medicina SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA

1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului. 2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan b. culoarea sangelui este inchisa c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca 3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala. 4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: a. exteriorizate b. arteriale, venoase, capilare, mixte c. interne, externe, interstitiale. 5. Hemoragia este: a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse. 6. In hemoragiile venoase:

a. sangerarea este difuza b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace c. sangele este de culoare inchisa. 7. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangerarea se face in afara organismului b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa. 8. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp. 9. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp 10. In hemoragiile capilare: a. sangele iese in jet continuu b. sangerarea este difuza c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca. 11. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. : a. 7 litri b. 4-5 litri c. 6 litri

12. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna: a. hematom la nivelul mezenterului b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala c. revarsarea sangelui in vezica urinara. 13. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi: a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu b. fragilitate vasculara c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei. 14. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1.5 litri: a. hemoragie mica b. hemoragie mare c. hemoragie mijlocie. 15. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale": a. hemoragia prin ruptura de anevrism b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

16. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de: a. vasoconstrictie b. anxietate c. lipsa de oxigenare a creierului. 17. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie:

a. sangele din hemoptizie este incoagulabil b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala c. sangele se evacueaza prin varsatura.

18. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii: a. scaderea CO2 din sange si tesuturi b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.

19. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg, cum reactioneaza rinichiul: a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii c. apare insuficienta renala acuta

20. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari: a. pulsul este slab batut, filiform b. pulsul este aritmic c. pulsul este bradicardic, bine batut

21. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva: a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat b. legatura si sutura vaselor c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg

Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia: a. peste pansamentul de la nivelul plagii c. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana: a. vasodilatatie. compresiune digitala pe plan osos 25. invazia apei din tesuturi in circulatie 23. Melena este un scaun: a. pansamentul compresiv c. 26. cresterea diurezei b. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei: a. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena b. fixarea gatului intr-o anumita pozitie b. aplicarea unui garou c. rosu-aprins . dupa oprirea hemoragiei c.22. aplicare atenta a unui garou 24. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului: a. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina b.

febra. transpiratii reci. morfina . 28. ischemia miocardica b. Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt: a. aspect de zat de cafea 27. bradicardie. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu: a. urina este hiperconcentrata. negru ca pacura c. rinichiul functioneaza normal. varsaturi. mentinerea masei circulante in limite normale c. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin: a. nitroglicerina c. anxietate. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina 29. antispastice b. este localizata in hipocondrul drept. frison c. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici: a. iradiaza in membrul inferior si cedeaza la administrare de antispastice c. hipertensiune arteriala 30.b. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara b. dispnee b.

hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie c. tubajul duodenal b. oprirea definitiva a hemoragiei. In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. tulburari de tranzit b. etapa de refacere a fierului b. Nu sunt contraindicate in colica biliara: a. 32. administrarea de opiacee. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. oprirea definitiva a hemoragiei. administrarea de antibiotice c. 34. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne: a. Hemostaza provizorie este: a. Hemostaza spontana este: a. 35. . etapa hematologica c.31. semnul Murphy prezent c. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia c. etapa volemica. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral 33.

insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand tensiunea arteriala scade sub: a. etapa de refacere a fierului c. etapa volemica b. fortral . Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. papaverina b. 39. 140 mm Hg c. morfina 40.36. etapa hematologica 37. hematurie c. 60 mm Hg 38. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste: a. hemoptizie. hematemeza b. La un pacient cu hemoragie. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. 100 mm Hg b. nitroglicerina c.

ulcerul perforat. colica biliara c. 43. VSH crescut b. endoscopia gastrica c. datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie. apare in timpul unui efort de varsatura. 44. . ulcerul stenozant b. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in: a. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric: a. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a. hemoragii oculte. mialgin 41.b. 42. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena c. colebil c. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza b. contine resturi alimentare b. Hemoragia: a. sangele este aerat c.

durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi b. violenta. durere in etajul abdominal superior intensa. 48. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi: a. hipertensiunea arteriala polipnee b. galben citron reprezentat de plasma . colicii biliare c.45. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este: a. cu iradiere in umeri c. colicii renale b. 47. colica biliara c. 46. durere violenta in epigastru b. infarct de miocard. continua. 49. bradicardie. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate b. Simptomele litiazei biliare sunt: a. "ca o lovitura de pumnal". tensiune arteriala normala. durere "lovitura de pumnal". durere in etajul abdominal superior c. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in partea superioara: a. durere in epigastru. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt: a. cu iradiere in spate.

51. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena c. bradicardie c. 50. Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia: a. 52. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. ulcerul aton b. albicios format din leucocite. cancerul gastric c. tendinta la lipotemie in ortostatism. 53. hipertensiune arteriala b. rectocolitele ulcerohemoragice b.c. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera b. hemoroizii. Hematemeza este: . Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. varice esofagiene c. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena 54. traumatismul cailor biliara.

varice esofagiene c. almagel b. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru: a. "abdomen de lemn". la 3-4 ore dupa masa b. explectoratie sanghinolenta c. nu are legatura cu alimentatia. 57. la 30 de minute dupa masa c.a. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este: a. 56. ulcerul gastro-duodenal necomplicat b. scaun sanghinolent 55. 58. meteorismul b. stenoza pilorica. chinidina c. Durerea in ulcerul gastric apare: a. varsatura sanghinolenta b. In ulcerul gastro duodenal se pot administra: a. midocalm. . agitatia extrema c.

63. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu: a. 62. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou: . Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta: a. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie b. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este: a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal b. vedere ca prin ceata. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr % 61. dedesubtul plagii c. are semne clinice caracterizate prin tahicardie. 60. durere la palparea hipocondrului drept c. O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre: a. are semnele caracteristice socului hemoragic. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr % c. ameteli. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr % b. deasupra plagii b. lipotemie c.59. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii.

hipoaciditate a sucului gastric. 64. paloare. semne directe si indirecte b. caldura retrosternala b. Simptomatologia in hemoragia digestiva este: a. greturi. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica b. de culoarea zatului de cafea digerat c. Sangele din hemoptizie este: a. hemoragia digestiva c. hipotensiune arteriala c. varsaturi.a. hiperaciditate a sucului gastric c. aerat. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi: a. varsaturi. 66. cancerul gastric b. senzatia de gadilire a laringelui. gastrita cronica. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare b. ridicarea garoului cat mai incet. . transpiratii reci abundente. hipertensiune arteriala. 67. 65. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie c. de culoare rosu aprins. senzatia de greata. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a.

din cavitatea nazala b. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi c. 69. "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala b. examenul sucului gastric. din caile respiratorii inferioare. cercetarea hemoragiilor oculte.. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi b. Hemoptizia consta in eliminarea de sange: a. durere in epigastru. 72. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura . violenta. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome: a. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt: a. datelor clinice b.68.. transpiratii profunde . examenului radiologic c. 71. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza: a. 70. din stomac c. examenul radiografic b. gastroscopia c. senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este: a.

76. 74. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este: a. punga de gheata pe regiunea epigastrica. garoul este mentinut o ora b. o infectie a colicistului cu E. caldura retrosternala. garoul este mentinut o ora. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este: a.c. garoul este aplicat la extremitatea membrelor. o inflamatie acuta a colecistului c. Colicistita acuta este: a. opiacee. Coli b. spumos b. 75. Hemostaza provizorie este corecta daca: a. alimentatie lichida. repaus la pat. provocarea vomei pentru eliminarea sangelui c. greturi. rosu inchis. hemostatice. sedative b. sedative. o tulburare a motricitatii colecistului. rosu aerat. brun. pauza 2-3 minute c. 73. punga cu gheta pe regiunea epigastrica. Sunt manifestari de incompatibilitate de grup: . 77. rosu neaerat c. repaus la pat. hemostatice. varsaturi. repaus la pat.

grupa AB(IV). cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul b. . hipotensiune c. durerile lombare c. paliditate. Semnele unei hemoragii mari sunt: a. tahicardie si hipertensiune b. Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. bradipnee respiratorie b. plasma primitorului si plasma donatorului. grupa 0(I) b. In metoda Beth-Vincent: a. plasma primitorului si sangele donatorului c. tahipnee. Proba de compatibilitate directa se face intre: a. paliditate. hipotensiune. cianoza. tahicardie.a. 81. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina c. grupa B(III) c. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul. inapetenta. 78. 79. sangele primitorului si sangele donatorului b. 80.

Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi: . Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura. Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura. grupa A(II) b. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele b. aglutina cat si aglutinogenul c. grupa B(III) c. nu exista la cei cu RH pozitiv c. Atunci carei grupe apartine sangele aglutinat: a. exista in ambele situatii. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. 85. grupa 0(I) 84. Aglutinele anti-RH: a. 86. grupa AB(IV) c. grupa 0(I) 83. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul. nu exista la cei nu RH negativ b.82. In metoda Simonin cunoastem: a. grupa A(II) b.

Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare: a. . 88. temperaturi intre 16-18 grade Celsius c. grupa B(III) RH pozitiv. temperaturi sub 16 grade Celsius b. 87. Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine: a. Dupa cat timp se face citirea factorului RH: a.a. dupa 30 de minute b. dupa 20 de minute c. 90. anticoagulant b. 89. pentru delimitarea celor 3 zone. temperaturi in 20-25 grade Celsius. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa b. cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa c. dupa 60 de minute. grupa 0(I) RH pozitiv b. de conservare c. grupa A(II) RH negativ c. Donatorul universal poate deveni "donator universal periculos": a.

91. La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau: a. 20-25 grade Celsius b. 16-18 grade Celsius c. 37 grade Celsius.

92. Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza: a. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului b. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml c. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml.

93. Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect: a. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa b. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida c. spongios, asezata pe peretii flaconului, de culoare galbuie.

94. Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii: a. socul prin arsuri b. anemia hemofilicilor in criza hemoragica c. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice.

95. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare: a. angiocolita acuta

b. fistula biliara c. ciroza hepatica.

96. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv: a. ileus biliar b. dischineziile biliare c. hemocolecistul.

97. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu: a. stenoza pilorica b. cancerul gastric c. litiaza biliara.

98. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel: a. prin microstaza creata de modificari distrofice b. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei c. modifica concentratia colesterolului infectat in bila.

99. Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X: a. calcul de carbonat de calciu b. calculi micsti c. calcul de colesterol.

100. Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi: a. bolnavi astenici b. bolnavi anemici c. bolnavi hipertensivi.

101. Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi, renali cronici este: a. 600 - 1000 ml b. 300 - 600 ml c. 200 - 400 ml.

102. Cantitatea de sange care se poate administra in 24 h la bolnavii cu o inima sanatoasa este: a. 1000 - 1500 ml b. 2000 - 3000 ml c. 750 - 1000 ml.

103. Hematuria: a. apare in cazul incompatibilitatii de grup b. apare in socul hemolitic c. apare la administrarea de sange ce contine alergeni.

104. Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome: a. senzatia de infundare a nasului, hidroree, stranut;

b. rinoree mucopurulenta, eczema; c. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente; 105. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome : a. lacrimare, fotofobie, durere; b. scaderea acuitatii vizuale; c. edem corneean. 106. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi: a. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla; b. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta; c. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini. 107. Inflamatia din bronsita acuta intereseaza: a. tot arborele bronsic ; b. bronhiile mari si mijlocii; c. nu intereseaza frecvent traheea;

108. Bronsita acuta , nu se intilneste in urmatoarele afectiuni: a. pneumonie; b. gripa; c. dilatatia bronhiilor;

109. Bronsita acuta este: a. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii; b. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii;

interesind frecvent traheea. c. 110. 1-5 zile. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin: a. c. 112. tuse. 113. . dureaza 1-2 saptamini. 3-6 zile. faza productive. c. catar rinofaringian. b. codenal. o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. convalescenta. 114. faza de coctiune. faza de cruditate. Bronsita acuta: a. 111. b.c. Faza de cruditate din bronsita acuta dureaza: a. Fazele de evolutie clinica din bronsita acuta sint: a. permanenta sau intermitenta. b. faza de vindecare. insotita de cresterea secretiilor bronsice. calmante ale tusei. Simptomatic. expectorante. c. faza de cruditate. faza de coriza. in faza de coctiune din bronsita acuta se administreaza: a. este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. b. faza de coctiune. are 2 faze de evolutie. 2-3 zile.

Alergia din bronsita cronica: a. astm bronsic. infectia. cauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. cianoza apare precoce.b. b. c. tuse. insotita de cresterea secretiilor bronsice. . actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni. 116. c. c. b. nu face parte din tabloul de bronhopneumatie cronica obtructiva nespecifica . un loc primordial il ocupa: a. Bronsita cronica: a. 119. c. In bronsita cronica: a. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni. 3 ani consecutiv. Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice. c. urmatoarele afectiuni: a. b. 117. b. nu este un factor cauzal. tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an. bolnavul este de obicei afebril. dispneea nu creste progresiv. 118. c. factorii iritanti. astm bronsic. emfizem pulmonar si bronsita cronica. apare la populatia de peste 40de ani( in special barbati) b. emfizem pulmonar si bronsita acuta. este o boala usoara si frecventa. 115. astm bronsic si fibroza pulmonara. alergia. bronsita acuta.

cresterea VEMS. spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. eritemul mucoasei bronsice. relaxare bronsica. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante. c. c. care induc bronhostenoza: a. hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice. procesul este difuz. c. b. se evidentiaza tabloul clinic de BPOC. 122. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor . cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. 123. 121. cu crize paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante. ireversibila a calibrului bronhiilor. b. In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin: a. cresterea debitului ventilator maxim pe minut. . hiposecretia si spasmul. c. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii. care arata ca: a. reducerea generalizata. 124. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin: a. edemul mucoasei bronsice. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. variabila si reversibila a calibrului bronhiilor. Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori. extins si la bronhiolele distale. procesul nu este extins si la bronhiolele distale. hipersecretie de mucus. b. Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica. b. c.120. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. scaderea secretiei de mucus. semne de disfunctie ventilatorie obstructive. b. inflamatia mucoasei bronsice. reducerea generalizata. hipersecretia si spasmul.

nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica. pina la citva minute. 129. Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de : a. polipnee si transpiratii profuse. 127. b. c. nu se administreaza in formele grave. c. urmatoarele caracteristici: a. Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din singele arterial. din cadrul insuficientei respiratorii cornice. . albicioase( perlata). c. complicatie a astmului bronsic are una din . este precedata intotdeauna de crize astmatice. b. b. aparitia sputei viscoase. c. 126. este tratamentul cel mai eficace. b. nu prezinta riscuri. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. administrata pe cale orala. Durata crizei de astm bronsic poate fi : a. In tratamentul astmului bronsic. nu este urmarea infectarii astmului bronsic.125. corticoterapia: a. este constanta. Bronsita astmatiforma. b. de citeva minute sau ore. aparitia cianozei. c. 128. este inconstanta. de citeva secunde . peste 24 de ore. are urmatoarele caracteristici : a.

b. c. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin: a. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon. 131. in insuficienta respiratorie acuta. variabil. Modificarile patologice caracteristice. treptat. cu substante bronho dilatatoare. nu depinde de : . 135. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie. este constanta. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie. brusc. c. c. pot aparea: a. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica. b. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat. nu este o urgenta medicala majora. Simptomatologia in insuficienta acuta. b. este contraindicat. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice.130. in urmatoarele situatii: a. restabilirea permeabilitatii bronsice. este inconstanta. urmareste: a. b. 133. Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica. cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe. interventia de reanimare. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe. insuficientei respiratorii cronice. 132. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie. are urmatoarele caracteristici: a. prin dezobstruare bronsica. c. 134. c. cind domina cresterea oxigenului in singe. b. in singele arterial din cadrul insuficientei respiratorii cronice.

apare: a. cind hipoxemia este redusa. cind apare polipneea. aplicate in insuficienta repiratorie acuta. b. masuri terapeutice speciale. nu comporta: a. c. 140. vaccinare antigripala. Masurile terapeutice generale. Masurile terapeutice speciale. lipsa de oxigen. 138. b. in tratamentul insuficientei respiratorii acute. c. retentia de oxigen. masuri terapeutice adresate cauzei. tahicardia. din cadrul insuficientei respiratorii acute. b. presupun: a. nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta.a. Tratamentul insuficientei respiratorii acute. Encefalopatia respiratorie din cadrul. au urmatoarele caracteristici: a. hipertensiunea arteriala. c. gimnastica respiratorie. c. se adreseaza cauzei. insuficientei respiratorii acute. bradicardia. b.insuficiente respiratorii acute. in insuficienta respiratorie acuta apare: a. cind hipercapnia este pronuntata. c. Ca fenomen compensator. . 139. excesul de oxigen. b. c. 137. nu sint obligatorii. 136. b. masuri terapeutice generale. masuri terapeutice adresate oricarei .

Cauza cea mai frecventa de asfixie. . c. c. c. b. din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute. din insuficienta respiratorie acuta. introducerea policelui in gura bolnavului. la 1-2 zile de la debut. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. b. incepind din ziua a doua: a. exista intotdeauna o discreta infectie rinofaringiana. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. pune in evidenta. b. b. 145. Perioada de stare din pneumonia pneumococica se instaleaza: a. obstruarea cailor aeriene. 143. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos. infectiile respiratorii.141. b. 144. in insuficienta respiratorie acuta. 142. raluri sibilante si ronflante. in sindrom de condensare pulmonara. Examenul fizic in pneumonia pneumococica. o reprezinta: a. pneumotoraxul. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene. se practica: a. b. in zilele premergatoare. c. asezarea bolnavului in decubit dorsal. frison . la citeva ore de la debut: 146. c. numai cind victima nu este constienta.febra( pina la 40 de grade) junghi thoracic. prin intermediul canulei. Respiratia “ gura la nas” . cind nu se poate deschide gura victimei. consta in: a. la mijlocul mandibulei si tragerea in sus. la 3-4 zile de la debut.

c. c. tetraciclina. c. nu afecteaza organismul in intregime. bolnavul prezinta poliurie. 152. vibratii vocale diminuate. . are de obicei o evolutie acuta. este o boala infecto. este provocata de bacilul Koch. interesind cu precadere plaminul. c. in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. b. viteza de sedimentare mult incetinita. apetitul este crescut. b. 149.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. c. 147. In pneumonia pneumococica: a. Antibioticul de electie. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. 148. hipofibrinemie. 151.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. b. temperatura se mentine “ in platou”. c. este provocata de pneumococ. penicilina G. 150. are de obicei o evolutie cronica. pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si secundara.contagioasa. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. b. b. ampicilina. b. leucocitoza cu polinucleoza. Tuberculoza pulmonara are urmatoarele caracteristici: a. afecteaza organismul in intregime.

b. 155. expectoratie si lichid de varsatura gastrica. singe. are de obicei o evolutie acuta. la nivelul pleurei. c. noduli pulmonari. 154. semne clinice constante. contaminarea se realizeaza: a.c. bacilul Koch se se pune in evidenta in: a. Leziunea initiala( primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape intotdeauna : a. 153. leziuni anatomice. c. In cazul tuberculozei pulmonare. 158. b. bacilul Koch se pune in evidenta in: a. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar. c. c. b. In tuberculoza pulmonara. In cazul tuberculozei meningiene. b. lichid cefalorahidian. urina. reactii la tuberculina negative. aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina: a. frecvent pe cale digestiva. Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este: a. la nivelul plaminului. b. expectoratie. pe cale aeriana. 156. la nivelul cordului. . 157. c. lichid cefalo-rahidian.

c. b. 163. durerile toracice. b. 159. limfatica. tusea. infiltrate pulmonare. b. 162. procese laringotraheobronsice. Diseminarea bacilului Koch in tuberculoza secundara este de obicei: a. expectoratia. durerile toracice. 161. hematogena. b. Cauza principala a anginei pectorale este: a.b. Simptomul fuindamental al tuberculozei secundare este: a. bronhogena. 164. generalizat. asimptomatic. intens. c. boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic. c. intotdeauna acut. precizat datorita frisonului unic.Dispneea polipneica din insuficienta respiratorie acuta poate apare in : a. ateroscleroza coronariana. c. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. procese pulmonare si pleurale. coronarita. dispneea. b. In tuberculoza secundara. caverna. Debutul tuberculozei secundare poate fi : a. c. . febra. brusc. 160. b. un caracter particular al perioadei de stare il prezinta: a. c.

administrarea de miofilin. 166. Caracterul durerii din angina pectorala este: a. durerea. b. continuu. intravenos. b. 168. sublingual. arsura sau sufocare”. b. restrictiv. c. 1-2 zile. constrictiv. tusea seaca. 170. nu este insotita de anxietate. Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici: a. citeva ore. 167. c. dispneea. c. Crizele din angina pectorala nu dispar la : a. . iradierile nu sint obligatorii. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare. peros. incetarea cauzelor. Simptomul principal al anginei pectorale este: a. b. 165. 169. b. dureaza peste 15 minute. Durata crizelor din angina pectorala este de : a. administrarea de nitroglicerina. c. b. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza: a. c. citeva minute. ca o” gheara.c. c.

inflamatia miocardului. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele . obstruarea brusca a unei artere coronare. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga. c. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de : a. Cauza principala a infarctului miocardic este: . 175. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii. plosti urinare.171. 172. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de: a. caracterizata prin crize dureroase paroxistice. c. obiecte . scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard. inflamarea in grade variate a unei artere coronare. b. nitroglicerina. b. 173. b. Infarctul miocardic este: a. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare 176. b. c. nitropector. necroza ischemica a unei portiuni din miocard. Ce este dezinfectia? a. c.obstruarea brusca aunei artere carotide. b. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este: a. 174. propanolol. plagi . c. o forma clinica a cardiopatiei ischemice.

ateroscleroza 90 – 95 % . b. o perioada prodromala. cresterea fibrinogenului . scade dupa o luna. c. b. Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este : a. 177. b. de stare si de convalescenta . LHD – ul in infarctul miocardic a. . una de debut. b. c. dureaza 8-10 zile . o perioada prodromala. Febra in infarctul miocardic a. leucocitoza . apare din primele ore. de debut si de convalescenta 178.a. 181. apare la 6 – 12 h dupa debut . o perioada de debut. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc : a. Leucocitoza in infarctul miocardic: a. ramane constanta timp de 1 saptamana. c. cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut. de stare si de convalescenta c. coronarita reumatica . 179. este de obicei moderata. b. aortita luetica . c. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala . 180.

tulburarile de ritm ale inimii . tulburarile de ritm. b.i). b. tuse uscata in prima faza. cardiopatiile valvulare. c. apoi cu sputa spumoasa rozata. b. emotii. se normalizeaza in 3-5 zile. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian . Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de : a. c. in regiunea toracica anterioara. Localizarea durerii in angorul pectoral: a. apare dupa efort. tabagismul. hipertensiunea arteriala . 182. c. c. dureaza 2-3 minute. pana la maxim 20 minute. 184. Manifestarile clinice ale EPA sunt : a. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala 186. un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian. nu dispare la administrare de nitroglicerina . in umarul stang. se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u. aerata . diabetul zaharat. 183. turgescenta jugularelor.b. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt: a. tegumente uscate. . Criza dureroasa din angorul pectoral : a. b. b. mese copiaose . c. palide. 185.

. 187. morfina . glicemie.m. c. ECG) b. prelungirea timpului pana la internarea in spital . In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate : a.v. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata . 191. morfina i. emisiunea de sange. VSH. BPOC. c.c. 190. pozitia trendelenburg . Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in : a. un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita. c. AVC. instituirea regimului igieno-dietetic. i.m. mobilizare precoce. c. b. efectuarea examinarilor (transaminaze.v. Insuficienta cardiaca este : a. b. b. 189. ambele. c. mialgin i. i. se administreaza : a. leucocite. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina . prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor . b. 188. bradipnee. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice . ventilatia mecanica. . radioscopie toracica. Conduita de urgenta in IMA este: a. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic. .

gripa. Miopatia este o boala caracterizata prin: a. toracice si abdominale. 195. hTA . Polimiozita este o: a. introducerea unei pipe Guedel. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin: a. b. c. afectiune caracterizata prin deficit muscular 197. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul. interesând în principal muschii de la radacina membrelor 196. HTP . Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt : a. deficit muscular care apare sau se accentueaza la efort . c. Miotonia este o afectiune de obicei congenitala caracterizata prin: a. mobilitatea globilor oculari. c. deficit muscular cu fatigabilitate musculara care apare sau se accentueaza la efort. c. dificultatea de a decontracta muschii b. absenta pulsului la artera carotida. slabiciune progresiva . 193. inflamatie difuza a muschilor care pot cuprinde tegumente si/sau nervi învecinati b. atrofii musculare bilaterale si simetrice. valvulopatii dobandite si congenitale. pastrarea cunostintei. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt : a. afectiune de obicei congenitala c. 194. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei. oprirea miscarilor respiratorii. b. aspiratia. curatirea orofaringelui.192. b.

„Sindromul cozii de cal” se caracterizeaza prin: a. 20-40 ani b.b. b. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii b. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii c. cu aspect polinevritic. 10-20 ani c. o boala cronica si progresiva 202. slabiciune progresiva . 40-60 ani 201. c. atrofii musculare bilaterale si simetrice c. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia Heine Medine este: a. Sindromul de neuron motor periferic reprezinta: a. tulburari sfincteriene si genitale. . ansamblul de simptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe traiectul sau medular. atrofii si tulburari de sensibilitate. sindrom senzitivo-motor. dificultatea de a decontracta muschii 198. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior b. o boala degenerativa care apare la vârsta adulta 200. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior 199. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior c.Poliomielita anterioara cronica este: a. Scleroza laterala amiotrofica debuteaza între: a. b. bilateral si simetric . paralizia flasca a membrelor inferioare cu reflexe abolite. radicular sau trunchiular. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvii spinarii.

Paralizia faciala este caracterizata prin: a. la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate c. nespecific (vasodilatatoare. . în accidente vasculare cerebrale. Plexitele se caracterizeaza prin: a. stergerea cutelor fruntii de partea bolnava. fracturi de rahis. unor viroze. imposibilitatea de a fluiera. Nevritele se datoresc: a. deficit motor la nivelul degetelor. b. 206. 203. în leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia c. Sindromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare: a. imposibilitatea închiderii complete a ochiului. sindrom senzitivo-motor bilateral si simetric b. Tratamentul paraliziei nervilor este: a. tulburari motorii.c. mielite. deviatia gurii spre partea sanatoasa. consta în Roentgenterapie c. masuri de igiena). formarea unor cavitati în portiunea centrala a maduvii sau a bulbului. în special a policelui b. eventual chirurgical sau ortopedic b. compresiuni (fracturi. unui tratament insuficient c. 207. în primul rând etiologic. senzitive si trofice c. unui proces inflamator local 205. tumori cerebrale si medulare. tumori) sau unor traumatisme ale nervilor b. apare mai ales vara si toamna. paralizia flasca a membrelor inferioare 204. sindrom de neuron motor periferic. scleroza laterala amiotrofica.

iluzii verbale. Gerovital. 2-15 ani b. tonice cardiace. b. Mecopar. b.208. stare depresiva. dezorientare. semne de paralizie faciala. prin tulburari nevrotice: cefalee. administrare de hormoni (foliculina). Vit. vâjâituri în urechi. 10-20 ani 211. hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite. odihna. astenie. forta musculara de obicei diminuata mult b. tranchilizante. regim alimentar bogat în vitamine. b. tulburari de memorie. lent. mai frecvent la femei în perioada de menopauza. B6. anxietate cu idei delirante. c. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: a. Psihoza maniaco-depresiva se manifestata clinic prin: a. Tratamentul aterosclerozei cerebrale consta în: a. ameteli. halucinatii auditive. Ateroscleroza cerebrala debuteaza: a. c. Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin: . semnul Babinski prezent. în jurul vârstei de aproximativ 45 de ani c. Evolutia aterosclerozei dureaza între: a.neuroleptice. accese periodice de manie sau melancolie. absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene 209. vitamine 213. c.tulburari de memorie. insomnie. de atentie. sau prin alterarea acestor doua forme de boala. sarac în substante azotoase. tratament cu antibiotice. 1-2 ani c. 212. 210.

Nefrita acuta. cu soc toxico-septic 215. b. dispozitie trista. organismul se adapteaza mai usor la arsurile de grd IV 218.a. lipsa de imbold în activitate. de aceeasi intensitate b. Gasim flictene cu continut sero-citrin in ? a. vorbeste în soapta. tulburari digestive. aparute drept complicatii în arsura se datoreaza: . idiotie încetinita. hemoragia digestiva. cu soc hipovolemic b. terminatiile din derm sunt distruse c. în arsurile de grd III sunt mai mici decât în arsurile de grd II c. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica : a. embolia pulmonara. in arsurile grd III sunt mai mari decât durerile din arsurile grd II 217. c. arsura de gradul III-IV 216 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt : a. arsura de gradul II c. arsura de gradul I b. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b. tulburari respiratorii sau tulburari psihice. nu se complica c. indispozitie . bronhopneumonie. tulburari în sfera activitatii si vointei 214. aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mâncare. Arsurile de gradul IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat deoarece : a. abatut.

A 0. ser antitetanic 3000 U c. efectuarea tratamentului antisoc înaintea oricarei manevre chirurgicale 222. A. efectuarea tratamentului antisoc. concomitent cu îndepartarea hainelor. dezinfectia tegumentelor si îndepartarea flictenelor c. accidentatii agitati b. A si ser antitetanic 3000 U 221.a. arsii apatici care reactioneaza lent si numai la stimuli puternici c. a treia saptamâna (14-16 zile) . primele zile de la producerea arsurii b.T. primii evacuati spre unitatile sanitare de specialitate vor fi: a. îndepartarea flictenelor si a corpilor straini b. intoxicatiei masive a organismului cu substante toxice resorbite din regiunea arsa b. profunzimii arsurilor 219. În cazul unui accident colectiv.P. socului hipovolemic c. A.T.5 ml b. arsii cu leziuni combinate 220.P. În cazul în care evolutia arsurilor este favorabila. Profilaxia antitetanica în arsuri întinse se face cu: a. In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara consta in: a. se considera perioada optima pentru grefare: a.

dezobstructia cailor respiratorii b. depasind-o în tesut sanatos în profunzime 225. traheostomie 224. escarele se formeaza lent. oricând. La arsii cu leziuni circulare pe membre. excizia partiala a escarelor c. înmultit cu suprafata arsa si greutatea corporala b. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata în primele 3-4 zile unui ars? a. fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua: a. se calculeaza înmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii 226. toate substantele chimice produc acelasi tip de arsuri . care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul. se administreaza câte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa c.c. arsul sa nu fie în soc si sa nu prezinte infectie 223. transformându-se dintr-un grad inferior în grad superior c. actionând si dupa accident. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa. incizii de decompresiune. anestezie a cailor respiratorii superioare. se va practica: a. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului. excizia completa a escarelor b. oxigenoterapie c. Care din caracteristicele de mai jos corespund arsurile produse de baze chimice? a. nu au caracteristici speciale. pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica. escarele de culoare galben bruna ce apar imediat b.

administrarea de substante medicamentoase diuretice b. mobilizarea precoce. asigurarea unei bune stari a tegumenetelor expuse. IV 229. se practica: a. suprimarea presiunii. amoniac 1%. Pentru neutralizarea acizilor în caz de arsuri. bicarbonat de sodiu c. schimbarea pozitiei in pat. asigurarea unei lenjerii corespunzatoare . se produc arsuri de gradul a. local. cloramina. reinterventie chirurgicala 230. toaleta tegumentelor si mentinerea zonelor de spijin maxim pentru a nu leza si alte zone c. starea lenjeriei si mentinerea unei bune nutritii nu prezinta importanta 231. dar este mai usoara decat tratamentul ulceratiei costituite. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila. se vor folosi: a. III c. mentinerea unei bune nutritii b. În cazul electrocutarii. II b. apa oxigenata b. In profilaxia escarelor postoperatorii. apa sterila 228. Ea urmareste: a. ser fiziologic. punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana c.227.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua. suprimarea presiunii de pe ariile cutanate amenintate se poate realiza prin: a.

clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala 235. numai punga cu gheata local 233. aspiratie gastrica b. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange b. Se reintervine chirurgical daca ileusul paralitic postoperator: a. imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea pansamentului asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat 232. c. se face clisma evacuatorie b.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se impune: a. se administreaza purgative si alimentatie semilichida c. complicatie digestiva postoperatorie grava c. In cazul aparitiei in postoperator al ileusului paralitic: a. un incident intraoperator 234. un simplu ileus dinamic pasager b. numai tratament medical cu hemostatice c. se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice. este consecinta unei peritonite c. nu cedeaza la tratament cu miostin . plasarea unui tub de gaze in anus c. se face aspiratie gastrica.b. Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin: a.Meteorismul abdominal postoperator poate fi: a. se alimenteaza bolnavul normal 236. este adinamic b.

embolia pulmonara c. abdomen acut netraumatic c. la persoane obeze. terapia asfixiei. abdomen acut traumatic b. Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale pentru: a. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator: a. terapia socului. edemul pulmonar acut b. narcoza si iritatia peritoneala b.237.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este: a. durerii si administrarea de hemostatice c. durerii si hipercoagulabilitatii b. diabetice. aparitia unui ulcer de stres c. rezolvarea unor aderente sau bride 238. pre -. preoperator b. tromboflebita postoperatorie 240.Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: a. postoperator c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei 239.care prezinta un risc mare cardiovascular . Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective: a. intra – si postoperator 241. administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare 242.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in: a. asfixiei.

decubit lateral stang b.In atelectazia pulmonara postoperatorie tratamentul curativ va urmari: a. antitusive. b. Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia chirurgicala in pozitia: a. combaterea anxietatii golirea preoperatorie a tubului digestiv prin suprimarea alimentatiei si clisma evacuatorie administarea de inhibitori de secretie gastrica 244. indiferent de amploarea interventiei chirurgicale c. Tratamentul profilactic in sindromul Mendelshon consta in: a.Atunci cand se practica interventie chirurgicala pe abdomenul superior si esofag.b. insuficienta respiratorie acuta b. atelectazia pulmonara c. aerosoli. bronchopneumonia 247. decubit ventral 246.In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in: a. antibiotice generale . dezobstructia bronhiilor si antibioterapie b. c. repaus vocal. decubit dorsal c. cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este: a. la hipertensivi 243. sonda de aspiratie gastrica. comprese reci in jurul gatului. la toti cardiacii. administrarea de vitamine si antiinflamatorii 245. golirea preoperatorie a stomacului. calmarea tusei si antibioterapie c.

Colangiografia exploreaza: . tratamentul este chirurgical: a.b. infectarea plagii chirurgicale 250. rezultatul hemoleucogramei b. comprese calde in jurul gatului. antitusive.In abcesul fesier.Ulcerul gastro-duodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului gastro.Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi facut prin: a. antibiotice generale nu necesita tratament medical 248. femeile peste 50 ani b. in faza de colectie c. aparut in postoperator. aerosoli. cand zona este indurate 249. starea generala.duodenal si afecteaza in cel mai mare procent: a. aplicarea sondajului vezical in orice conditii c. consta in: a. septicemia postoperatorie b. barbatii intre 30 si 50 ani c. aplicarea sondajului vezical.Tratamentul profilactic in infectia urinara. in faza de congestie b. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: a. numai daca este indicatie precisa si numai in conditii de asepsie perfecta 251. femeile intre 30 si 50 ani 252. ca si complicatie infectioasa postoperatorie. c. culoarea tegumentelor. repaus vocal. aplicarea de rutina a sondajului vezical b. abcesul fesier c. rezultatul leucogramei 253. sediul durerii c.

traumatisme osoase usoare b. unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen b. dupa hemoragii.a. vezica biliara si caile biliare extrahepatice b.Determinarea grupului sanguin si Rh. numai la bolnavii cu hemoragii 256. la bolnavii care au ureea sanguina crescuta 255.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul: a. numai la bolnavii care necesita transfuzie b. traumatisme abdominale c. unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase . dupa iradieri severe. splenesctomii. aplazie medulara.Se gaseste un numar crescut de trombocite in urmatoarele situatii: a. leucemie acuta 257.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator: a. numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale b. vezica biliara c. la toti bolnavii chirurgicali c. unei septicemia pentru identificarea agentului patogen c.ului este obligatorie: a. la bolnavii internati in serviciu de chirurgie c. colonel 254.

Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal. prezenta aerului in cavitatea peritoneala b. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala c. nici nu se amelioreaza. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale b.sau subcapsulara b. produce leziuni viscerale.La hemoragia interna “in doi timpi”. intereseaza si deschide peretele abdominal b. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie b. daca radiografia abdominala ( pe gol) arata: a.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care: a.258. hemoragia intra. decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin: a. nu arata nici o modificare 261.Cele mai frecvente hemoragii “in doi timpi” sunt cele: a. se externeaza pacientul c. sangele curge liber in abdomen 264. stare generala usor alterata . leziuni parietale 259. durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar.Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis. se administreaza antialgice si se reia alimentatia 260. ale splinei 263. ale ficatului b. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala c. dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal 262. nu intereseaza peretele abdominal c.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin: a. tinut sub observatie si tratament. timpul intai consta in: a. hemoragie interna lenta c. ale pancreasului c. soc sau hemoragie masiva b.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac. nici nu se inrautateste: a.

o inflamatie acuta a peretului colecistic b. tulburari date de parazitozele intraveziculare b. hemoragie interna lenta c.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: a. punctia pneumotoraxului 270. o tulburare a motricitatii veziculei biliare 271. tripsinogen 267.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a. inflamarea pancreasului b. autodigestia pancreasului 268. bolnavii cu ulcer perforat c. amilaza c.Diskineziile biliare reprezinta: a. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice c. bolnavii subponderali b. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi 265.c.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden. disparitia matitatii hepatice. antecedente ulceroase b.Contuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului prin: a. hemoragie “in doi timpi” b. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a. tripsina b. tulburarii ale motricitatii veziculei biliare abdominala pozitiva si prezenta . leziuni parietale 269. adultii obezi 266. caracterul durerii si fenomenele digestive c.Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe: a. tulburari ale cailor biliare c. necrozarea pancreasului c.Colecistita acuta este: a.

in peritoneul liber 276. chirurgical de urgenta 274.272. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat c. in organele din vecinatate b. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive 273. mialgin) 275. sunt: a. ale cailor biliare extra si intra hepatice c.chirurgical c.Colica biliara se instaleaza frecvent: . scaderea Cl+ sanguin.In evolutia sindromului ocluziv. antialgice c. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin 278Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii: a. antialgice majore (morfina. ale colecistului si ale cailor biliare 279. cand orificiul de perforatie este mic si suplu b. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase b.La un pacient cu abdomen acut. scaderea Ca+ 277.Apendicita acuta are un singur tratament: a. ale colecistului b. ducand la soc. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ s ctarea bolnavului.Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a. barbiturice b. la care diagnosticul nu s-a precizat inca. perforatia acoperita c. caracterul durerii. medical b. este contraindicat sa se administreze: a. caracterul durerii si fenomenele digestive c. medico. cresterea K+ si a ureei b.Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe: a. hemoconcentratia c.Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este: a.

avand o durere violenta in epigastru. cu iradiere in hipocondrul drept. inflamatia peretului colecistic b. se intalneste in: a. imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior. lipotimie. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare 283. din cauza nealimentarii la timp b. apendicita acuta c. rasucirea anselor intestinale b. apendicita acuta perforata c.Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului. un proces inflamator al cailor biliare 285.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a. apendice de culoare neagra. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala 286. pancreatita acuta b. ulcer gastro.a. ne gandim la: a. apendice congestionat 284.In evolutia unei apendicite acute. odata cu peritonita plastica localizata c. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic recunoscut 280. ocluzia intestinala b.Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor. formand asa zisul “ abdomen de lemn” . accelerarea pulsului.Daca un bolnav se prezinta in urgenta. peritonita acuta poate aparea: a.Aspectul anatomo. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare b. dupa o masa bogata in legume si fructe c.Un plastron colecistic se poate trata astfel: .verzuie si aspect de “frunza vesteda” c. apendice marit de volum. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala c. paloare. ca o lovitura de pumnal.Volvulus. prezenta unui obstacol in coledoc c. ulcerul duodenal perforat 281.ul intestinal se traduce prin: a.duodenal perforat 282. cu aspect de “limba de clopot” b.

regim alimentar. antibioterapie.Aspectul anatomo. completat cu tratament chirurgical.verzuie si aspect de “frunza vesteda” c. peste 6-8 saptamani. se trateaza medical si. colonului c. se intervine chirurgical b. spitalizati si tratati medical c. antispastice. administrarea antibioticelor si mobilizarea c. combaterea tusei si gimnastica respirator 288. gimnastica respiratorie b.In cazul unui abdomen acut chirurgical.In perforatia urmatorului organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul: a. stomacului b. pozitionarea corespunzatoare. se trateaza medical 293.Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv.patologic al unei apendicite acute gangrenoase: a.Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat: . 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita c. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita 290. tratament medical.Bolnavii suferinzi de colecistita acuta trebuie neaparat: a. se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat: a. spitalizati si operati b. regim alimentar c.Tratamentul in plastronul apendicular consta in: a. interventie chirurgicala de urgenta b. interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a. cu semne de peritonita instalate. dupa “racire” 287. se intervine chirurgical de urgenta c. mobilizarea precoce. veziculei biliare 289. apendice de culoare neagra. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita b. dupa racirea procesului.a. apendice marit de volum cu aspect de “limba de clopot” b. apendice congestionat 292. tratati la domiciliu sub supravegherea medicului de familie 291.

dar a lezat si perforat mai multe organe b. in peritoneu. clisma pentru golirea segmentului de sub ocluzie b. dar nu a lezat nici un organ 294. intestinale functionale 297. deschiderea ulcerului in cavitatea libera peritoneala . de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna b.a. cu genunchii flectati. clisma evacuatorie c. in peritoneu.Plastronul apendicular este: a. intestinale joase c. sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei 299. dar a lezat un organ c. intestinale inalte b.Plagile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt: a. in peritoneu. semisezanda. cele perforante b. de decubit lateral drept sau stang.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: a.In ocluziile intestinale vechi. varsaturile sunt: a. hidratare. cele care intereseaza numai peretele abdominal 300.Prin ulcerul gastro-duodenal intelegem: a. de partea traumatismului c. o tumora maligna apendiculara c.Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia: a. pentru a asigura compresiunea abdomenului 298. o inflamatie a apendicului 295. cele penetrante c. sonda de aspiratie gastrica. fecaloide b. alimentare 296. linistirea pacientului. o peritonita plastica b. bilioase c.Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta in: a.

Tratamentul chirurgical al unei colecistite acute consta in: a. violenta. colecistectomie cu coledocotomie 305. cu evolutie fara complicatii. a leucocitozei. pancreas) c. prezenta unui obstacol in coledoc c. plaga: a. cu prezenta “ abdomenului de lemn” b. este penetranta b. inflamatia acuta a peretului vezicular. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc 306. deschiderea ulcerului intr-un organ plin (ficat. generalizata de la inceput in intreg abdomenul c. a amilazemiei b.Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a: a.In apendicita acuta perforata durerea este: a. colecistectomie b. stomacului si duodenului b. intestinului mezenterial si colonului 303. intereseaza calea biliara sau stomacul c.Daca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric.Coloratia subicterica a sclerelor. uterului c. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a.b. initiala in fosa iliaca dreapta.Colecistita acuta reprezinta: a. spasmul reflex al sfincterului Oddi b. intereseaza numai peretele abdominal 302. tratamentul de baza este medical si in conducerea tratamentului se va tine seama de: a. violenta 304. perforatia peritoneului 301. inflamatia cailor biliare extrahepatice c. a febrei.Intr-o pancreatita acuta. evolutia starii generale. colecistostomie c. brusca. evolutia durerii si posibilitatea de reluare rapida a alimentatiei . coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo-cistic b. dischinezia biliara 307. violenta.

care nu se generalizeaza in tot abdomenul. se face direct interventia chirurgicala 310. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica.Peritonita acuta difuza poate fi secundara patrunderii germenilor prin: a. consta in: a.c. de refacere a starii generale pana la reluarea tranzitului c. montarea unei sonde de aspiratie gastrica. calmarea durerii si reluarea alimentatiei b. prin localizarea procesului infectios la nivelul unui organ cavitar 312. simptomul caracteristic este: a. atitudinea de urgenta consta in: a. dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice.Ingrijirea postoperatorie.Peritonita acuta difuza rezulta din: a. perforarea peritoneului si localizarea procesului infectios la perete c. reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu c. dischinezia biliara 309. sedarea bolnavului si reluarea cat mai rapid a vietii normale 308. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii c. dar este insotita de greturi si varsaturi . ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei 313. secundara ulcerului gastric perforat. colecistita acuta cu calcul prezent si in coledoc c. perforarea unui organ cavitar datorata unui proces patologic sau traumatic b. patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere 311. localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala b.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme.In peritonita acuta. abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica b. datorita caracterului foarte iritant al sucului gastric ajuns in peritoneu.Colecistectomia cu coledocotomie se practica ca tratament chirurgical in: a. colecistita acuta b. durerea extrem de vie in epigastru.

procesul infectios cuprinde tot abdomenul 318. fara un simptom premergator. durerea epigastrica de intensitate medie. cu iradiere in umarul drept. patologic sau traumatic.In ulcerul gastric si duodenal perforat. durere surda in epigastru. cu iradiere in epigastru 315. peritonita genitala . apare o durere vie in epigastru. se reia treptat alimentatia 319. insotita de greturi si varsaturi 314. peritonita apendiculara b. apare brusc o durere vie in tot abdomenul.Peritonita acuta localizata este acea forma a peritonitei in care: a. foarte iritant este: a. urmata de rigiditatea abdomenului “de lemn” b. este caracteristica : a. procesul infectios este localizat in regiunea in care a aparut b. dupa caz. insotita de rigiditatea abdomenului “de lemn” c. durerea extrem de vie in epigastru. sucul gastric c. durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept. se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza.b. coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta. procesul infectios apare la nivelul peretelui abdominal c. lichidul evacuat din intestinul subtire b. si medicatie antiemetica c.Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu. cu o intensitate usor crescuta in hipocondrul drept c. care se generalizeaza in tot abdomenul 316. care se generalizeaza in tot abdomenul.Caractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt: a. dar cu o intesitate mai crescuta la locul aparitiei c. in caz de varsaturi.Peritonita acuta localizata in regiunea pelviana se numeste: a. apare in hipocondrul drept.Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. se iau urmatoarele masuri: a. se administreaza medicatie antiemetica b. generalizandu-se apoi in tot abdomenul b. durerea epigastrica de intensitate deosebita “ca o lovitura de pumnal”. bila 317.

calmarea durerii si combaterea febrei 321. pregatirea pacientului pentru interventia chirurgicala de urgenta c. pelviperitonita 320. volvulus intestinal c. se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale: a. intestinul absoarbe 70% din continutul care circula prin el .La un pacient care prezinta ocluzie intestinala starea generala se altereaza progresiv si sindromul ocluziv este mai putin alarmant in: a. regim alimentar. durerea poate fi combatuta si prin mijloace nefarmacologice. peritonitele acute localizate au tendinta de vindecare daca se aplica un tratament constand in: a. se aplica pansament foarte compresiv c. intestinul absoarbe 90% din continutul care circula prin el c. plastronul colecistic b.Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica.c. sac cu nisip b. punga cu gheata c.De obicei. compresie calda 322. fixat de o fasa compresiva b. se pun deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva 323. aplicate local: a. apendicita acuta 324. iar dupa “racire” interventie chirurgicala b.La alterarea starii generale din ocluzia intestinala un rol determinant il au tulburarile de hemodinamica deoarece: a. intestinul absoarbe doar 10-20% din continutul intestinal b. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra. tumora intestinala b. antibioterapie.Urmatoarele afectiuni pot fi considerate peritonite acute localizate: a.In colecistita acuta. carcinomatoza peritoneala 325. colecistita acuta c. nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale. repaos la pat.

proces supurativ al pancreasului 329. repaos la pat. cauza care a determinat ocluzia c. sangerare peritoneala c. volvulus intestinal b. colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate. analgetice. ora ultimei mese b. a lezat si perforat unul sau mai multe organe c. dar a lezat unul sau mai multe organe 331.Forma edematoasa a pancreatitei acute se caracterizeaza prin: a.Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a. insotita de febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este produsa de: a.In vederea interventiei chirurgicale la un bolnav cu ocluzie intestinala este foarte bine sa se cunoasca: a. antispastice.Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in: a. pregatire pentru interventia chirurgicala 328. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei sub presiunea hematomului b. colecistita acuta b. recoltarea probelor de sange.326. dar nu a lezat nici un organ b. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic 330. tubaj duodenal. tumora abdominala . calmarea durerii. combaterea infectiei. perfuzie. morfina. regim alimentar hidric. nu a penetrat peritoneul. antiemetice b. a penetrat in peritoneu. punga cu gheata si interventie chirurgicala c.Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic: a.Durerea intensa. cresterea in volum a pancreasului c. apendicita acuta subhepatica c.Ocluziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci : a. edemul sfincterului Oddi b. de cand s-a instalat ocluzia 332. pancreatita acuta 327. calmarea varsaturilor. tumora intestinala maligna c.

coproculturi.Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent : a. ecografie abdominala . incheierea o data cu limitarea focarului . prin mijloace fizice si chimice. metode fizice.Sterilizarea urmareste : a. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului . inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale 337.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin : a. c. indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern. efectuarea de catre medicul de familie . 335. b. chimice si mecanice. prin mijloace fizice. c. c. b. b. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern. c. RBW.pulmonar.Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a. 336. distrugerea agentilor patogeni din profunzime. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala. examene clinice .333. rx. chimice si biologice . . neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul. b.Dezinfectia urmareste : a. 334.

angine: rosii . 338. c. tahicardie. albe . cefalee. c. c. febra moderata. ulceroase. stafilococul auriu. b.Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin : a.Din punct de vedere clinic.Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de : a. frecvent. ca forma a anginei streptococice. streptococul alfa hemolitic din grupa B. ambele raspunsuri sunt corecte . streptococul beta-hemolitic din grupa A. penicilina . b.Eruptia in scarlatina este: .Angina ulceronecrotica. cu mult mai rar. 341. metode genetice . c.Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : a. eruptie fugace . angine : rosii . tetraciclina si cloramfenicol. b.b. niciodata. 342. c. angine : rosii. febra mare. 340. c. anginele se clasifica astfel: a. angina. b. albe. b. se intalneste : a. 339. varsaturi. 343. febra. varsaturi. doxiciclina. necrotice. angina. angina.

Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a. c.Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea : a. fata anterioara a toracelui si abdomen. streptococci beta –hemolitici. veziculara . 347. c. b. la domiciliu . Koplik – roseata difuza a mucoasei bucale. Masca Filatov.hemolitici. 348. rujeola. b. 346. respectand fata. 345. c. c. (dunga b. b. b.Copilul cu scarlatina este tratat: a. cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal. c. micropapuloasa. va sugereaza : a.a. b. streptococilor alfa. aspra la pipait. de catre medical scolar. catifelata la pipait. semnul Pastia si ciclul lingual. .Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi. 344. obligatoriu in spital de catre medical specialist . o dunga alba pe gingii Appert). membre superioare. varicela.Exantemul scarlatinos apare mai intai : a. micropapuloasa. Grozovici – Pastia. pe gat si torace. scarlatina .

b. septice. postinfectioase. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior . rosie. rosie inchis. c. b. crup. 351. toxice. smeurie. limba saburala.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici: a. febrei.Angina din scarlatina are urmatoarele caractere: a. c. 350. c. b.In scarlatina.c.Complicatiile scarlatinei pot fi: a. limba smeurie. b. eritematoasa difuza. lucioasa. 349. c. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta. imunitate. poliartrite.Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. reliefare a papilelor fungiforme. poliadenopatiei occipitale 352. sangerande. cu false membrane aderente care se refac rapid. nici una dintre afirmatii nu este corecta . . rar ulcero-necrotica . cefaleeei si durerilor la deglutitie. b. efect teratogen. suprainfectii bacteriene. c. febrei.hemolitic grupa A. febrei si catarului respirator . test de: a. 353. rosie sau eritemato-pultacee. encefalita. extensive la pilieri. testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick. alergie . lueta.

este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana. c. c. in a treia zi dupa ce eruptia paleste. b. pe frunte si obraji . 3-6 zile. nu lasa urme. patognomonic in rujeola. este lipsita de importanta . da descuamatie furfuracee precoce.Evolutia eruptiei in rujeola : a. 357. c. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale .Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a. 14-21 zile 355. gat – torace. . fata – dupa urechi. b. in prima zi de eruptie .Importanta rubeolei este data de : a. b. dispare: a. c. 8-11 zile. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina .Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a. b. In rujeola. c. complicatiile toxice. 359. 358. in lambouri tardive. b. perioada de incubatie dureaza : a. membre 356. este normala. in perioada de convalescenta .354. septice postinfectioase . b.Semnul Koplick.

vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apare in : a. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in : . maculopapuloasa. lunar.Incubatia in rubeola dureaza : a. macule mici de culoare roz. nominal . 1-2 saptamani. c. scarlatina 363. c. 2-3 saptamani.Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze: a. b.Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza : a. rujeola. numeric. evolutia asimptomatica . 360. varicela.Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici : a. rujeola. b. eruptia cu aspect polimorf: macule. nominal . 365. c. rubeola. in 24 ore de la depistare. cu tendinte la confluente . micropapuloasa. c. 1 saptamana . fara tendinte la confluente. b. 362. b. trimestrial.c. b. 364.. papule. scarlatina. 361. In perioada de stare. cu fond congestiv . c.

rubeola. varicela. scarlatina. varicela. b. c. c. aspect “facies plans”. apar in : a. b. pojar. c. parotidita epidemica. Eruptia este pruriginoasa in : a. b. c.a. Semnele catarale respiratorii : rinita. omul bolnav cu forme tipice si atipice. injectie conjunctivala. sursa de infectie este : a. cefalee si jena in lojile parotidiene apare in: a.Tabloul clinic cu debut relativ brusc. spondiloza cervicala. 370. 367. rubeola. raguseala. 368. varsat. angina. tuse. c. purtatorii faringieni de streptococ . subfebrilitate. rujeola. febra.In tusea convulsiva. b. rubeola. animalele. oreion. b. . Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. 369. 366. tuse convulsiva. b.

vara. hepatita acuta virala. b.care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si postinfectioasa. Tablou clinic cu varsaturi. in primul an de scoala.Meningita pneumococica detine prioritatea ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. Primovaccinarea in poliomielita consta in doua administrari orale. b. scarlatina. toxiinfectia alimentara. 374. hepatita acuta virala. b. nou-nascut si sugar . defineste : a. adulti peste 40 ani. 371. rubeola. 373. maturitate. c. A treia vaccinare pentru poliomielita se face : a. 375. b.toamna. c. . apare in : a. iarna-primavara. colici abdominale. Sindromul encefalitic . in lunile de : a. c. scaune diareice.c. toamna – iarna . c.o inmanunchere de semne si simptome. c. b. liceu. copii. la 2 luni interval. toxiinfectie alimentara. 372. encefalita.

tetanos. c. c. om si animal. mucopiosanguinolente.Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru : a. c. 5grade C. b. 380. apar in : a. c. 379. b. cu aspect omogen. b. stare toxica. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de : a. febra tifoida.376. in egala masura. apare in: a. 381. peritonita. digestiva. Febra tifoida se transmite pe cale : a. c. b. 378. abundente. sallmonela. subliniaza sindromul clinic din : a. moi. holera. Scaunele diareice verzi ca in “ zeama de mazare”. b. lichide. omogene. -10 grade C. . Scaune numeroase. parenterala. de culoare galben verzui. tenesme si uneori febra. -5grade C. animal. dizenterie. aerogena. om. sallmoneloza. 377. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente.

385. Solul. b. 386. 382. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. digestive. parenterala. obiectele contaminate. leziuni ale tegumentelor. c. mijlocesc patrunderea sporilor prin: a. mustele. . 383. aerogen. b. 3 coproculturi. 384. c. 1 coprocultura. mainile murdare. Calea de transmitere a dizenteriei este: a. anatoxina tetanica. dizenterie. Rol primar in transmiterea dizenteriei il au: a. hepatita virala. fecal-orala. b. praful. c. aerogena. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu: a. este obligatoriu controlul.b. c. colectivitati de copii. 5 coproculturi. anatoxia difterica. prin recoltarea de : a. c. c. b. b. contaminarea hainelor.. dupa tratament. verorab.

Foley. b. de necessitate. tetanos. c. Sonda endotraheala. dizenterie. cu “trismus” precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru : a. 391. Debutul. b. c. “Rasul sardonic” apare in : a. 389.Stadiul compensat se caracterizeza prin: a. in scop profilactic. hepatomegalie. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este: a. c.387. b. scarlatina. scarlatina. simptomele nu sunt evidente. hipersplenism. c. tetanos. b. Blackmore. nu este absolut necesar c. rujeola. de obicei lent. 390.Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt: . obligatoriu atunci când banuim o leziune mai importanta 393. obligatoriu b. Legaturile vasculare de varice esofagiene se fac: a.Examenul radiologic într-o entorsa este: a. cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare. c. 388. 392. b.

Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava: a.Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna: a. articulatia scapulo-humerala b. hidrartroze b. articulatia de dedesuptul zonei fracturate c. fracturi complete si incomplete 400. fracturi prin îndoire si rasucire b. mai importante decât cele din entorse b.. compresiunile vasculare si nervoase c. deformarea regiunii si impotenta functionala 398. se administreaza analgetice majore b. articulatia coxo-femurala c.. articulatia cotului 399.Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de producere: a. se administreaza sedative 395. dar si complicatiilepot avea urmari grave: a. hemartroze.Prin fractura deschisa se întelege: .Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii: a.a. fractura în „lemn verde” b. nu se produc leziuni articulare 394. articulatia de deasupra zonei fracturate b.Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la: a. fractura diafizei peroneului 397 In cursul unei luxatii urmatoarele simptome. mai putin importante decât cele din entorse c. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate 396. fracturi închise si deschise c. se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala c. luxatia deschisa a cotului c.

Fractura cominutiva reprezinta a. splinei c. socul traumatic si hemoragic c. fractura în „lemn verde” c. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os a. la spital se I-au urmatoarele masuri: a. echimozele si hematomul b. se pune diagnostic clinic si radiologic se face anestezie generala . leziuni pulmonare cu pneumotorax b. rinichiului.Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu cele închise sunt: a. leziuni pulmonare cu hemotorax 406.Ccare din fracturile de mai jos este mai grava: a. durerea în punct fix.În cazul unei fracturi fara deplasare. fractura acoperita de piele. fractura în „vârf de clarinet” b.In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente: a. fractura de col femural b. care se accentueaza când miscam fragmentele osoase c. b. rupturi ale ficatului.Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar: a. fractura prin înfundare 403.dar cu leziuni masive a muschilor. embolii pulmonare si cerebrale b. fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului c. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale c. deformarea regiunii 405. procesele septice de osteita sau osteomielita 402.a. fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul 401. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru b. fractura oaselor gambei 407. tendoanelor si vaselor b. fracturi multiple ale oaselor c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os 404.

agenti ionizanti b. raze gama 411.Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a. inocularea veninului de sarpe . plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 412.Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de reducere chirurgicala la: a.Rabia se poate transmite prin: a.. întepaturi ale unor inserte b. In cazul muscaturilor de sarpe si întepaturilor de insecte veninoase se practica urmatoarele manevre: a. focarul de fractura si articulatia de dedesupt c. articulatia de deasupra si dedesuptul focarului de fractura 409. fractura de olecran 410. plaga prin întepare. fractura de rotula b. plagi ale tegumentelor b. prin muscatura c.c. aplicarea garoului deasupra leziunii c. fractura de humerus c.Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici? a. numai focarul de fractura b. se asigura reducerea fracturii 408. taiere. plagi muscate de animale c. plagi produse în ziua respectiva b. plagi care patrund în cavitatile naturale c. incizia si excizia tesutului cutanat în zona lezata b. plagi produse sub 6-8 ore c. plaga prin caldura. administrare de antivenin 414. acizi. plaga produsa de frig.Prin plagi perforante intelegem: a.. Prin plagi recente intelegem: a. plagi produse în ultimele 48 ore 413.

fara ca el sa fie mobilizat b. este contraindicata iesirea din salon 421. c. saltele din material plastic . bronhopneumonii c. fixare cu basma (capelina) 418.415. compartimentate. pleurezii 420. fixare cu leucoplast b. pneumonii hipostatice b. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator 419.. fixare cu plasa autoadeziva c.Bolnavii imobilizati la pat vor fi scosi la aer liber (terasa. plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane c. pozitiei incorecte b. plagi cu hemoragie mare b.. plagi cu leziuni osteo-articulare 416. în carucioare rulante c. plagile recente plagile care secreta abundent tromboflebite 417.Pentru prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati carora nu le este permisa mici o miscare se vor folosi: a.Atrofierea muschilor si scaderea tonusului în general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita: a.Ventilatia dificila a plamânilor la bolnavul imobilizat timp îndelungat poate produce: a. din cauza imobilizarii îndelungate c. antidecubit c.. saltele pneumatice. saltele pneumatice b.Aplicarea unui pansament umed este indicata in: a.Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in urmatoarele situatii: a. patului. b.Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a. balcon) cu ajutorul: a.

cefalee. a 20 UI insulina rapida 426. a. convulsii tonico-clonice c. tulburari de cunostinta (coma calma) b. Rehidratarea pacientului în coma diabetica va începe cu administrarea de: Manitol 20% în perfuzie lenta (30 – 60 min) b. anxietate 424. consum de alcool 423. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome: astenie. consta în: a. scaderea clorului sanguin c. diplopie. atunci când diferentierea hipoglicemica si coma diabetica este greu de facut. efort fizic prelungit b. oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina c. a. deshidratare globala. respiratie Kussmaul.422. recoltarea probelor de laborator c.v. clorului si sodiului sanguine 427. pierderea monoculara sau binoculara a vederii 425. somnolenta – coma b. ser fiziologic – 1000 ml în primele 20 de minute . Tulburarile electrolitice care se produc în coma diabetica sunt: cresterea ph-ului sanguin b.Coma diabetica poate fi declansata de: a. a. agitatie psihomotorie c. scaderea potasiului. administrarea i. administrarea de 20 – 30 ml glucoza hipertonica dintre coma b. Primul gest terapeutic.Semnele majore din coma diabetica sunt: a.

respiratie Cheyne-Stockes c. mialgin 432. soc ireversibil c. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: perturbarea metabolismului glucidic . xilina 0. în frigider la temperatura de +2 . soc compensat. a. a. glicemia a scazut sub 300 mg% 429. ser glucozat 5% 428. soc decompensat.c. Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt: polipnee cu expiratie prelungita si tiraj b. In coma diabetica se pot administra solutii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina atunci când: a. soc decompensat. provocata de bronhoconstrictie 431.+70 c. coma b. a. coma 433. crize de dispnee cu respiratie suieratoare. Insulina trebuie pastrata: la temperatura camerei b. apar primele semne de constiinta b. se înregistreaza cresterea rezervei alcaline c. Combaterea durerii în soc se face cu: medicamente indicate de medic b. a.5 – 1% c. a. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: soc compensat. ambele variante sunt corecte 430.

Cauza asa-numitei “sângerari în propriile tesuturi” în cadrul socului traumatic este: a. Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza: a. a. insuficientei relative de insulina c. administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata în 300 ml apa c. vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta c. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic b. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc 438. a.b. de glucoza 33% 435. cresterea nivelului glicemiei postprandiale c. Proba hiperglicemiei provocate se face prin: administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata în 300 ml apa b. distrugerii pancreasului b. hemoragia intratisulara 436. perturbarea metabolismului mineral 434. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic 437. ridica tonusul bolnavului b. 30% din masa circulanta c. agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea c. Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea urmatoarele efecte: a. insuficientei absolute sau relative de insulina în organism .v. administrarea i. Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute când pierderile depasesc: 20% din masa circulanta b.

b. Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica: a. c. Uremia este stadiul terminal al : a. regiunea lombara. colicii renale.439. c. . colica renala. combinatii diferite ale unor dovezi clinice. b. 440. c. 443. in unitatile sanitare cu paturi . la locul de munca. c. insuficientei renale cronice . preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului .Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. preveni transmiteriea infectiilor. preveni transmiterea infectiilor nozocomiale . b. includ: a. 441. regiunea suprapubiana. 444. b. radiologice si de laborator . Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a : a. insuficienta renala. insuficientei renale cronice.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie. pe cale aerogena. Sediul durerii in colica renala se afla in: a. insuficientei renale acute . 442. b. ca infectie nozocomiala. examen radiologic. . infectia urinara. c. regiunea toracala. examen de sputa.

446. .b. b. pe 1/3 inferioara a sternului. b. b. c. densitatea urinei oscileaza intre : a. b. disuria . pielonefritei acute. c. c. c. 445. diureticele se vor administra: a. inainte de corectarea volemiei. dupa administrarea de vasodilatatoare. pe coaste. c. spre apendicele xifoid. 448. in stanga sternului 449. pielonefritei cronice . Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. c. 1017-1020 . 447. nu poate exercita nici o alta activitate poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea profesionala poate participa la actiuni de reclama si publicitate . In insuficienta renala acuta. 1010-1011. poliuria.Asistentul medical: a. nicturia . b. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. dupa corectarea volemiei. 1015-1017 .In faza de izostenurie.

450. pacientii imobilizati la pat 453.Protectia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesionala se realizeza de catre: a. c. nu este prestator de servicii b. prin societatile de asigurari c. conditie sociala sau economica c. este prestator de servicii c. echipei medicale b. de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este prezent si medicul sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical. poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii. pacientii mai tineri b. proceduri insuficient validate pa plan stiintific sau medical 454. familiei c. indiferent de vârsta. publicatiilor stiintifice 451.Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism: a. fiecare asistent medical prin societatile de asigurari b. nu este necesara protectiaasistentului medical . b. toti pacientii. indiferent de persoana. locul sau situatia în care se gaseste 452.Asistentul medical are obligatia: a. angajator.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite: a.Asistentul medical: a.

dupa absolvirea scolii postliceale sanitare b. b.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea: a.Daunele provocate pacientului prin nerespectarea prevederilor Or. prin concurs. institutiei. protozoare. de doua ori pe an c. presedinte.MSF. ori de câte ori este nevoie 458. individuala. anual b. un secretar c.455. . toti. b.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din: a.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizeaza: a. fungi) pot produce infectii nosocomiale? a. Care din agentii patogeni (bacterii. presedinte.. al municipiului Bucuresti se organizeaza: a. presedinte.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din România se întruneste: a. . potrivir legii 456. virusuri. judetean. 4 vicepresedinti. nici unul. 460. numai bacteriile. un secretar b. dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica c. 2 vicepresedinti. la nivel natioanal. o data la 4 ani 457.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România. o data la 3 ani c. o data la 2 ani b. c. 3 vicepresedinti. un secretar 459.

Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de: a. torecan tablete c.c. In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile. metroragie. acestea pot fi combatute prin administrare de: a. scaderea in greutate. 465. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice 462. Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste: a.individuala sau dupa caz a institutiei. sedative c. emetiral supozitoare. menoragie b. melena c. Un pacient cu hemoragie prezinta: a. In colecistita acuta apare urmatorul tablou clinic: a. 464. febra c. plegomazin fiole b. tahicardie . metaclopramid. hemisuccinat de hidrocortizon b. antibiotice. 461. 463. durere in hipocondrul drept b.

466. debut violent b. cresterea cantitatii de CO2 in sange. contractura abdominala c. antialgice.b. resorbtie cu procese aderentiale b. . meteorism intestinal. tahipnee c. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata. purgative b. morfina c. Abcesul sufrenic poate evolua spre: a. Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita: a. 468. 467. 469. Este contraindicata efectuarea examenului radiologic cu sulfat de bariu in: a. Nu se pot administra in ulcerul perforat: a. ocluzie intestinala c. ulcerul gastric perforat c. gastrita cronica b. hemoragie digestiva.

refacerea masei circulante b. combaterea varsaturilor c. calmarea durerii. rectoragie . Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. In colica biliara conduita de urgenta consta in: a. Urmatoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat: a. hipertensiune c. regim alimentar. puls rapid b. treimea distala a esofagului c. calmarea durerii cu morfina 471. contractura abdominala. repaus la pat. monitorizarea functiilor vitale c. examinarea morfo-functionala a rinichiului. corectarea echlibrului hidro-electrolitic b. stomac. 474. administrare de antibiotice. transpiratii reci. repaus digestiv. antispastice. Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragiile ce provin din: a. facies anxios. senzatia de sete accentuata.470. treimea distala a colonului b. Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta: a. dureri puternice in epigastru. 473. hematemeza b. 472.

In cazul ulcerului gastro-duodenal pot aparea urmatoarele complicatii: . 476. dilatarea paralitica. soc de garou b. gangrena membrului c. cu scaderea brusca a tensiunii arteriale b. navalirea sangelui central in zona de desubtul garoului la scoaterea acestuia. hematemeza b. zatului de cafea digerat c. In segmentul de de sub garou se produce: a. rosu inchis cu resturi alimentare b. lezarea vaselor compresate c. melena c. lezarea vaselor compresate. 477. 478. Un garou aplicat in cazul unei hemoragii arteriale poate produce: a.c. Sangele din hemoragia digestiva are culoarea: a. hemoptizie 479. rosu aprins. Hemoragia digestiva se manifesta prin: a. aerat. melena 475.

stenoza c. Durerea in ulcerul gastro-duodenal are urmatoarele caracteristici: a. are periodicitate. . cancerul gastric. 481. acut c. antispastice.a. sindromul Zollinger-Ellison. perforatia b. 480. antialgice si antibiotice c. cronic b. apare la 2-4 ore dupa masa. Ulcerul gastroduodenal poate fi: a. gastrita cronica. 483. nu are importanta 482. apare inainte de masa. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastroduodenal se face cu urmatoarele afectiuni: a. In colicistita acuta se pot administra: a. antibiotice si mialgin. in faza de inceput a ulcerului c. hemoragii digestive superioare. antispastice si morfina b. sindromul Zollinger-Ellison c. colecistita cronica b. este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul costal b.

transportul necorespunzator al sangelui. Factorii care pot altera sangele conservat sunt: a. 487. Aglutinele anti-RH: a. 486. Proba Jeanbrau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului: . 0(I) RH pozitiv. 488. diminuarea intr-un timp scurt a cantitatii de sange c. scaderea pulsului b.484. B(III) RH negativ c. 485. temperatura peste 8 grade Celsius c. Tulburarile care apar in cazul unei hemoragii mari pot fi: a. AB(IV) RH pozitiv b. nu exista la cei cu RH negativ c. Un accidentat care are grupa AB(IV) RH pozitiv poate primi sangei: a. temperatura de plus 4 grade . socul hemoragic. exista si la cei cu RH negativ si RH pozitiv. exista in mod normal la persoanele cu RH pozitiv b. cresterea tensiunii arteriale.plus 8 grade Celsius b.

o zona galben-citrin clara b. o zona mijlocie de culoare albicioasa c. 489. . daca se constata o aglutinare oricat de mica b. determinarea grupei sanguine si a RH-ului primitorului b. Etapele efectuarii unei transfuzii sunt: a.Aspectul sangelui din flacon in cazul in care este infectat arata : a. plasma are aspect laptos. daca se constata o omogenitate perfecta c.a. Cand am primit de la Centrul de Transfuzii sangele izogrup si RH cu cel al primitorului trebuie sa : a. zonele prezente sunt : a. daca se constata aparitia de mici grunji. 491. efectuam proba de compatibilitate Jeanbrau c. plasma are culoare rosiatica b. nu sunt necesare aceste etape. verificam grupa de sange si RH-ul flaconului de sange. verificarea flaconului si a valabilitatii sangelui c. La o punga de sange bun de transfuzat. o zona de aspect laptos. controlam intergritatea flaconului si sa facem transfuzia b. flocoane mari de fibrina. 492. aparitia de cheaguri si grunji c. 490.

Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: a. determinarea grupei b. lipirea peretelui venei pe bizoul acului b. proba de compatibilitate Oehlecker. sangele conservat tinut la temperaturi intre 4 . un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei b. donatorii pot fi controlati c. 495. spasmul venos care poate sa apara in timpul socului c. Avantajele transfuziei indirecte sunt: a. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor din alta grupa c. 497. poate fi realizata in autosanitara pe timpul transportului b. 496. prin conservare sangele isi pierde proprietatile initiale. 494.493. Pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. calcul coledocian . proba de compatibilitate pe lama c. La transfuzarea plasmei lichide nu sunt necesare urmatoarele etape: a.8 grade Celsius. presiunea venoasa marita. Urmatoarele motive pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a.

501. tratarea corecta a bolilor de nutritie b. Melena este un scaun cu sange: a. tratarea corecta a infectiilor biliare si intestinale c. piocolicistita). Profilaxia litiazei biliare presupune: a. nisa neregulata cu baza nodulara c.. infarctul de mezenter. hidrops vezicular c. negru ca pacura c. convergenta pliurilor pana in apropierea nisei b. complicatii cu infectie (colicistita acuta. urat mirositor.b. pancreatita acuta c. angiocolita acuta b. retractia curburii mici. Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt: a. 500. . 498. Complicatiile cele mai frecvente intalnite in litiaza biliara sunt: a. tratarea corecta a afectiunilor de la nivelul pilorului si a inflamatiilor piloroduonale. rosu-aprins b. 499.

Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu: a. ulcerul perforat b. cancerul cailor biliare b. ulcerul gatro-duodenal b. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii: a. hemoragii repetate. modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate c. dischineziile biliare. 506. oditele stenozante . Dereglarea metabolismului hepatic poate determina: a.502. 505. angiocolita acuta c. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide. 504. stenoza functionala c. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol b. Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut cu: a. de mediu. de teren c. endocrini b. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt: a. 503.

soc prin arsuri b. Masa trombocitara va fi folosita in: . ocluzii intestinale. 508. soc traumatic c. Albumina umana este indicata in: a. infarctul mezenteric c. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni: a. 511. anemiile uremicilor. peritonita. soc post operator.c. anemii post infectioase c. anemiile din aplaziile medulare. bolnavi neoplazici. anemiile din aplazii medulare 509. oditele stenozante. arsilor b. pleurizii b. Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu: a. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni: a. pancreatita acuta hemoragica. 510. bolnavi cirotici c. ulcerul gastro-duodenal perforat b. 507.

Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii: a. soc traumatic. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. 515. trombocitopenii cu fenomene hemoragice b. socul hemolitic posttransfuzional. edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange c. hipertensivi. socul hemolitic. urticaria. aplazii medulare. leucemii acute si cronice c. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de: a. icterul postransfuzional c. transfuzia cu sange infectat c. insuficienta hepato-renala b. febra. emfizem pulmonar. administrarea de sange care contine alergeni. hematuria masiva. embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii b. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt : a. 512. transmiterea unei boli infectioase b. soc post operator. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH b.a. boli infectioase c. tromboze venoase. . 513. cefaleea. 514.

tumefiere. b. paloare. b. otalgie . corpi straini neanimati (inerti). b. hipertensiune arteriala. c. b. . corpi straini animati (vii). corpi straini endogeni. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C. eczema si ragade perinariene. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct. excoriatii sau plagi ale conductului . cianoza. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme: a.516. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia urmatoarelor simptome: a. tegument infiltrat. puls rapid. 520. lacrimare. senzatii de infundare a urechii. agitatie. rinoree mucopurulenta. c. 517. 518. Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi: a. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin: a. aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 3-10 minute. hidroree. c. 519. c. stranut. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta : a. hipotensiune c. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata b. secretie sanghinolenta.

Infarctul miocardic : a. disfagie. c. prezinta hipercolesterolemie.521. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog. b. b. se instileaza epitelizante si dezinfectante. cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani. diabet sau hipertensiune arteriala. cu ajutorul acelor de corpi straini . cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine . c. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel: a. 524. cianoza. 526. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon. agitatie. sunt sedentari. c. 525. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome: a. tiraj. b. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani. pansarea ochiului. tuse spasmodica. c. In infarcul miocardic perioada prodromala: . durere la deglutitie. 522. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene b. mari fumatori. cornaj. obezi. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani. c. dispnee. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda: a. 523. suprasolicitati psihic . Bolanavii cu infarct miocardic de obicei : a. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale. b.

adeseori in repaus sau somn. c.a. este de intensitate neobisnuit de mare . de cele mai multe ori lipseste. debutul fiind brusc. b. 531. are sediul si iradierea similare durerii anginoase. hipertensiunea. o tahicardie paroxistica. c. intotdeauna dupa o masa copioasa . dureaza 3-5 zile. este cea mai critica. b. b. preceda uneori. Durerea in infarctul miocardic : a. Perioada prodramala din infarctul miocardic. rareori dupa o hemoragie severa. c. brutal.cu cateva ore instalarea infarctului. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt: a. 527. c. febra. b. Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru : a. apare : a. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos. dureaza mai multe saptamani chiar luni. Perioada de debut in infarcul miocardic: a. o emotie puternica . rareori dupa efort. evidentierea unor zgomote cardiace . 530. durerea si hipotensiunea 529. c. . b. apare dupa efort . 528.

533. anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase. b. c. o durata de 4 – 5 saptamani . dureaza 10 – 20 minute. anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase. b. se calmeaza prin administrare de nitrati . Durerea din infarctul miocardic: a. disparitia febrei. aparitia durerii moderate precordiale. accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor. clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca. Angorul pectoral se caraceterizeaza prin : . zbucium si senzatie de moarte iminenta. 537. c. Durerea in infarctul miocardic : a. cedeaza la opiacee. Examenul de laborator in infarctul miocardic arata: a. b. b. agitatie. se calmeaza prin repaus . normalizarea TA . dureaza mai multe ore si uneori chiar zile . c. precizarea fazei evolutive si a localizarii. 532. confirmarea diagnosticului . 536. Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin : a. scaderea fibrinogenului. b. leucocitoza. Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza: a. 534. 535.b. asteniei. se insoteste de o stare de mare anxietate. c. c. c.

apare in timpul efortului . 539. arteroscleroza coronariana b. localizate de cele mai multe ori inapoia sternului. b. cu un singur deget . 540. in maxilarul inferior. c. poate lua aspectul de arsura. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala .a. crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete . hipocondrul drept. c. In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice : a. b. stenoza aortica. mai rar pana la 10 -15 minute . spre umarul drept. de presiune. coronarita reumatismala. Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt : a. bratul si antebratul stang. Durata durerii in angorul pectoral este : a. trombangeita obliteranta.. cu intreaga palma sau cu ambele palme . b. la baza gatului . 2-3 minute b. 538. Iradierile atipice in angorul pectoral sunt: a. b. c. . crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang. 542. in plin stern (semnul « pumnului srans »). regiunea interscapulara. da senzatia de constrictie . stenoza mitrala. crize dureroase paroxistice. c. mai mult de 30 de minute. 541. c. c. Durerea in angorul pectoral : a.

cu oprirea inimii. Stopul respirator consta in oprirea respiratiei: a. b. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian. c. b. c. femural) . . pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente . cu prezenta pulsului bun la artera carotida . Respiratia artificiala trebuie continuata : a. controlul reflexului pupilar (midriaza). Testul patognomonic in angina pectorala : a.adevar vorba de oprire cardiaca prin : a. controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va aburi cand exista respiratie) b. emotional. 545. este un proces ireversibil . digestiv . c. incepe odata cu stopul cardiac. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei . c. concomitent cu un efort fizic. Moartea clinica : a.543. permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie sa aiba succes. dureaza 3-4 minute. c. 548. b. la adiministarea unor medicamente . cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa. b. 544. 546. 547. Inainte de a incepe reanimarea cardio – respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid ca este intr. constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar . Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza : a. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute.

„sindromul de coada de cal” c. determina si oprirea circulatiei cerebrale. Deficitul motor apare în: a.. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt: a. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza: a. cu tulburari de sensibilitate importanta . miopatia b. sindromul paraplegic si tetraplegic c. sindromul hemiplegic b. 550. timp scurt b. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec. nevralgia sciatica 551. care au o putere calorica moderata . Sindromul de neuron motor periferic . radiculitele 552. poliradiculonevrita b.b. miotonia c. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate. sindromul meningian 553. c. c. b. Stopul cardiac: a. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec. 549. apare si în: a.

alterari renale cu albuminurie. caldura locala. scaderea numarului de hematii si leucocite c. hemoconcentratie b. insuficienta cardiaca b. infectia arsurilor 558. glicozurie si hematurie c. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 556. interesarea epidermului si partial a dermului b. usturime c. timp îndelungat 554. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin: a. edem.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin: a.c. eritem. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. distrugerea tuturor straturilor epidermului b. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii : a. Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? . cresterea numarului de hematii si a hematocritului 557. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului 555.

apa si sapun b. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. cu mâinile. pierderi de cunostinta. la dispensarul medical c. hemoragie digestiva c. împingerea victimei de lânga sursa de curent cu o bucata de lemn c. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face: a.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. b. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi abundente cu: a. infectie. bolile cu raspandire mare in populatie. paralizii 559. la locul accidentului b. împingerea prin intermediul unei haine groase. solutii acide slabe 562. soc hipovolemic b. ce creeaza probleme de sanatate publica.a. în conditii de asepsie si antisepsie 560. neexistând nici un pericol b. solutii antiseptice c. în sala de operatii. bronhopneumonie. . împaturite 561. bolile cu raspandire in populatie . nefrita. Îndepartarea victimei de curentul electric se va face: a. escare. urmata de confuzii. perturband dezvoltarea normala a societatii.

la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta . b. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni . la copiii din crese si gradinite. 564. boli cardiovasculare. masurarea T. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara . in crese si gradinite.Termometrizarea zilnica.c. c. diureza.Profilaxia speciala se refera la : a. sinuciderile etc. termometrizarea. prevenirea unor noi cazuri secundare. ex. b. zilnic. 566. tegumentelor. cavitatii bucale si conjunctivelor . de catre asistenta medicala . informarea privind eventualele contacte la domiciliu . in crese si gradinite. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . b. puls. neoplaziile.Triajul epidemiologic se efectueaza : a. in cadrul triajului epidemiologic. accidentele rutiere. b. 567. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie. Profilaxia generala presupune : a. c. 565. boli psihice. . saptamanal. b. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase. Triajul epidemiologic presupune : a. se efectueaza : a. c. inainte de intrarea in colectivitate. dupa intrarea copiilor in colectivitate. 563.A. c.

se realizeaza prin denaturarea proteinelor . transformate in anatoxine.Metodele fizice de dezinfectie : a. radiatii ultraviolete . pentru eficienta sporita. 568. 571. 570. 573. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului . c. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante . afectiuni intalnite numai la copii . stergerea umeda a suprafetelor.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a. b. spalarea. b. . 569. b. cele mai frecvente infectii streptococice. scufundarea in substante dezinfectante. inflamatii ale istmului faringian. . aerisirea. 572. b. atenuati.Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a. ventilatia. sunt reprezentate in principal de caldura uscata.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. umeda si radiatii u. hidroliza si precipitare . vaccinuri preparate din toxine detoxifiate. c. c. odinofagia. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite .Anginele sunt : a. se bazeaza pe reactia de oxidare.c. zilnic. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati.. c. folosind agenti chimici.v.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a. c. b.

c. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra. . regim hiperprotidic. b. aplicarea de comprese reci pe frunte. b. false membrane . c. c. reumatismul articular acut . glomerulonefrita difuza acuta. de supraveghere a contactilor timp de 10 zile . Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. supraveghere facultativa a bolnavului . combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat. 578. agitatie legata de starea toxica . 1-10 zile.b. 574.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 – 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a. 575. c. hiperdinamie. varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios. c. c. atat in colectivitati. b. masuri de izolare. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. b. 1-2 zile .Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. b. 577. 3-6 zile . masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal. congestia intensa a fundului de gat .Profilaxia scarlatinei include : a. cat si in locuinte . 576. tratament cu penicilina al purtatorilor . colica biliara .

In rujeola eruptia : a.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau in : a. bronsic. Patagnomonic pentru rujeola este : a. b. de 2 ori pe ora. eritromicina. continuarea tratamentului la externare cu moldamin . repaus la pat. diaree. c. c. catar nazal. nazo-bronsic. cel putin 7 zile . c. 581. este insotita de prurit . b. c. b. ingrijirea cavitatii bucale. enemtem. ocular). semnul Koplick. 582. catar ocular. febra +catar + semnul Koplick. c.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a.579. 580. 584. aspra la pipait. administrarea de penicilina. combatarea pruritului . b. administrarea de hidrocortizon acetat . semnul Barsieri. 583. la indicatia medicului. febra inalta. b. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. febra moderata. eruptia micropapuloasa cu fond congestiv. catar (nazal. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile. cresterea mare a febrei. .

imobilizarea pacientului in perioada eruptive. reechilibrarea hidro-electrolitica.b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi. b. polipneei constau in: . imobilitate. transpiratii. tusei. apatie. administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact. varsaturi. c. tahipnee.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la : a. dispnee cu polipnee cauzata de febra. b. nu este insotita de prurit. b. c. 590. gat). izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. tegumente palide. dureri abdominale. 587. c.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a. nervozitate. b. c. febra. dupa urechi. 588. greturi.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii. 589. inapetenta. exantemul – macule de culoare rosie (pe fata. b.. 586. c. stare de neliniste.In perioada eruptiva din rujeola apare: a. nu produce prurit. hipotermie . urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala . reci. 585. c. frisoane. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a.

digestiv. igienic . reumatismul articular acut . c. poliartrita. aerogen. c. 591. b. administrarea medicatiei prescrise de medic .Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a. c. 594.Rubeola este o boala : a. purpura trombocitopenica si meningoencefalita.In rubeola. c.Alaturi de eruptie. prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii. eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta . ce evolueaza favorabil . b. b. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital. umidificarea aerului din incapere. . cu adenopatii.. aplicarea compreselor hipotermizante . un alt simptom cardinal in rubeola este : a. 593. febra inalta la adulti. simptomatic. modul de transmitere este : a.Tratamentul rubeolei este : a. b. b. b. c. poliadenopatia. etiologic. infectioasa. ciclul lingual . 592. virala. cu izolare la domiciliu .a. c. 595.

parenterala. prin contact intim la inceputul bolii . primaverii. digestiva. c. b. baieti. c. complicatie a parotiditei epidemice. b.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. 599. apare in : a.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : a. meningita seroasa . aerogena. Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a. c. Orhita urliana. apare la: a. dupa pubertate . prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse. 600. c.Sindromul meningian – un grup de simptome si semne. fecal-orala. iernii. b. 597. prin maini murdare .596. aerogena. c. 601. Tusea convulsiva. internare si tratament obligatoriu in spital . b. verii. b. prin obiecte recent contaminate . calea de transmitere fiind : a. b. evolueaza endemo-epidemic cu “ ingrosari” epidemice la sfarsitul a. . cu declarare nominala obligatorie. fete. 598. tratament la domiciliu si izolare obligatorie . meningita tuberculoasa.

Calea de transmitere a meningitei poate fi : a. 606.Tratamentul encefalitei consta in : . b. c. cefalee. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : a. hepatita virala A. 602. varsaturi si somnolenta pana la coma. adulti peste 40 ani. c. oligurie. convulsii. subfebrilitate.c. greata. c. agitatie. hematogena . 603. b. b. c. 605. varsaturi. tineri . tetanos . c. prin contiguitate . b.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: a. Tabloul clinic in encefalita cuprinde : a. greturi. aerogena . copii. b.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. cefalee puternica. febra. febra. diverse paralizii . tulburari de senzoriu. 604. 607. varicela. rujeola. fotofobie.

spitalizarea. prin ingestia toxinei eliberata in aliment. specifica omului . cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. 609. c. c. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate. 612. c. chimioterapie antivirala. produsa de Rickettsia Prowazekii. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste: a. declararea nominala. 608. imunoterapie cu imonoglobuline specifice . toxiinfectie alimentara. rujeola. b. consta in protectie generala prin vaccinare specifica . b. transmisibila cu declarare obligatorie. b. . in parazitoza intestinala . b. b. Profilaxia encefalitelor virale : a. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. b. 611. c. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice : a.a. parotidita epidemica. urmareste combaterea vectorilor. In febra tifoida este obligatorie: a. c.Febra tifoida este o boala: a. 610.

Injectiile vor fi administrete numai daca: a. 616. ciroza splenogena. izolarea obligatorie in spital . 615. 613. La administrarea injectiei este necesar sa verifice. b. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate. fara precipitate c. a. regimul alimentar strict . barbati. c. medicamente hepatotrofice. Tetanosul impune : a. 617. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica . b. integritatea seringii si data valabilitatii. integritatea fiolei. alcoolul. atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise. a. varstnici. ciroza hipertrofica. Receptivitatea la dizenterie este generala. 619. c. c. b.In ciroza hepatica icterul poate fi: . c.c. aspectul solutiei de injectii sa fie clar . copii sub 5 ani. toxice industriale. dar poate sa fie precipitat. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt: a. c. imobilizarea pacientului. b. 614. declararea nominala obligatorie. mai mare la : a. b. 618. fiolele sunt etichetate si. ciroza atrofica. transparent. sa aiba data de valabilitate . b.

623. edemul membranelor inferioare. 620. b. stadiul decompensat. ingestia de medicamente. c. cu carecter permanent. rezervat. b. b. scaderea factorilor de coagulare in sange. etiologie necunoscuta. c. c.a.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt : a.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt: a. varice esofagiene care se rup. rezervat atat imediat cat si de viitor. 622. ascita. hemoragia digestive superioara b. episodic. HTA. b. . b. Etiologia cirozei atrofice poate fi: a. este o stare trecatoare. stadiu compensat. encefalopatia portala. nu apare icter. c. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt: a. b. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare : a. stadiul vascular. c. 621. 624. icter. c. c. etiologie alcoolica. 625 In cazul hemoragiei digestive prognosticul este: a. etiologie virala.

daca afecteaza functiile respiratorii. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt: a. numai de necessitate. 629 Splenectomia este indicata: a. tratamentul corect al hepatitei. hipersodata. in hipersplenismul sever. b. b. c. 628. interventia chirurgicala. in toate cazurile de ascita. in ciroza de tip Bantian. dispensarizarea indelungata. in encefalopatia hepatoportala.626 Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul. c. Paracenteza se recomanda: a. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului. c. . In cazul ascitei dieta va fi: a. bogata in potasiu. c. aerisirea camerei. 631. a. b.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in: a. 630. in insuficienta renala. izolarea bolnavului. 627. insuficientei hepatice. b. c. in profilactic. b. b. c. desodata.

echilibrat . c. febra 637. rupturi a ligamentelor c.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin: a. prezenta apei în cavitatea articulatiei c.632. c. hemoragii digestive si interventii chirurgicale . b. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt: a. 634. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi: a. impotenta functionala c. prezenta sângelui în cavitatea articulatiei b. smulgeri de fragmente osoase . lipsite de importanta 636. apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie 638. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase b.Echimoza apare in: a. parenteral si peros. afectiune cronica a articulatiei 635. Simptomele entorsei sunt: a. boli infectioase. întindere a ligamentelor si capsulei articulare b. hiperhidratare. 633. în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare c. un pranz copios completat de efort fizic.Entorsele sunt afectiuni: a. durerea b. b. Hemartroza se defineste prin: a. simple b.

Luxatia se caracterizeaza prin: a. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari b. Entorsa tratata incorect poate produce: a.c. deformarea regiunii 644. violent b. îorice entorsa 639. în cazul rupturilor de menisc c. febra 645. nu are importanta intensitatea traumatismului 643. disjunctia b. mai putin violent c.Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii: a. aplicarea unei atele 640. limitarea mobilitatii articulatiei c. artroza în articulatia respectiva b. durere 642. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii 641. hematom. deformarea regiunii articulare c. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata c. arata daca nu exista o fractura concomitenta c.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în: a.Luxatia poate apare datorita unui traumatism: a.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii: a. arata pozitia în care se afla segmentele luxate b.Interventia chirurgicala este obligatorie: a. diastazis c. nu este obligatoriu 646 Tratamentul luxatiei se va face: . calmarea durerii b. durere vie si impotenta functionala b. echimoza.

a. cât mai urgent posibil b. se face sub anestezie generala c. se face dupa ce se administreaza calmante 647.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale: a. ortopedica (nesângerânda) b. chirurgicala (sângerânda) c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale chirurgicala (sângerânda) 648. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-kinetoterapie este: a. indicat b. contraindicat c. indicat si asociat cu tratamente specifice 649.Echimoza într-o fractura apare: a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari c. echimoza nu apare în fracturi 650.În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn: a. extrem de important b. este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea c. în fracturi nu apare deformarea regiunii 651.In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale: a. întreruperea continuitatii osului b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase c. hipotermii 652. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale membrului: a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. oxigenoterapie 653.Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica: a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv

b. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj c. se va face un pansament compresiv 654. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor: a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un pansament steril b. reducerea focarului de fractura c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate 655.În care dintre articulatii, în cazul unor luxatii, se poare vorbi de diastazis sau disjunctie? a. articulatia soldului b. articulatia acronioclaviculara c. articulatia celor doua oase pubiene 656.Durata de imobilizare în aparat gipsat, dupa reducerea chirurgicala este: a. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica b. este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica c. fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare 657.Iimobilizarea prelungita are drept consecinta: a. hipertrofie musculara b. hipotrofia musculara c. redoarea articulara 658.Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt: a. contuze b. infectate c. cu marginile regulate 659. Plagile netratate la timp se pot complica cu: a. lipotimie b. tromboflebite, septicemie c. supuratii locale 660.Dupa întepaturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene: a. insuficienta respiratorie acuta, edem de glota b. oligoanurie cu insuficienta renala acuta

c. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului, cefalee 661.În cazul muscaturii de sarpe se va face: a. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii b. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat c. suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate 662.Conditiile care , stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt: a. sa acopere complet plaga b. sa aiba o buna putere absorbanta c. sa fie strâns, ca sa nu alunece 663 Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt: a. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav b. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv c. sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor 664.Conditiile unui bun bandaj sunt: a. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul 665Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)? a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii b. pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample c. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei 666.Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin : a. schimbarea pozitiei în pat b. masaj zilnic, frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc c. schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic 667.La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii: a. pneumonii hipostatice b. tromboze ale membrelor inferioare c. hipertensiune, tahicardie 668.Imobilizarea îndelungata a unor bolnavi la pat este:

a. o masura terapeutica b. consecinta anumitor afectiuni grave c. o masura de supraveghere a bolnavului 669.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. fracturi, traumatisme b. infarct miocardic c. insuficienta cardiaca 670 Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat: a. formarea trombozelor, pneumoniilor hipostatice b. atrofierea musculara, escarele de decubit c. hipotensiune arteriala 671 .Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra sistemului osos producând: a. rarefierea structurii osoase b. aparitia osteoporozei de inactivitate c. artroze 672.Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat? a. saltea cu structura de burete b. saltea din material plastic cu structura de burete c. saltea antidecubit 673Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin: a. prin schimbari pasive de pozitie b. schimbarea pozitiei se va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare c. schimbarea pozitii este contraindicata la bolnavii imobilizati 674.Rolul asistentei medicale în asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in: a. asistenta trebuie sa aranjeze totul la îndemâna bolnavului b. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (sonerie) c. sa explice bolnavului programul sectiei 675.Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati se vor face:

professionalism . complicatiilor respiratorii 681.a. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale c. aerisirea salonului de mai multe ori pe zi 679.Stimularea functiilor pielii si a circulatiei cutanate.Masajul aplicat în masura prescrisa de medic previne: a.Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin: a. atitudine calma.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin: a. masaj usor al membrelor b. frectionare cu alcool diluat pe toata suprafata corpului c. mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor. bolnavul va fi transportat cu caruciorul cu rotile 676. tratament medicamentos 677. eventual a gambelor si antebratelor c. toaleta zilnica b. într-o oarecare masura aparitia osteoporozei c.Prevenirea pneumoniilor hipostatice se face prin urmatoarele metode: a. gesturi lipsite de repezeala. bolnavul va fi transportat cu patul c. deformarilor articulare b. astfel ca bolnavul sa nu fie ridicat din pat b. aparitia atrofiilor musculare b. aplicare de comprese umede 680.Prin asigurarea unei pozitii corecte în pat pot fi prevenite aparitia: a. promtitudine c. gimnastica respiratorie b. ridicarea bolnavului în pozitie semisezând c. plina de blândete b. aparitia complicatiilor cardio-vasculare „ 678. tonificarea vaselor superficiale se va face zilnic prin: a.

682.Dupa terminarea perioadei de imobilizare îndelungata la pat reluarea activitatii se va face prin: a. mobilizarea progresiva cu mare precautie b. mobilizarea se va face numai la indicatia medicului c. mobilizarea se va face în functie de vointa bolnavului 683.La mobilizarea bolnavului se va supraveghea cu atentie: a. pulsul, TA, respiratia b. coloratia tegumentelor si mucoaselor c. starea de echilibru 684.Imobilizarea îndelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave în caz de: a. accidente vasculare cerebrale b. paralizii, leziuni a membrelor inferioare c. boli reumatismale 685.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. fracturi, traumatisme b. infarct miocardic c. afectiuni respiratorii 686 Socul este o grava tulburare functionala a întregului organism exteriorizata clinic prin: a. prabusirea circulatiei

b. tulburarea echilibrelor metabolice c. insuficienta respiratorie acuta

687 In aparitia socului joaca un rol important: a. intensitatea agentului declansator

b. posibilitatile de aparare ale SNC c. hipoperfuzia tisulara

688.Alterarea grava a functiilor organismului în soc se datoreaza: a. scaderii aportului de oxigen

b. dereglarii mecanismelor de echilibru corticosubcortical c. cresterii produsilor toxici rezultati din metabolism si care se acumuleaza în sânge

689.Socul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri, dar mai ales cu: a. socul hipovolemic

b. socul hemoragic c. socul septic

690.Prevenirea socului anafilactic se poate face prin: a. testarea sensibilitatii la substantele iodate, antibiotice

b. anamneza corecta a bolnavilor c. administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan, Feniramin)

691 .Modificarile hemodinamice care se produc în socul decompensat sunt: a. cresterea volumului circulant

b. cresterea patului vascular prin vasodilatatie c. pierderea de electroliti

692.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici: a. este de obicei profunda

b. pielea este uscata c. respiratia este de tip Cheyne-Stockes

693.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin: a. polipnee cu halena acetonica

b. anorexie totala însotita de greturi, varsaturi c. deshidratare totala

694.Pe lânga cele trei semne majore, pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta:

a.

dureri abdominale

b. senzatie de foame c. halena acetonica

695.Cauzele comei hipoglicemice sunt: a. doza insuficienta de insulina

b. alimentatie insuficienta c. eforturi fizice mari

696.Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin: a. transpiratii profuze

b. piele uscata c. agitatie psihic

697. Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica prin: a. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice

b. absenta fenomenelor de deshidratare c. cresterea tensiunii arteriale

698.Coma hipoglicemica poate fi precedata de: a. foame imperioasa

b. senzatie de greata c. agitatie psiho-motorie

699.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt: a. înlaturarea factorului socogen

b. administrarea de lichide per os c. aprecierea rapida a starii functiilor vitale

700. Pacientul aflat în soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta urmatoarele semne: a. este linistit, somnolent

b. extremitati cianotice c. este inconstient

701. Socul poate fi determinat de: a. pierderi masive de sânge

b. transfuzii de sânge c. dezechilibre metabolice

702. Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente: a. este o manifestare hemodinamica si metabolica

b. este o perturbare grava si durabila c. este o manifestare exclusiv hemodinamica – scaderea tensiunii arteriale, de obicei tranzitorie

703. In tratamentul socului hipovolemic este importanta: a. administrarea de oxigen

b. refacerea volemiei c. administrarea de vasopresoare

704. Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de: a. Dextran 70 în solutie de NaCl, 1000-1500 ml

b. Ser fiziologic c. Solutie Ringer lactat

705 Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele: a. apare la persoane tinere

diabetul insipid b. administrarea de substituenti volemici 711. convulsii.b.Terapia antisoc va tine pâna când: . semnul Babinski prezent bilateral c. bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic c. evolutia este progresiva 706.Semnele neurologice întâlnite în coma hipoglicemica sunt: a. solutie Ringer – lactat b. contracturi puternice cu înclestarea gurii b. acute b. uneori crize epileptiforme. reflexe abolite 707 Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu: a. diabetul renal 708 Complicatiile diabetului zaharat pot fi: a. administrarea de vasopresoare c. debutul este insidios c.Tratamentul în socul hemoragic va urmari: a. THAM 100-150 ml 710. cronice c. compensarea pierderilor prin transfuzie de sânge izogrup si Rh b. semnul Babinski absent. vasculare 709 Compensarea acidozei în soc se face prin administrarea de: a. diabetul femeii însarcinate c.

bolnavul e constient. pulsul se regularizeaza. tegumentele devin calde 712. spasm laringian c. foame exagerata. dispare midriaza. TA creste. subcutanat . Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze. diureza creste la peste 40 ml/h. bronhospasm prelungit 715. Aceste fenomene credeaza dupa: a.In stadiu de coma diabetica se remarca: a. cresterea pH-ului c. etapizat pe ore b. administrare de ser fiziologic c. ingestia de glucide b. ameteli.Tratamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie: a. în functie de valorile ionogramei c. astenie. strict individualizat 716.a. scaderea rezervei alcaline b.Insulina cu actiune rapida se poate administra: a. numai subcutanat b. cooperant c. asfixie b.In socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de: a. administrare de glucoza 714. culoarea tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza b. cresterea acidozei metabolice 713.

pH-ului sanguin b. prevenirea hipoglicemiei b. la indicatia medicului 717. disparitia cetozei 720. intravenos.Hidratarea bolnavului în coma se face sub controlul: a.c. hipoglicemia b. echilibrului acido-bazic 721. sa fie încalzit la temperatura camerei c. tensiunea arteriala scade b.In raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne: a. sa fie tinut la loc luminos b. echilibrarea hidroelectrolitica c. ionogramei c. insidios . sa se agite pâna se omogenizeaza 718.In majoritatea cazurilor debutul diabetului zaharat este: a.Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt: a.Administrarea glucozei în coma diabetica se face pentru: a. lipodistrofia c.Inainte de administrare flaconul cu insulina trebuie: a. glicemiei. pupilele sunt micsorate 722. pulsul se accelereaza c. infectii locale. alergia la insulina. cetonuria 719.

infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital. b. c..In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind: a. b. toti pacientii sunt potential sanatosi . sputa. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati.Infectia nozocomiala este : a. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise. atipic c. 727. 725. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului .b. sperma si secretii vaginale. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . brutal 723. infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi . . prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . c. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor . LCR. lichid sinovial. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. lichid amniotic. 726. c. lichid peritoneal. secretii nazofaringiene . toti pacienti potential infectati. b. 724 . c. b.

intepare cu obiecte ascutite. la preluarea acestora. . 728. personalul infectat cu Hbs. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . constau in : a. amplasate la indemana si marcate corespunzator . utilizarea echipamentului de protectie adecvat. c. b. se efectueaza : a. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. c. 731. c. c. dupa scoaterea manusilor de protectie . 732.b. bariera intre lucrator si sursa de infectie. Echipamentul de protectie este : a. bariera intre lucrator si sursa de infectie. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . 730. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. recapisonarea acelor folosite. b. inainte de administrare. b. c. Echipametul de protectie este : a. la externarea pacientului. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . 729.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate: a. complet. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. numai la intrarea in serviciu . b. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . corect. b.

c.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. . 734. 736. intepare cu obiecte ascutite. c. 737. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. 735. sputa. c. lichid sinovial. lichid amniotic. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . secretii nazofaringiene . amplasate la indemana si marcate corespunzator . utilizarea echipamentului de protectie adecvat.c. 733. b. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . b. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . personalul infectat cu Hbs. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . c. numai la intrarea in serviciu . c. b. se efectueaza : a. constau in : a. complet. recapisonarea acelor folosite. toti pacientii sunt potential sanatosi . toti pacienti potential infectati. LCR. corect.. lichid peritoneal.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. sperma si secretii vaginale. b. dupa scoaterea manusilor de protectie . b.

se efectueaza : a.Asistenta medicala: a.738. duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor. amplasate la indemana si marcate corespunzator ..bariera intre lucrator si sursa de infectie.. are efecte nedorite.. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . c. b. . colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. constau in : a. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. c. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. numai la intrarea in serviciu . dupa scoaterea manusilor de protectie . 739.Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a. b. 742. recapisonarea acelor folosite. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor. c.alcatuit din halat si incaltaminte de spital . b.utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . intepare cu obiecte ascutite. b. b. 740. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . Echipametul de protectie este : a. c. c. 741 .

b. injectarea imediata a continutului seringii. administreaza personal supozitoarele. c. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor.. lasa la pacient intreaga doza zilnica. b. b. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale. asistenta medicala: a. c. apoi injectiile.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. precipitarea. priveste in mod direct medicul. degradarea acestora. 744. . inainte de administrare. b. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. c.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. sa corecteze dozele prescrise.743. duce la transformarea. 746. picaturile pentru ochi si nas. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt: a. b. 748.Asistenta medicala are grija: a. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad: a. c. menajeaza bolnavul de intepaturi. flebalgia. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectul medicamentelor. verificarea solutiei injectabile. pregatirea cu 30 min. solutiile si picaturile. 747 . c. 745. administreaza intai tabletele.Cind administreaza tratamentul.

. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient. dermite profesionale. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice). c. c.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante.. soc anafilactic. fiind expus la: a. cel mai activ si mai putin toxic. . nefrotoxica. durata tratamentului . 753. tumefierea brusca a tesutului perivenos. asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a. 752 . c.La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: a. b. 750. cantitatea exacta a unei doze.Gentamicina. b. b. c.Cu ocazia administrarii antibioticului. hematom. supuratia aseptica. ototoxica. b. c. calea de administrare . asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a. terenul alergic. b. 749. pe baza antibiogramei. alegerea unui singur antibiotic.b. Kanamicina au actiune: a.. 751 . urticarii. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene.

c. 758 . mililitri de solutie.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a. prednisolon .c.Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH.. c. in functie de durata tratamentului. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. 757. cortizonului.ACTH-ul si cortizonul: a. cortizon acetat. 755. cat si pentru preparatele de cortizon se face: a. tratamentul cu cortizon se face cu: a..Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimuleaza secretia : a. diuretica. de solutie . b.Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in: a.. durerea si transpiratia . b. b. 756. b. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului. c. retin sodiul in organism . c. hidrocortizon. spoliaza organismul de potasiu. c. b. marind eliminarea lui. numar de tablete sau capsule. 759 . cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale. grame sau submultipli ai acestora. 754. .In caz de insuficienta hepatica. unitati. la fel ca in cazul antibioticelor.

administrare de cortizon . HTA se clasifica in: a. In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste : a.In functie de cauza determinanta. administrare de diuretice . HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor: a.controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare. complicatii cerebrale si renale . c. b. b. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a. HTA medie. 764 . turgescenta jugularelor si ritm de galop .In stadiul al III -lea. HTA esentiala. b. reducerea muncii inimii prin activitate normala. hepatomegalie. c. 760 .Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a. HTA secundara.b. edeme declive. 763 . dispneea. b. c. complicatii cardiace. coronariene. 762. c. c. tusea. 761 . cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice. reducerea muncii inimii prin repaus. b. .

insuficienta cardiaca si insuficienta renala. oboseala. Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : a.In HTA maligna se intilnesc frecvent : a. b. b.Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt : a. insomnie. encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala . cefalee occipitala. c. 769 . tulburari de memorie . aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . b. ascendentei ereditare hipertensive . tulburari de comportament . Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a. vasoconstrictia arteriala . trombozei cerebale .In HTA benigna. infarctului miocardic. c. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare . 768 .fara ascendenta ereditara. b. 765.vasodilatatia arteriala. 766. infarctului de mezenter . astenie. b. .Moartea biologica se caracterizeaza prin : .c. c. c.. diabetul zaharat . complicatiile se datoreaza : a. 767 . 770 . c.complicatii abdominale..

aparitia pulsului la vasele mari. cornee opaca si aparitia petelor cadaverice. 774 . se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. c. . c. de la o inaltime de 20-32 cm. b.La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: a. lipsa curentului de aer la nas sau gura . 773 . torace si abdomen imobile.a. b.. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei.In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice: a. incetarea batailor inimii. c. b. disparitia midriazei si recolorarea tegumentului. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale. c. b. b. leziuni ireversibile in creier si in alte organe . b. c. 771 . hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin: a. intubatie oro-traheala.. toracice si abdominale. in mijlocul regiunii presternale. dispnee zgomotoasa. midriaza fixa. embolie gazoasa masiva. . absenta pulsului la artera carotida. mioza cu globi oculari mobili. absenta miscarilor respiratorii normale.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a. disparitia miozei . 772 .Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt: a. oprirea miscarilor respiratorii. 775.

se aspira secretiile si se curata orofaringele. Edemul pulmonar acut este: a. 779 . cauze neurologice.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. malformatii ale oaselor cutiei toracice. c. b. de natura lezionala. brusca. provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar. b. dispnee intensa. Edemul pulmonar acut este declansat de : a. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : a. b. severa. 777. datorata ruperii capilarelor pulmonare. insuficienta ventriculara stanga.c. 778 . gaze sufocante toxice. c. de transudat sanguinolent necoagulabil. b. de natura anafilactica. expir greu. de natura cardiogena. 781 . c. b. c. zgomotos. respiratie polipneica zgomotoasa. 776 . c. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: a. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: a. tulburari de rimt cardiac paroxistice. . preinfarctul miocardic. 780 . hipertensiune arteriala.

b. dopamina. 786. antibiotice. morfina. digitalice. 785. se aplica garouri la radacina a trei membre. c. diuretice. scoaterea pacientului din mediu nociv. 784. diureza osmotica. tonicardiace. 782 . b. c. anticoagulante. ventilatie artificiala. c. sangerare 300-500 ml . 783. c. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este: . Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: a. corticoterapie. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a. oxigenoterapie pe sonda endotraheala. dopamina. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : a. b. morfina. hipotensoare. c. 787. oxigenoterapie. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a.b. c. In tratamentul edemului pulmonar acut cu TA scazuta sunt contraindicate: a. b. b.

b. b. c. oxigenoterapie. Clasificarea EPA lezional este: a. c. 788. b. infectii pulmonare. dextran 70. oxigenoterapie. Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. aerosoli antispumanti. de cauze uremice. 792 .a. 790 . SIDA. b. morfina. copii mici. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a. comatosi. intoxicatii cu plumb. Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a. b. 791 . paraplegici. 789. intoxicatii organo-fosforice. . gripa. cardiogen. c. c. c. sangerare 300-500 ml. b. intoxicatii cu CO. de cauze toxice. c. Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este: a.

c. perfuzii. se practica pe respiratie asistata. . de catre medic . Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. sub 400ml urina/zi. c. sub 50ml urina/zi. b. transfuzii. 794 . c. EPA uremic. se administreaza numai dupa umidificare . 797 . fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. deoarece creste presiunea in alveole. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. in functie de ionograma. Oxigenoterapia in EPA este: a. EPA infectios.793 . In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite: a. peste 1000ml urina/zi. b. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. 795 . 798. contraindicata. c. b. EPA cardiogen. b. 796. alimentatie neadecvata. c. b. b. In insuficienta renala acuta diureza este : a. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: a. combaterea varsaturilor .

diminuarea catabolismului proteic prin epurare extrarenala hemodializata si dializa peritoneala. reducerii permeabilitatii glomerulare. c.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale: . 803 .c. calculoza ureterala bilaterala. hematurie. scaderii reabsorbtiei tubulare . b. b..In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. glomerulonefrita. bradicardie. 801 . hipostenurie. 800 Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? a. b. aritmii.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta? a. c. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere. tahicardie. 804 . efectuarea bilantului hidric. b. c. izostenurie. c. 802. reducerii filtratului glomerular. aplicatii calde in regiunea lombara . c. deficitul calitativ consta in: a. in functie de examenul sumar de urina. b. 799. Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: a.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in: a.

b. c. hiperlipidemie .. b. hematuria. b. c. . diabetul . 806 . edemul pulmonar . hiperlipoproteinemie.Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte : a. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale. b.. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie . calcemia.. hipolipidemie . obstructia cailor urinare.a. 805 . 809.Insuficienta renala cronica este o boala provocata de : a.Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a. b. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism. c.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta? a.. c. acidul uric. 807 Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ? a. b. 808. uree sangvina. c. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic. glomerulonefrita cronica . oligo-anuria. insuficienta cardiaca acuta .

fosfati. sustinute . calciu). toleranta digestiva. b.. 812. prezenta in urina. 811. somnolenta.. stari confuzionale . c.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ? a.A. b.c. 813 . alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare . acid oxalic.Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I. edemul cerebral. a unor substante care pot cristaliza (acid uric.R. diuretice in deshidratarea extracelulara . cefalee precoce. stare generala alterata. igiena riguroasa a tegumentelor . c. stare generala profund alterata. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara . b. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie. contractii musculare. 810. insomnia . in exces. c. alterarea integritatii pielii . se face cu : a.Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a. dispnee. miros amoniacal al aerului expirat. c. .. 814 . Educarea pacientilor se refera la : a. staza urinara). prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea. b. b. intoleranta digestiva .Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale.. necesitatea restrictiilor alimentare . bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica . c.Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a. exercitii fizice intense.

815 .Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a. b. b. hidronefroza. b. c. 818 .. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. b. la producerea unei recidive. c.Litiaza renala se defineste ca fiind: a. . 819 . numarul calculilor renali.Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a. c. malformatia cailor urinare. compozitia calculului. manifestarea acuta. numarul si marimea calculilor. obstructia cailor urinare. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare. regimul alimentar.In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: a. c. infectia urinara. boala de baza. atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate. 817 . afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare. c. aparitia infectiei. 816 . anuria.Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a. b.

repaus la pat. durere.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de: a. Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala. aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara. poliurie. b. hipertensiune. c. varsaturi. administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului . repaus la pat.820 . anxietate. disurie.In colica renala. principalele semne sunt : a. b. la indicatia medicului . neliniste. b.In colica renala. 824. c. c.. 822 . sunt : a. tratamentul de urgenta este: a. durere. 823 .Colica renala este : a. insotit de agitatie si iradieri uretero-vezico-genitale. 821 . c.. antiinflamatoare. tenesme vezicale. paroxistic. uneori febra moderata . sonda uretro-vezicala. calmarea durerii. un sindrom dureros acut. de obicei apiretic. b.In colica renala examinarile de urgenta sunt : . combaterea durerii. analgezice antispastice. un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare. c. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 – 3000 ml/24 ore . meteorism . ingerarea de lichide din abundenta. aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere.. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare . hematurie. durere. b. 825 .

neurogen. . c. hipovolemic. b.a. 830 .Socul este definit ca: a. radiografie renala pe gol. infectios.Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. 826 . c. b. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: a. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor. b. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale. cardiogen. anafilactic. c. examen complet de urina . c. faza imediat postagresiva. psihogen. 829 . b. combaterea insuficientei cardiovasculare.. c. facies palid. 828. reactie organica post-agresiva decompensata. septicemic. b. urografie . hemoragic. grava tulburare functionala a intregului organism.septic. buze uscate si cianotice. hipertermia.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului: a. toxic. anafilactic. hipovolemic. cardiogen. combaterea hipoxiei cerebrale. bradipnee superficiala. neurogen.. anafilactic. 827 . cardiogen.Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a. toxico. b.

imediat dupa agresiune. Pretratamentul socului se aplica: a.Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece : a. Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore . preparate de gelatina. Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore. b. 835 . 832 .P. b. inlaturarea factorului socogen. b. 833 . cand nu se manifesta semne de gravitate. 834 . 831 . Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : a. numai in unitati U. perioada in care nu se face tratament antisoc. c.I.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu. combaterea durerii. la locul accidentului si pe timpul transportului . Terapia analgetica in soc : .c. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva . b. este necesara mentinerea unei cai venoase libere .. . evaluarea rapida a leziunilor. c. c. c.U si T.

pense cudate.. inlatura frica si agitatia .RL. b. diapazon. insomnie. fatigabilitate. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. prabusirea tensiunii arteriale. cefalee.Instrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. c. tahipnee. antibioterapie.. stafilococi. 841 . oglinda frontala. acufene. seringa Guyon. 840. canula de aspiratie cu apasator perforat. 836 . tegument uscat si cald.a. hipotermie. durere. c. chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. tub Kehr. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a. specule nazale. anxietate. soc hiperdinamic.cianoza. specule auriculare. compensat. c. vitaminoterapie. Neisserii. b. b. b. sunt: a. tulburari metabolice. 838 . stare generala alterata. nu preintampina decompensarea socului. înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv. pirozis. apasatoare de limba. trocar. enterococi . sedeaza bolnavul . instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid. Socul septic este provocat indeosebi de : a. b. 837. stilete. c. preexistenta altor leziuni . frison. tahicardie. Clostridium. febra. hipertermie. 839 Condro-pericondrita se caracterizeaza prin: a. hipotensiune arteriala.Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este: . c. b. c.

Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt: a. epistaxis. Proteus. durerea. c. b. abcese extradurale. c. dispnee. hipoacuzie. 846 . . disfagie. c. 844 .. antromastoidectomie. osteomielita temporala/occipitala. b. b. streptococul.Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a. tromboflebite ale sinusurilor cavernos. osteoperiostite. 843 . Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca: a. labirintita.. paralizia nervului facial. fotofobie. pneumococul. leucocitoza ridicata. b. frison. Haemophilus influentzae. 847 . Escherichia Colli. tulburari ale mirosului. torticolis. sindrom Meniere. 845 . tumefactie la nivelul sinusurilor. timpanotomie. angina Ludwig. febra. septicemie. b. vertije. meningite. disfagie.. disfonie. odinofagie. tratament medicamentos.Tratamentul osteoflegmonului consta în : a. c. b. stafilococul. paralizii ale nervului facial. 842 .a. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a. b. c. Stafilococul. Escherichia colli. c.

b. administrarea locala si generala de antibiotice. senzatie de corp strain. b. poliglobulie esentiala. b. b. scaderea acuitatii vizuale. senzatie de arsura si usturime. vitezei de sedimentare a hematiilor. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului. lacrimare intensa. 853 . respiratie dificila. antiinflamatorii. debut brusc.Analizele hematologice cuprind determinarea : a. c. c.Conjunctivita acuta se manifesta prin: a. 852 . ulceratie corneana cu aspect dendritic.Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a.. puls filiform. 851 .O infectie oculara se poate recunoaste prin: a. .Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a. frisoane. administrarea de miotice. durerea. usturime locala. numarului de hematii . eritemul conjunctival sau periocular. de corp strain in ochi..Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. neregular. inflamatia glandei Meibomius. c.c. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant.. soc septic si alergic. b. c. hipotensiune. b. agentilor patogeni prezenti in sange. febra de tip inflamator-supurativ. c. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente. 850. 848 . . 849 .

b. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in: a. b. soc hemoragic si traumatic. 859. c. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2.Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: a.. hipertiroidism. b.5 mg%.c. insuficienta renala acuta . diabet insipid. c.. boala Crohn. chist hidatic hepatic. 856. 854. arteriografia). dinamica colica. disfunctie ventilatorie obstructive. 857. urmarirea in timp a unor aspecte patologice. Ecografia abdominala are ca scop: a. soc cu hipovolemie si hipotensiune. polipoza colica. c.. c. aport mare de lichide: bere.Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a. scleroze pulmonare. diverticuli colici.Irigografia poate evidentia: a. 855. 858. b. cancer de colon. c. fibroza pulmonara. diabet insipid. diabet zaharat. astm. intoleranta la iod. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: a. . apa. b. inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia..

stricturilor ureterale. 863. transfuzie de sange total. Dintre afectiunile de mai jos. 862 . necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia: a. existenta hidronefrozei. fistule digestive. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la: a. c. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator. palpabile. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. c. prezenta de tumori si calculi vezicali. c. bolnavul are TBC renal. chist tiroidian. 860 . adenom toxic tiroidian. b. stenoza pilorica.Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. 861. urea depaseste 70 mg%. pot duce la denutritie. b. b. . b. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale. c. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. bolnavii cancerosi in stadiul I. c. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a. b. c. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale. 864. densitatea urinei este sub 1015. cancer tiroidian. tumorilor renale.b. se procedeaza la: a. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale.

c. anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp. primele 2 ore. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore.intensitate. 868. ambele se produc prin pierdere de sange.tipul de operatie. c.Pentru calmarea durerii se recurge la: a. mobilizare imediata . b. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt.bazic. durata. c. b. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ. se va urmari: a. hipotensiunea arteriala. c. b. primele 24 ore. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido. uscarea completa a secretiilor.A secundara. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: a. 869. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. c. b. b. 867. . oprirea sau rarirea tusei. hipoproteinemia. edemele si H.865.T. 870 . primele 3 zile. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: a. 866. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a.

b. sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a.Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in : a. spalarea cu apa oxigenata. b. aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent de tipul operatiei. gimnastica respiratorie. b. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile picioare.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este: a. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat. antibioterapie. 875 . desfiintarea fundurilor de sac. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta.Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in: a. 872 . linistirea bolnavului. aspiratia secretiilor. c. reechilibrare hidroelectrolitica. asezarea lui in pozitii de menajare a partilor dureroase. aspiratie gastrica. drenaj. evacuarea puroiului. 871 .b. c. c. aerosoli. 874 . mobilizarea precoce a bolnavului. b. c.Tratamentul general in evisceratii consta in : a. suprimarea durerii. . tuse comandata. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure. c. pansament. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei. punga cu gheata pe abdomen. b. 873. c.

diabetici. 880 . infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. c.Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a.C. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu cardiopatie ischemica. 878. administrare de mialgin si algocalmin. b. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani. obezi. b. Tratarea sughitului se face prin: a. somnolenta. . 881 . administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%CO2 si 95%O2 cite 5 minute pe ora. b. aspiratie gastrica. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. aplicarea de pipa orofaringiana.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si: a. administrare de sedative centrale.Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a.G.Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a. b. c. agitatie. monitorizare E. c. interzicerea consumului de alcool.Postoperator. stimularea expectoratiei. evitarea operatiilor de lunga durata. hipertensivi.876 . 877. c. 879 . hipertermie. c. starea confuzionala are ca manifestari: a. b.

885. se va aplica pe tub un ac de siguranta. localizarea plagii. masarea zonelor reflexogene. c. suprimarea durerii. amputatia de mamela. 886. b. aseptizarea plagii.Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a. b. asistenta trebuie sa cunoasca: a.b. se fixeaza cu leucoplast. b. c. . Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: a. stadiul de inflamare. rezectia gastrica.La efectuarea pansamentului unei plagi. c. b.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii: a. b.. 883. scurtarea tubului. monitorizarea functiilor vitale. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei. 884 . . mobilizare. operatii ce se executa in cavitatea toracica. caracterul durerii. 882 . c.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: a. c. introducerea tubului de gaze. starea nutritionala a pacientului.

evacuarea revarsatelor peritonale 892 . intinse. pulsul radial ramane perceptibil. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiei chirurgicale 888 Pentru puctionarea unei vene. garoul se strange pana cand: a. infarctul intestinal si torsiunile de organe. administrare de ulei de ricin 15 – 20 grame in 2 prize zilnic. Utilizate ca mijloace terapeutice ajutatoare in insuficienta respiratorie acuta avem: a. c. peristaltica va fi stimulata prin: a. circulatia venoasa se opreste complet. c. necrotice. 890 . afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt: a. c. Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a. apendicita cronica. 891 . In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic.Dupa operatia pe colon. pancreatita acuta necrotica. Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratorie acuta se determina prin . evacuarea revarsatelor pleurale c. din prima zi dupa operatie.c. b. b. infectate. c. b. clisma zilnic. b. pulsul nu se mai simte. stimulare medicamentoasa 887 . spalatura gastrica b. 889 .

stenoza aortica b. caldura si fierbere c.Leziunile din tuberculoza sunt . ultraviolete b. acid fenic 5% 897.a.Bacilul tuberculos este sensibil la a.Pentru dezinfectarea produselor patologice – ce contin bacil Koch se foloseste a. formol 5% b. astm bronsic c.. radiografie toracica laringoscopie branboscopie 893 . emfizem pulmonar 894 . uscaciune c. uscaciune si frig 895 . frig 896 .Bacilul tuberculos este rezistent la a. ultraviolete si lumina solara b. Bronsita cronica realizeaza tabloul de BPOC impreuna cu: a. b. clor c. c.

scoamoase 898 . sputele nu contine bacilul Koch c. bacilul Koch se gaseste in expectoratie c. maturitate b. intarirea rezistentei specifice . leziunile radiologice sunt stabile b. reactii unilaterale 899 . exudative b. productive c.Profilaxia in tuberculoza are ca obiective a.Riscul de a contacta tuberculoza este mai crescut la a. reactii generale c. la pubertate . adolescenta 900 . leziunile radiologice sunt stabilizate b. Avem tuberculoza stabilizata cand a.Alergia la tuberculina se manifesta prin a. reactii locale si focale b.a. intre 0 si 3 ani c. imaginile radiologice se modifica 901 . Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand: a. sputele contin bacil Koch 902.

reactie Steven –Johnson 906 . tulburari digestive . icter b. aspectul facial c. lupta in focar 903 Educatia sanitara se adreseaza a. virajul la tuberculina b.Elementele diagnosticului de tuberculoza sunt a. Care sunt reactiile adverse la rifampicina: a. pneumotoraxul spontan 907 . leucopenie c. bolnavilor c. reactii alergice . intradermoreactia c. personalului medical b.b. ocluzia intestinala b. un aport de 3500-4000 calorii 905. aspectul radiologic si depistarea agentului causal . bogat in proteine si vitamine b. pleurezia purulenta c.Complicatiile tuberculozei pulmonare sunt a. intregii populatii 904 . bogat in grasimi c.Regimul alimentar in tuberculoza trebuie sa fie a.

polen. b. 910 . cu expiratie prelungita si suieratoare. b. bogata in eozinofile. este urmarea infectarii astmului bronsic.Dispneea din astmul bronsic are urmatoarele caracteristici a este paroxistica. Cele mai obisnuite alergene. b. lacrimare. este precedata intotdeauna de crize astmatice.Criza de astm bronsic se poate termina: a. nu este niciodata precedata de stranut. care determina criza de astm bronsic sint urmatoarele : a. criza apare . bradipneica. b. rozacee si in cantitate mare.In astmul bronsic sint folosite.Criza din astmul bronsic. c. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. c. c.908 . este cu tahipnee . 909 . spontan sau sub influenta tratamentului. albicioasa ( perlata). b. cu intervale libere. de obicei in a doua jumatate a noptii. complicatie a astmului bronsic. c.Leyden si spirale Curschman. Bronsita astmatiforma. 913. de tip inspirator. a. are urmatoarele caractere: a. in peste 24 de ore. b. cristale Charcot. este viscoasa. hemisuccinat de hidrocortizon. miofilin . 914 . 912 . in scop profilactic urmatoarele medicamente: a. in citeva minute sau ore. Sputa din astmul bronsic are urmatoarele caractere: a. prurit al pleoapelor si cefalee. praf de camera. c. alergene alimentare sau medicamentoase. este fluida. la debut crizele sint tipice cu inceput si sfirsit brusc. are una din urmatoarele caracteristici: a. 911.

916. c. procese laringotraheobronsice. Tratamentul insuficientei respiratorii cronice vizeaza urmatoarele: a. b. 915. interventia de reanimare respiratorie este uneori salvatoare numai in primele minute. c. 920. c. Modificarile patologice caracteristice. nistagmus lateral. b.. alcaloza respiratorie. 919. apar urmatoarele simptome: a.b. combaterea infectiei bronsice cu antibiotice. este o urgenta medicala majora. hemiplegie. c. b. dispnee intensa. posibile in insuficienta respiratorie cronica. c. corticoterapia: a. variabil. 921.Accidentele nervoase . b. crize convulsive.In insuficienta respiratorie cronica . este tratamentul cel mai eficace. Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin urmatoarele: a. trebuie rezervata formelor grave. .In tratamentul astmului bronsic. cromoglicat disodic. 917. fluidifierea si aspirarea secretiilor bronsice. b. ketotifen. coma. brusc. pot aparea: a. procese pulmonare si pleurale. hipotensiune arteriala. sint urmatoarele : a. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare.Stockes. respiratie Cheyne. c. insuficientei respiratorii cronice. care determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. b. Cele mai importante cauze. treptat. combaterea tusei. 918. nu prezinta riscuri. administrata pe cale orala. b. aer viciat prin scaderea oxigenului sau exces de bioxid de carbon. c.

oxigenul nu trebuie umidificat prin aerosoli cu apa sau solutie cloruro. la bolnavii cu afectiuni bronhopulmonare cronice obstructive. secretolitice. ca tratament al insuficientei respiratorii acute. b. 925.sodica izotonica. antibiotice cu spectru larg. in cazul accidentelor obstructive ale cailor respiratorii superioare.Tratamentul medicamentos al insuficientei respiratorii acute . 924 . b. corticoterapie. pleurezii masive bilaterale. c. 922 . 927 . aflati in insuficienta respiratorie cronica . Insuficienta respiratorie acuta poate aparea in urmatoarele situatii: a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. nevralgia intercostala. c. presupune administrarea urmatoarelor medicamente: a. Procesele pulmonare si pleurale ce pot determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. b. opiacee si barbiturice. b. c. in zilele premergatoare. consta in administrarea de oxigen in concentratii mai mari decit cea atmosferica. bronhodilatatoare. bronhodilatatoare si expectorante. c. 923. consum excesiv de alcool si fumatul. coriticoizi si antibiotice. cresterea oxigenului si scaderea bioxidului de carbon in singele arterial. 926 In puseul acut din insuficienta respiratorie acuta se administreaza . b.Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. . se poate administra prin sonda nazala si corturi de oxigen. urmatoarele medicamente: a. Oxigenoterapia.c. b. c. c. are urmatoarele caracteristici: a.febra( pina la 40 de grade) junghi toracic. starea de rau astmatic. embolii pulmonare grave. frison . exista adeseori o discreta infectie rinofaringiana. pneumotorax sufocant.morfina si opiacee.

c. 933. fata devine vultuoasa. vesperala. vesperala. b. este destul de bine suportata de bolnav. 934 . mai tirziu ridicata depasind 39 de grade.Perioada de stare din pneumonia pneumococica se caracterizeaza prin : a. congestionata mai intens pe partea sanatoasa. constitue simptomul fundamental. hipofibrinemie. hipertiroidismul. ruginie. este un simptom frecvent. 932. stresurile emotionale. b. mijlocie sau fulgeratoare. c. c. febra din perioada de stare are urmatoarele caracteristici: a. bolnavul prezinta poliurie. nu se insoteste niciodata de varsaturi. exista inapetenta si sete vie. temperatura se mentine “ in platou”. b. la inceput este uscata si apare in accese. hiperfibrinemie. In tuberculoza secundara. nu poate provoca moartea bolnavului. b. 931 In tuberculoza secundara. leucocitoza cu polinucleoza.Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii : a. la inceput discreta. b. poate fi minimala. 920 Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. apoi cu expectoratie rosie.928 . . c. c. 929 . la inceput ridicata. b. hemoptizia are urmatoarele caracteristici: a. tusea este chinuitoare si uscata la inceput. mai tirziu discreta. In tuberculoza secundara. tusea are urmatoarele caracteristici: a. buze usor cianotice si vezicule de herpes in jurul buzelor c. b.In pneumonia pneumococica: a.

este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor. asocierea mai multor factori de risc. cu sediu retrosternal.Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele : a. sediul durerii este epigastric. 935. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani. cu sediu retrosternal. 941 . b. c. crizele dureaza citeva ore. c. c. b. c. 937. sunt paroxistice. 938. 936 .Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele : a. c. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana. citeva ore.Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : . 939. citeva minute. b.Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici: a. b. sunt cu sediu epigastric. de la jena sau disconfort. se manifesta prin crize dureroase. crize paroxistice.Angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. mareste riscul de aparitie al bolii. c. este variabila. dieta hiperlipidica. este insotita uneori de anxietate. b. b.c. 1-2 zile. paroxistice. 940. apar la efort sau emotii.Durata crizelor din angina pectorala nu este de : a. la durere atroce.Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici : a. care apar la efort sau emotii. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice.

. palpitatii. 944. b. b. oxigenoterapie. tratament anticoagulant.Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin: a. c. c. in regiunea cervicala posterioara. c. nitroglicerina. lipsa de aer.somnolenta. b. b. administrarea de nitroglicerina sublingual. c. evitarea circumstantelor declansatoare. are caracter constrictiv. este insotita uneori de anxietate. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare. lipotimie. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele : a.Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a.Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele : a. persoane fara antecedente coronariene. nitrit de amil. paloare. tuse seaca. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane : a. c. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele : a. in ambele membre superioare. c. 947 . este aratat de bolnav cu degetul. 943 . nu poate fi variabila. 945 . regurgitatii. 946.a. in regiunea cervicala anterioara si mandibula. este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala: 942 . 948. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene. administrarea de miofilin. . este aratat de bolnav cu una sau ambele palme. b.Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente : a. transpiratii. b. c. poliurie. b. b.

semne de insuficienta cardiaca globala. mialgin. scaderea glicemiei. c. c. perioada de cruditate si de coctiune. senzatie de moarte iminenta. . cresterea enzimelor in primele ore de la debut. c. b. apare de obicei nocturn. 953. c. 950. . c. morfina. b. este localizata occipital. somnolenta. dureaza mai multe ore. 954 . accelerarea VSH si hiperleucocitoza. c. la trezire. nitroglicerina. prin repaus si administrare de nitriti . 949. 952. semne de insuficienta ventriculara stinga.Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici : a. in cazul unor dureri severe.In perioada de debut a infarctului miocardic.zbucium.Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele : a. cardiopatii ischemice. se insoteste de o stare de anxietate. b. se calmeaza. perioada de stare si de convalescenta. uneori chiar zile. . agitatie . b. b. de obicei dimineata.Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici : a. b. de debut. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale. mai rar. 955 .c. cefalee occipitala. prodromala.In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade : a. 951 . b.Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente: a. are caracter pulsatil. c. tulburari de memorie si concentrare.Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala. sint urmatoarele : a. cresterea fibrinogenului. semne de insuficienta respiratorie acuta. pot apare urmatoarele semne : a.

apar la eforturi fizice mici. cu respiratii bruste. cardiopatia ischemica. b.la baze cu extindere spre virfuri. .Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici : a. c. c. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa. 957 . Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici : a. ritm de galop. c. stopul cardiac. uneori tuse umeda. c. stopul respirator. midriaza cu globi oculari imobili. 962. b.Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele : a. bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome : a.Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice : a. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu : a.Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele : a. 963. c. c. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul. b. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca. 958 Clinic. bradicardie. anxietate intensa. 960 . 961. b. insuficienta mitrala. Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele : a. b. c. hipertiroidia. se datoreaza stazei pulmonare. . incetarea functiilor cerebrale. tahicardie. b. rapide si superficiale. la nivelul plaminilor raluri crepitante . procese inflamatorii si metabolice . lipotimie. sint violente. constrictive. b. apare in repaus sau ziua.956. care afecteaza de la inceput miocardul. 959 . bradicardie accentuata. au caracter coronarian. b. absenta batailor inimii. spute hemoptoice. dispnee intensa. cianoza.

b. b. 965 . b. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii: a. caderea limbii . cauze toxice. fracturi de coloana. controlul respiratiei. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele: a.. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida . 968. . femurala). unele leziuni ale peretelui toracic. 964. trebuie efectuata intr-un interval de 12. prin urmatoarele: a. b. daca acesta este culcat pe spate. c.15 minute pentru a avea succes.Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele : a. c. pierderea cunostintei.In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea cardiaca. secretii. c. b. Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze: a. b. 969. controlul tensiunii arteriale. leziuni grave ale peretelui toracic. prezenta corpilor straini( singe. daca acesta este in decubit ventral. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar. varsaturi). 970 . 966. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. c. c. Reanimarea respiratorie : a. c. b. cauze infectioase. embolie grasoasa. se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac. cu fracturi costale. caderea limbii. 967. obstructia cailor respiratorii. decolorarea tegumentelor. c.c. se poate practica fara masaj cardiac. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prin urmatoarele : a. tulburari de ritm paroxistice.

973. 976. c. c. b. astm bronsic. b.In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare. 10. oxigenoterapia. b. morfina. astm cardiac. sint contraindicate urmatoarele : a. infarct miocardic acut. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. venesectia este contraindicata. hipertensiune arteriala. accident vascular cerebral. . b. emisiunea de singe( venesectie). diureticele.Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a.. edemul pulmonar acut. insuficienta ventriculara stinga. cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele : a. infarct miocardic acut. 972. in intoxicatii. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional in urmatoarele situatii: a. c.971. Cauzele de origine extrapulmonara ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala. la uremici. c. 974 In edemul pulmonar acut cardiogen. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. oxigenoterapie masiva. singerarea.12 l/ minut. la inecati. c. c. b. 975. b. in urmatoarele situatii : a. BPOC: 977. morfina se administreaza in urmatoarele situatii : a.

b. toxiinfectii alimentare. consum exagerat de etanol. b. este de tip polipnee inspiratorie. embolia pulmonara. 978 Cauzele de origine bronhopulmonara ale insuficientei pulmonare acute sint urmatoarele a. 75 % din bolnavii cu hepatita cronica prezinta in antecedente hepatita virala..pulmonare.Factorii etiologici ai hepatitei cronice sint urmatorii: a. 983 Hepatita cronica : a. c. c. este de tip bradipnee inspiratorie. b. volet costal. crize de astm bronsic. b. plagi pleuro. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta . embolie pulmonara. cordul pulmonar acut. se manifesta la cel putin 6 luni de la debutul hepatitei virale. 981. b. Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate apare in urmatoarele situatii : a. c. nu are o evolutie spre ciroza hepatica. 984 . c. 980. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. BPOC. opiacee. embolie pulmonara. intoxicatiile cu barbiturice. c. c. o senzatie de presiune. b. este insotita de tiraj si cornaj. meningoencefalite. 982. meningite. are urmatoarele caracteristici : a. produsa de obstacole in caile aeriene superioare. o senzatie de intepatura. 979. c. b. o senzatie de constrictie sau de “gheara”. . Durerea din infarctul miocardic acut poate avea urmatoarele caractere : a. BPOC. b.

Cauzele hepatitei cronice sint urmatoarele: a. 988. 50 % din cazuri. colibacili. b. b. 990. hipertiroidie. . c. c. 986. paraziti. c. klebsiella.Cauzele hepatitei cronice pot fi urmatoarele: a. mecanice. 75 % din cazuri. anaerobi.c. virale. b. cauze nutritionale. c. b. medicamentoase. frigul si umiditatea. rickettsioze. 989.Etiologia virala a hepatitei cronice nu este sigura la : a. . Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a.Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. 25% din cazuri. traumatismele. 985. 987. b. c. leptospire. salmonele. Cauzele dismetabolice care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a.

b. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. sindromul de fibrinoliza. in 75 % din cazuri hepatita cronica urmeaza unei hepatite acute virale evidenta clinic. apar adesea tardiv. obezitate. apar in puseuri. c. care coincid cu exacerbarea icterului. 994. sindromul de activare mezenchimala. este obisnuita ( 80 % ). Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici : a. icterul este simptomul esential. sindrom fibrinolitic. 993. b. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. b. sindromul hepatopriv.b. b. 992. . sindrom excretobiliar. c. diabet. Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. b. apar adesea precoce. c. c. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei. c. c. examenele biologice si histologice nu transeaza diagnosticul. 991. sindrom de hepatocitoliza. este uneori dureroasa la efort. 995.

este moderata. b. este inconstanta. acnee. c. este un simptom esential. 1000. colon iritabil. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice.. hirsutism. tulburari pancreatice. b. c. . amenoree. c. simptomul esential este hepatalgia: 999 . in 75 % din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente.Astenia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a.Hepatita cronica cind apre la femei tinere se insoteste de urmatoarele : a. este de obicei bine pastrata. c. b. 997. nu se asociaza cu alte boli autoimune frecvente. 998. c. contrasteaza cu starea generala. b.. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. 1001. tulburari dispeptice biliare.. este inalta. b. b. Amenoreea din hepatita cronica are urmatoarel caracteristici : a. apare de regula la femeia tinara. Tulburarile digestive ce pot apare in hepatita cronica sint urmatoarele : a. tiroidita.Febra din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a.996.

1005. icterul nu apare cu ocazia puseurilor de agravare. Hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. antigenul Australia este prezent in 10 % din cazuri . ameliorarea sa urmeaza evolutiei leziunilor hepatice.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. 1006. tabloul clinic este functie de activitatea procesului patologic. 50 % din bolnavi au o stare generala buna. c. uneori evolutia este simptomatica timp indelungat. febra si manifestarile extrahepatice sint frecvente. . Simptomatologia din hepatita cronica agresiva are urmatoarele carcateristici : a. c. c. b. urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute. 1007. b. Simptomatologia din hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. astenie . apetit crescut. c. 1004. b. 1003. boala nu evolueaza catre ciroza hepatica. angioamele stelare reprezinta un semn de agravare. scaune neregulate. Examenele biologice din hepatita cronica agresiva indica urmatoarele : a. tabloul clinic este in functie de activitatea procesului partologic. . splenomegalia. c. oboseala. 1002. b.In hepatita cronica agresiva sint prezente urmatoarele simptome : a. b. afecteaza ambele sexe. VSH este moderat crescut. anorexie persistenta.c.

urmeza obisnuit unei hepatite acute virale.Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ are urmatoarele catacteristici: a. limfocite si predominant plasmocite. se insoteste de tulburari endocrine. b.Hipopotasemia ca efect secundar al tratamentului cu diuretice din cadrul insuficientei cardiace cronice nu se previne cu : a..b. iar biologic foarte alterat. clorura de potasiu . c. c. 1009. c. 1011. tabloul clinic al bolii nu este functie de activitatea procesului patologic. nu evolueaza in puseuri. timolul este scazut. este mai frecventa la barbati. 1008. cu celule mononucleare. Hepatita cronica este o leziune sistematizata caracterizata prin: a. . este mai frecventa la barbati. poate lua o alura colestatica. nu apare in principal la femeia tinara. semnele clinice sint mai discrete. electroforeza arata hiposerinemie. 1012. Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv are urmatoarele caracteristici a. dezvoltarea anormala a tesutului epitelial. b. este simptomul esential.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. c. clorura de calciu . 1013. c. b. cind apare la femeile tinere. are tabloul foarte bogat . b. Icterul din hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. apare in principal la femeia tinara.. c. b.infiltrare predominant portala. b. 1010. dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv.

edemul pulmonar acut. c. prezenta curentului de aer la nas sau la gura. b. clorura de natriu . sedative concomitent cu antidepresive.20 respiratii / minut.. BPOC. absenta miscarilor respiratorii normale. 14-16 respiratii / minut. c. junghi toracic submamelonar sau posterior. astmul cardiac. 1018 Semnele obstruarii cailor aeriene sint urmatoarele : a. 1014 Pentru combaterea anxietatii in tratamentul infarctului miocardic acut nu se administreaza: a. c. 16-18 respiratii / minut. c. 1020. c. b.Insuficienta cardiaca dreapta este un sindrom clinic care nu este provocat de : . c. b. 18. in doza de 250. 1016. hepatalgie resimtita ca o durere surda in hipocondru drept sau epigastru. antidepresive. In cadrul resuscitarii cardiorespiratorii. Pentru a evita greselile fatale.Principalele simptome functionale ale insuficientei cardiace cronice drepte sint urmatoarele : a. in conduita de urgenta. in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin. dispnee zgomotoasa.c. 1015.In tratamentul astmului bronsic. b.400 mg subcutanat. asistenta medicala trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de urmatoarele afectiuni : a. in doza de 400-500 mg intravenos. hemisuccinatul de hidrocortizon nu se administreaza : a. 1019. b. 1017. respiratia artificiala nu se realizeaza intr-un ritm de : a. b. sedative. dispnee variabila ca intensitate.

a.bronhogena. pregatirea materialelor pentru sterilizare si respectarea conditiilor de pastrare si utilizare lor. Obiectivele permanente în prevenirea infectiilor nosocomiale sunt: a. dilatarea si insuficienta brusca a inimii drepte. aplicarea de antiseptice. 1024. spalarea cu apa si sapun sau detergent. masuri de igiena spitaliceasca c.Diseminarea de la nivelul plaminului a bacilului Koch se poate face prin urmatoarele cai: a. refuza internarea bolnavilor contagiosi. 1021. Ce importanta are spalarea mîinilor în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina: a. cel mai important mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. b. 1022. b. necroza ischemica a unei portiuni de miocard. c. respecta si raspunde de aplicarea regulilor de igiena si regulilor de tehnica aseptica. c. întepatura. uneori este singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. c. nu prezinta importanta în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina. c. stimularea sîngerarii locale. alegerea procedurilor de investigatie si tratament cu risc minim de infectie. taietura) ce atitudine luati? a. dezinfectante. c. 1025 In cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutana. utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune. clatirea cu apa. b. b. b. 1023. b. aeriana. . obstructia brusca a inimii drepte. limfatica si hematogena.Atributiile asistentului medical în prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale sunt: a.

afectiuni alergice. interesarea epidermului si partial a dermului b. anul 1995. Medicala. Bucuresti 1999. hemoragie digestiva c.Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura All Bucuresti.F.Administrarea hormonilor corticosuprarenali este indicata in: a.Editura medicala. Chiru. urmata de confuzii. endocrinologice. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. anul 1999 .Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. bronhopneumonie. soc hipovolemic b. Chiru si L.Ed.1026. b. osteoporoza. pierderi de cunostinta. 1027. c. c. nou-nascuti. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. nefrita. .Mihailescu M .Chirurgie pentru cadre medii . Cison Anul 2001 .Mozes C. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c.C. escare. G. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 1029. terapie intensiva. infectie. .. Bucuresti.Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. 1028. paralizii 1030. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul BIBLIOGRAFIE = ASISTENT MEDICAL GENERALIST = .Care sunt conditiile unui bun bandaj? a..Tehnica ingrijirii bolnavului (editia a VI a) Ed. Moraru -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos .. Borundel . afectiuni reumatice. Incidenta infectiilor nosocomiale este crescuta în serviciile: a. b.

- Titirca L. - Urgente medico-chirugicale - Sinteze - Editura Medicala, Bucuresti 2001 - Titirca L. - Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Ed. Viata Medicala Romaneasca 2003; - C. Bocarnea - Boli infectioase si epidemiologie - Manual pentru scolile postliceale sanitare Editura Infoteam 1995 - Ord. Ministrului Sanatatii si Familiei nr. 984/1994 - Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical - 2003 - Legea nr. 307/2004 – privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 578/30.06.2004. 1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35.

a c c b c c b b a b c b a c b a b b C A B C A C C B A A B C B B B A B

36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81.

A C A C B B B A B B B B A B B B C A A B A C C C A B A C B B C A B B C C A A B B B B B B A C

82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127.

A B A A A A B B A C B C B C A B B C C A B A A A A B A A B A A A A A B A A A B A B A B B A A

128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 154. 155. 156. 157. 158. 159. 160. 161. 162. 163. 164. 165. 166. 167. 168. 169. 170. 171. 172. 173.

B A B B B C B B B A C B A a a a b c b b a b c a b c c c b a c a a b c a b c a c a b b a a b

c b c a c b c b b b a c a a b a b c a a c c a c a b a b a b a c a a b a a b a b b b b b a b . 214. 192. 175. 181. 196. 197. 183. 210. 203. 184. 199. 217. 215. 186. 188. 191. 182. 189. 194. 200. 179. 206. 216. 219. 201. 212. 205. 178. 190. 213. 218. 204. 177.174. 193. 198. 211. 207. 187. 176. 195. 208. 185. 180. 209. 202.

251.220. 237. 223. 242. 265. 238. 233. 255. 244. 250. 252. 263. 235. 240. 257. 227. 234. 226. 262. 253. 228. 264. 221. 260. 261. 230. 239. 259. 229. 247. 254. 249. 224. 246. 243. 248. c c b c c a b b c b a a a a a a b b a b c a a a a b b b b a c b c a b b b b a a a a c a a c . 232. 222. 225. 245. 236. 256. 231. 258. 241.

286. 306. 304. 297. 287. 293. 302. 303. 300. 291. 289. 296. 275. 268. 309. 283.266. 273. 280. 307. 269. 290. 277. 274. 292. 310. 282. 308. 285. 299. 270. 311. 281. 294. 298. 301. 288. 278. 284. 271. 295. 276. 272. 279. 305. a c a c a c a c c c a a b c c c c a b a c a c b a b a c a a a a a a a b c c a a a a b a b a . 267.

339. 343.312. 327. 334. 336. 322. 347. 318. 319. 342. 324. 354. 332. b b a a a a b c a b c a a a a b b a b b a c b c b a a a a a b a c a c a c b a a a a b a c b . 352. 320. 313. 317. 350. 356. 349. 355. 340. 348. 345. 338. 315. 344. 351. 316. 323. 331. 353. 335. 346. 330. 314. 328. 321. 337. 326. 325. 357. 333. 341. 329.

397. 382. 403. 379. 378. 372. 400. 384. 376. 367. 389. 375. 390. 362. 395. 361. 399. 369. 392. 387. 396. 380. 393. 363. 383. a a a a b a c a c a b a b a a b b b b b b a b b b b b a a b c c c b c a b c b b a a c c a c . 391. 386. 370. 371. 394. 402. 360.358. 364. 401. 359. 385. 381. 373. 365. 366. 388. 368. 398. 377. 374.

433. 434. 448. 446. 431. 417. 436. b a b a c c b c b b b c c c a a a b b a a a c b c b c a a a a a b b c c a c a c a c c a a b . 420. 439. 424.404. 447. 416. 421. 427. 407. 405. 428. 432. 408. 414. 430. 409. 425. 429. 442. 449. 438. 418. 419. 426. 437. 443. 435. 415. 413. 444. 445. 411. 410. 406. 422. 440. 423. 412. 441.

c 465. a. b 472. a. c 469. c 462. 460. b 477. a. c 476. c 466. 455. 452. b 470. a. 457. c 474. a.450. a. b 464. b 471. 459. a a c b b c c a a b c 461. c 473. a. a. a. a. 456. c 467. 454. b. c 475. b 468. c 463. b. a. 458. 451. b. c . a. 453. b. a.

a. c 484. c 493a. b 481. b.a. a. a. b 480. a. c 487. b 482. a. b 495.478. c .b.b. a. a. a. b. c 496. b 479. a. b 499 a. c 489. b 485.a. a. a. a. b 494a. b. c 483. c 488. b 492. c 498. c 490. c 486. b 497. b 500 b. b 491.

c 511. a. a.b 521. b 509.a. c 503. a. a. a. a. a.b 519. a.501 a.a. a.a. a.a. b 512.c 520.a. c 502. c 506. a. b 515. b 514.a. b 507. a.b 523 a.a. a.c 518. b 510.b 522. c 513. b 517. b 508. c 505.b . b 504.a. b 516.

c 526.c 544 b.b 543 b.c 533 a.c 542.c 539. a. b.b 531 a. a.c 538.c 532 b. a. b.c 525. b. a. b. a. a.c 540 b.c 528.c 545.c 546.c 535.a.c 527. a.c 529 a.524.c 537 b.b 534.c 530.c 536 a.c 541 a. a.c .

c 559.b 556.c 567.c .c 548.b 554.b 569 a.c 560 b.547 b. b. a.c 555. a.c 568.b 565a.c 550.b 564. b 562.b 552.a. b.a. a.c 557 a. a.c 566. a.b 553.a.b 549 b.c 561.b 563 a. a. a.b 558 b.b 551 a.a.a.

a.a..c 584.b 577. a.c 591.c 575.b 572.b.b 588.b 589.b 587.a..a.b 579.b 590.c 585.c 580..b 578.a.b. a.570.a.b.b 583. a.a.b 573.a.b 581.b .b 571.a.ab 592a.b.a.b 586.a. b.b 576 a.c 582.b 574. a.

c 598.b 599.a.c 603. b 613. a. a.b 606.b 610.b 608.a.a. a. a.b 604 a.b 600.a. b.b 614.b 611 a..a.a.a.b . a. a.b 609.593.b 615.a. a. a.b 607 a .b 594.c 596..a.c 597.a.b 601.b 605.a.b 612.b 595.b 602.

b .b 636 a. a.b .b.b 621 a. a.b 635. 630 b. 622. 629 b. c.b .b 620 a. 631. c. 625 a. b.b 637a. 633 a . 624. a. 623. 628. 632.b.b 617 a.a. a. b .a. a. b . c.a.b. 627.c. a. 626 a.a. 618.b 619.c 638 a.c 634 a.616 a. c.

a.c 649.b 653.b 652 a.a.c 660.c 661.b 644.c 657.a.c 658.b 640.a.c 656.c 655.a.b.b 659 b.c 651 a.639.b 642 a.b 645.a.b 643 a.a.a..a.c 648 a.c .b 650.a.b 654.c 641 a.a.b 646 a.b. a.b 647a.

b 681. b 671 . b.b 678 a b 679.b 683.b 667.a.b .b 663 a.a.b 676. a.b 674 a.b 666 a. a.b 665.a.b 680.a.b 684.a.a..b 672.c 673 .a.b 675 a.a.a.a.b 669ab 670 a.662.b 677 a.a.b 664.b 682.b 668.

b 701.c 696.c 693. 699.685. b.a.b 704a.c 689 b.b 702a.b 687 a.c 692 .c 690.a. a.a.c .a. a. a.c 688.c 706. a.a.a.c. a.b 691 b.b 694.b 703. c 697.a.b 686 .a.a.b 698.b 707 a.c 700 a.c 695.c 705 b.

c 720.c 711.b 725.b 723.a.a.c 715.b 730.b 712 a..c 713 a.b 726.. a.708 a.c 728.b 709 b.a.a.a.a. a.c 718 a.a.c 727 a.b.b 729 a.c 710.b 719.c 716 b.c 714.c 717 b.c 724 .c 721 a.a. a.b 722.b.b .

731.b 744.b.c 743.a.b 733 a.b 739 a.a.b 750.a.c 742.a.b 732.b 734 a. a.b 735..b 736..c 752 .c 748.b.c 745.a..b 746. a. a.a.a.c 738.a.c 737 a.c .b 741 . b.c 751 . a.c 749 a..a..b 740a.b 747 .

b 759b.b a..a.b 754.a.c 760 a. b.c . a.a..b 756.c 771 .b 761 b..b 755.b 775.b. .b.b 773 .a..a.c 763.b 765.b 774 .c 764 . a.a.c 762.b 767 768 .b.a.b 772 .:a..c 769 b.b 766.753.c 758 .a.b 757.b.c 770 .a.a.

b 797 . a.c 778 . a.a.b. a.b . b.c 788. a. b.c 785. a.b 793 .c 796. a.. a. ab 782 .a.b 791 a. a.b 784.b 792 a. b.b 779 a. a.c 795.c 781 .c 786.c 777 .b 794 . a.b 798.b 783 a.776 .b 787.. a.b 780 .b 790 .b 789.b.

a.a.c 819 a.b 817 .b.c .b 820 .b.ab 811 .c 803 .c 807 .b 806.a. b.a.799 .c 805 a. bc 815 bc 816 .ab 813 .c 808 .b 821 a.a.c 809 .b.a.ab 814 . a.b.c 802.b 801.bc 812.b 818 a.b 804 .c 810 .b 800 . a.

a.a.c 844 b.b 843b.b 831 .c 825 a.c .c 829 .a.a.822 .c 827 b.a.b 824 .c 832 .c 840 b.a.c 823 a.b 830 .b 836.a. ac 834 b.c 835 a.c 842.c 838 a.b 839 a.c 841 b.a.c 828.c 833 .c 837.b 826 .b.a.a.

c 865 a.b 853 . b. b.c 855 . b.b.a.b. a.c .c 856 b.b 852 .c 862 a.c 854.b.c 848 .c 859 a.c 864 b.c 846 .c 861.a.b.a.c 850 .c 847 a.c 860 .845 b.b 851 a.c 849 . a.c 858 a.c 867.c 866 a.c 857 .b 863 b.

c 872 bc 873.b 877.c 876 .c 888 .a.b .b 870 .b 869 a . b. a.c 878 a.c 887 .c 879 .c 875 . b.ab 880 .b.c 886 .b.c 884 .a. .a.a.b 883.c 881. a.868 a.c 885.b 882 a.c 889 . c 874 . a.b.b.b.c 871 a.a.

904 a. 896 a. b. c.c 909 . c 893 . 907 a. c. a.c.a. 902.b 912 .c 903 b.a. 908 b. b. 906 b. 900 . c.b. c 894 a b 895 . c. b. a.c.b 891 . 905 a. 898 a.c .890 a. b. b 911.b 899 . 892 . b.b 910 .a. b. a. c. 897.c. 901 .b.c. a.a.

c 926 a b 927 b. a.b 918 b.b 934 .c 917.b 933.b 923 a.b. a. a. a.b 922 a.c 924 a. a.c 915 a.c 919 a.c 931 a.c 928 b.a.c 929 .c 921.b 916.b 920.a.a.913 a.c 925.a.c .c 935. b 914.c 932 a. a.b 930.

a.c 940 a.c 945 a.a.b 948.b 946.c 957 a.b. a.b.a.c 949.a.936 .a.a.b 954 a.c 952.a.b 938.c 944.a.b 958 .c 937 a.a. b.b.a.b 947 .c 956 . a.c 942 .b 941 . 951 b.c 939.c .b. a.c 943 .c 955 .b 953 .b 950.

a.a.c 970 .b 960 .c 978 a.c 963. a.c 968 b.c 973 a.b 972 a.b 964 a. b.b 975.b 965 . b.c 969.a.b 967 b.b 981.b 976 a.c 962. a.b 979.959 . a.b .b 971.b 974 a.b 961 b. a. a.b 980 a.b 977.b 966 a.a.a.

c 986.c . a.b 1001 a.a. a.b 997 a.a.c 983 b.b 990 b.b 998.a.a.b 992.b 994. a.c 995.c 1003 b. b.c 991 a. a.b 985.b 999.982.a.a.b 989.c 1004 a.b.c 1002 .c 988. a.c 984 a.b 996. a.b 987. a.b 993.b 1000.

a.a.1005 b.a.a.c 1012.c 1010.c 1017.c 1022.b 1027.a. b.b 1018 a.c.c 1009 . a. a.c 1021.c 1007 a.a. a.b 1023.b 1019 .c 1014.c 1020.c 1026.b. 1015. b 1011.c 1008. a. b. a.b.c 1025.b .b 1024 .b 1013 .c 1006 a.a.c 1016 a.a. a.

b .c 1030.b 1029.1028 a. a. b.