Energetica i mediul Criza energetica mondiala a urmat dupa un embargou al petrolului contra USA si a Olandei, anuntat de Natiunile Arabe

in 1973 in urma razboiului arabo-israelean. S-a produs o crestere brusca a pretului la petrol de la 3 la 13 dolari pe baril. A urmat o perioada instabila in ceea ce priveste asigurarea cu petrol a tarilor industrializate. In anii 1979 1980 preturile mondiale la petrol se tripleaza, ajungand la 50 de dolari pe baril si abia dupa 1986 preturile au scazut si s-au stabilizat sub nivelul de 20 de dolari pe baril. Luand in consideratie ca la acea vreme in SUA circa 50% din consumul de energie primara constituia petrolul, cresterea preturilor a produs consecinte grave asupra dezvoltarii economice. Mai tarziu acest eveniment este cunoscut in istoria moderna sub denumirea socul petrolului. Concomitent omenirea se confrunta cu alte probleme legate direct cu energetica probleme ambientale sau de protectie a mediului. Mai intai criza Waldstreben moartea padurii, care a lovit europa incepand cu anul 1982, cauzata mai cu seama de centrale termoelectrice, care ardeau carbuni. Poluarea atmosferei cu oxizi de azot NOx si de sulf SO2 provoaca asa numitele ploi acide, care influenteaza negativ asupra padurilor. Apoi urmeaza in 1986 explozia de la centrala nucleara Cernobal din Ucraina, in urma careia un nor radioactiv se raspandeste peste o mare parte din Europa. Sindromul Cernobil a cauzat o revizuire a politicii in domeniul energeticii nucleare, urmeaza o stagnare si chiar o recesiune. In ianuarie 1999 sub presiunea Partidului Ecologist, guvernul germaniei elaboreaza un proiect de lege cu privire la inchiderea tuturor statiilor electrice nucleare. O relansare a sectorului energetic nuclear poate avea loc numai dupa o schimbare radicala a opiniei publice, majorarii fiabilitatii reactoarelor si rezolvarii problemelor de reciclare a deseurilor radioactive. O alta realitate dura consta in poluarea atmosferei cu gaze cu efect de sera. Efectul de sera atmosferic este provocata de bioxidul de carbon, metan, vapori de apa si de alte gaze practic transparente la lumina vizibila, dar absorbind radiatiile infrarosii, se comporta ca un filtru unidirectional ele permit intrarea luminii vizibile, dar impiedica iesirea radiatiilor infrarosii in directia opusa, provocand o incalzire a suprafetei globului. Circa o treime din emisiile de CO2 se datoreaza sectorului de producere a electricitatii Desen Acest fenomen nu are un caracter regional, dar global. Intamplator sau nu, dar in vara anului 1998 statiile meteorologice ale SUA fixeaza cea mai mare temperatura a aerului din ultimii 123 de ani de cand se efectueaza masuratori meteorologice. Acest fenomen este fixat si in Romania in august 1998 cand se inregistreaza cea mai inalta temperatura in ultimii 112 ani egala cu 380 C. Evenimentele descrise mai sus demonstreaza ca energia si mediul nu pot fi privite izolat si ca protectia mediului este un criteriu de evaluare a politicilor energetice viitoare. Astfel apare ecuatia celor 3 E : energy, economy, enviroment. Rezolvarea reusita a acestei ecuatii inseamna o dezvoltare economica armonioasa si durabila. Notiunea dezvoltare economica durabila a intrat in uzajul contemporan la Conferinta De Janeiro in 1992, la care a fost adoptata Conventia Cadru asupra Schimbarilor de Clima. Conventia a fost semnata de mai bine de 160 de tari, inclusiv si Romania. Ea stipuleaza un sir de masuri pentru a stabiliza concentratiile de gaze cu efect de sera in atmosfera si o eventuala o reducere a acestora. Prin dezvoltarea durabila trebuie inteles un proces al dezvoltarii economice, care va avea ca rezultat o imbunatatire a nivelului de viata al omenirii, fara a se deteriora ecosistemul planetei noastre. Aceasta inseamna o folosire ordonata a resurselor naturale pentru care fiecare membru al omenirii sa aiba portia sa de mediul curat, precum si obligatia sa de a se stradui, sa-l imbunatateasca pentru a asigura copiilor sai o sansa decat a avut-o.

Componentele principale ale unei politici pentru o dezvoltare durabila sunt clar definite : - reducerea dependentei de petrol ; - promovarea resurselor regenerabile de energie ; - conservarea solului ; - protejarea sistemelor biologice ale pamantului ; - reciclarea materialelor. La aceeasi conferinta de la Rio de Janeiro a fost pusa in discutie si problema costului poluarii mediului inconjurator. In vocabularul modern electro-energetic efectul de poluare a mediului a fost numit impact asupra mediului. Mai tarziu, in decembrie 1995 la Lisabona in Protocolul Cartei Energiei privind eficienta energetica si aspecte asociate legate de mediu, impactul asupra mediului a fost definit astfel : impactul asupra mediului inseamna orice efect asupra mediului cauzat de o activitate data inclusiv asupra sanatatii si sigurantei oamenilor, florei, faunei, solului, aerului, climatului, peisajului si monumentelor istorice sau al altor structuri fizice, sau asupra interactiunii acestor factori; el include de asemena, efecte asupra mostenirii culturale sau conditiilor socio-economice rezultate din degradarea acestor factori. Costul pentru protectia mediului reflecta investitiile necesare pentru limitarea sau reducerea poluarii si se numesc costuri de mediu sau costuri externale. Guvernul SUA considera aspectul incalzirii globale o problema deosebit de grava care ar putea afecta viitorul in plan mondial. De aceeea, in bugetul anul fiscal 2000 administratia Clinton propune un pachet in valoare de 4 miliarde de dolari destinat cercetarii si dezvoltarii tehnologice pentru a gasi mai bune solutii de protectie a mediului, arderii combustibililor, promovarii surselor regenerabile de energie. Din acest pachet financiar un miliard de dolari este destinat pentru lupta impotriva incalzirii globale. Problemele legate de impactul asupra mediului devin obiectul discutiilor la nivel mondial si regional. Pentru a evalua gravitatea problemei si pentru a ajuta pe cei care elaboreaza strategii in domeniul energiei ONU a format in anul 1988 Comisia Interguvernamentala pentru Modificarii Climaterice, care cuprinde mai mult de 150 de oameni de stiinta din toata lumea. Din cele mai importante rezultate ale lucrarilor mentionam adoptarea Protocolului un sir de state au luat angajamente de a limita sau micsora emisia de gaze cu efect de sera. Actiunea angajamentelor a intrat in vigoare incepand cu anul 2008. Avand in vedere ca energia regenerabila nu produce deloc poluare sau foarte putin, utilizarea crescanda a resurselor regenerabile de energie va contribui atat la siguranta si diversificarea surselor de aprovizionare, cat si la protectia mediului. Pe termen lung ele vor constitui sursa principala de energie care va fi mentinuta. In prezent exista conditii de promovare a patrunderii surselor regenerabile de energie. Conversia, consumul si conservarea energiei. Una din legile fundamentale ale fizicii este legea conservarii energiei : in procesele fizice, energia nu poate fi distrusa sau diminuata, ea poate fi doar convertita (transformata) dintr-o forma de enegie in alta. In acest context apare intrebarea : ce este energia primara si consumul de energie? Consumul de energie presupune urmatoarele : se converteste energia chimica stocata in carbune, petrol, gaze naturale, lemne sau energia stocata in nucleul atomic, sau energia cinetica si gravitationala a apei, sau energia cinetica a vantului, sau energia radiatiei solare in caldura si lumina pentru locuintele noastre, in energie electrica pentru a pune in miscare masinile, uneltele, in energie cinetica pentru a misca vehiculele. Astfel spus consumul de energie este echivalent cu conversia energiei. Conservarea energiei nu inseamna altceva decat producerea mai multor bunuri materiale si prestarea mai multor servicii convertind o cantitate mai mica de resurse energetice primare in caldura, energie electica, lumina (energie electromagnetica) etc..

Cantitatea de energie primara este de circa 3 ori mai mare decat energia electrica produsa. Energia utila este cu mult mai mica decat energia electrica produsa. Energia primara constitutuie toata energia continuta in sursa originala. In prezent sursele principale originale sunt combustibilii fosili (carbunele, petrolul si gazele naturale), biocombustibili lemne de foc, deseuri lemnoase, deseuri agricole, balegar etc.. Aici se poate adauga energia hidraulica si geotermala si alte surse regenerabile de energie cum este cea solara si eoliana, precum si energia nucleara. Consumatorul este interesat in satisfacerea necesitatilor energetice sa aiba energie termica pentru incalzire si prepararea bucatelor, energia electrica pentru iluminat, transport si producerea bunurilor materialelor. Pentru un consumator este esentiala cantitatea de energie livrata, forma de energie utila de care are nevoie, valorile pierderilor de energie si costurile energiei livrate. Pentru sistemele bazate pe surse fosile de energie, cele mai mari pierderi se inregistreaza la producerea energiei electrice (cca. 66%), urmate de pierderile in retelele de transport si distributie si pierderile la consumator. Ultimele pot fi destul de mari, daca randamentul consumatorului este mic. De exemplu, pentru un bec cu incandescenta, eficienta globala a conversiei energiei este egala doar cu 1,5% ; astfel spus, dintr-o suta de unitati de energie primara se folosesc util numai 1,5 unitati, celelalte 98,5 unitati provoaca poluare termica si cu gaze cu efect de sfera al atmosferei. Pentru un bec LFG eficienta globala este de 6%, iar pentru un motor electric de 26,7%. Statisticile nationale si internationale publica date cu privire la producerea si consumul diferitelor tipuri de surse energetice. Datele sunt prezentate atat in unitati de masura naturale, cat si unitati de masura conventionale. La efectuarea calculelor economice, determinarea eficientei energetice si consumului specific de energie etc.. Se opereaza cu notiunea consum de resurse primare de energie, care include toate formele de energie consumata fie combustibil, energia electrica sau termica obtinuta din surse fosile, energia electrica nucleara sau hidraulica, energia diferitelor tipuri de biomasa, energia geotermala, solara, eoliana etc.. Este important sa cunoastem conventiile acceptate in general la prezentarea datelor statistice cu privire la consumul de resurse primare de energie. ONU, Agentia Internationa a Energiei (IEA) si unele tari recomanda urmatoarea modalitate de calcul a resurselor primare de energie : 1) energia primara folosita pentru producerea energiei electrice in centralele electrice termice (CET : energia combustibului fosil se transforma in energie termica a aburului, apoi in energie mecanica si in sfarsit in energie electrica) se determina ca rezultat al inmultirii cantitatii de energie electrica produsa la 3 sau al impartirii la 0,33 care defapt este randamentul mediu al CET-ului ; 2) contributia energiei primare la producerea energiei electrice hidraulice eoliene sau alte surse regenerabile se considera echivalenta cu cantintatea de energie electrica. Alfel spus in cazul producerii energiei electrice din surse regenerabile nu se ia in consideratie randamentul procesului de conversie. Evident, si in cazul al doilea, valoarea randamentului procesului de conversie al energiei solare are o importanta majora. Cu cat este mai mare randamentul, cu atat costul unei unitati de energie electrica produsa va fi mai mic. Si in acest caz, eficienta globala a conversiei energiei se determica ca fiind raportul dintre energia utila si energia primara solara incidenta pe suprafata modulului PV. Energia utila este relativ mai mare decat in cazul utilizarii energiei primare fosile. Conventia de tratare a notiunii de energie primara acceptata mai sus urmareste sa accentueze faptul ca la producerea unei unitati de energie electrica dintro sursa regenerabila, se va cheltui aceeasi unitate de energie primara care circula in mediul ambiant si care nu schimba echilibrul natural. Metodele de conversie a energiei, fosila sau regenerabila se caracterizeaza prin faptul de eficienta E. Cu cat eficienta E este mai mare, cu

atat mai putina energie primara se va cheltui la intrare pentru a produce o unitate de energie la iesire. Factorul de eficienta E se determina ca fiind raportul : Forumula Cea mai mare parte a surselor de energie primara pe Pamant este reprezentata de combustibilii fosili bazati pe carbon. Rezervele mondiale de combustibili fosili se estimeaza la cca (BBEP mlrd. Barili petrol echivalent ; MB = mln. Barili ; MBEP mln. Barili echivalent petrol) : - petrol : de la 1050691 pana la 1277702 milioane barili (de la 167 pana la 203 km3) ; - gaz de la 171040 pana la 192720 km3 (6,8 x 0.182 = 1.239 BBEP) ; - carbune : 1081279 mln tone (1081279 x 0.9 x 4.879 = 4.786 BBEP) ; Consumul zilnic al combustibililor pe parcursul anului 2002 (7,9 este rata de convertire a tonelor petrol echivalent in barili petrol echivalent BEP): - petrol : (10230 x 0.349) x 7,9/ 365 = 77 MB/zi; - gaz : (10230 x 0.212) x 7.9/365 = 47 MBEP/zi; - carbune (10230 x 0.235) x 7.9/365 = 52 MBEP/zi. Conform celor mai optimiste prognoze efectuate de Oil & Gas Jurnal, World Oil aceste rezerve de combustibil fosil vor ajunge pentru urmatoarele perioade : 32 de ani petrol, 72 de ani gas, 252 ani carbune. Calculele au fost efectuate pentru un consum zilnic constant de combustibili, raportat la anul 2002. Gazul natural este considerat cel mai favorabil mediu dintre combustibilii fosili si ar putea fi partial o solutie a problemei incalzirii climei si poluarii atmosferei.

Rezervele globale de petrol si gaz, ianuarie 2005. Petrol brut (Mlrd barili) Tari/regiuni Oil & Wold Oil Gas Journal America de nord 214771 40874 America Centrala si de Sud 100595 75973 Europa 17613 18125 Eurasia 77832 89898 Orientul Mijlociu 729341 708289 Africa 100784 112410 Asia si Oceania 36246 36244 Total mondial 127718 1081813 2

Gaz natural (Mln km cub.) Oil & Gas World Oil Journal 7477.7 7096.9 5497.1 55314.4 71448.3 13498.8 10875.8 171940 7752.4 7837.3 5419.3 79978.9 72030.9 14185.8 12036.4 192720

Compararea poluarii atmosferei la arderea combustibililor fosili (kg. Emisii la TJ de energie consumata). Emisii Oxizi de azot Gaz Natural 43 Petrol 142 Carbune 359

Dioxid de sulf Particule solide

0.3 2

430 36

731 1333

Sursa : Agentia de protectie a mediului a SUA ; Asociatia a Gazului. Un domeniu de perspectiva privind utilizarea gazului natural in viitor ar putea fi obtinerea mai eficienta a hidrogenului din metan (CH4), necesar pentru functionarea pilelor de combustie, care vor inlocui treptat motoarele cu ardere interna.

Introducere : Va puteti imagina viata fara televizor, automobil sau computer, fara posibilitatea de a va pregati zilnic hrana, fara luminare in casa, fara incalzire in timpul rece al anului etc. ? Toate acestea sunt rezultatul activitatii creative a savantilor si inventatorilor, in special in ultimii 200 de ani. Toate acestea pot sa dispara, pe parcursul primei jumatati a acestui secol, in urma epuizarii drastice a resurselor naturale de combustibili fosili. Cresterea consumului de energie conduce la sporirea continua a volumului extragerii combustibililor fosili, care asigura azi peste 85% din energia utilizata. In prezent, anual se consuma energie echivalenta a peste 11 miliarde tone de combustibil conventional sau 459 EJ (459 x 1018 J), din care doar 15,4% este de origine non fosila. Deoarece populatia pe glob creste si concomitent, sporeste gradul de inzestrare cu energie a economiei, aceasta cifra este in continua crestere, ceea ce va avea consecinte grave. Combustibilii cei mai acceptabili din punct de vedere economic petrolul si gazele naturale se presupune ca se vor epuiza in ccca 30-50. Azi cea mai mare parte a energiei necesare pentru consumul zilnic este obtinuta prin arderea combustibililor fosili carbune, petrol si gaze naturale. Mai multe milioane de ani, descompunerea plantelor si animalelor a condus la formarea combustibililor fosili care, insa, practic s-au consumat pe parcursul doar a cca.200 de ani. Timp de milioane de ani, pe Terra s-a format atmosfera si intregul sistem vegetal si intr-o perioada tot de cca. 200 de ani, doar in special in 100 de ani, mediul a fost serios periclitat si s-a ajuns in pragul unei catasftrofe ecologice. In anul 1960 s-a produs si s-a consumat 3000 TWh de electricitate. In 1970 acesta a crescut pana la 6000 TWh. In anul 2000 au fost consumate 150000 TWh. Chiar daca ar fi posibila reducerea la jumatatea a consumului de energie electrica in tarile industrial dezvoltate si cresterea, in acelasi timp a consumului pe cap de locuitor in India, China ssa. tari din lumea a 3-a doar cu 25%, cerere globala de energie electrica s-ar dubla fata de cea de azi. Ce surse de energie sunt necesare pentru a satisface aceste cerinte ? Cresterea producerii energiei electrice prin arderea combustibililor fosili traditionali ar periclita si mai mult impactul ecologic. Speranta energeticienilor se bazeaza pe gasirea de noi solutii si procedee, care ar satisface necesitatile de energie ale omenirii in urmatoarele decenii sau secole. In prim plan au fost puse solutiile legate de energia nucleara, insa, dupa avariile de la centralele Three Miles Island din SUA si Cernobil din Ucraina, s-a simtit necesitatea elaborarea unor solutii mai prietenoase mediului. Notiunea de eficienta energetica (sau optimizarea consumului de energie) a devenit la ora actuala, una din principalele preocupari ale omenirii la nivelul intregului mapamond. Odata cu prima criza petroliera de la inceputul anilor 70, societatea umana a inceput sa constientizeze din ce in ce mai mult necesitatea elaborarii unei strategii sustinute de crestere a eficientei de utilizare a energiei si de implementare a programelor de eficienta

energetica pe fondul diminuarii ingrijoratoare a rezervelor de combustibil fosili pe ale Terrei. Azi, putem vorbi de o politica energetica mondiala si de o strategie concentrata de reducerea emisiilor poluante in atmosfera, fundamentate pe solutii tehnico-economice concrete de utilizare rationala a rezervelor de combustibili fosili (care detin in continuare ponderea principala in producerea de energie) si de valorificare pe o scara tot mai larga a resurselor energetice regenerabile, asa numitele energii curate sau energii neconventionale, o alternativa la actualul sistem de valorificare energetica a resurselor combustibile ale Terra. Energiile regenerabile prietenoase mediului nu sunt azi in stare, insa, sa acopere aceste necesitati mereu crescande. Aceste doua probleme grave criza energetica si impactul asupra mediului reprezinta probleme globale ale omenirii, a caror solutionare cade pe umerii inginerilor. Pentru ca lumea este atat de dependenta de energie, pentru ca majoritatea populatiei Terrei foloseste combustibili fosili pentru a-si satisface necesitatile energetice, fapt ce provoaca un grad inalt de poluare a mediului, apare stricta necesitate de a cauta surse noi de energie durabile si prietenoase mediului. Vor trebui gasite surse de energie care produc cea mai mica poluare posibila. Deoarece sursele traditionale de energie utilizate polueaza mediul ambiant, energiile regenerabile, practic sunt lipsite de acest efect negativ de poluare al mediului. Diversificare surselor de energie devine un imperativ economic si ecologic. Aceste energii alternative se numesc energii regenerabile. Sursele regenerabile de energie pot fi utilizate atat ca surse centralizate de energie, cat si, in mare parte descentralizate. Sursele descentralizate sunt deosebit de avantajoase, in special pentru consumatorii rurali sau izolati. In acelasi timp conform informatiei onu, cca. 2 miliarde de oameni nu au acces la energia electrica, iar cca. 40 de tari nu poseda retele electrice nationale. De asemenea, costul retelei este mai mare in proportie de 4 : 1 sau mai mult fata de costul centralelor energetice. Din acest punct de vedere, propagarea surselor descentralizate de energie devine avantajoasa, fiind un element cheie in programele de electrificare rurala si de reducere a saraciei in mediul rural. Dintre dezavantajele sistemelor descentralizate de energie se numara instabilitatea functionarii acestor sisteme si imposibilitatea stocarii si redistribuirii energiei electrice, retele de distributie avand si rolul de stocare a energiei electrice. Cu o m faza clara a politicii si actiunilor, prin contributia expertilor internationali se configureaza tabloul statutului actual al impactului si potentialului de viitor al energiei regenerabile, care contine aspecte sociale, politice, economice, de mediu si tehnologice. O atentie aparte se acorda potentialului energetic, istoriei dezvoltarii si elaborarii sistemelor de conversie a energiei regenerabile. Azi, Parlamentul European a declarat un semnal clar privind modul de promovare a energiilor regenerabile in UE pana in anii 2020, pentru a atinge cota de 25% din energie primara. Privind in perspectiva Freeman Dyson de la Universitatea din Oxford argumenteaza ca schimbarile tehnologice altereaza fundamental aranjamentele noastre etice si sociale si ca 3 tehnologii noi care se dezvolta rapid energiile regenerabile, ingineria genetica si comunicarea globala azi au potentialul de a crea o distributie mai uniforma a sanatatii globale. Tarile in curs de dezvoltare care au surse reduse sau inadecvate de petrol si carbune care de asemenea, pentru rezolvarea unor probleme energetice au defrisat suprafete intinse de paduri, sunt puse in situatia de a utiliza resurse energetice neconventionale ca cea solara, hidraulica, eoliana sau combinate cu combustibili conventionali pentru o eficienta mai mare. Costul sporit asociat cu procurarea combustibilului, transportarea lui si mentenanta motoarelor, cuplate cu dificultatile de cuanticare a costurilor ecologice fac energiile regenerabile o alternativa atractiva la motoarele generatoare bazate pe arderea combustibilului.

Eforturile cercetatorilor sunt orientate tot mai mult spre revitalizarea tehnologiilor existente cu scopul de a reduce consumul de energie si producerea deseurilor si de asemenea, utilizarea surselor neconventionale de energie acolo unde este posibil. Dorinta de a avea procese de producere mai eficienta din punct de vedere a consumului de energie a aparut in special dupa criza energetica din 1970, care a condus la cresterea rapida a preturilor. Pe parcursul a circa 200 de ani omenirea a creat un complex energetic grandios si greu de imaginat, care asigura serviciile fundamentale : iluminatul, incalzirea, refrigerarea, transportul, produsele tehnologice etc. Fara energie nu pot fi sustinute standardele moderne de bunastare, educatie si sanatate. Totodata s-a recunoscut ca energia moderna este vinovata de aparitia a numeroase probleme de mediu. Va trebui gasit un compromis intre cererea crescanda de servicii energetice si necesitatea acuta de a proteja mediul ambiant. Introducere 2 Energie solara Energia primita de pamant de la soare a avut o importanta deosebita in aparitia vietii. Lumina soarelui a remaniat atmosfera primitiva a pamantului saracind-o de dioxid de carbon si imbogatind-o in oxigen. Prin fotosinteza, procesul in care lumina absorbita de clorofila este utilizata la sinteza unor compusi organici si eliberarea simultana de oxigen in atmosfera. Locul si maretia soarelui in activitatea terestra sub toate formele sale, i-a conferit de-a lungul timpului statut de obiect venerat. Egiptenii antici aveau o conceptie asupra lumii care plasa soarele in centrul universului. Ei adorau soarele cel mai presus zeu al lor, Ra, despre care afirmau ca a fost creatorul lumii. Aztecii si celelalte popoare din America Centrala au observat sistematic cerul si puteau sa prevada eclipsele solare si lunare, ciclurile planetei Venus, miscarea aparenta a constelatiilor si alte eveniment ceresti. Inca din antichitate omul a utilizat energia solara : Heron din Alexandria a construit un dispozitiv pentru pomparea apei care folosea ca sursa primara de energie soarele ; despre Arhimede se spunea ca a incendiat flota greceasca folosind oglinzi care au concentrat razele soarelui pe panzele corabiilor. Castelul din Montezuma, din Arizona, construit in jurul anului 700 e.n. sub o intensa bolta de stanca, pare o constructie climatizata utilizand energia solara. Dar conceptul propriu-zis de energie termo solara a aparut in 1787 cand omul de stiinta elvetian Horace de Saaussure a inventat primul colector solar. Desi efectul fotovoltaic a fost descoperit in anul 1839 de catre Edmond Becquerel si prima celula fotovoltaica a fost patentata in 1884 de un electrician din New York, Charles Edgard Fritts, istoria celulelor fotovoltaice moderne incepe abia in anul 1954 cand, Bell Laboratories echipa Chapin, Fuell si Pearson construiesc prima celula fotovoltaica din siliciu. Primele celule fotovoltaice si-au gasit aplicatie la alimentarea satelitilor artificiali. Aplicatiile terestre au urmat imediat : la inceput acestea au fost ce numim azi aplicatii profesionale, furnizand mici cantitati de energie unor echipamente de monitorizare si telecomunicatii. Probabil una dintre cele mai atragatoare aplicatii a aparut la sfarsitul secolului XX prin integrare celulelor fotovoltaice in elementele de acoperis si fatada ale cladirilor, determinand o noua forma de centrala electrica si anume centrala distribuita. Totusi este evident ca de-a lungul istoriei omenirea s-a orientat spre utilizarea altor surse de energie : lemn, apa, carbune, petrol. Acest fapt este explicabil datorita tehnologiilor simple si accesibile de exploatare a acestora. In plus si azi mai exista reticiente in a considera energia solara, sursa alternativa globala de energie. Aparent, scepticii au argumente suficient de solide : dependenta energiei solare de pozitia geografica si esential de conditiile climatice, discontinuitatea sursei datorita ciclului natural zi noapte, dependenta de

fenomene meteorologice aleatoare. Pe langa aceste fenomene naturale care nu pot fi influentate, exista o alta categorie de probleme legate de tehnologie care isi asteapta rezolvarea : randamentul nu poate fi ridicat de conversie a energiei solare in energie electrica si problema delicata a stocarii acesteia. Ultimele decenii au dus o schimbare radicala in plan conceptional prin constientizarea necesitatii unei dezvoltari durabile a vietii economice si sociale, promovarea surselor regenerabile de energie fiind considerata un element cheie. Din aceste surse, electricitatea obtinuta prin conversia energiei solare pare una dintre cele mai promitatoare surse de energie. In prezent, generatoarele fotovoltaice sunt o realitate, ele functionand pe intregul glob si chiar mai mult sunt unica sursa de energie a satelitilor si Statiei Orbitale Internationale. De asemenea in multe tari se desfasoara programe ample de cercetare si subventionale pentru a determina preturi atractive de vanzare a energiei electrice obtinute pe cale solara.

Energia factor indespensabil al oricarei activitati a omului in societate, este in prezent, mai scumpa si mai dificil de obtinut decat in urma cu un sfert de secol. Aceasta realitate se manifesta, in conditiile complexe din lumea de azi, prin aspecte noi atat cantitative, care privesc dimensiunile rezervelor de agenti energetici, cat si calitative prin penetrarea unor noi surse de energie sau procedee de conversie a acesteia. Atat problema disponibilului de energie si implicit, a costului ei, cat si influenta negativa a industriei energetice asupra naturii, au stimulat un intens efort de cercetare si inovare in acest domeniu de finalitate asupra solutiilor tehnice de producere si utilizare a energiei si in directia implicarilor sociale si chiar etice a consumului de energie. Unul din numeroasele aspecte, poate fi cel mai important, este utilizarea eficienta a energiei, procedeu garantat de reducere a cererii de energie raportata la dezvoltarea economica. Anii scursi de la prima manifestare cu caracter de criza din energetica mondiala criza petrolului din 1973 au fost bine folositi in acest sens de catre stiinta, care a reusit sa puna la dispozitia consumatorilor tehnologii cu randament energetic sporit si cu consumuri specifice tot mai reduse. Aspectele enuntate doar, aici, cuprind, in fapt, o problematica foarte larga, complexa si importanta, care face obiectul stiintei energetice. Cai de ameliorare a Terrei Sursele de energie conventionale bazate pe petrol, carbune si gaze naturale sunt motoare foarte eficiente ale progresului economic, insa, in acelasi timp, pune in pericol mediul si sanatatea umana. Aceste surse traditionale de energie, sunt bazate pe combustibil fosil si fac sa creasca esential presiunea asupra mediului ambiant, afectand clima in mod grav. Efectele de sera care conduc la incalzirea globala a climei planetei, ploile acide tot mai frecvente, provocate de cresterea concentratiilor atmosferice ale gazelor emise la arderea combustibililor fosili, asa numitele cataclisme naturale, care au consecinte dezastruoase uragane, inundatii, secete etc. sunt simptome ale unei maladii grave a planetei. Deci, organismul pe nume Terra este un organism viu si grav bolnav. Acum este clar ca orice efort de a mentine nivelul concentratiei atmosferice de CO2 sub cota de 550 ppmv nu poate sa se bazeze pe o economie bazata pe petrol si carbune. Una dintre cele mai realizabile masuri poate fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera. Sursa de baza de poluare a atmosferei cu gaze cu efect de sera si alte substante nocive in majoritatea tarilor industrial dezvoltate pentru producerea energiei electrice prin arderea combustibililor fosili. Deoarece consumul de energie electrica va creste in mod constant una dintre solutii ar fi utilizarea

surselor alternative de energie. Diversificare energiilor devine un imperativ foarte important din punct de vedere ecologic. Aceste energii alternative se numesc energii regenerabile. Aceste energii practic sunt lipsite de efect negativ de poluare a mediului. Dezvoltarea insa, a sistemelor de conversie a energiilor regenerabile necesita o sustinere financiara de moment. De aceea dezvoltarea energiilor regenerabile necesita o sustinere din partea guvernelor. Din pacate, in unele tari din Europa exista un lobby al marelor firme producatoare, de distributie si de consum de combustibil fosil, care marginalizeaza dezvoltarea surselor regenerabile. Tari Combustibili fosili Energia nucleara Energia regenerabila UE 520.7 428.3 131.3 Austria 4.7 1.4 35.7 Belgia 61.6 146.8 5.5 Danemarca 368.2 2.8 108.8 Finlanda 68.7 8.9 129.0 Franta 280.5 563.3 459.3 Germania 6890.4 314.6 149.3 Grecia 1.3 0 5.2 Irlanda 32.4 0 5.6 Italia 11.0 147.3 37.1 Luxemburg 0 0 6.9 Olanda 31.0 48.0 88.4 Norvegia 20.7 7.6 5.8 Portugalia 4.5 3.0 1.6 Spania 705.5 40.0 68.3 Suedia 3.4 15.9 56.5 Elvetia 13.7 61.1 104.0 Marea Britanie 1217.9 2885.9 94.9 TOTAL 10236.3 4674.8 1493.2