medicina SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA

1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului. 2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan b. culoarea sangelui este inchisa c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca 3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala. 4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: a. exteriorizate b. arteriale, venoase, capilare, mixte c. interne, externe, interstitiale. 5. Hemoragia este: a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse. 6. In hemoragiile venoase:

a. sangerarea este difuza b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace c. sangele este de culoare inchisa. 7. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangerarea se face in afara organismului b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa. 8. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp. 9. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp 10. In hemoragiile capilare: a. sangele iese in jet continuu b. sangerarea este difuza c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca. 11. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. : a. 7 litri b. 4-5 litri c. 6 litri

12. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna: a. hematom la nivelul mezenterului b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala c. revarsarea sangelui in vezica urinara. 13. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi: a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu b. fragilitate vasculara c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei. 14. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1.5 litri: a. hemoragie mica b. hemoragie mare c. hemoragie mijlocie. 15. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale": a. hemoragia prin ruptura de anevrism b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

16. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de: a. vasoconstrictie b. anxietate c. lipsa de oxigenare a creierului. 17. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie:

a. sangele din hemoptizie este incoagulabil b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala c. sangele se evacueaza prin varsatura.

18. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii: a. scaderea CO2 din sange si tesuturi b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.

19. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg, cum reactioneaza rinichiul: a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii c. apare insuficienta renala acuta

20. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari: a. pulsul este slab batut, filiform b. pulsul este aritmic c. pulsul este bradicardic, bine batut

21. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva: a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat b. legatura si sutura vaselor c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg

pansamentul compresiv c. vasodilatatie. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena b. aplicarea unui garou c. invazia apei din tesuturi in circulatie 23. 26. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia: a. dupa oprirea hemoragiei c. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina b. peste pansamentul de la nivelul plagii c. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei: a. cresterea diurezei b. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului: a. rosu-aprins . fixarea gatului intr-o anumita pozitie b.22. compresiune digitala pe plan osos 25. aplicare atenta a unui garou 24. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana: a. Melena este un scaun: a.

rinichiul functioneaza normal. dispnee b. Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt: a. transpiratii reci. mentinerea masei circulante in limite normale c. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina 29. antispastice b. morfina . varsaturi. ischemia miocardica b. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici: a. este localizata in hipocondrul drept. 28. frison c. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu: a. negru ca pacura c. urina este hiperconcentrata. iradiaza in membrul inferior si cedeaza la administrare de antispastice c. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin: a. hipertensiune arteriala 30. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara b.b. febra. aspect de zat de cafea 27. nitroglicerina c. bradicardie. anxietate.

oprirea fara interventie a unei hemoragii b. Hemostaza provizorie este: a. In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie c. administrarea de antibiotice c. tulburari de tranzit b. . oprirea fara interventie a unei hemoragii b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia c. semnul Murphy prezent c. tubajul duodenal b. etapa hematologica c. administrarea de opiacee.31. etapa volemica. Hemostaza spontana este: a. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne: a. oprirea definitiva a hemoragiei. etapa de refacere a fierului b. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral 33. Nu sunt contraindicate in colica biliara: a. 32. oprirea definitiva a hemoragiei. 34. 35.

insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand tensiunea arteriala scade sub: a. nitroglicerina c. 140 mm Hg c. etapa volemica b. 60 mm Hg 38. morfina 40. fortral . papaverina b. etapa hematologica 37. hematemeza b. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste: a. hematurie c. 100 mm Hg b. etapa de refacere a fierului c. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a.36. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. La un pacient cu hemoragie. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. 39. hemoptizie.

42. ulcerul stenozant b. datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a. hemoragii oculte. sangele este aerat c. contine resturi alimentare b. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza b. Hemoragia: a. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena c. colebil c. ulcerul perforat. colica biliara c. . apare in timpul unui efort de varsatura. mialgin 41.b. 44. 43. endoscopia gastrica c. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in: a. VSH crescut b. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric: a.

tensiune arteriala normala. hipertensiunea arteriala polipnee b. infarct de miocard. colicii biliare c. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi: a. 48. durere violenta in epigastru b. cu iradiere in umeri c.45. continua. 46. violenta. 47. durere "lovitura de pumnal". rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate b. durere in etajul abdominal superior c. Simptomele litiazei biliare sunt: a. "ca o lovitura de pumnal". cu iradiere in spate. galben citron reprezentat de plasma . colicii renale b. bradicardie. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este: a. 49. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in partea superioara: a. durere in etajul abdominal superior intensa. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi b. durere in epigastru. colica biliara c. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt: a.

Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia: a. bradicardie c. 50. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. cancerul gastric c. hipertensiune arteriala b. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. 51.c. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena 54. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. tendinta la lipotemie in ortostatism. ulcerul aton b. Hematemeza este: . 52. rectocolitele ulcerohemoragice b. hemoroizii. traumatismul cailor biliara. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena c. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera b. albicios format din leucocite. 53. varice esofagiene c.

agitatia extrema c. chinidina c. . la 30 de minute dupa masa c. meteorismul b. stenoza pilorica. Durerea in ulcerul gastric apare: a. ulcerul gastro-duodenal necomplicat b. 57. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru: a. varsatura sanghinolenta b. In ulcerul gastro duodenal se pot administra: a. 56. la 3-4 ore dupa masa b. nu are legatura cu alimentatia. "abdomen de lemn". explectoratie sanghinolenta c. varice esofagiene c. scaun sanghinolent 55. midocalm. almagel b.a. 58. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este: a.

Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta: a. vedere ca prin ceata. deasupra plagii b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie. are semnele caracteristice socului hemoragic. dedesubtul plagii c. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou: . O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este: a. lipotemie c. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal b. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr % 61. ameteli. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr % b. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu: a. 60. durere la palparea hipocondrului drept c. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii.59. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr % c. 63. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie b. 62. O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre: a.

ridicarea garoului cat mai incet. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare b. semne directe si indirecte b. hemoragia digestiva c. de culoarea zatului de cafea digerat c. hiperaciditate a sucului gastric c. hipertensiune arteriala. senzatia de gadilire a laringelui. hipoaciditate a sucului gastric. . senzatia de greata. transpiratii reci abundente. Sangele din hemoptizie este: a. 66. paloare. 65. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi: a. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie c. de culoare rosu aprins. 67. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica b. varsaturi. greturi. hipotensiune arteriala c. aerat. cancerul gastric b. gastrita cronica.a. Simptomatologia in hemoragia digestiva este: a. varsaturi. caldura retrosternala b. 64. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a.

datelor clinice b. din stomac c. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi b. violenta. examenului radiologic c. 70. gastroscopia c.. "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala b. Hemoptizia consta in eliminarea de sange: a. din caile respiratorii inferioare. 71. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome: a. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este: a. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura . examenul sucului gastric. transpiratii profunde . durere in epigastru.. 72. examenul radiografic b. 69. cercetarea hemoragiilor oculte. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt: a. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi c. din cavitatea nazala b. senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza: a.68.

spumos b. hemostatice. o inflamatie acuta a colecistului c. garoul este mentinut o ora b. 76. Colicistita acuta este: a. alimentatie lichida. rosu aerat. repaus la pat. punga cu gheta pe regiunea epigastrica. Coli b. 75. garoul este mentinut o ora. repaus la pat. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este: a. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este: a. Hemostaza provizorie este corecta daca: a.c. opiacee. 74. varsaturi. Sunt manifestari de incompatibilitate de grup: . o infectie a colicistului cu E. provocarea vomei pentru eliminarea sangelui c. brun. repaus la pat. 77. rosu neaerat c. garoul este aplicat la extremitatea membrelor. pauza 2-3 minute c. greturi. punga de gheata pe regiunea epigastrica. sedative b. caldura retrosternala. hemostatice. 73. sedative. rosu inchis. o tulburare a motricitatii colecistului.

. durerile lombare c. paliditate. grupa 0(I) b. 79. 81.a. grupa AB(IV). Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul b. sangele primitorului si sangele donatorului b. 80. tahipnee. cianoza. Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. In metoda Beth-Vincent: a. grupa B(III) c. inapetenta. paliditate. bradipnee respiratorie b. hipotensiune c. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul. tahicardie. tahicardie si hipertensiune b. cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina c. hipotensiune. Semnele unei hemoragii mari sunt: a. 78. plasma primitorului si plasma donatorului. Proba de compatibilitate directa se face intre: a. plasma primitorului si sangele donatorului c.

grupa A(II) b.82. Atunci carei grupe apartine sangele aglutinat: a. grupa 0(I) 84. grupa B(III) c. exista in ambele situatii. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul. Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi: . grupa A(II) b. 85. In metoda Simonin cunoastem: a. Aglutinele anti-RH: a. nu exista la cei cu RH pozitiv c. nu exista la cei nu RH negativ b. Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura. grupa AB(IV) c. grupa 0(I) 83. 86. aglutina cat si aglutinogenul c. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele b.

Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare: a. temperaturi sub 16 grade Celsius b. dupa 60 de minute. pentru delimitarea celor 3 zone. 88. cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa c. grupa 0(I) RH pozitiv b.a. 87. Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine: a. 89. anticoagulant b. Dupa cat timp se face citirea factorului RH: a. temperaturi in 20-25 grade Celsius. grupa B(III) RH pozitiv. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml. . grupa A(II) RH negativ c. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa b. 90. temperaturi intre 16-18 grade Celsius c. dupa 30 de minute b. dupa 20 de minute c. Donatorul universal poate deveni "donator universal periculos": a. de conservare c.

91. La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau: a. 20-25 grade Celsius b. 16-18 grade Celsius c. 37 grade Celsius.

92. Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza: a. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului b. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml c. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml.

93. Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect: a. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa b. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida c. spongios, asezata pe peretii flaconului, de culoare galbuie.

94. Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii: a. socul prin arsuri b. anemia hemofilicilor in criza hemoragica c. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice.

95. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare: a. angiocolita acuta

b. fistula biliara c. ciroza hepatica.

96. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv: a. ileus biliar b. dischineziile biliare c. hemocolecistul.

97. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu: a. stenoza pilorica b. cancerul gastric c. litiaza biliara.

98. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel: a. prin microstaza creata de modificari distrofice b. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei c. modifica concentratia colesterolului infectat in bila.

99. Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X: a. calcul de carbonat de calciu b. calculi micsti c. calcul de colesterol.

100. Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi: a. bolnavi astenici b. bolnavi anemici c. bolnavi hipertensivi.

101. Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi, renali cronici este: a. 600 - 1000 ml b. 300 - 600 ml c. 200 - 400 ml.

102. Cantitatea de sange care se poate administra in 24 h la bolnavii cu o inima sanatoasa este: a. 1000 - 1500 ml b. 2000 - 3000 ml c. 750 - 1000 ml.

103. Hematuria: a. apare in cazul incompatibilitatii de grup b. apare in socul hemolitic c. apare la administrarea de sange ce contine alergeni.

104. Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome: a. senzatia de infundare a nasului, hidroree, stranut;

b. rinoree mucopurulenta, eczema; c. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente; 105. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome : a. lacrimare, fotofobie, durere; b. scaderea acuitatii vizuale; c. edem corneean. 106. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi: a. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla; b. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta; c. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini. 107. Inflamatia din bronsita acuta intereseaza: a. tot arborele bronsic ; b. bronhiile mari si mijlocii; c. nu intereseaza frecvent traheea;

108. Bronsita acuta , nu se intilneste in urmatoarele afectiuni: a. pneumonie; b. gripa; c. dilatatia bronhiilor;

109. Bronsita acuta este: a. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii; b. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii;

1-5 zile. 113. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin: a.c. faza de coctiune. are 2 faze de evolutie. catar rinofaringian. Simptomatic. tuse. b. faza productive. Fazele de evolutie clinica din bronsita acuta sint: a. faza de coctiune. c. faza de cruditate. faza de vindecare. c. 2-3 zile. 111. codenal. b. interesind frecvent traheea. b. permanenta sau intermitenta. convalescenta. dureaza 1-2 saptamini. 110. Faza de cruditate din bronsita acuta dureaza: a. Bronsita acuta: a. insotita de cresterea secretiilor bronsice. 114. 3-6 zile. 112. b. . in faza de coctiune din bronsita acuta se administreaza: a. calmante ale tusei. faza de coriza. o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. expectorante. faza de cruditate. c. este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. c.

Bronsita cronica: a. b. emfizem pulmonar si bronsita acuta. c. insotita de cresterea secretiilor bronsice. bolnavul este de obicei afebril. b. bronsita acuta. Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice. tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an. apare la populatia de peste 40de ani( in special barbati) b. cauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica.b. alergia. 3 ani consecutiv. c. 118. 119. cianoza apare precoce. . 117. 116. 115. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde. astm bronsic. factorii iritanti. un loc primordial il ocupa: a. nu face parte din tabloul de bronhopneumatie cronica obtructiva nespecifica . dispneea nu creste progresiv. Alergia din bronsita cronica: a. In bronsita cronica: a. b. astm bronsic si fibroza pulmonara. infectia. este o boala usoara si frecventa. c. c. emfizem pulmonar si bronsita cronica. tuse. nu este un factor cauzal. b. c. astm bronsic. c. urmatoarele afectiuni: a. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni.

124. b. hiposecretia si spasmul. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin: a. procesul nu este extins si la bronhiolele distale. 122. hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice. relaxare bronsica.120. c. b. care induc bronhostenoza: a. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor . cu crize paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante. b. hipersecretia si spasmul. care arata ca: a. cresterea VEMS. c. variabila si reversibila a calibrului bronhiilor. inflamatia mucoasei bronsice. c. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante. c. cresterea debitului ventilator maxim pe minut. eritemul mucoasei bronsice. Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica. extins si la bronhiolele distale. ireversibila a calibrului bronhiilor. reducerea generalizata. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. b. 123. hipersecretie de mucus. reducerea generalizata. spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. . edemul mucoasei bronsice. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii. procesul este difuz. semne de disfunctie ventilatorie obstructive. Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori. se evidentiaza tabloul clinic de BPOC. c. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. 121. b. scaderea secretiei de mucus. In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin: a.

se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. complicatie a astmului bronsic are una din . este precedata intotdeauna de crize astmatice. c. Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de : a. Bronsita astmatiforma. de citeva minute sau ore. polipnee si transpiratii profuse. c. Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din singele arterial. este tratamentul cel mai eficace. nu se administreaza in formele grave. administrata pe cale orala. 128. b. c. c. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica. albicioase( perlata). peste 24 de ore. este inconstanta. 127. are urmatoarele caracteristici : a. nu prezinta riscuri. de citeva secunde . aparitia cianozei. corticoterapia: a. din cadrul insuficientei respiratorii cornice. . 126. b. nu este urmarea infectarii astmului bronsic.125. urmatoarele caracteristici: a. b. Durata crizei de astm bronsic poate fi : a. c. In tratamentul astmului bronsic. pina la citva minute. b. b. 129. aparitia sputei viscoase. este constanta.

c. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin: a. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie. cu substante bronho dilatatoare. urmareste: a. restabilirea permeabilitatii bronsice. c. c. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe. c. pot aparea: a. interventia de reanimare. treptat. 131. in insuficienta respiratorie acuta. 132. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie. variabil. Modificarile patologice caracteristice. 134. Simptomatologia in insuficienta acuta. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice. b. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon. in singele arterial din cadrul insuficientei respiratorii cronice. c. b. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica. in urmatoarele situatii: a. Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica. b. are urmatoarele caracteristici: a. cind domina cresterea oxigenului in singe. 133. este inconstanta. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie.130. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat. nu depinde de : . nu este o urgenta medicala majora. prin dezobstruare bronsica. este contraindicat. brusc. cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe. b. 135. insuficientei respiratorii cronice. este constanta. b.

138. c. hipertensiunea arteriala. cind apare polipneea. b. Encefalopatia respiratorie din cadrul. 137. 139. nu comporta: a. cind hipercapnia este pronuntata. nu sint obligatorii. Ca fenomen compensator. c. masuri terapeutice speciale. .insuficiente respiratorii acute. masuri terapeutice generale. 140. c. tahicardia. insuficientei respiratorii acute. masuri terapeutice adresate cauzei. nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta. b. retentia de oxigen. se adreseaza cauzei. in tratamentul insuficientei respiratorii acute. excesul de oxigen. au urmatoarele caracteristici: a. c. b. in insuficienta respiratorie acuta apare: a. lipsa de oxigen. Tratamentul insuficientei respiratorii acute. b.a. vaccinare antigripala. bradicardia. din cadrul insuficientei respiratorii acute. presupun: a. masuri terapeutice adresate oricarei . b. 136. apare: a. Masurile terapeutice generale. b. aplicate in insuficienta repiratorie acuta. cind hipoxemia este redusa. Masurile terapeutice speciale. gimnastica respiratorie. c. c.

debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. b. o reprezinta: a. 143. b. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos. infectiile respiratorii. la mijlocul mandibulei si tragerea in sus.febra( pina la 40 de grade) junghi thoracic. Respiratia “ gura la nas” . asezarea bolnavului in decubit dorsal. la 3-4 zile de la debut. obstruarea cailor aeriene. incepind din ziua a doua: a. b. c. la citeva ore de la debut: 146. pune in evidenta. raluri sibilante si ronflante. pneumotoraxul. Perioada de stare din pneumonia pneumococica se instaleaza: a. 144. in sindrom de condensare pulmonara. c. din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene. c. consta in: a. introducerea policelui in gura bolnavului. c. prin intermediul canulei.141. b. din insuficienta respiratorie acuta. se practica: a. numai cind victima nu este constienta. 142. cind nu se poate deschide gura victimei. exista intotdeauna o discreta infectie rinofaringiana. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. frison . in insuficienta respiratorie acuta. Cauza cea mai frecventa de asfixie. c. . in zilele premergatoare. la 1-2 zile de la debut. 145. b. Examenul fizic in pneumonia pneumococica. b.

Tuberculoza pulmonara are urmatoarele caracteristici: a. Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. 151. 147.c. apetitul este crescut. 148. ampicilina. pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si secundara. este provocata de bacilul Koch.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. c.contagioasa. viteza de sedimentare mult incetinita. c. 150. are de obicei o evolutie cronica. In pneumonia pneumococica: a. este o boala infecto. leucocitoza cu polinucleoza. c. 152. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. interesind cu precadere plaminul. . hipofibrinemie. b. b. penicilina G. b. b. c. tetraciclina. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. are de obicei o evolutie acuta. afecteaza organismul in intregime. in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. 149. b. nu afecteaza organismul in intregime. este provocata de pneumococ. temperatura se mentine “ in platou”.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. c. b. Antibioticul de electie. vibratii vocale diminuate. bolnavul prezinta poliurie.

153. c. reactii la tuberculina negative. c.c. . 156. bacilul Koch se se pune in evidenta in: a. 155. b. Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este: a. expectoratie si lichid de varsatura gastrica. aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman. singe. la nivelul pleurei. leziuni anatomice. lichid cefalo-rahidian. 157. are de obicei o evolutie acuta. lichid cefalorahidian. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar. noduli pulmonari. pe cale aeriana. c. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina: a. 158. bacilul Koch se pune in evidenta in: a. expectoratie. la nivelul plaminului. frecvent pe cale digestiva. b. Leziunea initiala( primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape intotdeauna : a. b. semne clinice constante. c. In cazul tuberculozei meningiene. 154. b. la nivelul cordului. urina. b. In cazul tuberculozei pulmonare. In tuberculoza pulmonara. contaminarea se realizeaza: a. c.

c. 164. Simptomul fuindamental al tuberculozei secundare este: a. intens. asimptomatic. b. dispneea.b. c. infiltrate pulmonare. un caracter particular al perioadei de stare il prezinta: a. In tuberculoza secundara. precizat datorita frisonului unic. b. . accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. durerile toracice. coronarita. boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic. limfatica. c. hematogena. durerile toracice. 159. b. c. procese pulmonare si pleurale. c. ateroscleroza coronariana.Dispneea polipneica din insuficienta respiratorie acuta poate apare in : a. febra. 161. brusc. b. intotdeauna acut. 162. Debutul tuberculozei secundare poate fi : a. tusea. procese laringotraheobronsice. c. expectoratia. Diseminarea bacilului Koch in tuberculoza secundara este de obicei: a. generalizat. b. b. bronhogena. caverna. Cauza principala a anginei pectorale este: a. 163. 160.

165. restrictiv. arsura sau sufocare”. ca o” gheara. dureaza peste 15 minute. Caracterul durerii din angina pectorala este: a. Durata crizelor din angina pectorala este de : a. citeva minute. Simptomul principal al anginei pectorale este: a. b. iradierile nu sint obligatorii. dispneea. 167. b. 168. nu este insotita de anxietate. b. sublingual. 170. Crizele din angina pectorala nu dispar la : a. peros. c. b. 1-2 zile. . b. 166. c.c. administrarea de nitroglicerina. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza: a. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare. Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici: a. tusea seaca. c. incetarea cauzelor. administrarea de miofilin. c. 169. b. c. continuu. c. constrictiv. durerea. citeva ore. intravenos.

c. b. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii. nitroglicerina. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare 176. inflamatia miocardului.171. b. 175.obstruarea brusca aunei artere carotide. obiecte . metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga. Infarctul miocardic este: a. inflamarea in grade variate a unei artere coronare. o forma clinica a cardiopatiei ischemice. b. plagi . 174. b. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele . b. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este: a. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard. c. c. 173. necroza ischemica a unei portiuni din miocard. c. obstruarea brusca a unei artere coronare. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de : a. Cauza principala a infarctului miocardic este: . plosti urinare. propanolol. Ce este dezinfectia? a. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard. c. caracterizata prin crize dureroase paroxistice. nitropector. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de: a. 172.

c. de stare si de convalescenta . 181. ramane constanta timp de 1 saptamana. de stare si de convalescenta c. o perioada de debut. aortita luetica . b. cresterea fibrinogenului . este de obicei moderata. scade dupa o luna. dureaza 8-10 zile . b. o perioada prodromala. c. 177. . b. Febra in infarctul miocardic a. de debut si de convalescenta 178. ateroscleroza 90 – 95 % . cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut. b. leucocitoza . coronarita reumatica . apare din primele ore. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala . 179. Leucocitoza in infarctul miocardic: a. c. 180. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc : a.a. o perioada prodromala. apare la 6 – 12 h dupa debut . LHD – ul in infarctul miocardic a. c. una de debut. b. Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este : a.

b. 184. tulburarile de ritm ale inimii . cardiopatiile valvulare. se normalizeaza in 3-5 zile. in regiunea toracica anterioara. tabagismul. c. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian . apoi cu sputa spumoasa rozata. c. apare dupa efort. se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u. in umarul stang. b. c. 185. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de : a. Manifestarile clinice ale EPA sunt : a. b. tulburarile de ritm. b. un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian. tegumente uscate. emotii. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala 186. turgescenta jugularelor. Criza dureroasa din angorul pectoral : a. mese copiaose . diabetul zaharat. palide. tuse uscata in prima faza. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt: a. Localizarea durerii in angorul pectoral: a. c. nu dispare la administrare de nitroglicerina .b. pana la maxim 20 minute. . c. hipertensiunea arteriala . b. dureaza 2-3 minute.i). 183. 182. aerata .

c. b. b.v. Conduita de urgenta in IMA este: a. 187. bradipnee.m. 191. ambele. c. efectuarea examinarilor (transaminaze. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata . Insuficienta cardiaca este : a. mobilizare precoce. BPOC. 190. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in : a.c. 189. un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita. ECG) b. glicemie. . emisiunea de sange. AVC. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor . o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice . i. leucocite.v. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina . c. morfina i. pozitia trendelenburg . instituirea regimului igieno-dietetic. radioscopie toracica. c. 188. prelungirea timpului pana la internarea in spital . b. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic. ventilatia mecanica. b. c. VSH. se administreaza : a. . .m. i. morfina . In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate : a. mialgin i.

interesând în principal muschii de la radacina membrelor 196. mobilitatea globilor oculari. oprirea miscarilor respiratorii. 194. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul. dificultatea de a decontracta muschii b. Miotonia este o afectiune de obicei congenitala caracterizata prin: a. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin: a. slabiciune progresiva . aspiratia. b. curatirea orofaringelui. b. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt : a. pastrarea cunostintei. absenta pulsului la artera carotida. c. b. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei. Miopatia este o boala caracterizata prin: a. c. toracice si abdominale. 195. afectiune caracterizata prin deficit muscular 197. HTP . 193. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt : a. c. c. atrofii musculare bilaterale si simetrice. hTA . gripa. deficit muscular care apare sau se accentueaza la efort . afectiune de obicei congenitala c. deficit muscular cu fatigabilitate musculara care apare sau se accentueaza la efort. introducerea unei pipe Guedel. Polimiozita este o: a. valvulopatii dobandite si congenitale.192. inflamatie difuza a muschilor care pot cuprinde tegumente si/sau nervi învecinati b.

o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvii spinarii. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior c. o boala cronica si progresiva 202. c. slabiciune progresiva . o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii c. 40-60 ani 201. paralizia flasca a membrelor inferioare cu reflexe abolite. bilateral si simetric . Scleroza laterala amiotrofica debuteaza între: a. dificultatea de a decontracta muschii 198. tulburari sfincteriene si genitale. atrofii musculare bilaterale si simetrice c. atrofii si tulburari de sensibilitate. b. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior 199. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii b. . 20-40 ani b. 10-20 ani c. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior b. b. „Sindromul cozii de cal” se caracterizeaza prin: a. radicular sau trunchiular. cu aspect polinevritic.b. sindrom senzitivo-motor. Sindromul de neuron motor periferic reprezinta: a.Poliomielita anterioara cronica este: a. o boala degenerativa care apare la vârsta adulta 200. ansamblul de simptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe traiectul sau medular. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia Heine Medine este: a.

Plexitele se caracterizeaza prin: a. . sindrom de neuron motor periferic. fracturi de rahis. formarea unor cavitati în portiunea centrala a maduvii sau a bulbului. unui tratament insuficient c. sindrom senzitivo-motor bilateral si simetric b. 207. în leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia c. stergerea cutelor fruntii de partea bolnava. senzitive si trofice c. consta în Roentgenterapie c. nespecific (vasodilatatoare. scleroza laterala amiotrofica. paralizia flasca a membrelor inferioare 204. Tratamentul paraliziei nervilor este: a. imposibilitatea de a fluiera. 206. deficit motor la nivelul degetelor. masuri de igiena). mielite. unor viroze. apare mai ales vara si toamna. tumori) sau unor traumatisme ale nervilor b. compresiuni (fracturi. eventual chirurgical sau ortopedic b.c. la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate c. Nevritele se datoresc: a. în accidente vasculare cerebrale. b. în primul rând etiologic. deviatia gurii spre partea sanatoasa. Sindromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare: a. imposibilitatea închiderii complete a ochiului. unui proces inflamator local 205. Paralizia faciala este caracterizata prin: a. 203. tulburari motorii. în special a policelui b. tumori cerebrale si medulare.

Evolutia aterosclerozei dureaza între: a. b. anxietate cu idei delirante. 2-15 ani b. stare depresiva.neuroleptice. c. Psihoza maniaco-depresiva se manifestata clinic prin: a. dezorientare. odihna. prin tulburari nevrotice: cefalee. b. 1-2 ani c. absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene 209. vâjâituri în urechi. tulburari de memorie. 10-20 ani 211. b. 212. accese periodice de manie sau melancolie. c. semne de paralizie faciala. Mecopar. semnul Babinski prezent. 210. Vit. mai frecvent la femei în perioada de menopauza. sarac în substante azotoase. tratament cu antibiotice. c. Tratamentul aterosclerozei cerebrale consta în: a. lent. halucinatii auditive. Ateroscleroza cerebrala debuteaza: a. administrare de hormoni (foliculina). Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin: . Gerovital. hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite. forta musculara de obicei diminuata mult b.208. tonice cardiace. ameteli. B6. astenie. sau prin alterarea acestor doua forme de boala. iluzii verbale. tranchilizante. de atentie. insomnie. vitamine 213.tulburari de memorie. regim alimentar bogat în vitamine. în jurul vârstei de aproximativ 45 de ani c. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: a.

cu soc toxico-septic 215. c. terminatiile din derm sunt distruse c. in arsurile grd III sunt mai mari decât durerile din arsurile grd II 217. indispozitie . plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b. embolia pulmonara. Gasim flictene cu continut sero-citrin in ? a. tulburari digestive. Arsurile de gradul IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat deoarece : a. idiotie încetinita. tulburari respiratorii sau tulburari psihice.a. hemoragia digestiva. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica : a. arsura de gradul II c. nu se complica c. vorbeste în soapta. aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mâncare. Nefrita acuta. de aceeasi intensitate b. în arsurile de grd III sunt mai mici decât în arsurile de grd II c. bronhopneumonie. arsura de gradul I b. abatut. tulburari în sfera activitatii si vointei 214. aparute drept complicatii în arsura se datoreaza: . arsura de gradul III-IV 216 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt : a. dispozitie trista. cu soc hipovolemic b. lipsa de imbold în activitate. organismul se adapteaza mai usor la arsurile de grd IV 218. b.

Profilaxia antitetanica în arsuri întinse se face cu: a. efectuarea tratamentului antisoc. primii evacuati spre unitatile sanitare de specialitate vor fi: a.A 0.T.T.a. primele zile de la producerea arsurii b. efectuarea tratamentului antisoc înaintea oricarei manevre chirurgicale 222. arsii cu leziuni combinate 220. dezinfectia tegumentelor si îndepartarea flictenelor c. A si ser antitetanic 3000 U 221. În cazul în care evolutia arsurilor este favorabila.P. se considera perioada optima pentru grefare: a.P. A. socului hipovolemic c. ser antitetanic 3000 U c. intoxicatiei masive a organismului cu substante toxice resorbite din regiunea arsa b. arsii apatici care reactioneaza lent si numai la stimuli puternici c. a treia saptamâna (14-16 zile) . In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara consta in: a. profunzimii arsurilor 219. îndepartarea flictenelor si a corpilor straini b. A. concomitent cu îndepartarea hainelor. accidentatii agitati b. În cazul unui accident colectiv.5 ml b.

toate substantele chimice produc acelasi tip de arsuri . înmultit cu suprafata arsa si greutatea corporala b. pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica. transformându-se dintr-un grad inferior în grad superior c. nu au caracteristici speciale.c. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa. escarele de culoare galben bruna ce apar imediat b. dezobstructia cailor respiratorii b. oricând. Care din caracteristicele de mai jos corespund arsurile produse de baze chimice? a. se calculeaza înmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii 226. fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua: a. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului. La arsii cu leziuni circulare pe membre. excizia partiala a escarelor c. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata în primele 3-4 zile unui ars? a. excizia completa a escarelor b. incizii de decompresiune. care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul. se va practica: a. oxigenoterapie c. arsul sa nu fie în soc si sa nu prezinte infectie 223. escarele se formeaza lent. traheostomie 224. anestezie a cailor respiratorii superioare. depasind-o în tesut sanatos în profunzime 225. actionând si dupa accident. se administreaza câte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa c.

apa oxigenata b. se produc arsuri de gradul a. II b. reinterventie chirurgicala 230. Ea urmareste: a. mentinerea unei bune nutritii b. Pentru neutralizarea acizilor în caz de arsuri. local. toaleta tegumentelor si mentinerea zonelor de spijin maxim pentru a nu leza si alte zone c. bicarbonat de sodiu c. asigurarea unei lenjerii corespunzatoare . schimbarea pozitiei in pat. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila. starea lenjeriei si mentinerea unei bune nutritii nu prezinta importanta 231. cloramina. punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana c. suprimarea presiunii de pe ariile cutanate amenintate se poate realiza prin: a. dar este mai usoara decat tratamentul ulceratiei costituite. se vor folosi: a.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua. IV 229. administrarea de substante medicamentoase diuretice b. apa sterila 228.227. In profilaxia escarelor postoperatorii. mobilizarea precoce. asigurarea unei bune stari a tegumenetelor expuse. În cazul electrocutarii. se practica: a. III c. amoniac 1%. suprimarea presiunii. ser fiziologic.

aspiratie gastrica b. este adinamic b. este consecinta unei peritonite c. se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice. nu cedeaza la tratament cu miostin . plasarea unui tub de gaze in anus c. se alimenteaza bolnavul normal 236. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange b. c.b.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se impune: a. Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin: a. In cazul aparitiei in postoperator al ileusului paralitic: a. clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala 235. complicatie digestiva postoperatorie grava c. Se reintervine chirurgical daca ileusul paralitic postoperator: a.Meteorismul abdominal postoperator poate fi: a. imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea pansamentului asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat 232. numai punga cu gheata local 233. un incident intraoperator 234. un simplu ileus dinamic pasager b. se face clisma evacuatorie b. numai tratament medical cu hemostatice c. se face aspiratie gastrica. se administreaza purgative si alimentatie semilichida c.

embolia pulmonara c. diabetice. durerii si administrarea de hemostatice c. abdomen acut traumatic b. postoperator c. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective: a. terapia asfixiei. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei 239.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este: a. tromboflebita postoperatorie 240. durerii si hipercoagulabilitatii b. asfixiei. administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare 242. pre -. rezolvarea unor aderente sau bride 238. intra – si postoperator 241.237. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator: a. Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale pentru: a.Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: a. abdomen acut netraumatic c. preoperator b.care prezinta un risc mare cardiovascular . terapia socului. edemul pulmonar acut b. la persoane obeze. narcoza si iritatia peritoneala b. aparitia unui ulcer de stres c.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in: a.

decubit dorsal c. calmarea tusei si antibioterapie c. Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia chirurgicala in pozitia: a. dezobstructia bronhiilor si antibioterapie b. cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este: a. repaus vocal. Tratamentul profilactic in sindromul Mendelshon consta in: a. insuficienta respiratorie acuta b. antitusive. atelectazia pulmonara c.In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in: a. decubit ventral 246. sonda de aspiratie gastrica. c. b. antibiotice generale .b. administrarea de vitamine si antiinflamatorii 245. golirea preoperatorie a stomacului. aerosoli.Atunci cand se practica interventie chirurgicala pe abdomenul superior si esofag. decubit lateral stang b. indiferent de amploarea interventiei chirurgicale c. la hipertensivi 243. combaterea anxietatii golirea preoperatorie a tubului digestiv prin suprimarea alimentatiei si clisma evacuatorie administarea de inhibitori de secretie gastrica 244. la toti cardiacii. bronchopneumonia 247. comprese reci in jurul gatului.In atelectazia pulmonara postoperatorie tratamentul curativ va urmari: a.

aplicarea de rutina a sondajului vezical b. infectarea plagii chirurgicale 250. antibiotice generale nu necesita tratament medical 248. abcesul fesier c. tratamentul este chirurgical: a. culoarea tegumentelor. aparut in postoperator. ca si complicatie infectioasa postoperatorie. repaus vocal. barbatii intre 30 si 50 ani c. aerosoli. femeile peste 50 ani b. septicemia postoperatorie b. aplicarea sondajului vezical in orice conditii c. in faza de congestie b. cand zona este indurate 249. c.duodenal si afecteaza in cel mai mare procent: a. rezultatul hemoleucogramei b. numai daca este indicatie precisa si numai in conditii de asepsie perfecta 251. consta in: a. comprese calde in jurul gatului. antitusive.Colangiografia exploreaza: .Tratamentul profilactic in infectia urinara.Ulcerul gastro-duodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului gastro. in faza de colectie c. femeile intre 30 si 50 ani 252. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: a. aplicarea sondajului vezical.b. starea generala.In abcesul fesier. sediul durerii c. rezultatul leucogramei 253.Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi facut prin: a.

unei septicemia pentru identificarea agentului patogen c. leucemie acuta 257.Se gaseste un numar crescut de trombocite in urmatoarele situatii: a.a. la toti bolnavii chirurgicali c.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator: a. unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen b.Determinarea grupului sanguin si Rh. colonel 254.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul: a. vezica biliara si caile biliare extrahepatice b. numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale b. aplazie medulara. traumatisme osoase usoare b. la bolnavii care au ureea sanguina crescuta 255. dupa hemoragii. numai la bolnavii care necesita transfuzie b. numai la bolnavii cu hemoragii 256. la bolnavii internati in serviciu de chirurgie c. dupa iradieri severe. unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase . splenesctomii.ului este obligatorie: a. traumatisme abdominale c. vezica biliara c.

ale ficatului b. produce leziuni viscerale. decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin: a. daca radiografia abdominala ( pe gol) arata: a. intereseaza si deschide peretele abdominal b. sangele curge liber in abdomen 264. tinut sub observatie si tratament. timpul intai consta in: a.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin: a.La hemoragia interna “in doi timpi”. nici nu se amelioreaza.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac. ale splinei 263. soc sau hemoragie masiva b.Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale b.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal. durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala c. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala c. nu intereseaza peretele abdominal c. hemoragie interna lenta c. nici nu se inrautateste: a.Cele mai frecvente hemoragii “in doi timpi” sunt cele: a. nu arata nici o modificare 261.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care: a. prezenta aerului in cavitatea peritoneala b. stare generala usor alterata .258.sau subcapsulara b. ale pancreasului c. se administreaza antialgice si se reia alimentatia 260. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie b. se externeaza pacientul c. leziuni parietale 259. dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal 262. hemoragia intra.

amilaza c. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice c.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: a. tulburari ale cailor biliare c.c. tripsina b. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi 265. tulburari date de parazitozele intraveziculare b. bolnavii cu ulcer perforat c. adultii obezi 266. leziuni parietale 269. disparitia matitatii hepatice. antecedente ulceroase b.Diskineziile biliare reprezinta: a. o inflamatie acuta a peretului colecistic b. hemoragie “in doi timpi” b. tripsinogen 267. inflamarea pancreasului b. punctia pneumotoraxului 270. autodigestia pancreasului 268.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden. bolnavii subponderali b.Colecistita acuta este: a. caracterul durerii si fenomenele digestive c.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a. o tulburare a motricitatii veziculei biliare 271. hemoragie interna lenta c.Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe: a.Contuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului prin: a. tulburarii ale motricitatii veziculei biliare abdominala pozitiva si prezenta . prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a. necrozarea pancreasului c.

Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este: a.Apendicita acuta are un singur tratament: a. scaderea Cl+ sanguin.272.Colica biliara se instaleaza frecvent: . chirurgical de urgenta 274. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin 278Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii: a. cresterea K+ si a ureei b. la care diagnosticul nu s-a precizat inca. mialgin) 275. antialgice c.chirurgical c. barbiturice b.La un pacient cu abdomen acut. hemoconcentratia c. in organele din vecinatate b. ducand la soc. ale colecistului si ale cailor biliare 279.In evolutia sindromului ocluziv.Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe: a. antialgice majore (morfina.Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a. medico. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive 273. caracterul durerii si fenomenele digestive c. in peritoneul liber 276. scaderea Ca+ 277. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase b. sunt: a. medical b. cand orificiul de perforatie este mic si suplu b. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat c. perforatia acoperita c. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ s ctarea bolnavului. caracterul durerii. ale cailor biliare extra si intra hepatice c. este contraindicat sa se administreze: a. ale colecistului b.

patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a. prezenta unui obstacol in coledoc c. apendicita acuta perforata c. cu iradiere in hipocondrul drept. odata cu peritonita plastica localizata c.duodenal perforat 282.In evolutia unei apendicite acute. din cauza nealimentarii la timp b. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala c. cu aspect de “limba de clopot” b.ul intestinal se traduce prin: a. se intalneste in: a. ne gandim la: a.Aspectul anatomo. ca o lovitura de pumnal.verzuie si aspect de “frunza vesteda” c. avand o durere violenta in epigastru. apendice congestionat 284.Un plastron colecistic se poate trata astfel: .Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului.Daca un bolnav se prezinta in urgenta.Volvulus. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare b. apendice marit de volum. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic recunoscut 280. accelerarea pulsului. ulcer gastro. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare 283. un proces inflamator al cailor biliare 285. paloare. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala 286. apendicita acuta c. imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior. ulcerul duodenal perforat 281. rasucirea anselor intestinale b. apendice de culoare neagra. pancreatita acuta b. inflamatia peretului colecistic b. ocluzia intestinala b. lipotimie. formand asa zisul “ abdomen de lemn” .a. peritonita acuta poate aparea: a.Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor. dupa o masa bogata in legume si fructe c.

se trateaza medical si.Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. mobilizarea precoce.verzuie si aspect de “frunza vesteda” c. stomacului b. apendice congestionat 292. se intervine chirurgical de urgenta c.Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat: . interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a. antibioterapie. se trateaza medical 293. combaterea tusei si gimnastica respirator 288. veziculei biliare 289. spitalizati si operati b. spitalizati si tratati medical c. antispastice. tratament medical. dupa “racire” 287. regim alimentar c. se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat: a.a. colonului c. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita c. pozitionarea corespunzatoare. cu semne de peritonita instalate.In perforatia urmatorului organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul: a. se intervine chirurgical b. dupa racirea procesului. apendice de culoare neagra. gimnastica respiratorie b. regim alimentar. administrarea antibioticelor si mobilizarea c.patologic al unei apendicite acute gangrenoase: a. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita 290.Tratamentul in plastronul apendicular consta in: a. peste 6-8 saptamani.In cazul unui abdomen acut chirurgical.Aspectul anatomo. tratati la domiciliu sub supravegherea medicului de familie 291. completat cu tratament chirurgical. interventie chirurgicala de urgenta b.Bolnavii suferinzi de colecistita acuta trebuie neaparat: a. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita b. apendice marit de volum cu aspect de “limba de clopot” b.

dar nu a lezat nici un organ 294. alimentare 296. deschiderea ulcerului in cavitatea libera peritoneala . intestinale joase c.In ocluziile intestinale vechi. de partea traumatismului c. linistirea pacientului.Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta in: a. pentru a asigura compresiunea abdomenului 298. o inflamatie a apendicului 295. cele penetrante c.a. clisma pentru golirea segmentului de sub ocluzie b.Plastronul apendicular este: a. hidratare.Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia: a. in peritoneu. dar a lezat un organ c.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: a. de decubit lateral drept sau stang. cu genunchii flectati. bilioase c. clisma evacuatorie c.Plagile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt: a. in peritoneu.Prin ulcerul gastro-duodenal intelegem: a. intestinale functionale 297. varsaturile sunt: a. semisezanda. intestinale inalte b. sonda de aspiratie gastrica. o peritonita plastica b. cele perforante b. cele care intereseaza numai peretele abdominal 300. dar a lezat si perforat mai multe organe b. sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei 299. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna b. fecaloide b. in peritoneu. o tumora maligna apendiculara c.

inflamatia acuta a peretului vezicular. a amilazemiei b. dischinezia biliara 307. violenta 304. colecistectomie cu coledocotomie 305. intereseaza calea biliara sau stomacul c. intereseaza numai peretele abdominal 302. deschiderea ulcerului intr-un organ plin (ficat. intestinului mezenterial si colonului 303. evolutia starii generale.Tratamentul chirurgical al unei colecistite acute consta in: a. a febrei. cu evolutie fara complicatii.Colecistita acuta reprezinta: a.Daca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric. cu prezenta “ abdomenului de lemn” b. coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo-cistic b. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc 306. initiala in fosa iliaca dreapta. violenta. pancreas) c.In apendicita acuta perforata durerea este: a. colecistectomie b. inflamatia cailor biliare extrahepatice c.Coloratia subicterica a sclerelor.Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a: a. spasmul reflex al sfincterului Oddi b.b. colecistostomie c.Intr-o pancreatita acuta. evolutia durerii si posibilitatea de reluare rapida a alimentatiei . perforatia peritoneului 301. uterului c. generalizata de la inceput in intreg abdomenul c. plaga: a. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. brusca. prezenta unui obstacol in coledoc c. a leucocitozei. stomacului si duodenului b. este penetranta b. tratamentul de baza este medical si in conducerea tratamentului se va tine seama de: a. violenta.

care nu se generalizeaza in tot abdomenul. patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere 311. dischinezia biliara 309.Peritonita acuta difuza poate fi secundara patrunderii germenilor prin: a.Ingrijirea postoperatorie. perforarea unui organ cavitar datorata unui proces patologic sau traumatic b.Peritonita acuta difuza rezulta din: a. dar este insotita de greturi si varsaturi . dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice. abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica b. datorita caracterului foarte iritant al sucului gastric ajuns in peritoneu. simptomul caracteristic este: a. sedarea bolnavului si reluarea cat mai rapid a vietii normale 308. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica. perforarea peritoneului si localizarea procesului infectios la perete c. reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu c. secundara ulcerului gastric perforat. prin localizarea procesului infectios la nivelul unui organ cavitar 312. calmarea durerii si reluarea alimentatiei b. montarea unei sonde de aspiratie gastrica. consta in: a. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei 313.Colecistectomia cu coledocotomie se practica ca tratament chirurgical in: a. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii c. durerea extrem de vie in epigastru. localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala b.In peritonita acuta.c. de refacere a starii generale pana la reluarea tranzitului c. se face direct interventia chirurgicala 310. colecistita acuta cu calcul prezent si in coledoc c. atitudinea de urgenta consta in: a.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme. colecistita acuta b.

cu iradiere in epigastru 315. urmata de rigiditatea abdomenului “de lemn” b. durere surda in epigastru. cu o intensitate usor crescuta in hipocondrul drept c. se administreaza medicatie antiemetica b.Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv.Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu. apare o durere vie in epigastru. foarte iritant este: a. apare in hipocondrul drept. peritonita genitala . patologic sau traumatic. care se generalizeaza in tot abdomenul. in caz de varsaturi. procesul infectios cuprinde tot abdomenul 318.In ulcerul gastric si duodenal perforat. peritonita apendiculara b. care se generalizeaza in tot abdomenul 316. insotita de rigiditatea abdomenului “de lemn” c. se reia treptat alimentatia 319.Caractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt: a. coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta. apare brusc o durere vie in tot abdomenul. durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept.Peritonita acuta localizata este acea forma a peritonitei in care: a. durerea extrem de vie in epigastru. durerea epigastrica de intensitate deosebita “ca o lovitura de pumnal”. cu iradiere in umarul drept. procesul infectios apare la nivelul peretelui abdominal c. bila 317. sucul gastric c. dupa caz. este caracteristica : a. si medicatie antiemetica c. durerea epigastrica de intensitate medie. se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza. fara un simptom premergator. generalizandu-se apoi in tot abdomenul b. se iau urmatoarele masuri: a. insotita de greturi si varsaturi 314. procesul infectios este localizat in regiunea in care a aparut b.b.Peritonita acuta localizata in regiunea pelviana se numeste: a. lichidul evacuat din intestinul subtire b. dar cu o intesitate mai crescuta la locul aparitiei c.

pelviperitonita 320. plastronul colecistic b. sac cu nisip b.La alterarea starii generale din ocluzia intestinala un rol determinant il au tulburarile de hemodinamica deoarece: a. se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale: a. colecistita acuta c. antibioterapie. compresie calda 322.La un pacient care prezinta ocluzie intestinala starea generala se altereaza progresiv si sindromul ocluziv este mai putin alarmant in: a. nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale. regim alimentar.In colecistita acuta.c.De obicei. carcinomatoza peritoneala 325. punga cu gheata c. intestinul absoarbe 90% din continutul care circula prin el c. fixat de o fasa compresiva b. durerea poate fi combatuta si prin mijloace nefarmacologice. repaos la pat. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra. pregatirea pacientului pentru interventia chirurgicala de urgenta c.Urmatoarele afectiuni pot fi considerate peritonite acute localizate: a. apendicita acuta 324. peritonitele acute localizate au tendinta de vindecare daca se aplica un tratament constand in: a. intestinul absoarbe doar 10-20% din continutul intestinal b. intestinul absoarbe 70% din continutul care circula prin el . aplicate local: a. se aplica pansament foarte compresiv c. iar dupa “racire” interventie chirurgicala b. volvulus intestinal c. tumora intestinala b.Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica. se pun deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva 323. calmarea durerii si combaterea febrei 321.

Forma edematoasa a pancreatitei acute se caracterizeaza prin: a. a lezat si perforat unul sau mai multe organe c. calmarea varsaturilor.Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic: a. repaos la pat. perfuzie. tumora intestinala maligna c. nu a penetrat peritoneul. a penetrat in peritoneu. pancreatita acuta 327. cauza care a determinat ocluzia c. cresterea in volum a pancreasului c.Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in: a. colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate.Ocluziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci : a. colecistita acuta b. combaterea infectiei. antiemetice b. antispastice. de cand s-a instalat ocluzia 332. sangerare peritoneala c. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic 330. edemul sfincterului Oddi b. morfina. ora ultimei mese b. calmarea durerii. regim alimentar hidric. tubaj duodenal. dar nu a lezat nici un organ b.Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a. proces supurativ al pancreasului 329.Durerea intensa. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei sub presiunea hematomului b. insotita de febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este produsa de: a. recoltarea probelor de sange.326. tumora abdominala . pregatire pentru interventia chirurgicala 328. apendicita acuta subhepatica c. dar a lezat unul sau mai multe organe 331. punga cu gheata si interventie chirurgicala c. volvulus intestinal b.In vederea interventiei chirurgicale la un bolnav cu ocluzie intestinala este foarte bine sa se cunoasca: a. analgetice.

336.Sterilizarea urmareste : a. efectuarea de catre medicul de familie . rx. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin : a. b. coproculturi. b. b.Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent : a. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul. metode fizice. 334.Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a. chimice si biologice . 335. indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern.333. c. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului . RBW.Dezinfectia urmareste : a. inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale 337. c. distrugerea agentilor patogeni din profunzime. chimice si mecanice. c. incheierea o data cu limitarea focarului . c. . distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala. ecografie abdominala . b. examene clinice .pulmonar. prin mijloace fizice. prin mijloace fizice si chimice.

stafilococul auriu. ca forma a anginei streptococice. anginele se clasifica astfel: a. necrotice. c. cefalee. c. c. b. febra moderata.Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : a. angine: rosii . metode genetice .b. 342.Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de : a. frecvent. albe. b. varsaturi. cu mult mai rar. albe . c. angine : rosii. angina. c. b. c. se intalneste : a. ambele raspunsuri sunt corecte . 340. 339.Din punct de vedere clinic. febra. 343. streptococul beta-hemolitic din grupa A.Eruptia in scarlatina este: . tetraciclina si cloramfenicol. angina. varsaturi. b.Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. 338. angina. niciodata. eruptie fugace .Angina ulceronecrotica. doxiciclina. penicilina . b. streptococul alfa hemolitic din grupa B. febra mare. tahicardie. angine : rosii . 341. ulceroase.

Exantemul scarlatinos apare mai intai : a. membre superioare.a. c.hemolitici. 344. obligatoriu in spital de catre medical specialist . micropapuloasa. va sugereaza : a. micropapuloasa. c. c. pe gat si torace. b. b. b. c. respectand fata. 348. b. Masca Filatov. Grozovici – Pastia.Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi. (dunga b. semnul Pastia si ciclul lingual.Copilul cu scarlatina este tratat: a. veziculara . 346. aspra la pipait. b. Koplik – roseata difuza a mucoasei bucale. rujeola. 345.Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a. streptococilor alfa. scarlatina . o dunga alba pe gingii Appert). la domiciliu . streptococci beta –hemolitici. . fata anterioara a toracelui si abdomen. de catre medical scolar. cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal. catifelata la pipait. varicela.Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea : a. 347. c.

poliadenopatiei occipitale 352. b. b. toxice. febrei si catarului respirator . c. febrei. c. extensive la pilieri.In scarlatina.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici: a. smeurie. nici una dintre afirmatii nu este corecta . crup. limba smeurie. c. encefalita. efect teratogen. rosie inchis. poliartrite. eritematoasa difuza. septice. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta. reliefare a papilelor fungiforme. rosie.Complicatiile scarlatinei pot fi: a. limba saburala. sangerande. c. cu false membrane aderente care se refac rapid. 350. b. rar ulcero-necrotica . . 349. c. alergie . rosie sau eritemato-pultacee. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior . cefaleeei si durerilor la deglutitie. test de: a.Angina din scarlatina are urmatoarele caractere: a. b.c. 351. testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick.Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. lueta. suprainfectii bacteriene. b. febrei. lucioasa.hemolitic grupa A. 353. postinfectioase. imunitate.

b. complicatiile toxice.Evolutia eruptiei in rujeola : a. pe frunte si obraji . b. 357.354. perioada de incubatie dureaza : a. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale . 3-6 zile. c. patognomonic in rujeola. c. este lipsita de importanta . membre 356. fata – dupa urechi. dispare: a. b. c. b. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana.Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a. b. in perioada de convalescenta . 14-21 zile 355. b. . in prima zi de eruptie . in lambouri tardive. In rujeola.Semnul Koplick. 8-11 zile. este normala. septice postinfectioase .Importanta rubeolei este data de : a. in a treia zi dupa ce eruptia paleste. nu lasa urme. c. 358. da descuamatie furfuracee precoce. 359. gat – torace. c. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina .Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a.

nominal . nominal . cu fond congestiv . cu tendinte la confluente . 1 saptamana . In perioada de stare. maculopapuloasa. 364. c.c. scarlatina. trimestrial. lunar. c. b. rujeola. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apare in : a. numeric.. b. c. papule.Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici : a. 362.Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze: a. c. 361. in 24 ore de la depistare. eruptia cu aspect polimorf: macule. micropapuloasa. macule mici de culoare roz. rubeola. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in : . varicela. 1-2 saptamani.Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza : a. b. scarlatina 363. b.Incubatia in rubeola dureaza : a. c. 2-3 saptamani. fara tendinte la confluente. 365. 360. evolutia asimptomatica . rujeola. b.

b. injectie conjunctivala. c. pojar.In tusea convulsiva.a. tuse convulsiva. c. 368. varicela. rubeola. . rujeola. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. c. b. varicela. sursa de infectie este : a. cefalee si jena in lojile parotidiene apare in: a. b. angina. apar in : a. c. 370. rubeola. 367. rubeola. omul bolnav cu forme tipice si atipice. tuse. b. 366. b. scarlatina. spondiloza cervicala. 369. c. raguseala. animalele. Semnele catarale respiratorii : rinita. varsat.Tabloul clinic cu debut relativ brusc. b. oreion. purtatorii faringieni de streptococ . parotidita epidemica. febra. subfebrilitate. aspect “facies plans”. Eruptia este pruriginoasa in : a.

copii. iarna-primavara. c. defineste : a. b. c. . colici abdominale.Meningita pneumococica detine prioritatea ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. rubeola.o inmanunchere de semne si simptome. 373. b. hepatita acuta virala. b. toxiinfectie alimentara. 371. Sindromul encefalitic . scaune diareice. A treia vaccinare pentru poliomielita se face : a. b. c. in primul an de scoala. Primovaccinarea in poliomielita consta in doua administrari orale. apare in : a. toxiinfectia alimentara. encefalita. in lunile de : a. Tablou clinic cu varsaturi. 375. hepatita acuta virala. 372. vara. la 2 luni interval. adulti peste 40 ani. c. nou-nascut si sugar . liceu. scarlatina. b.care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si postinfectioasa. 374. toamna – iarna .c. maturitate. c.toamna.

de culoare galben verzui. om. om si animal. Scaunele diareice verzi ca in “ zeama de mazare”. b. tenesme si uneori febra. parenterala. b. b. -5grade C. cu aspect omogen. 380. mucopiosanguinolente. 381. in egala masura. lichide. digestiva. apare in: a. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de : a. tetanos. -10 grade C. c. 378. holera. c. sallmoneloza. subliniaza sindromul clinic din : a. 5grade C. c.376. stare toxica. febra tifoida. dizenterie. peritonita. animal. 377. .Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru : a. c. Febra tifoida se transmite pe cale : a. b. b. Scaune numeroase. c. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. 379. moi. sallmonela. aerogena. apar in : a. abundente. omogene.

c. b. praful. parenterala. fecal-orala. mijlocesc patrunderea sporilor prin: a. anatoxia difterica. mainile murdare. c. aerogen. aerogena. 383. dizenterie. Rol primar in transmiterea dizenteriei il au: a. b. colectivitati de copii. c. 1 coprocultura. c. 386. mustele.. contaminarea hainelor. prin recoltarea de : a. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu: a. Calea de transmitere a dizenteriei este: a. 384. b.b. digestive. 5 coproculturi. obiectele contaminate. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. hepatita virala. dupa tratament. c. 382. . anatoxina tetanica. 3 coproculturi. Solul. b. verorab. b. leziuni ale tegumentelor. este obligatoriu controlul. c. 385.

Examenul radiologic într-o entorsa este: a. in scop profilactic. scarlatina. c. 391. c. obligatoriu atunci când banuim o leziune mai importanta 393. c. b. hepatomegalie. Blackmore. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este: a. cu “trismus” precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru : a.Stadiul compensat se caracterizeza prin: a. b. de necessitate. Sonda endotraheala. dizenterie. Foley. simptomele nu sunt evidente. de obicei lent. c. “Rasul sardonic” apare in : a. tetanos. c. obligatoriu b. Debutul.387. hipersplenism.Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt: . rujeola. Legaturile vasculare de varice esofagiene se fac: a. nu este absolut necesar c. cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare. 389. b. 388. b. 390. 392. b. tetanos. scarlatina.

fracturi prin îndoire si rasucire b. articulatia de dedesuptul zonei fracturate c. deformarea regiunii si impotenta functionala 398. mai importante decât cele din entorse b. fracturi complete si incomplete 400.Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de producere: a.Prin fractura deschisa se întelege: ..Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna: a. articulatia coxo-femurala c.a. fractura diafizei peroneului 397 In cursul unei luxatii urmatoarele simptome. dar si complicatiilepot avea urmari grave: a. hemartroze. se administreaza sedative 395. se administreaza analgetice majore b.. mai putin importante decât cele din entorse c.Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la: a. articulatia de deasupra zonei fracturate b.Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava: a.Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii: a. nu se produc leziuni articulare 394. articulatia cotului 399. fracturi închise si deschise c. compresiunile vasculare si nervoase c. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate 396. se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala c. hidrartroze b. luxatia deschisa a cotului c. articulatia scapulo-humerala b. fractura în „lemn verde” b.

leziuni pulmonare cu hemotorax 406. tendoanelor si vaselor b. fracturi multiple ale oaselor c. procesele septice de osteita sau osteomielita 402. care se accentueaza când miscam fragmentele osoase c. fractura oaselor gambei 407. echimozele si hematomul b. deformarea regiunii 405. socul traumatic si hemoragic c. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os a. fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul 401. fractura de col femural b.În cazul unei fracturi fara deplasare. se pune diagnostic clinic si radiologic se face anestezie generala . leziuni pulmonare cu pneumotorax b.dar cu leziuni masive a muschilor.In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente: a. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os 404. rinichiului. fractura în „lemn verde” c. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale c. rupturi ale ficatului. embolii pulmonare si cerebrale b.Fractura cominutiva reprezinta a. splinei c.Ccare din fracturile de mai jos este mai grava: a.Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar: a. la spital se I-au urmatoarele masuri: a. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru b.a. fractura în „vârf de clarinet” b. fractura prin înfundare 403. fractura acoperita de piele. fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului c. durerea în punct fix.Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu cele închise sunt: a. b.

plagi care patrund în cavitatile naturale c. plagi produse în ultimele 48 ore 413. plagi ale tegumentelor b.c. plagi muscate de animale c.Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici? a. focarul de fractura si articulatia de dedesupt c. In cazul muscaturilor de sarpe si întepaturilor de insecte veninoase se practica urmatoarele manevre: a.Prin plagi perforante intelegem: a. aplicarea garoului deasupra leziunii c. plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 412. fractura de olecran 410. Prin plagi recente intelegem: a. agenti ionizanti b. articulatia de deasupra si dedesuptul focarului de fractura 409. plagi produse în ziua respectiva b. numai focarul de fractura b. prin muscatura c. plaga prin caldura. plaga produsa de frig. fractura de rotula b.Rabia se poate transmite prin: a.Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a.. plaga prin întepare.Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de reducere chirurgicala la: a. acizi. incizia si excizia tesutului cutanat în zona lezata b.. inocularea veninului de sarpe . taiere. se asigura reducerea fracturii 408. întepaturi ale unor inserte b. plagi produse sub 6-8 ore c. fractura de humerus c. administrare de antivenin 414. raze gama 411.

pozitiei incorecte b. b. saltele din material plastic . din cauza imobilizarii îndelungate c. balcon) cu ajutorul: a.Ventilatia dificila a plamânilor la bolnavul imobilizat timp îndelungat poate produce: a. saltele pneumatice. fixare cu basma (capelina) 418. fixare cu leucoplast b. compartimentate. în carucioare rulante c.. c. plagile recente plagile care secreta abundent tromboflebite 417. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator 419.Bolnavii imobilizati la pat vor fi scosi la aer liber (terasa. patului. saltele pneumatice b. bronhopneumonii c. antidecubit c..415.Pentru prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati carora nu le este permisa mici o miscare se vor folosi: a. plagi cu leziuni osteo-articulare 416.Atrofierea muschilor si scaderea tonusului în general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita: a. plagi cu hemoragie mare b..Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in urmatoarele situatii: a. plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane c. fara ca el sa fie mobilizat b. pleurezii 420. este contraindicata iesirea din salon 421.Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a. fixare cu plasa autoadeziva c. pneumonii hipostatice b.Aplicarea unui pansament umed este indicata in: a.

422. ser fiziologic – 1000 ml în primele 20 de minute . Primul gest terapeutic. oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina c. agitatie psihomotorie c. diplopie. efort fizic prelungit b. scaderea clorului sanguin c. a 20 UI insulina rapida 426. convulsii tonico-clonice c. consum de alcool 423. anxietate 424.Coma diabetica poate fi declansata de: a. a.Semnele majore din coma diabetica sunt: a. recoltarea probelor de laborator c. administrarea i. scaderea potasiului. cefalee. clorului si sodiului sanguine 427. a. a. Tulburarile electrolitice care se produc în coma diabetica sunt: cresterea ph-ului sanguin b. administrarea de 20 – 30 ml glucoza hipertonica dintre coma b. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome: astenie. pierderea monoculara sau binoculara a vederii 425. consta în: a. somnolenta – coma b. deshidratare globala. respiratie Kussmaul. tulburari de cunostinta (coma calma) b.v. Rehidratarea pacientului în coma diabetica va începe cu administrarea de: Manitol 20% în perfuzie lenta (30 – 60 min) b. atunci când diferentierea hipoglicemica si coma diabetica este greu de facut.

soc decompensat. provocata de bronhoconstrictie 431. se înregistreaza cresterea rezervei alcaline c. respiratie Cheyne-Stockes c. Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt: polipnee cu expiratie prelungita si tiraj b. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: perturbarea metabolismului glucidic . a. coma 433. a.c. glicemia a scazut sub 300 mg% 429. xilina 0. soc compensat. în frigider la temperatura de +2 . soc ireversibil c. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: soc compensat. ambele variante sunt corecte 430. mialgin 432. Insulina trebuie pastrata: la temperatura camerei b. a. apar primele semne de constiinta b. ser glucozat 5% 428. a. a. soc decompensat.+70 c. coma b. Combaterea durerii în soc se face cu: medicamente indicate de medic b. In coma diabetica se pot administra solutii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina atunci când: a.5 – 1% c. crize de dispnee cu respiratie suieratoare.

distrugerii pancreasului b. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc 438. de glucoza 33% 435.v. a. agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea c. administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata în 300 ml apa c. cresterea nivelului glicemiei postprandiale c. vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta c. 30% din masa circulanta c.b. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic b. Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza: a. Proba hiperglicemiei provocate se face prin: administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata în 300 ml apa b. ridica tonusul bolnavului b. Cauza asa-numitei “sângerari în propriile tesuturi” în cadrul socului traumatic este: a. administrarea i. insuficientei relative de insulina c. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic 437. perturbarea metabolismului mineral 434. hemoragia intratisulara 436. Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute când pierderile depasesc: 20% din masa circulanta b. Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea urmatoarele efecte: a. a. insuficientei absolute sau relative de insulina în organism .

examen de sputa. b. includ: a. regiunea lombara. ca infectie nozocomiala. c.439. . preveni transmiteriea infectiilor. 444. regiunea suprapubiana. Sediul durerii in colica renala se afla in: a. examen radiologic.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. b. combinatii diferite ale unor dovezi clinice. Uremia este stadiul terminal al : a. . c. b. colica renala. 440.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie. 441. b. radiologice si de laborator . insuficientei renale acute . pe cale aerogena. 442. preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului . preveni transmiterea infectiilor nozocomiale . insuficientei renale cronice . Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica: a. colicii renale. in unitatile sanitare cu paturi . infectia urinara. regiunea toracala. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a : a. c. insuficientei renale cronice. c. c. 443. b. insuficienta renala. la locul de munca.

b. c. pe coaste. b. c. 1017-1020 . 447. pielonefritei cronice . spre apendicele xifoid.Asistentul medical: a. 446. nu poate exercita nici o alta activitate poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea profesionala poate participa la actiuni de reclama si publicitate . inainte de corectarea volemiei. b. diureticele se vor administra: a. disuria .b. In insuficienta renala acuta. c. pe 1/3 inferioara a sternului. in stanga sternului 449. dupa administrarea de vasodilatatoare. b. Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. b. c. 445.In faza de izostenurie. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. c. . c. densitatea urinei oscileaza intre : a. pielonefritei acute. 448. poliuria. nicturia . 1010-1011. 1015-1017 . dupa corectarea volemiei.

indiferent de persoana. publicatiilor stiintifice 451. locul sau situatia în care se gaseste 452.Protectia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesionala se realizeza de catre: a. nu este necesara protectiaasistentului medical . proceduri insuficient validate pa plan stiintific sau medical 454. de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este prezent si medicul sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical.450. prin societatile de asigurari c. b. conditie sociala sau economica c. toti pacientii. nu este prestator de servicii b.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite: a. echipei medicale b. indiferent de vârsta.Asistentul medical: a.Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism: a. poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii.Asistentul medical are obligatia: a. fiecare asistent medical prin societatile de asigurari b. pacientii imobilizati la pat 453. angajator. familiei c. este prestator de servicii c. c. pacientii mai tineri b.

individuala. potrivir legii 456.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea: a. . dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica c. anual b. judetean. 3 vicepresedinti.Daunele provocate pacientului prin nerespectarea prevederilor Or. . o data la 3 ani c. al municipiului Bucuresti se organizeaza: a. 460. protozoare. ori de câte ori este nevoie 458. 2 vicepresedinti. b. nici unul. presedinte. institutiei. b.455. presedinte. un secretar b. un secretar 459.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizeaza: a. numai bacteriile. fungi) pot produce infectii nosocomiale? a. la nivel natioanal. presedinte. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare b. c. prin concurs.. toti. de doua ori pe an c.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din România se întruneste: a. o data la 4 ani 457. un secretar c.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din: a. 4 vicepresedinti. o data la 2 ani b. Care din agentii patogeni (bacterii.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România.MSF. virusuri.

sedative c. 465. metroragie. torecan tablete c. metaclopramid. menoragie b. plegomazin fiole b. 464. tahicardie . In colecistita acuta apare urmatorul tablou clinic: a.individuala sau dupa caz a institutiei. 461. durere in hipocondrul drept b. In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile. melena c. antibiotice. Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de: a. hemisuccinat de hidrocortizon b. emetiral supozitoare.c. Un pacient cu hemoragie prezinta: a. febra c. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice 462. scaderea in greutate. 463. acestea pot fi combatute prin administrare de: a. Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste: a.

Nu se pot administra in ulcerul perforat: a.b. 466. purgative b. Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita: a. hemoragie digestiva. 467. gastrita cronica b. 469. morfina c. Este contraindicata efectuarea examenului radiologic cu sulfat de bariu in: a. Abcesul sufrenic poate evolua spre: a. antialgice. . 468. cresterea cantitatii de CO2 in sange. tahipnee c. ulcerul gastric perforat c. ocluzie intestinala c. meteorism intestinal. debut violent b. contractura abdominala c. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata. resorbtie cu procese aderentiale b.

hematemeza b. facies anxios. corectarea echlibrului hidro-electrolitic b. Urmatoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat: a. Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta: a. antispastice.470. dureri puternice in epigastru. treimea distala a colonului b. refacerea masei circulante b. Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragiile ce provin din: a. treimea distala a esofagului c. In colica biliara conduita de urgenta consta in: a. combaterea varsaturilor c. hipertensiune c. senzatia de sete accentuata. 473. rectoragie . Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. puls rapid b. repaus digestiv. stomac. calmarea durerii cu morfina 471. 472. transpiratii reci. examinarea morfo-functionala a rinichiului. calmarea durerii. contractura abdominala. 474. monitorizarea functiilor vitale c. administrare de antibiotice. repaus la pat. regim alimentar.

navalirea sangelui central in zona de desubtul garoului la scoaterea acestuia. Un garou aplicat in cazul unei hemoragii arteriale poate produce: a. melena 475. soc de garou b. aerat. rosu aprins. 476. melena c. cu scaderea brusca a tensiunii arteriale b. lezarea vaselor compresate c. dilatarea paralitica. 478. Hemoragia digestiva se manifesta prin: a. rosu inchis cu resturi alimentare b.c. In cazul ulcerului gastro-duodenal pot aparea urmatoarele complicatii: . In segmentul de de sub garou se produce: a. hemoptizie 479. 477. lezarea vaselor compresate. zatului de cafea digerat c. hematemeza b. gangrena membrului c. Sangele din hemoragia digestiva are culoarea: a.

are periodicitate. antibiotice si mialgin. perforatia b. 480. colecistita cronica b. cronic b. gastrita cronica. Ulcerul gastroduodenal poate fi: a. sindromul Zollinger-Ellison c. nu are importanta 482. acut c. antialgice si antibiotice c. Durerea in ulcerul gastro-duodenal are urmatoarele caracteristici: a. apare la 2-4 ore dupa masa. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastroduodenal se face cu urmatoarele afectiuni: a. antispastice. .a. 483. stenoza c. In colicistita acuta se pot administra: a. 481. sindromul Zollinger-Ellison. hemoragii digestive superioare. este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul costal b. antispastice si morfina b. apare inainte de masa. in faza de inceput a ulcerului c. cancerul gastric.

484.plus 8 grade Celsius b. exista in mod normal la persoanele cu RH pozitiv b. 488. socul hemoragic. Un accidentat care are grupa AB(IV) RH pozitiv poate primi sangei: a. nu exista la cei cu RH negativ c. temperatura de plus 4 grade . scaderea pulsului b. transportul necorespunzator al sangelui. cresterea tensiunii arteriale. 487. Aglutinele anti-RH: a. temperatura peste 8 grade Celsius c. 0(I) RH pozitiv. Proba Jeanbrau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului: . 485. diminuarea intr-un timp scurt a cantitatii de sange c. B(III) RH negativ c. exista si la cei cu RH negativ si RH pozitiv. Tulburarile care apar in cazul unei hemoragii mari pot fi: a. Factorii care pot altera sangele conservat sunt: a. AB(IV) RH pozitiv b. 486.

plasma are aspect laptos. plasma are culoare rosiatica b. 489. 490. . flocoane mari de fibrina. zonele prezente sunt : a. aparitia de cheaguri si grunji c. daca se constata o omogenitate perfecta c. determinarea grupei sanguine si a RH-ului primitorului b.a. daca se constata o aglutinare oricat de mica b. o zona galben-citrin clara b. La o punga de sange bun de transfuzat. verificarea flaconului si a valabilitatii sangelui c. o zona mijlocie de culoare albicioasa c. 492. efectuam proba de compatibilitate Jeanbrau c. Cand am primit de la Centrul de Transfuzii sangele izogrup si RH cu cel al primitorului trebuie sa : a. 491.Aspectul sangelui din flacon in cazul in care este infectat arata : a. verificam grupa de sange si RH-ul flaconului de sange. controlam intergritatea flaconului si sa facem transfuzia b. o zona de aspect laptos. daca se constata aparitia de mici grunji. nu sunt necesare aceste etape. Etapele efectuarii unei transfuzii sunt: a.

496. 494. calcul coledocian .8 grade Celsius. 495. proba de compatibilitate pe lama c. presiunea venoasa marita. Urmatoarele motive pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. donatorii pot fi controlati c. proba de compatibilitate Oehlecker. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor din alta grupa c. 497.493. Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: a. lipirea peretelui venei pe bizoul acului b. un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei b. Pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. La transfuzarea plasmei lichide nu sunt necesare urmatoarele etape: a. poate fi realizata in autosanitara pe timpul transportului b. spasmul venos care poate sa apara in timpul socului c. sangele conservat tinut la temperaturi intre 4 . prin conservare sangele isi pierde proprietatile initiale. determinarea grupei b. Avantajele transfuziei indirecte sunt: a.

Profilaxia litiazei biliare presupune: a. negru ca pacura c. hidrops vezicular c. 501. angiocolita acuta b. complicatii cu infectie (colicistita acuta. 500. 498. tratarea corecta a infectiilor biliare si intestinale c. Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt: a. retractia curburii mici. pancreatita acuta c. urat mirositor. convergenta pliurilor pana in apropierea nisei b. . tratarea corecta a bolilor de nutritie b. piocolicistita). 499. rosu-aprins b. Complicatiile cele mai frecvente intalnite in litiaza biliara sunt: a.b. tratarea corecta a afectiunilor de la nivelul pilorului si a inflamatiilor piloroduonale.. Melena este un scaun cu sange: a. infarctul de mezenter. nisa neregulata cu baza nodulara c.

505. ulcerul perforat b. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol b. modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate c. de mediu. angiocolita acuta c. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii: a. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide. endocrini b. Dereglarea metabolismului hepatic poate determina: a. stenoza functionala c. hemoragii repetate. Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu: a. de teren c. 504. cancerul cailor biliare b. 506. ulcerul gatro-duodenal b. oditele stenozante . dischineziile biliare. Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut cu: a. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt: a.502. 503.

ulcerul gastro-duodenal perforat b. anemii post infectioase c. soc prin arsuri b. infarctul mezenteric c. oditele stenozante. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni: a. anemiile din aplazii medulare 509. arsilor b. 507. 511. pleurizii b. anemiile din aplaziile medulare. Albumina umana este indicata in: a. bolnavi cirotici c. soc post operator. Masa trombocitara va fi folosita in: . pancreatita acuta hemoragica. ocluzii intestinale. 508. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni: a. 510. peritonita.c. soc traumatic c. bolnavi neoplazici. anemiile uremicilor. Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu: a.

administrarea de sange care contine alergeni. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. transfuzia cu sange infectat c. transmiterea unei boli infectioase b. embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii b. hematuria masiva. hipertensivi. Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii: a. edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange c. boli infectioase c. 512. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH b. aplazii medulare. socul hemolitic. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de: a. trombocitopenii cu fenomene hemoragice b. cefaleea. 514. emfizem pulmonar. . soc post operator. leucemii acute si cronice c.a. socul hemolitic posttransfuzional. 513. insuficienta hepato-renala b. 515. tromboze venoase. urticaria. icterul postransfuzional c. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt : a. soc traumatic. febra.

dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata b. 520. Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi: a. otalgie .516. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta : a. corpi straini endogeni. corpi straini neanimati (inerti). tegument infiltrat. b. excoriatii sau plagi ale conductului . rinoree mucopurulenta. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct. eczema si ragade perinariene. b. hipotensiune c. paloare. b. agitatie. stranut. c. tumefiere. hidroree. 518. 517. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia urmatoarelor simptome: a. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C. corpi straini animati (vii). cianoza. hipertensiune arteriala. . aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 3-10 minute. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin: a. c. lacrimare. secretie sanghinolenta. b. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme: a. 519. c. c. senzatii de infundare a urechii. puls rapid.

cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog. 525. 523. dispnee. b. cornaj. diabet sau hipertensiune arteriala. c. cu ajutorul acelor de corpi straini . tuse spasmodica. cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani. b. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale. sunt sedentari. c. se instileaza epitelizante si dezinfectante. disfagie. 526. c.521. cianoza. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome: a. tiraj. c. 522. durere la deglutitie. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon. prezinta hipercolesterolemie. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda: a. 524. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani. Infarctul miocardic : a. pansarea ochiului. mari fumatori. cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine . poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene b. agitatie. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani. b. suprasolicitati psihic . b. c. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei : a. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel: a. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta. obezi. In infarcul miocardic perioada prodromala: .

adeseori in repaus sau somn. debutul fiind brusc. b. rareori dupa o hemoragie severa. apare dupa efort .cu cateva ore instalarea infarctului. . Durerea in infarctul miocardic : a. c. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt: a. rareori dupa efort. este de intensitate neobisnuit de mare . Perioada de debut in infarcul miocardic: a. b. b. Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru : a. 527. 528. b. febra. preceda uneori. o emotie puternica . apare : a. hipertensiunea. are sediul si iradierea similare durerii anginoase. Perioada prodramala din infarctul miocardic. o tahicardie paroxistica. 530. c. de cele mai multe ori lipseste. este cea mai critica. c. b. 531. brutal. dureaza mai multe saptamani chiar luni. dureaza 3-5 zile. evidentierea unor zgomote cardiace . intotdeauna dupa o masa copioasa . c. durerea si hipotensiunea 529. c.a. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos.

b. Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza: a. disparitia febrei. 534. anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase. clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca. asteniei. dureaza 10 – 20 minute. Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin : a. Durerea in infarctul miocardic : a. c. 533. scaderea fibrinogenului. dureaza mai multe ore si uneori chiar zile . 532. cedeaza la opiacee. se calmeaza prin repaus . o durata de 4 – 5 saptamani . accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor. confirmarea diagnosticului . c. b. b. Angorul pectoral se caraceterizeaza prin : . se insoteste de o stare de mare anxietate. aparitia durerii moderate precordiale. c. 537. zbucium si senzatie de moarte iminenta. 535. Examenul de laborator in infarctul miocardic arata: a. anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase. se calmeaza prin administrare de nitrati .b. leucocitoza. precizarea fazei evolutive si a localizarii. b. b. 536. c. agitatie. c. normalizarea TA . c. Durerea din infarctul miocardic: a.

poate lua aspectul de arsura. hipocondrul drept. c. c. 541. crize dureroase paroxistice. Iradierile atipice in angorul pectoral sunt: a. b. la baza gatului . da senzatia de constrictie . . coronarita reumatismala. Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt : a. stenoza mitrala. arteroscleroza coronariana b. Durata durerii in angorul pectoral este : a. cu intreaga palma sau cu ambele palme . crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete . localizate de cele mai multe ori inapoia sternului.a. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala . de presiune. trombangeita obliteranta. 539. c. c. c. bratul si antebratul stang. 538. in maxilarul inferior. 542. mai mult de 30 de minute. Durerea in angorul pectoral : a. 540. b. mai rar pana la 10 -15 minute . b. crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang. regiunea interscapulara. apare in timpul efortului . 2-3 minute b. spre umarul drept. cu un singur deget . c. b. stenoza aortica.. In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice : a. in plin stern (semnul « pumnului srans »).

cu prezenta pulsului bun la artera carotida . constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar . cu oprirea inimii. digestiv .543. femural) . se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei . Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza : a. Respiratia artificiala trebuie continuata : a. dureaza 3-4 minute. Moartea clinica : a. este un proces ireversibil . controlul reflexului pupilar (midriaza). c. b. 547. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa. 545. 546. c. c. pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente . concomitent cu un efort fizic. b. b. controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va aburi cand exista respiratie) b. emotional. . incepe odata cu stopul cardiac. c. Stopul respirator consta in oprirea respiratiei: a. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute. la adiministarea unor medicamente . 548. c. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian.adevar vorba de oprire cardiaca prin : a. b. Testul patognomonic in angina pectorala : a. Inainte de a incepe reanimarea cardio – respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid ca este intr. 544. permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie sa aiba succes.

pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca. care au o putere calorica moderata . 550. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec. poliradiculonevrita b. sindromul paraplegic si tetraplegic c. miopatia b. radiculitele 552. nevralgia sciatica 551. cu tulburari de sensibilitate importanta . sindromul meningian 553. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec. determina si oprirea circulatiei cerebrale.b. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza: a.. timp scurt b. sindromul hemiplegic b. b. 549. c. „sindromul de coada de cal” c. Deficitul motor apare în: a. miotonia c. Sindromul de neuron motor periferic . Stopul cardiac: a. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt: a. apare si în: a. c.

scaderea numarului de hematii si leucocite c. infectia arsurilor 558. interesarea epidermului si partial a dermului b.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin: a. glicozurie si hematurie c. hemoconcentratie b. cresterea numarului de hematii si a hematocritului 557. distrugerea tuturor straturilor epidermului b. caldura locala. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin: a. timp îndelungat 554. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 556. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului 555. insuficienta cardiaca b. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii : a.c. Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? . Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. usturime c. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. eritem. alterari renale cu albuminurie. edem.

la dispensarul medical c. paralizii 559.a. hemoragie digestiva c. urmata de confuzii. împingerea prin intermediul unei haine groase. pierderi de cunostinta. ce creeaza probleme de sanatate publica. cu mâinile. bolile cu raspandire in populatie . solutii antiseptice c. împingerea victimei de lânga sursa de curent cu o bucata de lemn c. împaturite 561. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. apa si sapun b. soc hipovolemic b.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. b. în conditii de asepsie si antisepsie 560. infectie. neexistând nici un pericol b. în sala de operatii. bolile cu raspandire mare in populatie. la locul accidentului b. nefrita. perturband dezvoltarea normala a societatii. solutii acide slabe 562. . Îndepartarea victimei de curentul electric se va face: a. bronhopneumonie. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face: a. escare. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi abundente cu: a.

masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara . masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni . informarea privind eventualele contacte la domiciliu . prevenirea unor noi cazuri secundare. c. masurarea T. dupa intrarea copiilor in colectivitate. inainte de intrarea in colectivitate. la copiii din crese si gradinite. in crese si gradinite. Profilaxia generala presupune : a.A. b. b. 564. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta . boli psihice. in crese si gradinite. tegumentelor. b.Termometrizarea zilnica. ex. puls. de catre asistenta medicala . masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase. diureza.Triajul epidemiologic se efectueaza : a. boli cardiovasculare.c. c. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie. b. 563. saptamanal. 567.Profilaxia speciala se refera la : a. accidentele rutiere. . sinuciderile etc. c. in cadrul triajului epidemiologic. se efectueaza : a. c. 566. b. zilnic. termometrizarea. cavitatii bucale si conjunctivelor . neoplaziile. Triajul epidemiologic presupune : a. 565.

vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati. .c. transformate in anatoxine. c. atenuati. c. c.v. spalarea. b. radiatii ultraviolete . b. inflamatii ale istmului faringian. se realizeaza prin denaturarea proteinelor . c.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a. 569. odinofagia.Metodele fizice de dezinfectie : a.Anginele sunt : a. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului . 572.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a. se bazeaza pe reactia de oxidare. afectiuni intalnite numai la copii . b. 571. 570. pentru eficienta sporita. zilnic. hidroliza si precipitare . stergerea umeda a suprafetelor. aerisirea. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante . b. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite . . folosind agenti chimici.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. umeda si radiatii u. b. sunt reprezentate in principal de caldura uscata. 568. 573.. cele mai frecvente infectii streptococice. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii.Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a. ventilatia. c. scufundarea in substante dezinfectante.

b. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra. supraveghere facultativa a bolnavului . Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. c. 574. c. atat in colectivitati. congestia intensa a fundului de gat . b. de supraveghere a contactilor timp de 10 zile . 1-10 zile. c.Profilaxia scarlatinei include : a. masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 – 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a. b. varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios. b. hiperdinamie. b. agitatie legata de starea toxica . c. 3-6 zile . b. c. colica biliara . glomerulonefrita difuza acuta. combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat. 576. c. 575. cat si in locuinte . .Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. false membrane . reumatismul articular acut . 578. aplicarea de comprese reci pe frunte. 1-2 zile . masuri de izolare. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. 577. regim hiperprotidic. tratament cu penicilina al purtatorilor .

semnul Barsieri. c. b. aspra la pipait. catar ocular. 584. c. administrarea de hidrocortizon acetat . c. b. nazo-bronsic. febra +catar + semnul Koplick.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a. cel putin 7 zile . de 2 ori pe ora. b. cresterea mare a febrei. b. catar (nazal.In rujeola eruptia : a. bronsic. eruptia micropapuloasa cu fond congestiv. 582. c.579. 580. .Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau in : a. la indicatia medicului. diaree. febra inalta. c. ingrijirea cavitatii bucale. ocular). 581. semnul Koplick. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile. enemtem. b. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. catar nazal. administrarea de penicilina. continuarea tratamentului la externare cu moldamin . repaus la pat. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. este insotita de prurit . Patagnomonic pentru rujeola este : a. 583. combatarea pruritului . febra moderata. eritromicina.

tusei. b. imobilizarea pacientului in perioada eruptive. b. c. inapetenta. gat). 587. c. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii. c. administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact. imobilitate. 589. nu produce prurit. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii. polipneei constau in: .b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi. hipotermie .In perioada eruptiva din rujeola apare: a. 588. c. nervozitate. reci. c. apatie. b. exantemul – macule de culoare rosie (pe fata. stare de neliniste. dispnee cu polipnee cauzata de febra. varsaturi. b.. b. reechilibrarea hidro-electrolitica. dureri abdominale.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii. dupa urechi. febra. tegumente palide. 590. 585.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a. 586. greturi. transpiratii.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la : a. tahipnee. urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala . nu este insotita de prurit. frisoane. c.

poliartrita. . 592. virala. poliadenopatia. eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta .Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a.Tratamentul rubeolei este : a. aerogen. cu izolare la domiciliu . c. etiologic. b. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital. c. 594. prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii.. c. purpura trombocitopenica si meningoencefalita. modul de transmitere este : a. 593.Alaturi de eruptie.Rubeola este o boala : a. simptomatic. infectioasa. administrarea medicatiei prescrise de medic . c. un alt simptom cardinal in rubeola este : a.In rubeola. c.a. 591. b. 595. igienic . umidificarea aerului din incapere. cu adenopatii. aplicarea compreselor hipotermizante . ce evolueaza favorabil . b. b. reumatismul articular acut . ciclul lingual . digestiv. b. febra inalta la adulti. c. b.

Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : a. calea de transmitere fiind : a. 601. c. apare in : a. Orhita urliana. complicatie a parotiditei epidemice. primaverii. 597.596. . meningita tuberculoasa. prin obiecte recent contaminate . b. apare la: a. aerogena. 599. b. b. prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse. fecal-orala. b. c.Sindromul meningian – un grup de simptome si semne. parenterala. b. evolueaza endemo-epidemic cu “ ingrosari” epidemice la sfarsitul a. Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a. c.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. tratament la domiciliu si izolare obligatorie . baieti. aerogena. b. internare si tratament obligatoriu in spital . prin contact intim la inceputul bolii . 600. cu declarare nominala obligatorie. c. dupa pubertate . meningita seroasa . c. iernii. 598. Tusea convulsiva. digestiva. prin maini murdare . fete. verii.

oligurie. copii. convulsii. tulburari de senzoriu. b. varsaturi si somnolenta pana la coma. c. diverse paralizii . c. b. rujeola. 602. adulti peste 40 ani. agitatie. tineri . Tabloul clinic in encefalita cuprinde : a. greata.c. c. varsaturi. 604. 607. febra. subfebrilitate.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. cefalee puternica. hematogena . c. greturi. Calea de transmitere a meningitei poate fi : a. hepatita virala A. 605. cefalee. c. b. aerogena . varicela. tetanos . 603. prin contiguitate . b. fotofobie.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: a. b. 606. febra.Tratamentul encefalitei consta in : . Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : a.

spitalizarea.Febra tifoida este o boala: a.a. parotidita epidemica. c. In febra tifoida este obligatorie: a. 610. in parazitoza intestinala . c. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste: a. 611. chimioterapie antivirala. rujeola. prin ingestia toxinei eliberata in aliment. transmisibila cu declarare obligatorie. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice : a. imunoterapie cu imonoglobuline specifice . c. b. 612. urmareste combaterea vectorilor. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. c. toxiinfectie alimentara. 609. specifica omului . b. b. consta in protectie generala prin vaccinare specifica . prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate. . declararea nominala. b. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. b. 608. b. c. produsa de Rickettsia Prowazekii. Profilaxia encefalitelor virale : a.

ciroza splenogena. mai mare la : a. Receptivitatea la dizenterie este generala. 613. regimul alimentar strict . toxice industriale. b. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate. c. 615. atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise. copii sub 5 ani. b. a. fara precipitate c. La administrarea injectiei este necesar sa verifice. b. varstnici. transparent.c. fiolele sunt etichetate si. b. integritatea fiolei. Tetanosul impune : a. 617. ciroza hipertrofica.In ciroza hepatica icterul poate fi: . alcoolul. aspectul solutiei de injectii sa fie clar . ciroza atrofica. declararea nominala obligatorie. medicamente hepatotrofice. sa aiba data de valabilitate . b. c. 614. 616. dar poate sa fie precipitat. izolarea obligatorie in spital . 619. c.Injectiile vor fi administrete numai daca: a. integritatea seringii si data valabilitatii. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt: a. 618. b. a. imobilizarea pacientului. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica . c. c. barbati.

episodic. c. b.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt : a. stadiul vascular. . scaderea factorilor de coagulare in sange. HTA. encefalopatia portala. 621. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt: a. b. 620. rezervat atat imediat cat si de viitor. edemul membranelor inferioare. icter. 622. nu apare icter. varice esofagiene care se rup. b. b. etiologie virala. c. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare : a.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt: a. c. ingestia de medicamente. rezervat. b. c. stadiu compensat. cu carecter permanent. 625 In cazul hemoragiei digestive prognosticul este: a. b. etiologie necunoscuta. c. etiologie alcoolica. 623. 624. este o stare trecatoare. Etiologia cirozei atrofice poate fi: a. hemoragia digestive superioara b. c. stadiul decompensat. ascita. c.a.

in toate cazurile de ascita. desodata. tratamentul corect al hepatitei. daca afecteaza functiile respiratorii. insuficientei hepatice. a. in hipersplenismul sever. c. . c. in encefalopatia hepatoportala. 630. aerisirea camerei.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in: a. hipersodata. In cazul ascitei dieta va fi: a. izolarea bolnavului. numai de necessitate. b. b. in ciroza de tip Bantian. b. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt: a. in insuficienta renala. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului. dispensarizarea indelungata.626 Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul. 631. interventia chirurgicala. c. c. c. b. c. in profilactic. bogata in potasiu. Paracenteza se recomanda: a. 628. 627. 629 Splenectomia este indicata: a. b. b.

634. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt: a. în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare c. lipsite de importanta 636. 633. afectiune cronica a articulatiei 635. Hemartroza se defineste prin: a.Entorsele sunt afectiuni: a. apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie 638. hiperhidratare. b. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase b. impotenta functionala c. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi: a. febra 637. un pranz copios completat de efort fizic. parenteral si peros. rupturi a ligamentelor c. simple b.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin: a. c. c. durerea b. smulgeri de fragmente osoase .Echimoza apare in: a. prezenta apei în cavitatea articulatiei c. b. prezenta sângelui în cavitatea articulatiei b. boli infectioase. echilibrat . hemoragii digestive si interventii chirurgicale . Simptomele entorsei sunt: a. întindere a ligamentelor si capsulei articulare b.632.

în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari b.c. arata daca nu exista o fractura concomitenta c. mai putin violent c. deformarea regiunii 644.Luxatia se caracterizeaza prin: a. diastazis c.Luxatia poate apare datorita unui traumatism: a. în cazul rupturilor de menisc c. disjunctia b. echimoza. deformarea regiunii articulare c. nu este obligatoriu 646 Tratamentul luxatiei se va face: .Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii: a. durere vie si impotenta functionala b. arata pozitia în care se afla segmentele luxate b.Interventia chirurgicala este obligatorie: a. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii 641. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata c. aplicarea unei atele 640.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în: a. limitarea mobilitatii articulatiei c. nu are importanta intensitatea traumatismului 643. hematom.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii: a. violent b. artroza în articulatia respectiva b. febra 645. îorice entorsa 639. Entorsa tratata incorect poate produce: a. calmarea durerii b. durere 642.

a. cât mai urgent posibil b. se face sub anestezie generala c. se face dupa ce se administreaza calmante 647.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale: a. ortopedica (nesângerânda) b. chirurgicala (sângerânda) c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale chirurgicala (sângerânda) 648. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-kinetoterapie este: a. indicat b. contraindicat c. indicat si asociat cu tratamente specifice 649.Echimoza într-o fractura apare: a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari c. echimoza nu apare în fracturi 650.În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn: a. extrem de important b. este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea c. în fracturi nu apare deformarea regiunii 651.In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale: a. întreruperea continuitatii osului b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase c. hipotermii 652. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale membrului: a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. oxigenoterapie 653.Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica: a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv

b. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj c. se va face un pansament compresiv 654. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor: a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un pansament steril b. reducerea focarului de fractura c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate 655.În care dintre articulatii, în cazul unor luxatii, se poare vorbi de diastazis sau disjunctie? a. articulatia soldului b. articulatia acronioclaviculara c. articulatia celor doua oase pubiene 656.Durata de imobilizare în aparat gipsat, dupa reducerea chirurgicala este: a. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica b. este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica c. fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare 657.Iimobilizarea prelungita are drept consecinta: a. hipertrofie musculara b. hipotrofia musculara c. redoarea articulara 658.Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt: a. contuze b. infectate c. cu marginile regulate 659. Plagile netratate la timp se pot complica cu: a. lipotimie b. tromboflebite, septicemie c. supuratii locale 660.Dupa întepaturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene: a. insuficienta respiratorie acuta, edem de glota b. oligoanurie cu insuficienta renala acuta

c. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului, cefalee 661.În cazul muscaturii de sarpe se va face: a. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii b. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat c. suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate 662.Conditiile care , stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt: a. sa acopere complet plaga b. sa aiba o buna putere absorbanta c. sa fie strâns, ca sa nu alunece 663 Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt: a. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav b. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv c. sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor 664.Conditiile unui bun bandaj sunt: a. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul 665Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)? a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii b. pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample c. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei 666.Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin : a. schimbarea pozitiei în pat b. masaj zilnic, frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc c. schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic 667.La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii: a. pneumonii hipostatice b. tromboze ale membrelor inferioare c. hipertensiune, tahicardie 668.Imobilizarea îndelungata a unor bolnavi la pat este:

a. o masura terapeutica b. consecinta anumitor afectiuni grave c. o masura de supraveghere a bolnavului 669.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. fracturi, traumatisme b. infarct miocardic c. insuficienta cardiaca 670 Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat: a. formarea trombozelor, pneumoniilor hipostatice b. atrofierea musculara, escarele de decubit c. hipotensiune arteriala 671 .Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra sistemului osos producând: a. rarefierea structurii osoase b. aparitia osteoporozei de inactivitate c. artroze 672.Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat? a. saltea cu structura de burete b. saltea din material plastic cu structura de burete c. saltea antidecubit 673Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin: a. prin schimbari pasive de pozitie b. schimbarea pozitiei se va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare c. schimbarea pozitii este contraindicata la bolnavii imobilizati 674.Rolul asistentei medicale în asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in: a. asistenta trebuie sa aranjeze totul la îndemâna bolnavului b. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (sonerie) c. sa explice bolnavului programul sectiei 675.Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati se vor face:

masaj usor al membrelor b. bolnavul va fi transportat cu caruciorul cu rotile 676.Stimularea functiilor pielii si a circulatiei cutanate. într-o oarecare masura aparitia osteoporozei c. tratament medicamentos 677.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin: a. bolnavul va fi transportat cu patul c. professionalism . aparitia complicatiilor cardio-vasculare „ 678. gimnastica respiratorie b.Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin: a. ridicarea bolnavului în pozitie semisezând c.Prevenirea pneumoniilor hipostatice se face prin urmatoarele metode: a. promtitudine c. tonificarea vaselor superficiale se va face zilnic prin: a. gesturi lipsite de repezeala. mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor. aparitia atrofiilor musculare b. aplicare de comprese umede 680. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale c. toaleta zilnica b. aerisirea salonului de mai multe ori pe zi 679. deformarilor articulare b. complicatiilor respiratorii 681. eventual a gambelor si antebratelor c.a. frectionare cu alcool diluat pe toata suprafata corpului c.Prin asigurarea unei pozitii corecte în pat pot fi prevenite aparitia: a.Masajul aplicat în masura prescrisa de medic previne: a. plina de blândete b. atitudine calma. astfel ca bolnavul sa nu fie ridicat din pat b.

682.Dupa terminarea perioadei de imobilizare îndelungata la pat reluarea activitatii se va face prin: a. mobilizarea progresiva cu mare precautie b. mobilizarea se va face numai la indicatia medicului c. mobilizarea se va face în functie de vointa bolnavului 683.La mobilizarea bolnavului se va supraveghea cu atentie: a. pulsul, TA, respiratia b. coloratia tegumentelor si mucoaselor c. starea de echilibru 684.Imobilizarea îndelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave în caz de: a. accidente vasculare cerebrale b. paralizii, leziuni a membrelor inferioare c. boli reumatismale 685.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. fracturi, traumatisme b. infarct miocardic c. afectiuni respiratorii 686 Socul este o grava tulburare functionala a întregului organism exteriorizata clinic prin: a. prabusirea circulatiei

b. tulburarea echilibrelor metabolice c. insuficienta respiratorie acuta

687 In aparitia socului joaca un rol important: a. intensitatea agentului declansator

b. posibilitatile de aparare ale SNC c. hipoperfuzia tisulara

688.Alterarea grava a functiilor organismului în soc se datoreaza: a. scaderii aportului de oxigen

b. dereglarii mecanismelor de echilibru corticosubcortical c. cresterii produsilor toxici rezultati din metabolism si care se acumuleaza în sânge

689.Socul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri, dar mai ales cu: a. socul hipovolemic

b. socul hemoragic c. socul septic

690.Prevenirea socului anafilactic se poate face prin: a. testarea sensibilitatii la substantele iodate, antibiotice

b. anamneza corecta a bolnavilor c. administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan, Feniramin)

691 .Modificarile hemodinamice care se produc în socul decompensat sunt: a. cresterea volumului circulant

b. cresterea patului vascular prin vasodilatatie c. pierderea de electroliti

692.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici: a. este de obicei profunda

b. pielea este uscata c. respiratia este de tip Cheyne-Stockes

693.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin: a. polipnee cu halena acetonica

b. anorexie totala însotita de greturi, varsaturi c. deshidratare totala

694.Pe lânga cele trei semne majore, pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta:

a.

dureri abdominale

b. senzatie de foame c. halena acetonica

695.Cauzele comei hipoglicemice sunt: a. doza insuficienta de insulina

b. alimentatie insuficienta c. eforturi fizice mari

696.Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin: a. transpiratii profuze

b. piele uscata c. agitatie psihic

697. Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica prin: a. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice

b. absenta fenomenelor de deshidratare c. cresterea tensiunii arteriale

698.Coma hipoglicemica poate fi precedata de: a. foame imperioasa

b. senzatie de greata c. agitatie psiho-motorie

699.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt: a. înlaturarea factorului socogen

b. administrarea de lichide per os c. aprecierea rapida a starii functiilor vitale

700. Pacientul aflat în soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta urmatoarele semne: a. este linistit, somnolent

b. extremitati cianotice c. este inconstient

701. Socul poate fi determinat de: a. pierderi masive de sânge

b. transfuzii de sânge c. dezechilibre metabolice

702. Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente: a. este o manifestare hemodinamica si metabolica

b. este o perturbare grava si durabila c. este o manifestare exclusiv hemodinamica – scaderea tensiunii arteriale, de obicei tranzitorie

703. In tratamentul socului hipovolemic este importanta: a. administrarea de oxigen

b. refacerea volemiei c. administrarea de vasopresoare

704. Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de: a. Dextran 70 în solutie de NaCl, 1000-1500 ml

b. Ser fiziologic c. Solutie Ringer lactat

705 Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele: a. apare la persoane tinere

debutul este insidios c.b. THAM 100-150 ml 710.Tratamentul în socul hemoragic va urmari: a. diabetul femeii însarcinate c. diabetul insipid b. semnul Babinski prezent bilateral c. contracturi puternice cu înclestarea gurii b.Semnele neurologice întâlnite în coma hipoglicemica sunt: a. reflexe abolite 707 Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu: a. administrarea de substituenti volemici 711. vasculare 709 Compensarea acidozei în soc se face prin administrarea de: a. semnul Babinski absent. uneori crize epileptiforme. evolutia este progresiva 706. diabetul renal 708 Complicatiile diabetului zaharat pot fi: a. compensarea pierderilor prin transfuzie de sânge izogrup si Rh b.Terapia antisoc va tine pâna când: . administrarea de vasopresoare c. bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic c. solutie Ringer – lactat b. acute b. convulsii. cronice c.

asfixie b. bolnavul e constient. scaderea rezervei alcaline b. culoarea tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza b. TA creste. dispare midriaza. etapizat pe ore b. bronhospasm prelungit 715. administrare de glucoza 714. în functie de valorile ionogramei c. numai subcutanat b.Tratamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie: a. ingestia de glucide b.a. spasm laringian c. subcutanat .Insulina cu actiune rapida se poate administra: a. strict individualizat 716.In stadiu de coma diabetica se remarca: a. ameteli. Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze.In socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de: a. astenie. cresterea pH-ului c. administrare de ser fiziologic c. foame exagerata. diureza creste la peste 40 ml/h. pulsul se regularizeaza. Aceste fenomene credeaza dupa: a. tegumentele devin calde 712. cooperant c. cresterea acidozei metabolice 713.

pulsul se accelereaza c. sa fie tinut la loc luminos b. tensiunea arteriala scade b. pupilele sunt micsorate 722. echilibrarea hidroelectrolitica c. sa se agite pâna se omogenizeaza 718. prevenirea hipoglicemiei b.Administrarea glucozei în coma diabetica se face pentru: a. ionogramei c. disparitia cetozei 720. sa fie încalzit la temperatura camerei c. pH-ului sanguin b.Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt: a.In raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne: a. cetonuria 719. hipoglicemia b.Hidratarea bolnavului în coma se face sub controlul: a. echilibrului acido-bazic 721.In majoritatea cazurilor debutul diabetului zaharat este: a.c. la indicatia medicului 717. intravenos.Inainte de administrare flaconul cu insulina trebuie: a. lipodistrofia c. alergia la insulina. insidios . infectii locale. glicemiei.

Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind: a. LCR. sperma si secretii vaginale. atipic c. 726. toti pacienti potential infectati. b. brutal 723. c. lichid sinovial. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului .b. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor . c. b. 727.. c. c.Infectia nozocomiala este : a. toti pacientii sunt potential sanatosi . sputa. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi . infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital. b. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. b. lichid amniotic. 725. secretii nazofaringiene . lichid peritoneal. . prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala .In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. 724 . supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise.

729.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate: a. personalul infectat cu Hbs. 728. recapisonarea acelor folosite. se efectueaza : a. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. la preluarea acestora. la externarea pacientului. Echipametul de protectie este : a. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. b. bariera intre lucrator si sursa de infectie. constau in : a. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . . c. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . c. numai la intrarea in serviciu . Echipamentul de protectie este : a. b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. c. dupa scoaterea manusilor de protectie . intepare cu obiecte ascutite. b. b. 732. inainte de administrare.b. complet. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . c. b. c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . 730. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. 731. amplasate la indemana si marcate corespunzator . Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. bariera intre lucrator si sursa de infectie. corect.

735. LCR. c. c. b. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . toti pacienti potential infectati. personalul infectat cu Hbs. 736. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . utilizarea echipamentului de protectie adecvat. numai la intrarea in serviciu . b. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. complet. b. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . secretii nazofaringiene . corect. lichid amniotic. 734. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. dupa scoaterea manusilor de protectie .. lichid peritoneal.c. c. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . lichid sinovial. 737. 733. c. toti pacientii sunt potential sanatosi . . sperma si secretii vaginale. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. b. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . intepare cu obiecte ascutite. b. amplasate la indemana si marcate corespunzator . c. constau in : a. se efectueaza : a. sputa. recapisonarea acelor folosite. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni.

dupa scoaterea manusilor de protectie . este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. 740. intepare cu obiecte ascutite. amplasate la indemana si marcate corespunzator . numai la intrarea in serviciu . 739.Asistenta medicala: a.Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a.738. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . b. recapisonarea acelor folosite. c. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni.bariera intre lucrator si sursa de infectie. c. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului.. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor. Echipametul de protectie este : a. are efecte nedorite.utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . b. c. trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. b..alcatuit din halat si incaltaminte de spital . . c. c.. 742. b. 741 . se efectueaza : a. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. constau in : a. b.

precipitarea. menajeaza bolnavul de intepaturi. asistenta medicala: a. c. picaturile pentru ochi si nas. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad: a. inainte de administrare. c. administreaza intai tabletele. 744. 746. . pregatirea cu 30 min. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectul medicamentelor. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt: a. injectarea imediata a continutului seringii. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. b. b.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. b. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. apoi injectiile. b. administreaza personal supozitoarele. c. 748. verificarea solutiei injectabile. c. degradarea acestora. duce la transformarea.. priveste in mod direct medicul. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale.Asistenta medicala are grija: a. 747 .743. b. lasa la pacient intreaga doza zilnica. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. sa corecteze dozele prescrise.Cind administreaza tratamentul. c. solutiile si picaturile. flebalgia. 745.

Gentamicina. b. c. urticarii. asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni.Cu ocazia administrarii antibioticului. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice). b. soc anafilactic.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante. dermite profesionale.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a.La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: a. 749. tumefierea brusca a tesutului perivenos. . alegerea unui singur antibiotic. c.. b.. cel mai activ si mai putin toxic. b. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene. hematom. ototoxica. terenul alergic. pe baza antibiogramei. calea de administrare . asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a.. Kanamicina au actiune: a. c. supuratia aseptica. durata tratamentului . c. 751 . b. c. nefrotoxica. 752 . 750. 753. cantitatea exacta a unei doze.b. fiind expus la: a.

Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimuleaza secretia : a. cat si pentru preparatele de cortizon se face: a. spoliaza organismul de potasiu. c. b. unitati. la fel ca in cazul antibioticelor. prednisolon . tratamentul cu cortizon se face cu: a.. cortizonului. 757. 758 . cortizon acetat. hidrocortizon. diuretica. c. mililitri de solutie.Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in: a. in functie de durata tratamentului. .. b. de solutie . retin sodiul in organism . 759 . c.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a.. marind eliminarea lui. numar de tablete sau capsule. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. durerea si transpiratia .ACTH-ul si cortizonul: a. cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale.In caz de insuficienta hepatica. 754. 756. b. c.Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH.c. grame sau submultipli ai acestora. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. 755. c. b. b.

b. dispneea. b. coronariene. b. 763 . c. HTA secundara. In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste : a. turgescenta jugularelor si ritm de galop . administrare de diuretice . complicatii cardiace. tusea.In stadiul al III -lea. HTA medie. edeme declive. c. c. 761 . b. 760 .In functie de cauza determinanta. reducerea muncii inimii prin repaus. administrare de cortizon . c. HTA esentiala. c. HTA se clasifica in: a. b. reducerea muncii inimii prin activitate normala. HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor: a. complicatii cerebrale si renale .controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare. 762. 764 . cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice. hepatomegalie. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a. . b.Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a.

encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala .vasodilatatia arteriala. c. Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a. oboseala.c. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare . 768 .Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt : a. Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : a. 770 . b.Moartea biologica se caracterizeaza prin : . b.complicatii abdominale. c. . trombozei cerebale . astenie. b. c. cefalee occipitala. b. infarctului miocardic. c. tulburari de memorie .. insuficienta cardiaca si insuficienta renala. 765.In HTA benigna. insomnie. b.In HTA maligna se intilnesc frecvent : a. vasoconstrictia arteriala .. ascendentei ereditare hipertensive . diabetul zaharat . complicatiile se datoreaza : a. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . 769 . 767 . infarctului de mezenter . c. 766. tulburari de comportament .fara ascendenta ereditara.

Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt: a. torace si abdomen imobile. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. 775. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. absenta pulsului la artera carotida. b. . 771 . absenta miscarilor respiratorii normale. b. 772 .La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: a. embolie gazoasa masiva. 773 . mioza cu globi oculari mobili.. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei. dispnee zgomotoasa. 774 . b. Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin: a. oprirea miscarilor respiratorii. disparitia miozei . incetarea batailor inimii. b. in mijlocul regiunii presternale. toracice si abdominale.. . b. de la o inaltime de 20-32 cm. b. c. disparitia midriazei si recolorarea tegumentului. c. intubatie oro-traheala. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. lipsa curentului de aer la nas sau gura . c. aparitia pulsului la vasele mari. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale. leziuni ireversibile in creier si in alte organe . c. midriaza fixa.a.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a.In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice: a. cornee opaca si aparitia petelor cadaverice. c.

b. . brusca. 776 . provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar. de natura anafilactica. c. 777. insuficienta ventriculara stanga. 778 . Edemul pulmonar acut este: a. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: a.c. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: a. gaze sufocante toxice. malformatii ale oaselor cutiei toracice. tulburari de rimt cardiac paroxistice. zgomotos. hipertensiune arteriala. 780 .Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. c. de natura cardiogena. datorata ruperii capilarelor pulmonare. dispnee intensa. expir greu. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : a. c. se aspira secretiile si se curata orofaringele. 779 . cauze neurologice. preinfarctul miocardic. severa. de transudat sanguinolent necoagulabil. c. b. c. b. b. respiratie polipneica zgomotoasa. Edemul pulmonar acut este declansat de : a. b. 781 . de natura lezionala.

morfina. c. ventilatie artificiala. dopamina. b. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a. oxigenoterapie pe sonda endotraheala. c. antibiotice. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. In tratamentul edemului pulmonar acut cu TA scazuta sunt contraindicate: a. 787. sangerare 300-500 ml . 782 . b. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. c. diuretice. b. 784. se aplica garouri la radacina a trei membre. scoaterea pacientului din mediu nociv. corticoterapie. 783. c. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : a. b. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este: . tonicardiace. b. 786.b. 785. c. diureza osmotica. morfina. anticoagulante. oxigenoterapie. digitalice. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: a. c. hipotensoare. dopamina.

Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. aerosoli antispumanti. intoxicatii cu CO. morfina. b. Clasificarea EPA lezional este: a. c. gripa.a. 792 . 791 . oxigenoterapie. c. 790 . SIDA. oxigenoterapie. sangerare 300-500 ml. intoxicatii cu plumb. 789. dextran 70. . c. paraplegici. c. 788. cardiogen. b. copii mici. de cauze uremice. infectii pulmonare. Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a. b. Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este: a. comatosi. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a. b. c. c. de cauze toxice. b. b. intoxicatii organo-fosforice.

b.793 . deoarece creste presiunea in alveole. b. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. b. c. transfuzii. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. peste 1000ml urina/zi. 796. de catre medic . alimentatie neadecvata. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. 794 . 795 . se practica pe respiratie asistata. sub 50ml urina/zi. EPA uremic. sub 400ml urina/zi. In insuficienta renala acuta diureza este : a. b. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: a. perfuzii. combaterea varsaturilor . b. Oxigenoterapia in EPA este: a. EPA cardiogen. c. contraindicata. 797 . c. Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. se administreaza numai dupa umidificare . in functie de ionograma. c. . 798. b. In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite: a. c. EPA infectios.

calculoza ureterala bilaterala. reducerii filtratului glomerular. reducerii permeabilitatii glomerulare. b. b. b. c.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale: . diminuarea catabolismului proteic prin epurare extrarenala hemodializata si dializa peritoneala. b.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in: a. tahicardie. aritmii. scaderii reabsorbtiei tubulare .In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. efectuarea bilantului hidric.. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere. in functie de examenul sumar de urina. 803 . hipostenurie.c. 802. Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: a.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta? a. c. 799. hematurie. c. b. 801 . bradicardie. c. glomerulonefrita. deficitul calitativ consta in: a. 800 Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? a. 804 . izostenurie. aplicatii calde in regiunea lombara . c.

calcemia.. oligo-anuria. acidul uric. uree sangvina. b. 807 Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ? a.Insuficienta renala cronica este o boala provocata de : a. b.. b. diabetul . hipolipidemie . .Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta? a. edemul pulmonar . c. 808. hiperlipidemie . 805 . b. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism. c. insuficienta cardiaca acuta . b. hematuria.Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte : a. obstructia cailor urinare. b.a. hiperlipoproteinemie. c. glomerulonefrita cronica . deteriorarea rapida a functiei renale de excretie .Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic.. c. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale.. 806 . c. 809.

miros amoniacal al aerului expirat.. dispnee. toleranta digestiva. 811. stare generala profund alterata.. prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea. stari confuzionale . necesitatea restrictiilor alimentare . somnolenta. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara . alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare .A.. cefalee precoce. . 813 . Educarea pacientilor se refera la : a.Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I. b. b. insomnia . b. staza urinara). c. c. c. b. fosfati.c.Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a. se face cu : a.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ? a. acid oxalic. calciu). prezenta in urina. c.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale.Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie. in exces. igiena riguroasa a tegumentelor . 810. c. 814 . contractii musculare. stare generala alterata. 812.R. sustinute . intoleranta digestiva . bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica . a unor substante care pot cristaliza (acid uric.. diuretice in deshidratarea extracelulara . edemul cerebral. b. exercitii fizice intense. alterarea integritatii pielii .

numarul si marimea calculilor. b.Litiaza renala se defineste ca fiind: a. infectia urinara. b.815 .. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare. c. malformatia cailor urinare. anuria.Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a. hidronefroza.In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: a. c.Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a.Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a. atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate. b. compozitia calculului. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare. 817 . 819 . 816 . manifestarea acuta. la producerea unei recidive. . obstructia cailor urinare. aparitia infectiei. c. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. b. boala de baza. numarul calculilor renali. regimul alimentar. c. b. c. 818 .

b. administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului . uneori febra moderata . meteorism . anxietate. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 – 3000 ml/24 ore . b. sonda uretro-vezicala. tenesme vezicale. c. 822 . neliniste. insotit de agitatie si iradieri uretero-vezico-genitale. 823 . c.In colica renala examinarile de urgenta sunt : . hipertensiune. durere. repaus la pat. b. antiinflamatoare.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de: a. b. un sindrom dureros acut. principalele semne sunt : a. Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala. poliurie.Colica renala este : a. ingerarea de lichide din abundenta. paroxistic. durere. 824. aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere. calmarea durerii. disurie. 821 . tratamentul de urgenta este: a. varsaturi. c. repaus la pat. combaterea durerii.820 . un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare. aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara. c. c. sunt : a. analgezice antispastice.. durere. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare . 825 .In colica renala. de obicei apiretic.. hematurie. la indicatia medicului .In colica renala. b..

cardiogen. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: a. c.Socul este definit ca: a. cardiogen. hipertermia. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale. reactie organica post-agresiva decompensata.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului: a. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. hipovolemic. 826 . septicemic. faza imediat postagresiva. toxic. 828. combaterea insuficientei cardiovasculare.septic. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor. psihogen. anafilactic. bradipnee superficiala. infectios.Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a. hipovolemic. anafilactic. b. c. b. hemoragic. neurogen. facies palid. b. anafilactic.. 827 . . neurogen.Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a. c. b. 830 . b. cardiogen. combaterea hipoxiei cerebrale.a.. buze uscate si cianotice. c. b. urografie . grava tulburare functionala a intregului organism. radiografie renala pe gol. c. examen complet de urina . 829 . toxico.

c. Pretratamentul socului se aplica: a. c. perioada in care nu se face tratament antisoc. 834 .. c.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a. inlaturarea factorului socogen. b. 835 . c. 831 .I. numai in unitati U. Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore . Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : a. b. este necesara mentinerea unei cai venoase libere .U si T. Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore. b. preparate de gelatina. Terapia analgetica in soc : . . 833 . scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva .P. la locul accidentului si pe timpul transportului . combaterea durerii. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu. 832 .Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece : a.c. cand nu se manifesta semne de gravitate. imediat dupa agresiune. evaluarea rapida a leziunilor. b.

frison. tahipnee. b. canula de aspiratie cu apasator perforat.cianoza. c. c. b. b. cefalee. enterococi . pirozis. stilete. 836 . compensat. 839 Condro-pericondrita se caracterizeaza prin: a. tahicardie. c. hipertermie. b. vitaminoterapie. 837. b. nu preintampina decompensarea socului.Instrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. tegument uscat si cald. hipotensiune arteriala. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. tub Kehr. b. stafilococi. prabusirea tensiunii arteriale. durere. Neisserii. c. înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv.. sedeaza bolnavul . specule auriculare.Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este: . pense cudate. trocar. 841 . 840. soc hiperdinamic. c. apasatoare de limba. Socul septic este provocat indeosebi de : a. hipotermie. acufene. fatigabilitate. seringa Guyon. 838 . insomnie. anxietate. chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. febra.a.. tulburari metabolice. oglinda frontala. stare generala alterata. Clostridium. inlatura frica si agitatia . specule nazale. antibioterapie. diapazon. preexistenta altor leziuni . sunt: a. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a.RL. c.

842 . paralizii ale nervului facial. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a. b. durerea.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a. antromastoidectomie. c. disfonie. sindrom Meniere. b. 844 . c. odinofagie. Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca: a. abcese extradurale. 847 . c. stafilococul. c. meningite. c. b. torticolis. Escherichia Colli.a. osteomielita temporala/occipitala. dispnee.. b. Stafilococul.Tratamentul osteoflegmonului consta în : a. c. disfagie. b. 846 . fotofobie.Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a. leucocitoza ridicata. Escherichia colli. tulburari ale mirosului. epistaxis. b. timpanotomie. tromboflebite ale sinusurilor cavernos. septicemie. 843 . hipoacuzie.. streptococul. Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt: a. Haemophilus influentzae. angina Ludwig. disfagie. b. osteoperiostite. Proteus. tumefactie la nivelul sinusurilor. febra. vertije. . tratament medicamentos.. frison. paralizia nervului facial. pneumococul. 845 . labirintita.

antiinflamatorii. b. lacrimare intensa. poliglobulie esentiala.Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. c. soc septic si alergic. frisoane. ulceratie corneana cu aspect dendritic. puls filiform. vitezei de sedimentare a hematiilor. durerea. c.Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a. neregular.Conjunctivita acuta se manifesta prin: a. senzatie de corp strain. administrarea locala si generala de antibiotice. c.O infectie oculara se poate recunoaste prin: a.. . de corp strain in ochi. inflamatia glandei Meibomius. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant. .. agentilor patogeni prezenti in sange. 853 . scaderea acuitatii vizuale. febra de tip inflamator-supurativ. 848 . senzatie de arsura si usturime. debut brusc. 851 . respiratie dificila. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului. c. 852 . b.Analizele hematologice cuprind determinarea : a. b. numarului de hematii . administrarea de miotice. eritemul conjunctival sau periocular. b.c. b. 849 .. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente. b. 850.Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a. c. usturime locala. hipotensiune.

. 857. c. inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia.. intoleranta la iod. diverticuli colici. 859. aport mare de lichide: bere. b. fibroza pulmonara.. dinamica colica.Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: a.Irigografia poate evidentia: a.. soc cu hipovolemie si hipotensiune. urmarirea in timp a unor aspecte patologice. chist hidatic hepatic. 855. 854. cancer de colon.. c. apa. c.c. c. insuficienta renala acuta .Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in: a. polipoza colica. arteriografia). hipertiroidism. b. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: a. scleroze pulmonare. disfunctie ventilatorie obstructive. b. 856. Ecografia abdominala are ca scop: a. c. soc hemoragic si traumatic. b. diabet insipid.5 mg%. boala Crohn. astm. diabet zaharat. diabet insipid. b. 858. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2.

palpabile. prezenta de tumori si calculi vezicali. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale. . c. 861. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. c. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. Dintre afectiunile de mai jos.b. c. b. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. c. stenoza pilorica. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale. b. 864. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a. existenta hidronefrozei. densitatea urinei este sub 1015. cancer tiroidian. bolnavii cancerosi in stadiul I. stricturilor ureterale.Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. b. 863. adenom toxic tiroidian. urea depaseste 70 mg%. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la: a. fistule digestive. chist tiroidian. 860 . se procedeaza la: a. 862 . transfuzie de sange total. interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale. b. pot duce la denutritie. necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia: a. c. c. bolnavul are TBC renal. b. tumorilor renale. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator.

c. . 866. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. hipotensiunea arteriala. c. uscarea completa a secretiilor. 870 . c. b.intensitate.T. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a. oprirea sau rarirea tusei.865. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ. se va urmari: a. b.tipul de operatie. edemele si H.bazic. 868. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: a. 869. b. b. primele 24 ore. 867. ambele se produc prin pierdere de sange. c. durata. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt.A secundara. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore. c. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: a. hipoproteinemia. mobilizare imediata . primele 2 ore. primele 3 zile. b.Pentru calmarea durerii se recurge la: a. anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp.

Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in : a. antibioterapie. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg. aspiratia secretiilor. sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei. gimnastica respiratorie. suprimarea durerii. aspiratie gastrica. evacuarea puroiului. c.Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in: a. 871 . spalarea cu apa oxigenata. c. aerosoli. 874 . . b. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat. b.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. c. reechilibrare hidroelectrolitica. asezarea lui in pozitii de menajare a partilor dureroase.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este: a. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile picioare. pansament. drenaj. linistirea bolnavului. punga cu gheata pe abdomen. desfiintarea fundurilor de sac. b. aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent de tipul operatiei. b.Tratamentul general in evisceratii consta in : a. b. 873. c. 875 . c.b. 872 . in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei. tuse comandata. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta. mobilizarea precoce a bolnavului. c.

infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. c. interzicerea consumului de alcool.G. evitarea operatiilor de lunga durata. aplicarea de pipa orofaringiana. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. obezi. starea confuzionala are ca manifestari: a.Postoperator. Tratarea sughitului se face prin: a. b. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu cardiopatie ischemica. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%CO2 si 95%O2 cite 5 minute pe ora. c. 880 . administrare de sedative centrale. b.Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a. agitatie. aspiratie gastrica. administrare de mialgin si algocalmin. hipertermie. 877.Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a. . somnolenta. 879 . monitorizare E. b. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani. stimularea expectoratiei.876 . diabetici.C.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si: a. hipertensivi. b. b. c. c. c. 881 .Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a. 878.

caracterul durerii.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: a. scurtarea tubului. c. b. se fixeaza cu leucoplast.Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a. stadiul de inflamare. monitorizarea functiilor vitale. Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: a. c. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei. . 884 . amputatia de mamela. suprimarea durerii. se va aplica pe tub un ac de siguranta. operatii ce se executa in cavitatea toracica. masarea zonelor reflexogene. 885.La efectuarea pansamentului unei plagi.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii: a. 883. mobilizare. b. b. starea nutritionala a pacientului. localizarea plagii. aseptizarea plagii. rezectia gastrica. asistenta trebuie sa cunoasca: a. b. 886. 882 . b. introducerea tubului de gaze. c..b. c. c. .

administrare de ulei de ricin 15 – 20 grame in 2 prize zilnic. evacuarea revarsatelor peritonale 892 . c. b. Utilizate ca mijloace terapeutice ajutatoare in insuficienta respiratorie acuta avem: a. intinse. clisma zilnic. c. 890 . circulatia venoasa se opreste complet. Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a. pancreatita acuta necrotica. afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt: a. evacuarea revarsatelor pleurale c. peristaltica va fi stimulata prin: a. garoul se strange pana cand: a. din prima zi dupa operatie. necrotice. 889 . stimulare medicamentoasa 887 . pulsul nu se mai simte. b. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic. 891 . pulsul radial ramane perceptibil. b. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiei chirurgicale 888 Pentru puctionarea unei vene. c. spalatura gastrica b.Dupa operatia pe colon. infectate. infarctul intestinal si torsiunile de organe. Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratorie acuta se determina prin . c. apendicita cronica. b.c.

. acid fenic 5% 897. ultraviolete si lumina solara b. radiografie toracica laringoscopie branboscopie 893 .Bacilul tuberculos este rezistent la a. b. ultraviolete b. c. frig 896 .a. uscaciune c. emfizem pulmonar 894 . uscaciune si frig 895 . caldura si fierbere c.Bacilul tuberculos este sensibil la a. Bronsita cronica realizeaza tabloul de BPOC impreuna cu: a. stenoza aortica b. formol 5% b. clor c.Leziunile din tuberculoza sunt .Pentru dezinfectarea produselor patologice – ce contin bacil Koch se foloseste a. astm bronsic c.

imaginile radiologice se modifica 901 . reactii locale si focale b. reactii generale c. sputele nu contine bacilul Koch c.Riscul de a contacta tuberculoza este mai crescut la a. la pubertate . bacilul Koch se gaseste in expectoratie c. exudative b. reactii unilaterale 899 . productive c. sputele contin bacil Koch 902. intarirea rezistentei specifice . maturitate b. adolescenta 900 .Profilaxia in tuberculoza are ca obiective a. scoamoase 898 . Avem tuberculoza stabilizata cand a. Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand: a. leziunile radiologice sunt stabile b. intre 0 si 3 ani c.a.Alergia la tuberculina se manifesta prin a. leziunile radiologice sunt stabilizate b.

lupta in focar 903 Educatia sanitara se adreseaza a. pneumotoraxul spontan 907 . bogat in grasimi c. intregii populatii 904 . pleurezia purulenta c.Regimul alimentar in tuberculoza trebuie sa fie a. tulburari digestive . bolnavilor c. aspectul facial c. leucopenie c. virajul la tuberculina b. aspectul radiologic si depistarea agentului causal .Elementele diagnosticului de tuberculoza sunt a. personalului medical b. un aport de 3500-4000 calorii 905. intradermoreactia c. bogat in proteine si vitamine b. reactii alergice .Complicatiile tuberculozei pulmonare sunt a. icter b. ocluzia intestinala b.b. Care sunt reactiile adverse la rifampicina: a. reactie Steven –Johnson 906 .

are urmatoarele caractere: a. c. lacrimare. este cu tahipnee . 909 .Criza din astmul bronsic. c. 914 . a. 910 . albicioasa ( perlata). prurit al pleoapelor si cefalee. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. hemisuccinat de hidrocortizon. b. 911. este urmarea infectarii astmului bronsic. alergene alimentare sau medicamentoase. care determina criza de astm bronsic sint urmatoarele : a.Leyden si spirale Curschman. c. c. bradipneica. 912 . este viscoasa. este precedata intotdeauna de crize astmatice. b. Sputa din astmul bronsic are urmatoarele caractere: a.Dispneea din astmul bronsic are urmatoarele caracteristici a este paroxistica. are una din urmatoarele caracteristici: a.Criza de astm bronsic se poate termina: a. praf de camera. polen. b. 913. in peste 24 de ore. cu expiratie prelungita si suieratoare. rozacee si in cantitate mare. la debut crizele sint tipice cu inceput si sfirsit brusc. in scop profilactic urmatoarele medicamente: a. c. cu intervale libere. de tip inspirator. criza apare . in citeva minute sau ore. cristale Charcot. de obicei in a doua jumatate a noptii. Cele mai obisnuite alergene. miofilin . complicatie a astmului bronsic. b.In astmul bronsic sint folosite.908 . bogata in eozinofile. nu este niciodata precedata de stranut. b. Bronsita astmatiforma. b. este fluida. spontan sau sub influenta tratamentului.

919. combaterea infectiei bronsice cu antibiotice. aer viciat prin scaderea oxigenului sau exces de bioxid de carbon. c. variabil. procese laringotraheobronsice. 917. nu prezinta riscuri. interventia de reanimare respiratorie este uneori salvatoare numai in primele minute.In insuficienta respiratorie cronica . este o urgenta medicala majora. posibile in insuficienta respiratorie cronica. Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin urmatoarele: a. procese pulmonare si pleurale. . accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. administrata pe cale orala. 915. c. 916. corticoterapia: a. pot aparea: a. trebuie rezervata formelor grave. apar urmatoarele simptome: a. respiratie Cheyne. sint urmatoarele : a. dispnee intensa. c. insuficientei respiratorii cronice. 920.Accidentele nervoase . b. c. coma. combaterea tusei. fluidifierea si aspirarea secretiilor bronsice. Cele mai importante cauze. b. Modificarile patologice caracteristice. b. c.. 921. este tratamentul cel mai eficace. cromoglicat disodic. brusc. hipotensiune arteriala. hemiplegie. Tratamentul insuficientei respiratorii cronice vizeaza urmatoarele: a. crize convulsive. b. care determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. b. b. ketotifen.b. c. nistagmus lateral. c. treptat.In tratamentul astmului bronsic. alcaloza respiratorie. b.Stockes. 918.

b. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav.morfina si opiacee. presupune administrarea urmatoarelor medicamente: a. b. c.febra( pina la 40 de grade) junghi toracic. starea de rau astmatic. secretolitice. aflati in insuficienta respiratorie cronica . Procesele pulmonare si pleurale ce pot determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a.Tratamentul medicamentos al insuficientei respiratorii acute . embolii pulmonare grave. 927 . 923. b.Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. c. cresterea oxigenului si scaderea bioxidului de carbon in singele arterial. c. pneumotorax sufocant. b. b. oxigenul nu trebuie umidificat prin aerosoli cu apa sau solutie cloruro. nevralgia intercostala. are urmatoarele caracteristici: a. se poate administra prin sonda nazala si corturi de oxigen.sodica izotonica. c. exista adeseori o discreta infectie rinofaringiana. consum excesiv de alcool si fumatul. ca tratament al insuficientei respiratorii acute. antibiotice cu spectru larg. bronhodilatatoare si expectorante. corticoterapie. 922 . c. frison . c. in cazul accidentelor obstructive ale cailor respiratorii superioare. Insuficienta respiratorie acuta poate aparea in urmatoarele situatii: a. 924 . urmatoarele medicamente: a. 925. Oxigenoterapia. in zilele premergatoare. . la bolnavii cu afectiuni bronhopulmonare cronice obstructive. pleurezii masive bilaterale. consta in administrarea de oxigen in concentratii mai mari decit cea atmosferica. bronhodilatatoare.c. coriticoizi si antibiotice. opiacee si barbiturice. b. 926 In puseul acut din insuficienta respiratorie acuta se administreaza .

apoi cu expectoratie rosie. c. la inceput este uscata si apare in accese. b. vesperala.In pneumonia pneumococica: a. tusea are urmatoarele caracteristici: a. nu poate provoca moartea bolnavului. b. c. hemoptizia are urmatoarele caracteristici: a. este un simptom frecvent. bolnavul prezinta poliurie. temperatura se mentine “ in platou”. 931 In tuberculoza secundara. 934 . congestionata mai intens pe partea sanatoasa. fata devine vultuoasa. la inceput discreta. buze usor cianotice si vezicule de herpes in jurul buzelor c. febra din perioada de stare are urmatoarele caracteristici: a.Perioada de stare din pneumonia pneumococica se caracterizeaza prin : a. 929 . 932. mai tirziu ridicata depasind 39 de grade. hipertiroidismul. exista inapetenta si sete vie. b. c. leucocitoza cu polinucleoza. b. hipofibrinemie. constitue simptomul fundamental. poate fi minimala. b. c. mai tirziu discreta.928 . b. 920 Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. hiperfibrinemie. c. stresurile emotionale. tusea este chinuitoare si uscata la inceput. la inceput ridicata. mijlocie sau fulgeratoare. In tuberculoza secundara. b. . este destul de bine suportata de bolnav. nu se insoteste niciodata de varsaturi. 933. In tuberculoza secundara. ruginie.Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii : a. vesperala.

Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : . 936 . dieta hiperlipidica.Angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. 940. cu sediu retrosternal. b. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice.Durata crizelor din angina pectorala nu este de : a. 939. c. sunt cu sediu epigastric.Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici : a. 935. sediul durerii este epigastric. care apar la efort sau emotii. b.c. este variabila. b. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani. asocierea mai multor factori de risc. 938. sunt paroxistice. c. crizele dureaza citeva ore. b. c. se manifesta prin crize dureroase. la durere atroce. citeva minute. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana.Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele : a. c. b. 937. c. citeva ore. apar la efort sau emotii. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani.Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici: a. 941 . crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor. crize paroxistice. 1-2 zile. cu sediu retrosternal. este insotita uneori de anxietate. c. mareste riscul de aparitie al bolii. de la jena sau disconfort.Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele : a. b. paroxistice.

b. tratament anticoagulant. nu poate fi variabila. b. 944. c. in ambele membre superioare. tuse seaca.Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele : a. b. este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala: 942 . . b. in regiunea cervicala posterioara. are caracter constrictiv. b. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele : a. lipsa de aer. c. b. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele : a.Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a.somnolenta. nitrit de amil. poliurie. palpitatii. lipotimie. 947 . regurgitatii.Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin: a. b. oxigenoterapie. c. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare.Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente : a. 945 . b. evitarea circumstantelor declansatoare. administrarea de nitroglicerina sublingual.a. c. administrarea de miofilin. persoane fara antecedente coronariene. in regiunea cervicala anterioara si mandibula. este insotita uneori de anxietate. c. paloare. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane : a. nitroglicerina. transpiratii. . medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala. 943 . 948. este aratat de bolnav cu degetul. c. 946. c.

semne de insuficienta cardiaca globala. 949. 950. se insoteste de o stare de anxietate. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale. la trezire. c.Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente: a. tulburari de memorie si concentrare. cardiopatii ischemice. se calmeaza. scaderea glicemiei. accelerarea VSH si hiperleucocitoza. somnolenta. cresterea enzimelor in primele ore de la debut. de obicei dimineata. b. . cresterea fibrinogenului.Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici : a. prin repaus si administrare de nitriti . mai rar. dureaza mai multe ore.In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade : a. c. b. uneori chiar zile. c. b. perioada de stare si de convalescenta. 954 .zbucium. b. morfina. nitroglicerina.In perioada de debut a infarctului miocardic. mialgin. senzatie de moarte iminenta. agitatie . apare de obicei nocturn. pot apare urmatoarele semne : a. 952. c. de debut. c. 951 . in cazul unor dureri severe. . prodromala. perioada de cruditate si de coctiune. are caracter pulsatil. b. 955 . sint urmatoarele : a. c. .Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala. semne de insuficienta ventriculara stinga. 953.Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici : a. cefalee occipitala. este localizata occipital. b. c.Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele : a. b.c. semne de insuficienta respiratorie acuta.

hipertiroidia. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa. b.la baze cu extindere spre virfuri. cianoza. anxietate intensa. apare in repaus sau ziua. care afecteaza de la inceput miocardul. c. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca. c. c. constrictive. midriaza cu globi oculari imobili. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul. bradicardie accentuata. stopul respirator.Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici : a. 958 Clinic. ritm de galop. procese inflamatorii si metabolice . incetarea functiilor cerebrale. b. . 961. c. 963. apar la eforturi fizice mici. cu respiratii bruste. Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele : a. stopul cardiac. absenta batailor inimii. b. b. 959 . Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici : a. se datoreaza stazei pulmonare.Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele : a. cardiopatia ischemica. spute hemoptoice. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu : a. sint violente. insuficienta mitrala. c.Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice : a. uneori tuse umeda. tahicardie.Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele : a. b. b. 957 . bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome : a. lipotimie. dispnee intensa. au caracter coronarian. c. .956. b. b. 960 . rapide si superficiale. la nivelul plaminilor raluri crepitante . c. 962. bradicardie.

Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele : a. cu fracturi costale. b. pierderea cunostintei. fracturi de coloana. 968. prin urmatoarele: a. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida . embolie grasoasa. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina. 965 . daca acesta este culcat pe spate. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele: a. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii.15 minute pentru a avea succes. Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze: a. se poate practica fara masaj cardiac. 967. b. b. c. caderea limbii.In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea cardiaca. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prin urmatoarele : a. trebuie efectuata intr-un interval de 12. se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac. varsaturi). Reanimarea respiratorie : a. prezenta corpilor straini( singe. daca acesta este in decubit ventral. b. cauze toxice. 966. decolorarea tegumentelor. b. c. leziuni grave ale peretelui toracic. c. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii: a. controlul respiratiei. secretii.. b. obstructia cailor respiratorii. . c. 970 . controlul tensiunii arteriale.c. 964. c. c. cauze infectioase. caderea limbii . femurala). contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar. unele leziuni ale peretelui toracic. c. 969. tulburari de ritm paroxistice. b.

c. in intoxicatii. astm bronsic. accident vascular cerebral. b. c.Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. hipertensiune arteriala. edemul pulmonar acut. in urmatoarele situatii : a. diureticele. c. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. c. c. b.In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare. . cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele : a. Cauzele de origine extrapulmonara ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala. emisiunea de singe( venesectie). venesectia este contraindicata. infarct miocardic acut. b. infarct miocardic acut. oxigenoterapie masiva. oxigenoterapia. b. 973. 976. BPOC: 977.. insuficienta ventriculara stinga.971. 974 In edemul pulmonar acut cardiogen. c.12 l/ minut. sint contraindicate urmatoarele : a. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional in urmatoarele situatii: a. b. morfina. morfina se administreaza in urmatoarele situatii : a. 10. 975. singerarea. b. 972. la inecati. la uremici. astm cardiac.

b. este de tip polipnee inspiratorie. b. 981. c. b. este de tip bradipnee inspiratorie. .. Durerea din infarctul miocardic acut poate avea urmatoarele caractere : a. o senzatie de intepatura. o senzatie de presiune. BPOC. meningite. consum exagerat de etanol. se manifesta la cel putin 6 luni de la debutul hepatitei virale. c. embolie pulmonara. Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate apare in urmatoarele situatii : a. 983 Hepatita cronica : a. 75 % din bolnavii cu hepatita cronica prezinta in antecedente hepatita virala. o senzatie de constrictie sau de “gheara”. nu are o evolutie spre ciroza hepatica.b. c. 980. 978 Cauzele de origine bronhopulmonara ale insuficientei pulmonare acute sint urmatoarele a. plagi pleuro. b. 984 . 979.pulmonare. b. este insotita de tiraj si cornaj. b. c. are urmatoarele caracteristici : a.Factorii etiologici ai hepatitei cronice sint urmatorii: a. meningoencefalite. c. produsa de obstacole in caile aeriene superioare. c. BPOC. toxiinfectii alimentare. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. cordul pulmonar acut. c. b. crize de astm bronsic. embolie pulmonara. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta . volet costal. intoxicatiile cu barbiturice. opiacee. 982. embolia pulmonara.

b. c. hipertiroidie. 988. Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a.Cauzele hepatitei cronice pot fi urmatoarele: a.c. c. rickettsioze. b. leptospire. . 987. colibacili. Cauzele dismetabolice care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. 50 % din cazuri. 75 % din cazuri. c. 990. b. klebsiella. c. b. b.Cauzele hepatitei cronice sint urmatoarele: a. 25% din cazuri. 989. 985. anaerobi. paraziti. virale. medicamentoase.Etiologia virala a hepatitei cronice nu este sigura la : a. 986. salmonele. mecanice. frigul si umiditatea. cauze nutritionale. traumatismele. .Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. c.

991. obezitate. b. c. c. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. examenele biologice si histologice nu transeaza diagnosticul. care coincid cu exacerbarea icterului. b. 993.b. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. sindrom excretobiliar. apar adesea precoce. . 995. 992. sindromul de activare mezenchimala. sindrom de hepatocitoliza. diabet. c. b. sindromul hepatopriv. icterul este simptomul esential. c. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei. c. este uneori dureroasa la efort. b. in 75 % din cazuri hepatita cronica urmeaza unei hepatite acute virale evidenta clinic. c. Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. b. este obisnuita ( 80 % ). sindromul de fibrinoliza. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici : a. sindrom fibrinolitic. 994. apar in puseuri. apar adesea tardiv.

este inalta. amenoree. . apare de regula la femeia tinara. tiroidita. contrasteaza cu starea generala. colon iritabil. in 75 % din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente. este inconstanta..Hepatita cronica cind apre la femei tinere se insoteste de urmatoarele : a. simptomul esential este hepatalgia: 999 . 997. 998. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice. 1000. b. c.. c. este de obicei bine pastrata. tulburari pancreatice. b. 1001. hirsutism. acnee.Astenia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a.996. b.. c. b. c. b. Tulburarile digestive ce pot apare in hepatita cronica sint urmatoarele : a. este moderata. este un simptom esential. nu se asociaza cu alte boli autoimune frecvente. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. Amenoreea din hepatita cronica are urmatoarel caracteristici : a. c. b.Febra din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. tulburari dispeptice biliare.

1003. b. c. angioamele stelare reprezinta un semn de agravare. 1006. apetit crescut.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. Simptomatologia din hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. b. b. antigenul Australia este prezent in 10 % din cazuri .In hepatita cronica agresiva sint prezente urmatoarele simptome : a. anorexie persistenta. icterul nu apare cu ocazia puseurilor de agravare. oboseala. scaune neregulate. uneori evolutia este simptomatica timp indelungat. c. Examenele biologice din hepatita cronica agresiva indica urmatoarele : a. 1002. . 1005. 1004. tabloul clinic este in functie de activitatea procesului partologic. . 1007. splenomegalia. urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute. Simptomatologia din hepatita cronica agresiva are urmatoarele carcateristici : a. boala nu evolueaza catre ciroza hepatica. febra si manifestarile extrahepatice sint frecvente. VSH este moderat crescut.c. b. Hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. c. ameliorarea sa urmeaza evolutiei leziunilor hepatice. 50 % din bolnavi au o stare generala buna. astenie . tabloul clinic este functie de activitatea procesului patologic. b. afecteaza ambele sexe. c. c.

1008. semnele clinice sint mai discrete. b.infiltrare predominant portala. c. b. 1013. b. .Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. cu celule mononucleare. este mai frecventa la barbati. cind apare la femeile tinere.Hipopotasemia ca efect secundar al tratamentului cu diuretice din cadrul insuficientei cardiace cronice nu se previne cu : a. c.. b. nu apare in principal la femeia tinara. apare in principal la femeia tinara. tabloul clinic al bolii nu este functie de activitatea procesului patologic. Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv are urmatoarele caracteristici a. c. poate lua o alura colestatica.Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ are urmatoarele catacteristici: a. b. electroforeza arata hiposerinemie. iar biologic foarte alterat. c. clorura de potasiu . dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv.b. se insoteste de tulburari endocrine. c. Hepatita cronica este o leziune sistematizata caracterizata prin: a. b.. este simptomul esential. dezvoltarea anormala a tesutului epitelial. nu evolueaza in puseuri. urmeza obisnuit unei hepatite acute virale. 1010. 1012. are tabloul foarte bogat . 1011. este mai frecventa la barbati. 1009. timolul este scazut. Icterul din hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. c. clorura de calciu . limfocite si predominant plasmocite.

c. respiratia artificiala nu se realizeaza intr-un ritm de : a. prezenta curentului de aer la nas sau la gura. c. in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin. c. in doza de 400-500 mg intravenos. absenta miscarilor respiratorii normale. sedative. c. hemisuccinatul de hidrocortizon nu se administreaza : a. clorura de natriu . c. In cadrul resuscitarii cardiorespiratorii. 18. junghi toracic submamelonar sau posterior. BPOC. b.Principalele simptome functionale ale insuficientei cardiace cronice drepte sint urmatoarele : a.In tratamentul astmului bronsic. in conduita de urgenta. b. edemul pulmonar acut. sedative concomitent cu antidepresive. Pentru a evita greselile fatale. in doza de 250. antidepresive. b. 1017. dispnee zgomotoasa. 1019. 1016.. hepatalgie resimtita ca o durere surda in hipocondru drept sau epigastru. 1018 Semnele obstruarii cailor aeriene sint urmatoarele : a. b.400 mg subcutanat.Insuficienta cardiaca dreapta este un sindrom clinic care nu este provocat de : . c. dispnee variabila ca intensitate. b. astmul cardiac. 16-18 respiratii / minut. 1020.c. b. 1014 Pentru combaterea anxietatii in tratamentul infarctului miocardic acut nu se administreaza: a. 14-16 respiratii / minut. asistenta medicala trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de urmatoarele afectiuni : a. 1015.20 respiratii / minut.

bronhogena. . utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune. nu prezinta importanta în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina. b. c. taietura) ce atitudine luati? a. aeriana. b. întepatura.Diseminarea de la nivelul plaminului a bacilului Koch se poate face prin urmatoarele cai: a. aplicarea de antiseptice. alegerea procedurilor de investigatie si tratament cu risc minim de infectie. b. dilatarea si insuficienta brusca a inimii drepte. limfatica si hematogena. masuri de igiena spitaliceasca c. cel mai important mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. respecta si raspunde de aplicarea regulilor de igiena si regulilor de tehnica aseptica. refuza internarea bolnavilor contagiosi. 1023. b. spalarea cu apa si sapun sau detergent.a. c. 1021. uneori este singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni.Atributiile asistentului medical în prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale sunt: a. b. 1024. pregatirea materialelor pentru sterilizare si respectarea conditiilor de pastrare si utilizare lor. b. stimularea sîngerarii locale. c. Ce importanta are spalarea mîinilor în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina: a. 1022. c. clatirea cu apa. necroza ischemica a unei portiuni de miocard. c. 1025 In cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutana. dezinfectante. Obiectivele permanente în prevenirea infectiilor nosocomiale sunt: a. obstructia brusca a inimii drepte.

. .Editura medicala. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. afectiuni alergice. paralizii 1030. bronhopneumonie. nefrita. b. . înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. Chiru si L.Administrarea hormonilor corticosuprarenali este indicata in: a. c.Mozes C. Chiru.Ed. soc hipovolemic b. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 1029.1026. Bucuresti. 1027.Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura All Bucuresti. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul BIBLIOGRAFIE = ASISTENT MEDICAL GENERALIST = . înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. infectie.Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. pierderi de cunostinta. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c.Tehnica ingrijirii bolnavului (editia a VI a) Ed.Chirurgie pentru cadre medii . Borundel . Moraru -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos .F. escare. anul 1999 . nou-nascuti. Incidenta infectiilor nosocomiale este crescuta în serviciile: a.. G.Care sunt conditiile unui bun bandaj? a. c. anul 1995. terapie intensiva.C. urmata de confuzii. hemoragie digestiva c. interesarea epidermului si partial a dermului b.Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. Cison Anul 2001 . endocrinologice. osteoporoza. Medicala. afectiuni reumatice.Mihailescu M . 1028. Bucuresti 1999.. b.

- Titirca L. - Urgente medico-chirugicale - Sinteze - Editura Medicala, Bucuresti 2001 - Titirca L. - Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Ed. Viata Medicala Romaneasca 2003; - C. Bocarnea - Boli infectioase si epidemiologie - Manual pentru scolile postliceale sanitare Editura Infoteam 1995 - Ord. Ministrului Sanatatii si Familiei nr. 984/1994 - Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical - 2003 - Legea nr. 307/2004 – privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 578/30.06.2004. 1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35.

a c c b c c b b a b c b a c b a b b C A B C A C C B A A B C B B B A B

36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81.

A C A C B B B A B B B B A B B B C A A B A C C C A B A C B B C A B B C C A A B B B B B B A C

82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127.

A B A A A A B B A C B C B C A B B C C A B A A A A B A A B A A A A A B A A A B A B A B B A A

128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 154. 155. 156. 157. 158. 159. 160. 161. 162. 163. 164. 165. 166. 167. 168. 169. 170. 171. 172. 173.

B A B B B C B B B A C B A a a a b c b b a b c a b c c c b a c a a b c a b c a c a b b a a b

179. 208. 207. 188. 184. 219. 202. 180. 213. c b c a c b c b b b a c a a b a b c a a c c a c a b a b a b a c a a b a a b a b b b b b a b . 199. 181. 214. 200. 215. 186. 218. 212. 193. 197. 189. 182. 195. 175. 216. 194. 190. 185. 178. 191. 204. 187. 210. 198. 206. 211. 183. 205. 201.174. 203. 192. 176. 196. 217. 209. 177.

226. 243. 240. 253. 237. 254. 256. 251. 244. 225. 252. 234. 223. 249. 233. 242. 259. 245. 238. 261. 250. c c b c c a b b c b a a a a a a b b a b c a a a a b b b b a c b c a b b b b a a a a c a a c .220. 241. 257. 264. 222. 246. 227. 262. 260. 255. 232. 265. 258. 230. 236. 224. 229. 239. 263. 221. 247. 235. 228. 248. 231.

296. 271. 286. 307. 270. 308.266. 273. 281. 279. 293. 267. 305. 284. 268. 300. 269. 310. 277. 280. 289. 275. 303. 306. 285. 304. 299. 302. 272. 276. 274. 283. 292. 291. a c a c a c a c c c a a b c c c c a b a c a c b a b a c a a a a a a a b c c a a a a b a b a . 278. 298. 290. 297. 311. 288. 309. 295. 301. 282. 294. 287.

317. 319.312. 324. 323. 355. 334. 321. 325. 336. 314. 331. 318. 315. 356. 344. 329. 326. 337. 316. 345. 353. 339. 351. 357. 332. 320. 327. 354. 346. 313. 328. 347. 330. 348. 342. 350. 352. 335. 333. 341. b b a a a a b c a b c a a a a b b a b b a c b c b a a a a a b a c a c a c b a a a a b a c b . 349. 343. 338. 340. 322.

382. 403. 368. 378. 381. 401. 395. 377. 370. 383. 364. 392. 396. 389. a a a a b a c a c a b a b a a b b b b b b a b b b b b a a b c c c b c a b c b b a a c c a c . 387. 372. 399. 398. 365. 380. 361. 393. 385. 362. 391. 375. 376. 379. 371.358. 359. 400. 394. 366. 374. 373. 397. 369. 390. 384. 363. 386. 388. 402. 360. 367.

421. 424. 447. 415. 406. b a b a c c b c b b b c c c a a a b b a a a c b c b c a a a a a b b c c a c a c a c c a a b . 418. 407. 446. 435. 437. 441. 408. 410. 434. 414. 444. 419. 449. 428. 439. 429. 405. 413. 433. 442. 436. 431. 423. 432. 430. 412. 425. 411. 409. 440. 427. 420. 445. 448. 417.404. 422. 416. 426. 443. 438.

c 469. 459. a a c b b c c a a b c 461. a. c 465. c 473. 451. a. b 464. 460. a. a. c 466. 456. b 470. b 471. 457. c 476. b. a. 454. c 463. a. b 472.450. a. c . c 462. b. 455. a. b 468. a. a. b 477. b. 453. c 474. 452. a. b. a. a. 458. c 467. c 475.

b. c 493a. c . c 486. c 496. b. a. a. b 491. a. a. b 495. c 490. c 483. b 494a. c 488. c 484.a.b. b 485. b 500 b. a. a. b 480. a. c 489. a. b. b 497. b 481. b 482. a.478. b 479. a.b.a. b 499 a. c 487. b 492. a. c 498. a.

a.b 523 a.a.c 520. c 513. b 516. a.b 519. a. b 512.a. a. b 515. c 502. a. c 506.a. c 505. a. c 503.a. b 517.a.a.501 a. a. b 509. b 514. b 510. b 504. a. a.a. c 511. b 507. a.b . a. a. a.c 518.a. b 508.b 522.b 521.

c 540 b. a.a.c 533 a.c 536 a.c 526.b 534.c 528.c 546. b.c 541 a. a. a. a. a.c .c 539.c 527. b.c 542.c 537 b. b. a.c 535.c 525.c 532 b. b. a.c 530. a.c 544 b.c 545.c 529 a.c 538.b 531 a.524.b 543 b.

c 566.c 555.c 557 a. a.b 564.c 559. b. a.b 563 a.c 567.a.b 565a.a.b 549 b.c 550.c .c 568.b 569 a.c 560 b. a.c 548.a. a. a.547 b.a.b 554. a. b 562.b 558 b. a.b 553.b 551 a.b 556.c 561.a. b.b 552.

b .c 585.a..b 590.b 583. b.570.b 581.a.b 578.a.b.a.a.b 574. a.b 587.b 571.b 579.b. a.a.c 584.b 589.a.b 572. a.b.ab 592a.a.a.b 573.c 582.b 588.c 575.b. a.b 576 a.c 591.b 586..b 577..a.c 580.a.

a.b 612. a.a.a.b 602.a.b 608.b 594..b 611 a.b 606. a.b 605. a.b 595.a.b 610. a.b 604 a.a. b. a.c 596.a.c 597.b 609.c 603. a.a.b 601.b 600.c 598.593.a.b 599..b 614.b 607 a .b 615. b 613. a.a. a.a.b .

a.b 620 a.c 638 a.b .616 a. 622.b. a. a. 618.b. b.c 634 a. b . 633 a . c. b .b 619. 629 b.b . 624. 626 a. c.b 617 a. 628.b 636 a. a.a. c.a.b .b 621 a. c. 631.b 637a.c. 625 a.b 635. 627. 630 b. a. a. 623.b. 632.a.a.

a.639.a.b 643 a.c 657. a.b 654.a.c 656.a.b 646 a.c 641 a.a.c 661.c 658.b 645.a..c 660.b 659 b.b 653.b 652 a.b 642 a.b.b 650.b 647a.c 649.c 651 a.a.a.a.c 648 a.b 640.a.c 655.b 644.a.b.c .

b 664.b 666 a. b 671 .b 676.a.b 681. a.b 683. a.b 665. b.662.a.b 680.b 667.a.b 668.c 673 .a.b 684.b 672.b 674 a.a.b 675 a.a.b .b 677 a.a.b 682.a.b 678 a b 679.a..b 663 a.b 669ab 670 a.a.a.

b 698.b 691 b.a.b 687 a. 699.b 703.a. b.b 702a.a. c 697.c.c . a. a.a.b 707 a.a. a.a.685.b 686 .b 694.b 704a.a.c 693.c 706.c 690. a.c 700 a.a.a.c 692 .c 705 b. a.c 695.c 696.c 688.c 689 b.b 701.

b 723.c 714.c 716 b.c 720.c 713 a.c 718 a.b 722.c 727 a.a.c 724 .a.a. a.c 711.a.b 719.c 721 a.c 715.c 710.c 728.b 730.b 712 a..b. a..c 717 b.a.b 725.b 709 b.a.b 729 a.b .b.b 726.a.a. a.708 a.

b 744.c 742.731.a.c 752 ...c 743..c 751 .c 737 a.b 739 a. a.c ..b.b 747 .b 740a.a.b.a.b 732.c 749 a.b 746.c 745.b 735. a.b 734 a. a.b 741 .b 736. a.b 733 a. b.a.a.c 738.a.a.c 748.b 750..a.a.

c 764 .753.b 759b. .b 756.:a..a.a.c 769 b.a.c 763.a.b 772 .c 762..b 767 768 .b 775.c 758 .a.c 771 .a.a.b 757.b 765..b 774 .c 760 a.b 766.b 773 .b.c 770 .c .a. b..b 755.b..a. a.b 761 b.b.b. a.b 754.a.b a.

b.a. a.b 789.c 795.b ..c 788.b 784. a.b. b.b 797 .b 798. a.776 . ab 782 .c 785.b 790 .b 780 .c 778 . a. a.c 777 .b 791 a.b 793 .b 794 .b 783 a. a.c 796. a. a.b 787. b.a..b 792 a.c 781 . b. a. a.c 786.b 779 a. a.

c 802.b.b 800 .c 805 a.b 818 a.a. a.b 820 .ab 813 . bc 815 bc 816 .a.b.799 .a.c 810 . a.c 807 .b 821 a.b.b 804 .ab 814 .c 803 .b 801.c .c 809 .c 819 a.b. b.a.b 806.ab 811 .c 808 .a.b 817 .bc 812.a.

c 840 b.c 832 .a.c 828.b 830 .a.b.a.a.c 841 b.c .a.b 826 .b 824 .b 843b.c 842.b 836.a.b 831 .c 835 a.c 837. ac 834 b.a.c 825 a.c 844 b.b 839 a.c 827 b.c 833 .c 838 a.a.a.c 823 a.822 .c 829 .a.

a.c 848 .c 854. a.c 850 .c 866 a.b.a.b.c 849 .c 857 .a.b 863 b.b 853 .c 867.c 846 .c 865 a. b.c 861.c 847 a. b.c .a.845 b.b.b 851 a.b 852 .c 860 .b.c 864 b. b.c 862 a.c 856 b.c 855 .c 858 a.c 859 a.

b 882 a.c 881.868 a.b.b.b 877.b 883. b.a.b 870 .c 875 . c 874 .c 879 .ab 880 .c 889 .c 876 .b.a.b.a. a.c 878 a.c 885.b 869 a . a.a.a.c 871 a. a.c 888 .b . b.c 872 bc 873.c 884 .b.c 887 . .c 886 .

898 a.c 909 . c. c 894 a b 895 . c 893 . 897. a. 900 . 908 b.b 899 . c. c.c. 905 a.b 912 .b 891 .a. 907 a. 901 .a. 906 b. b.a. 896 a. 904 a. c.c 903 b. 892 .b.b 910 . b 911. b.b. b. 902.c. b. b. b. a.a. a.890 a.c .c. a. c.c.

b 914.b 916.b 922 a.c 932 a. a.c 926 a b 927 b. a.c 917.c 924 a.a.913 a.a.c 928 b.b 934 .b 933.b 930.b.c 935.b 920.c .c 931 a. a.c 925.a. a.c 919 a.a.b 918 b.b 923 a.c 915 a.c 921. a. a.c 929 .

a.a.a.c 942 .936 . a. b.c 955 .b.c 937 a.b.b 948.a.a.c 952.a.b 938.b.b 947 .c 940 a.c 939.a.c 949.c .c 956 .b. a.c 957 a.b 954 a.b 950.c 943 .c 944.a. a.c 945 a.b 941 . 951 b.a.a.b 953 .b 946.b 958 .

a.b 965 .b 960 . a.c 962.c 973 a.a. b. a.b 979.b .c 969.b 976 a.b 971.b 967 b.b 977.b 966 a.a.b 974 a.959 .c 968 b.b 972 a.b 961 b.b 981.c 963.a.b 980 a.c 978 a. a. b.c 970 . a. a.b 975.a.b 964 a.

b 997 a.c 986.b 996. a.b 985.c 983 b.b 999.c 1004 a.b 1000. b. a.b 989.b 992.c .a.b.982.a.b 998. a. a.c 1003 b.a.b 987.a.c 995. a. a.b 990 b.c 988.b 1001 a. a.c 991 a.b 994.b 993.c 984 a.a.a.c 1002 .

a.a.b 1018 a. a.b 1027.c 1012.c 1026.c 1025.a.c 1007 a.b 1024 .b 1013 . a.b .c.c 1016 a.1005 b. b 1011. a.c 1020.a. 1015.a.c 1010. b. a.c 1006 a.c 1014.b.c 1022.a.b.c 1009 . a.c 1021. a. b.a.c 1017.b 1023.c 1008.a.b 1019 .

a.b 1029. b.1028 a.c 1030.b .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful