CONDI|IILE NATURALE ALE BAZINULUI LEGUMICOL BR~ILA GEOMORFOLOGIA Relieful are un rol important prin faptul c` el constituie spa\iul

de manifestare a solific`rii. Relieful ac\ioneaz` [n formarea, evolu\ia ]i diversificarea [nveli]ului de sol, [ndeosebi prin influen\a pe care o exercit` asupra celorlalte condi\ii ale solific`rii. (Botzan M., 1984) Relieful diferen\iaz` solificarea la scara [ntregii \`ri prin unit`\ile sale mari, (figura nr. ) dar ]i pe areale mai restr@nse, prin existen\a mezo ]i microformelor. {n cadrul unit`\ilor mari de relief, exist` neuniformit`\i legate de prezen\a unor suprafe\e plane, [nclinate sau depresionare. Aceasta are influen\` asupra cantit`\ii de ap`, ce ia parte la formarea ]i evolu\ia solurilor. Formelor mari de relief le corespund, [n general ]i anumite materiale sau roci parentale care, de asemenea contribuie la varia\ia [nveli]ului de sol. De exemplu [n cazul reliefului montan rocile sunt dure, masive, compacte, [n timp ce [n zonele de c@mpie se [nt@lnesc practic numai roci af@nate.

Figura nr.

HARTA UNIT~|ILOR DE RELIEF A ROM^NIEI 1

Jude\ul Br`ila este situat [n c@mpie, [n sud-estul Rom@niei, ocup@nd o parte din lunca Siretului inferior, o parte din C@mpia B`r`ganului, mici por\iuni din C@mpia S`lcioara ]i C`mpia Buz`ului. Bazinul legumicol Br`ila, din punct de vedere geografic este situat [n C@mpia Rom@n` de Nord-Est, care face parte din C@mpia Rom@n` (figura nr. ) ]i care este rezultatul factorilor tectonic, lacustru, fluvial ]i eolian ]i s-a diferen\iat ca un complex de c@mpuri relativ plane [n care sau inclus ]i terasele ]i luncile, complex care a primit denumirea de B`r`gan. {n cadrul C@mpiei Rom@ne, B`r`ganul de Nord sau C@mpia Br`ilei s-a separat ca forma\iune geomorfologic` unitar`. (Marin Gh., 2003) C@mpia Br`ilei (B`r`ganul de Nord) se caracterizeaz` printr-un relief ]i microrelief specific, de tip B`r`gan, cu interfluvii largi slab fragmentate, cu altitudini reduse [ntre 20-30 m [n partea de nord, 30-40 m [n partea de nord-est la muchea terasei ]i [ntre 5-10 m [n zonele depresionare (crovuri). Panta general` a terenului este de 0,001 0,003 dar cre]te brusc p@n` la 0,01 0,02 ]i chiar mai mult la marginea crovurilor. Crovurile au o frecven\` de 0,2 /km [n partea de est ]i p@n` la 0,8 /km [n partea de vest. {n cadrul C@mpiei Br`ilei se disting urm`toarele subunit`\i: 1. C@mpul Mircea Vod`, care ocup` partea de vest ]i de sud-vest, reprezint` por\iunea cea mai [nalt`, av@nd o altitudine medie de 42 m. Este un interfluviu acoperit cu depozite loessoide cu aspectul unei suprafe\e plane. 2. C@mpul Ianca sau Movila Miresei, reprezint` partea central` a C@mpiei Br`ilei, are o altitudine medie de 25 m, se prezint` ca o suprafa\` plan` cu multe depresiuni lacustre ]i movile. Odat` cu executarea lucr`rilor de iriga\ii, au fost drenate depresiunile [n care apa stagna o mare parte din an. 3. C@mpul Viziru, situat [ntre lunca Dun`rii ]i Valea Ienicii [n vest, Valea C`lm`\uiului [n sud, p@n` la regiunea nisipoas` de la nord de Tudor Vladimirescu, prezint` o slab` [nclinare c`tre Valea Iencii, termin@ndu-se cu o pant` abrupt` spre Dun`re. 4. C@mpul Gemenele - Romanu, ocup` suprafa\a de l@ng` Lunca Buz`ului ]i Lunca Siretului Inferior p@n` la o linie ce trece pe la nord de Tudor Vladimirescu ]i Movila Miresei, iar spre est p@n` la o linie paralel` cu Dun`rea, ce pleac` de la Tudor Vladimirescu p@n` la Br`ila. Este un interfluviu acoperit cu nisipuri fluviatile, transportate de v@nt. Acestea sunt fixate [n special cu vi\` de vie, altitudinea medie este de 25 m. 5. Valea Ianca se prezint` ca o zon` depresionar`, orientat` sudnord. {n nord, jude\ul Br`ila ocup` o parte din Lunca Siretului Inferior, o c@mpie [nc` [n formare, care se deosebe]te de B`r`gan sub raport structural, morfologic ]i pedologic ]i se aseam`n` cu acesta din punct de 2

vedere climatic ]i floristic. Fa\` de B`r`gan, [n vare predomin` c@mpiile [nalte, aceast` c@mpie este joas`, cu multe albii p`r`site. Solurile sunt aluviale spre deosebire de cele din B`r`gan care sunt de tip cernoziom, formate pe loess. Botzan (1984) consider` c` grosimea mai mic` a loessului a determinat un drenaj mai bun al teritoriului, fapt ce nu a favorizat dezvoltarea crovurilor.

Figura nr. HARTA C^MPIEI ROM^NE (www.geocities.com/dmarioara/Atlas.htm- Baza de date ]i imagini din geografia Rom@niei) 2. GEOLOGIA - LITOLOGIA Roca are un rol important [n formarea solurilor, deoarece ea constituie materia ini\ial`, de baz` a solific`rii. Influen\a rocii asupra solific`rii depinde de [nsu]irile ei fizice ]i chimice. Astfel de exemplu pe rocile masive, compacte f`\` de cele af@nate, solificarea decurge anevoie ]i pe grosime mic`; [n schimb [n cazul solific`rii pe roci nisipoase, care [n compara\ie cu cele argiloase sunt permeabile ]i s`race [n elemente nutritive, bioacumularea este mai slab` ] i eluvierea mai intens`. (Puiu St.,Basarab` A., 2001) 3

Granulometria, compozi\ia mineralogic` ]i chimic` a rocilor ]i a materialelor parentale se imprim` ]i [n alc`tuirea propriet`\ile solului. Dintre tipurile de roci cunoscute eruptive, metamorfice ]i sedimentare cea mai mare influen\` asupra solurilor o au rocile sedimentare care ocup` ]i o mare parte din suprafa\a t`rii. Dar rolul materialului parental [n geneza ]i evolu\ia propriet`\ilor solurilor nu poate fi separat de cadrul natural al celorlal\i factori de solificare. (Puiu St.,Basarab` A., 2001) Sub aspect geologic C@mpia Rom@n` este un geosinclinal sarma\ian, care s-a umplut p@n` [n cuaternar cu aluviuni grosiere transportate de r@urile care au cobor@t din mun\ii din st@nga ]i dreapta Dun`rii. Peste aceste aluviuni s-au depus loessul ]i nisipurile de dune cu care alterneaz` ]i care sunt de natur` eolian` depuse [n cuaternar. Din sondajele efectuate [n diferite puncte ale jude\ului ]i din prospec\iunile geofizice, rezult` c` fundamentul jude\ului este format din ] isturi cristaline precambiene ]i paleozoice, situate [n partea de est la ad@ncimi mici, ele afund@ndu-se [n trepte spre vest. Loessul este alc`tuit din pulberi de diferite minerale, [n care predomin` cuar\ul, respectiv frac\iunea de nisip fin (0,2 0,02 mm) care poate avea pondere de 60 70 % ]i carbonatul de calciu care are o pondere de 12 17 %. Aceast` compozi\ie [i confer` loessului o structur` poroas` ]i friabil` care se dezagreg` u]or sub ac\iunea acidului clorhidric. {nsu]irile loessului sunt caracteristice, [n special cele privind efectul apei asupra loessului ]i stratelor de loess, care pot suferi tas`ri specifice form@nd crovurile. Depozitele loessoide au grosimi diferite de la 40-50 m [n partea central` la 10-25 m [n Terasa Br`ilei. (Marin Gh., 2003) Sub aspect litologic, subsolul este format dintr-un strat de loess galben deschis, fin nisipos, pe o ad@ncime de circa 8 m, urmat de un alt strat g`lbui, pu\in nisipos p@n` la ad@ncimea de circa 18 m. Sub aceste straturi se g`sesc argile nisipoase, galben-cenu]ii, cu concre\iuni de calcar p@n` la circa 21 m, urmat de argila pr`foas` [ntre 21-22 m ]i de argila marnoas` p@n` la 25 m. De la aceast` ad@ncime se [nt@lnesc alternan\e de nisipuri marnoase, fine sau grosiere, diferit consolidate. Stratul acvifer se g`se]te la ad@ncimi cuprinse [ntre 0-16 m, [n func\ie de forma de relief, dar deasupra stratelor cu argile. (Marin Gh., 2003) Harta geologic` a Rom@niei este prezentat` [n firgura nr.......

Figura nr. HARTA GEOLOGIC~ A ROM^NIEI (www.geocities.com/dmarioara/Atlas.htmBaza de date ]i imagini din geografia Rom@niei)

3. HIDROLOGIA - HIDROGEOLOGIA Un rol deosebit de important [n procesul de formare ]i evolu\ie a solurilor [l are apa, care influen\eaz` sau determin` dezagregarea ]i alterarea, bioacumularea, eluvierea-iluvierea etc. {n majoritatea cazurilor solificarea decurge [n condi\ii de umezire normal` sub influen\a precipita\iilor atmosferice. Harta hidrografic` a \`rii este prezentat` [n figura nr................ Dar exist` ]i cazuri [n care solificarea are loc [n condi\ii de exces de ap`, cum ar fi : - terenurile care au la ad@ncime mic` strate impermeabile, deci aflate sub influen\a apelor freatice - terenurile plane sau depresionare, joase, alc`tuite din material fin, situate [n zone cu precipita\ii abundente, deci cu supraumezire de suprafa\` - terenurile frecvent inundate de c`tre apele curg`toare Excesul de ap` poate fi de suprafa\` ]i freatic. Excesul de ap` indiferent de originea lui, imprim` solific`rii anumite particularit`\i. {n prezen\a unui exces de ap`, au loc predominant procese de reducere, care duc la formarea pe l@ng` al\i compu]i a compu]ilor de fier ]i mangan, care sunt solubili ]i au culori specifice, pe care le imprim` solului, acesta c`p`t@nd aspect marmorat. Procesele ce se petrec [n cazul unui exces de ap` de origine freatic` poart` denumirea de procese de gleizare, iar cele ce se produc ca urmare a excesului de ap` datorat apelor stagnante, sunt numite procese de pseudogleizare. (Puiu }t. si Basarab` A, 2001). Re\eaua hidrografic` a jude\ului Br`ila poart` amprenta climatului temperat continental ]i a reliefului alc`tuit din c@mpuri relativ netede, [n cuprinsul c`rora sunt schi\ate vai largi ]i depresiuni [nchise [n care se g`sesc lacuri temporare sau permanente (Atanasiu F. ]i colab., 1971) Hidrografia jude\ului se caracterizeaz` pe de o parte prin faptul c` apele curg`toare (Dun`rea, Siretul, Buz`ul ]i C`lm`\uiul), sunt ape alontone av@nd caracter tranzitoriu, iar pe de alt` parte prin faptul c` [n toate microdepresiunile (crovuri) se g`sesc lacuri. Dezvoltarea re\elei fluviatile denot` particularit`\ile specifice [n diferite regiuni ale \`rii. Densitatea ei variaz` de la lipsa total` p@n` la 1,4 km/ km [n func\ie de condi\iile locale de umiditate, porozitatea rocilor, energia reliefului, condi\iile de vegeta\ie, c@t ]i v@rsta continental` a teritoriilor pe care s-a format ]i dezvoltat re\eaua fluviatil`. {n C@mpia Rom@n` limita teritoriului cu densitate mai mic` de 0,3 km/ km coincide cu aria extinderii depozitelor cuaternare, reprezentate prin p`tura de loess ]i depozite fluviatile. Principalul motiv care determin` densitatea redus` a re\elei fluviatile din C@mpia Rom@n` trebuie considerat Energia mic` a reliefului este condi\ionat` de nivelul ridicat al bazei de eroziune, reprezentat de cursul Dun`rii, de tinere\ea fazei continentale, c@t ]i de prezen\a pe teritorii [ntinse a cuverturii de loess unde [n 6

compara\ie cu procesele de eroziune, predomin` cele de tasare. Astfel [n B`r`ganul de Sud, [n zona crovurilor, re\eaua fluviatil` lipse]te complet [n estul Mosti]tei. De asemenea densit`\i reduse p@n` la lipsa complet` a re\elei [nt@lnim [ntre C`lm`\ui ]i Ialomi\a ]i [n C@mpia Br`ilei. (Ujv`ri I., 1959) Din punct de vedere hidrografic C@mpia Br`ilei este traversat` de artere hidrografice de maxim` importan\` pentru \ara noastr` (Dun`re, Siret, Buz`u). Dun`rea este [n Europa al doilea fluviu ca dimensiuni ]i debit. Pentru Rom@nia are importan\` deosebit`, mai [nt@i ca arter` magistral` de naviga\ie, iar sub aspect agricol a permis prin [ndiguiri ]i desec`ri luarea [n cultur` [n lunca ]i delta sa aproape a o jum`tate de milion ha de terenuri arabile de o fertilitate excep\ional`, iar pentru punerea [n valoare maxim` a acestora ]i a cernoziomurilor din sudul ]i sud-estul \`rii, a dat ap` pentru circa 1,5 milioane ha, irigabile [n mari sisteme [n]irate de-a lungul ei, [n Oltenia, Muntenia ]i Dobrogea. {n por\iunea de la Br`ila p@n` la [nceputul Deltei, Dun`rea curge pe o singur` matc` ca face cotituri mari, p`str@ndu-]i totu]i direc\ia de curgere spre r`s`rit. {n aval de ora]ul Br`ila, ad@ncimea Dun`rii atinge 34 m ]i fundul ei coboar` sub nivelul m`rii ]i sub cota fundului [n Delt`. Pantele r@ului [n aceast` por\iune scad p@n` la 0,005-0,006 . Siretul delimiteaz` partea de nord a jude\ului Br`ila de jude\ul Gala\i, prezent@nd un curs sinuos cu o albie minor` cuprins` [ntre 100150 m ]i cea major` cu peste 3500 m. Pentru Siret panta profilului longitudinal este mic` 0,03 %, ca urmare albia minor` prezint` o meandrare puternic`, coeficientul de meandrare fiind de 1,6. Gradul de mineralizare al apei este cuprins [ntre 329-538 mg/l, reac\ia este neutr` - alcalin`, valorile pH fiind 7,3-8,4 ceea ce face ca apa Siretului s` poat` fi folosit` pentru iriga\ii f`r` restric\ii deosebite.(Sur`ianu V., 1999) Procesele aluvionare intense ]i meandrarea puternic` determin` [mpotmolirea albiei pe numeroase por\iuni, provoc@nd frecvente rev`rs`ri prim`vara ]i toamna. Buz`ul are un coeficient de meandrare (sinuozitate) 2,5 fiind mult mai mare dec@t cel al Siretului, panta profilului logitudinal fiind aproape dubl` fa\` de cea a Siretului. Gradul de mineralizare este 400 920 mg/l, fiind mai mare [n compara\ie cu apele Siretului, valorile pH ului sunt 6,67,9. Apele Buz`ului sunt mai pu\in folosite la irigarea culturilor at@t datorit` varia\ilor mari de debit, c@t ]i a cantit`\ii acestora. .(Suraianu V., 1999) {n jude\ul Br`ila apele freatice se g`sesc cantonate [n depozitele loessoide ]i [n nisipurile eoliene de pe interfluvii, precum ]i [n aluviunile din luncile r@urilor. Nivelul apei freatice [n C@mpia Br`ilei se g`se]te la ad@ncimi cuprinse 0 - 16 (20) m, ad@ncimea fiind [n str@ns` leg`tur` cu relieful ]i microrelieful. 7

Figura nr .........HARTA HIDROGRAFIC~ A ROM^NIEI (www.geocities.com/dmarioara/Atlas.htmBaza de date ]i imagini din geografia Rom@niei)

{n zonele [nalte din partea de nord a c@mpiei, apa freatic` se afl` la o ad@ncime de 7-10 m, uneori chiar p@n` la ad@ncimea de 15 m. {n zonele intermediare, ad@ncimea apei freatice este 3-5 m. {n zonele joase sau depresionare apa freatic` se g`se]te la ad@ncimi [ntre 0 - 2 m, uneori form@nd lacuri. (Marin Gh., 2003) {n zona de lunc` [ns` nivelul apei freatice variaz` [n limite relativ reduse 1,5-2,5 m. Gradul de mineralizare al apelor freatice este [n general mare, 1,53,0 g/l, valorile limit` fiind 0,5- 25,0 g/l. Valorile cele mai mari ale mineraliz`rii se [nt@lnesc [n zonele depresionare cu apa freatic` la ad@ncime mic`, iar valori mici ale mineraliz`rii apelor freatice se [nt@lnesc [n zonele [nalte, unde apa freatic` se afl` la ad@ncimi mari de 4-5 m. De o deosebit` importan\` pentru produc\ia agricol` din regiunea de c@mpie sunt manifest`rile secetei pedologice, a secetei din sol. Evolu\ia nefavorabil` sub aspect a umidit`\ii solurilor din c@mpie, cu un deficit maxim [n lunile iulie ]i august, se datore]te faptului c` valorile maxime ale consumului apei din sol prin evapora\ie ]i transpira\ie coincid cu valorile minime ale precipita\iilor. Astfel bilan\ul hidrologic din profilul solului, pentru o anumit` perioad` considerat`, difer` cu tipul de sol, deci cu zona pedoclimatic`. Analiza unor bilan\uri pentru zonele de step` arat` c` [n C@mpia Dun`rii natura pune la dispozi\ia cuturilor, [n cele 6 luni de vegeta\ie, o cantitate 3000 4000 m /ha ap` consumat` prin evapotranspira\ie, provenind din precipita\iile de var` ]i din rezervele de iarn`, pentru a livra aceast` cantitate de ap` rezervele solului sun sec`tuite p@n` la coeficientul de ofilire. Aceast` secet` pedologic`, normal` din zona de step` este atenuat` [n mod apreciabil [n situa\ia c@nd apa freatic` la mic` ad@ncime alimenteaz` capilar solul. (Botzan M., 1984) 4. CARACTERISTICI CLIMATICE

Procesul de solificare este influen\at de clim` [ndeosebi prin precipita\ii ]i temperatur`. Procesul de influen\` al climei [ncepe [nc` din faza ce preced` solificarea, astfel c` procesele de dezagregare ]i alterare au loc sub directa influen\` a climei, ceea ce determin` formarea principalelor componente minerale ale solului (s`ruri, oxizi ]i hidroxizi, minerale argiloase, nisip, praf etc.) Tot clima este cea care influen\eaz` ]i formarea p`r\ii organice a solului, fiind factorul care condi\ioneaz` dezvoltarea vegeta\iei, vegeta\ie care este sursa de materie organic` din sol. Humificarea resturilor organice are loc de asemenea sub influen\a factorului climatic (temperatur` ]i umiditate). Precipita\iile sunt acelea care determin` procesele de eluviere iluviere, procese ce au un rol important [n formarea profilului de sol ]i duc

10

la o diferen\iere accentuat` a [nveli]ului de sol, cu c@t clima este mai umed` cu at@t intensitatea acestor procese este mai mare. Harta climatic` a \`rii este prezentat` [n figura nr .. {n procesul de formare al solului, clima nu este un factor restrictiv dec@t atunci c@nd nu permite cre]terea ]i dezvoltarea vegeta\iei. De altfel la scara globului, ca ]i [n cazul unor teritorii mai mici, [ntre clim`, vegeta\ie ]i sol se constat` o leg`tur` evident`. Pentru exprimarea leg`turii dintre clim` ]i sol se folosesc diferi\i indici, la noi [n \ar` se folose]te indicele de arididitate de Martonne, ale c`rei valori difer` [n func\ie de temperatur` ]i precipita\ii. Astfel pentru solurile din zona de step` indicile de ariditate are valori cuprinse [ntre 2024, iar pentru zona de silvostep` indicele de ariditate are valori cuprinse [ntre 24-28.(Puiu }t., Basarab` A., 2001) Brganul, n ntelesul larg de step rsritean a Munteniei, cuprinde judetele Ialomita, Brila, parte din Ilfov, Buzu si Rmnicu Srat avnd legturi nemijlocite cu Moldova si Basarabia. ntre limitele amintite, regiunea este amplasat pe un relief predominant de cmpie la care se adaug relieful de lunc si balt. Climatul prezint un pronuntat grad de continentalism, care se caracterizeaz prin contraste mari de la var la iarn. Datorit pozitiei geografice, aici ptrund iarna, ca ntr-un imens fund de sac, asezat ntre Carpati si Balcani, masele de aer rece continental de pe ntinsurile euroasiatice si verile cele fierbinti si uscate dinspre Ucraina ori Mediterana si Africa, care dau acestui teritoriu o not specific de ariditate. Voi ncerca s completez aceste sumare date despre relieful si climatul Brganului prezentnd o descriere foarte sugestiv a regiunii, asa cum aprea ea n veacul al XIX-lea: "Ct vezi cu ochii e numai cmp.Ici, colo, un sat, pat albstruie n zarea ndeprtat, pune hotar sesului care pare fr sfrsit. ncolo nimic. Cmpia e goal, luminoas si fr umbr, doar movilele si cumpenele puturilor mprastiate pe tot ntinsul ei, i ntrerup uniformitatea.Clima Brganului e secetoas. Primvara norii de ploaie se opresc la marginea lui, iar vara, dup ridicarea bucatelor, cmpia ars pare n lumina orbitoare a soarelui, un pustiu (....) Cnd vin ploile pmntul, uscat si prfuit, se schimb ntr-un noroi gros si lipicios. Noroiul e peste tot: pe cmp, n curte, n cas, iar pe drumurile desfundate oamenii si vitele, n bltoace pn la glesne, se opintesc din rsputeri s urneasc din loc carele nnmolite n fgasuri(...)

11

Figura nr.

HARTA CLIMATIC~ A ROM^NIEI

12

(www.geocities.com/dmarioara/Atlas.htm- Baza de date ]i imagini din geografia Rom@niei)

13

n Brgan natura e aspr. Ea pare acolo mai potrivnic omului.Vrjmsia ei se simte si mai mult cnd ncepe vntul. Sunt putine zile cnd vntul ti d rgaz s gusti farmecul cpiei mbrcat n verdeat.Chiar vara i simti asprimea. Primvara si mai ales toamna vntul rece si umed te ptrunde la oase. E si mai tare. Rstoarn carele ncrcate cu paie sau coceni si mtur miristile golite de recolt (...) Iarna puterea vntului se mreste,iar cnd, nsotit de zpad, crivtul porneste s bat furios si gerul se las n cmpie, toate viettile se ascund. Crivtul e atunci stpnul firei. Tria lui e asa de mare nct abia i poti sta mpotriv. n mers te lupti cu el, nct umblnd pe ses, ti pare c urci un munte(...) Stepa e ns si atrgtoare. Vara, cnd apune soarele si muntii n deprtare se vd vineti n lumina aurie a cerului, privelistea e ncnttoare (...) Cmpia e frumoas mai ales toamna. Atunci, n zilele ei bune, cnd cldura soarelui s-a potolit si o lumin dulce pluteste n aer, stepa te farmec, mai ales dac i poti privi zarea printre arborii cu care ai mpodobit-o odat () Privelistea spatiului nemrginit ti lrgeste gndirea si ti d un sentiment de libertate a crei lips o simti numai atunci cnd te afli la munte. Clima jude\ului Br`ila este temperat continental` cu nuan\e mai excesive [n vest ]i mai moderate [n Lunca Siretului ]i Insula Mare a Br`ilei. (Atanasiu F. ]i colab., 1971) Jude\ul Br`ila a]ezat [n apropierea M`rii Negre, are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5 C fa\` de restul c@mpiei. Bazinul legumicol Br`ila se afl` [n zona cea mai c`lduroas` ]i secetoas` a \`rii, [ncadr@ndu-se [n zona climatic` B.S.a.x., dup` Kppen, care indic` un climat de step` [n care temperatura lunii celei mai calde din var` este peste 22C, iar cantitatea cea mai mare de precipita\ii este la [nceputul verii.(Marin Gh., 2003) Cerul este mai mult senin, cca 290 zile din an fiind neacoperit de nori. Radia\ia solar` totalizeaz` cca 2 200 h/an din care 72 % sunt [n perioada aprilie-septembrie. a) Temperatura medie multianual` (65 ani) din zon` este 10,9 C, lunile cele mai reci sunt ianuarie ]i februarie iar cele mai c`lduroase iunie, iulie ]i august. Amplitudinea maxim` a temperaturilor medii lunare este de 26,2 C. Temperaturi medii zilnice peste 25C se [nregistreaz` [n circa 120 zile/an, iar temperaturile peste 30C se [nregistreaz` [ntr-un num`r de 4060 zile/an, indic@nd un caracter de climat continental. Figura nr ......... harta izotermelor lunii ianuarie ]i figura nr. harta izotermelor lunii iulie

14

Figura nr.

HARTA CU IZOTERMELE LUNII IANUARIE

15

(www.geocities.com/dmarioara/Atlas.htm- Baza de date ]i imagini din geografia Rom@niei)

b Figura nr. HARTA CU IZOTERMELE LUNII IULIE

16

(www.geocities.com/dmarioara/Atlas.htm- Baza de date ]i imagini din geografia Rom@niei)

17

Figura nr. HARTA PRECIPITA|IILOR {N ROM^NIA (www.geocities.com/dmarioara/Atlas.htm- Baza de date ]i imagini din geografia Rom@niei

18

PARTICULARIT~|I CLIMATICE (preluate de la Sta\ia Meteorologic` Br`ila)

Valori medii lunare Elementele climatice Perioada X Media (65 ani) 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 Media (67 ani) 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 Media (10 ani) 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2002/2003 2003/2004 2004/005 11.7 11.0 12.5 11.0 10.1 12.7 31 4 13 60 47 16 74 72 74 79 79 80 -2.3 -3.5 1.0 XI 5.6 9.5 4.0 7.8 6.7 6.1 36 22 18 67 14 47 78 85 73 84 86 84 -1.3 -3.5 -5.2 XII 0.4 3.0 -4.5 -4.9 -0.2 2.5 33 15 22 24 31 48 83 84 80 83 86 84 -26.0 -15.3 -6.8 I -2.5 1.0 -1.6 -1.7 -3.6 1.0 27 5 15 47 62 27 83 79 85 86 87 85 -19.1 -20.4 -8.5 II -0.3 2.3 5.5 -4.2 0.4 -1.0 27 25 7 28 18 41 79 67 73 80 81 81 -20.5 -10.2 -22.5 III 4.6 7.8 7.5 2.0 6.5 3.8 29 36 51 24 38 31 72 68 67 78 73 73 -6.0 -5.9 -24.6 IV 10. 9 11.4 10.4 9.3 11.7 10.8 36 34 37 48 13 48 70 67 72 65 58 73 -5.6 -5.7 -4.8 V 16.9 16.6 18.3 20.4 15.9 17.4 52 32 11 30 84 61 67 62 58 52 65 73 4.0 4.8 5.9 VI 20.7 19.3 21.6 22.4 19.8 19.5 63 98 50 10 71 71 66 68 58 59 70 68 9.5 7.9 7.3 VII 22.8 25.5 24.3 22.3 21.9 22.7 47 11 151 76 122 116 64 60 65 70 72 68 14.2 11.4 13.0 VIII 22.1 23.9 21.4 23.3 21.2 22.1 42 7 23 11 134 26 65 63 70 64 73 65 15.0 11.0 7.4 IX 17. 5 17.4 17.0 15.8 16.9 17.6 29 91 9 50 30 89 62 75 70 72 75 75 2.1 5.5 7.3 Total (medii) an agricol 10.9 12.4 11.4 10.0 10.6 11.2 447 447 407 475 664 621

Temperaturi aer (C)

Precipita\ii (P mm)

Umiditatea relativ` (%)

Temperatura minim` la nivelul solului (C)

19

Precipita\iile medii multianuale (67 ani) [nsumeaz` 447 mm. Reparti\ia pe anotimpuri a acestor precipita\ii a fost urm`toarea: 97 mm au c`zut toamna, 87 mm iarna, 112 mm prim`vara ]i 152 mm vara, totalul cumulat toamn`, iarn`, prim`var` fiind 295 mm. (figura nr. harta precipita\iillor la nivelul \`rii) c) Umiditatea relativ` a aerului % (media 10 ani) are valorile cele mai mari [n lunile decembrie ]i ianuarie iar cea mai mic` valoare se [nregistreaz` [n luna septembrie. d) V@nturile caracteristice zonei B`r`ganului de Nord, sunt v@nturile de NE ]i SE ]i anume Criv`\ul [n timpul iernii ]i Austrul [n timpul verii. Intensitatea v@nturilor este [n general mare datorit` lipsei obstacolelor naturale din zon`. Viteza medie a v@ntului este cuprins` [ntre 2,5-5,0 m/s, dar varia\iile diurne sezonale sunt destul de mari, de la calm (V=0) p@n` la V = 25-30 m/s. Cele mai puternice v@nturi se [nt@lnesc [n sezonul rece (iarna). (Marin Gh., 2003) Particularit`\ile climatice ale anilor agricoli 2002-2003; 2004-2005; 2005-2006 sunt prezentate [n tabelul nr.

25 20 15 10 5 0 -5 -10 2002/2003 2003/2004 2004/2005 X 11 10.1 12.7 XI 7.8 6.7 6.1 5.6 XII I II 0.4 -1 III 2 IV V VI VII VIII IX

temperatura (grade Celsius)

-4.9 -1.7 -4.2 -0.2 -3.6 2.5 0.4 1

9.3 20.4 22.4 22.3 23.3 15.8

6.5 11.7 15.9 19.8 21.9 21.2 16.9 3.8 10.8 17.4 19.5 22.7 22.1 17.6 4.6 10.9 16.9 20.7 22.8 22.1 17.5 media multianuala

media multianuala 11.7 2002/2003

-2.5 -0.3

2003/2004

2004/2005

Figura nr.

Valorile temperaturilor pentru anii analiza\i comparativ cu media multianual`

20

Din figura nr....... rezult` c` [n anul agricol 2002-2003, temperatura aerului s-a apropiat de media multianual` lunbar` diferen\e mai mari exist@nd [n lunile decembrie, ianuarie, februarie ]i martie. Anul agricol 2003-2004 ]i 2004 -2005 se caracterizeaz` prin temperaturi apropiate de mediile multianuale lunare.
160 140 precipitatii (mm) 120 100 80 60 40 20 0 2002/2003 2003/2004 2004/2005 media multianuala X 60 47 16 31 XI 67 14 47 36 XII 24 31 48 33 I 47 62 27 27 II 28 18 41 27 III 24 38 31 29 IV 48 13 48 36 V 30 84 61 52 VI 10 71 71 63 VII 76 122 116 47 VIII 11 134 26 42 IX 50 30 89 29

Figura nr.

2003/2004 2004/2005 media multianuala Nivelul 2002/2003 precipita\iilor pentru anii agricoli comparativ cu media multianual`

21

100 90 80 umiditatea relativa % 70 60 50 40 30 20 10 0 2002/2003 2003/2004 2004/2005 Media X 79 79 80 74 XI 84 86 84 78 XII 83 86 84 83 I 86 87 85 83 II 80 81 81 79 III 78 73 73 72 IV 65 58 73 70 V 52 65 73 67 VI 59 70 68 66 VII 70 72 68 64 VIII 64 73 65 65 IX 72 75 75 62

Figura nr.

2002/2003 2003/2004 2004/2005 Media Valorile umidit`\ii relative pentru anii agricoli analiza\i comparativ cu media

5. VEGETA|IA Rolul vegeta\iei [n procesul de solificare este important, deoarece solificarea propriu-zis` nu a [nceput ]i nu putea avea loc dec@t sub ac\iunea organismelor, [n principal a plantelor ]i microorganismelor. Vegeta\ia de step` las` [n sol cantit`\i mai mari de materie organic` dec@t aceea de p`dure, de asemenea resturile organice ale vegeta\iei ierboase, reprezentate [n principal prin r`d`cini, sunt repartizate pe o ad@ncime mai mare. Aceste resturi organice sunt bogate [n substan\e minerale ]i proteine ]i mai u]or de atacat de microorganisme.(Puiu }t., Basarab` A., 2001) Vegeta\ia natural` sub care s-au format solurile din zon` este reprezentat` de plante ierbacee cum ar fi: firu\a Poa bulbosa, obsiga Bromus inermis, orzul ]oarecilor Hordeum murinum, p`iu]ul - Festuca pratensis, m`z`richea Vicia ]tenophylla, cicoarea Cichoriyum inthybus, holera Xanthium spinosum, ciulinul Carduus nutans, p`l`mida Cirsium arvense, ]tirul Amaranthus retroflexus, volbura Convolvulus arvensis, z@rna - Solanum nigrum, mohor Echinochloa crus-galli. Harta vegeta\iei este prezentat` [n figura nr. Pe l@ng` plantele ierbacee se mai g`sesc tufi]uri ]i m`r`cini]uri formate din porumbar Prunus spinosa, vi]inel Prunus fruticosa, specii de m`ce] (Rosa), de mur (Rubus) etc . Vegeta\ia jude\ului este completat` de vegeta\ia psamofil` care apare [n mod spontan pe dunele de nisip reprezentat` de romani\`,

22

laptele c@inelui, salcia de nisip ]i vegeta\ia halofil` singura [n stare s` valorifice s`r`turile. Vegeta\ia halofil` este dispus` [n zone concentrice sau [n petice, pe genuri ]i specii, dup` gradul de salinizare a solurilor, sub forma unor ierburi m`runte, cu tulpina groas`, ro]ie ]i plin` de ap` cum sunt: ghimbirul, s`r`\ica, rogozul de s`r`tur`, p`tlagina. Vegeta\ia acvatic` se [nt@lne]te predominant [n b`l\ile ]i lacurile zonei inundabile a Dun`rii. Aceasta este reprezentat` printr-un mare num`r de specii din grupa hidrofitelor plutitoare ]i submerse, prin plancton ]i macrofite. Acestea sunt lipsite de r`d`cini ]i plutesc pe suprafa\a apei, a]a cum sunt pe]ti]oara ]i otr`\elul. La marginea b`l\ilor ]i canalelor se dezvolt` stuful, papura, rogozul, pipirigul mare, s`geata apei etc. (Atanasiu F. ]i colab., 1971) )

23

Figura nr. HARTA VEGETA|IEI DIN ROM^NIA (www.geocities.com/dmarioara/Atlas.htm- Baza de date ]i imagini din geografia Rom@niei)

24

6. SOLURILE {nveli]ul de soluri caracteristice culturii legumelor [n bazinul legumicol Br`ila, este reprezentat de soluri din grupa cernoziomului [n zonele [nalte ]i de solurile aluviale (aluviosol) [n zonele de lunc`, soluri cu tradi\ie [n cultura legumelor, [n primul r@nd datorit` apropierii de sursa de ap`. Cernoziomurile s-au format [n condi\iile climatului semiarid, pe depozite loessoide, pe aluviuni ]i nisipuri, sub o vegeta\ie de step` ]i [n general a existen\ei straturilor freatice aproape de suprafa\`. Datorit` gradului mare de porozitate, inflitra\ia pe vertical` se realizeaz` u]or. {n condi\iile existen\ei aridit`\ii, apa freatic` determin` supraumezirea ]i evapora\ia. Vara datorit` insola\iei, cre]te temperatura suprafa\ei solului, se intensific` evapora\ia, iar umiditatea se men\ine [ntre coeficientul de ofilire ]i mijlocul umidit`\ii active, de aici ]i necesitatea iriga\iilor. Procentul de humus acumulat [n orizontul superior este cuprins [ntre 2,8-5,7 %, iar carbonatul de calciu din orizontul inferior [ntre 14-23 % {n zonele plane, unde apa stagneaz`, ca urmare a cre]terii nivelului hidrostatic, se formeaz` l`covi]tile, iar [n zonele depresionare solonceacurile ]i solone\urile. Stratul acvifer influen\eaz` fenomenul de bioacumulare ]i pe cel de eluviere a solului, modific@nd intensitatea deplas`rii s`rurilor, a bazelor ]i a coloizilor, ceea ce duce la crearea de orizonturi de acumulare intens` a unor s`ruri. Apele freatice pu\in ad@nci, cu grad redus de mineralizare, favorizeaz` fenomenul de gleizare ]i [nml`]tinare. Apele freatice mineralizate dau na]tere la procese de salinizare. Solonceacurile sunt soluri formate printr-un [ndelungat proces de salinizare cu 1-1,5 % s`ruri, uneori sarea se depune ca o crust` la suprafa\a solului. Aceste soluri sunt folosite ca paji]ti de slab` productivitate. Solone\urile sunt mai restr@nse ca suprafa\` ]i au un con\inut mai redus de s`ruri solubile [n orizontul superior, dar con\in [n orizontul B 17-20 % natriu schimbabil ]i au reac\ie alcalin`. Solonceacurile ]i solone\urile s-au format insular [n zonele f`r` drenaj, [n p`r\ile joase ale zonelor depresionare, la marginea lacurilor s`rate ]i [n locul fostelor lacuri s`rate. {n aceste zone apele freatice sunt foarte mineralizate (1,5 -2,1 g/l) ]i situate la ad@ncimi mici (de la 2, 5 m p@n` la 3,5 m) Solurile aluviale ]i aluviunile sunt r`sp@ndite [n Balta Br`ilei ]i [n luncile Buz`ului ]i Siretului, ele se afl` [n stadiu incipient de solificare. De]i nu au o structur` bun`, datorit` con\inutului mare de substan\e nutritive ]i umidit`\ii, ele au o fertilitate ridicat`. Pentru evitarea gleiz`rii au fost construite canale de drenaj. (Monografia jude\ului Br`ila) 25

Principalele tipuri de sol [nt@lnite la nivelul jude\ului Braila sunt prezentate [n tabelul nr. Tabel nr. Suprafe\ele ocupate cu principalele tipuri de sol din jude\ul Br`ila (sursa OSPA Br`ila) Clasa de soluri Tipul de sol Suprafata ha % Cernisoluri Kastanoziom 1.697 0.44 (molisoluri) (sol b`l`n) Cernoziom 190.567 49.85 (cernoziom, cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial, sol cenu]iu) Hidrisoluri Gleisol 46.965 12.28 (soluri (sol gleic, l`covi]te) hidromorfe) Salsodisoluri Solonceac 8.274 2.16 (soluri (solonceac) halomorfe) Solone\ 7.589 1.99 (solonet) Protisoluri Regosol 770 0.20 (soluri (regoso l) neevoluate, Psamosol 21.540 5.63 trunchiate sau (psamosol) desfundate) Aluviosol 104.892 27.45 (sol aluvial, protosol aluvial) Total jude\ 382.294 100 Dup` cum reiese din tabelul nr..... [n jude\ul Br`ila predomin` cernisolurile [n propor\ie de peste 50 %, urmate de protisoluri [n propor\ie de peste 30 % ]i hidrisoluri 12,28 %.

26

Figura nr.

HARTA SOLURILOR ROM^NIEI

27

Descrierea claselor de soluri [nt@lnite [n jude\ul Br`ila Cernisolurile (molisolurile) s-au format [n cea mai mare parte [n condi\ii de relief plan ]i pe areale restr@nse slab ondulat ]i depresionar (crovuri). Rocile parentale sunt reprezentate de less ]i depozite lessoide. Climatul [n care s-au format este caracterizat prin temperatur` medie anual` 11C, iar precipita\iile medii anuale de 460,5 mm. Evapotranspira\ia poten\ial` este de 723 mm, poate dep`]i [n perioada de vegeta\ie de 2 ori cantitatea de precipita\ii, deficitul anual de precipita\ii este de 64 mm, iar indicele de ariditate are valoarea de 21. Apa freatic` se afl` la ad@ncimi mai mari de 3 m. La tipul cernoziom, eluvierea carbonatului de calciu are loc la baza orizontului A, iar uneori mai profund la cele localizate [n crovuri. Cernoziomurile prezint` o activitate biologic` evident` mai ales la cele localizate pe suprafe\ele plane ]i mai pu\in intens` la cele din zonele de crovuri. Sunt reprezentate de subtipurile tipic, vermic ]i alcalizat. (OSPA Br`ila, 2000) Hidrisoluri (solurile hidromorfe) [n evolu\ia lor au trecut prin dou` etape: etapa de lunc` inundabil` ]i etapa de incint` (care [ncepe din anul 1948-1950) dup` aplicarea lucr`rilor de [ndiguire, desecare ]i iriga\ie [n care evolu\ia solurilor se schimb`, sufer` modific`ri de mare importan\` ca: [nceperea programului de pedogenez`, cobor@rea general` a nivelului freatic, acesta men\in@ndu-se totu]i la un nivel oscilant ]i apari\ia proceselor de salinizare ]i alcalizare secundar`. Materialele parentale pe care s-au format solurile gleice ]i aluviale sunt depozitele fluviatile ]i fluvio lacustre cu texturi foarte variate, de la grosier` la foarte fin`. Este reprezentat` de tipul de sol gleic (gleiosol), cu subtipurile: - salinizat (salic) ]i alcalizat (hiposodic) slab - salinizat (salic) slab ]i alcalizat (hiposodic) moderat Acest tip de sol s-a format [n condi\ii de lunc` plan` ]i joas`, pe material parental cu textur` fin` (argil` pr`foas` ]i argil` fin`) ]i exces de umiditate provenit din apa freatic` - cu o mineralizare ridicat`. Excesul de umiditate a determinat formarea orizonturilor Go ]i Gr spre baza profilului, cu culori vine\ii, ro]iatice, datorate compu]ilor redu]i de Fe ]i Mn (adic` formarea de orizonturi puternic gleizate). Salinizarea solurilor gleice (gleiosoluri) s-a produs datorit` apei freatice mineralizate aflate la ad@ncime mic`, care [n perioadele secetoase a urcat prin capilaritate spre suprafa\a solului, aici s-a evaporat, iar s`rurile con\inute s-au depus. Acest proces de salinizare se produce concomitent cu varia\ia nivelului apei freatice. Solurile gleice (gleiosolurile) au profil de tipul Ao-AC-CGo sc-ac sau GoGr sc-ac sau GoGr sc-na.

28

Orizontul Ao este deschis la culoare (brun-deschis), cu grosimea de aproximativ 25 cm. Sub 34 cm apare salinizarea ]i alcalizarea, iar gleizarea apare [ntre 60 cm ]i baza profilului de sol. Textura solurilor gleice este fin` (lut argilos, argil`) sau mijlocie (lut nisipos) [n orizontul Ao ]i fin` [n restul profilului. Structura solurilor gleice este poliedric` mic` ]i prezint` cr`p`turi ]i fisuri pe profil datorit` texturii argiloase. Sub aspectul propriet`\ilor chimice, solurile gleice au con\inut mic de humus, rezerv` slab` de humus ]i substan\e nutritive (N, P, K), activitate microbiologic` slab`. (OSPA Br`ila, 2001) Solurile Halomorfe (Salsodisoluri) Este reprezentat` de tipul solone\, subtipul salinizat (slab sau moderat) ]i gleizat. Tipul solone\ s-a format pe material parental reprezentat de depozite fluviatile [n condi\ii de p@nze freatice puternic mineralizate (puternic s`rate) ]i cu nivel oscilant, care a determinat [n anumite perioade predominarea curen\ilor ascenden\i de ap`, iar [n altele a celor descenden\i. Acest tip de sol s-a format deci din soluri supuse alternativ saliniz`rii ]i desaliniz`rii. Aceste condi\ii au determinat formarea unui orizont nitric [nc` de la suprafa\a solului (un orizont care con\ine Na adsorbit mai mult de 16 % din capacitatea de schimb cationic). Prezen\a sodiului [n complexul coloidal [n aceast` cantitate este foarte nociv` pentru plante, determin@nd seceta fiziologic`. Chiar ]i atunci c@nd este ap`, plantele o absorb cu mare greutate datorit` presiunii osmotice mari a solu\iei solului. Profilul solone\urilor este de tipul Aoscna - ACscna- CscnaGoGrscnaCGoscna sau Aoscna ACscna Cscna (OSPA Br`ila, 2001) Solurile Neevoluate (Protisoluri) Este reprezentat` de tipurile protosol aluvial ]i sol aluvial cu subtipurile: tipic, gleizat, salinizat si/sau alcalizat, vermic, molic (numai la soluri aluviale). S-au format [n condi\ii de lunc` joas` (cursul inferior) aflat` periodic sub influen\a rev`rs`rilor, p@n` [n 1960, c@nd evolu\ia are loc [n condi\ii de incint` desecat` ]i drenat`. Materialul parental este reprezentat de depozite fluviatile (predominant) ]i fluvio lacustre, caracterizate printr-o mare neomogenitate din punct de vedere textural, nu numai pe orizontal` ci ]i pe vertical`. {n aceea]i regiune pe ad@ncime se deosebesc mai multe straturi diferite textural, deoarece la fiecare rev`rsare s-a depus alt material a c`rui textur` este cu at@t mai grosier`, cu c@t viitura a fost mai mare ]i invers. Textura a influen\at [n principal evolu\ia aluviunilor spre protosoluri aluviale ]i apoi spre soluri aluviale, aprovizionarea cu humus ]i substan\e nutritive fiind cu at@t mai bun`, cu c@t depozitele fluviatile au o textur` mai fin`. 29

Solurile neevoluate prezint` textur` fin` (argiloas`, luto-argiloas`, argilo-lutoas`), mijlocie (luto-nisipoas` ]i lutoas`) sau grosier` (nisipolutoas`), [n orizontul de la suprafa\a solului, predomin` textura mijlocie ]i fin`. {n aceste condi\ii s-a format un orizont superior sub\ire ([n jur de 20 cm) cu o rezerv` mic` sau mijlocie de humus [n func\ie de grosimea orizontului, textura acestuia ]i gradul de tasare, urmat de un orizont de tranzi\ie sub\ire ]i material parental (depozite fluviatile sau fluviolacustre) sau urmat direct de materialul parental. {n zonele cu apa freatic` la ad@ncime mai mic` (1,51 -3,00 m mai frecvent) s-au format la diferite ad@ncimi straturi salinizate ([mbog`\ite [n s`ruri solubile) sau gleizate (cu compu]i oxidati ]i redu]i de fier ]i mangan). (OSPA Br`ila, 2001) Descrierea morfologic` a tipurilor de sol Tipul cernoziom, dezvoltat pe suprafe\e plane ]i slab depresionare, cu drenaj natural bun ]i [n mic` m`sur` [n crovuri cu drenaj slab. Rocile parentale pe care s-au format sunt lessul ]i depozitele lessoide. Ca urmare a precipita\iilor relativ mici ]i a evapotranspira\iei (mai mari de 700 mm), regimul hidric este par\ial percolativ ]i pe areale mici un regim hidric exudativ. {n unele areale pe profil se remarc` urmele unei activit`\i biologice intense. Neoforma\iile de carbonat de calciu apar [ncep@nd din orizontul AC ca sub form` de pseudomicelii ]i eflorescen\e, iar [n baza acestuia apar sub form` de vini]oare ]i concre\iuni (orizontul C ca ). Textura solului este nedifern\iat` pe profil, [n general este mijlocie (LN ]I LL). Structura [n orizontul A m este glomerular` sau slab structurat` ([n primii 20 cm), pe alocuri orizontul A m prezint` tas`ri slabe ca o consecin\` a modului de executare a lucr`rilor de baz` ale solului, [n orizontul AC ca este slab structurat, iar restul profilului prezint` agregate structurale specifice. Valorile densit`\ii aparente (Da) [n stratul arat reflect` pe unele areale existen\a unor tas`ri slabe [n special [n zonele de microcrovuri ]i [n crovuri. Sub aspect agroproductiv sunt valoroase prin con\inutul [n humus [n propor\ie de peste 3 % (con\inut mijlociu), rezerva [n humus pe ad@ncimea de 0-50 cm este de 160-300 t/ha, adic` mijlocie foarte mare. Reac\ia solurilor este neutr` ]i slab alcalin`. Aprovizionarea [n elemente fertilizante conform analizelor se prezint` astfel: [n fosfor mobil este slab` p@n` la bun`, domin@nd arealele cu aprovizionare mijlocie, iar

30

[n K 2 O mobil aprovizionarea este foarte bun` ]i [n mai mic` masur` apar areale cu aprovizionare mijlocie ]i bun`. (OSPA Br`ila, 2000) Gleiosol (soluri gleice) sunt soluri formate [n condi\iile unui exces de ap` de provenien\` freatic` sau pluvial`, dezvoltat pe suprafe\e plane ]i depresionare cu drenaj extern ]i intern lent ]i foarte lent. Materialele parentale pe care s-au format, sunt depozitele fluviatile ]i fluvio-lacustre cu textura mijlocie fin` ]i foarte fin`. Profilul solului prezint` puternice caractere de gleizare (culoare vine\ie, vine\iu verzuie, cu pete ]i vine ruginii-g`lbui p@n` la intens ruginii, pete negre, puncte feruginoase, bobovine etc.) Con\inutul [n humus este mijlociu, rezerva de humus este mijlocie ]i mare (121-200 t/ha), grosimea orizontului Am sau Ao este de 15-44 cm, iar culoarea este bun`, brun-cenu]iu p@n` la cenu]iu. Orizontul AGo are grosimi variate, urmeaz` orizontul Gr care prezint` caractere foarte pronun\ate de reducere (colorit uniform sau marmorat). Textura este fin`, foarte fin` ]i mijlocie, solul prezint` o structur` slab` [n Ao ]i AGo sau [n cea mai mare parte este nestructurat. Reac\ia solului este slab alcalin` (7,8 8,2) pe [ntreg profilul, aprovizionarea cu substan\e nutritive este variat` de la slab p@n` la foarte bine [n P 2 O 5 mobil, mijlocie foarte bun` [n K 2 O mobil ]i slab mijlocie [n azot total. Valorile densit`\ii aparente arat` c` solurile prezint` o tasare slab` sau moderat` pe [ntreg profilul, cu valori mai mari sau mai mici [n primii 40 cm sau [n profunzime. Permeabilitatea este sc`zut`, mic` ]i foarte mic`, capacitatea de re\inere a apei este mare, capacitatea de cedare maxim` este sc`zut` (ceea ce confer` o capacitate slab` de drenare). Gleiosolurile sunt reprezentate de subtipurile calcaric, molic, gleic salinic. (OSPA Br`ila, 2001) Aluviosoluri (soluri aluviale), s-au format [n condi\ii de lunc`, cu regim de inundabilitate periodic` p@n` la [ndiguire (1948-1952). Sunt situate pe relief pozitiv grind, plan ]i relief negative prival ]i depresiune. Materialele parentale pe care s-au dezvoltat sunt depozitele fluviatile ]i fluvio lacustre, acestea [n cea mai mare parte sunt neomogene, prezint` textur` contrastant` grosier` / fin`, mijlocie / grosier`, mijlocie / fin`, fin` / grosier` ]i fin` / mijlocie. Structura solurilor este slab dezvoltat` sau astructurat`, aceasta ca efect al faptului c` lucr`rile agricole se execut` [n condi\ii de umiditate diferit` fa\` de cea optim`. Solurile aluviale au o structur` glomerural`, gr`un\oas` sau poliedric`, slab p@n` la moderat dezvoltat`. Aluviosolurile cu textur` fin` ]i foarte fin` prezint` propriet`\i fizice ]i hidrofizice deficitare, accentuate de eventualul exces de ap` freatic` sau pluvial`. Gradul de tasare indic` o compactarea slab` de origine primar`. Permeabilitatea acestor soluri este sc`zut`, mic` ]i foarte mic`, capacitatea de re\inere a apei este mare, capacitatea de cedare maxim` 31

este sc`zut`, determin@nd o slab` drenabilitate. Capacitatea de ap` accesibil` este sc`zut`. Aluviosolurile cu textura mijlocie ]i grosier`, sunt soluri cu [nsu]iri fizice favorabile, permeabilitatea este mijlocie, cu valori peste 5 mm/or`, de unde rezult` o drenabilitate bun`. Capacitatea de c@mp pentru ap` fiind sub 20, plafonul minim av@nd valori mici de cca 13,5 % pe profilul solului. Gradul de tasare arat` o compactare slab` primar`. Con\inutul [n humus este slab ]i mijlociu, rezerva de humus [n primii 50 cm este mic` p@n` la foarte mare (120-300 t/ha). Con\inutul [n carbona\i de calciu este moderat. Prin urmare, solul este saturat [n baze, reac\ia este slab alcalin` (6,8- 8,4). Solurile aluviale tipice au un profil de tipul Ao-A/C-C sau CGo, CGr, GoGr, GrGo [n locul orizontului C. Orizontul Ao este gros de cca 30 cm, deschis la culoare, este urmat de orizontul de tranzi\ie AC sub\ire (cca 10 cm) ]i apoi de materialul parental C care poate prezenta pete imprimate de compu]ii din sol redu]i ]i oxida\i forma\i [n condi\ii de exces de umiditate periodic` (CGo, CGr etc.) Con\inutul [n humus este ceva mai ridicat fa\` de protosolurile aluviale (p@n` [n jur de 3 %), iar aprovizionarea cu elemente nutritive este de la slab` la moderat`, [n func\ie de grosimea orizontului superficial Ao ]i de textura solului (solurile cu textur` fin` au un con\inut ridicat [n substan\e nutritive comparative cu cele cu textur` mijlocie). Prezint` o reac\ie slab sau moderat alcalin` ]i con\inut mijlociu de carbonat de calciu. Solurile aluviale tipice vermice prezint` acela]i tip de profil ]i acelea]i propriet`\i ca ]i solurile aluviale tipice, dar cu activitate biologic` foarte bun`, care determin` [mbun`t`\irea fertilit`\ii. Solurile aluviale tipice ]i vermice prezint` o fertilitate bun` sau medie. Solurile aluviale salinizate ]i/sau alcalizate, s-au format datorit` apei freatice aflate la ad@ncime mic`, cu nivel oscilant ]i mineralizate, care au dus la [mbog`\irea orizonturilor [n s`ruri solubile la diferite ad@ncimi, uneori chiar ]i p@n` la suprafa\a profilului. Formarea orizonturilor salinizate a dus la sc`derea fertilit`\ii solului. Datorit` excesului de umiditate provenit din apa freatic`, s-au format compu]i redu]i ]i oxida\i ai fierului ]i manganului, care au imprimat solurilor culori vine\ii-verzui-alb`strui ]i au dus la formarea orizonturilor gleizate slab sau moderat la baza profilelor de sol, fenomen care nu influen\eaz` plantele de cultur`. Gleizarea puternic` afecteaz` fertilitatea solului, [n special pentru vi\a de vie, pomi fructiferi. Profilul solurilor aluviale salinizate ]i alcalizate este asem`n`tor cu al celor tipice, deosebirea const` [n faptul c` la orizonturile care prezint` salinizare ]i alcalizare se adaug` simbolurile sc ]i/sau ac. Solurile care prezint` aceste fenomene cu intensitate slab` (sol aluvial salinizat ]i/sau alcalizat slab) prezint` o fertilitate medie spre slab`.

32

Solurile aluviale care prezint` alcalizare moderat` au o fertilitate foarte sc`zut`. Solurile aluviale molice, prezint` un profil de tipul Am-A/C-C, caracterizat prin orizontul Am [nchis la culoare, cu textura mijlocie sau fin`, structur` gr`un\oas` slab p@n` la mediu dezvoltat` sau sunt nestructurate. Orizontul Am are un con\inut de humus ceva mai ridicat (cca 3 %). (OSPA Br`ila, 2001) Protosolurile aluviale Protosolurile aluviale tipice au un orizont Ao de cca. 25 cm, urmat de materialul parental C. Au textura mijlocie, grosier` sau fin` [n orizontul Ao, nu are structur` ]i prezint` o tasare puternic`. Sub aspectul propriet`\ilor chimice, protosolurile aluviale tipice au un con\inut foarte mic de humus ([n jur de 1-2 %) ]i mic de elemente nutritive (N,P,K) ]i un pH moderat alcalin. Protosolurile aluviale tipice prezint` o fertilitate medie ]i slab`, datorit` precipita\iilor insuficiente din zon`, a ad@ncimii apei freatice, pHului ]i rezervei de humus, tas`rii solurilor ]i texturii fine ]i grosiere. Protosolul aluvial tipic vermic are profilul de tip Ao - C- CGr sau Ao C, textura fin` (luto-argiloas`), structur` bun` (glomerular`), pH moderat alcalin ]i rezerv` mic` de humus ]i rezerv` mic` de humus ]i elemente nutritive (N, P, K), dar prezint` o activitate biologic` intens` [n orizontul Ao ]i o parte din orizontul C, care [mbun`t`\e]te propriet`\ile fizice ale solului. Fertilitatea acestui sol [n condi\ii naturale (f`r` aplicarea iriga\iei, a [ngr`]`mintelor, etc.) este medie. Protosulurile aluviale salinizate ]i/sau alcalizate prezint` acela]i tip de profil, propriet`\ile acestora fiind determinate de textur` (texturile grosier` ]i fin` sunt limitative pentru produc\ia agricol`, iar cea mijlocie optim`), de con\inutul [n s`ruri solubile ]i ad@ncimea la care se g`sesc orizonturile salinizate, gradul de tasare, rezerva de humus. Aceste soluri sunt slab structurate sau nestructurate, prezint` reac\ie moderat alcalin`, con\inut mic de humus ]i elemente nutritive, salinizare slab` ]i alcalizare slab`. Fertilitatea acestor soluri este medie spre slab` ]i slab`. Protosolul aluvial salinizat slab ]i alcalizat moderat prezint` propriet`\i fizice bune (textur` lutoas`, tasare slab`) dar propriet`\i chimice nefavorabile (pH moderat alcalin, un con\inut de 14 % sodiu din T, rezerv` mic` de humus). Fertilitatea acestui sol este slab`, [n principal datorit` alcaliz`rii moderate. Protosolurile aluviale salinizate ]i /sau alcalizate prezint` ]i gleizare slab` la baza profilului ([n cazul texturii fine sau mijlocii [n aceste straturi) care nu influen\eaz` negativ plantele de cultur`. Protosolurile aluviale (cu toate subtipurile) prezint` [n concluzie o fertilitate medie sau slab`, [n func\ie de num`rul ]i de intensitatea factorilor limitativi lega\i de sol ]i condi\iile climatice. (OSPA Br`ila, 2001)

33

34