TENCUIALA SCLIVISITA SI GLETUITA se utilizeaza pentru acoperirea si protectia elementelor de zidarie si se executa din 2 straturi:strat de grund care are

o grosime pana la 20 mmsi strat de tinci cu o grosime de pana la 5mm,avand in compunere nisip 0-1 mm.In cazul unor suprafete care urmeaza sa fie vopsite sau tratate special peste stratul vizibil se aplica un glet realizat din ipsos sau ipsos cu var care se netezeste cu drisca. In cazul unor suprafete netede din beton,pentru a obtine o mai buna aderenta a mortarului se aplica un strat subtire de lapte de ciment,peste aceasta urmand in continuare stratul de grund si apoi cel de tinci. TENCUIALA PE RABIT se executa din mai multe straturi:un strat de ipsos se numeste smir,are o dilatare de 1%,ceea ce face ca el sa se fixeze bine in ochiurile rabitului,peste acest strat se adauga grundul si apoi tinciul.

MORTARE CU DESTINATIE SECIALA 1.MORTARE DECORATIVE,folosite pentru infrumusetarea suprafetelor.Sunt obtinute din nisipuri curate,cimenturi albe si colorate,roci concasate si colorate ,se mai adauga mica 1-2%!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 2.MORTARE CU PERMEABILITATE SCAZUTA se executa din nisipuri cu granulatie ce asigura compactitate maxima cu o proportie mai ridicata de ciment si in principal sunt apicate prin torcretareaplicarea stratului prin presiune. 3.MORTARE REZISTENTE LA UZURA,trebuie sa contina nisipuri de mare rezistenta obtinute din deseuri metalice,pilitura de otel si ciment de mare calitate respectiv roci de mare duritate,se foloseste pentru pardoseli de hale industriale.peroane gari,troutuare,etc 4.MORTARE TERMOFONOIZOLATOARE contin nisipuri termo si fonoizolatoare 5.MORTARE REFRACTOARE rezistente la temperaturi ridicate,contin cimenturi aluminoase si nisipuri samota,bauxita si silimanit. 6.MORTARE REZISTENTE LA RADIATII contin cimenturi portalnd si agregate rezistente la radiatii. BETOANE CU LIANTI MINERALI Betonul este un material compozit obtinut din amestecuri de ciment,agregat si apa cu sau fara alte adaosuri cu sol de accelerator sau intartor de priza,plastifiant,etc Clasificarea betoanelor: -in functie de densitate distingem:foarte grele cu peste 2500kg/mcub;grele 2200-2500;semigrele 20002200;usoare 1000-2000;foarte usoare sub 1000kg/m cub -dupa rezistenta caracteristica,adica rezistenta la compresiune determinata de cuburi cu latura de 141mm in timp de 28 zile distingem:betoane de clasa 3,5;5;7,5 Bc50;Bc60 -dupa gradul de impermeabilitate distingem:betoane cu permeabilitatea !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1 -dupa gelivitate(rezitenta la inghet-dezget)distingem!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!-dupa utilizari:betoane obisnuite:pentru constructiile civile,industraile;betoane hidrotehnice:pentru constructiile de baraje,colectoare,etc;betoane speciale:antiacide,refractare,rezistente la uzura,protectie de radiatii PROPRIETATILE BETOANELOR: Proprietatile betoanelor intarite: a)structura betonului intarit:Betonul intarit e un compozit alcatuit dintr-o matrice(pasta de ciment,apa si agregat fin in care se inglobeaza agregatul mare-cu rol de element de ranforsare),proprietatile betonului sunt dependente de aceste 2 component,cantitatea de apa folosita exprimata sub forma raportului a/c=0,3-0,7,compactiatea betonului nu poate fi niciodata 100% datorita structurii microfisurate si microporoase a pietrei de ciment,de aceea un beton compact se considera atunci cand!!!!!!!!!!! b)rezistenta mecanica: e un criteriu foarte important,se determina prin metode distructive si nedistructive(mecanice si ultrasonice),incercarea distructiva se efectueaza cu ajutorul preselor hidraulice a caror viteze de incarcare exprimata in N/mm patrat ori secunda are o valoare bine fixata,constanta si se efectueaza pe epruvete cubice sau cilindrice astfel incat ruperea epruvetei la compresiune sa se efectueze in maxim !!!!!!!!!!!!;rezistenta caracteristica e un indice de calitate care a inlocuit vechea denumire de marca a betonului,care si ea reprezenta !!!!!!!!!! la 28 de zile,determinata pe cuburi cu latura de 20mm si se exprima in N/Cm patrat. !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1 INFLUENTA COMPONENTILOR ASUPRA PROPRIETATILOR CIMENTULUI Influenta cimentului:dozaj,compozitia mineralogica,finete de macinare COMPOZITIA MINERALOGICA:un ciment cu mult !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1da betoane cu rezistente initiale mari,cu rezistenta slaba la atac chimic FINETEA DE MACINARE:o finete prea mare de betoane cu rezistente mari la termene scurte DOZAJUL:o crestere a dozajului de ciment mai mare de 400-450kg/m cub de beton dupa la cresterea contractiei,la diminuarea densitatii betonului,de asemnea s-a constatat ca o crestere de 300-400 nu mai contribiue semnificativ la cresterea rezistentei mecanice,iar peste 600 duce la scaderea rezistentei la tractiunea acestuia INFLUENTA APEI DE AMESTECARE Practic aceasta trebuie sa fie cuprinsa,atunci cand se exprima ca a/c intre 0,3 si 0,7 desi teoretic ar fi suficient ca a/c=0,15-0,2,insa pentru a obtine o lucrabilitate buna e necesar ca a/c sa fie cel putin 0,3 INFLUENTA MODULUI DE PUNERE IN OPERA:cel mai bun mod e prin tocretare,vibrare,manual INFLUENTA AGREGATULUI:!!!! poate fi determinata si folosind relatia lui Bolomey Srantaiev:!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! INFLUENTA ADITIVILOR:Aditivii sunt adaosuri folosite pentru imbunatatirea proprietatilor betonului si distingem: -aditivi acceleratori de priza:aluminat de Na,ciment alumninos,hidrxizi alcani -aditivi acceleratori de intarire:cloruri de Al,Fe,Ca,Mg -aditivi intarzietor ai prizei si intaririi:ghips,zahar,amidon,acid fosforic -aditivi tensioactivi,scad tensiunea superficiala a apei,prin aceasta asigira o mai buna peliculizare a apei in jurul granulelor de ciment si in final o reducere a cantitatii de apa folosita la turnarea betoanelor.Destingem:aditivi fluidificanti:lignosulfonatul(un subprodus de la fabricarea celulozei) care prezinta 2 capete cu polaritati diferite;aditivi antrenori de ar-subst cu 2 capete cu polaritati diferite,dar se orienteaza diferit,in felul acesta se antreneaza in beton aer,creandu-se pori mici,atingand o proportie de 5-6%;aditivi impermeabilizanti. COMPORTAREA LA FOC A BETOANELOR !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1 Ca urmare a dishidratarii hidrosilicatilor si a hidroxidului de Ca,la incediu rezistenta mecanica scade.Pana la aprox 150Celsius rezistenta nu se modifica,peste 150Celsius rezistenta la tractiun scade,iar cea la compresiune incepe sa scada semnificativ la peste 300Celsius.Scaderea e continua,atingand un minim intre 700-1000C dupa care rezistenta incepe sa creasca deoarece are loc un proces de sintetizare. Daca betonul e facut din agregat silicios,la incalzire sufera microfisuri datorita transformarii polimorfe!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Cu toate acestea,betoanele sunt mai rezistente la incendiu decat constructiile metalice care se incovoaie sub propria greutate(chiar de la 300C) BETOANE USOARE Au o densitate mai mica de 2000kg/m cub In functie de densitatea lor se impart in:aici faci tabel de 4 cu 4.Pe prima coloana treci:Tipul de beton usor/clasa S de rezistenta usoara/de structura/de izolatie.Pe a 2-a coloana Densitatea aparenta-16001900/1300-1600/<1450.Pe a 3-a coloana R indice c/30-70/15-20/<15.Pe ultima lamba/0,6-1/0,5-0,8/0,75. Mod de realizare:Daca din compozitia betonului se elimina complet nisipul,iar cimentul si apa formeaza o pasta plastica care acopera sub forma unei pelicule granulele mari de agregat,sudand granulele in pct de contact,fara a umple golurile dintre ganule se obtin agregate usoare.Daca in loc de agregate grele vom folosi agregate usoare,deasemenea eliminand partea cu granulatia nisipului vom obtine betoane macroporoase usoare.Daca vom folosi agregatul usor cu granulatie continua fara a elimina partea intermediara corespunzatoare granulatiei nisipului vom obtine betoane usoare compacte. BETOANE CELULARE:au densitatea aparenta<1000kg/mcub.Se obtin din agregat silicios fin macinat(nisip silicios,cenusa)legat cu ciment sau var sau ciment plus var cu adaos de pulbere de Al sau pulbere de Zn.In acest caz de obtin betoane cu pori uniform distribuiti,mici cu diamentul 1mm,coeficientul de conductivitate termica(lamda)0,1-0,3 w/n*k si a caror conductivitate termina se dubleaza cand umiditatea creste cu 20%.Structura poroasa e generata de reactie in care se elibereaza un

gaz:!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!. Amestecul pentru betoanele celulare turnate in tipare se intaresc prin autoclavizare in prezenta umiditatii(vapori de apa) la o presiune de 10-14bari,o temperatura de 180-200C,timp de 1012ore!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! MATERIALE CERAMICE:Se utilizeaza pentru zidirea si finisarea peretilor,realizarea acoperisurilor,zidirea cuptoarelor,a cosurilor de fum,executarea de tuburi de canalizare si de drenaje,fabricarea de daiante utilizate in scopuri sanitare. Principii de obtinere:Dupa tipul produselor ceramice fabricate,ceramica de constructii e de 2 tipuri:ceramica cu structura groba(mai grosolana)si ceramica cu structura fina.Ceramica bruta se fabrica din argila cu temperature joase de vitrificare,avand un raportAl2O3/SiO2<0.8.Ceramica fina se fabrica in general dintr-un amestec de nisip,caolin si feldsfat.Se fabrica prin presare sau turnare sub forma de barbotina!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Multe produse ceramice pt a le imbunatati aspectul exterior se inglobeaza sau se glazureaza.Inglobarea este procesul de cufundare a produsului ceramic intr-o suspensie apoasa de argila curate sau colorata artificial cu oxizi colorati,urmata de arderea exterioara a produsului.Glazurarea e cufundarea produsului intr-o suspensie apoasa care contine oxizi care prin ardere formeaza la suprafatta obiectului o pelicula subtire din sticla.Aceasta confera produsului un aspect placut,o rezistenta mecanica si chimica mai mare,o impermeabilitate mai mare la actiunea gazului sau lichidului.. PRINCIPALELE PRODUSE CERAMICE SI APLICATIILE LOR IN Ct Dupa caracterul utilizarii,produsele ceramice se impart in:ceramica de zidarie(de pereti):caramida,blocuri ceramice;de fatada;de acoperire(pt invelitori):tigla;de canalizare si drenaj;umpluturi ceramice pentru betoane izolatoare;placi pentru pardoseli;produse sanitare tehnice;placi antiacide. Ceramica de zidarie e repr in principal de caramida de constructie plina sau cu goluri.Caramida se fabrica din argila usor fuzibila,dupa fansonare se arde la 900-1000C.Tiglele se fabrica tot din argila fuzibila care vitrifica bine si care au contractie la uscare mai scazuta.Se fabrica urmatoarele tipuri de tigla:Jheab cu cioc-prin presare;Jgheab cu cioc-prin extrudere;Solzi-prin extrudare.Tiglele sunt placi ceramice cu nervure pentru cresterea rezistentei mecanice si pentru imbinare.Au ciocuri pe una din fete pt a permite fixarea lor in pozitie inclinata. Ceramica de fatada e destinata pentru decorarea unor elemente ale cladirilor.Se prezinta sub mai multe forme:caramida aparenta;placi profilate pline sau cu goluri;placi drepte(unghiulare);mozaicuri ceramice,teracote.

MATERIALE DIN STICLA Sticla e un material de constructii caracterizat prin transparenta si rezistenta la multi agenti agresivi.Din pct de vedere structural ea se situeaza intre solid si amorf. Vitroceramica:-produs din sticla cristalizat;-se obtine dintr-o sticla cu compozitie mai speciala in compozitia careia se introduce agenti de nucleatie pe baza de oxizi de Ce,P,wolfram,titan,zirconium;-are rezistenta mai mare decat orice ceramica si sticla. Sticla e un material cu:densitate 1500-2000 kg/mcub;lamda de 0,33-1,34 w/m.k patrat;duritatea in scara Moss:5-7;rezistenta la compresiune:300-1200N/mm patrat;rezistenta la tractiune:30-90N/mm patrat;rezistenta la incovoiere 30-70N/mmpatrat;modul de elasticitate E=50000-100000 N/mm patrat; coeficient de dilatare termica 8-10 ori 10 la minus 6 grad la minus 1. PRODUSE DIN STICLA Geamurile:In functie de proprietati,defecte geamurile se impart in urmatoarele clase de calitate:geamuri pentru oglinzi si securit;pt vitrine si cladiri reprezentative;pt locuinte;pt cladiri industriale.Calitatea se apreciaza prin:planeitatea si paralelismul fetelor;prin marimea si nr defectelor;prin transparenta,culoare. Geamurile triplex:Alcatuit prin lipirea a 2 benzi/placi de sticla la o placa sau un material elastic prevazut cu un adeziv transparent.In cazul spargerii geamului cioburile raman lipite pe materialul elastic astfel ca nu exista pericolul accidentarii prin taiere. Geamul termopan:E un produs prefabricat alcatuit din2 sau mai multe placi de sticla cu spatii de aer uscat intre ele inchis ermetic si bine etanseizat pe contur.Se utilizeaza aclo unde e necesar sa se asigure o buna izolare terminca si fonica. Geamuri armate:In topitura de sticla e introdusa la laminare o tesatura din otel inoxidabil pt armare.Se folosesc la luminatoarele halelor industriale,la balcoane,scari Geamurile termoabsorbante:Sunt destinate absorbtiilor radiatiilor calorice sau intrarosii.Formare:in topitura de sticla obisnuita se introduc proportii foarte mici(1-1,2%) oxizi de Fe,Ni sau cobalti sau sticla obisnuita e acoperita cu o pelicula de Fe,Ni sau colalt si apoi tratata termic. Geamuri ornament:Se obtin prin laminarea sticlei topite cu valturi de otel care imprima un model pe una din fete.Exemplu geamul riglat:geam prevazut cu struri paralele pe o singura fata ce se folosesc ca elemnte de inchidere in cadrul tamplariei in scopuri decorative. Geamuri prelucrate:sunt geamuri cu o buna luminozitate,dar vizibilitate redusa.Sunt de 3 categorii:mate(obtinute prin sablarea unei singure fete);muslin(geam sablat dupa un model);givrate(pe a caror suprafata se aplica un clei fierbinte care la racire contrcta si rupe din suprafata) PRODUSE DIN STICLA PT PERETI DESPARTITORI SI PLANSEE LUMINOASE Dalele din sticla:sunt corpuri de sticla patrate cu adancitura pe o fata sau pe ambele fete si cu o adancitura pe canturi,muchii.Se folosesc pt peretii despartitori luminosi. Pavele rotalit:pt plansee luminoase.Prevazute cu o scobitura pe o fata si cu striatii pe cealalta. Produse din sticla pt placare:De tip opaxit.Sunt produse din sticla opalizate sub forma de placi groase,albe sau colorate cu fata aparent vizibila,neteda,iar cu fata opusa prevazuta cu pt a realiza o buna aderenta la suport.Se folosesc in medii umede inlocuind faianta. Placi de sticla cristalizata(vitroceram):Se folosesc in locuri cu umiditate mare inlocuind placile de gresie ceramica.Se prepara din cioburi de sticla(de geam)macinate la o suprafata specifica de 300400cmpatrat/g si retopite alaturi de un adaos generator de gaz incalzite la o temperatura la care amestecul suficient de fluid expandeaza.Are proprietati termo-fono-electro-izolatoare. PRODUSE DIN FIBRA DE STICLA Se utilizeaza ca materiale termofonoizolatoare,materiale de armare a polimerilor,rasinilor,bitumuri.Ca si compozitie fibrele sunt sticle borosilicatice de Ca si Al caract printr-o stabilitate mai buna,rezistenta mai buna decat sticla obisnuita.Diamentrul fibrelor e de 5-7 microni si se obtin prin tragere printr-o filiera.Firele de sticla au R indice tr de 2000-4000 N/mm patrat.Fibrele din sticla se utilizeaza sub forma de saltele izolatoare cu densitatea f mica.Din fibrele de sticla se obtin tesaturi utilizata ca armaturi pt materiale hidroizolatoare,ele avand avantajul ca nu sunt higroscopice si nu putrezesc.Prin impregnarea tesaturilor de sticla cu rasini sintetice se obtin materiale cu proprietati mecanice si dielectrice bune.Ca si fibra de sticla,fibra de vata minerala obtinuta din zgura metalurgica are proprietati asemanatoare. ALIAJE FIER-CARBON.OTELURI SI FONTE. Fierul pur e un metal cenusiu-argintiu,lucios,moale,cu densintatea 7876-7880 kg/m cub si temp de topire 1538C.Fierul pur se obtine greu si nu are utilizari importante in tehnica,avand o duritate HB=70 daN/mm patrat.Aliajele fierului cu mai putin 0,02%C se numesc Fe tehnic sau ferita,iar cu pana la 2,11%C se cheama Austenita.Otelurile si fontele sunt aliaje ale Fe cu C,care mai contin in urma procesului de elaborare cantitati f mici de mangan,Si,P,S.