medicina SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA

1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului. 2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan b. culoarea sangelui este inchisa c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca 3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala. 4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: a. exteriorizate b. arteriale, venoase, capilare, mixte c. interne, externe, interstitiale. 5. Hemoragia este: a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse. 6. In hemoragiile venoase:

a. sangerarea este difuza b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace c. sangele este de culoare inchisa. 7. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangerarea se face in afara organismului b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa. 8. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp. 9. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp 10. In hemoragiile capilare: a. sangele iese in jet continuu b. sangerarea este difuza c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca. 11. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. : a. 7 litri b. 4-5 litri c. 6 litri

12. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna: a. hematom la nivelul mezenterului b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala c. revarsarea sangelui in vezica urinara. 13. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi: a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu b. fragilitate vasculara c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei. 14. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1.5 litri: a. hemoragie mica b. hemoragie mare c. hemoragie mijlocie. 15. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale": a. hemoragia prin ruptura de anevrism b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

16. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de: a. vasoconstrictie b. anxietate c. lipsa de oxigenare a creierului. 17. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie:

a. sangele din hemoptizie este incoagulabil b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala c. sangele se evacueaza prin varsatura.

18. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii: a. scaderea CO2 din sange si tesuturi b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.

19. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg, cum reactioneaza rinichiul: a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii c. apare insuficienta renala acuta

20. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari: a. pulsul este slab batut, filiform b. pulsul este aritmic c. pulsul este bradicardic, bine batut

21. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva: a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat b. legatura si sutura vaselor c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg

vasodilatatie. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina b. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia: a. cresterea diurezei b. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena b. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana: a. 26. rosu-aprins . Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului: a. Melena este un scaun: a. peste pansamentul de la nivelul plagii c. aplicare atenta a unui garou 24. pansamentul compresiv c. invazia apei din tesuturi in circulatie 23. aplicarea unui garou c. dupa oprirea hemoragiei c.22. fixarea gatului intr-o anumita pozitie b. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei: a. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera. compresiune digitala pe plan osos 25.

Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt: a. bradicardie. ischemia miocardica b. iradiaza in membrul inferior si cedeaza la administrare de antispastice c.b. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin: a. febra. negru ca pacura c. 28. morfina . hipertensiune arteriala 30. varsaturi. anxietate. este localizata in hipocondrul drept. nitroglicerina c. frison c. aspect de zat de cafea 27. urina este hiperconcentrata. rinichiul functioneaza normal. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina 29. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu: a. antispastice b. dispnee b. transpiratii reci. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici: a. mentinerea masei circulante in limite normale c. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara b.

34. oprirea definitiva a hemoragiei. Nu sunt contraindicate in colica biliara: a. tulburari de tranzit b. Hemostaza spontana este: a. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie c. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral 33. 35. etapa de refacere a fierului b. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne: a. etapa volemica. 32. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia c.31. In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. semnul Murphy prezent c. . oprirea fara interventie a unei hemoragii b. etapa hematologica c. Hemostaza provizorie este: a. administrarea de opiacee. administrarea de antibiotice c. oprirea definitiva a hemoragiei. tubajul duodenal b.

140 mm Hg c. 39. hemoptizie. morfina 40. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste: a. etapa hematologica 37. etapa volemica b. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. 100 mm Hg b. 60 mm Hg 38. nitroglicerina c. fortral .36. La un pacient cu hemoragie. hematurie c. papaverina b. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. etapa de refacere a fierului c. hematemeza b. insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand tensiunea arteriala scade sub: a.

42. ulcerul perforat. apare in timpul unui efort de varsatura.b. sangele este aerat c. . exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza b. endoscopia gastrica c. VSH crescut b. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in: a. 44. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric: a. Hemoragia: a. 43. datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie. hemoragii oculte. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena c. mialgin 41. colica biliara c. contine resturi alimentare b. colebil c. ulcerul stenozant b.

45. hipertensiunea arteriala polipnee b. bradicardie. Simptomele litiazei biliare sunt: a. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi: a. continua. infarct de miocard. colicii renale b. durere in etajul abdominal superior c. 47. cu iradiere in spate. galben citron reprezentat de plasma . 46. colicii biliare c. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este: a. colica biliara c. durere in epigastru. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi b. violenta. durere in etajul abdominal superior intensa. durere "lovitura de pumnal". 48. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt: a. 49. "ca o lovitura de pumnal". cu iradiere in umeri c. tensiune arteriala normala. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate b. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in partea superioara: a. durere violenta in epigastru b.

deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera b.c. ulcerul aton b. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. bradicardie c. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena 54. hipertensiune arteriala b. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. albicios format din leucocite. hemoroizii. 53. traumatismul cailor biliara. 52. 50. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia: a. Hematemeza este: . varice esofagiene c. rectocolitele ulcerohemoragice b. cancerul gastric c. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena c. tendinta la lipotemie in ortostatism. 51.

"abdomen de lemn". la 3-4 ore dupa masa b. varice esofagiene c. Durerea in ulcerul gastric apare: a. explectoratie sanghinolenta c. 56. agitatia extrema c. In ulcerul gastro duodenal se pot administra: a. . stenoza pilorica. chinidina c. almagel b. ulcerul gastro-duodenal necomplicat b. 57. 58. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru: a.a. midocalm. nu are legatura cu alimentatia. varsatura sanghinolenta b. scaun sanghinolent 55. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este: a. meteorismul b. la 30 de minute dupa masa c.

1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr % 61. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr % b. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta: a. durere la palparea hipocondrului drept c. dedesubtul plagii c. ameteli. 62. O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre: a. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou: . are semnele caracteristice socului hemoragic.59. vedere ca prin ceata. 60. 63. deasupra plagii b. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este: a. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu: a. lipotemie c. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr % c. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal b.

Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a. greturi. Sangele din hemoptizie este: a. ridicarea garoului cat mai incet. cancerul gastric b. hipertensiune arteriala. de culoarea zatului de cafea digerat c. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi: a. senzatia de greata. Simptomatologia in hemoragia digestiva este: a. . de culoare rosu aprins.a. hipoaciditate a sucului gastric. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica b. paloare. 64. caldura retrosternala b. aerat. varsaturi. transpiratii reci abundente. semne directe si indirecte b. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie c. hemoragia digestiva c. 65. varsaturi. 66. hipotensiune arteriala c. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare b. hiperaciditate a sucului gastric c. senzatia de gadilire a laringelui. 67. gastrita cronica.

senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus. durere in epigastru.. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza: a. din caile respiratorii inferioare. din cavitatea nazala b. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi b. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura . durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi c. violenta. examenul radiografic b. 69. cercetarea hemoragiilor oculte. examenul sucului gastric. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome: a. 71.. examenului radiologic c. datelor clinice b. Hemoptizia consta in eliminarea de sange: a.68. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt: a. din stomac c. 72. gastroscopia c. transpiratii profunde . "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala b. 70. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este: a.

provocarea vomei pentru eliminarea sangelui c. sedative. hemostatice. repaus la pat. 77. 73. garoul este aplicat la extremitatea membrelor. 76. opiacee. Colicistita acuta este: a. pauza 2-3 minute c. punga cu gheta pe regiunea epigastrica. rosu inchis. rosu aerat. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este: a. spumos b. greturi. rosu neaerat c. repaus la pat. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este: a. o tulburare a motricitatii colecistului. varsaturi. punga de gheata pe regiunea epigastrica. 75. 74. Coli b. brun. Hemostaza provizorie este corecta daca: a. sedative b. garoul este mentinut o ora b. o infectie a colicistului cu E. alimentatie lichida.c. hemostatice. repaus la pat. caldura retrosternala. Sunt manifestari de incompatibilitate de grup: . garoul este mentinut o ora. o inflamatie acuta a colecistului c.

Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. 81. hipotensiune. 78. sangele primitorului si sangele donatorului b. Proba de compatibilitate directa se face intre: a.a. durerile lombare c. 79. paliditate. . inapetenta. plasma primitorului si sangele donatorului c. plasma primitorului si plasma donatorului. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. 80. hipotensiune c. bradipnee respiratorie b. grupa B(III) c. tahipnee. grupa 0(I) b. tahicardie. paliditate. Semnele unei hemoragii mari sunt: a. grupa AB(IV). cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina c. cianoza. cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul b. In metoda Beth-Vincent: a. tahicardie si hipertensiune b.

Atunci carei grupe apartine sangele aglutinat: a. In metoda Simonin cunoastem: a. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele b. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. grupa 0(I) 83. Aglutinele anti-RH: a. grupa A(II) b. aglutina cat si aglutinogenul c. grupa 0(I) 84. grupa A(II) b. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi: .82. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul. Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura. grupa AB(IV) c. nu exista la cei cu RH pozitiv c. grupa B(III) c. Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura. 85. exista in ambele situatii. nu exista la cei nu RH negativ b. 86.

87. Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare: a. dupa 60 de minute. 88. grupa B(III) RH pozitiv. Dupa cat timp se face citirea factorului RH: a. de conservare c. 90. Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine: a. temperaturi intre 16-18 grade Celsius c. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml. pentru delimitarea celor 3 zone. grupa A(II) RH negativ c.a. dupa 20 de minute c. . grupa 0(I) RH pozitiv b. cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa c. 89. dupa 30 de minute b. temperaturi sub 16 grade Celsius b. temperaturi in 20-25 grade Celsius. Donatorul universal poate deveni "donator universal periculos": a. anticoagulant b. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa b.

91. La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau: a. 20-25 grade Celsius b. 16-18 grade Celsius c. 37 grade Celsius.

92. Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza: a. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului b. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml c. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml.

93. Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect: a. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa b. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida c. spongios, asezata pe peretii flaconului, de culoare galbuie.

94. Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii: a. socul prin arsuri b. anemia hemofilicilor in criza hemoragica c. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice.

95. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare: a. angiocolita acuta

b. fistula biliara c. ciroza hepatica.

96. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv: a. ileus biliar b. dischineziile biliare c. hemocolecistul.

97. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu: a. stenoza pilorica b. cancerul gastric c. litiaza biliara.

98. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel: a. prin microstaza creata de modificari distrofice b. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei c. modifica concentratia colesterolului infectat in bila.

99. Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X: a. calcul de carbonat de calciu b. calculi micsti c. calcul de colesterol.

100. Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi: a. bolnavi astenici b. bolnavi anemici c. bolnavi hipertensivi.

101. Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi, renali cronici este: a. 600 - 1000 ml b. 300 - 600 ml c. 200 - 400 ml.

102. Cantitatea de sange care se poate administra in 24 h la bolnavii cu o inima sanatoasa este: a. 1000 - 1500 ml b. 2000 - 3000 ml c. 750 - 1000 ml.

103. Hematuria: a. apare in cazul incompatibilitatii de grup b. apare in socul hemolitic c. apare la administrarea de sange ce contine alergeni.

104. Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome: a. senzatia de infundare a nasului, hidroree, stranut;

b. rinoree mucopurulenta, eczema; c. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente; 105. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome : a. lacrimare, fotofobie, durere; b. scaderea acuitatii vizuale; c. edem corneean. 106. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi: a. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla; b. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta; c. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini. 107. Inflamatia din bronsita acuta intereseaza: a. tot arborele bronsic ; b. bronhiile mari si mijlocii; c. nu intereseaza frecvent traheea;

108. Bronsita acuta , nu se intilneste in urmatoarele afectiuni: a. pneumonie; b. gripa; c. dilatatia bronhiilor;

109. Bronsita acuta este: a. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii; b. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii;

convalescenta. 114. faza de cruditate. in faza de coctiune din bronsita acuta se administreaza: a. faza de coctiune. 2-3 zile. este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. c. c. 113. faza de coriza. codenal. b. tuse. faza productive. c. 110. 1-5 zile. b. Simptomatic. 112. are 2 faze de evolutie. Faza de cruditate din bronsita acuta dureaza: a. expectorante. c. . insotita de cresterea secretiilor bronsice. 3-6 zile. b. catar rinofaringian.c. Fazele de evolutie clinica din bronsita acuta sint: a. o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. permanenta sau intermitenta. calmante ale tusei. dureaza 1-2 saptamini. 111. b. faza de vindecare. interesind frecvent traheea. Bronsita acuta: a. faza de cruditate. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin: a. faza de coctiune.

119. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni. c. 117. nu face parte din tabloul de bronhopneumatie cronica obtructiva nespecifica . . este o boala usoara si frecventa. dispneea nu creste progresiv. astm bronsic. Alergia din bronsita cronica: a. 115. nu este un factor cauzal. tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an. Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice.b. tuse. In bronsita cronica: a. b. c. cauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. emfizem pulmonar si bronsita acuta. factorii iritanti. c. astm bronsic. cianoza apare precoce. 3 ani consecutiv. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde. b. c. c. b. b. un loc primordial il ocupa: a. 116. c. urmatoarele afectiuni: a. alergia. infectia. Bronsita cronica: a. emfizem pulmonar si bronsita cronica. bolnavul este de obicei afebril. apare la populatia de peste 40de ani( in special barbati) b. astm bronsic si fibroza pulmonara. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni. 118. bronsita acuta. insotita de cresterea secretiilor bronsice.

reducerea generalizata. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori. procesul este difuz. c. cresterea debitului ventilator maxim pe minut. reducerea generalizata.120. care induc bronhostenoza: a. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin: a. semne de disfunctie ventilatorie obstructive. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. c. spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. cresterea VEMS. b. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor . hipersecretie de mucus. se evidentiaza tabloul clinic de BPOC. extins si la bronhiolele distale. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante. hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica. In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin: a. relaxare bronsica. inflamatia mucoasei bronsice. procesul nu este extins si la bronhiolele distale. b. 121. b. b. eritemul mucoasei bronsice. hiposecretia si spasmul. care arata ca: a. 124. 123. cu crize paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante. 122. . c. edemul mucoasei bronsice. hipersecretia si spasmul. ireversibila a calibrului bronhiilor. variabila si reversibila a calibrului bronhiilor. c. scaderea secretiei de mucus. b. c.

de citeva secunde . c. peste 24 de ore. 126. este constanta. b. . albicioase( perlata). c. c. aparitia cianozei. Bronsita astmatiforma. Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de : a. nu prezinta riscuri. pina la citva minute. 129.125. de citeva minute sau ore. din cadrul insuficientei respiratorii cornice. are urmatoarele caracteristici : a. polipnee si transpiratii profuse. b. urmatoarele caracteristici: a. In tratamentul astmului bronsic. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica. Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din singele arterial. b. este inconstanta. nu se administreaza in formele grave. b. Durata crizei de astm bronsic poate fi : a. 127. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. c. este tratamentul cel mai eficace. nu este urmarea infectarii astmului bronsic. administrata pe cale orala. b. corticoterapia: a. complicatie a astmului bronsic are una din . c. aparitia sputei viscoase. este precedata intotdeauna de crize astmatice. 128.

pot aparea: a. este constanta. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon. b. in insuficienta respiratorie acuta. este contraindicat. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat. este inconstanta. urmareste: a. restabilirea permeabilitatii bronsice. 134. cu substante bronho dilatatoare. 133. in singele arterial din cadrul insuficientei respiratorii cronice.130. insuficientei respiratorii cronice. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie. c. variabil. in urmatoarele situatii: a. b. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice. nu este o urgenta medicala majora. Modificarile patologice caracteristice. Simptomatologia in insuficienta acuta. 132. c. b. Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica. interventia de reanimare. nu depinde de : . c. cind domina cresterea oxigenului in singe. c. cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe. prin dezobstruare bronsica. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe. are urmatoarele caracteristici: a. b. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie. brusc. b. 135. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin: a. 131. c. treptat. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica.

a. c. 140. b. b. b. nu sint obligatorii. c. hipertensiunea arteriala. masuri terapeutice speciale. c. in insuficienta respiratorie acuta apare: a. gimnastica respiratorie. aplicate in insuficienta repiratorie acuta. b. in tratamentul insuficientei respiratorii acute. cind apare polipneea. 137.insuficiente respiratorii acute. cind hipercapnia este pronuntata. lipsa de oxigen. 138. Masurile terapeutice speciale. c. c. b. nu comporta: a. excesul de oxigen. retentia de oxigen. 139. Masurile terapeutice generale. tahicardia. au urmatoarele caracteristici: a. Encefalopatia respiratorie din cadrul. 136. Tratamentul insuficientei respiratorii acute. vaccinare antigripala. masuri terapeutice adresate cauzei. insuficientei respiratorii acute. presupun: a. apare: a. masuri terapeutice adresate oricarei . . din cadrul insuficientei respiratorii acute. c. se adreseaza cauzei. Ca fenomen compensator. b. bradicardia. masuri terapeutice generale. nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta. cind hipoxemia este redusa.

in sindrom de condensare pulmonara. Examenul fizic in pneumonia pneumococica. in insuficienta respiratorie acuta. o reprezinta: a. numai cind victima nu este constienta. b. incepind din ziua a doua: a.febra( pina la 40 de grade) junghi thoracic. la 1-2 zile de la debut. b. 143. prin intermediul canulei. exista intotdeauna o discreta infectie rinofaringiana. consta in: a. c. c. Respiratia “ gura la nas” .141. c. se practica: a. c. la citeva ore de la debut: 146. obstruarea cailor aeriene. b. infectiile respiratorii. in zilele premergatoare. raluri sibilante si ronflante. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos. . 144. b. din insuficienta respiratorie acuta. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene. din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute. 142. la 3-4 zile de la debut. asezarea bolnavului in decubit dorsal. pune in evidenta. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. pneumotoraxul. 145. introducerea policelui in gura bolnavului. la mijlocul mandibulei si tragerea in sus. b. frison . b. cind nu se poate deschide gura victimei. Perioada de stare din pneumonia pneumococica se instaleaza: a. c. Cauza cea mai frecventa de asfixie.

c. . bolnavul prezinta poliurie. Antibioticul de electie. Tuberculoza pulmonara are urmatoarele caracteristici: a. pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si secundara. leucocitoza cu polinucleoza. tetraciclina. c. interesind cu precadere plaminul. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. este provocata de bacilul Koch. in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. c. c. 149. 147. In pneumonia pneumococica: a. 148. afecteaza organismul in intregime. b. este provocata de pneumococ.contagioasa. penicilina G. viteza de sedimentare mult incetinita. Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. b. vibratii vocale diminuate. 152. este o boala infecto. apetitul este crescut.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. hipofibrinemie.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a.c. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. ampicilina. b. temperatura se mentine “ in platou”. 151. b. are de obicei o evolutie cronica. are de obicei o evolutie acuta. 150. nu afecteaza organismul in intregime. b. b. c.

b. Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este: a. are de obicei o evolutie acuta. 158. bacilul Koch se se pune in evidenta in: a. b. la nivelul plaminului. 155. 154. In tuberculoza pulmonara. b. aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman. la nivelul cordului. Leziunea initiala( primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape intotdeauna : a. b. expectoratie. c. 157. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina: a. lichid cefalorahidian. b. c. . leziuni anatomice. bacilul Koch se pune in evidenta in: a.c. In cazul tuberculozei meningiene. singe. pe cale aeriana. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar. c. 153. 156. lichid cefalo-rahidian. frecvent pe cale digestiva. c. In cazul tuberculozei pulmonare. la nivelul pleurei. noduli pulmonari. urina. c. reactii la tuberculina negative. expectoratie si lichid de varsatura gastrica. semne clinice constante. contaminarea se realizeaza: a.

infiltrate pulmonare. dispneea. procese laringotraheobronsice. c. 162. procese pulmonare si pleurale. un caracter particular al perioadei de stare il prezinta: a. 160. c. caverna. 161. limfatica. b. b. In tuberculoza secundara. asimptomatic. b. 164. expectoratia. c. b. c. c. generalizat. febra. boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic. b. precizat datorita frisonului unic. intotdeauna acut. 159. . durerile toracice. b. intens. coronarita. c. tusea. durerile toracice. Diseminarea bacilului Koch in tuberculoza secundara este de obicei: a. Simptomul fuindamental al tuberculozei secundare este: a. bronhogena.Dispneea polipneica din insuficienta respiratorie acuta poate apare in : a. ateroscleroza coronariana. Cauza principala a anginei pectorale este: a. hematogena. brusc. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. 163. Debutul tuberculozei secundare poate fi : a.b.

administrarea de miofilin. . dispneea. peros. c. nu este insotita de anxietate. 167. citeva minute. b. Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici: a. b. iradierile nu sint obligatorii. c. restrictiv. ca o” gheara. 170. durerea. c. c. incetarea cauzelor. c. 166. 165. sublingual. Caracterul durerii din angina pectorala este: a. citeva ore. intravenos. b. 169. Crizele din angina pectorala nu dispar la : a. Durata crizelor din angina pectorala este de : a. administrarea de nitroglicerina. continuu. Simptomul principal al anginei pectorale este: a. b. 168. constrictiv. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare. 1-2 zile. b. c. b. dureaza peste 15 minute.c. tusea seaca. arsura sau sufocare”. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza: a.

o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare 176. c. c. 173. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de: a. c. nitroglicerina. b. Infarctul miocardic este: a. caracterizata prin crize dureroase paroxistice. b. Ce este dezinfectia? a. inflamatia miocardului. b. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga. 172. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de : a.obstruarea brusca aunei artere carotide. b. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard. Cauza principala a infarctului miocardic este: . nitropector. b. obstruarea brusca a unei artere coronare. 174. c. necroza ischemica a unei portiuni din miocard. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este: a. 175. propanolol. o forma clinica a cardiopatiei ischemice. obiecte .171. plagi . metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele . c. inflamarea in grade variate a unei artere coronare. plosti urinare. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard.

apare la 6 – 12 h dupa debut . aortita luetica . una de debut. de debut si de convalescenta 178. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala . b. o perioada prodromala. scade dupa o luna. c. . Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este : a.a. b. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc : a. b. dureaza 8-10 zile . b. de stare si de convalescenta . 177. Leucocitoza in infarctul miocardic: a. de stare si de convalescenta c. c. apare din primele ore. ramane constanta timp de 1 saptamana. 181. c. 180. b. ateroscleroza 90 – 95 % . coronarita reumatica . cresterea fibrinogenului . c. o perioada de debut. este de obicei moderata. cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut. LHD – ul in infarctul miocardic a. 179. Febra in infarctul miocardic a. leucocitoza . o perioada prodromala.

184. turgescenta jugularelor. cardiopatiile valvulare. in regiunea toracica anterioara. diabetul zaharat. aerata . tulburarile de ritm. un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian. b. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt: a. c. se normalizeaza in 3-5 zile. Criza dureroasa din angorul pectoral : a. apare dupa efort. 182. se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u. emotii. b. tabagismul. b. b. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala 186. nu dispare la administrare de nitroglicerina . tulburarile de ritm ale inimii . . Localizarea durerii in angorul pectoral: a. mese copiaose . tegumente uscate. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian . palide. pana la maxim 20 minute. b. hipertensiunea arteriala . Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de : a. dureaza 2-3 minute. tuse uscata in prima faza. 185. c. 183. Manifestarile clinice ale EPA sunt : a. apoi cu sputa spumoasa rozata. c.i). in umarul stang.b. c. c.

emisiunea de sange. bradipnee. b.m. VSH. mobilizare precoce. ECG) b. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina .m. mialgin i. b. ambele. un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita.c. . efectuarea examinarilor (transaminaze. c. i.v. c. c. c. prelungirea timpului pana la internarea in spital . 188. Conduita de urgenta in IMA este: a. leucocite. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice . 190. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate : a. morfina i. pozitia trendelenburg . AVC. c. 189. se administreaza : a. glicemie. . Insuficienta cardiaca este : a. morfina . Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in : a. i. ventilatia mecanica.v. 191. instituirea regimului igieno-dietetic. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor . b. radioscopie toracica. . La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata . b. 187. BPOC.

slabiciune progresiva . c. deficit muscular care apare sau se accentueaza la efort . b. hTA . Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt : a. 194. Miotonia este o afectiune de obicei congenitala caracterizata prin: a. pastrarea cunostintei. oprirea miscarilor respiratorii. c. Miopatia este o boala caracterizata prin: a. c. 195. absenta pulsului la artera carotida. Polimiozita este o: a. inflamatie difuza a muschilor care pot cuprinde tegumente si/sau nervi învecinati b. b. gripa. atrofii musculare bilaterale si simetrice. valvulopatii dobandite si congenitale. 193.192. dificultatea de a decontracta muschii b. afectiune caracterizata prin deficit muscular 197. HTP . introducerea unei pipe Guedel. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin: a. afectiune de obicei congenitala c. interesând în principal muschii de la radacina membrelor 196. toracice si abdominale. curatirea orofaringelui. deficit muscular cu fatigabilitate musculara care apare sau se accentueaza la efort. aspiratia. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei. b. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt : a. mobilitatea globilor oculari. c. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul.

o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii c. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvii spinarii. Sindromul de neuron motor periferic reprezinta: a. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior b. b. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii b. ansamblul de simptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe traiectul sau medular. c. radicular sau trunchiular. tulburari sfincteriene si genitale. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior 199. 10-20 ani c.b. b. bilateral si simetric . o boala cronica si progresiva 202. 20-40 ani b. sindrom senzitivo-motor. paralizia flasca a membrelor inferioare cu reflexe abolite. slabiciune progresiva . . dificultatea de a decontracta muschii 198. 40-60 ani 201. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior c.Poliomielita anterioara cronica este: a. atrofii musculare bilaterale si simetrice c. „Sindromul cozii de cal” se caracterizeaza prin: a. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia Heine Medine este: a. Scleroza laterala amiotrofica debuteaza între: a. atrofii si tulburari de sensibilitate. o boala degenerativa care apare la vârsta adulta 200. cu aspect polinevritic.

c. fracturi de rahis. formarea unor cavitati în portiunea centrala a maduvii sau a bulbului. sindrom senzitivo-motor bilateral si simetric b. eventual chirurgical sau ortopedic b. unor viroze. Plexitele se caracterizeaza prin: a. sindrom de neuron motor periferic. unui proces inflamator local 205. paralizia flasca a membrelor inferioare 204. masuri de igiena). . tumori) sau unor traumatisme ale nervilor b. imposibilitatea de a fluiera. tumori cerebrale si medulare. deviatia gurii spre partea sanatoasa. în leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia c. tulburari motorii. la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate c. în special a policelui b. Paralizia faciala este caracterizata prin: a. Sindromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare: a. stergerea cutelor fruntii de partea bolnava. 203. imposibilitatea închiderii complete a ochiului. mielite. 207. compresiuni (fracturi. 206. în accidente vasculare cerebrale. Tratamentul paraliziei nervilor este: a. consta în Roentgenterapie c. apare mai ales vara si toamna. deficit motor la nivelul degetelor. Nevritele se datoresc: a. senzitive si trofice c. b. în primul rând etiologic. unui tratament insuficient c. nespecific (vasodilatatoare. scleroza laterala amiotrofica.

b. forta musculara de obicei diminuata mult b. prin tulburari nevrotice: cefalee. halucinatii auditive. administrare de hormoni (foliculina). hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite. vitamine 213. tulburari de memorie. 2-15 ani b. 212. mai frecvent la femei în perioada de menopauza. c. ameteli. tonice cardiace. c. Vit. astenie. Mecopar. iluzii verbale. regim alimentar bogat în vitamine. b. 10-20 ani 211. B6. tratament cu antibiotice. semnul Babinski prezent. absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene 209. b. lent. anxietate cu idei delirante. Tratamentul aterosclerozei cerebrale consta în: a. insomnie. accese periodice de manie sau melancolie. Evolutia aterosclerozei dureaza între: a. în jurul vârstei de aproximativ 45 de ani c.tulburari de memorie. Ateroscleroza cerebrala debuteaza: a. dezorientare.208. sau prin alterarea acestor doua forme de boala. Psihoza maniaco-depresiva se manifestata clinic prin: a. de atentie. stare depresiva. Gerovital. 1-2 ani c. semne de paralizie faciala. odihna.neuroleptice. sarac în substante azotoase. tranchilizante. 210. vâjâituri în urechi. Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin: . c. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: a.

La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica : a. de aceeasi intensitate b.a. Arsurile de gradul IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat deoarece : a. embolia pulmonara. terminatiile din derm sunt distruse c. tulburari în sfera activitatii si vointei 214. aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mâncare. indispozitie . cu soc hipovolemic b. aparute drept complicatii în arsura se datoreaza: . bronhopneumonie. lipsa de imbold în activitate. c. idiotie încetinita. vorbeste în soapta. b. tulburari respiratorii sau tulburari psihice. arsura de gradul II c. dispozitie trista. Gasim flictene cu continut sero-citrin in ? a. abatut. nu se complica c. cu soc toxico-septic 215. organismul se adapteaza mai usor la arsurile de grd IV 218. Nefrita acuta. arsura de gradul I b. în arsurile de grd III sunt mai mici decât în arsurile de grd II c. arsura de gradul III-IV 216 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt : a. in arsurile grd III sunt mai mari decât durerile din arsurile grd II 217. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b. tulburari digestive. hemoragia digestiva.

a. socului hipovolemic c. A si ser antitetanic 3000 U 221. A. Profilaxia antitetanica în arsuri întinse se face cu: a. primii evacuati spre unitatile sanitare de specialitate vor fi: a. concomitent cu îndepartarea hainelor. efectuarea tratamentului antisoc. accidentatii agitati b. primele zile de la producerea arsurii b.T. In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara consta in: a. efectuarea tratamentului antisoc înaintea oricarei manevre chirurgicale 222.P. arsii apatici care reactioneaza lent si numai la stimuli puternici c.T. se considera perioada optima pentru grefare: a. A. În cazul în care evolutia arsurilor este favorabila. îndepartarea flictenelor si a corpilor straini b. a treia saptamâna (14-16 zile) . ser antitetanic 3000 U c.A 0. În cazul unui accident colectiv. dezinfectia tegumentelor si îndepartarea flictenelor c. arsii cu leziuni combinate 220.5 ml b.P. profunzimii arsurilor 219. intoxicatiei masive a organismului cu substante toxice resorbite din regiunea arsa b.

pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica. excizia partiala a escarelor c. Care din caracteristicele de mai jos corespund arsurile produse de baze chimice? a. se calculeaza înmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii 226. se va practica: a. nu au caracteristici speciale. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului. toate substantele chimice produc acelasi tip de arsuri . oricând. se administreaza câte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa c. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata în primele 3-4 zile unui ars? a. actionând si dupa accident. oxigenoterapie c. depasind-o în tesut sanatos în profunzime 225. escarele de culoare galben bruna ce apar imediat b. arsul sa nu fie în soc si sa nu prezinte infectie 223. La arsii cu leziuni circulare pe membre. excizia completa a escarelor b. care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul. transformându-se dintr-un grad inferior în grad superior c. dezobstructia cailor respiratorii b. înmultit cu suprafata arsa si greutatea corporala b.c. anestezie a cailor respiratorii superioare. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa. traheostomie 224. fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua: a. escarele se formeaza lent. incizii de decompresiune.

local. starea lenjeriei si mentinerea unei bune nutritii nu prezinta importanta 231. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila. asigurarea unei bune stari a tegumenetelor expuse. apa sterila 228. toaleta tegumentelor si mentinerea zonelor de spijin maxim pentru a nu leza si alte zone c. schimbarea pozitiei in pat. In profilaxia escarelor postoperatorii. administrarea de substante medicamentoase diuretice b. În cazul electrocutarii. IV 229. dar este mai usoara decat tratamentul ulceratiei costituite.227. asigurarea unei lenjerii corespunzatoare . bicarbonat de sodiu c. amoniac 1%. III c. II b. ser fiziologic.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua. reinterventie chirurgicala 230. Ea urmareste: a. se practica: a. punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana c. suprimarea presiunii. se produc arsuri de gradul a. mentinerea unei bune nutritii b. Pentru neutralizarea acizilor în caz de arsuri. cloramina. apa oxigenata b. mobilizarea precoce. se vor folosi: a. suprimarea presiunii de pe ariile cutanate amenintate se poate realiza prin: a.

clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala 235. numai punga cu gheata local 233. In cazul aparitiei in postoperator al ileusului paralitic: a. este adinamic b.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se impune: a. se face aspiratie gastrica. plasarea unui tub de gaze in anus c. Se reintervine chirurgical daca ileusul paralitic postoperator: a. c.Meteorismul abdominal postoperator poate fi: a. un simplu ileus dinamic pasager b. complicatie digestiva postoperatorie grava c. este consecinta unei peritonite c. se administreaza purgative si alimentatie semilichida c. imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea pansamentului asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat 232.b. numai tratament medical cu hemostatice c. aspiratie gastrica b. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange b. un incident intraoperator 234. Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin: a. se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice. nu cedeaza la tratament cu miostin . se face clisma evacuatorie b. se alimenteaza bolnavul normal 236.

narcoza si iritatia peritoneala b. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei 239. preoperator b.237. durerii si hipercoagulabilitatii b. embolia pulmonara c. administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare 242.Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: a. aparitia unui ulcer de stres c. diabetice. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator: a.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este: a. durerii si administrarea de hemostatice c. terapia asfixiei. abdomen acut netraumatic c. rezolvarea unor aderente sau bride 238. la persoane obeze. terapia socului. edemul pulmonar acut b.care prezinta un risc mare cardiovascular . pre -. postoperator c. tromboflebita postoperatorie 240. asfixiei.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in: a. Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale pentru: a. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective: a. abdomen acut traumatic b. intra – si postoperator 241.

administrarea de vitamine si antiinflamatorii 245. bronchopneumonia 247.Atunci cand se practica interventie chirurgicala pe abdomenul superior si esofag. dezobstructia bronhiilor si antibioterapie b. repaus vocal. decubit lateral stang b.In atelectazia pulmonara postoperatorie tratamentul curativ va urmari: a. sonda de aspiratie gastrica. decubit ventral 246. b. Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia chirurgicala in pozitia: a. c. decubit dorsal c. antibiotice generale . la hipertensivi 243. antitusive. indiferent de amploarea interventiei chirurgicale c. la toti cardiacii. insuficienta respiratorie acuta b. combaterea anxietatii golirea preoperatorie a tubului digestiv prin suprimarea alimentatiei si clisma evacuatorie administarea de inhibitori de secretie gastrica 244.b. Tratamentul profilactic in sindromul Mendelshon consta in: a. aerosoli. atelectazia pulmonara c. comprese reci in jurul gatului.In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in: a. cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este: a. golirea preoperatorie a stomacului. calmarea tusei si antibioterapie c.

Colangiografia exploreaza: . starea generala. c. femeile intre 30 si 50 ani 252. sediul durerii c. aerosoli. aplicarea de rutina a sondajului vezical b.Tratamentul profilactic in infectia urinara. rezultatul hemoleucogramei b. antibiotice generale nu necesita tratament medical 248. numai daca este indicatie precisa si numai in conditii de asepsie perfecta 251. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: a. culoarea tegumentelor.b. in faza de colectie c. antitusive. aplicarea sondajului vezical in orice conditii c. repaus vocal. in faza de congestie b. cand zona este indurate 249. abcesul fesier c. aplicarea sondajului vezical. femeile peste 50 ani b. septicemia postoperatorie b. barbatii intre 30 si 50 ani c. aparut in postoperator. consta in: a. infectarea plagii chirurgicale 250.In abcesul fesier.Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi facut prin: a.Ulcerul gastro-duodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului gastro. rezultatul leucogramei 253. tratamentul este chirurgical: a. comprese calde in jurul gatului.duodenal si afecteaza in cel mai mare procent: a. ca si complicatie infectioasa postoperatorie.

numai la bolnavii care necesita transfuzie b.Determinarea grupului sanguin si Rh. aplazie medulara.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul: a. la toti bolnavii chirurgicali c. unei septicemia pentru identificarea agentului patogen c. numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale b. vezica biliara si caile biliare extrahepatice b. la bolnavii internati in serviciu de chirurgie c. colonel 254. leucemie acuta 257.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator: a. splenesctomii. dupa iradieri severe. traumatisme osoase usoare b. la bolnavii care au ureea sanguina crescuta 255. vezica biliara c.a.Se gaseste un numar crescut de trombocite in urmatoarele situatii: a. dupa hemoragii. numai la bolnavii cu hemoragii 256.ului este obligatorie: a. unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase . traumatisme abdominale c. unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen b.

Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin: a. nu intereseaza peretele abdominal c. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala c.Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale b. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie b. timpul intai consta in: a. stare generala usor alterata .La hemoragia interna “in doi timpi”. nici nu se amelioreaza. hemoragie interna lenta c. intereseaza si deschide peretele abdominal b. produce leziuni viscerale. decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin: a.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac. nu arata nici o modificare 261. ale pancreasului c. ale splinei 263. leziuni parietale 259. daca radiografia abdominala ( pe gol) arata: a. soc sau hemoragie masiva b. sangele curge liber in abdomen 264. durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar.sau subcapsulara b. hemoragia intra. ale ficatului b. tinut sub observatie si tratament. se externeaza pacientul c.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care: a. prezenta aerului in cavitatea peritoneala b.Cele mai frecvente hemoragii “in doi timpi” sunt cele: a.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal. nici nu se inrautateste: a. dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal 262. se administreaza antialgice si se reia alimentatia 260.258. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala c.

antecedente ulceroase b. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi 265.c. hemoragie “in doi timpi” b. tulburari ale cailor biliare c. punctia pneumotoraxului 270.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: a. disparitia matitatii hepatice.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a. tripsina b. o tulburare a motricitatii veziculei biliare 271. amilaza c.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a. tripsinogen 267.Diskineziile biliare reprezinta: a. inflamarea pancreasului b. bolnavii cu ulcer perforat c. bolnavii subponderali b.Colecistita acuta este: a. o inflamatie acuta a peretului colecistic b. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice c. tulburarii ale motricitatii veziculei biliare abdominala pozitiva si prezenta .Contuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului prin: a. hemoragie interna lenta c.Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe: a. necrozarea pancreasului c. autodigestia pancreasului 268. leziuni parietale 269. adultii obezi 266. caracterul durerii si fenomenele digestive c. tulburari date de parazitozele intraveziculare b.

in organele din vecinatate b. in peritoneul liber 276. cresterea K+ si a ureei b. cand orificiul de perforatie este mic si suplu b. scaderea Cl+ sanguin. la care diagnosticul nu s-a precizat inca. hemoconcentratia c.Apendicita acuta are un singur tratament: a. ale cailor biliare extra si intra hepatice c. sunt: a. caracterul durerii si fenomenele digestive c. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat c. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin 278Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii: a.Colica biliara se instaleaza frecvent: . ale colecistului b.In evolutia sindromului ocluziv.chirurgical c. ale colecistului si ale cailor biliare 279. scaderea Ca+ 277. perforatia acoperita c. chirurgical de urgenta 274. medico. mialgin) 275. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase b. antialgice c. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ s ctarea bolnavului.Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este: a.272. medical b. caracterul durerii. antialgice majore (morfina. ducand la soc.Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe: a. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive 273. este contraindicat sa se administreze: a. barbiturice b.Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a.La un pacient cu abdomen acut.

din cauza nealimentarii la timp b. apendice de culoare neagra.ul intestinal se traduce prin: a. rasucirea anselor intestinale b. avand o durere violenta in epigastru.a. inflamatia peretului colecistic b.Aspectul anatomo. apendicita acuta c.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic recunoscut 280. paloare. accelerarea pulsului. formand asa zisul “ abdomen de lemn” . in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare 283. dupa o masa bogata in legume si fructe c.Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor.Daca un bolnav se prezinta in urgenta.Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare b. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala c.duodenal perforat 282. ocluzia intestinala b. apendice marit de volum. peritonita acuta poate aparea: a. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala 286. apendice congestionat 284. ulcerul duodenal perforat 281. un proces inflamator al cailor biliare 285.Volvulus. apendicita acuta perforata c. se intalneste in: a. cu aspect de “limba de clopot” b. ulcer gastro. odata cu peritonita plastica localizata c. ca o lovitura de pumnal. prezenta unui obstacol in coledoc c. imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior. ne gandim la: a. pancreatita acuta b.In evolutia unei apendicite acute. lipotimie.Un plastron colecistic se poate trata astfel: .verzuie si aspect de “frunza vesteda” c. cu iradiere in hipocondrul drept.

colonului c. administrarea antibioticelor si mobilizarea c. apendice marit de volum cu aspect de “limba de clopot” b. veziculei biliare 289.Tratamentul in plastronul apendicular consta in: a. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita b. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita 290. se intervine chirurgical de urgenta c. regim alimentar. combaterea tusei si gimnastica respirator 288.Bolnavii suferinzi de colecistita acuta trebuie neaparat: a. apendice congestionat 292. spitalizati si tratati medical c. se trateaza medical si. apendice de culoare neagra. interventie chirurgicala de urgenta b.Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat: . antibioterapie. se trateaza medical 293. pozitionarea corespunzatoare. tratati la domiciliu sub supravegherea medicului de familie 291. dupa racirea procesului. stomacului b. mobilizarea precoce. se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat: a. cu semne de peritonita instalate. peste 6-8 saptamani.a.patologic al unei apendicite acute gangrenoase: a. gimnastica respiratorie b.Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. dupa “racire” 287. completat cu tratament chirurgical.In perforatia urmatorului organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul: a. se intervine chirurgical b. tratament medical.Aspectul anatomo. spitalizati si operati b. interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a.verzuie si aspect de “frunza vesteda” c. antispastice. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita c.In cazul unui abdomen acut chirurgical. regim alimentar c.

cele penetrante c. semisezanda. dar a lezat si perforat mai multe organe b. in peritoneu. cu genunchii flectati. de partea traumatismului c.In ocluziile intestinale vechi. bilioase c. hidratare.Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta in: a. fecaloide b. intestinale joase c. de decubit lateral drept sau stang.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: a. cele care intereseaza numai peretele abdominal 300.Prin ulcerul gastro-duodenal intelegem: a. in peritoneu.Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia: a. dar a lezat un organ c. pentru a asigura compresiunea abdomenului 298. o tumora maligna apendiculara c. in peritoneu. sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei 299. alimentare 296. sonda de aspiratie gastrica.Plagile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt: a. o inflamatie a apendicului 295. intestinale inalte b. clisma evacuatorie c. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna b. linistirea pacientului. dar nu a lezat nici un organ 294. clisma pentru golirea segmentului de sub ocluzie b. cele perforante b. varsaturile sunt: a. intestinale functionale 297.Plastronul apendicular este: a. deschiderea ulcerului in cavitatea libera peritoneala . o peritonita plastica b.a.

uterului c.Daca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric. intestinului mezenterial si colonului 303. spasmul reflex al sfincterului Oddi b. violenta. colecistectomie cu coledocotomie 305. evolutia durerii si posibilitatea de reluare rapida a alimentatiei . violenta 304. inflamatia acuta a peretului vezicular. stomacului si duodenului b. a amilazemiei b. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a.b. cu evolutie fara complicatii. generalizata de la inceput in intreg abdomenul c. inflamatia cailor biliare extrahepatice c. perforatia peritoneului 301. a leucocitozei. dischinezia biliara 307. intereseaza numai peretele abdominal 302.Intr-o pancreatita acuta. cu prezenta “ abdomenului de lemn” b. a febrei. este penetranta b. evolutia starii generale. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc 306. colecistostomie c. coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo-cistic b. intereseaza calea biliara sau stomacul c. initiala in fosa iliaca dreapta.Colecistita acuta reprezinta: a. colecistectomie b. brusca.In apendicita acuta perforata durerea este: a. tratamentul de baza este medical si in conducerea tratamentului se va tine seama de: a. prezenta unui obstacol in coledoc c.Tratamentul chirurgical al unei colecistite acute consta in: a. violenta. deschiderea ulcerului intr-un organ plin (ficat. pancreas) c. plaga: a.Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a: a.Coloratia subicterica a sclerelor.

secundara ulcerului gastric perforat. durerea extrem de vie in epigastru.Ingrijirea postoperatorie. calmarea durerii si reluarea alimentatiei b. de refacere a starii generale pana la reluarea tranzitului c. dischinezia biliara 309.Peritonita acuta difuza poate fi secundara patrunderii germenilor prin: a. colecistita acuta b. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei 313. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii c. prin localizarea procesului infectios la nivelul unui organ cavitar 312. colecistita acuta cu calcul prezent si in coledoc c.c. montarea unei sonde de aspiratie gastrica. abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica b. perforarea peritoneului si localizarea procesului infectios la perete c. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica. consta in: a. dar este insotita de greturi si varsaturi .In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme. care nu se generalizeaza in tot abdomenul. perforarea unui organ cavitar datorata unui proces patologic sau traumatic b.In peritonita acuta. dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice.Colecistectomia cu coledocotomie se practica ca tratament chirurgical in: a. sedarea bolnavului si reluarea cat mai rapid a vietii normale 308. simptomul caracteristic este: a. atitudinea de urgenta consta in: a.Peritonita acuta difuza rezulta din: a. reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu c. patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere 311. se face direct interventia chirurgicala 310. datorita caracterului foarte iritant al sucului gastric ajuns in peritoneu. localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala b.

dupa caz. durerea epigastrica de intensitate deosebita “ca o lovitura de pumnal”. dar cu o intesitate mai crescuta la locul aparitiei c.Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv.Peritonita acuta localizata in regiunea pelviana se numeste: a. apare o durere vie in epigastru. procesul infectios cuprinde tot abdomenul 318. apare brusc o durere vie in tot abdomenul. durerea epigastrica de intensitate medie. si medicatie antiemetica c. se reia treptat alimentatia 319. se administreaza medicatie antiemetica b. apare in hipocondrul drept. sucul gastric c. cu o intensitate usor crescuta in hipocondrul drept c. urmata de rigiditatea abdomenului “de lemn” b. peritonita genitala .Peritonita acuta localizata este acea forma a peritonitei in care: a. patologic sau traumatic. durerea extrem de vie in epigastru. peritonita apendiculara b.Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu.b. procesul infectios apare la nivelul peretelui abdominal c. este caracteristica : a. in caz de varsaturi. generalizandu-se apoi in tot abdomenul b. durere surda in epigastru. cu iradiere in epigastru 315. se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza. fara un simptom premergator.In ulcerul gastric si duodenal perforat. lichidul evacuat din intestinul subtire b.Caractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt: a. bila 317. durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept. insotita de greturi si varsaturi 314. foarte iritant este: a. procesul infectios este localizat in regiunea in care a aparut b. cu iradiere in umarul drept. care se generalizeaza in tot abdomenul. insotita de rigiditatea abdomenului “de lemn” c. se iau urmatoarele masuri: a. coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta. care se generalizeaza in tot abdomenul 316.

repaos la pat. durerea poate fi combatuta si prin mijloace nefarmacologice. volvulus intestinal c.Urmatoarele afectiuni pot fi considerate peritonite acute localizate: a. punga cu gheata c. intestinul absoarbe 90% din continutul care circula prin el c. tumora intestinala b.De obicei. calmarea durerii si combaterea febrei 321. se pun deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva 323. nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale. intestinul absoarbe doar 10-20% din continutul intestinal b. colecistita acuta c. sac cu nisip b.La alterarea starii generale din ocluzia intestinala un rol determinant il au tulburarile de hemodinamica deoarece: a.La un pacient care prezinta ocluzie intestinala starea generala se altereaza progresiv si sindromul ocluziv este mai putin alarmant in: a. aplicate local: a.Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica. apendicita acuta 324. iar dupa “racire” interventie chirurgicala b. plastronul colecistic b. regim alimentar. se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale: a. peritonitele acute localizate au tendinta de vindecare daca se aplica un tratament constand in: a. se aplica pansament foarte compresiv c. fixat de o fasa compresiva b. compresie calda 322. intestinul absoarbe 70% din continutul care circula prin el . antibioterapie. pelviperitonita 320.c.In colecistita acuta. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra. pregatirea pacientului pentru interventia chirurgicala de urgenta c. carcinomatoza peritoneala 325.

sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic 330. a lezat si perforat unul sau mai multe organe c.Durerea intensa. cresterea in volum a pancreasului c. tumora abdominala . tubaj duodenal. recoltarea probelor de sange. insotita de febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este produsa de: a. nu a penetrat peritoneul. calmarea durerii.Forma edematoasa a pancreatitei acute se caracterizeaza prin: a. proces supurativ al pancreasului 329. pregatire pentru interventia chirurgicala 328. apendicita acuta subhepatica c. dar nu a lezat nici un organ b. regim alimentar hidric. edemul sfincterului Oddi b.326. sangerare peritoneala c. colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate. antiemetice b. colecistita acuta b. calmarea varsaturilor.Ocluziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci : a.Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in: a. combaterea infectiei. dar a lezat unul sau mai multe organe 331. morfina. tumora intestinala maligna c. repaos la pat.In vederea interventiei chirurgicale la un bolnav cu ocluzie intestinala este foarte bine sa se cunoasca: a. pancreatita acuta 327. volvulus intestinal b. de cand s-a instalat ocluzia 332. perfuzie. ora ultimei mese b. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei sub presiunea hematomului b. antispastice.Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic: a. cauza care a determinat ocluzia c. a penetrat in peritoneu. analgetice. punga cu gheata si interventie chirurgicala c.Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a.

rx. metode fizice. 334. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern. examene clinice . c. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul. c.333. . efectuarea de catre medicul de familie . distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala. incheierea o data cu limitarea focarului . c. 336. RBW. prin mijloace fizice. b. c. prin mijloace fizice si chimice. 335. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului . b. b.pulmonar. ecografie abdominala .Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin : a. coproculturi. chimice si mecanice. inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale 337. chimice si biologice .Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent : a. distrugerea agentilor patogeni din profunzime. b. indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern.Dezinfectia urmareste : a.Sterilizarea urmareste : a.Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a.

340. varsaturi. eruptie fugace . varsaturi. c. albe . ulceroase.Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. febra.Eruptia in scarlatina este: . b. niciodata. c. cu mult mai rar. c. se intalneste : a. ca forma a anginei streptococice. angine: rosii . tetraciclina si cloramfenicol. angina.b. albe. metode genetice . 341. angina. c. febra moderata. ambele raspunsuri sunt corecte .Angina ulceronecrotica. necrotice. anginele se clasifica astfel: a. b. streptococul alfa hemolitic din grupa B.Din punct de vedere clinic. cefalee. b. 343. doxiciclina. angina. febra mare. tahicardie. c. stafilococul auriu. angine : rosii . streptococul beta-hemolitic din grupa A. 338. b. angine : rosii. penicilina . b. 342. 339.Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : a. frecvent.Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de : a. c.

c.Copilul cu scarlatina este tratat: a. c. b. (dunga b. 345.a. streptococilor alfa.Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a. catifelata la pipait. pe gat si torace. aspra la pipait. c. cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal. . scarlatina . de catre medical scolar. 347. 346. va sugereaza : a.Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea : a. b. b. micropapuloasa. Grozovici – Pastia. b.Exantemul scarlatinos apare mai intai : a. obligatoriu in spital de catre medical specialist . respectand fata. Masca Filatov. la domiciliu . b. micropapuloasa. c. 348. c. fata anterioara a toracelui si abdomen. veziculara .Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi. semnul Pastia si ciclul lingual. o dunga alba pe gingii Appert). Koplik – roseata difuza a mucoasei bucale. membre superioare. 344. varicela. rujeola.hemolitici. streptococci beta –hemolitici.

c.Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. postinfectioase. reliefare a papilelor fungiforme. septice. limba saburala. rosie sau eritemato-pultacee. b. smeurie.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici: a. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior . .hemolitic grupa A. eritematoasa difuza. lucioasa. poliartrite. 353.Angina din scarlatina are urmatoarele caractere: a. 350. 349. extensive la pilieri. cefaleeei si durerilor la deglutitie. alergie . limba smeurie. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta. rar ulcero-necrotica . efect teratogen. rosie.In scarlatina. c.Complicatiile scarlatinei pot fi: a. rosie inchis. toxice. lueta. crup. febrei. encefalita. febrei. febrei si catarului respirator . b. b. sangerande. imunitate. b. suprainfectii bacteriene. test de: a. 351. testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick. cu false membrane aderente care se refac rapid. nici una dintre afirmatii nu este corecta . c. c. b. c. c. poliadenopatiei occipitale 352.

perioada de incubatie dureaza : a. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale . 357. gat – torace. c. in perioada de convalescenta . 3-6 zile.Evolutia eruptiei in rujeola : a. 8-11 zile. dispare: a. . patognomonic in rujeola. b. b.Semnul Koplick. nu lasa urme. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina . in lambouri tardive. 14-21 zile 355. c. in a treia zi dupa ce eruptia paleste. membre 356.Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a. c. b. b. b. este lipsita de importanta . in prima zi de eruptie . fata – dupa urechi. In rujeola.354. da descuamatie furfuracee precoce. pe frunte si obraji .Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a. 359. 358. este normala. c. c. complicatiile toxice.Importanta rubeolei este data de : a. septice postinfectioase . b.

Incubatia in rubeola dureaza : a. rubeola. c. 360. numeric. papule.. 2-3 saptamani. scarlatina 363.Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze: a. b. eruptia cu aspect polimorf: macule. b. c. lunar. rujeola. trimestrial. fara tendinte la confluente. c.Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici : a. in 24 ore de la depistare. b. cu fond congestiv . varicela. b. b. macule mici de culoare roz. nominal . scarlatina.Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza : a. 362. rujeola. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in : . 1 saptamana . cu tendinte la confluente . maculopapuloasa. 364. In perioada de stare. micropapuloasa. 361. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apare in : a. c.c. evolutia asimptomatica . 365. c. 1-2 saptamani. nominal .

b. pojar. animalele. tuse convulsiva. . subfebrilitate. varicela.In tusea convulsiva. b. 368. 367. c. rujeola. 370. angina. b. b. sursa de infectie este : a. varsat. tuse. Semnele catarale respiratorii : rinita. 369. raguseala. varicela. Eruptia este pruriginoasa in : a. b. b.a. omul bolnav cu forme tipice si atipice. aspect “facies plans”. cefalee si jena in lojile parotidiene apare in: a. parotidita epidemica. injectie conjunctivala. c. 366. rubeola. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. oreion. apar in : a. rubeola. scarlatina. c. c. febra.Tabloul clinic cu debut relativ brusc. c. purtatorii faringieni de streptococ . rubeola. spondiloza cervicala.

hepatita acuta virala. Tablou clinic cu varsaturi. toxiinfectia alimentara. b. 373. c. b. iarna-primavara. A treia vaccinare pentru poliomielita se face : a. vara.care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si postinfectioasa. b. encefalita. apare in : a. Sindromul encefalitic . scarlatina. . 372. liceu. Primovaccinarea in poliomielita consta in doua administrari orale. nou-nascut si sugar . 375. scaune diareice. defineste : a. c. copii.Meningita pneumococica detine prioritatea ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. la 2 luni interval.o inmanunchere de semne si simptome. c. c. hepatita acuta virala. toxiinfectie alimentara. in lunile de : a. colici abdominale.c. maturitate. b. 371. c. b. 374. toamna – iarna .toamna. in primul an de scoala. adulti peste 40 ani. rubeola.

in egala masura. 379. holera. cu aspect omogen. aerogena. b. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de : a. b. 377. lichide. digestiva. mucopiosanguinolente.376. febra tifoida. 380. c. apar in : a. 5grade C. b. apare in: a. parenterala. stare toxica. c. c. sallmoneloza. dizenterie. -5grade C. . om si animal. Scaunele diareice verzi ca in “ zeama de mazare”. -10 grade C. b. moi. b. de culoare galben verzui. 378.Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru : a. tetanos. 381. c. Febra tifoida se transmite pe cale : a. tenesme si uneori febra. subliniaza sindromul clinic din : a. c. abundente. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. om. animal. omogene. peritonita. Scaune numeroase. sallmonela.

obiectele contaminate. c. c. digestive.b. verorab. c. fecal-orala. dizenterie. 386. Calea de transmitere a dizenteriei este: a. b. 385. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu: a. prin recoltarea de : a. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. praful. b. c. 384. este obligatoriu controlul. 1 coprocultura. Rol primar in transmiterea dizenteriei il au: a. anatoxia difterica. . c.. parenterala. b. contaminarea hainelor. aerogen. b. 382. mainile murdare. hepatita virala. mustele. c. 3 coproculturi. colectivitati de copii. anatoxina tetanica. Solul. aerogena. leziuni ale tegumentelor. 5 coproculturi. mijlocesc patrunderea sporilor prin: a. b. dupa tratament. 383.

Debutul. cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare.387. dizenterie. Foley. rujeola. tetanos. obligatoriu b. 392. Legaturile vasculare de varice esofagiene se fac: a. 391. “Rasul sardonic” apare in : a. de obicei lent. in scop profilactic. simptomele nu sunt evidente. b. b. 390. hipersplenism.Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt: . 389. 388. scarlatina. de necessitate. tetanos. c. scarlatina. b. c. nu este absolut necesar c. c. obligatoriu atunci când banuim o leziune mai importanta 393. Blackmore. b. Sonda endotraheala. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este: a.Stadiul compensat se caracterizeza prin: a. c.Examenul radiologic într-o entorsa este: a. b. c. hepatomegalie. cu “trismus” precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru : a.

deformarea regiunii si impotenta functionala 398. se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala c. articulatia coxo-femurala c. fractura diafizei peroneului 397 In cursul unei luxatii urmatoarele simptome.Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii: a. luxatia deschisa a cotului c. se administreaza analgetice majore b.Prin fractura deschisa se întelege: . compresiunile vasculare si nervoase c.. se administreaza sedative 395. articulatia scapulo-humerala b. articulatia de dedesuptul zonei fracturate c. fracturi complete si incomplete 400. mai importante decât cele din entorse b.Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna: a. fracturi închise si deschise c. articulatia de deasupra zonei fracturate b.a. fractura în „lemn verde” b. fracturi prin îndoire si rasucire b. nu se produc leziuni articulare 394. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate 396.Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la: a. hidrartroze b. hemartroze. articulatia cotului 399. dar si complicatiilepot avea urmari grave: a.Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava: a..Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de producere: a. mai putin importante decât cele din entorse c.

leziuni pulmonare cu pneumotorax b. se pune diagnostic clinic si radiologic se face anestezie generala . fractura acoperita de piele. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os a. fracturi multiple ale oaselor c. fractura prin înfundare 403. fractura oaselor gambei 407. rinichiului.În cazul unei fracturi fara deplasare.In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente: a. care se accentueaza când miscam fragmentele osoase c. fractura în „vârf de clarinet” b. splinei c.Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu cele închise sunt: a. tendoanelor si vaselor b. deformarea regiunii 405.dar cu leziuni masive a muschilor. durerea în punct fix.Fractura cominutiva reprezinta a. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru b. b. leziuni pulmonare cu hemotorax 406. fractura de col femural b. procesele septice de osteita sau osteomielita 402. embolii pulmonare si cerebrale b. fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os 404. rupturi ale ficatului. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale c.Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar: a.a. socul traumatic si hemoragic c. fractura în „lemn verde” c.Ccare din fracturile de mai jos este mai grava: a. echimozele si hematomul b. fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul 401. la spital se I-au urmatoarele masuri: a.

întepaturi ale unor inserte b. fractura de olecran 410. plagi care patrund în cavitatile naturale c.Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de reducere chirurgicala la: a.. inocularea veninului de sarpe . articulatia de deasupra si dedesuptul focarului de fractura 409. prin muscatura c. taiere.Prin plagi perforante intelegem: a. plaga prin caldura. fractura de rotula b. plaga prin întepare.Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a. aplicarea garoului deasupra leziunii c. plagi ale tegumentelor b. incizia si excizia tesutului cutanat în zona lezata b. focarul de fractura si articulatia de dedesupt c. administrare de antivenin 414. plaga produsa de frig..Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici? a.Rabia se poate transmite prin: a.c. agenti ionizanti b. se asigura reducerea fracturii 408. numai focarul de fractura b. plagi produse în ziua respectiva b. raze gama 411. plagi produse în ultimele 48 ore 413. Prin plagi recente intelegem: a. acizi. plagi produse sub 6-8 ore c. plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 412. In cazul muscaturilor de sarpe si întepaturilor de insecte veninoase se practica urmatoarele manevre: a. plagi muscate de animale c. fractura de humerus c.

patului.415. plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane c. saltele din material plastic . antidecubit c. b. fixare cu plasa autoadeziva c.Bolnavii imobilizati la pat vor fi scosi la aer liber (terasa. în carucioare rulante c.Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a. din cauza imobilizarii îndelungate c.Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in urmatoarele situatii: a. c. compartimentate.Aplicarea unui pansament umed este indicata in: a. plagile recente plagile care secreta abundent tromboflebite 417. balcon) cu ajutorul: a.. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator 419. pozitiei incorecte b. pleurezii 420. plagi cu leziuni osteo-articulare 416.. saltele pneumatice. bronhopneumonii c.Ventilatia dificila a plamânilor la bolnavul imobilizat timp îndelungat poate produce: a.Atrofierea muschilor si scaderea tonusului în general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita: a.. fara ca el sa fie mobilizat b. pneumonii hipostatice b.Pentru prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati carora nu le este permisa mici o miscare se vor folosi: a. este contraindicata iesirea din salon 421. plagi cu hemoragie mare b. saltele pneumatice b. fixare cu leucoplast b. fixare cu basma (capelina) 418.

somnolenta – coma b. diplopie.Coma diabetica poate fi declansata de: a. Tulburarile electrolitice care se produc în coma diabetica sunt: cresterea ph-ului sanguin b. atunci când diferentierea hipoglicemica si coma diabetica este greu de facut. oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina c. a. clorului si sodiului sanguine 427.422. deshidratare globala. consta în: a. administrarea de 20 – 30 ml glucoza hipertonica dintre coma b. ser fiziologic – 1000 ml în primele 20 de minute . pierderea monoculara sau binoculara a vederii 425. a 20 UI insulina rapida 426. convulsii tonico-clonice c. agitatie psihomotorie c. consum de alcool 423. a. Rehidratarea pacientului în coma diabetica va începe cu administrarea de: Manitol 20% în perfuzie lenta (30 – 60 min) b. cefalee. administrarea i. anxietate 424. scaderea potasiului. respiratie Kussmaul. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome: astenie.Semnele majore din coma diabetica sunt: a. efort fizic prelungit b. scaderea clorului sanguin c. tulburari de cunostinta (coma calma) b. recoltarea probelor de laborator c. a.v. Primul gest terapeutic.

Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: perturbarea metabolismului glucidic . ambele variante sunt corecte 430. a. In coma diabetica se pot administra solutii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina atunci când: a.+70 c. mialgin 432. provocata de bronhoconstrictie 431. soc ireversibil c. crize de dispnee cu respiratie suieratoare. se înregistreaza cresterea rezervei alcaline c. soc compensat. glicemia a scazut sub 300 mg% 429. a. Combaterea durerii în soc se face cu: medicamente indicate de medic b.5 – 1% c. Insulina trebuie pastrata: la temperatura camerei b. a. Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt: polipnee cu expiratie prelungita si tiraj b. apar primele semne de constiinta b. coma b. soc decompensat. coma 433. în frigider la temperatura de +2 . ser glucozat 5% 428. xilina 0. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: soc compensat. soc decompensat.c. respiratie Cheyne-Stockes c. a. a.

vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic b. perturbarea metabolismului mineral 434. de glucoza 33% 435. a.v. vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta c. administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata în 300 ml apa c. Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute când pierderile depasesc: 20% din masa circulanta b.b. insuficientei relative de insulina c. distrugerii pancreasului b. administrarea i. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic 437. Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea urmatoarele efecte: a. agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea c. Cauza asa-numitei “sângerari în propriile tesuturi” în cadrul socului traumatic este: a. cresterea nivelului glicemiei postprandiale c. ridica tonusul bolnavului b. Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza: a. Proba hiperglicemiei provocate se face prin: administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata în 300 ml apa b. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc 438. 30% din masa circulanta c. a. hemoragia intratisulara 436. insuficientei absolute sau relative de insulina în organism .

c. regiunea lombara. Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica: a. c. b. regiunea suprapubiana. b. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a : a. Uremia este stadiul terminal al : a. examen de sputa. c. combinatii diferite ale unor dovezi clinice. in unitatile sanitare cu paturi . insuficientei renale acute .439. . Sediul durerii in colica renala se afla in: a. includ: a. b. 441. colica renala. examen radiologic. preveni transmiterea infectiilor nozocomiale . . 444. c. preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului . insuficienta renala. radiologice si de laborator . infectia urinara. pe cale aerogena.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. b. ca infectie nozocomiala. c. insuficientei renale cronice. 443.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie. b. la locul de munca. colicii renale. 442. insuficientei renale cronice . regiunea toracala. preveni transmiteriea infectiilor. 440.

b. 446. c. in stanga sternului 449. 1015-1017 . nu poate exercita nici o alta activitate poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea profesionala poate participa la actiuni de reclama si publicitate . spre apendicele xifoid. inainte de corectarea volemiei. poliuria. densitatea urinei oscileaza intre : a. dupa administrarea de vasodilatatoare.Asistentul medical: a. 447. b. b. c. c. c. pielonefritei cronice . 1010-1011.In faza de izostenurie. b. Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. b. b. diureticele se vor administra: a. pe 1/3 inferioara a sternului. pielonefritei acute. 1017-1020 . c. 445. 448. In insuficienta renala acuta. disuria . dupa corectarea volemiei. nicturia . Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. c. . pe coaste.

nu este necesara protectiaasistentului medical . pacientii imobilizati la pat 453.Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism: a.Asistentul medical: a. nu este prestator de servicii b. de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este prezent si medicul sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical. locul sau situatia în care se gaseste 452. c. b. indiferent de vârsta. este prestator de servicii c. fiecare asistent medical prin societatile de asigurari b. familiei c.Asistentul medical are obligatia: a. publicatiilor stiintifice 451. proceduri insuficient validate pa plan stiintific sau medical 454. echipei medicale b.450. angajator. pacientii mai tineri b.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite: a. indiferent de persoana. conditie sociala sau economica c. poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii.Protectia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesionala se realizeza de catre: a. prin societatile de asigurari c. toti pacientii.

Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din: a.Daunele provocate pacientului prin nerespectarea prevederilor Or. 4 vicepresedinti. toti. c. . de doua ori pe an c. numai bacteriile. individuala. o data la 4 ani 457. b. presedinte. institutiei. la nivel natioanal..984/1994 implica dupa sine responsabilitatea: a.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizeaza: a. o data la 3 ani c. o data la 2 ani b. Care din agentii patogeni (bacterii. un secretar b. protozoare. judetean. potrivir legii 456. nici unul. virusuri. presedinte. dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica c. 460. b. prin concurs. un secretar c. . fungi) pot produce infectii nosocomiale? a. presedinte. 3 vicepresedinti. ori de câte ori este nevoie 458.MSF. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare b. al municipiului Bucuresti se organizeaza: a. un secretar 459.455. anual b.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din România se întruneste: a. 2 vicepresedinti.

metaclopramid. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice 462. In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile. antibiotice. tahicardie . Un pacient cu hemoragie prezinta: a. Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de: a. metroragie. 464. 461. sedative c. hemisuccinat de hidrocortizon b. scaderea in greutate. 463.individuala sau dupa caz a institutiei. febra c. menoragie b. emetiral supozitoare. 465. acestea pot fi combatute prin administrare de: a. Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste: a. torecan tablete c.c. melena c. In colecistita acuta apare urmatorul tablou clinic: a. durere in hipocondrul drept b. plegomazin fiole b.

purgative b. Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita: a. ocluzie intestinala c. 466. Este contraindicata efectuarea examenului radiologic cu sulfat de bariu in: a. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata. 467. tahipnee c. Nu se pot administra in ulcerul perforat: a. cresterea cantitatii de CO2 in sange. hemoragie digestiva. resorbtie cu procese aderentiale b. ulcerul gastric perforat c. meteorism intestinal. .b. gastrita cronica b. Abcesul sufrenic poate evolua spre: a. 468. 469. contractura abdominala c. debut violent b. morfina c. antialgice.

hipertensiune c. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. transpiratii reci. facies anxios. antispastice. senzatia de sete accentuata. rectoragie . 472. Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta: a. In colica biliara conduita de urgenta consta in: a. puls rapid b. administrare de antibiotice. repaus digestiv. hematemeza b. dureri puternice in epigastru. treimea distala a esofagului c. calmarea durerii. repaus la pat. regim alimentar. monitorizarea functiilor vitale c. Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragiile ce provin din: a. 473. Urmatoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat: a. calmarea durerii cu morfina 471.470. combaterea varsaturilor c. corectarea echlibrului hidro-electrolitic b. refacerea masei circulante b. contractura abdominala. treimea distala a colonului b. 474. examinarea morfo-functionala a rinichiului. stomac.

melena c. lezarea vaselor compresate c. Un garou aplicat in cazul unei hemoragii arteriale poate produce: a. 478.c. soc de garou b. zatului de cafea digerat c. lezarea vaselor compresate. hemoptizie 479. In cazul ulcerului gastro-duodenal pot aparea urmatoarele complicatii: . rosu aprins. navalirea sangelui central in zona de desubtul garoului la scoaterea acestuia. dilatarea paralitica. 477. gangrena membrului c. melena 475. cu scaderea brusca a tensiunii arteriale b. Hemoragia digestiva se manifesta prin: a. 476. Sangele din hemoragia digestiva are culoarea: a. hematemeza b. In segmentul de de sub garou se produce: a. rosu inchis cu resturi alimentare b. aerat.

este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul costal b. cancerul gastric. in faza de inceput a ulcerului c. Durerea in ulcerul gastro-duodenal are urmatoarele caracteristici: a. sindromul Zollinger-Ellison. cronic b. acut c. apare la 2-4 ore dupa masa. perforatia b. apare inainte de masa. 480. gastrita cronica. In colicistita acuta se pot administra: a. are periodicitate. . 481. antispastice. colecistita cronica b. Ulcerul gastroduodenal poate fi: a. sindromul Zollinger-Ellison c. nu are importanta 482. antispastice si morfina b. 483. hemoragii digestive superioare. antialgice si antibiotice c. antibiotice si mialgin. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastroduodenal se face cu urmatoarele afectiuni: a. stenoza c.a.

Un accidentat care are grupa AB(IV) RH pozitiv poate primi sangei: a. exista si la cei cu RH negativ si RH pozitiv. 485.plus 8 grade Celsius b. AB(IV) RH pozitiv b. diminuarea intr-un timp scurt a cantitatii de sange c. transportul necorespunzator al sangelui. Tulburarile care apar in cazul unei hemoragii mari pot fi: a. socul hemoragic. cresterea tensiunii arteriale.484. B(III) RH negativ c. Factorii care pot altera sangele conservat sunt: a. Proba Jeanbrau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului: . temperatura peste 8 grade Celsius c. 488. 0(I) RH pozitiv. exista in mod normal la persoanele cu RH pozitiv b. 486. temperatura de plus 4 grade . 487. Aglutinele anti-RH: a. scaderea pulsului b. nu exista la cei cu RH negativ c.

490. Etapele efectuarii unei transfuzii sunt: a. 489. verificam grupa de sange si RH-ul flaconului de sange. plasma are culoare rosiatica b.Aspectul sangelui din flacon in cazul in care este infectat arata : a. o zona de aspect laptos. controlam intergritatea flaconului si sa facem transfuzia b. verificarea flaconului si a valabilitatii sangelui c. aparitia de cheaguri si grunji c. plasma are aspect laptos. . determinarea grupei sanguine si a RH-ului primitorului b. nu sunt necesare aceste etape. o zona mijlocie de culoare albicioasa c. 491. Cand am primit de la Centrul de Transfuzii sangele izogrup si RH cu cel al primitorului trebuie sa : a. efectuam proba de compatibilitate Jeanbrau c. 492. o zona galben-citrin clara b. La o punga de sange bun de transfuzat. zonele prezente sunt : a. flocoane mari de fibrina. daca se constata o omogenitate perfecta c.a. daca se constata o aglutinare oricat de mica b. daca se constata aparitia de mici grunji.

497. prin conservare sangele isi pierde proprietatile initiale. sangele conservat tinut la temperaturi intre 4 . calcul coledocian . 496.8 grade Celsius. spasmul venos care poate sa apara in timpul socului c. un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei b. lipirea peretelui venei pe bizoul acului b. Avantajele transfuziei indirecte sunt: a. presiunea venoasa marita. Pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. Urmatoarele motive pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: a. proba de compatibilitate Oehlecker. donatorii pot fi controlati c. poate fi realizata in autosanitara pe timpul transportului b. determinarea grupei b.493. 495. La transfuzarea plasmei lichide nu sunt necesare urmatoarele etape: a. proba de compatibilitate pe lama c. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor din alta grupa c. 494.

.b. . pancreatita acuta c. hidrops vezicular c. piocolicistita). retractia curburii mici. urat mirositor. negru ca pacura c. angiocolita acuta b. 501. rosu-aprins b. nisa neregulata cu baza nodulara c. Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt: a. 499. Complicatiile cele mai frecvente intalnite in litiaza biliara sunt: a. tratarea corecta a afectiunilor de la nivelul pilorului si a inflamatiilor piloroduonale. complicatii cu infectie (colicistita acuta. 498. 500. infarctul de mezenter. tratarea corecta a bolilor de nutritie b. Profilaxia litiazei biliare presupune: a. Melena este un scaun cu sange: a. tratarea corecta a infectiilor biliare si intestinale c. convergenta pliurilor pana in apropierea nisei b.

503. ulcerul gatro-duodenal b. de teren c. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol b. de mediu. 506. hemoragii repetate. Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu: a. cancerul cailor biliare b. stenoza functionala c. oditele stenozante . modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate c. dischineziile biliare.502. angiocolita acuta c. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt: a. 505. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii: a. 504. ulcerul perforat b. endocrini b. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide. Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut cu: a. Dereglarea metabolismului hepatic poate determina: a.

bolnavi cirotici c. infarctul mezenteric c. soc traumatic c. Albumina umana este indicata in: a. soc prin arsuri b. 507. anemiile din aplaziile medulare. 511. ocluzii intestinale. bolnavi neoplazici. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni: a. pleurizii b. anemiile din aplazii medulare 509. peritonita. anemii post infectioase c. Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu: a. Masa trombocitara va fi folosita in: . 508. anemiile uremicilor. ulcerul gastro-duodenal perforat b. soc post operator. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni: a. arsilor b.c. oditele stenozante. pancreatita acuta hemoragica. 510.

Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii: a. hematuria masiva. leucemii acute si cronice c. tromboze venoase. edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange c. transmiterea unei boli infectioase b. 512. socul hemolitic posttransfuzional. administrarea de sange care contine alergeni. urticaria. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt : a. 515. aplazii medulare. febra. hipertensivi. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. insuficienta hepato-renala b. cefaleea. soc traumatic. trombocitopenii cu fenomene hemoragice b. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de: a. emfizem pulmonar. soc post operator. 514. . embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii b. boli infectioase c. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH b. socul hemolitic. 513.a. transfuzia cu sange infectat c. icterul postransfuzional c.

b. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata b. Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi: a. b. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct. hipotensiune c. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin: a. c. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia urmatoarelor simptome: a. 520. paloare. stranut. corpi straini endogeni. puls rapid. excoriatii sau plagi ale conductului . corpi straini neanimati (inerti). agitatie. 518. c. b. senzatii de infundare a urechii.516. corpi straini animati (vii). otalgie . c. . rinoree mucopurulenta. secretie sanghinolenta. tegument infiltrat. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme: a. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C. tumefiere. eczema si ragade perinariene. aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 3-10 minute. 517. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta : a. b. cianoza. lacrimare. 519. c. hidroree. hipertensiune arteriala.

mari fumatori. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei : a. dispnee. prezinta hipercolesterolemie. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani. cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani. sunt sedentari. b. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda: a. cu ajutorul acelor de corpi straini . in special apare la barbati trecuti de 40 de ani. tuse spasmodica. obezi. cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine . poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene b. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon. diabet sau hipertensiune arteriala. disfagie. b.521. c. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale. durere la deglutitie. tiraj. b. 525. 523. 524. c. 526. 522. c. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta. c. Infarctul miocardic : a. se instileaza epitelizante si dezinfectante. cornaj. c. agitatie. In infarcul miocardic perioada prodromala: . suprasolicitati psihic . b. cianoza. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel: a. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome: a. pansarea ochiului.

b. evidentierea unor zgomote cardiace . adeseori in repaus sau somn. 528. rareori dupa o hemoragie severa. b. febra. durerea si hipotensiunea 529. este cea mai critica. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos. 527. o tahicardie paroxistica. . b. apare dupa efort . b. apare : a. Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru : a. c. intotdeauna dupa o masa copioasa . de cele mai multe ori lipseste. dureaza 3-5 zile. debutul fiind brusc. Durerea in infarctul miocardic : a. Perioada prodramala din infarctul miocardic. c. c. c. o emotie puternica . are sediul si iradierea similare durerii anginoase. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt: a. 530. este de intensitate neobisnuit de mare . c. dureaza mai multe saptamani chiar luni. b. hipertensiunea. brutal. preceda uneori.cu cateva ore instalarea infarctului. Perioada de debut in infarcul miocardic: a.a. 531. rareori dupa efort.

zbucium si senzatie de moarte iminenta. dureaza 10 – 20 minute. asteniei. c. 534. se calmeaza prin repaus . agitatie. se insoteste de o stare de mare anxietate. Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza: a. c. se calmeaza prin administrare de nitrati . disparitia febrei. b. aparitia durerii moderate precordiale. dureaza mai multe ore si uneori chiar zile . b.b. scaderea fibrinogenului. accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor. anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase. Durerea din infarctul miocardic: a. c. b. confirmarea diagnosticului . 533. c. Angorul pectoral se caraceterizeaza prin : . precizarea fazei evolutive si a localizarii. anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase. o durata de 4 – 5 saptamani . c. leucocitoza. Durerea in infarctul miocardic : a. cedeaza la opiacee. Examenul de laborator in infarctul miocardic arata: a. 535. c. clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca. b. 532. normalizarea TA . b. Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin : a. 536. 537.

c. stenoza aortica. b. b. cu intreaga palma sau cu ambele palme . Durata durerii in angorul pectoral este : a. da senzatia de constrictie . bratul si antebratul stang. c.. 541. la baza gatului . localizate de cele mai multe ori inapoia sternului. cu un singur deget . de presiune. 2-3 minute b. crize dureroase paroxistice. Iradierile atipice in angorul pectoral sunt: a. trombangeita obliteranta. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala . stenoza mitrala. hipocondrul drept. spre umarul drept. crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang. c. 538. crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete . c. mai mult de 30 de minute. 542. regiunea interscapulara. c. in plin stern (semnul « pumnului srans »). Durerea in angorul pectoral : a. Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt : a. . 539.a. In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice : a. poate lua aspectul de arsura. 540. in maxilarul inferior. c. arteroscleroza coronariana b. coronarita reumatismala. b. b. apare in timpul efortului . mai rar pana la 10 -15 minute .

la adiministarea unor medicamente . c. Stopul respirator consta in oprirea respiratiei: a. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian. Moartea clinica : a. 544. b. incepe odata cu stopul cardiac. 548. c. b. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute. c. constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar . Inainte de a incepe reanimarea cardio – respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid ca este intr. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei . . controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va aburi cand exista respiratie) b. c. Respiratia artificiala trebuie continuata : a. este un proces ireversibil . 545. femural) . emotional. b. 547. controlul reflexului pupilar (midriaza). c.adevar vorba de oprire cardiaca prin : a. b. 546.543. cu oprirea inimii. Testul patognomonic in angina pectorala : a. digestiv . Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza : a. dureaza 3-4 minute. permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie sa aiba succes. concomitent cu un efort fizic. cu prezenta pulsului bun la artera carotida . pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente .

este urmat de stopul respirator in 10-20 sec. sindromul meningian 553. radiculitele 552. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt: a. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca. miopatia b.b. 549. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate. c. care au o putere calorica moderata . nevralgia sciatica 551. poliradiculonevrita b. c. b. sindromul hemiplegic b. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza: a.. sindromul paraplegic si tetraplegic c. determina si oprirea circulatiei cerebrale. „sindromul de coada de cal” c. miotonia c. cu tulburari de sensibilitate importanta . apare si în: a. Sindromul de neuron motor periferic . Deficitul motor apare în: a. Stopul cardiac: a. timp scurt b. 550. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec.

distrugerea tuturor straturilor epidermului b. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin: a. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. usturime c. Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? .c. caldura locala. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii : a. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului 555. insuficienta cardiaca b. infectia arsurilor 558. alterari renale cu albuminurie. interesarea epidermului si partial a dermului b.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin: a. glicozurie si hematurie c. hemoconcentratie b. eritem. scaderea numarului de hematii si leucocite c. cresterea numarului de hematii si a hematocritului 557. edem. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 556. timp îndelungat 554.

împingerea prin intermediul unei haine groase. solutii acide slabe 562. împaturite 561. . paralizii 559. solutii antiseptice c. urmata de confuzii. infectie. ce creeaza probleme de sanatate publica. escare. împingerea victimei de lânga sursa de curent cu o bucata de lemn c. neexistând nici un pericol b. apa si sapun b. bronhopneumonie.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. cu mâinile. bolile cu raspandire mare in populatie. Îndepartarea victimei de curentul electric se va face: a. hemoragie digestiva c.a. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face: a. perturband dezvoltarea normala a societatii. în conditii de asepsie si antisepsie 560. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. în sala de operatii. la locul accidentului b. nefrita. pierderi de cunostinta. soc hipovolemic b. b. bolile cu raspandire in populatie . la dispensarul medical c. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi abundente cu: a.

b. 567. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate .Termometrizarea zilnica. boli cardiovasculare. c. b. inainte de intrarea in colectivitate.Profilaxia speciala se refera la : a. Profilaxia generala presupune : a. c. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta . Triajul epidemiologic presupune : a. saptamanal. neoplaziile. cavitatii bucale si conjunctivelor . la copiii din crese si gradinite. masurarea T. termometrizarea. c. dupa intrarea copiilor in colectivitate.Triajul epidemiologic se efectueaza : a. se efectueaza : a. 563. 565. informarea privind eventualele contacte la domiciliu . in crese si gradinite. ex. 566. boli psihice. diureza. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase. in crese si gradinite. b. prevenirea unor noi cazuri secundare. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie.A. tegumentelor. . b. zilnic. in cadrul triajului epidemiologic. accidentele rutiere. sinuciderile etc. de catre asistenta medicala . c. b. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni . masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara . puls. 564.c.

Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite .Anginele sunt : a. . c. b. 570. inflamatii ale istmului faringian.c. sunt reprezentate in principal de caldura uscata.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a. umeda si radiatii u. stergerea umeda a suprafetelor. cele mai frecvente infectii streptococice. hidroliza si precipitare . b. spalarea. c. 571.Metodele fizice de dezinfectie : a. odinofagia. b.v. folosind agenti chimici. pentru eficienta sporita. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului . 569. se realizeaza prin denaturarea proteinelor . c. atenuati.. ventilatia. 573. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati. zilnic. scufundarea in substante dezinfectante. transformate in anatoxine. c. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante .Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a. b. se bazeaza pe reactia de oxidare.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii. . b. 572. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate. radiatii ultraviolete . 568. c. aerisirea. afectiuni intalnite numai la copii .

c. regim hiperprotidic. b. aplicarea de comprese reci pe frunte. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra. hiperdinamie. cat si in locuinte . atat in colectivitati. supraveghere facultativa a bolnavului . c. 574. reumatismul articular acut . tratament cu penicilina al purtatorilor . . b.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 – 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a.b. agitatie legata de starea toxica . de supraveghere a contactilor timp de 10 zile . 576. 1-10 zile. c. 577. 1-2 zile . b. c. glomerulonefrita difuza acuta. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. false membrane . congestia intensa a fundului de gat . b. combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat. 575. colica biliara . c. 3-6 zile . masuri de izolare. b. varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios. masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal. 578. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. c.Profilaxia scarlatinei include : a.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a.

de 2 ori pe ora. 582. continuarea tratamentului la externare cu moldamin . bronsic. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. catar nazal. b. 583. semnul Koplick. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile. enemtem. febra +catar + semnul Koplick. . b. este insotita de prurit . semnul Barsieri. c.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a. febra inalta.579. diaree. ingrijirea cavitatii bucale. combatarea pruritului . eruptia micropapuloasa cu fond congestiv. aspra la pipait. cel putin 7 zile . b. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. 581. administrarea de penicilina. catar (nazal. 580.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau in : a. febra moderata. 584. cresterea mare a febrei. b. administrarea de hidrocortizon acetat . c. la indicatia medicului. b. catar ocular. repaus la pat. eritromicina. Patagnomonic pentru rujeola este : a. nazo-bronsic. c.In rujeola eruptia : a. ocular). c. c.

In perioada eruptiva din rujeola apare: a. hipotermie . administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact. dupa urechi. frisoane. nu produce prurit. b. c. c. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii. c. tegumente palide. reechilibrarea hidro-electrolitica. 585. b. urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala . potential de deficit de lichide legat de varsaturi. 586.b.. 588. febra. stare de neliniste.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a. exantemul – macule de culoare rosie (pe fata. c. apatie. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii. imobilitate. nervozitate. polipneei constau in: . b.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a. b. 589. c. inapetenta.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. dureri abdominale. b. transpiratii. reci. 587. greturi.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la : a. c. tahipnee. imobilizarea pacientului in perioada eruptive. varsaturi. 590. dispnee cu polipnee cauzata de febra. gat).Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii. tusei. nu este insotita de prurit.

febra inalta la adulti.In rubeola. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital. ce evolueaza favorabil . modul de transmitere este : a. 593. un alt simptom cardinal in rubeola este : a. c. b. etiologic. simptomatic. administrarea medicatiei prescrise de medic .Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a. c. virala. poliadenopatia. 591. c. umidificarea aerului din incapere. prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii. cu adenopatii. 594. c. infectioasa.Rubeola este o boala : a. 595. . digestiv. igienic . eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta . 592. c.Tratamentul rubeolei este : a.Alaturi de eruptie. b. b. aplicarea compreselor hipotermizante ..a. ciclul lingual . poliartrita. reumatismul articular acut . purpura trombocitopenica si meningoencefalita. aerogen. b. b. cu izolare la domiciliu . b. c.

apare la: a. aerogena.596. prin maini murdare . 597. prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse. b. 601.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : a. aerogena. primaverii. tratament la domiciliu si izolare obligatorie . Orhita urliana. c. c. c. digestiva.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. apare in : a. complicatie a parotiditei epidemice. meningita seroasa . Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a. c. 600. b. verii. b. iernii. baieti. evolueaza endemo-epidemic cu “ ingrosari” epidemice la sfarsitul a. internare si tratament obligatoriu in spital . cu declarare nominala obligatorie. fecal-orala. calea de transmitere fiind : a. parenterala. 598. c.Sindromul meningian – un grup de simptome si semne. b. meningita tuberculoasa. 599. b. . fete. b. prin contact intim la inceputul bolii . prin obiecte recent contaminate . dupa pubertate . Tusea convulsiva.

febra. 605. c. b. 604. 607. cefalee. agitatie. diverse paralizii . tineri . Tabloul clinic in encefalita cuprinde : a. varicela. varsaturi si somnolenta pana la coma. Calea de transmitere a meningitei poate fi : a. b. subfebrilitate.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: a. rujeola. adulti peste 40 ani. c. oligurie. greata. tetanos . 603.Tratamentul encefalitei consta in : .c. prin contiguitate . b. greturi.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. aerogena . c. varsaturi. cefalee puternica. tulburari de senzoriu. 606. b. c. b. hepatita virala A. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : a. copii. convulsii. 602. c. febra. fotofobie. hematogena .

b. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. c. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste: a. 609. rujeola. 611. .Febra tifoida este o boala: a. In febra tifoida este obligatorie: a. toxiinfectie alimentara. declararea nominala. produsa de Rickettsia Prowazekii. transmisibila cu declarare obligatorie. b. b. specifica omului . Profilaxia encefalitelor virale : a. 612. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate. consta in protectie generala prin vaccinare specifica . medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. b. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice : a. imunoterapie cu imonoglobuline specifice . spitalizarea. b. urmareste combaterea vectorilor. parotidita epidemica. in parazitoza intestinala .a. c. c. prin ingestia toxinei eliberata in aliment. c. 610. c. chimioterapie antivirala. 608. b.

b. Receptivitatea la dizenterie este generala. 614. c.c. izolarea obligatorie in spital . mai mare la : a. regimul alimentar strict . 617. 619. c. integritatea fiolei. varstnici. c. medicamente hepatotrofice.In ciroza hepatica icterul poate fi: . c. b. 615. 618. imobilizarea pacientului. b. ciroza atrofica. b. toxice industriale. aspectul solutiei de injectii sa fie clar . dar poate sa fie precipitat. 616. barbati. transparent. integritatea seringii si data valabilitatii. fara precipitate c. sa aiba data de valabilitate . b. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt: a. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica . fiolele sunt etichetate si. a. alcoolul. La administrarea injectiei este necesar sa verifice. 613. ciroza splenogena. c. ciroza hipertrofica. atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise. b. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate. a. Tetanosul impune : a.Injectiile vor fi administrete numai daca: a. declararea nominala obligatorie. copii sub 5 ani.

etiologie virala. 623. b. c. b. este o stare trecatoare. c.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt: a. b. scaderea factorilor de coagulare in sange.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt : a. edemul membranelor inferioare. nu apare icter. 624. cu carecter permanent. 622. encefalopatia portala. HTA. c. stadiu compensat. 621. rezervat. etiologie alcoolica. icter. ingestia de medicamente. c.a. c. c. c. stadiul vascular. 625 In cazul hemoragiei digestive prognosticul este: a. etiologie necunoscuta. hemoragia digestive superioara b. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare : a. episodic. varice esofagiene care se rup. Etiologia cirozei atrofice poate fi: a. b. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt: a. stadiul decompensat. ascita. b. rezervat atat imediat cat si de viitor. 620. . b.

tratamentul corect al hepatitei. Paracenteza se recomanda: a. c. c. bogata in potasiu. daca afecteaza functiile respiratorii. in profilactic. c. numai de necessitate. b. b. hipersodata. 628.626 Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul. dispensarizarea indelungata. in toate cazurile de ascita. izolarea bolnavului. in ciroza de tip Bantian. 627.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in: a. b. desodata. c. in insuficienta renala. 631. interventia chirurgicala. 629 Splenectomia este indicata: a. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt: a. c. . b. in encefalopatia hepatoportala. b. aerisirea camerei. a. In cazul ascitei dieta va fi: a. b. 630. in hipersplenismul sever. c. insuficientei hepatice. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului.

633. b. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt: a. durerea b.Entorsele sunt afectiuni: a. afectiune cronica a articulatiei 635. un pranz copios completat de efort fizic. prezenta sângelui în cavitatea articulatiei b. hemoragii digestive si interventii chirurgicale . simple b. prezenta apei în cavitatea articulatiei c. lipsite de importanta 636. c.Echimoza apare in: a. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase b. febra 637. rupturi a ligamentelor c. parenteral si peros.632. impotenta functionala c. Hemartroza se defineste prin: a. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi: a. apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie 638.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin: a. hiperhidratare. echilibrat . b. boli infectioase. 634. Simptomele entorsei sunt: a. c. în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare c. întindere a ligamentelor si capsulei articulare b. smulgeri de fragmente osoase .

echimoza. durere 642. hematom. aplicarea unei atele 640. artroza în articulatia respectiva b.Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii: a. calmarea durerii b. arata daca nu exista o fractura concomitenta c. disjunctia b. deformarea regiunii articulare c.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în: a. Entorsa tratata incorect poate produce: a. diastazis c. durere vie si impotenta functionala b. deformarea regiunii 644. mai putin violent c. violent b.c. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata c.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii: a. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii 641.Luxatia poate apare datorita unui traumatism: a. nu are importanta intensitatea traumatismului 643. arata pozitia în care se afla segmentele luxate b. febra 645. îorice entorsa 639. limitarea mobilitatii articulatiei c. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari b.Interventia chirurgicala este obligatorie: a. în cazul rupturilor de menisc c.Luxatia se caracterizeaza prin: a. nu este obligatoriu 646 Tratamentul luxatiei se va face: .

a. cât mai urgent posibil b. se face sub anestezie generala c. se face dupa ce se administreaza calmante 647.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale: a. ortopedica (nesângerânda) b. chirurgicala (sângerânda) c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale chirurgicala (sângerânda) 648. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-kinetoterapie este: a. indicat b. contraindicat c. indicat si asociat cu tratamente specifice 649.Echimoza într-o fractura apare: a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari c. echimoza nu apare în fracturi 650.În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn: a. extrem de important b. este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea c. în fracturi nu apare deformarea regiunii 651.In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale: a. întreruperea continuitatii osului b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase c. hipotermii 652. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale membrului: a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. oxigenoterapie 653.Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica: a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv

b. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj c. se va face un pansament compresiv 654. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor: a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un pansament steril b. reducerea focarului de fractura c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate 655.În care dintre articulatii, în cazul unor luxatii, se poare vorbi de diastazis sau disjunctie? a. articulatia soldului b. articulatia acronioclaviculara c. articulatia celor doua oase pubiene 656.Durata de imobilizare în aparat gipsat, dupa reducerea chirurgicala este: a. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica b. este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica c. fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare 657.Iimobilizarea prelungita are drept consecinta: a. hipertrofie musculara b. hipotrofia musculara c. redoarea articulara 658.Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt: a. contuze b. infectate c. cu marginile regulate 659. Plagile netratate la timp se pot complica cu: a. lipotimie b. tromboflebite, septicemie c. supuratii locale 660.Dupa întepaturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene: a. insuficienta respiratorie acuta, edem de glota b. oligoanurie cu insuficienta renala acuta

c. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului, cefalee 661.În cazul muscaturii de sarpe se va face: a. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii b. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat c. suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate 662.Conditiile care , stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt: a. sa acopere complet plaga b. sa aiba o buna putere absorbanta c. sa fie strâns, ca sa nu alunece 663 Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt: a. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav b. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv c. sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor 664.Conditiile unui bun bandaj sunt: a. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul 665Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)? a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii b. pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample c. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei 666.Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin : a. schimbarea pozitiei în pat b. masaj zilnic, frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc c. schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic 667.La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii: a. pneumonii hipostatice b. tromboze ale membrelor inferioare c. hipertensiune, tahicardie 668.Imobilizarea îndelungata a unor bolnavi la pat este:

a. o masura terapeutica b. consecinta anumitor afectiuni grave c. o masura de supraveghere a bolnavului 669.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. fracturi, traumatisme b. infarct miocardic c. insuficienta cardiaca 670 Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat: a. formarea trombozelor, pneumoniilor hipostatice b. atrofierea musculara, escarele de decubit c. hipotensiune arteriala 671 .Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra sistemului osos producând: a. rarefierea structurii osoase b. aparitia osteoporozei de inactivitate c. artroze 672.Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat? a. saltea cu structura de burete b. saltea din material plastic cu structura de burete c. saltea antidecubit 673Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin: a. prin schimbari pasive de pozitie b. schimbarea pozitiei se va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare c. schimbarea pozitii este contraindicata la bolnavii imobilizati 674.Rolul asistentei medicale în asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in: a. asistenta trebuie sa aranjeze totul la îndemâna bolnavului b. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (sonerie) c. sa explice bolnavului programul sectiei 675.Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati se vor face:

Stimularea functiilor pielii si a circulatiei cutanate. promtitudine c. bolnavul va fi transportat cu caruciorul cu rotile 676. aerisirea salonului de mai multe ori pe zi 679. toaleta zilnica b. plina de blândete b. frectionare cu alcool diluat pe toata suprafata corpului c. eventual a gambelor si antebratelor c. gimnastica respiratorie b.a.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin: a. aparitia complicatiilor cardio-vasculare „ 678. într-o oarecare masura aparitia osteoporozei c.Masajul aplicat în masura prescrisa de medic previne: a. bolnavul va fi transportat cu patul c. atitudine calma. deformarilor articulare b. tratament medicamentos 677. astfel ca bolnavul sa nu fie ridicat din pat b. masaj usor al membrelor b.Prevenirea pneumoniilor hipostatice se face prin urmatoarele metode: a. ridicarea bolnavului în pozitie semisezând c.Prin asigurarea unei pozitii corecte în pat pot fi prevenite aparitia: a. tonificarea vaselor superficiale se va face zilnic prin: a. aparitia atrofiilor musculare b. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale c. mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor. professionalism . complicatiilor respiratorii 681. gesturi lipsite de repezeala. aplicare de comprese umede 680.Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin: a.

682.Dupa terminarea perioadei de imobilizare îndelungata la pat reluarea activitatii se va face prin: a. mobilizarea progresiva cu mare precautie b. mobilizarea se va face numai la indicatia medicului c. mobilizarea se va face în functie de vointa bolnavului 683.La mobilizarea bolnavului se va supraveghea cu atentie: a. pulsul, TA, respiratia b. coloratia tegumentelor si mucoaselor c. starea de echilibru 684.Imobilizarea îndelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave în caz de: a. accidente vasculare cerebrale b. paralizii, leziuni a membrelor inferioare c. boli reumatismale 685.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. fracturi, traumatisme b. infarct miocardic c. afectiuni respiratorii 686 Socul este o grava tulburare functionala a întregului organism exteriorizata clinic prin: a. prabusirea circulatiei

b. tulburarea echilibrelor metabolice c. insuficienta respiratorie acuta

687 In aparitia socului joaca un rol important: a. intensitatea agentului declansator

b. posibilitatile de aparare ale SNC c. hipoperfuzia tisulara

688.Alterarea grava a functiilor organismului în soc se datoreaza: a. scaderii aportului de oxigen

b. dereglarii mecanismelor de echilibru corticosubcortical c. cresterii produsilor toxici rezultati din metabolism si care se acumuleaza în sânge

689.Socul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri, dar mai ales cu: a. socul hipovolemic

b. socul hemoragic c. socul septic

690.Prevenirea socului anafilactic se poate face prin: a. testarea sensibilitatii la substantele iodate, antibiotice

b. anamneza corecta a bolnavilor c. administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan, Feniramin)

691 .Modificarile hemodinamice care se produc în socul decompensat sunt: a. cresterea volumului circulant

b. cresterea patului vascular prin vasodilatatie c. pierderea de electroliti

692.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici: a. este de obicei profunda

b. pielea este uscata c. respiratia este de tip Cheyne-Stockes

693.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin: a. polipnee cu halena acetonica

b. anorexie totala însotita de greturi, varsaturi c. deshidratare totala

694.Pe lânga cele trei semne majore, pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta:

a.

dureri abdominale

b. senzatie de foame c. halena acetonica

695.Cauzele comei hipoglicemice sunt: a. doza insuficienta de insulina

b. alimentatie insuficienta c. eforturi fizice mari

696.Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin: a. transpiratii profuze

b. piele uscata c. agitatie psihic

697. Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica prin: a. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice

b. absenta fenomenelor de deshidratare c. cresterea tensiunii arteriale

698.Coma hipoglicemica poate fi precedata de: a. foame imperioasa

b. senzatie de greata c. agitatie psiho-motorie

699.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt: a. înlaturarea factorului socogen

b. administrarea de lichide per os c. aprecierea rapida a starii functiilor vitale

700. Pacientul aflat în soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta urmatoarele semne: a. este linistit, somnolent

b. extremitati cianotice c. este inconstient

701. Socul poate fi determinat de: a. pierderi masive de sânge

b. transfuzii de sânge c. dezechilibre metabolice

702. Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente: a. este o manifestare hemodinamica si metabolica

b. este o perturbare grava si durabila c. este o manifestare exclusiv hemodinamica – scaderea tensiunii arteriale, de obicei tranzitorie

703. In tratamentul socului hipovolemic este importanta: a. administrarea de oxigen

b. refacerea volemiei c. administrarea de vasopresoare

704. Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de: a. Dextran 70 în solutie de NaCl, 1000-1500 ml

b. Ser fiziologic c. Solutie Ringer lactat

705 Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele: a. apare la persoane tinere

diabetul insipid b. convulsii. THAM 100-150 ml 710. contracturi puternice cu înclestarea gurii b.Terapia antisoc va tine pâna când: . semnul Babinski prezent bilateral c. semnul Babinski absent.b. vasculare 709 Compensarea acidozei în soc se face prin administrarea de: a. debutul este insidios c. diabetul renal 708 Complicatiile diabetului zaharat pot fi: a. cronice c. reflexe abolite 707 Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu: a. solutie Ringer – lactat b. compensarea pierderilor prin transfuzie de sânge izogrup si Rh b.Tratamentul în socul hemoragic va urmari: a. administrarea de substituenti volemici 711. uneori crize epileptiforme. diabetul femeii însarcinate c. evolutia este progresiva 706. bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic c. administrarea de vasopresoare c.Semnele neurologice întâlnite în coma hipoglicemica sunt: a. acute b.

numai subcutanat b. asfixie b. tegumentele devin calde 712. Aceste fenomene credeaza dupa: a. subcutanat . scaderea rezervei alcaline b. diureza creste la peste 40 ml/h. etapizat pe ore b. spasm laringian c. administrare de ser fiziologic c. pulsul se regularizeaza.Tratamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie: a. cooperant c. bolnavul e constient. Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze. strict individualizat 716. bronhospasm prelungit 715. ingestia de glucide b. ameteli. culoarea tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza b. astenie.a.In stadiu de coma diabetica se remarca: a. cresterea acidozei metabolice 713. dispare midriaza. administrare de glucoza 714. cresterea pH-ului c. TA creste. în functie de valorile ionogramei c. foame exagerata.Insulina cu actiune rapida se poate administra: a.In socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de: a.

pH-ului sanguin b.c. echilibrarea hidroelectrolitica c. sa fie încalzit la temperatura camerei c. infectii locale. sa fie tinut la loc luminos b.Hidratarea bolnavului în coma se face sub controlul: a.Inainte de administrare flaconul cu insulina trebuie: a. la indicatia medicului 717. disparitia cetozei 720.Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt: a.Administrarea glucozei în coma diabetica se face pentru: a. echilibrului acido-bazic 721.In majoritatea cazurilor debutul diabetului zaharat este: a. insidios . glicemiei. ionogramei c. lipodistrofia c. pulsul se accelereaza c. cetonuria 719. intravenos. alergia la insulina. pupilele sunt micsorate 722. hipoglicemia b. prevenirea hipoglicemiei b.In raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne: a. tensiunea arteriala scade b. sa se agite pâna se omogenizeaza 718.

prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . c. sputa. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor . 726. sperma si secretii vaginale. b. secretii nazofaringiene . Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. .. toti pacienti potential infectati. toti pacientii sunt potential sanatosi . infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital. LCR.b. infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi . lichid sinovial. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. atipic c.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului . b. c. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise. 727. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare .Infectia nozocomiala este : a. 725. b.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind: a. lichid amniotic. c. 724 . brutal 723. b. lichid peritoneal. c.

728. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . intepare cu obiecte ascutite. c. 731.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate: a. 730. b. c. bariera intre lucrator si sursa de infectie. constau in : a. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. . numai la intrarea in serviciu . reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . complet.b. bariera intre lucrator si sursa de infectie. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . c. b. b. 729. 732. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . corect. recapisonarea acelor folosite. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . inainte de administrare. Echipamentul de protectie este : a. se efectueaza : a. dupa scoaterea manusilor de protectie . personalul infectat cu Hbs. amplasate la indemana si marcate corespunzator . la preluarea acestora. c. b. b. Echipametul de protectie este : a. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. c. la externarea pacientului.

amplasate la indemana si marcate corespunzator . inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . corect. secretii nazofaringiene . lichid sinovial. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. complet. c.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. intepare cu obiecte ascutite. LCR.. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. se efectueaza : a. constau in : a. sperma si secretii vaginale. toti pacienti potential infectati. lichid peritoneal. 734. 736. b. c. b. b.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. 737. sputa. c. lichid amniotic. 733.c. personalul infectat cu Hbs. . dupa scoaterea manusilor de protectie . prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . alcatuit din halat si incaltaminte de spital . cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. c. 735. c. recapisonarea acelor folosite. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . numai la intrarea in serviciu . b. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. b. toti pacientii sunt potential sanatosi . Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a.

.Asistenta medicala: a. b. este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice.bariera intre lucrator si sursa de infectie. are efecte nedorite. constau in : a.utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . b. recapisonarea acelor folosite. dupa scoaterea manusilor de protectie . inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. c.. Echipametul de protectie este : a. b. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului. se efectueaza : a. duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor. 741 .. b. numai la intrarea in serviciu . 740.Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a.alcatuit din halat si incaltaminte de spital . nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor. amplasate la indemana si marcate corespunzator . 742. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni.. 739. c.738. b. intepare cu obiecte ascutite. trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. c. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. c. c.

744. menajeaza bolnavul de intepaturi. administreaza personal supozitoarele.Cind administreaza tratamentul. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. sa corecteze dozele prescrise. duce la transformarea. . 746. c. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt: a. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad: a. inainte de administrare. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale. c. b. apoi injectiile. priveste in mod direct medicul. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectul medicamentelor. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. b.743.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. c. flebalgia.Asistenta medicala are grija: a. c.. b. b. 745. degradarea acestora. 747 . atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale. c. lasa la pacient intreaga doza zilnica. administreaza intai tabletele. b. verificarea solutiei injectabile. picaturile pentru ochi si nas. injectarea imediata a continutului seringii.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. asistenta medicala: a. pregatirea cu 30 min. solutiile si picaturile. precipitarea. 748.

b. soc anafilactic. Kanamicina au actiune: a. calea de administrare .La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: a.Gentamicina. c. tumefierea brusca a tesutului perivenos. durata tratamentului .Cu ocazia administrarii antibioticului. 750. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient. 751 . pe baza antibiogramei. c. alegerea unui singur antibiotic. 753.. urticarii. b. asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni. b. nefrotoxica.b. hematom. c. c. terenul alergic. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene.. dermite profesionale.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante. . cel mai activ si mai putin toxic. fiind expus la: a.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a. b. 749. b. ototoxica. supuratia aseptica. cantitatea exacta a unei doze. c.. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice). asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a. 752 .

758 .. b. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. b. cat si pentru preparatele de cortizon se face: a. 754. cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale.. 755. spoliaza organismul de potasiu. c. b. c. retin sodiul in organism . in functie de durata tratamentului. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. cortizonului. 757. durerea si transpiratia .Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a. diuretica. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului. unitati.c. marind eliminarea lui. la fel ca in cazul antibioticelor. prednisolon . grame sau submultipli ai acestora.In caz de insuficienta hepatica.Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in: a. hidrocortizon.Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimuleaza secretia : a. . c. tratamentul cu cortizon se face cu: a. 756. b. numar de tablete sau capsule. c. b.. mililitri de solutie. de solutie . cortizon acetat.ACTH-ul si cortizonul: a. 759 . c.

complicatii cerebrale si renale . HTA secundara. HTA se clasifica in: a. coronariene. c.b. administrare de cortizon . In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste : a. HTA medie. c. HTA esentiala. cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice.Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a. b. b. 762. reducerea muncii inimii prin activitate normala. .controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare. tusea. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a. edeme declive. c. administrare de diuretice . dispneea. 763 . reducerea muncii inimii prin repaus. 761 . b. c. c. turgescenta jugularelor si ritm de galop .In functie de cauza determinanta. HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor: a. 760 . complicatii cardiace. b. b. 764 .In stadiul al III -lea. hepatomegalie.

In HTA benigna.In HTA maligna se intilnesc frecvent : a. 768 .c. 765. b. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare .complicatii abdominale. astenie. ascendentei ereditare hipertensive . Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a. c. 769 . insuficienta cardiaca si insuficienta renala. c. b. b. tulburari de memorie . infarctului miocardic. vasoconstrictia arteriala . c. infarctului de mezenter . .Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt : a. b. cefalee occipitala. b. c.Moartea biologica se caracterizeaza prin : . c. complicatiile se datoreaza : a. 767 . tulburari de comportament .fara ascendenta ereditara. insomnie.. oboseala. 770 . diabetul zaharat . encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala .vasodilatatia arteriala. Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : a. trombozei cerebale .. 766. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare .

in mijlocul regiunii presternale. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. mioza cu globi oculari mobili. 772 . absenta miscarilor respiratorii normale. 771 . c. b. Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin: a. cornee opaca si aparitia petelor cadaverice... intubatie oro-traheala. .Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt: a. embolie gazoasa masiva. aparitia pulsului la vasele mari. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale. torace si abdomen imobile. c. b. midriaza fixa. disparitia miozei .La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: a. . 774 . oprirea miscarilor respiratorii. disparitia midriazei si recolorarea tegumentului. b. c. b. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. absenta pulsului la artera carotida. incetarea batailor inimii. leziuni ireversibile in creier si in alte organe . 775. 773 . c.In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice: a. b. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei. toracice si abdominale. lipsa curentului de aer la nas sau gura . b. c.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a. dispnee zgomotoasa.a. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. de la o inaltime de 20-32 cm.

b. de natura lezionala. Edemul pulmonar acut este declansat de : a. hipertensiune arteriala. tulburari de rimt cardiac paroxistice. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : a. gaze sufocante toxice. Edemul pulmonar acut este: a. c. respiratie polipneica zgomotoasa. c. c. 776 . . expir greu. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: a. b. c. de natura cardiogena.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: a. preinfarctul miocardic. b. datorata ruperii capilarelor pulmonare. 781 . c. cauze neurologice. 780 . b. 779 .c. de natura anafilactica. brusca. provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar. malformatii ale oaselor cutiei toracice. se aspira secretiile si se curata orofaringele. zgomotos. b. de transudat sanguinolent necoagulabil. insuficienta ventriculara stanga. 778 . 777. dispnee intensa. severa.

786. b. dopamina. anticoagulante. c. 782 . c. 785. hipotensoare. 787. digitalice. c. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este: . ventilatie artificiala. se aplica garouri la radacina a trei membre. In tratamentul edemului pulmonar acut cu TA scazuta sunt contraindicate: a. oxigenoterapie pe sonda endotraheala. sangerare 300-500 ml . antibiotice. morfina. b. diuretice. tonicardiace. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: a. dopamina. morfina. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. 783. b. scoaterea pacientului din mediu nociv. c. c. oxigenoterapie. 784. b. corticoterapie.b. b. diureza osmotica. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : a. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. c.

Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. copii mici. de cauze uremice. b. 788. intoxicatii cu plumb. 789. c. infectii pulmonare. b. Clasificarea EPA lezional este: a. c. b. de cauze toxice. paraplegici. b. c. 792 . SIDA. c. intoxicatii organo-fosforice. c. . intoxicatii cu CO. b. comatosi. dextran 70. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a. oxigenoterapie.a. b. Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este: a. cardiogen. morfina. gripa. 790 . aerosoli antispumanti. sangerare 300-500 ml. c. oxigenoterapie. Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a. 791 .

c. c. 796. se administreaza numai dupa umidificare . In insuficienta renala acuta diureza este : a. b. se practica pe respiratie asistata. perfuzii. b. Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. transfuzii. alimentatie neadecvata. c. contraindicata. de catre medic . 794 . corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. c. sub 400ml urina/zi. sub 50ml urina/zi. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: a. b. EPA infectios. 795 . fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. Oxigenoterapia in EPA este: a. In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite: a. . b. b. deoarece creste presiunea in alveole. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. in functie de ionograma. c.793 . combaterea varsaturilor . b. EPA cardiogen. 797 . EPA uremic. peste 1000ml urina/zi. 798.

c. c. b. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere. reducerii filtratului glomerular. aplicatii calde in regiunea lombara . c. 803 . c.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in: a. b. hipostenurie. calculoza ureterala bilaterala. reducerii permeabilitatii glomerulare. izostenurie. b. in functie de examenul sumar de urina. aritmii.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale: . tahicardie. 802. hematurie. glomerulonefrita.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta? a. b. b. scaderii reabsorbtiei tubulare . 801 . c. diminuarea catabolismului proteic prin epurare extrarenala hemodializata si dializa peritoneala. 799. bradicardie. deficitul calitativ consta in: a. 804 . Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: a.c..In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. 800 Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? a. efectuarea bilantului hidric.

retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism.Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale. insuficienta cardiaca acuta . 807 Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ? a.a. b. c. 805 . obstructia cailor urinare. b.Insuficienta renala cronica este o boala provocata de : a. b. hematuria. b. 809.. edemul pulmonar . hipolipidemie . glomerulonefrita cronica . uree sangvina. diabetul . hiperlipidemie . 806 . acidul uric. hiperlipoproteinemie.. b. c.Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte : a. calcemia. c. oligo-anuria. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie . c...Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta? a. c. b. . 808.

. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare . b. . 814 . prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea. somnolenta.A. 810.. se face cu : a. prezenta in urina. dispnee.Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I. igiena riguroasa a tegumentelor .. toleranta digestiva. calciu). necesitatea restrictiilor alimentare . staza urinara). stare generala alterata. fosfati. contractii musculare.Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a. c. in exces. b. stare generala profund alterata. c. b. a unor substante care pot cristaliza (acid uric. c.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ? a.Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a. acid oxalic. bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica .. sustinute . insomnia . 813 . conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara . alterarea integritatii pielii . intoleranta digestiva . edemul cerebral.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. diuretice in deshidratarea extracelulara .R. b. Educarea pacientilor se refera la : a. c. 812. 811. stari confuzionale . b.c. exercitii fizice intense. c. cefalee precoce. miros amoniacal al aerului expirat.

b. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. malformatia cailor urinare. aparitia infectiei..815 . obstructia cailor urinare. numarul calculilor renali. 819 . infectia urinara. b.Litiaza renala se defineste ca fiind: a. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare.Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a. compozitia calculului. 817 . la producerea unei recidive.In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: a. c. c. regimul alimentar. 816 . numarul si marimea calculilor. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare. b.Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a.Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a. b. boala de baza. b. c. c. hidronefroza. anuria. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate. manifestarea acuta. . 818 . c.

varsaturi. tratamentul de urgenta este: a. 824.. 825 . c. tenesme vezicale. poliurie. paroxistic. 822 . c. hematurie.In colica renala. c. b. disurie.. ingerarea de lichide din abundenta. principalele semne sunt : a. analgezice antispastice. hipertensiune. durere. la indicatia medicului .. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 – 3000 ml/24 ore . b. aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere. de obicei apiretic. aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara. anxietate. repaus la pat. b.In colica renala examinarile de urgenta sunt : . insotit de agitatie si iradieri uretero-vezico-genitale. administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului . antiinflamatoare. sunt : a. uneori febra moderata . c. sonda uretro-vezicala. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare . calmarea durerii. combaterea durerii. 821 . c. b.820 .Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de: a. Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala. b.In colica renala. meteorism . 823 . un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare. neliniste. durere. durere. un sindrom dureros acut.Colica renala este : a. repaus la pat.

urografie . septicemic. hipovolemic. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale.Socul este definit ca: a. facies palid. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. b. b. c. 829 . toxico. b. cardiogen. cardiogen. c. anafilactic. anafilactic. buze uscate si cianotice.. b. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor. grava tulburare functionala a intregului organism. faza imediat postagresiva. reactie organica post-agresiva decompensata. .. infectios.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului: a. toxic. neurogen. 830 . hipovolemic. hipertermia. 826 .septic. c.Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a. 827 . c. bradipnee superficiala. radiografie renala pe gol. b. combaterea insuficientei cardiovasculare. c. cardiogen. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: a.Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a. neurogen. examen complet de urina .a. 828. combaterea hipoxiei cerebrale. hemoragic. anafilactic. b. psihogen.

c. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu. Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore.. b. perioada in care nu se face tratament antisoc. c.P. evaluarea rapida a leziunilor. 835 . Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : a. . Pretratamentul socului se aplica: a.U si T. imediat dupa agresiune.I. Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore . inlaturarea factorului socogen. combaterea durerii. 832 . 833 .Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a. cand nu se manifesta semne de gravitate. b. la locul accidentului si pe timpul transportului . este necesara mentinerea unei cai venoase libere . numai in unitati U. 834 . b. b. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva . preparate de gelatina.Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece : a. Terapia analgetica in soc : . 831 .c. c. c.

RL. enterococi .Instrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. tulburari metabolice. b.. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. specule nazale. pirozis. oglinda frontala. cefalee. canula de aspiratie cu apasator perforat. b. b. stilete. 836 . c. hipotensiune arteriala. tahipnee. c. hipotermie. pense cudate. trocar. febra. b. sedeaza bolnavul . Neisserii. nu preintampina decompensarea socului. 837. 839 Condro-pericondrita se caracterizeaza prin: a. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid. 840. soc hiperdinamic. compensat. antibioterapie. b. specule auriculare. frison. 838 . hipertermie. anxietate.a. b. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a. sunt: a. c. preexistenta altor leziuni . chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. c. insomnie. înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv.Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este: . tahicardie. acufene. vitaminoterapie. c. 841 . apasatoare de limba. c. inlatura frica si agitatia . stafilococi. prabusirea tensiunii arteriale. Clostridium. tegument uscat si cald.cianoza. stare generala alterata. durere. fatigabilitate. tub Kehr. seringa Guyon. diapazon.. Socul septic este provocat indeosebi de : a.

paralizii ale nervului facial.. torticolis.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a. c. 847 . osteoperiostite. Proteus. b. b. c. Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt: a.Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a. febra. paralizia nervului facial. 846 . tratament medicamentos. abcese extradurale. tulburari ale mirosului. c. sindrom Meniere. streptococul. tromboflebite ale sinusurilor cavernos. b. b. Haemophilus influentzae. epistaxis. b. antromastoidectomie. c. vertije. disfagie. Escherichia Colli.. pneumococul. . stafilococul.Tratamentul osteoflegmonului consta în : a. meningite. hipoacuzie. tumefactie la nivelul sinusurilor. septicemie. 842 . labirintita.a. osteomielita temporala/occipitala. Stafilococul. c. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a.. b. dispnee. 843 . Escherichia colli. 844 . angina Ludwig. b. durerea. disfagie. c. timpanotomie. leucocitoza ridicata. 845 . fotofobie. Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca: a. disfonie. odinofagie. frison.

febra de tip inflamator-supurativ.Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a.O infectie oculara se poate recunoaste prin: a. 849 . de corp strain in ochi. inflamatia glandei Meibomius. lacrimare intensa. poliglobulie esentiala. administrarea locala si generala de antibiotice. b. ulceratie corneana cu aspect dendritic. . 848 . c. c.. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant. b. usturime locala. c.Conjunctivita acuta se manifesta prin: a. senzatie de corp strain.Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a.. b. eritemul conjunctival sau periocular. . c. agentilor patogeni prezenti in sange. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente. numarului de hematii . durerea. debut brusc. b.Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a. neregular. scaderea acuitatii vizuale.. puls filiform. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului. 852 . 850.Analizele hematologice cuprind determinarea : a. b. 853 . vitezei de sedimentare a hematiilor.c. antiinflamatorii. soc septic si alergic. administrarea de miotice. frisoane. respiratie dificila. c. 851 . b. hipotensiune. senzatie de arsura si usturime.

diabet zaharat. c. diverticuli colici. soc hemoragic si traumatic. 855. 856. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in: a. b. chist hidatic hepatic. Ecografia abdominala are ca scop: a. hipertiroidism. diabet insipid.Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a. astm. inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia. dinamica colica. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2. b. b. c.Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: a. c.Irigografia poate evidentia: a. 859. 858. disfunctie ventilatorie obstructive. boala Crohn.. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: a. scleroze pulmonare. b. arteriografia).5 mg%. insuficienta renala acuta . intoleranta la iod. 854. c. soc cu hipovolemie si hipotensiune. apa.. polipoza colica. c. cancer de colon. aport mare de lichide: bere. urmarirea in timp a unor aspecte patologice. b.c... 857. . fibroza pulmonara. diabet insipid.

interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale. palpabile. pot duce la denutritie. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. adenom toxic tiroidian. chist tiroidian. Dintre afectiunile de mai jos. b. urea depaseste 70 mg%.b. c. tumorilor renale. b. c. stenoza pilorica. 861. b. 860 .Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la: a. densitatea urinei este sub 1015. b. 862 . anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. 864. c. se procedeaza la: a. b. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. . cancer tiroidian. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator. bolnavii cancerosi in stadiul I. 863. transfuzie de sange total. prezenta de tumori si calculi vezicali. c. c. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a. c. fistule digestive. necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia: a. bolnavul are TBC renal. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale. existenta hidronefrozei. stricturilor ureterale.

In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: a. c.bazic. durata. uscarea completa a secretiilor. c. hipotensiunea arteriala. c. oprirea sau rarirea tusei. b. se va urmari: a. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. c. 866. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: a. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore. b.865. primele 24 ore. hipoproteinemia. b.intensitate. c.A secundara. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt. 868. primele 3 zile. edemele si H. mobilizare imediata . b. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido. ambele se produc prin pierdere de sange.tipul de operatie. . anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp. b. primele 2 ore.T. 869. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a. 870 .Pentru calmarea durerii se recurge la: a. 867.

c. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile picioare. reechilibrare hidroelectrolitica. linistirea bolnavului. aspiratie gastrica.Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in: a. aspiratia secretiilor. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure. b.b. c. c. c. mobilizarea precoce a bolnavului. c. punga cu gheata pe abdomen. b. desfiintarea fundurilor de sac. aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent de tipul operatiei. 872 . asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg. asezarea lui in pozitii de menajare a partilor dureroase. b.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. . 873. gimnastica respiratorie. sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei.Tratamentul general in evisceratii consta in : a. antibioterapie. b. suprimarea durerii. 874 . spalarea cu apa oxigenata. 875 . c. evacuarea puroiului.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este: a. b. 871 . schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat. drenaj.Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in : a. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei. pansament. aerosoli. tuse comandata.

corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. aspiratie gastrica.C. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%CO2 si 95%O2 cite 5 minute pe ora. monitorizare E. infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. Tratarea sughitului se face prin: a. b. hipertermie. obezi. 878. b. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani.876 .Postoperator. c. 879 . starea confuzionala are ca manifestari: a. c. somnolenta.Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a. 880 . administrare de sedative centrale.G. c. hipertensivi. c. stimularea expectoratiei. b. c.Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a. b. 881 . agitatie. . evitarea operatiilor de lunga durata. interzicerea consumului de alcool. administrare de mialgin si algocalmin. diabetici. b. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu cardiopatie ischemica.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si: a.Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a. 877. aplicarea de pipa orofaringiana.

suprimarea durerii. asistenta trebuie sa cunoasca: a. se fixeaza cu leucoplast. c. c. rezectia gastrica. se va aplica pe tub un ac de siguranta. 885. scurtarea tubului.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: a. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei. c. 883.Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a.La efectuarea pansamentului unei plagi. Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: a. . masarea zonelor reflexogene. aseptizarea plagii. introducerea tubului de gaze. 886. localizarea plagii. b.b. 882 . b.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii: a. operatii ce se executa in cavitatea toracica. c. mobilizare. starea nutritionala a pacientului. .. caracterul durerii. 884 . b. b. b. amputatia de mamela. stadiul de inflamare. monitorizarea functiilor vitale. c.

circulatia venoasa se opreste complet. evacuarea revarsatelor pleurale c. peristaltica va fi stimulata prin: a. b. pancreatita acuta necrotica. c. din prima zi dupa operatie. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiei chirurgicale 888 Pentru puctionarea unei vene. pulsul radial ramane perceptibil. 889 . 890 . pulsul nu se mai simte. c. clisma zilnic. Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratorie acuta se determina prin . spalatura gastrica b. intinse.Dupa operatia pe colon. administrare de ulei de ricin 15 – 20 grame in 2 prize zilnic. infarctul intestinal si torsiunile de organe. b.c. necrotice. 891 . c. Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic. b. b. afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt: a. Utilizate ca mijloace terapeutice ajutatoare in insuficienta respiratorie acuta avem: a. stimulare medicamentoasa 887 . garoul se strange pana cand: a. c. apendicita cronica. infectate. evacuarea revarsatelor peritonale 892 .

Bacilul tuberculos este sensibil la a. stenoza aortica b.Pentru dezinfectarea produselor patologice – ce contin bacil Koch se foloseste a. formol 5% b.. b. ultraviolete b. emfizem pulmonar 894 . Bronsita cronica realizeaza tabloul de BPOC impreuna cu: a. caldura si fierbere c. frig 896 . c. radiografie toracica laringoscopie branboscopie 893 . uscaciune c.Bacilul tuberculos este rezistent la a.Leziunile din tuberculoza sunt . astm bronsic c. ultraviolete si lumina solara b. acid fenic 5% 897. clor c.a. uscaciune si frig 895 .

sputele contin bacil Koch 902. intarirea rezistentei specifice . la pubertate .a.Alergia la tuberculina se manifesta prin a.Profilaxia in tuberculoza are ca obiective a. leziunile radiologice sunt stabilizate b. intre 0 si 3 ani c. exudative b. Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand: a. maturitate b. adolescenta 900 . reactii generale c. productive c. reactii locale si focale b. bacilul Koch se gaseste in expectoratie c.Riscul de a contacta tuberculoza este mai crescut la a. leziunile radiologice sunt stabile b. scoamoase 898 . reactii unilaterale 899 . sputele nu contine bacilul Koch c. Avem tuberculoza stabilizata cand a. imaginile radiologice se modifica 901 .

Regimul alimentar in tuberculoza trebuie sa fie a. ocluzia intestinala b.Complicatiile tuberculozei pulmonare sunt a. personalului medical b. aspectul radiologic si depistarea agentului causal . reactii alergice . un aport de 3500-4000 calorii 905. bogat in proteine si vitamine b. reactie Steven –Johnson 906 . intradermoreactia c. Care sunt reactiile adverse la rifampicina: a. tulburari digestive . aspectul facial c. lupta in focar 903 Educatia sanitara se adreseaza a. icter b. intregii populatii 904 . pleurezia purulenta c. bogat in grasimi c.b.Elementele diagnosticului de tuberculoza sunt a. leucopenie c. virajul la tuberculina b. bolnavilor c. pneumotoraxul spontan 907 .

cristale Charcot. este precedata intotdeauna de crize astmatice. de tip inspirator. este fluida. b. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. complicatie a astmului bronsic. c. rozacee si in cantitate mare. 912 . bradipneica. albicioasa ( perlata). 910 . praf de camera. Sputa din astmul bronsic are urmatoarele caractere: a. a. este viscoasa. lacrimare. nu este niciodata precedata de stranut. c. b. are urmatoarele caractere: a. 909 . are una din urmatoarele caracteristici: a.In astmul bronsic sint folosite. 914 . c. polen. bogata in eozinofile. este urmarea infectarii astmului bronsic. la debut crizele sint tipice cu inceput si sfirsit brusc. care determina criza de astm bronsic sint urmatoarele : a. spontan sau sub influenta tratamentului. b. 911. criza apare . c.Dispneea din astmul bronsic are urmatoarele caracteristici a este paroxistica. alergene alimentare sau medicamentoase. 913. Cele mai obisnuite alergene. hemisuccinat de hidrocortizon. miofilin . Bronsita astmatiforma.908 . cu intervale libere. prurit al pleoapelor si cefalee. c. de obicei in a doua jumatate a noptii.Criza din astmul bronsic. cu expiratie prelungita si suieratoare. in citeva minute sau ore.Criza de astm bronsic se poate termina: a. b. b. in scop profilactic urmatoarele medicamente: a.Leyden si spirale Curschman. b. in peste 24 de ore. este cu tahipnee .

procese pulmonare si pleurale. alcaloza respiratorie. respiratie Cheyne.In tratamentul astmului bronsic. pot aparea: a. corticoterapia: a. c. fluidifierea si aspirarea secretiilor bronsice. apar urmatoarele simptome: a. 915. nistagmus lateral. b.In insuficienta respiratorie cronica . combaterea tusei. hemiplegie. c. dispnee intensa. Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin urmatoarele: a. crize convulsive. b. c. 919. Cele mai importante cauze.. brusc. nu prezinta riscuri. 918. procese laringotraheobronsice. coma. care determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. b. 920. c. c.Accidentele nervoase . posibile in insuficienta respiratorie cronica. b. 917. cromoglicat disodic. treptat. variabil. este o urgenta medicala majora. 916.b. c. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. 921. . Tratamentul insuficientei respiratorii cronice vizeaza urmatoarele: a. insuficientei respiratorii cronice. hipotensiune arteriala. ketotifen. combaterea infectiei bronsice cu antibiotice. sint urmatoarele : a. b.Stockes. b. este tratamentul cel mai eficace. interventia de reanimare respiratorie este uneori salvatoare numai in primele minute. c. administrata pe cale orala. Modificarile patologice caracteristice. aer viciat prin scaderea oxigenului sau exces de bioxid de carbon. trebuie rezervata formelor grave. b.

exista adeseori o discreta infectie rinofaringiana. c. c. pneumotorax sufocant.c. bronhodilatatoare. b. oxigenul nu trebuie umidificat prin aerosoli cu apa sau solutie cloruro. frison .Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. aflati in insuficienta respiratorie cronica . b. opiacee si barbiturice. urmatoarele medicamente: a. Insuficienta respiratorie acuta poate aparea in urmatoarele situatii: a. . b. starea de rau astmatic. Oxigenoterapia. embolii pulmonare grave. corticoterapie. c. se poate administra prin sonda nazala si corturi de oxigen. secretolitice.sodica izotonica. 927 . pleurezii masive bilaterale. bronhodilatatoare si expectorante. b. 924 .Tratamentul medicamentos al insuficientei respiratorii acute . antibiotice cu spectru larg. are urmatoarele caracteristici: a. consta in administrarea de oxigen in concentratii mai mari decit cea atmosferica.morfina si opiacee. in zilele premergatoare. la bolnavii cu afectiuni bronhopulmonare cronice obstructive. consum excesiv de alcool si fumatul. b. c. coriticoizi si antibiotice. c. presupune administrarea urmatoarelor medicamente: a. c. in cazul accidentelor obstructive ale cailor respiratorii superioare. 925. nevralgia intercostala. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. ca tratament al insuficientei respiratorii acute. Procesele pulmonare si pleurale ce pot determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. 926 In puseul acut din insuficienta respiratorie acuta se administreaza . b.febra( pina la 40 de grade) junghi toracic. 923. 922 . cresterea oxigenului si scaderea bioxidului de carbon in singele arterial.

hipofibrinemie. hiperfibrinemie. congestionata mai intens pe partea sanatoasa.In pneumonia pneumococica: a. c. c. la inceput ridicata. b. apoi cu expectoratie rosie. 929 . 933. . b. la inceput discreta. b. temperatura se mentine “ in platou”. constitue simptomul fundamental. 931 In tuberculoza secundara. ruginie. exista inapetenta si sete vie. este un simptom frecvent. vesperala. hipertiroidismul. stresurile emotionale. vesperala. nu se insoteste niciodata de varsaturi. bolnavul prezinta poliurie. tusea este chinuitoare si uscata la inceput. b. mijlocie sau fulgeratoare.Perioada de stare din pneumonia pneumococica se caracterizeaza prin : a. nu poate provoca moartea bolnavului. 920 Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. febra din perioada de stare are urmatoarele caracteristici: a. la inceput este uscata si apare in accese. buze usor cianotice si vezicule de herpes in jurul buzelor c. poate fi minimala. b. 932. tusea are urmatoarele caracteristici: a.928 .Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii : a. leucocitoza cu polinucleoza. In tuberculoza secundara. mai tirziu ridicata depasind 39 de grade. c. 934 . b. mai tirziu discreta. b. In tuberculoza secundara. c. este destul de bine suportata de bolnav. fata devine vultuoasa. hemoptizia are urmatoarele caracteristici: a. c.

b.Durata crizelor din angina pectorala nu este de : a. este insotita uneori de anxietate. citeva minute. cu sediu retrosternal. sediul durerii este epigastric. c. mareste riscul de aparitie al bolii. la durere atroce. c.Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele : a. 939. b. crizele dureaza citeva ore. crize paroxistice. este variabila. c. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani. c. b.Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici: a. asocierea mai multor factori de risc. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice. 941 . 937. apar la efort sau emotii.Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele : a. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana. b. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani. paroxistice. 938. c. 1-2 zile. de la jena sau disconfort. 936 . care apar la efort sau emotii. se manifesta prin crize dureroase.c. dieta hiperlipidica.Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : . b. b. sunt cu sediu epigastric. 940. sunt paroxistice. cu sediu retrosternal. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor. 935. c.Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici : a. citeva ore.Angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a.

nu poate fi variabila. lipotimie. b. c. b. in regiunea cervicala posterioara. c. tratament anticoagulant. persoane fara antecedente coronariene. paloare.Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente : a. 947 . in regiunea cervicala anterioara si mandibula. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme. . 946. oxigenoterapie.somnolenta.Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin: a. regurgitatii. 948. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele : a. . evitarea circumstantelor declansatoare. c. nitroglicerina. b. poliurie. palpitatii. administrarea de miofilin. are caracter constrictiv. nitrit de amil. 944. tuse seaca.Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele : a. c. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala. este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala: 942 . c. c. b. c. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane : a. b.Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. lipsa de aer. b. este insotita uneori de anxietate. b. 943 . este aratat de bolnav cu degetul. in ambele membre superioare. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare. 945 . Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele : a. b. administrarea de nitroglicerina sublingual.a. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene. transpiratii.

se calmeaza. pot apare urmatoarele semne : a. de obicei dimineata. apare de obicei nocturn. 950. c. senzatie de moarte iminenta.In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade : a. b. de debut. nitroglicerina. este localizata occipital. 954 . accelerarea VSH si hiperleucocitoza. morfina.Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele : a. cefalee occipitala. c. mai rar. agitatie . 951 . 952. c. . perioada de cruditate si de coctiune. uneori chiar zile. b. la trezire. 955 . dureaza mai multe ore. perioada de stare si de convalescenta. somnolenta. cardiopatii ischemice. semne de insuficienta respiratorie acuta.c. are caracter pulsatil. cresterea enzimelor in primele ore de la debut. b. cresterea fibrinogenului.zbucium. 953.Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici : a. b. semne de insuficienta cardiaca globala. in cazul unor dureri severe. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale.Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala. .In perioada de debut a infarctului miocardic. 949. sint urmatoarele : a. mialgin. scaderea glicemiei. . semne de insuficienta ventriculara stinga. b. b. c. prodromala. c. c.Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici : a. se insoteste de o stare de anxietate. c. prin repaus si administrare de nitriti .Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente: a. b. tulburari de memorie si concentrare.

Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele : a. b. cardiopatia ischemica. c. apar la eforturi fizice mici. . b. sint violente. bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome : a. absenta batailor inimii. apare in repaus sau ziua. 963. . lipotimie. rapide si superficiale. uneori tuse umeda. c.Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele : a. dispnee intensa. stopul cardiac. midriaza cu globi oculari imobili. ritm de galop. incetarea functiilor cerebrale. c. cianoza. 961. b. c. b. au caracter coronarian. insuficienta mitrala. b. bradicardie accentuata. se datoreaza stazei pulmonare.Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice : a. c.Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici : a. spute hemoptoice. b.956. 958 Clinic. Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele : a. care afecteaza de la inceput miocardul. c. procese inflamatorii si metabolice . cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul. 960 . Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici : a.la baze cu extindere spre virfuri. cu respiratii bruste. 959 . tahicardie. anxietate intensa. constrictive. stopul respirator. hipertiroidia. c. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa. 957 . la nivelul plaminilor raluri crepitante . 962. bradicardie. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca. b. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu : a. b.

caderea limbii . femurala). Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze: a. 968. leziuni grave ale peretelui toracic. c. controlul respiratiei. trebuie efectuata intr-un interval de 12. b. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prin urmatoarele : a. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii: a. c. b. controlul tensiunii arteriale. unele leziuni ale peretelui toracic. caderea limbii. embolie grasoasa. pierderea cunostintei. 965 . se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac.15 minute pentru a avea succes. decolorarea tegumentelor. c. 964. secretii. tulburari de ritm paroxistice. cauze toxice.c. Reanimarea respiratorie : a. fracturi de coloana. . se poate practica fara masaj cardiac. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele: a. c. daca acesta este in decubit ventral.Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele : a. b. obstructia cailor respiratorii. 967. 966. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. prezenta corpilor straini( singe. 970 . c. daca acesta este culcat pe spate. cu fracturi costale. 969. cauze infectioase. b. b.. b. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida . varsaturi). prin urmatoarele: a.In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea cardiaca. b. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar. c. c.

singerarea. in intoxicatii. sint contraindicate urmatoarele : a. 10. b. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. venesectia este contraindicata. 974 In edemul pulmonar acut cardiogen. c. b. c. in urmatoarele situatii : a. diureticele. b.. b. Cauzele de origine extrapulmonara ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. c. 975. .Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. 976. morfina.In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare. astm bronsic. cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele : a. morfina se administreaza in urmatoarele situatii : a. astm cardiac. infarct miocardic acut. insuficienta ventriculara stinga. la inecati. b. emisiunea de singe( venesectie). In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. accident vascular cerebral. infarct miocardic acut. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala. c. BPOC: 977. c. edemul pulmonar acut.971. la uremici. 973.12 l/ minut. hipertensiune arteriala. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional in urmatoarele situatii: a. oxigenoterapia. c. 972. oxigenoterapie masiva. b.

984 . 979. c. Durerea din infarctul miocardic acut poate avea urmatoarele caractere : a. o senzatie de constrictie sau de “gheara”. Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate apare in urmatoarele situatii : a.b. embolie pulmonara. BPOC. este insotita de tiraj si cornaj. plagi pleuro. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. nu are o evolutie spre ciroza hepatica. crize de astm bronsic. b. b. c. 980. c. 981. c. cordul pulmonar acut. 982. are urmatoarele caracteristici : a.pulmonare. toxiinfectii alimentare. b. embolie pulmonara. 978 Cauzele de origine bronhopulmonara ale insuficientei pulmonare acute sint urmatoarele a. b.Factorii etiologici ai hepatitei cronice sint urmatorii: a. este de tip bradipnee inspiratorie. b. intoxicatiile cu barbiturice. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta . o senzatie de intepatura. consum exagerat de etanol. este de tip polipnee inspiratorie. .. o senzatie de presiune. c. c. embolia pulmonara. produsa de obstacole in caile aeriene superioare. b. meningoencefalite. BPOC. c. 983 Hepatita cronica : a. meningite. opiacee. se manifesta la cel putin 6 luni de la debutul hepatitei virale. b. volet costal. 75 % din bolnavii cu hepatita cronica prezinta in antecedente hepatita virala.

c. c. traumatismele. 986. paraziti.Etiologia virala a hepatitei cronice nu este sigura la : a. 988. .Cauzele hepatitei cronice sint urmatoarele: a.c. 987. b. b. mecanice.Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. colibacili.Cauzele hepatitei cronice pot fi urmatoarele: a. b. medicamentoase. . Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. cauze nutritionale. rickettsioze. c. 985. leptospire. 50 % din cazuri. c. 25% din cazuri. 75 % din cazuri. anaerobi. 989. Cauzele dismetabolice care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. b. frigul si umiditatea. klebsiella. c. hipertiroidie. b. 990. salmonele. virale.

b. 992. 993. apar in puseuri. apar adesea tardiv. sindrom fibrinolitic. b. c. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. 994. apar adesea precoce. care coincid cu exacerbarea icterului. sindrom excretobiliar. sindrom de hepatocitoliza. c. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei. examenele biologice si histologice nu transeaza diagnosticul. este obisnuita ( 80 % ). . b. c. 995. sindromul de activare mezenchimala. in 75 % din cazuri hepatita cronica urmeaza unei hepatite acute virale evidenta clinic. diabet. icterul este simptomul esential. sindromul hepatopriv. 991. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. sindromul de fibrinoliza. Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici : a. b. c. obezitate. c. Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. c.b. b. este uneori dureroasa la efort.

tulburari dispeptice biliare. b. simptomul esential este hepatalgia: 999 .Astenia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. apare de regula la femeia tinara. hirsutism. c. 997.996.. b. b. contrasteaza cu starea generala. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a.Febra din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. c. tiroidita. este un simptom esential. c. 1000. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice. este de obicei bine pastrata. b. c. este moderata. b. . Tulburarile digestive ce pot apare in hepatita cronica sint urmatoarele : a. b. colon iritabil. tulburari pancreatice. 998. nu se asociaza cu alte boli autoimune frecvente.. in 75 % din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente.Hepatita cronica cind apre la femei tinere se insoteste de urmatoarele : a. este inconstanta. este inalta. 1001. amenoree. acnee.. c. Amenoreea din hepatita cronica are urmatoarel caracteristici : a.

ameliorarea sa urmeaza evolutiei leziunilor hepatice. Simptomatologia din hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. 1005. tabloul clinic este functie de activitatea procesului patologic. apetit crescut. antigenul Australia este prezent in 10 % din cazuri . icterul nu apare cu ocazia puseurilor de agravare. afecteaza ambele sexe. b. 1003. b. urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute. Simptomatologia din hepatita cronica agresiva are urmatoarele carcateristici : a.c. boala nu evolueaza catre ciroza hepatica. uneori evolutia este simptomatica timp indelungat. febra si manifestarile extrahepatice sint frecvente. 1006. Examenele biologice din hepatita cronica agresiva indica urmatoarele : a. 1007. scaune neregulate. c. c. b. tabloul clinic este in functie de activitatea procesului partologic. Hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. oboseala. c. 50 % din bolnavi au o stare generala buna. anorexie persistenta. astenie .In hepatita cronica agresiva sint prezente urmatoarele simptome : a. c. . angioamele stelare reprezinta un semn de agravare. b. splenomegalia.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. . 1004. b. VSH este moderat crescut. 1002. c.

dezvoltarea anormala a tesutului epitelial. este simptomul esential. cind apare la femeile tinere. electroforeza arata hiposerinemie.b. tabloul clinic al bolii nu este functie de activitatea procesului patologic. semnele clinice sint mai discrete. apare in principal la femeia tinara. b. b. c. limfocite si predominant plasmocite. cu celule mononucleare. timolul este scazut. b. Hepatita cronica este o leziune sistematizata caracterizata prin: a. b. 1008. Icterul din hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. b. poate lua o alura colestatica. Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv are urmatoarele caracteristici a. nu evolueaza in puseuri.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. urmeza obisnuit unei hepatite acute virale. 1010. se insoteste de tulburari endocrine. are tabloul foarte bogat . clorura de potasiu . este mai frecventa la barbati. b. c. clorura de calciu . c. este mai frecventa la barbati. 1009. c.Hipopotasemia ca efect secundar al tratamentului cu diuretice din cadrul insuficientei cardiace cronice nu se previne cu : a. c. nu apare in principal la femeia tinara.Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ are urmatoarele catacteristici: a. 1011.infiltrare predominant portala.. iar biologic foarte alterat. 1013. .. 1012. c. dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv.

junghi toracic submamelonar sau posterior.400 mg subcutanat. b. c. 14-16 respiratii / minut. Pentru a evita greselile fatale. respiratia artificiala nu se realizeaza intr-un ritm de : a. asistenta medicala trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de urmatoarele afectiuni : a. b. in doza de 250.Principalele simptome functionale ale insuficientei cardiace cronice drepte sint urmatoarele : a. in conduita de urgenta. dispnee zgomotoasa. hemisuccinatul de hidrocortizon nu se administreaza : a. c. 16-18 respiratii / minut. c. 1017. 1014 Pentru combaterea anxietatii in tratamentul infarctului miocardic acut nu se administreaza: a. clorura de natriu . astmul cardiac.In tratamentul astmului bronsic. c.20 respiratii / minut. prezenta curentului de aer la nas sau la gura.. 1020. 1018 Semnele obstruarii cailor aeriene sint urmatoarele : a. b. b. sedative. 18. 1019. sedative concomitent cu antidepresive. in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin. BPOC. 1015. b.c. c. c.Insuficienta cardiaca dreapta este un sindrom clinic care nu este provocat de : . dispnee variabila ca intensitate. hepatalgie resimtita ca o durere surda in hipocondru drept sau epigastru. edemul pulmonar acut. 1016. absenta miscarilor respiratorii normale. b. In cadrul resuscitarii cardiorespiratorii. antidepresive. in doza de 400-500 mg intravenos.

întepatura.Diseminarea de la nivelul plaminului a bacilului Koch se poate face prin urmatoarele cai: a. respecta si raspunde de aplicarea regulilor de igiena si regulilor de tehnica aseptica.a. b. 1022. c. 1023. c. Obiectivele permanente în prevenirea infectiilor nosocomiale sunt: a. taietura) ce atitudine luati? a. b. Ce importanta are spalarea mîinilor în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina: a. b. 1025 In cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutana.Atributiile asistentului medical în prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale sunt: a. b. dezinfectante.bronhogena. refuza internarea bolnavilor contagiosi. limfatica si hematogena. c. dilatarea si insuficienta brusca a inimii drepte. 1024. necroza ischemica a unei portiuni de miocard. stimularea sîngerarii locale. aplicarea de antiseptice. utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune. b. uneori este singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. alegerea procedurilor de investigatie si tratament cu risc minim de infectie. cel mai important mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. 1021. nu prezinta importanta în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina. c. . pregatirea materialelor pentru sterilizare si respectarea conditiilor de pastrare si utilizare lor. obstructia brusca a inimii drepte. masuri de igiena spitaliceasca c. c. aeriana. spalarea cu apa si sapun sau detergent. b. clatirea cu apa.

paralizii 1030.1026.Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura All Bucuresti. escare. Borundel . afectiuni reumatice. Medicala.Mihailescu M . interesarea epidermului si partial a dermului b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c.Chirurgie pentru cadre medii . bronhopneumonie. Bucuresti. 1027..Care sunt conditiile unui bun bandaj? a.Tehnica ingrijirii bolnavului (editia a VI a) Ed. Chiru. anul 1995. afectiuni alergice. terapie intensiva. infectie. nou-nascuti. 1028. Incidenta infectiilor nosocomiale este crescuta în serviciile: a. hemoragie digestiva c.Administrarea hormonilor corticosuprarenali este indicata in: a.Editura medicala. nefrita. soc hipovolemic b.C. c. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. Cison Anul 2001 . cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 1029. Moraru -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos . c.Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul BIBLIOGRAFIE = ASISTENT MEDICAL GENERALIST = . urmata de confuzii. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. pierderi de cunostinta.F.. endocrinologice.Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. .Ed. b. osteoporoza. Bucuresti 1999. G.Mozes C. Chiru si L. .. anul 1999 . b. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali.

- Titirca L. - Urgente medico-chirugicale - Sinteze - Editura Medicala, Bucuresti 2001 - Titirca L. - Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Ed. Viata Medicala Romaneasca 2003; - C. Bocarnea - Boli infectioase si epidemiologie - Manual pentru scolile postliceale sanitare Editura Infoteam 1995 - Ord. Ministrului Sanatatii si Familiei nr. 984/1994 - Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical - 2003 - Legea nr. 307/2004 – privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 578/30.06.2004. 1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35.

a c c b c c b b a b c b a c b a b b C A B C A C C B A A B C B B B A B

36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81.

A C A C B B B A B B B B A B B B C A A B A C C C A B A C B B C A B B C C A A B B B B B B A C

82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127.

A B A A A A B B A C B C B C A B B C C A B A A A A B A A B A A A A A B A A A B A B A B B A A

128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 154. 155. 156. 157. 158. 159. 160. 161. 162. 163. 164. 165. 166. 167. 168. 169. 170. 171. 172. 173.

B A B B B C B B B A C B A a a a b c b b a b c a b c c c b a c a a b c a b c a c a b b a a b

209. 211. 183. 178. 185. 186. 218. 191. 179. 198. 199. 213. 177. 205. 175. 188.174. 180. 207. 201. 214. 216. 193. 208. 197. 212. 181. 206. 202. 184. 182. 176. 194. 204. c b c a c b c b b b a c a a b a b c a a c c a c a b a b a b a c a a b a a b a b b b b b a b . 217. 215. 210. 192. 195. 190. 200. 189. 196. 187. 203. 219.

240. 262. 254. 265. 227. 221. c c b c c a b b c b a a a a a a b b a b c a a a a b b b b a c b c a b b b b a a a a c a a c . 226. 231. 249. 225. 257. 264. 253. 251. 222. 261. 243. 228. 263. 246. 252. 245. 259. 232. 239. 260. 255. 247. 248. 229. 223. 256. 233. 258. 236. 250.220. 242. 241. 244. 235. 237. 224. 234. 238. 230.

299. 297. 290. 269. 281. 293. 270. 305. 268. 279. a c a c a c a c c c a a b c c c c a b a c a c b a b a c a a a a a a a b c c a a a a b a b a . 306. 267. 308. 307. 310. 280. 287. 304. 311. 271. 303. 288.266. 309. 301. 296. 300. 295. 284. 282. 292. 302. 286. 272. 294. 273. 285. 278. 275. 283. 277. 289. 298. 291. 274. 276.

346. 314. 344. 327. 323. 345. 325. 352. 334. 357. 332. 350. 348.312. 315. 347. 338. 319. 337. 351. 321. 324. 326. 343. 349. 335. 320. 318. 322. 342. b b a a a a b c a b c a a a a b b a b b a c b c b a a a a a b a c a c a c b a a a a b a c b . 340. 317. 355. 353. 354. 329. 356. 341. 333. 331. 316. 313. 339. 336. 330. 328.

359. 398. 386. 365. 400. 402. 392. 369. 389. 381. 377. 376. 399. 403. 362. 390. 380. 361. 360. 382. 367. 385. 383. 370.358. 375. 364. 371. 379. 397. 363. 374. 378. 372. 394. 368. 373. 395. a a a a b a c a c a b a b a a b b b b b b a b b b b b a a b c c c b c a b c b b a a c c a c . 393. 388. 401. 384. 396. 366. 391. 387.

425. 429. 436. 449. 424. 416. 439. 405. 441. 414. 448. 431. 420. 433. 428. 410. 445. 435. 430. 418. 444. 422. 440. b a b a c c b c b b b c c c a a a b b a a a c b c b c a a a a a b b c c a c a c a c c a a b . 423. 415. 419. 413. 409. 447. 442. 446. 412. 426. 443. 434.404. 432. 417. 421. 437. 406. 427. 411. 438. 407. 408.

a. 458. a. a. 453. a. a. a. c 465. b. c . c 469. 454. c 467. b. c 463.450. c 476. c 474. 455. b 464. a. 459. 452. c 475. b 468. c 466. 457. a. 460. 456. a. c 473. a. a. b 477. a. b 472. c 462. 451. a. a a c b b c c a a b c 461. b. b. b 471. b 470.

478. b. c . b. a. b 491. a. b. b 482. b 500 b. a. b 480. a. b 499 a. c 488. c 489. b 479. a. a. c 498. b 485.b. b 481. c 496. c 484. b 492.a. b 495. c 487. a. c 486.b. c 490. c 493a. b 494a. a. a. b 497. a. a.a. a. c 483.

a. b 514.c 520. c 502. b 510. a. c 513. b 516. c 506.a. a.a. b 517. a. a. b 507.b 521. c 503. b 512.b . b 515.b 523 a.a.a. a.a.a. c 511.a.b 519.501 a. a. a.b 522. c 505. a. b 509. a. a. a. b 508.c 518. a. a. b 504.

a.a.c 536 a. a.c 541 a. b. b.c 528.c 535. a. b. a. a.c 527.c 529 a. a.c 537 b.c 538.c .c 532 b.b 534.524. b.c 542.c 530.c 540 b. a.c 526.c 544 b. a.c 545.c 533 a.b 543 b.c 525.c 546.c 539.b 531 a.

a.547 b.b 554.c 567. a.c 559.a.c 557 a.c 566.b 552. a.a.c 550.a.c 560 b. a.b 553. a.b 556.c 555. a.b 551 a.b 564. b 562.c .b 558 b.c 561.a.c 548. b. a.c 568.b 569 a. b.b 563 a. a.b 565a.b 549 b.

c 591.a.ab 592a. b.b.b.c 584.b 572. a.b.b .a.b 583.b 589.b 590..a. a.b 578.c 580.b.b 577.c 575..b 581.b 571.a.b 588..c 582. a.a.b 586.a. a.b 587.b 574.a.b 576 a.a.a.b 573.a.c 585.570.a.b 579.

b 595.a.c 598.c 596.b 609.b 604 a. a.b 614. b.b 606.a.b 607 a .b 594.a.b 605.a.a.b .b 615.593.c 597..c 603.b 612. b 613.a. a.a.b 611 a.a.b 610.b 602.a.b 608. a.. a.b 600. a.b 601.b 599.a. a. a.a. a.

b.c. 618.b 635.a. 633 a .b . 626 a. a.b 637a. b . 629 b.a. b.c 638 a.b 621 a. a. a. a. 622. c. 624.b . 625 a. c.b 620 a. 628. a.b 619.616 a.c 634 a.a.b. c. b . 627. 630 b.b 636 a. 631. 632. 623.b 617 a. a. c.a.b .b.

a.c 648 a.. a.a.b.c 660.a.c .c 658.b 659 b.a.a.a.b 644.c 657.b 654.b 645.a.c 661.b 653.a.c 641 a.a.c 651 a.b 646 a.b 652 a.b 647a.b 642 a.c 655.c 649.b 640.b 643 a.a.c 656.a.639.b 650.b.

b 665.b 681.a.a.a.a.b 664.b 675 a.b 663 a.a.a.b 683. a.b 678 a b 679.c 673 .a.b 668.b 669ab 670 a. a.b 672.b 676.a.b 680.b 674 a.b 677 a.662.b 684.a.b 682..b 667.b 666 a.a. b 671 . b.b .a.

a. c 697.b 702a. a.a.b 694.c 695. a.a.c 706.685.a.b 703.c 693.c 689 b.c .a. a.c 696.c 705 b.c 700 a.a.a. a.c 688.b 687 a.a.a. b.b 707 a.b 698.c 690.b 704a.c.c 692 . a.b 691 b.b 701.b 686 . 699.

a.a.c 714.b 725.a.c 724 .b 726.b 723..c 715.b.a.c 721 a.b .b 709 b.c 718 a. a.c 716 b.b 722.a.c 717 b.c 713 a.b 719.a.708 a.b 729 a.b 730.. a.b.a.c 711.c 720.b 712 a.a. a.c 727 a.c 710.c 728.

.b 735.a.b 747 .b 741 .a. b.c 737 a.c 748.b.b 746.b 734 a.b 739 a.731.a..b 732.c 738.c 751 . a.c 752 .b 736.b 733 a.a.b.b 744.c 749 a.a.b 740a.a.. a..c .a. a.a.c 745..b 750.c 742. a.c 743.a.

b.a.b 755...:a.b.a.c 770 .c 771 .b 759b. . b.b 756.b 775.b a.b.c 758 .b 757.b 774 ..b 761 b..a.b.b 773 .a..c 763.a.c 760 a.b 772 .b 754. a.c .b 766.a.753.c 762.a. a.a.a.b 765.c 764 .c 769 b.b 767 768 .a.

a.c 781 .c 788.a. b.b 784.c 778 .c 786. a. a.b 797 . a.b 794 .b 780 .c 785.b 783 a..b 792 a.c 777 .b. a.b 787. b.b 793 . a. a.c 796.b 779 a.b 790 .b 798.b 789. a.. b. a.a.b. a.776 . a.b 791 a.c 795.b . ab 782 .

c 810 .c .b 806.c 805 a.b 818 a.a.c 802.bc 812.a.a.a.b 820 .ab 814 .b 800 .799 . bc 815 bc 816 .c 803 .ab 811 . a. b.b 817 .b 804 .a.b.b 801.ab 813 .b.c 819 a.c 808 .b.b.b 821 a.a.c 807 . a.c 809 .

c 829 .c 827 b.a. ac 834 b.c 844 b.c 823 a.a.a.b 831 .c 833 .c 838 a.c 840 b.c .c 825 a.b 839 a.b 836.a.c 828.c 835 a.a.c 842.a.c 832 .b 843b.a.b 824 .b 830 .a.a.822 .b 826 .b.a.c 837.c 841 b.

c 859 a.845 b.c 850 . b.b 863 b.a.c 861.a.c 867.c 862 a. a.c 865 a.c 860 .c 848 .b.b 852 .b 853 .b.c 858 a. b.c 866 a.b. b.c 854.c 864 b.c 855 .c 847 a.a.c 856 b. a.c .c 846 .c 849 .c 857 .b 851 a.b.

a.c 879 .c 888 .c 875 .a.b. c 874 . b.a.ab 880 .c 889 .c 876 .b 877.c 881.c 887 .b.b 883.b 870 .c 886 .c 871 a.c 885. a.a.b.b 882 a.c 872 bc 873.a.c 878 a. b.b 869 a .b. .b .868 a.a.c 884 . a.b.

b.b 912 .a.890 a. a.b. b.c 909 . 901 .c 903 b. c. c. 904 a.c. 908 b.b 891 . b. 892 . b 911.b 910 .a. c. 907 a. c 894 a b 895 .c.c. 897. b. a.a.c. 902. 898 a. 900 .c . 906 b. a. 896 a. c.a. c. 905 a.b. b. b. a.b 899 . c 893 .

c 924 a.c 925.c 929 .b 933.c 926 a b 927 b. a. a.c 931 a.a.c 932 a.b 930.c 917.c 915 a.c 919 a.b 923 a.c 935. a.a.b 934 .a.c 921. a.c .b 916.913 a.b 918 b. a. b 914.b 920.c 928 b.a.b.b 922 a. a.

b 950.a.b 953 .c 955 .a.a.b 948. a.c 937 a. b.b.b 946.c 949.c 944.c 956 .a.a.b.c 940 a.c 952.a.c 942 . a.c 939.a.b 958 .c 943 . 951 b.b.936 .c 945 a.a.b 938.c . a.c 957 a.b 941 .b 954 a.a.b 947 .a.b.

b 965 . a.c 963.c 969. a.b 964 a.c 973 a.b 961 b.b 975.b 980 a.b 966 a. b.b 979. a.a.b 972 a. a.959 .b 960 .b .c 962. a.b 981.b 976 a.a.c 968 b.b 971.a.b 974 a. b.a.c 978 a.b 977.a.c 970 .b 967 b.

a.b.a.a. a.b 994. a.c 1002 .b 999. a.c 991 a. a.a.c 1003 b.c 1004 a.a.c .c 986. a.c 984 a.b 985.a.b 1000. b.b 990 b.b 997 a. a.b 998.b 993.b 989. a.c 983 b.b 1001 a.b 987.c 988.982.b 992.c 995.b 996.

c 1012.b. 1015.a.c 1010.c 1020.a.b.c 1017.b 1023.b 1018 a. a. b. b.b 1024 .b 1013 .b .c 1014.c 1016 a.a. a.c 1021.a.b 1019 .b 1027.a.1005 b.c. a.c 1009 . a.c 1025.c 1022. a.c 1026.a.a.a.c 1008. a.c 1006 a.c 1007 a. b 1011.

b.b 1029.1028 a.b .c 1030. a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful