntam si actiunile pe care trebuie sa le intreprindem pentru a putea sa combatem aceste amenintari. Delicventii utilizeaza din ce in ce mai mult internetul, atat pentru infractiuni minore, cat si pentru atacuri de mare amploare. La frontierele externe ale UE, se desfasoara operatiuni de trafic de droguri, de bunuri contrafacute, de arme, de persoane, iar retelele infractionale priveaza finantele publice de venituri importante. Fondul Monetar International estimeaza ca profiturile generate doar de infractiunile financiare reprezinta pana la cinci la suta din PIB-ul mondial. Crizele si dezastrele, indiferent daca acestea sunt cutremure si inundatii sau daca sunt cauzate de erori umane ori de intentii rauvoitoare, pot provoca suferinte populatiei, precum si pagube economice si de mediu. Totodata, teroristii gasesc noi modalitati de a face rau societatilor noastre, inclusiv directionand propaganda extremista violenta catre persoane vulnerabile. In prezent, Comisia propune noi masuri menite sa combata aceste provocari. Printre acestea se afla o propunere legislativa pentru confiscarea activele provenite din savarsirea de infractiuni. Se propune infiintarea unui centru european de combatere a criminalitatii cibernetice, in vederea reunirii expertizei in materie de anchetare si de prevenire a infractiunilor cibernetice si se elaboreaza o serie de masuri pentru instituirea unei abordari mai inteligente in ceea ce priveste gestionarea frontierelor, precum si pregatirea si raspunsul in caz de crize si de dezastre. Strategia de securitate interna a UE in actiune identifica cinci obiective strategice si propune o serie de actiuni pentru fiecare dintre acestea. 1. Destramarea retelelor infractionale internationale care ameninta societatea noastra - o serie de propuneri pentru sechestrarea si confiscarea in mod rapid si eficient a profiturilor si a activelor provenite din savarsirea de infractiuni (2011); - propunere privind utilizarea registrelor cu numele pasagerilor in UE (2011); - propunere privind monitorizarea si acordarea de asistenta statelor membre in ceea ce priveste combaterea coruptiei (2011). 2. Prevenirea terorismului si combaterea radicalizarii si a recrutarii - elaborarea unei politici pentru extragerea si analizarea datelor de mesagerie financiara in UE, programul de urmarire a finantarilor in scopuri teroriste (TFTP UE)(2011);

- infiintarea unei retele a UE pentru cresterea gradului de informare a publicului cu privire la radicalizare si adoptarea unor masuri de sustinere a societatii civile pentru a prezenta, a traduce si a combate propaganda extremista violenta (2011); -consolidarea politicii UE de securitate a transporturilor (2011). 3. Cresterea nivelului de securitate pentru cetateni si intreprinderi in spatiul cibernetic - infiintarea unui centru al UE de combatere a criminalitatii cibernetice (2013); - infiintarea unei retele de echipe de interventie in caz urgenta informatica (2012); - infiintarea unui sistem european de alerta si schimb de informatii - EISAS, (2013). 4. Consolidarea securitatii prin gestionarea frontierelor - infiintarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor - EUROSUR, (2011); - imbunatatirea analizei pentru identificarea punctelor sensibile la frontierele externe (2011); - elaborarea de rapoarte comune privind traficul de persoane, filierele de imigratie clandestina si traficul de marfuri ilicite ca baza pentru operatiuni comune (2011). 5. Cresterea capacitatii de rezilienta a Europei in caz de crize si de dezastre - inaintarea unei propuneri privind punerea in aplicare a clauzei de solidaritate (2011); - inaintarea unei propunere privind dezvoltarea unei capacitati europene de raspuns in situatii de urgenta (2011); - definirea unei politici de gestionare a riscului care sa lege evaluarile amenintarilor si ale riscurilor de luarea deciziilor (2014). Anual, Comisia va prezenta Parlamentului European si Consiliului un raport privind progresele inregistrate. Comisia va sustine Comitetul permanent pentru cooperarea operationala in materie de securitate interna (COSI), care va juca un rol-cheie in asigurarea punerii in aplicare efectiva a strategiei. Strategia de securitate interna este o componenta esentiala a Programului de la Stockholm. Propunere UE protecia sistemelor digitale de importan major CU CE PROBLEM NE CONFRUNTM? Un numr tot mai mare de servicii de prim necesitate depind, n Europa, de sistemele digitale tranzacii comerciale, sntate, siguran i alte servicii care contribuie la bunstarea general. Perturbarea acestor sisteme cauzat de atacuri informatice intenionate (pirateria sau mesajele electronice nesolicitate), catastrofe naturale sau defeciuni tehnice poate provoca daune economice i sociale serioase. Atacurile informatice, cu precdere, devin tot mai complexe i mai frecvente.

Protecia neadecvat a sistemelor digitale de importan major ar putea conduce la pierderea de informaii cu caracter personal sau alte informaii sensibile, putnd exista riscul furtului de identitate sau al altor tipuri de fraude. Adesea, riscurile nu sunt nelese pe deplin i/sau nu sunt suficient analizate. CUM FUNCIONEAZ PROPUNEREA? Propunerea urmeaz s promoveze o aciune coordonat a prilor interesate din toat Uniunea European - evitnd abordarea fragmentat, pentru a garanta c sistemele de importan major sunt suficient de sigure i reziliente pentru a asigura continuitatea serviciului. Propunerea vizeaz 4 obiective specifice: s elimine lacunele din politicile naionale n ceea ce privete securitatea i reziliena sistemelor de importan major s consolideze guvernana european n acest domeniu s amelioreze capacitatea de reacie n caz de incidente la nivel european s mbunteasc reziliena i stabilitatea internetului. MAI MULTE DETALII? Iniiativa ar urma s lanseze un plan de msuri imediate n materie de: PREGTIRE I PREVENIRE o colaborare paneuropean mai strns a echipelor naionale/ guvernamentale de intervenie n caz de urgen informatic un parteneriat public-privat la nivel european n materie de rezilien un forum european al autoritilor naionale destinat schimbului de informaii i bune practice DEPISTARE I REACIE un nou sistem european de schimb de informaii i de alert, accesibil publicului larg i ntreprinderilor mici/mijlocii LIMITAREA PAGUBELOR I REDRESAREA planuri i exerciii naionale de intervenie n caz de incidente de proporii i de redresare n caz de dezastre exerciii de reacie la nivel paneuropean n caz de incidente de proporii care afecteaz securitatea informatic o colaborare mai strns ntre echipele naionale/guvernamentale de intervenie. COOPERARE INTERNAIONAL principii i orientri internaionale n materie de rezilien i stabilitate a Internetului exerciii la nivel internaional privind redresarea i limitarea pagubelor dup incidente informatice de proporii. CRITERII PENTRU DOMENIUL DIGITAL

n sprijinul directivei europene 2008/114 privind infrastructurile critice DE CE ESTE NEVOIE DE INTERVENIA UE? Sistemele digitale de importan major din diverse ri sunt, adesea, interconectate i, prin urmare, mbuntirile dintr-un singur stat membru nu sunt suficiente. Securitatea sistemelor dintr-o ar depinde, adesea, n mare msur, de nivelurile de protecie din afara frontierelor naionale. Este necesar o abordare coordonat la nivel european, care s consolideze programele naionale existente i colaborrile bilaterale i multilaterale dintre statele UE. CND VA INTRA N VIGOARE PROPUNEREA? n prima jumtate a anului 2009. Efectele cooperrii mbuntite se vor face resimite imediat, ns este vorba despre un process treptat i continuu de sensibilizare i de construire a ncrederii.

Planuri de combatere a dezastrelor naturale Planurile de combatere a dezastrelor naturale sunt aplicate pentru gestionarea situaiilor de urgen generate de inundaii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcii hidrotehnice i poluri accidentale. Este o activitate de interes naional avnd n vedere frecvena de producere i dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc generatoare de situatii de urgenta care fac obiectul intocmirii urmatoarelor tipuri de planuri: Inundaii, prin revrsrile naturale ale cursurilor de ap, datorate creterii debitelor sau blocajelor produse de gheuri, plutitori, aluviuni i avalane de zpad i prin scurgeri de pe versani; Inundaii provocate de accidente sau avarii la construciile hidrotehnice; Fenomene meteorologice periculoase: ploi toreniale, ninsori abundente, furtuni i viscole, depuneri de ghea, chiciur, polei, ngheuri timpurii sau trzii, grindin i secet (hidrologic); Polurile accidentale ale resurselor de ap de suprafa i subterane i poluri marine n zona costier, numite n continuare "poluri accidentale". Populaia, precum i bunurile sale mobile i imobile; Capacitile productive (societi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajri piscicole, porturi i altele); Barajele i alte lucrri hidrotehnice care reprezint surse de risc n aval, n cazul producerii de accidente; Cile de comunicaii rutiere, feroviare i navale, reelele de alimentare cu energie electric, gaze, sursele i sistemele de alimentare cu ap i canalizare, staiile de tratare i de epurare, reelele de telecomunicaii i altele; Mediul natural (ecosisteme acvatice, pduri, terenuri agricole, intravilanul localitilor i altele) Planuri de urgen intern si extern

Planurile de urgen se elaboreaz n scopul planificrii msurilor specifice pentru reducerea riscului asupra sntii angajailor, calitii factorilor de mediu i integritii bunurilor materiale, n caz de evenimente n care sunt implicate substane periculoase. Sunt elaborate pe baza informaiilor cuprinse n raportul de securitate. Elaborarea planurilor de urgen n caz de accidente n care sunt implicate substane periculoase au fost elaborate prin norma metodologic 16/05/2005 i Hotrrea nr. 804 din 25/07/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major n care sunt implicate substane periculoase. Principalele tipuri de accidente care necesit elaborarea planurilor de urgen sunt: emisii de substane periculoase; accidente chimice majore; incendii; explozii. Structura-cadru a planului de urgen extern Se elaboreaz n scopul planificrii intr-o concepie unitara msurilor necesare pentru protecia vieii,proprietii i calitii factorilor de mediu din afara amplasamentelor obiectivelor, n caz de accident major, in care sunt implicate substane periculoase.Planul de urgen externa este ntocmit de ctre autoritile teritoriale pentru protecie civil pentru fiecare obiectiv cu pericol potenial de producere a unor evenimente generate de substane periculoase. Organizaia pentru Eliberarea Palestinei (OEP)F A fost fondat n 1964 ca o organizaie umbrel, reunind micri paramilitare palestiniene de insurgen. Micarea de gheril Fatah sub conducerea lui Yasser Arafat ncepe o campanie intens de terorism pe teritoriul israelian. n 1968 o unitate a armatei isreliene lanseaz un atac G mpotriva bazei militare Fatah situat la Al Karameh, pe teritoriul iordanez, la grania cu Israelul, baz de atacuri palestiniene permanente asupra satelor israeliene din zon. Rezistena lupttorilor palestinieni i intervenia tancurilor Legiunii Arabe iodaniene transform operaiunea ntr-un eec pentru Israel, iar Arafat devine cel mai proeminent lider palestinian [6]Operaiunea Al Karameh]. Arafat devine conductorul OEP n 1969, transformnd-o ntr-o organizaie tipic de insurgen i terorism i sprijinit masiv de majoritatea statelor arabe i de statele blocului sovietic i neangajate. Dup o serie de atacuri teroriste contra Statului Iordanez, cotracarate sngeros de armata iordanez n septembrie 1970, OEP este expulzat din Iordania. Septembrie cel Negru va deveni numele unei sub-organizii a OEP, cunoscut ca autoarea atacului terorist contra delegaiei sportive israeliene la Olimpiada de la Munchen. OEP va continua s execute aciuni teroriste mpotriva Israelului pornind din bazele de pe teritoriul libanez, devenit un fel de Fatahland. Atentatul terorist palestinian de la Olimpiada din Munchen (1972), unde au fost asasinai 11 sportivi israelieni aduce o imens publicitate i prestigiu n lumea arab pentru Arafat, iar o abil manipulare a mass-media din Europa de vest confer o aur romantic terorismului palestinian.

Sudul Libanului devenise o imens baz de antrenament terorist condus de OEP i sponsorizat de Lagrul rilor Lupttoare Pentru Pace (comuniste - n bazele OEP s-au antrenat i reorganizat, printre alii, Carlos, teroriti din gruparea Baader-Meinhof, din Armata Roie Japonez, etc.). La 30 mai 1972 japonezii Yasuyuki Yasuda i Tsuyoshi Okudaira, condui de Kz Okamoto, membrii ai Armatei Roii Japoneze antrenai n bazele OEP din sudul Libanului, au aterizat la aeroportul israelian Ben-Gurion" (Lod) cu un avion Air France venit din Roma i au declanat un sngeros masacru printre pasagerii din aeroport [7] Israelul a decis s elimine aceast ameninare permanent la securitatea sa. n urma invaziei israeliene din Liban (1982) (Primul rzboi libanez), OEP, nfrnt i cu bazele distruse, se exileaz n Tunisia. Masacrul din taberele de refugiai palestinieni Sabra i Shatila executat de grupri insurecioniste cretine libaneze, fr ca armata israelian, care nu fusese informat, s intervin suficient de prompt pentru a le mpiedica, este folosit propagandistic, cu abilitate de OEP acuznd Israelul de responabilitate [8] Arafat lanseaz Prima Intifad n 1987. n 1988, Arafat este primit n Adunarea General ONU, unde declar renunarea la terorism i recunoaterea dreptului la existen a Israelului, OEP urmnd s se transforme ntr-o micare politic. rile din blocul comunist i cu vederi de stnga se grbesc s-i acorde recunoaterea internaional ca reprezentant legitm al poporului palestinian. Actele teroriste mpotriva Israelului sunt continuate de mici grupri teroriste neoficiale, cu denumiri ad-hoc, i n special, de gruparea islamist de inspiraie iranian Hamas. n urma acordului de la Oslo, Arafat primete aprobarea Israelului de a se ntoarce n teritoriile Palestinei, n zona devenit ulterior Autoritatea Naional Palestinian iar n 1996 este ales n funcia de preedinte al Autoritii Palestiniene cu o majoritate de 82% din voturi.