Sunteți pe pagina 1din 2

Cine va fi succesorul lui Fidel Castro?

Anca Voican
De cand Fidel Castro si-a pierdut cunostinta in timpul unui discurs rostit in fata a peste 60 000 de persoane (si transmis in direct de televiziunea din Havana), cubanezii au inteles ca "El lider maximo" nu este nemuritor. La randul sau, Fidel insusi, care a explicat ca nu dormise aproape deloc in noaptea precedenta, a inceput sa evoce tot mai des si mai direct chestiunea succesiunii sale. Nu este pentru prima data cand o face, dar acum accepta mai usor ideea senectutii si a unei sanatati subrede, deci a iesirii sale neasteptate de pe scena politica. Ceea ce nu inseamna ca ideile socialiste ale revolutiei cubaneze nu-i vor supravietui. "Cand am rostit discursul, soarele ardea foarte puternic", a explicat el, adaugand in gluma: "A fost o mica repetitie, ca sa vad cum va fi la inmormantarea mea..." Frati de arme si de idei Intr-un interviu acordat canalului american de televiziune NBC, Castro a declarat ca fratele sau mai mic, Raul, este cel mai potrivit sa-i urmeze la putere. "Raul este foarte sanatos si dispune, dupa mine, de cea mai mare autoritate. In plus, are o foarte mare experienta", a declarat "El lider maximo", adaugand: "Succesiunea nu este o chestiune care sa ma ingrijoreze". Explicatia consta in faptul ca "nu e vorba doar de Raul, ci de o intreaga pletora de tineri talentati", o modalitate de a recunoaste ca fratele sau, deja septuagenar, nu are carisma si, poate, nici sprijinul popular necesare conducerii tarii, asa cum a beneficiat el timp de peste patru decenii. La 13 august, Fidel Castro va implini 75 de ani. Fiu al unui bogat proprietar de plantatii, a absolvit cursurile Facultatii de drept din Havana. Si-a luat apoi doctoratul si s-a lansat in avocatura. Inca de tanar, s-a facut remarcat prin opozitia sa zgomotoasa fata de regimul dictatorial al lui Fulgencio Batista, pe care il considera infeudat Statelor Unite. La 26 iulie 1953, in fruntea unui mic grup inarmat, a incercat sa rastoarne guvernul proamerican, atacand cazarma Moncada din Santiago de Cuba, al doilea oras, ca marime, al tarii. Esecul actiunii l-a costat o condamnare la 15 ani de detentie. S-a aparat singur, rostind celebrul discurs "Istoria ma va absolvi!". Gratiat in 1955, pleaca in Mexic, unde, un an mai tarziu, il cunoaste pe Ernesto Che Guevara, cu care isi continua proiectul initial: rasturnarea lui Batista. La 2 decembrie 1956, Castro si 81 de guerilleros se imbarca la bordul navei "Granma" si ajung la Capul Cruz, pe coastele cubaneze. Reusesc sa se ascunda in vagaunile din masivul Sierra Maestra, de unde vor organiza atacuri in mai multe directii: Che se indreapta spre Santa Clara, la 150 km sud de Havana, iar cel de-al treilea "Comandante", Camilo Cienfuegos, se infiltreaza cu trupele sale in alte orase ale tarii. La 1 ianuarie 1959, fortele revolutionare in frunte cu Castro intra in Havana. De atunci, regimul castrist s-a consolidat, mentinandu-se la putere pana astazi. Contracandidatii lui Raul Raul, de multi ani ministru al apararii, beneficiaza de importantul sprijin al generalilor cubanezi, dintre care multi au fost camarazi de arme cu fratii Castro, in perioada luptei impotriva dictaturii Batista. Cu toate acestea, exista si contracandidati cu reale sanse. Este evocat, de pilda, numele lui Carlos Lage Davila. In varsta de 49 de ani, el este arhitectul unor reforme economice lansate in anii 90 si are o solida experienta in materie de gestiune a unei economii centralizate, asa cum este cea a Cubei. Secretar al Consiliului de Ministri, cunoaste in profunzime problemele curente ale tarii. Mai in varsta (64 de ani) si, implicit, cu mai multa experienta este Ricardo Alarcon Quesada, din martie 1993 presedinte al Adunarii Nationale (parlamentul). Foarte devotat ideilor si politicii lui Castro fata de Washington, Alarcon a fost, timp de un an, seful diplomatiei cubaneze si in doua randuri ambasadorul Havanei la Natiunile Unite.

In prezent, se pare ca urca in preferintele conducerii cubaneze tanarul ministru de externe Felipe Perez Roque. In varsta de 36 de ani, el a fost multa vreme secretarul particular al lui Fidel Castro. Are, in plus, avantajul de a se afla pe directia actuala a curentului: guvernul de la Havana doreste sa-si apropie tanara generatie, care nu a trait revolutia si este, de aceea, mai putin captivata de idealurile ei. Devenit sef al diplomatiei cubaneze in mai 1999, Felipe Perez Roque este caracterizat de ziarul "Granma", publicatia oficiala a Partidului comunist, drept "omul familiarizat", cum putini sunt, cu gandirea "liderului maxim". O gandire care, se afirma la Havana, nu va pieri o data cu disparitia aproape octogenarului Castro.