P. 1
TESTE GRILA

TESTE GRILA

|Views: 2,909|Likes:
Published by sebyta

More info:

Published by: sebyta on Jul 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/04/2013

pdf

text

original

medicina SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA

1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului. 2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan b. culoarea sangelui este inchisa c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca 3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala. 4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: a. exteriorizate b. arteriale, venoase, capilare, mixte c. interne, externe, interstitiale. 5. Hemoragia este: a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse. 6. In hemoragiile venoase:

a. sangerarea este difuza b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace c. sangele este de culoare inchisa. 7. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangerarea se face in afara organismului b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa. 8. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp. 9. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp 10. In hemoragiile capilare: a. sangele iese in jet continuu b. sangerarea este difuza c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca. 11. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. : a. 7 litri b. 4-5 litri c. 6 litri

12. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna: a. hematom la nivelul mezenterului b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala c. revarsarea sangelui in vezica urinara. 13. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi: a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu b. fragilitate vasculara c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei. 14. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1.5 litri: a. hemoragie mica b. hemoragie mare c. hemoragie mijlocie. 15. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale": a. hemoragia prin ruptura de anevrism b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

16. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de: a. vasoconstrictie b. anxietate c. lipsa de oxigenare a creierului. 17. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie:

a. sangele din hemoptizie este incoagulabil b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala c. sangele se evacueaza prin varsatura.

18. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii: a. scaderea CO2 din sange si tesuturi b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.

19. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg, cum reactioneaza rinichiul: a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii c. apare insuficienta renala acuta

20. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari: a. pulsul este slab batut, filiform b. pulsul este aritmic c. pulsul este bradicardic, bine batut

21. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva: a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat b. legatura si sutura vaselor c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg

fixarea gatului intr-o anumita pozitie b. cresterea diurezei b. invazia apei din tesuturi in circulatie 23. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana: a. peste pansamentul de la nivelul plagii c. aplicare atenta a unui garou 24. pansamentul compresiv c. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei: a. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena b. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia: a. rosu-aprins . Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului: a. compresiune digitala pe plan osos 25. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera. dupa oprirea hemoragiei c. vasodilatatie. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina b.22. 26. aplicarea unui garou c. Melena este un scaun: a.

anxietate. mentinerea masei circulante in limite normale c. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici: a. febra. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu: a. morfina . urina este hiperconcentrata. negru ca pacura c. transpiratii reci. antispastice b.b. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina 29. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara b. 28. aspect de zat de cafea 27. Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt: a. bradicardie. varsaturi. hipertensiune arteriala 30. iradiaza in membrul inferior si cedeaza la administrare de antispastice c. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin: a. nitroglicerina c. frison c. dispnee b. ischemia miocardica b. este localizata in hipocondrul drept. rinichiul functioneaza normal.

Nu sunt contraindicate in colica biliara: a. administrarea de antibiotice c. 32. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral 33. administrarea de opiacee. In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. Hemostaza provizorie este: a. etapa de refacere a fierului b. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne: a. .31. etapa volemica. Hemostaza spontana este: a. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. semnul Murphy prezent c. oprirea definitiva a hemoragiei. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia c. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie c. 34. oprirea definitiva a hemoragiei. tubajul duodenal b. 35. etapa hematologica c. tulburari de tranzit b.

papaverina b. 60 mm Hg 38. etapa hematologica 37. 100 mm Hg b. morfina 40. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. etapa volemica b. 140 mm Hg c. insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand tensiunea arteriala scade sub: a. 39.36. La un pacient cu hemoragie. hemoptizie. nitroglicerina c. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste: a. hematurie c. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. fortral . hematemeza b. etapa de refacere a fierului c.

Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a. 43. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric: a. 42. apare in timpul unui efort de varsatura. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena c. hemoragii oculte. 44. colebil c. VSH crescut b. ulcerul perforat. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza b. colica biliara c.b. datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie. sangele este aerat c. Hemoragia: a. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in: a. . endoscopia gastrica c. ulcerul stenozant b. mialgin 41. contine resturi alimentare b.

49.45. tensiune arteriala normala. Simptomele litiazei biliare sunt: a. durere in etajul abdominal superior intensa. bradicardie. 46. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate b. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi b. colica biliara c. cu iradiere in spate. hipertensiunea arteriala polipnee b. 48. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in partea superioara: a. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi: a. infarct de miocard. continua. colicii renale b. cu iradiere in umeri c. durere violenta in epigastru b. durere in epigastru. "ca o lovitura de pumnal". Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt: a. durere in etajul abdominal superior c. durere "lovitura de pumnal". colicii biliare c. 47. galben citron reprezentat de plasma . violenta. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este: a.

51. 53. hipertensiune arteriala b. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena c. hemoroizii. 52. ulcerul aton b. Hematemeza este: . 50. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena 54. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a.c. rectocolitele ulcerohemoragice b. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. albicios format din leucocite. cancerul gastric c. varice esofagiene c. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera b. Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia: a. tendinta la lipotemie in ortostatism. bradicardie c. traumatismul cailor biliara.

stenoza pilorica. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru: a. Durerea in ulcerul gastric apare: a. scaun sanghinolent 55. almagel b. "abdomen de lemn". explectoratie sanghinolenta c. la 30 de minute dupa masa c. ulcerul gastro-duodenal necomplicat b. 56. nu are legatura cu alimentatia. 57. midocalm.a. In ulcerul gastro duodenal se pot administra: a. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este: a. agitatia extrema c. varsatura sanghinolenta b. 58. la 3-4 ore dupa masa b. chinidina c. meteorismul b. varice esofagiene c. .

ameteli. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund. deasupra plagii b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie.59. 63. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu: a. are semnele caracteristice socului hemoragic. 62. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta: a. lipotemie c. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr % 61. dedesubtul plagii c. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr % b. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie b. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr % c. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal b. 60. vedere ca prin ceata. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou: . O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre: a. durere la palparea hipocondrului drept c. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este: a. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii.

hipoaciditate a sucului gastric. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica b. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie c. 64. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare b. varsaturi. Simptomatologia in hemoragia digestiva este: a. hiperaciditate a sucului gastric c. de culoarea zatului de cafea digerat c. 66.a. gastrita cronica. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi: a. senzatia de gadilire a laringelui. hemoragia digestiva c. greturi. 65. hipotensiune arteriala c. 67. varsaturi. de culoare rosu aprins. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a. . senzatia de greata. hipertensiune arteriala. cancerul gastric b. aerat. ridicarea garoului cat mai incet. transpiratii reci abundente. paloare. caldura retrosternala b. semne directe si indirecte b. Sangele din hemoptizie este: a.

durere in epigastru. 70. examenul radiografic b. "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala b. cercetarea hemoragiilor oculte.68. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi c. 72. datelor clinice b. 69. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza: a. senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus.. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi b. din caile respiratorii inferioare. violenta. examenul sucului gastric. transpiratii profunde . Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este: a. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura . In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome: a. gastroscopia c.. 71. din stomac c. examenului radiologic c. Hemoptizia consta in eliminarea de sange: a. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt: a. din cavitatea nazala b.

hemostatice. 73. rosu aerat. pauza 2-3 minute c. o tulburare a motricitatii colecistului. repaus la pat. sedative. 74. garoul este mentinut o ora b. rosu inchis. rosu neaerat c. hemostatice. garoul este aplicat la extremitatea membrelor. provocarea vomei pentru eliminarea sangelui c. greturi. 77. brun. caldura retrosternala. Colicistita acuta este: a. alimentatie lichida. repaus la pat. punga cu gheta pe regiunea epigastrica. garoul este mentinut o ora. Hemostaza provizorie este corecta daca: a. o infectie a colicistului cu E. spumos b. repaus la pat. 76. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este: a. Sunt manifestari de incompatibilitate de grup: . 75. Coli b. varsaturi. punga de gheata pe regiunea epigastrica. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este: a. opiacee. sedative b.c. o inflamatie acuta a colecistului c.

81. Proba de compatibilitate directa se face intre: a. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina c. cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul b. In metoda Beth-Vincent: a. grupa AB(IV). 78. Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. 80. 79. tahicardie si hipertensiune b. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul. . sangele primitorului si sangele donatorului b. inapetenta. tahipnee. paliditate. cianoza. tahicardie. Semnele unei hemoragii mari sunt: a. bradipnee respiratorie b. hipotensiune.a. plasma primitorului si sangele donatorului c. plasma primitorului si plasma donatorului. paliditate. grupa 0(I) b. durerile lombare c. grupa B(III) c. hipotensiune c.

85. exista in ambele situatii. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele b. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul. Atunci carei grupe apartine sangele aglutinat: a. nu exista la cei nu RH negativ b. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a.82. grupa 0(I) 83. grupa A(II) b. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi: . grupa 0(I) 84. 86. grupa AB(IV) c. grupa A(II) b. Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura. In metoda Simonin cunoastem: a. Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura. aglutina cat si aglutinogenul c. Aglutinele anti-RH: a. grupa B(III) c. nu exista la cei cu RH pozitiv c.

grupa A(II) RH negativ c. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml. 90. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa b. dupa 30 de minute b. temperaturi sub 16 grade Celsius b. 89. grupa B(III) RH pozitiv. pentru delimitarea celor 3 zone. 88. temperaturi in 20-25 grade Celsius. Donatorul universal poate deveni "donator universal periculos": a. Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare: a. de conservare c. . dupa 20 de minute c. grupa 0(I) RH pozitiv b. temperaturi intre 16-18 grade Celsius c. cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa c. anticoagulant b. Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine: a.a. Dupa cat timp se face citirea factorului RH: a. dupa 60 de minute. 87.

91. La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau: a. 20-25 grade Celsius b. 16-18 grade Celsius c. 37 grade Celsius.

92. Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza: a. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului b. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml c. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml.

93. Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect: a. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa b. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida c. spongios, asezata pe peretii flaconului, de culoare galbuie.

94. Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii: a. socul prin arsuri b. anemia hemofilicilor in criza hemoragica c. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice.

95. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare: a. angiocolita acuta

b. fistula biliara c. ciroza hepatica.

96. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv: a. ileus biliar b. dischineziile biliare c. hemocolecistul.

97. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu: a. stenoza pilorica b. cancerul gastric c. litiaza biliara.

98. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel: a. prin microstaza creata de modificari distrofice b. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei c. modifica concentratia colesterolului infectat in bila.

99. Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X: a. calcul de carbonat de calciu b. calculi micsti c. calcul de colesterol.

100. Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi: a. bolnavi astenici b. bolnavi anemici c. bolnavi hipertensivi.

101. Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi, renali cronici este: a. 600 - 1000 ml b. 300 - 600 ml c. 200 - 400 ml.

102. Cantitatea de sange care se poate administra in 24 h la bolnavii cu o inima sanatoasa este: a. 1000 - 1500 ml b. 2000 - 3000 ml c. 750 - 1000 ml.

103. Hematuria: a. apare in cazul incompatibilitatii de grup b. apare in socul hemolitic c. apare la administrarea de sange ce contine alergeni.

104. Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome: a. senzatia de infundare a nasului, hidroree, stranut;

b. rinoree mucopurulenta, eczema; c. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente; 105. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome : a. lacrimare, fotofobie, durere; b. scaderea acuitatii vizuale; c. edem corneean. 106. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi: a. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla; b. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta; c. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini. 107. Inflamatia din bronsita acuta intereseaza: a. tot arborele bronsic ; b. bronhiile mari si mijlocii; c. nu intereseaza frecvent traheea;

108. Bronsita acuta , nu se intilneste in urmatoarele afectiuni: a. pneumonie; b. gripa; c. dilatatia bronhiilor;

109. Bronsita acuta este: a. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii; b. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii;

faza de coctiune. faza de coctiune. faza de cruditate. c. b. faza de cruditate. dureaza 1-2 saptamini. 114. este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. permanenta sau intermitenta. tuse. Fazele de evolutie clinica din bronsita acuta sint: a. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin: a. b. c. are 2 faze de evolutie. c. catar rinofaringian. . 112. o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. b.c. Simptomatic. 113. faza de coriza. expectorante. insotita de cresterea secretiilor bronsice. convalescenta. c. Faza de cruditate din bronsita acuta dureaza: a. 2-3 zile. faza productive. b. faza de vindecare. Bronsita acuta: a. 110. codenal. 111. in faza de coctiune din bronsita acuta se administreaza: a. 1-5 zile. interesind frecvent traheea. calmante ale tusei. 3-6 zile.

astm bronsic si fibroza pulmonara. este o boala usoara si frecventa. apare la populatia de peste 40de ani( in special barbati) b.b. emfizem pulmonar si bronsita acuta. 119. c. 115. c. . Alergia din bronsita cronica: a. un loc primordial il ocupa: a. bolnavul este de obicei afebril. tuse. emfizem pulmonar si bronsita cronica. astm bronsic. Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice. b. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni. c. b. 3 ani consecutiv. urmatoarele afectiuni: a. In bronsita cronica: a. c. alergia. astm bronsic. b. dispneea nu creste progresiv. factorii iritanti. cauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. nu este un factor cauzal. 117. 116. b. 118. nu face parte din tabloul de bronhopneumatie cronica obtructiva nespecifica . infectia. Bronsita cronica: a. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde. bronsita acuta. insotita de cresterea secretiilor bronsice. c. cianoza apare precoce. tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni. c.

c. cresterea VEMS. b. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. cu crize paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante. reducerea generalizata. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin: a. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante. eritemul mucoasei bronsice. edemul mucoasei bronsice. Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori. 122. c. ireversibila a calibrului bronhiilor. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii. inflamatia mucoasei bronsice. relaxare bronsica. b. scaderea secretiei de mucus. 123. reducerea generalizata. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. 121. hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice. semne de disfunctie ventilatorie obstructive. Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica. 124. hiposecretia si spasmul. care induc bronhostenoza: a. extins si la bronhiolele distale. procesul este difuz. b.120. c. c. cresterea debitului ventilator maxim pe minut. . In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin: a. c. hipersecretia si spasmul. hipersecretie de mucus. spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. b. procesul nu este extins si la bronhiolele distale. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. b. se evidentiaza tabloul clinic de BPOC. variabila si reversibila a calibrului bronhiilor. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor . care arata ca: a.

este tratamentul cel mai eficace. 128. 126. b. este constanta. In tratamentul astmului bronsic. b. albicioase( perlata). polipnee si transpiratii profuse. Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de : a. c. . Durata crizei de astm bronsic poate fi : a. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica. pina la citva minute. complicatie a astmului bronsic are una din . b. este inconstanta. 129. de citeva minute sau ore. Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din singele arterial. corticoterapia: a. b. aparitia sputei viscoase. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. 127. administrata pe cale orala. Bronsita astmatiforma. c. este precedata intotdeauna de crize astmatice. c. peste 24 de ore. aparitia cianozei. nu se administreaza in formele grave. nu prezinta riscuri. urmatoarele caracteristici: a. are urmatoarele caracteristici : a. de citeva secunde . c. b. nu este urmarea infectarii astmului bronsic. c. din cadrul insuficientei respiratorii cornice.125.

variabil. in singele arterial din cadrul insuficientei respiratorii cronice. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice. cu substante bronho dilatatoare. c. b. c. 132. Simptomatologia in insuficienta acuta. restabilirea permeabilitatii bronsice. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin: a. c. cind domina cresterea oxigenului in singe. b. 131. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie. brusc. 133. c. b. are urmatoarele caracteristici: a. in insuficienta respiratorie acuta. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat. c. 134. b. cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe. prin dezobstruare bronsica. nu este o urgenta medicala majora. Modificarile patologice caracteristice. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie. nu depinde de : . insuficientei respiratorii cronice. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie. 135. este contraindicat. este inconstanta. b. treptat. Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica. urmareste: a. interventia de reanimare. este constanta.130. pot aparea: a. in urmatoarele situatii: a. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica.

hipertensiunea arteriala. apare: a. c. aplicate in insuficienta repiratorie acuta. tahicardia. b. b. excesul de oxigen. c. Masurile terapeutice generale. 136. b. lipsa de oxigen. b. Encefalopatia respiratorie din cadrul. masuri terapeutice adresate cauzei. b. c. insuficientei respiratorii acute. nu comporta: a. c. cind hipoxemia este redusa. au urmatoarele caracteristici: a. b. Masurile terapeutice speciale. in tratamentul insuficientei respiratorii acute. nu sint obligatorii. masuri terapeutice adresate oricarei . bradicardia. cind hipercapnia este pronuntata. masuri terapeutice generale. . masuri terapeutice speciale.a. cind apare polipneea. 137. 140. 138. retentia de oxigen. presupun: a.insuficiente respiratorii acute. se adreseaza cauzei. c. gimnastica respiratorie. in insuficienta respiratorie acuta apare: a. vaccinare antigripala. nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta. din cadrul insuficientei respiratorii acute. c. Ca fenomen compensator. 139. Tratamentul insuficientei respiratorii acute.

c. consta in: a. c. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. b. in insuficienta respiratorie acuta. 143. c. prin intermediul canulei. obstruarea cailor aeriene. la citeva ore de la debut: 146. pune in evidenta. infectiile respiratorii. raluri sibilante si ronflante. 144. 142. Respiratia “ gura la nas” . numai cind victima nu este constienta. frison . b. din insuficienta respiratorie acuta. din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute. la 1-2 zile de la debut. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos. b. Examenul fizic in pneumonia pneumococica. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene. cind nu se poate deschide gura victimei. b. exista intotdeauna o discreta infectie rinofaringiana. . 145. Perioada de stare din pneumonia pneumococica se instaleaza: a. c.febra( pina la 40 de grade) junghi thoracic. b. asezarea bolnavului in decubit dorsal. in sindrom de condensare pulmonara. incepind din ziua a doua: a. pneumotoraxul. in zilele premergatoare. Cauza cea mai frecventa de asfixie. c.141. introducerea policelui in gura bolnavului. o reprezinta: a. b. se practica: a. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. la mijlocul mandibulei si tragerea in sus. la 3-4 zile de la debut.

c. in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. interesind cu precadere plaminul. b. Antibioticul de electie. temperatura se mentine “ in platou”. penicilina G. . In pneumonia pneumococica: a. c. 152. leucocitoza cu polinucleoza. b. are de obicei o evolutie cronica. are de obicei o evolutie acuta. Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. 151. este provocata de pneumococ. c.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. nu afecteaza organismul in intregime. este provocata de bacilul Koch. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. este o boala infecto. b. b. afecteaza organismul in intregime. Tuberculoza pulmonara are urmatoarele caracteristici: a. c. hipofibrinemie. viteza de sedimentare mult incetinita. ampicilina. b. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. tetraciclina. 150. c. apetitul este crescut.contagioasa.c. pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si secundara. bolnavul prezinta poliurie. vibratii vocale diminuate. b. 148. 149.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. 147.

c. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina: a. reactii la tuberculina negative. Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este: a. aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman. contaminarea se realizeaza: a. . b. la nivelul pleurei. 155. singe. b. c. semne clinice constante. c. are de obicei o evolutie acuta. noduli pulmonari. In tuberculoza pulmonara. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar. leziuni anatomice. 154. lichid cefalo-rahidian. la nivelul plaminului. expectoratie si lichid de varsatura gastrica. la nivelul cordului. urina. 157. c. pe cale aeriana. bacilul Koch se pune in evidenta in: a. frecvent pe cale digestiva. b. b.c. In cazul tuberculozei meningiene. In cazul tuberculozei pulmonare. 156. Leziunea initiala( primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape intotdeauna : a. lichid cefalorahidian. expectoratie. b. 153. bacilul Koch se se pune in evidenta in: a. c. 158.

boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. 161. In tuberculoza secundara. procese pulmonare si pleurale. intotdeauna acut. bronhogena. 164.b. expectoratia. infiltrate pulmonare. intens. Simptomul fuindamental al tuberculozei secundare este: a.Dispneea polipneica din insuficienta respiratorie acuta poate apare in : a. asimptomatic. . b. durerile toracice. c. b. c. coronarita. 162. b. tusea. generalizat. 163. b. c. 159. un caracter particular al perioadei de stare il prezinta: a. b. procese laringotraheobronsice. precizat datorita frisonului unic. c. durerile toracice. caverna. dispneea. brusc. 160. c. ateroscleroza coronariana. febra. limfatica. b. hematogena. Debutul tuberculozei secundare poate fi : a. Cauza principala a anginei pectorale este: a. c. Diseminarea bacilului Koch in tuberculoza secundara este de obicei: a.

165. Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici: a. incetarea cauzelor.c. dispneea. citeva minute. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare. . administrarea de miofilin. c. tusea seaca. restrictiv. arsura sau sufocare”. sublingual. administrarea de nitroglicerina. peros. Simptomul principal al anginei pectorale este: a. 169. intravenos. ca o” gheara. Durata crizelor din angina pectorala este de : a. c. citeva ore. Crizele din angina pectorala nu dispar la : a. 166. constrictiv. b. b. continuu. 170. durerea. c. b. nu este insotita de anxietate. 168. c. b. iradierile nu sint obligatorii. b. c. 1-2 zile. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza: a. c. b. 167. Caracterul durerii din angina pectorala este: a. dureaza peste 15 minute.

obstruarea brusca aunei artere carotide. necroza ischemica a unei portiuni din miocard. b. plosti urinare. nitroglicerina. caracterizata prin crize dureroase paroxistice. b. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard. plagi . nitropector. c. o forma clinica a cardiopatiei ischemice. 172. b. obiecte . 174. 175. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este: a. c. propanolol. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de: a. Infarctul miocardic este: a. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de : a. 173. c. Ce este dezinfectia? a. inflamatia miocardului. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard. c. Cauza principala a infarctului miocardic este: . metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele . inflamarea in grade variate a unei artere coronare. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare 176. c.171. b. b. obstruarea brusca a unei artere coronare. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga.

o perioada prodromala. dureaza 8-10 zile . b. scade dupa o luna. b. 181. Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este : a. c. coronarita reumatica . b. c. LHD – ul in infarctul miocardic a. b. de debut si de convalescenta 178. cresterea fibrinogenului . cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut. apare din primele ore. . apare la 6 – 12 h dupa debut . incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala . de stare si de convalescenta . ateroscleroza 90 – 95 % . c. aortita luetica . Febra in infarctul miocardic a. 179. una de debut. o perioada prodromala. 180. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc : a. de stare si de convalescenta c. c.a. o perioada de debut. ramane constanta timp de 1 saptamana. este de obicei moderata. leucocitoza . 177. b. Leucocitoza in infarctul miocardic: a.

un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian. hipertensiunea arteriala . c. tulburarile de ritm ale inimii . Manifestarile clinice ale EPA sunt : a. Localizarea durerii in angorul pectoral: a. palide. b.i). b. turgescenta jugularelor. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt: a. b. se normalizeaza in 3-5 zile. Criza dureroasa din angorul pectoral : a. apare dupa efort. diabetul zaharat. pana la maxim 20 minute. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian . in umarul stang. b. c. 183. tulburarile de ritm. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de : a. tabagismul. apoi cu sputa spumoasa rozata. dureaza 2-3 minute. c. se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u. c. tegumente uscate. 184. cardiopatiile valvulare. 185. emotii. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala 186. b. . aerata . nu dispare la administrare de nitroglicerina .b. in regiunea toracica anterioara. mese copiaose . c. tuse uscata in prima faza. 182.

pozitia trendelenburg . b.v. Insuficienta cardiaca este : a. efectuarea examinarilor (transaminaze. c. ventilatia mecanica.m. leucocite.v. . oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina . ECG) b. c. . b. Conduita de urgenta in IMA este: a. . radioscopie toracica. AVC. se administreaza : a. i. c. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata . bradipnee. c. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in : a. instituirea regimului igieno-dietetic.c. morfina i. 190. VSH. un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita. emisiunea de sange. ambele. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice . mobilizare precoce. BPOC. b. c. morfina . La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor . 189. b.m. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate : a. prelungirea timpului pana la internarea in spital . 188. 191. mialgin i. 187. i. glicemie.

pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul. slabiciune progresiva . Miopatia este o boala caracterizata prin: a. deficit muscular cu fatigabilitate musculara care apare sau se accentueaza la efort. introducerea unei pipe Guedel. pastrarea cunostintei. 195. interesând în principal muschii de la radacina membrelor 196. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt : a. Polimiozita este o: a. b. Miotonia este o afectiune de obicei congenitala caracterizata prin: a. curatirea orofaringelui. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin: a. b. mobilitatea globilor oculari. toracice si abdominale. afectiune caracterizata prin deficit muscular 197. c. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei. inflamatie difuza a muschilor care pot cuprinde tegumente si/sau nervi învecinati b. oprirea miscarilor respiratorii. aspiratia. c. 193. c. gripa. HTP . Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt : a. deficit muscular care apare sau se accentueaza la efort . c. hTA . absenta pulsului la artera carotida. afectiune de obicei congenitala c. 194. valvulopatii dobandite si congenitale.192. b. atrofii musculare bilaterale si simetrice. dificultatea de a decontracta muschii b.

o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvii spinarii. . b. „Sindromul cozii de cal” se caracterizeaza prin: a. o boala cronica si progresiva 202. Scleroza laterala amiotrofica debuteaza între: a. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia Heine Medine este: a. atrofii si tulburari de sensibilitate. Sindromul de neuron motor periferic reprezinta: a. ansamblul de simptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe traiectul sau medular. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii b. dificultatea de a decontracta muschii 198. paralizia flasca a membrelor inferioare cu reflexe abolite.b. 20-40 ani b. radicular sau trunchiular. b. c. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior c. tulburari sfincteriene si genitale. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior b. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior 199. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii c. cu aspect polinevritic. bilateral si simetric . atrofii musculare bilaterale si simetrice c. sindrom senzitivo-motor. 40-60 ani 201. o boala degenerativa care apare la vârsta adulta 200. slabiciune progresiva . 10-20 ani c.Poliomielita anterioara cronica este: a.

deviatia gurii spre partea sanatoasa. tumori) sau unor traumatisme ale nervilor b. sindrom senzitivo-motor bilateral si simetric b. apare mai ales vara si toamna. unor viroze. în special a policelui b. în primul rând etiologic. unui proces inflamator local 205. 203. formarea unor cavitati în portiunea centrala a maduvii sau a bulbului. tulburari motorii. paralizia flasca a membrelor inferioare 204. tumori cerebrale si medulare. fracturi de rahis. consta în Roentgenterapie c. Plexitele se caracterizeaza prin: a. deficit motor la nivelul degetelor. 206. masuri de igiena). unui tratament insuficient c. imposibilitatea de a fluiera. Paralizia faciala este caracterizata prin: a. compresiuni (fracturi. Sindromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare: a. . sindrom de neuron motor periferic. în accidente vasculare cerebrale. în leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia c. Nevritele se datoresc: a. nespecific (vasodilatatoare. imposibilitatea închiderii complete a ochiului.c. senzitive si trofice c. scleroza laterala amiotrofica. la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate c. 207. Tratamentul paraliziei nervilor este: a. stergerea cutelor fruntii de partea bolnava. mielite. eventual chirurgical sau ortopedic b. b.

iluzii verbale. prin tulburari nevrotice: cefalee. Vit. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: a. Tratamentul aterosclerozei cerebrale consta în: a. sarac în substante azotoase.neuroleptice. c.208. Gerovital. absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene 209. odihna. ameteli. dezorientare. hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite. Ateroscleroza cerebrala debuteaza: a. semnul Babinski prezent. b. forta musculara de obicei diminuata mult b. vitamine 213. 10-20 ani 211. de atentie. 210. c. Evolutia aterosclerozei dureaza între: a. Psihoza maniaco-depresiva se manifestata clinic prin: a. tulburari de memorie. mai frecvent la femei în perioada de menopauza. halucinatii auditive. Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin: . 212. c. 1-2 ani c. Mecopar. administrare de hormoni (foliculina).tulburari de memorie. stare depresiva. astenie. 2-15 ani b. B6. lent. anxietate cu idei delirante. tonice cardiace. semne de paralizie faciala. vâjâituri în urechi. tratament cu antibiotice. b. accese periodice de manie sau melancolie. sau prin alterarea acestor doua forme de boala. în jurul vârstei de aproximativ 45 de ani c. tranchilizante. insomnie. b. regim alimentar bogat în vitamine.

indispozitie . embolia pulmonara. bronhopneumonie. vorbeste în soapta. Gasim flictene cu continut sero-citrin in ? a. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b. în arsurile de grd III sunt mai mici decât în arsurile de grd II c. tulburari în sfera activitatii si vointei 214. aparute drept complicatii în arsura se datoreaza: . cu soc toxico-septic 215. aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mâncare. cu soc hipovolemic b. arsura de gradul III-IV 216 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt : a. b. lipsa de imbold în activitate. idiotie încetinita. dispozitie trista. in arsurile grd III sunt mai mari decât durerile din arsurile grd II 217. abatut. Nefrita acuta. organismul se adapteaza mai usor la arsurile de grd IV 218. tulburari digestive. hemoragia digestiva. terminatiile din derm sunt distruse c. arsura de gradul II c. arsura de gradul I b. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica : a. nu se complica c. de aceeasi intensitate b. tulburari respiratorii sau tulburari psihice.a. Arsurile de gradul IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat deoarece : a. c.

dezinfectia tegumentelor si îndepartarea flictenelor c. A si ser antitetanic 3000 U 221. se considera perioada optima pentru grefare: a.A 0. arsii cu leziuni combinate 220. concomitent cu îndepartarea hainelor.5 ml b. primii evacuati spre unitatile sanitare de specialitate vor fi: a. Profilaxia antitetanica în arsuri întinse se face cu: a. efectuarea tratamentului antisoc înaintea oricarei manevre chirurgicale 222. În cazul în care evolutia arsurilor este favorabila.T. În cazul unui accident colectiv. In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara consta in: a. a treia saptamâna (14-16 zile) . efectuarea tratamentului antisoc.a. accidentatii agitati b.T. socului hipovolemic c. profunzimii arsurilor 219. A. ser antitetanic 3000 U c.P. arsii apatici care reactioneaza lent si numai la stimuli puternici c. A.P. îndepartarea flictenelor si a corpilor straini b. intoxicatiei masive a organismului cu substante toxice resorbite din regiunea arsa b. primele zile de la producerea arsurii b.

arsul sa nu fie în soc si sa nu prezinte infectie 223. anestezie a cailor respiratorii superioare. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata în primele 3-4 zile unui ars? a. toate substantele chimice produc acelasi tip de arsuri . La bolnavii cu leziuni profunde ale capului. La arsii cu leziuni circulare pe membre. pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica. se calculeaza înmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii 226. excizia completa a escarelor b. înmultit cu suprafata arsa si greutatea corporala b. oricând. transformându-se dintr-un grad inferior în grad superior c. excizia partiala a escarelor c. escarele se formeaza lent. depasind-o în tesut sanatos în profunzime 225. fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua: a. actionând si dupa accident. nu au caracteristici speciale. dezobstructia cailor respiratorii b. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa. Care din caracteristicele de mai jos corespund arsurile produse de baze chimice? a. traheostomie 224.c. se va practica: a. oxigenoterapie c. incizii de decompresiune. se administreaza câte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa c. escarele de culoare galben bruna ce apar imediat b. care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul.

mobilizarea precoce. se practica: a.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua. II b. se vor folosi: a. asigurarea unei bune stari a tegumenetelor expuse. administrarea de substante medicamentoase diuretice b. apa sterila 228. reinterventie chirurgicala 230. se produc arsuri de gradul a. bicarbonat de sodiu c. Pentru neutralizarea acizilor în caz de arsuri. cloramina. starea lenjeriei si mentinerea unei bune nutritii nu prezinta importanta 231. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila. local. IV 229. dar este mai usoara decat tratamentul ulceratiei costituite. În cazul electrocutarii. amoniac 1%. In profilaxia escarelor postoperatorii. suprimarea presiunii. schimbarea pozitiei in pat. suprimarea presiunii de pe ariile cutanate amenintate se poate realiza prin: a. III c. punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana c. mentinerea unei bune nutritii b. apa oxigenata b.227. ser fiziologic. toaleta tegumentelor si mentinerea zonelor de spijin maxim pentru a nu leza si alte zone c. asigurarea unei lenjerii corespunzatoare . Ea urmareste: a.

Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin: a. numai tratament medical cu hemostatice c. c. clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala 235. este adinamic b. se administreaza purgative si alimentatie semilichida c. este consecinta unei peritonite c. Se reintervine chirurgical daca ileusul paralitic postoperator: a. un incident intraoperator 234. se alimenteaza bolnavul normal 236.b. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange b. aspiratie gastrica b. un simplu ileus dinamic pasager b.Meteorismul abdominal postoperator poate fi: a. se face clisma evacuatorie b. se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice. plasarea unui tub de gaze in anus c. nu cedeaza la tratament cu miostin . se face aspiratie gastrica. In cazul aparitiei in postoperator al ileusului paralitic: a.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se impune: a. numai punga cu gheata local 233. complicatie digestiva postoperatorie grava c. imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea pansamentului asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat 232.

237. Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale pentru: a. diabetice. intra – si postoperator 241. durerii si administrarea de hemostatice c. durerii si hipercoagulabilitatii b. postoperator c. preoperator b.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in: a. administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare 242.care prezinta un risc mare cardiovascular . rezolvarea unor aderente sau bride 238.Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: a. terapia asfixiei. abdomen acut netraumatic c. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective: a. terapia socului. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei 239. tromboflebita postoperatorie 240. abdomen acut traumatic b. edemul pulmonar acut b.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este: a. embolia pulmonara c. aparitia unui ulcer de stres c. pre -. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator: a. la persoane obeze. narcoza si iritatia peritoneala b. asfixiei.

la hipertensivi 243. sonda de aspiratie gastrica.In atelectazia pulmonara postoperatorie tratamentul curativ va urmari: a. la toti cardiacii. combaterea anxietatii golirea preoperatorie a tubului digestiv prin suprimarea alimentatiei si clisma evacuatorie administarea de inhibitori de secretie gastrica 244. bronchopneumonia 247. decubit dorsal c. calmarea tusei si antibioterapie c. administrarea de vitamine si antiinflamatorii 245. comprese reci in jurul gatului. repaus vocal. golirea preoperatorie a stomacului. antitusive. decubit ventral 246. decubit lateral stang b. indiferent de amploarea interventiei chirurgicale c. dezobstructia bronhiilor si antibioterapie b.In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in: a. c. cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este: a. antibiotice generale . atelectazia pulmonara c. Tratamentul profilactic in sindromul Mendelshon consta in: a.Atunci cand se practica interventie chirurgicala pe abdomenul superior si esofag. insuficienta respiratorie acuta b. b.b. Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia chirurgicala in pozitia: a. aerosoli.

ca si complicatie infectioasa postoperatorie. antibiotice generale nu necesita tratament medical 248. starea generala.In abcesul fesier. culoarea tegumentelor. rezultatul leucogramei 253. c. infectarea plagii chirurgicale 250. septicemia postoperatorie b.duodenal si afecteaza in cel mai mare procent: a. femeile intre 30 si 50 ani 252. tratamentul este chirurgical: a. in faza de colectie c. aerosoli. barbatii intre 30 si 50 ani c. in faza de congestie b. abcesul fesier c. cand zona este indurate 249.Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi facut prin: a. repaus vocal. rezultatul hemoleucogramei b. aplicarea sondajului vezical in orice conditii c.Colangiografia exploreaza: .b. aparut in postoperator. aplicarea de rutina a sondajului vezical b. comprese calde in jurul gatului.Ulcerul gastro-duodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului gastro. antitusive. femeile peste 50 ani b. aplicarea sondajului vezical. numai daca este indicatie precisa si numai in conditii de asepsie perfecta 251.Tratamentul profilactic in infectia urinara. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: a. sediul durerii c. consta in: a.

Determinarea grupului sanguin si Rh. splenesctomii. dupa hemoragii.Se gaseste un numar crescut de trombocite in urmatoarele situatii: a. vezica biliara c. vezica biliara si caile biliare extrahepatice b. traumatisme abdominale c. leucemie acuta 257. colonel 254. la bolnavii internati in serviciu de chirurgie c. unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase . unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen b.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator: a. aplazie medulara. la bolnavii care au ureea sanguina crescuta 255. unei septicemia pentru identificarea agentului patogen c. la toti bolnavii chirurgicali c.a. traumatisme osoase usoare b. numai la bolnavii cu hemoragii 256. dupa iradieri severe.ului este obligatorie: a. numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale b. numai la bolnavii care necesita transfuzie b.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul: a.

se externeaza pacientul c. hemoragia intra. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie b. nici nu se inrautateste: a. ale pancreasului c. nu intereseaza peretele abdominal c.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal. intereseaza si deschide peretele abdominal b. ale ficatului b. nici nu se amelioreaza. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala c. hemoragie interna lenta c. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale b. produce leziuni viscerale. tinut sub observatie si tratament. dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal 262. durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar. prezenta aerului in cavitatea peritoneala b.258. nu arata nici o modificare 261. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala c. se administreaza antialgice si se reia alimentatia 260.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac. soc sau hemoragie masiva b. ale splinei 263. sangele curge liber in abdomen 264. leziuni parietale 259.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin: a.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care: a. timpul intai consta in: a. daca radiografia abdominala ( pe gol) arata: a.La hemoragia interna “in doi timpi”. decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin: a.Cele mai frecvente hemoragii “in doi timpi” sunt cele: a. stare generala usor alterata .Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis.sau subcapsulara b.

bolnavii cu ulcer perforat c. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a. o inflamatie acuta a peretului colecistic b. tulburarii ale motricitatii veziculei biliare abdominala pozitiva si prezenta . amilaza c.Colecistita acuta este: a. tulburari ale cailor biliare c.Contuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului prin: a.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a. tripsina b. hemoragie interna lenta c.c. tripsinogen 267. tulburari date de parazitozele intraveziculare b. caracterul durerii si fenomenele digestive c. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi 265. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice c. punctia pneumotoraxului 270. autodigestia pancreasului 268.Diskineziile biliare reprezinta: a. adultii obezi 266. o tulburare a motricitatii veziculei biliare 271. bolnavii subponderali b. hemoragie “in doi timpi” b. leziuni parietale 269. necrozarea pancreasului c.Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe: a.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden. antecedente ulceroase b.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: a. inflamarea pancreasului b. disparitia matitatii hepatice.

este contraindicat sa se administreze: a.In evolutia sindromului ocluziv. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase b. la care diagnosticul nu s-a precizat inca. caracterul durerii si fenomenele digestive c. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin 278Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii: a. ale cailor biliare extra si intra hepatice c. in organele din vecinatate b. barbiturice b. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive 273. mialgin) 275. hemoconcentratia c. caracterul durerii.chirurgical c.Colica biliara se instaleaza frecvent: . antialgice c. cand orificiul de perforatie este mic si suplu b.La un pacient cu abdomen acut. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ s ctarea bolnavului.Apendicita acuta are un singur tratament: a. chirurgical de urgenta 274. perforatia acoperita c. ale colecistului si ale cailor biliare 279. antialgice majore (morfina. scaderea Ca+ 277. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat c.Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a. ducand la soc. scaderea Cl+ sanguin. cresterea K+ si a ureei b. medical b.272. medico.Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este: a. sunt: a. in peritoneul liber 276.Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe: a. ale colecistului b.

apendice congestionat 284. apendicita acuta perforata c.Volvulus.duodenal perforat 282. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare 283. un proces inflamator al cailor biliare 285. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare b.Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului.verzuie si aspect de “frunza vesteda” c. cu aspect de “limba de clopot” b.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic recunoscut 280. accelerarea pulsului. apendice de culoare neagra. inflamatia peretului colecistic b.In evolutia unei apendicite acute. peritonita acuta poate aparea: a. apendice marit de volum.Aspectul anatomo. prezenta unui obstacol in coledoc c. ocluzia intestinala b. rasucirea anselor intestinale b. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. formand asa zisul “ abdomen de lemn” . imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior.ul intestinal se traduce prin: a. cu iradiere in hipocondrul drept. ulcer gastro.Un plastron colecistic se poate trata astfel: . dupa o masa bogata in legume si fructe c.Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor. avand o durere violenta in epigastru. se intalneste in: a. lipotimie. paloare. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala c. pancreatita acuta b. apendicita acuta c. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala 286. ulcerul duodenal perforat 281. ca o lovitura de pumnal. ne gandim la: a.a. odata cu peritonita plastica localizata c.Daca un bolnav se prezinta in urgenta. din cauza nealimentarii la timp b.

8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita 290. interventie chirurgicala de urgenta b. se trateaza medical 293. gimnastica respiratorie b. apendice de culoare neagra.Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat: . apendice marit de volum cu aspect de “limba de clopot” b.a. antibioterapie. peste 6-8 saptamani. tratati la domiciliu sub supravegherea medicului de familie 291. spitalizati si operati b.patologic al unei apendicite acute gangrenoase: a. cu semne de peritonita instalate. administrarea antibioticelor si mobilizarea c. se intervine chirurgical b. dupa “racire” 287. stomacului b. completat cu tratament chirurgical.Tratamentul in plastronul apendicular consta in: a.In cazul unui abdomen acut chirurgical. veziculei biliare 289. antispastice. colonului c. apendice congestionat 292. tratament medical. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita c. interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a. spitalizati si tratati medical c.Bolnavii suferinzi de colecistita acuta trebuie neaparat: a. regim alimentar. dupa racirea procesului.In perforatia urmatorului organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul: a. combaterea tusei si gimnastica respirator 288. regim alimentar c.verzuie si aspect de “frunza vesteda” c. pozitionarea corespunzatoare. se trateaza medical si.Aspectul anatomo. se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat: a.Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. se intervine chirurgical de urgenta c. mobilizarea precoce. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita b.

sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei 299.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: a.a.Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta in: a. dar a lezat un organ c. linistirea pacientului. dar nu a lezat nici un organ 294. o peritonita plastica b. fecaloide b. cu genunchii flectati. intestinale inalte b. varsaturile sunt: a. cele perforante b. o tumora maligna apendiculara c. semisezanda. de decubit lateral drept sau stang. clisma pentru golirea segmentului de sub ocluzie b.Plastronul apendicular este: a. hidratare. in peritoneu. in peritoneu. clisma evacuatorie c.In ocluziile intestinale vechi. cele penetrante c. pentru a asigura compresiunea abdomenului 298. in peritoneu. cele care intereseaza numai peretele abdominal 300. deschiderea ulcerului in cavitatea libera peritoneala . dar a lezat si perforat mai multe organe b. bilioase c.Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia: a. alimentare 296. intestinale joase c. de partea traumatismului c.Prin ulcerul gastro-duodenal intelegem: a. sonda de aspiratie gastrica. o inflamatie a apendicului 295. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna b.Plagile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt: a. intestinale functionale 297.

Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a: a. stomacului si duodenului b. deschiderea ulcerului intr-un organ plin (ficat.b. evolutia starii generale. a febrei.In apendicita acuta perforata durerea este: a. uterului c. inflamatia acuta a peretului vezicular. perforatia peritoneului 301. generalizata de la inceput in intreg abdomenul c. prezenta unui obstacol in coledoc c. intereseaza calea biliara sau stomacul c. violenta. cu evolutie fara complicatii. a leucocitozei. violenta 304. evolutia durerii si posibilitatea de reluare rapida a alimentatiei . inflamatia cailor biliare extrahepatice c. dischinezia biliara 307. colecistostomie c. a amilazemiei b. intestinului mezenterial si colonului 303. spasmul reflex al sfincterului Oddi b. pancreas) c. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc 306. tratamentul de baza este medical si in conducerea tratamentului se va tine seama de: a. initiala in fosa iliaca dreapta. brusca. violenta.Daca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric. coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo-cistic b. colecistectomie b.Coloratia subicterica a sclerelor. plaga: a. este penetranta b. colecistectomie cu coledocotomie 305. cu prezenta “ abdomenului de lemn” b. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. intereseaza numai peretele abdominal 302.Intr-o pancreatita acuta.Tratamentul chirurgical al unei colecistite acute consta in: a.Colecistita acuta reprezinta: a.

se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica.Ingrijirea postoperatorie. datorita caracterului foarte iritant al sucului gastric ajuns in peritoneu. care nu se generalizeaza in tot abdomenul. colecistita acuta b. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei 313. dar este insotita de greturi si varsaturi .Peritonita acuta difuza rezulta din: a. dischinezia biliara 309. colecistita acuta cu calcul prezent si in coledoc c.c. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii c. dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice. patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere 311. abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica b.Colecistectomia cu coledocotomie se practica ca tratament chirurgical in: a. atitudinea de urgenta consta in: a. calmarea durerii si reluarea alimentatiei b. simptomul caracteristic este: a. de refacere a starii generale pana la reluarea tranzitului c. montarea unei sonde de aspiratie gastrica.In peritonita acuta. sedarea bolnavului si reluarea cat mai rapid a vietii normale 308. secundara ulcerului gastric perforat. se face direct interventia chirurgicala 310.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme. prin localizarea procesului infectios la nivelul unui organ cavitar 312. perforarea peritoneului si localizarea procesului infectios la perete c. reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu c. perforarea unui organ cavitar datorata unui proces patologic sau traumatic b. consta in: a. localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala b.Peritonita acuta difuza poate fi secundara patrunderii germenilor prin: a. durerea extrem de vie in epigastru.

Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu. peritonita genitala . bila 317. fara un simptom premergator. se iau urmatoarele masuri: a. care se generalizeaza in tot abdomenul. insotita de rigiditatea abdomenului “de lemn” c.b. apare brusc o durere vie in tot abdomenul. si medicatie antiemetica c. se reia treptat alimentatia 319. dar cu o intesitate mai crescuta la locul aparitiei c. dupa caz. lichidul evacuat din intestinul subtire b. este caracteristica : a. cu iradiere in epigastru 315. generalizandu-se apoi in tot abdomenul b. procesul infectios este localizat in regiunea in care a aparut b. durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept. foarte iritant este: a. patologic sau traumatic.Caractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt: a.Peritonita acuta localizata in regiunea pelviana se numeste: a. apare in hipocondrul drept. procesul infectios apare la nivelul peretelui abdominal c. urmata de rigiditatea abdomenului “de lemn” b.Peritonita acuta localizata este acea forma a peritonitei in care: a. durerea extrem de vie in epigastru. in caz de varsaturi. peritonita apendiculara b. se administreaza medicatie antiemetica b. cu o intensitate usor crescuta in hipocondrul drept c. se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza. coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta. cu iradiere in umarul drept. insotita de greturi si varsaturi 314. sucul gastric c. care se generalizeaza in tot abdomenul 316. procesul infectios cuprinde tot abdomenul 318. durerea epigastrica de intensitate medie. durerea epigastrica de intensitate deosebita “ca o lovitura de pumnal”. apare o durere vie in epigastru.In ulcerul gastric si duodenal perforat.Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. durere surda in epigastru.

apendicita acuta 324. iar dupa “racire” interventie chirurgicala b.c. intestinul absoarbe 90% din continutul care circula prin el c. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra. se pun deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva 323. repaos la pat. peritonitele acute localizate au tendinta de vindecare daca se aplica un tratament constand in: a. sac cu nisip b. colecistita acuta c. se aplica pansament foarte compresiv c. pregatirea pacientului pentru interventia chirurgicala de urgenta c. se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale: a. fixat de o fasa compresiva b. regim alimentar. pelviperitonita 320. durerea poate fi combatuta si prin mijloace nefarmacologice.In colecistita acuta.La un pacient care prezinta ocluzie intestinala starea generala se altereaza progresiv si sindromul ocluziv este mai putin alarmant in: a. volvulus intestinal c. compresie calda 322. intestinul absoarbe doar 10-20% din continutul intestinal b.Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica. tumora intestinala b.De obicei. intestinul absoarbe 70% din continutul care circula prin el . punga cu gheata c.La alterarea starii generale din ocluzia intestinala un rol determinant il au tulburarile de hemodinamica deoarece: a. plastronul colecistic b. calmarea durerii si combaterea febrei 321. carcinomatoza peritoneala 325. aplicate local: a.Urmatoarele afectiuni pot fi considerate peritonite acute localizate: a. nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale. antibioterapie.

326.Forma edematoasa a pancreatitei acute se caracterizeaza prin: a. antispastice. tumora intestinala maligna c. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic 330. nu a penetrat peritoneul. cauza care a determinat ocluzia c. morfina. combaterea infectiei. volvulus intestinal b. sangerare peritoneala c.Durerea intensa. pregatire pentru interventia chirurgicala 328. colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate. cresterea in volum a pancreasului c.Ocluziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci : a. de cand s-a instalat ocluzia 332. repaos la pat. a penetrat in peritoneu.In vederea interventiei chirurgicale la un bolnav cu ocluzie intestinala este foarte bine sa se cunoasca: a. proces supurativ al pancreasului 329. pancreatita acuta 327. apendicita acuta subhepatica c. analgetice. dar nu a lezat nici un organ b. punga cu gheata si interventie chirurgicala c. insotita de febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este produsa de: a. tumora abdominala . a lezat si perforat unul sau mai multe organe c. antiemetice b. perfuzie. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei sub presiunea hematomului b. colecistita acuta b. regim alimentar hidric. dar a lezat unul sau mai multe organe 331. ora ultimei mese b.Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic: a. calmarea varsaturilor. recoltarea probelor de sange. edemul sfincterului Oddi b.Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a. calmarea durerii.Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in: a. tubaj duodenal.

Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a.Sterilizarea urmareste : a. metode fizice. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala. ecografie abdominala . examene clinice . chimice si biologice . . indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern. inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale 337. incheierea o data cu limitarea focarului . b. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul. 335. c. chimice si mecanice.333. RBW. 336.Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent : a. 334. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului .pulmonar. b. c. c. c. coproculturi. indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern. distrugerea agentilor patogeni din profunzime. rx.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin : a. b. prin mijloace fizice. b.Dezinfectia urmareste : a. efectuarea de catre medicul de familie . prin mijloace fizice si chimice.

Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : a.Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de : a.Angina ulceronecrotica. 338. ulceroase. 342. metode genetice . frecvent. niciodata. doxiciclina. varsaturi. stafilococul auriu. tahicardie.Eruptia in scarlatina este: . febra. c. c. se intalneste : a. 339. tetraciclina si cloramfenicol. angina. febra mare. cefalee. penicilina . b. angina.Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. cu mult mai rar. streptococul beta-hemolitic din grupa A. anginele se clasifica astfel: a. 343. streptococul alfa hemolitic din grupa B. c. albe . necrotice. albe. angina. 341. angine: rosii . angine : rosii. c. b. b. b. eruptie fugace .b. ca forma a anginei streptococice. c. b. ambele raspunsuri sunt corecte . febra moderata. 340. angine : rosii . varsaturi. c.Din punct de vedere clinic.

346. Grozovici – Pastia.Exantemul scarlatinos apare mai intai : a. 347. de catre medical scolar. b. b. b. membre superioare. respectand fata. micropapuloasa. streptococci beta –hemolitici. va sugereaza : a. la domiciliu . aspra la pipait. obligatoriu in spital de catre medical specialist .Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi. b. streptococilor alfa. (dunga b. 345. c. Masca Filatov. catifelata la pipait. c. semnul Pastia si ciclul lingual. . 348. o dunga alba pe gingii Appert). c. fata anterioara a toracelui si abdomen. c.a. scarlatina . micropapuloasa. c. 344.Copilul cu scarlatina este tratat: a. varicela.hemolitici. rujeola. veziculara . pe gat si torace.Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea : a.Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a. b. cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal. Koplik – roseata difuza a mucoasei bucale.

351.In scarlatina.Complicatiile scarlatinei pot fi: a.c.hemolitic grupa A. septice. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior . rosie sau eritemato-pultacee. b. febrei si catarului respirator . poliartrite. lueta. limba smeurie.Angina din scarlatina are urmatoarele caractere: a. c. cu false membrane aderente care se refac rapid. b. rosie inchis. postinfectioase. toxice. suprainfectii bacteriene. imunitate.Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. c. febrei. reliefare a papilelor fungiforme. limba saburala. b. . sangerande. 353. b. alergie . crup. extensive la pilieri.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici: a. poliadenopatiei occipitale 352. c. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta. testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick. smeurie. encefalita. rosie. efect teratogen. eritematoasa difuza. febrei. rar ulcero-necrotica . cefaleeei si durerilor la deglutitie. c. b. 350. 349. nici una dintre afirmatii nu este corecta . lucioasa. c. test de: a.

b. pe frunte si obraji . nu lasa urme.Importanta rubeolei este data de : a. este lipsita de importanta . 3-6 zile. b.Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a. 14-21 zile 355. b. 358. c. in perioada de convalescenta .354. . fata – dupa urechi. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale . in lambouri tardive. c. 357. da descuamatie furfuracee precoce. b. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana. complicatiile toxice. gat – torace. In rujeola.Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a. 8-11 zile. in a treia zi dupa ce eruptia paleste. 359. c. c. perioada de incubatie dureaza : a. c. in prima zi de eruptie . b. b. membre 356. patognomonic in rujeola. este normala.Semnul Koplick.Evolutia eruptiei in rujeola : a. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina . septice postinfectioase . dispare: a.

Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in : . nominal . eruptia cu aspect polimorf: macule.. cu tendinte la confluente . rubeola. trimestrial. scarlatina 363. 1 saptamana . c. c. b. cu fond congestiv .Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici : a. nominal .Incubatia in rubeola dureaza : a. b. 361. lunar. b. varicela. c. rujeola.Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza : a. macule mici de culoare roz. 2-3 saptamani. papule. c. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apare in : a. evolutia asimptomatica . In perioada de stare.c. in 24 ore de la depistare. fara tendinte la confluente. 362. 364.Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze: a. b. maculopapuloasa. rujeola. b. numeric. c. 1-2 saptamani. scarlatina. 365. 360. micropapuloasa.

parotidita epidemica. b. 366. Semnele catarale respiratorii : rinita. . c. rubeola. injectie conjunctivala. scarlatina. rubeola. b. varicela. subfebrilitate. rubeola. c. 368. spondiloza cervicala. 369. b. c. omul bolnav cu forme tipice si atipice. b. sursa de infectie este : a. apar in : a. varicela. c. c.Tabloul clinic cu debut relativ brusc.In tusea convulsiva. aspect “facies plans”. animalele. 367. cefalee si jena in lojile parotidiene apare in: a. raguseala. rujeola. 370. purtatorii faringieni de streptococ . tuse convulsiva. Eruptia este pruriginoasa in : a. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. b. pojar. oreion. varsat. febra.a. tuse. angina. b.

adulti peste 40 ani. copii. hepatita acuta virala. vara. Sindromul encefalitic .c. liceu. rubeola. encefalita. A treia vaccinare pentru poliomielita se face : a. Tablou clinic cu varsaturi. 373. 372. .o inmanunchere de semne si simptome. c. toxiinfectia alimentara. iarna-primavara.toamna. scarlatina.care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si postinfectioasa. hepatita acuta virala. c. b. b. in lunile de : a. 371. colici abdominale. c. defineste : a. b. 375. b. la 2 luni interval. scaune diareice. in primul an de scoala. toxiinfectie alimentara. toamna – iarna . maturitate. 374.Meningita pneumococica detine prioritatea ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. apare in : a. nou-nascut si sugar . c. Primovaccinarea in poliomielita consta in doua administrari orale. c. b.

apare in: a. tenesme si uneori febra. 377. dizenterie. digestiva. -10 grade C. c. cu aspect omogen. sallmonela. 381. tetanos.Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru : a. sallmoneloza. mucopiosanguinolente. abundente. lichide. apar in : a. c. -5grade C. holera. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de : a. stare toxica. aerogena. b. in egala masura. Scaunele diareice verzi ca in “ zeama de mazare”. 5grade C. moi. c. 380. peritonita.376. c. parenterala. subliniaza sindromul clinic din : a. Scaune numeroase. b. Febra tifoida se transmite pe cale : a. omogene. b. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. de culoare galben verzui. 378. 379. om. . animal. om si animal. b. c. febra tifoida. b.

parenterala. mustele. c.b. b. anatoxia difterica. c. b. Calea de transmitere a dizenteriei este: a. c. aerogena. c. b. leziuni ale tegumentelor. c. prin recoltarea de : a. c. obiectele contaminate. dizenterie. 382. colectivitati de copii. hepatita virala. 385. fecal-orala. contaminarea hainelor. 383. 3 coproculturi. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. 386. b. 384. Rol primar in transmiterea dizenteriei il au: a. anatoxina tetanica. Solul. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu: a. verorab. 5 coproculturi. . 1 coprocultura. mijlocesc patrunderea sporilor prin: a. aerogen. este obligatoriu controlul. dupa tratament. digestive. praful. b.. mainile murdare.

in scop profilactic. 390. 392. de obicei lent. c. tetanos. “Rasul sardonic” apare in : a.Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt: . simptomele nu sunt evidente. c. de necessitate. 391. scarlatina. cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare. hepatomegalie. cu “trismus” precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru : a. Foley. c. hipersplenism.Stadiul compensat se caracterizeza prin: a. dizenterie. Blackmore. tetanos. b. b. Debutul. obligatoriu atunci când banuim o leziune mai importanta 393. 389. scarlatina. obligatoriu b. c. b. b. 388. Legaturile vasculare de varice esofagiene se fac: a. Sonda endotraheala. nu este absolut necesar c. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este: a. rujeola.Examenul radiologic într-o entorsa este: a. b.387. c.

fractura diafizei peroneului 397 In cursul unei luxatii urmatoarele simptome. deformarea regiunii si impotenta functionala 398. articulatia cotului 399. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate 396. fracturi prin îndoire si rasucire b. articulatia coxo-femurala c.Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna: a. articulatia scapulo-humerala b. luxatia deschisa a cotului c.Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava: a. articulatia de deasupra zonei fracturate b.Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de producere: a.a. se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala c. se administreaza sedative 395. hidrartroze b. fractura în „lemn verde” b. mai putin importante decât cele din entorse c. fracturi complete si incomplete 400. hemartroze. nu se produc leziuni articulare 394. articulatia de dedesuptul zonei fracturate c. fracturi închise si deschise c.. mai importante decât cele din entorse b. dar si complicatiilepot avea urmari grave: a.Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii: a. se administreaza analgetice majore b.Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la: a.. compresiunile vasculare si nervoase c.Prin fractura deschisa se întelege: .

durerea în punct fix.Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar: a. fractura în „vârf de clarinet” b. b. fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului c.În cazul unei fracturi fara deplasare.In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente: a. socul traumatic si hemoragic c.dar cu leziuni masive a muschilor.a. fracturi multiple ale oaselor c.Ccare din fracturile de mai jos este mai grava: a. leziuni pulmonare cu hemotorax 406. deformarea regiunii 405.Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu cele închise sunt: a. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os a. fractura oaselor gambei 407. splinei c. embolii pulmonare si cerebrale b. fractura în „lemn verde” c. tendoanelor si vaselor b. procesele septice de osteita sau osteomielita 402. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os 404. echimozele si hematomul b. se pune diagnostic clinic si radiologic se face anestezie generala . rupturi ale ficatului. leziuni pulmonare cu pneumotorax b. fractura de col femural b.Fractura cominutiva reprezinta a. fractura prin înfundare 403. fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul 401. rinichiului. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale c. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru b. care se accentueaza când miscam fragmentele osoase c. fractura acoperita de piele. la spital se I-au urmatoarele masuri: a.

numai focarul de fractura b. articulatia de deasupra si dedesuptul focarului de fractura 409.c. plagi ale tegumentelor b. plaga prin întepare.Rabia se poate transmite prin: a. inocularea veninului de sarpe .. fractura de olecran 410. administrare de antivenin 414. acizi. prin muscatura c. plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 412. Prin plagi recente intelegem: a. In cazul muscaturilor de sarpe si întepaturilor de insecte veninoase se practica urmatoarele manevre: a.Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a. plagi muscate de animale c. plagi produse în ziua respectiva b.Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de reducere chirurgicala la: a. fractura de humerus c. se asigura reducerea fracturii 408. focarul de fractura si articulatia de dedesupt c. plagi care patrund în cavitatile naturale c. raze gama 411.Prin plagi perforante intelegem: a. plagi produse în ultimele 48 ore 413.Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici? a. plagi produse sub 6-8 ore c. incizia si excizia tesutului cutanat în zona lezata b. plaga produsa de frig. întepaturi ale unor inserte b. agenti ionizanti b. fractura de rotula b.. aplicarea garoului deasupra leziunii c. taiere. plaga prin caldura.

este contraindicata iesirea din salon 421. c. pozitiei incorecte b.Atrofierea muschilor si scaderea tonusului în general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita: a.Bolnavii imobilizati la pat vor fi scosi la aer liber (terasa. fixare cu leucoplast b. saltele din material plastic . patului. pneumonii hipostatice b. plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane c. din cauza imobilizarii îndelungate c. în carucioare rulante c. fixare cu basma (capelina) 418. saltele pneumatice b.. fara ca el sa fie mobilizat b. balcon) cu ajutorul: a.Pentru prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati carora nu le este permisa mici o miscare se vor folosi: a. fixare cu plasa autoadeziva c. bronhopneumonii c. pleurezii 420..Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in urmatoarele situatii: a. plagile recente plagile care secreta abundent tromboflebite 417.Ventilatia dificila a plamânilor la bolnavul imobilizat timp îndelungat poate produce: a. saltele pneumatice.. antidecubit c.Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a. b. plagi cu hemoragie mare b. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator 419. plagi cu leziuni osteo-articulare 416.415.Aplicarea unui pansament umed este indicata in: a. compartimentate.

respiratie Kussmaul. anxietate 424.v. atunci când diferentierea hipoglicemica si coma diabetica este greu de facut. tulburari de cunostinta (coma calma) b. recoltarea probelor de laborator c. somnolenta – coma b. a. administrarea de 20 – 30 ml glucoza hipertonica dintre coma b. administrarea i. scaderea potasiului. a. Tulburarile electrolitice care se produc în coma diabetica sunt: cresterea ph-ului sanguin b. consta în: a. deshidratare globala. pierderea monoculara sau binoculara a vederii 425. a 20 UI insulina rapida 426. consum de alcool 423. diplopie. clorului si sodiului sanguine 427. oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina c. agitatie psihomotorie c. Rehidratarea pacientului în coma diabetica va începe cu administrarea de: Manitol 20% în perfuzie lenta (30 – 60 min) b. a. convulsii tonico-clonice c.Semnele majore din coma diabetica sunt: a. cefalee.Coma diabetica poate fi declansata de: a.422. ser fiziologic – 1000 ml în primele 20 de minute . Primul gest terapeutic. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome: astenie. scaderea clorului sanguin c. efort fizic prelungit b.

ambele variante sunt corecte 430. soc compensat. crize de dispnee cu respiratie suieratoare. glicemia a scazut sub 300 mg% 429. a. coma b. a. Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt: polipnee cu expiratie prelungita si tiraj b. mialgin 432. apar primele semne de constiinta b. soc ireversibil c. provocata de bronhoconstrictie 431. a. se înregistreaza cresterea rezervei alcaline c. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: soc compensat. a. coma 433. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: perturbarea metabolismului glucidic . In coma diabetica se pot administra solutii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina atunci când: a.5 – 1% c.c. Insulina trebuie pastrata: la temperatura camerei b. în frigider la temperatura de +2 . a. soc decompensat. Combaterea durerii în soc se face cu: medicamente indicate de medic b. ser glucozat 5% 428. respiratie Cheyne-Stockes c. soc decompensat.+70 c. xilina 0.

vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta c. administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata în 300 ml apa c. distrugerii pancreasului b.b. Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute când pierderile depasesc: 20% din masa circulanta b. Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea urmatoarele efecte: a. administrarea i. hemoragia intratisulara 436. 30% din masa circulanta c. de glucoza 33% 435. ridica tonusul bolnavului b. Cauza asa-numitei “sângerari în propriile tesuturi” în cadrul socului traumatic este: a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc 438. a.v. Proba hiperglicemiei provocate se face prin: administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata în 300 ml apa b. perturbarea metabolismului mineral 434. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic 437. agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea c. Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza: a. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic b. cresterea nivelului glicemiei postprandiale c. insuficientei absolute sau relative de insulina în organism . a. insuficientei relative de insulina c.

insuficientei renale cronice. c. in unitatile sanitare cu paturi . 443. examen de sputa. preveni transmiterea infectiilor nozocomiale . b. regiunea suprapubiana. 440. combinatii diferite ale unor dovezi clinice. regiunea lombara. colica renala. b. 442. insuficientei renale cronice . c. b. pe cale aerogena. . insuficientei renale acute . regiunea toracala.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a : a. insuficienta renala. c. infectia urinara.439. Uremia este stadiul terminal al : a. la locul de munca. ca infectie nozocomiala. includ: a. 444. examen radiologic. colicii renale. Sediul durerii in colica renala se afla in: a. c. preveni transmiteriea infectiilor. Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica: a. preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului . b. radiologice si de laborator . . b. 441. c.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie.

b. b. 445. dupa corectarea volemiei.b. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. densitatea urinei oscileaza intre : a. spre apendicele xifoid. b. nicturia . poliuria. c. In insuficienta renala acuta. inainte de corectarea volemiei. c.Asistentul medical: a. b.In faza de izostenurie. 1015-1017 . pielonefritei acute. pe coaste. 446. c. 1010-1011. dupa administrarea de vasodilatatoare. c. c. diureticele se vor administra: a. 1017-1020 . nu poate exercita nici o alta activitate poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea profesionala poate participa la actiuni de reclama si publicitate . in stanga sternului 449. pe 1/3 inferioara a sternului. pielonefritei cronice . disuria . . b. c. 447. 448.

de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este prezent si medicul sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical. b. nu este prestator de servicii b. indiferent de vârsta.Protectia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesionala se realizeza de catre: a. nu este necesara protectiaasistentului medical .450. c. pacientii imobilizati la pat 453. locul sau situatia în care se gaseste 452. toti pacientii. familiei c.Asistentul medical are obligatia: a. echipei medicale b. angajator. este prestator de servicii c. conditie sociala sau economica c.Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism: a. prin societatile de asigurari c. poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii. indiferent de persoana. proceduri insuficient validate pa plan stiintific sau medical 454. fiecare asistent medical prin societatile de asigurari b.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite: a. publicatiilor stiintifice 451.Asistentul medical: a. pacientii mai tineri b.

al municipiului Bucuresti se organizeaza: a. un secretar b. anual b. presedinte. potrivir legii 456.Daunele provocate pacientului prin nerespectarea prevederilor Or. la nivel natioanal. presedinte. .. 4 vicepresedinti. protozoare. un secretar 459. c. prin concurs. 460. nici unul. o data la 2 ani b. institutiei. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare b. 2 vicepresedinti. o data la 3 ani c. fungi) pot produce infectii nosocomiale? a.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din: a.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România.455. . b. ori de câte ori este nevoie 458. individuala. toti. Care din agentii patogeni (bacterii. judetean.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din România se întruneste: a.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea: a. b. virusuri.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizeaza: a. o data la 4 ani 457. presedinte. numai bacteriile. dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica c. 3 vicepresedinti. de doua ori pe an c.MSF. un secretar c.

metaclopramid. metroragie. menoragie b. In colecistita acuta apare urmatorul tablou clinic: a. febra c. Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de: a. tahicardie . hemisuccinat de hidrocortizon b.individuala sau dupa caz a institutiei. antibiotice. torecan tablete c.c. 461. acestea pot fi combatute prin administrare de: a. emetiral supozitoare. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice 462. plegomazin fiole b. scaderea in greutate. Un pacient cu hemoragie prezinta: a. 464. Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste: a. In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile. sedative c. 465. melena c. 463. durere in hipocondrul drept b.

469. morfina c.b. debut violent b. cresterea cantitatii de CO2 in sange. Abcesul sufrenic poate evolua spre: a. . purgative b. contractura abdominala c. 468. hemoragie digestiva. 466. 467. Este contraindicata efectuarea examenului radiologic cu sulfat de bariu in: a. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata. Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita: a. antialgice. ulcerul gastric perforat c. Nu se pot administra in ulcerul perforat: a. meteorism intestinal. tahipnee c. ocluzie intestinala c. gastrita cronica b. resorbtie cu procese aderentiale b.

transpiratii reci. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta: a. regim alimentar. In colica biliara conduita de urgenta consta in: a. antispastice. stomac. senzatia de sete accentuata. refacerea masei circulante b. corectarea echlibrului hidro-electrolitic b. puls rapid b. contractura abdominala. 472. examinarea morfo-functionala a rinichiului. calmarea durerii. administrare de antibiotice. calmarea durerii cu morfina 471. hipertensiune c. hematemeza b. 474. repaus la pat. Urmatoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat: a. rectoragie . 473. Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragiile ce provin din: a. combaterea varsaturilor c. treimea distala a esofagului c. repaus digestiv.470. facies anxios. treimea distala a colonului b. monitorizarea functiilor vitale c. dureri puternice in epigastru.

Un garou aplicat in cazul unei hemoragii arteriale poate produce: a. lezarea vaselor compresate c. gangrena membrului c. In cazul ulcerului gastro-duodenal pot aparea urmatoarele complicatii: . zatului de cafea digerat c. 477. aerat.c. Sangele din hemoragia digestiva are culoarea: a. cu scaderea brusca a tensiunii arteriale b. 478. rosu inchis cu resturi alimentare b. navalirea sangelui central in zona de desubtul garoului la scoaterea acestuia. melena 475. In segmentul de de sub garou se produce: a. lezarea vaselor compresate. hemoptizie 479. soc de garou b. Hemoragia digestiva se manifesta prin: a. melena c. dilatarea paralitica. hematemeza b. rosu aprins. 476.

cronic b. . antispastice. hemoragii digestive superioare. este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul costal b. Ulcerul gastroduodenal poate fi: a. 480. 481. gastrita cronica. cancerul gastric. colecistita cronica b. antispastice si morfina b. apare la 2-4 ore dupa masa. stenoza c. antialgice si antibiotice c. Durerea in ulcerul gastro-duodenal are urmatoarele caracteristici: a. sindromul Zollinger-Ellison. In colicistita acuta se pot administra: a. perforatia b. 483. antibiotice si mialgin. nu are importanta 482. apare inainte de masa. sindromul Zollinger-Ellison c. are periodicitate. acut c. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastroduodenal se face cu urmatoarele afectiuni: a. in faza de inceput a ulcerului c.a.

temperatura peste 8 grade Celsius c.plus 8 grade Celsius b. cresterea tensiunii arteriale. 485. 487. nu exista la cei cu RH negativ c. 0(I) RH pozitiv. temperatura de plus 4 grade . AB(IV) RH pozitiv b. socul hemoragic. Aglutinele anti-RH: a. exista in mod normal la persoanele cu RH pozitiv b. diminuarea intr-un timp scurt a cantitatii de sange c. scaderea pulsului b. Un accidentat care are grupa AB(IV) RH pozitiv poate primi sangei: a. Proba Jeanbrau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului: . Tulburarile care apar in cazul unei hemoragii mari pot fi: a.484. B(III) RH negativ c. Factorii care pot altera sangele conservat sunt: a. 488. 486. transportul necorespunzator al sangelui. exista si la cei cu RH negativ si RH pozitiv.

. o zona de aspect laptos. nu sunt necesare aceste etape. Etapele efectuarii unei transfuzii sunt: a. 491. o zona mijlocie de culoare albicioasa c. daca se constata o aglutinare oricat de mica b. Cand am primit de la Centrul de Transfuzii sangele izogrup si RH cu cel al primitorului trebuie sa : a. controlam intergritatea flaconului si sa facem transfuzia b. zonele prezente sunt : a. 492. aparitia de cheaguri si grunji c. efectuam proba de compatibilitate Jeanbrau c.a. o zona galben-citrin clara b. verificam grupa de sange si RH-ul flaconului de sange. daca se constata o omogenitate perfecta c. flocoane mari de fibrina. 489. verificarea flaconului si a valabilitatii sangelui c. determinarea grupei sanguine si a RH-ului primitorului b.Aspectul sangelui din flacon in cazul in care este infectat arata : a. plasma are aspect laptos. 490. plasma are culoare rosiatica b. La o punga de sange bun de transfuzat. daca se constata aparitia de mici grunji.

calcul coledocian . 496. sangele conservat tinut la temperaturi intre 4 . 497.8 grade Celsius. Urmatoarele motive pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a.493. 494. Avantajele transfuziei indirecte sunt: a. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor din alta grupa c. 495. determinarea grupei b. lipirea peretelui venei pe bizoul acului b. proba de compatibilitate pe lama c. prin conservare sangele isi pierde proprietatile initiale. un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei b. Pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. presiunea venoasa marita. donatorii pot fi controlati c. spasmul venos care poate sa apara in timpul socului c. La transfuzarea plasmei lichide nu sunt necesare urmatoarele etape: a. Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: a. poate fi realizata in autosanitara pe timpul transportului b. proba de compatibilitate Oehlecker.

convergenta pliurilor pana in apropierea nisei b. nisa neregulata cu baza nodulara c. retractia curburii mici. Complicatiile cele mai frecvente intalnite in litiaza biliara sunt: a. piocolicistita). negru ca pacura c. 498. Profilaxia litiazei biliare presupune: a. infarctul de mezenter. rosu-aprins b. tratarea corecta a infectiilor biliare si intestinale c.b. 500.. tratarea corecta a afectiunilor de la nivelul pilorului si a inflamatiilor piloroduonale. 499. pancreatita acuta c. . tratarea corecta a bolilor de nutritie b. complicatii cu infectie (colicistita acuta. angiocolita acuta b. 501. Melena este un scaun cu sange: a. urat mirositor. hidrops vezicular c. Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt: a.

ulcerul perforat b. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii: a. oditele stenozante . hemoragii repetate. de mediu. 505. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol b. cancerul cailor biliare b. 503. angiocolita acuta c. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide. dischineziile biliare. modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate c. 504. endocrini b.502. Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut cu: a. ulcerul gatro-duodenal b. de teren c. stenoza functionala c. 506. Dereglarea metabolismului hepatic poate determina: a. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt: a. Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu: a.

arsilor b. 508. anemiile din aplazii medulare 509. anemiile uremicilor. pleurizii b. ulcerul gastro-duodenal perforat b. Albumina umana este indicata in: a. soc prin arsuri b. oditele stenozante. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni: a. anemii post infectioase c. 511. ocluzii intestinale. infarctul mezenteric c. Masa trombocitara va fi folosita in: . bolnavi neoplazici. 510. peritonita.c. soc post operator. 507. pancreatita acuta hemoragica. Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu: a. anemiile din aplaziile medulare. bolnavi cirotici c. soc traumatic c. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni: a.

514. cefaleea. leucemii acute si cronice c. tromboze venoase. icterul postransfuzional c. soc traumatic.a. urticaria. boli infectioase c. aplazii medulare. 512. edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange c. insuficienta hepato-renala b. transmiterea unei boli infectioase b. 515. trombocitopenii cu fenomene hemoragice b. administrarea de sange care contine alergeni. socul hemolitic posttransfuzional. 513. hipertensivi. emfizem pulmonar. socul hemolitic. febra. . Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt : a. transfuzia cu sange infectat c. Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii: a. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH b. hematuria masiva. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de: a. soc post operator. embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii b. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a.

paloare. otalgie . b. b. tumefiere. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta : a. b. c. agitatie. senzatii de infundare a urechii.516. hidroree. aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 3-10 minute. lacrimare. secretie sanghinolenta. rinoree mucopurulenta. Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi: a. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin: a. 517. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata b. excoriatii sau plagi ale conductului . eczema si ragade perinariene. 518. hipotensiune c. b. 519. c. stranut. . corpi straini neanimati (inerti). c. hipertensiune arteriala. 520. puls rapid. c. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia urmatoarelor simptome: a. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme: a. corpi straini endogeni. cianoza. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct. tegument infiltrat. corpi straini animati (vii).

c. b. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani. cianoza. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome: a. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel: a. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon. pansarea ochiului. 522. diabet sau hipertensiune arteriala. durere la deglutitie.521. 524. tuse spasmodica. cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene b. suprasolicitati psihic . dispnee. b. se instileaza epitelizante si dezinfectante. obezi. Infarctul miocardic : a. cornaj. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani. b. c. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog. tiraj. cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine . mari fumatori. b. agitatie. In infarcul miocardic perioada prodromala: . cu ajutorul acelor de corpi straini . c. c. disfagie. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale. c. 526. 525. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda: a. prezinta hipercolesterolemie. sunt sedentari. 523. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei : a. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta.

530. b. 528. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos. c. 527. hipertensiunea. b. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt: a. are sediul si iradierea similare durerii anginoase. febra. brutal.a. Durerea in infarctul miocardic : a. este de intensitate neobisnuit de mare . evidentierea unor zgomote cardiace . rareori dupa o hemoragie severa. apare dupa efort . c. intotdeauna dupa o masa copioasa . b. o emotie puternica . apare : a. b. debutul fiind brusc. de cele mai multe ori lipseste. dureaza mai multe saptamani chiar luni. 531. Perioada de debut in infarcul miocardic: a. c. c. dureaza 3-5 zile. c.cu cateva ore instalarea infarctului. rareori dupa efort. o tahicardie paroxistica. adeseori in repaus sau somn. preceda uneori. Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru : a. Perioada prodramala din infarctul miocardic. durerea si hipotensiunea 529. b. . este cea mai critica.

leucocitoza. Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza: a. 532. agitatie. clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca. c. c. dureaza mai multe ore si uneori chiar zile . Examenul de laborator in infarctul miocardic arata: a. 533. b. Durerea din infarctul miocardic: a. scaderea fibrinogenului. Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin : a. o durata de 4 – 5 saptamani . c. se insoteste de o stare de mare anxietate. anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase. zbucium si senzatie de moarte iminenta. disparitia febrei. asteniei. accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor. aparitia durerii moderate precordiale. precizarea fazei evolutive si a localizarii. se calmeaza prin administrare de nitrati . Angorul pectoral se caraceterizeaza prin : . 536. c. 535. dureaza 10 – 20 minute. normalizarea TA . b. anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase.b. se calmeaza prin repaus . cedeaza la opiacee. c. 537. 534. c. b. Durerea in infarctul miocardic : a. b. confirmarea diagnosticului . b.

Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt : a. spre umarul drept. 542. b. apare in timpul efortului . b. da senzatia de constrictie . b. localizate de cele mai multe ori inapoia sternului. 539. c. Durata durerii in angorul pectoral este : a. . trombangeita obliteranta. arteroscleroza coronariana b. c. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala . c. stenoza aortica.a. hipocondrul drept. mai rar pana la 10 -15 minute . c. regiunea interscapulara. mai mult de 30 de minute. crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang. 2-3 minute b. 540. c. in maxilarul inferior.. la baza gatului . 538. cu intreaga palma sau cu ambele palme . In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice : a. c. de presiune. 541. Iradierile atipice in angorul pectoral sunt: a. stenoza mitrala. coronarita reumatismala. crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete . Durerea in angorul pectoral : a. b. cu un singur deget . in plin stern (semnul « pumnului srans »). poate lua aspectul de arsura. bratul si antebratul stang. crize dureroase paroxistice.

concomitent cu un efort fizic. 547. Testul patognomonic in angina pectorala : a. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei . dureaza 3-4 minute. c. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute. c. este un proces ireversibil . 545. Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza : a. femural) . pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente . permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie sa aiba succes. b. cu prezenta pulsului bun la artera carotida . 546.adevar vorba de oprire cardiaca prin : a.543. la adiministarea unor medicamente . c. constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar . c. b. 548. controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va aburi cand exista respiratie) b. Respiratia artificiala trebuie continuata : a. b. Stopul respirator consta in oprirea respiratiei: a. cu oprirea inimii. b. incepe odata cu stopul cardiac. digestiv . emotional. controlul reflexului pupilar (midriaza). 544. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa. c. . Inainte de a incepe reanimarea cardio – respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid ca este intr. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian. Moartea clinica : a.

este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec. „sindromul de coada de cal” c. c. determina si oprirea circulatiei cerebrale.. 550. sindromul paraplegic si tetraplegic c. Stopul cardiac: a. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate. Sindromul de neuron motor periferic . apare si în: a.b. cu tulburari de sensibilitate importanta . Deficitul motor apare în: a. c. sindromul hemiplegic b. miotonia c. care au o putere calorica moderata . Cele mai frecvente sindroame musculare sunt: a. radiculitele 552. sindromul meningian 553. b. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec. poliradiculonevrita b. nevralgia sciatica 551. miopatia b. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza: a. timp scurt b. 549. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca.

insuficienta cardiaca b. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii : a. distrugerea tuturor straturilor epidermului b. infectia arsurilor 558. interesarea epidermului si partial a dermului b. alterari renale cu albuminurie. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului 555. glicozurie si hematurie c. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. cresterea numarului de hematii si a hematocritului 557.c. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. caldura locala. hemoconcentratie b. eritem. edem. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 556. timp îndelungat 554. Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? .Arsura de gradul I se caracterizeaza prin: a. usturime c. scaderea numarului de hematii si leucocite c. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin: a.

la locul accidentului b. la dispensarul medical c. apa si sapun b. împingerea victimei de lânga sursa de curent cu o bucata de lemn c. bolile cu raspandire mare in populatie. solutii acide slabe 562. împingerea prin intermediul unei haine groase. hemoragie digestiva c. soc hipovolemic b. bronhopneumonie. ce creeaza probleme de sanatate publica. escare.a. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. perturband dezvoltarea normala a societatii. neexistând nici un pericol b. în sala de operatii. . pierderi de cunostinta. cu mâinile. în conditii de asepsie si antisepsie 560. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi abundente cu: a. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face: a. solutii antiseptice c. paralizii 559. b. Îndepartarea victimei de curentul electric se va face: a. nefrita.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. bolile cu raspandire in populatie . împaturite 561. infectie. urmata de confuzii.

Profilaxia generala presupune : a. c. dupa intrarea copiilor in colectivitate. tegumentelor. b. . accidentele rutiere.Triajul epidemiologic se efectueaza : a. prevenirea unor noi cazuri secundare. b. de catre asistenta medicala . c. zilnic. 567. 564. in crese si gradinite. la copiii din crese si gradinite. b. informarea privind eventualele contacte la domiciliu . ex. se efectueaza : a. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni .c. neoplaziile. inainte de intrarea in colectivitate. in cadrul triajului epidemiologic. 566. b. b. c. in crese si gradinite. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie. boli psihice. sinuciderile etc.Termometrizarea zilnica. 563. Triajul epidemiologic presupune : a. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara . termometrizarea. c. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . cavitatii bucale si conjunctivelor . 565.A. diureza.Profilaxia speciala se refera la : a. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta . boli cardiovasculare. saptamanal. masurarea T. puls.

572. c. se bazeaza pe reactia de oxidare. radiatii ultraviolete . transformate in anatoxine. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite . 568. . c. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului .Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati. ventilatia.Metodele fizice de dezinfectie : a.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante . umeda si radiatii u. b. c. atenuati. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii. spalarea. c. . b. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate. pentru eficienta sporita. stergerea umeda a suprafetelor. afectiuni intalnite numai la copii . 569. odinofagia. 571. 573. b. se realizeaza prin denaturarea proteinelor . folosind agenti chimici. 570. zilnic. hidroliza si precipitare .Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a. cele mai frecvente infectii streptococice. sunt reprezentate in principal de caldura uscata.v.. b.Anginele sunt : a. inflamatii ale istmului faringian. b. c. scufundarea in substante dezinfectante.c. aerisirea.

alterarea confortului legat de durerea de cap si febra. glomerulonefrita difuza acuta. masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal. c.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 – 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a. 3-6 zile . b. hiperdinamie. cat si in locuinte .b. colica biliara .Profilaxia scarlatinei include : a. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. c. c. combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat. masuri de izolare. 578. agitatie legata de starea toxica . reumatismul articular acut . false membrane . c. 577. regim hiperprotidic. 1-10 zile. de supraveghere a contactilor timp de 10 zile . 576. aplicarea de comprese reci pe frunte. varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios. b. atat in colectivitati. b. supraveghere facultativa a bolnavului . b. . b. c.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. 1-2 zile . tratament cu penicilina al purtatorilor . 574. c. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. congestia intensa a fundului de gat . 575.

administrarea de penicilina. b. repaus la pat. c. c. aspra la pipait. catar nazal. febra moderata. b. c. este insotita de prurit . enemtem. administrarea de hidrocortizon acetat . 581. continuarea tratamentului la externare cu moldamin . 580. la indicatia medicului. diaree. 584.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a. catar (nazal. semnul Barsieri. de 2 ori pe ora. b.In rujeola eruptia : a. 582. cel putin 7 zile . b. eritromicina. ocular). c. combatarea pruritului . Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. bronsic. semnul Koplick. nazo-bronsic. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile. c. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. eruptia micropapuloasa cu fond congestiv. cresterea mare a febrei.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau in : a. . Patagnomonic pentru rujeola este : a. febra +catar + semnul Koplick. 583.579. febra inalta. b. ingrijirea cavitatii bucale. catar ocular.

c. tusei. varsaturi. 586. administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact. potential de deficit de lichide legat de varsaturi. b. c. 587.b. c. urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala . dispnee cu polipnee cauzata de febra. dureri abdominale. stare de neliniste.In perioada eruptiva din rujeola apare: a. nu produce prurit. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii. b. 589.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la : a. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii. 590. b. c. transpiratii. imobilizarea pacientului in perioada eruptive. tegumente palide. c. hipotermie . reci. 588. tahipnee. polipneei constau in: . exantemul – macule de culoare rosie (pe fata. dupa urechi. inapetenta. b. nervozitate. nu este insotita de prurit. c.. imobilitate. reechilibrarea hidro-electrolitica. frisoane.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. 585.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a. gat). b. febra. greturi. apatie.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii.

Tratamentul rubeolei este : a. cu izolare la domiciliu . etiologic. c. 593. b. ce evolueaza favorabil . cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital. aerogen. 592.In rubeola. simptomatic. 595. c.. b. modul de transmitere este : a. . umidificarea aerului din incapere. administrarea medicatiei prescrise de medic . ciclul lingual . reumatismul articular acut . purpura trombocitopenica si meningoencefalita. digestiv. prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii. igienic . un alt simptom cardinal in rubeola este : a. c.a. poliartrita. eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta . 594. c. poliadenopatia. virala. c. infectioasa. 591. cu adenopatii. b.Rubeola este o boala : a. febra inalta la adulti. b.Alaturi de eruptie. b. aplicarea compreselor hipotermizante . b.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a. c.

meningita tuberculoasa. baieti. prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse. . Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a. apare la: a.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. 600. c. calea de transmitere fiind : a. verii.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : a. aerogena.Sindromul meningian – un grup de simptome si semne. b. Orhita urliana. 601. primaverii. prin contact intim la inceputul bolii . fete.596. 597. dupa pubertate . b. tratament la domiciliu si izolare obligatorie . aerogena. meningita seroasa . b. b. complicatie a parotiditei epidemice. c. c. prin obiecte recent contaminate . digestiva. Tusea convulsiva. 599. internare si tratament obligatoriu in spital . b. fecal-orala. apare in : a. prin maini murdare . cu declarare nominala obligatorie. c. parenterala. b. c. evolueaza endemo-epidemic cu “ ingrosari” epidemice la sfarsitul a. iernii. 598.

tineri . 607. oligurie. b.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. b. hematogena . febra. adulti peste 40 ani.Tratamentul encefalitei consta in : .Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: a. varicela. b.c. c. rujeola. greata. 602. Tabloul clinic in encefalita cuprinde : a. 605. subfebrilitate. febra. greturi. 604. 603. prin contiguitate . 606. b. hepatita virala A. convulsii. cefalee puternica. tulburari de senzoriu. varsaturi. copii. aerogena . fotofobie. c. c. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : a. varsaturi si somnolenta pana la coma. Calea de transmitere a meningitei poate fi : a. c. b. agitatie. tetanos . diverse paralizii . cefalee. c.

Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste: a. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. . b. spitalizarea. parotidita epidemica. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate. toxiinfectie alimentara.Febra tifoida este o boala: a. b. 609.a. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice : a. b. chimioterapie antivirala. transmisibila cu declarare obligatorie. c. specifica omului . declararea nominala. 608. imunoterapie cu imonoglobuline specifice . c. 610. c. 612. produsa de Rickettsia Prowazekii. in parazitoza intestinala . c. consta in protectie generala prin vaccinare specifica . medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. 611. urmareste combaterea vectorilor. Profilaxia encefalitelor virale : a. In febra tifoida este obligatorie: a. rujeola. b. prin ingestia toxinei eliberata in aliment. b. c. b.

sa aiba data de valabilitate . Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt: a. b. b. La administrarea injectiei este necesar sa verifice. a. c. declararea nominala obligatorie. 619. 615. imobilizarea pacientului. b. izolarea obligatorie in spital . ciroza hipertrofica. fiolele sunt etichetate si. ciroza splenogena. barbati. b. 618. Tetanosul impune : a. regimul alimentar strict . c. b. dar poate sa fie precipitat. c. integritatea seringii si data valabilitatii. 617. b. toxice industriale. alcoolul. transparent.c. aspectul solutiei de injectii sa fie clar . ciroza atrofica. 616. 614. atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise. fara precipitate c. integritatea fiolei. a. Receptivitatea la dizenterie este generala. c.In ciroza hepatica icterul poate fi: . medicamente hepatotrofice. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica . mai mare la : a. varstnici. c. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate. 613.Injectiile vor fi administrete numai daca: a. copii sub 5 ani.

rezervat. b. 625 In cazul hemoragiei digestive prognosticul este: a. b. rezervat atat imediat cat si de viitor. hemoragia digestive superioara b. b. este o stare trecatoare. 620. c. c. c. etiologie virala. c. icter. 624. episodic. b. 623. etiologie necunoscuta. scaderea factorilor de coagulare in sange. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt: a. edemul membranelor inferioare. c.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt : a.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt: a. 621. ascita. Etiologia cirozei atrofice poate fi: a. HTA. b. b. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare : a. stadiu compensat. nu apare icter. stadiul vascular. stadiul decompensat. cu carecter permanent. etiologie alcoolica. varice esofagiene care se rup. c. 622. c. . ingestia de medicamente.a. encefalopatia portala.

in ciroza de tip Bantian. 627. 629 Splenectomia este indicata: a. . in encefalopatia hepatoportala. c. 630. daca afecteaza functiile respiratorii. in toate cazurile de ascita. In cazul ascitei dieta va fi: a. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului. hipersodata. b. c. b. in hipersplenismul sever. interventia chirurgicala. dispensarizarea indelungata. Paracenteza se recomanda: a. b. 628. tratamentul corect al hepatitei. desodata. b. a. insuficientei hepatice. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt: a. numai de necessitate. c. c. c. c. b.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in: a. aerisirea camerei. izolarea bolnavului. in insuficienta renala. 631. in profilactic. bogata in potasiu.626 Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul. b.

633. un pranz copios completat de efort fizic. întindere a ligamentelor si capsulei articulare b. durerea b. simple b. c. b. prezenta sângelui în cavitatea articulatiei b. prezenta apei în cavitatea articulatiei c.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin: a. lipsite de importanta 636.Echimoza apare in: a. Hemartroza se defineste prin: a. hemoragii digestive si interventii chirurgicale .632. afectiune cronica a articulatiei 635. smulgeri de fragmente osoase . hiperhidratare. b. febra 637. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi: a. impotenta functionala c. boli infectioase. apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie 638. parenteral si peros. Simptomele entorsei sunt: a. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt: a. în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare c. echilibrat . rupturi a ligamentelor c. 634.Entorsele sunt afectiuni: a. c. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase b.

îorice entorsa 639. nu este obligatoriu 646 Tratamentul luxatiei se va face: . limitarea mobilitatii articulatiei c. febra 645. hematom. echimoza. durere vie si impotenta functionala b. disjunctia b. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii 641. mai putin violent c.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în: a.c.Interventia chirurgicala este obligatorie: a. Entorsa tratata incorect poate produce: a.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii: a. violent b. aplicarea unei atele 640.Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii: a. deformarea regiunii 644. arata pozitia în care se afla segmentele luxate b. diastazis c. în cazul rupturilor de menisc c.Luxatia poate apare datorita unui traumatism: a. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari b. arata daca nu exista o fractura concomitenta c. durere 642.Luxatia se caracterizeaza prin: a. deformarea regiunii articulare c. calmarea durerii b. artroza în articulatia respectiva b. nu are importanta intensitatea traumatismului 643. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata c.

a. cât mai urgent posibil b. se face sub anestezie generala c. se face dupa ce se administreaza calmante 647.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale: a. ortopedica (nesângerânda) b. chirurgicala (sângerânda) c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale chirurgicala (sângerânda) 648. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-kinetoterapie este: a. indicat b. contraindicat c. indicat si asociat cu tratamente specifice 649.Echimoza într-o fractura apare: a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari c. echimoza nu apare în fracturi 650.În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn: a. extrem de important b. este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea c. în fracturi nu apare deformarea regiunii 651.In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale: a. întreruperea continuitatii osului b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase c. hipotermii 652. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale membrului: a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. oxigenoterapie 653.Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica: a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv

b. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj c. se va face un pansament compresiv 654. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor: a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un pansament steril b. reducerea focarului de fractura c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate 655.În care dintre articulatii, în cazul unor luxatii, se poare vorbi de diastazis sau disjunctie? a. articulatia soldului b. articulatia acronioclaviculara c. articulatia celor doua oase pubiene 656.Durata de imobilizare în aparat gipsat, dupa reducerea chirurgicala este: a. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica b. este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica c. fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare 657.Iimobilizarea prelungita are drept consecinta: a. hipertrofie musculara b. hipotrofia musculara c. redoarea articulara 658.Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt: a. contuze b. infectate c. cu marginile regulate 659. Plagile netratate la timp se pot complica cu: a. lipotimie b. tromboflebite, septicemie c. supuratii locale 660.Dupa întepaturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene: a. insuficienta respiratorie acuta, edem de glota b. oligoanurie cu insuficienta renala acuta

c. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului, cefalee 661.În cazul muscaturii de sarpe se va face: a. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii b. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat c. suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate 662.Conditiile care , stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt: a. sa acopere complet plaga b. sa aiba o buna putere absorbanta c. sa fie strâns, ca sa nu alunece 663 Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt: a. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav b. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv c. sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor 664.Conditiile unui bun bandaj sunt: a. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul 665Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)? a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii b. pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample c. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei 666.Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin : a. schimbarea pozitiei în pat b. masaj zilnic, frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc c. schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic 667.La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii: a. pneumonii hipostatice b. tromboze ale membrelor inferioare c. hipertensiune, tahicardie 668.Imobilizarea îndelungata a unor bolnavi la pat este:

a. o masura terapeutica b. consecinta anumitor afectiuni grave c. o masura de supraveghere a bolnavului 669.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. fracturi, traumatisme b. infarct miocardic c. insuficienta cardiaca 670 Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat: a. formarea trombozelor, pneumoniilor hipostatice b. atrofierea musculara, escarele de decubit c. hipotensiune arteriala 671 .Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra sistemului osos producând: a. rarefierea structurii osoase b. aparitia osteoporozei de inactivitate c. artroze 672.Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat? a. saltea cu structura de burete b. saltea din material plastic cu structura de burete c. saltea antidecubit 673Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin: a. prin schimbari pasive de pozitie b. schimbarea pozitiei se va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare c. schimbarea pozitii este contraindicata la bolnavii imobilizati 674.Rolul asistentei medicale în asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in: a. asistenta trebuie sa aranjeze totul la îndemâna bolnavului b. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (sonerie) c. sa explice bolnavului programul sectiei 675.Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati se vor face:

pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale c. într-o oarecare masura aparitia osteoporozei c. mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor.a. professionalism . astfel ca bolnavul sa nu fie ridicat din pat b. gimnastica respiratorie b. bolnavul va fi transportat cu patul c.Stimularea functiilor pielii si a circulatiei cutanate. aparitia atrofiilor musculare b. deformarilor articulare b. aplicare de comprese umede 680.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin: a. eventual a gambelor si antebratelor c.Prin asigurarea unei pozitii corecte în pat pot fi prevenite aparitia: a. tratament medicamentos 677. bolnavul va fi transportat cu caruciorul cu rotile 676. atitudine calma. complicatiilor respiratorii 681. tonificarea vaselor superficiale se va face zilnic prin: a.Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin: a. masaj usor al membrelor b. aparitia complicatiilor cardio-vasculare „ 678.Prevenirea pneumoniilor hipostatice se face prin urmatoarele metode: a. gesturi lipsite de repezeala. frectionare cu alcool diluat pe toata suprafata corpului c.Masajul aplicat în masura prescrisa de medic previne: a. plina de blândete b. promtitudine c. toaleta zilnica b. aerisirea salonului de mai multe ori pe zi 679. ridicarea bolnavului în pozitie semisezând c.

682.Dupa terminarea perioadei de imobilizare îndelungata la pat reluarea activitatii se va face prin: a. mobilizarea progresiva cu mare precautie b. mobilizarea se va face numai la indicatia medicului c. mobilizarea se va face în functie de vointa bolnavului 683.La mobilizarea bolnavului se va supraveghea cu atentie: a. pulsul, TA, respiratia b. coloratia tegumentelor si mucoaselor c. starea de echilibru 684.Imobilizarea îndelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave în caz de: a. accidente vasculare cerebrale b. paralizii, leziuni a membrelor inferioare c. boli reumatismale 685.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. fracturi, traumatisme b. infarct miocardic c. afectiuni respiratorii 686 Socul este o grava tulburare functionala a întregului organism exteriorizata clinic prin: a. prabusirea circulatiei

b. tulburarea echilibrelor metabolice c. insuficienta respiratorie acuta

687 In aparitia socului joaca un rol important: a. intensitatea agentului declansator

b. posibilitatile de aparare ale SNC c. hipoperfuzia tisulara

688.Alterarea grava a functiilor organismului în soc se datoreaza: a. scaderii aportului de oxigen

b. dereglarii mecanismelor de echilibru corticosubcortical c. cresterii produsilor toxici rezultati din metabolism si care se acumuleaza în sânge

689.Socul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri, dar mai ales cu: a. socul hipovolemic

b. socul hemoragic c. socul septic

690.Prevenirea socului anafilactic se poate face prin: a. testarea sensibilitatii la substantele iodate, antibiotice

b. anamneza corecta a bolnavilor c. administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan, Feniramin)

691 .Modificarile hemodinamice care se produc în socul decompensat sunt: a. cresterea volumului circulant

b. cresterea patului vascular prin vasodilatatie c. pierderea de electroliti

692.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici: a. este de obicei profunda

b. pielea este uscata c. respiratia este de tip Cheyne-Stockes

693.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin: a. polipnee cu halena acetonica

b. anorexie totala însotita de greturi, varsaturi c. deshidratare totala

694.Pe lânga cele trei semne majore, pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta:

a.

dureri abdominale

b. senzatie de foame c. halena acetonica

695.Cauzele comei hipoglicemice sunt: a. doza insuficienta de insulina

b. alimentatie insuficienta c. eforturi fizice mari

696.Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin: a. transpiratii profuze

b. piele uscata c. agitatie psihic

697. Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica prin: a. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice

b. absenta fenomenelor de deshidratare c. cresterea tensiunii arteriale

698.Coma hipoglicemica poate fi precedata de: a. foame imperioasa

b. senzatie de greata c. agitatie psiho-motorie

699.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt: a. înlaturarea factorului socogen

b. administrarea de lichide per os c. aprecierea rapida a starii functiilor vitale

700. Pacientul aflat în soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta urmatoarele semne: a. este linistit, somnolent

b. extremitati cianotice c. este inconstient

701. Socul poate fi determinat de: a. pierderi masive de sânge

b. transfuzii de sânge c. dezechilibre metabolice

702. Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente: a. este o manifestare hemodinamica si metabolica

b. este o perturbare grava si durabila c. este o manifestare exclusiv hemodinamica – scaderea tensiunii arteriale, de obicei tranzitorie

703. In tratamentul socului hipovolemic este importanta: a. administrarea de oxigen

b. refacerea volemiei c. administrarea de vasopresoare

704. Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de: a. Dextran 70 în solutie de NaCl, 1000-1500 ml

b. Ser fiziologic c. Solutie Ringer lactat

705 Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele: a. apare la persoane tinere

diabetul femeii însarcinate c. diabetul renal 708 Complicatiile diabetului zaharat pot fi: a.b. convulsii. THAM 100-150 ml 710.Tratamentul în socul hemoragic va urmari: a. acute b. evolutia este progresiva 706. diabetul insipid b.Terapia antisoc va tine pâna când: .Semnele neurologice întâlnite în coma hipoglicemica sunt: a. debutul este insidios c. contracturi puternice cu înclestarea gurii b. solutie Ringer – lactat b. administrarea de vasopresoare c. vasculare 709 Compensarea acidozei în soc se face prin administrarea de: a. cronice c. bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic c. reflexe abolite 707 Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu: a. semnul Babinski prezent bilateral c. semnul Babinski absent. compensarea pierderilor prin transfuzie de sânge izogrup si Rh b. uneori crize epileptiforme. administrarea de substituenti volemici 711.

bronhospasm prelungit 715. asfixie b. dispare midriaza.In socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de: a. Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze. tegumentele devin calde 712. bolnavul e constient. astenie. cresterea pH-ului c. ameteli. subcutanat . diureza creste la peste 40 ml/h. administrare de ser fiziologic c.a. spasm laringian c. TA creste. Aceste fenomene credeaza dupa: a. scaderea rezervei alcaline b. cooperant c. foame exagerata.Tratamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie: a. ingestia de glucide b. cresterea acidozei metabolice 713. strict individualizat 716. pulsul se regularizeaza. numai subcutanat b. administrare de glucoza 714.In stadiu de coma diabetica se remarca: a. culoarea tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza b.Insulina cu actiune rapida se poate administra: a. în functie de valorile ionogramei c. etapizat pe ore b.

sa se agite pâna se omogenizeaza 718. echilibrarea hidroelectrolitica c.Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt: a. alergia la insulina. lipodistrofia c.Administrarea glucozei în coma diabetica se face pentru: a.Hidratarea bolnavului în coma se face sub controlul: a.In raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne: a. pH-ului sanguin b. pupilele sunt micsorate 722. echilibrului acido-bazic 721. infectii locale. intravenos. hipoglicemia b. disparitia cetozei 720. ionogramei c.In majoritatea cazurilor debutul diabetului zaharat este: a. pulsul se accelereaza c. insidios .Inainte de administrare flaconul cu insulina trebuie: a. la indicatia medicului 717. cetonuria 719. prevenirea hipoglicemiei b. glicemiei.c. sa fie tinut la loc luminos b. tensiunea arteriala scade b. sa fie încalzit la temperatura camerei c.

c. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi .Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a.Infectia nozocomiala este : a.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind: a. c. LCR. 725. b. toti pacientii sunt potential sanatosi . lichid amniotic. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . b. sperma si secretii vaginale. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. sputa. lichid sinovial. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor . c.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. b. toti pacienti potential infectati. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati. b. . lichid peritoneal. atipic c. 727.. secretii nazofaringiene . c. 726. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului . infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital.b. 724 . brutal 723.

inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . c. Echipamentul de protectie este : a. 729.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate: a. recapisonarea acelor folosite. 730. b. 731. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie .b. la externarea pacientului. c. 728. b. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. la preluarea acestora. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. b. dupa scoaterea manusilor de protectie . numai la intrarea in serviciu . bariera intre lucrator si sursa de infectie. b. 732. c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . bariera intre lucrator si sursa de infectie. constau in : a. b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. se efectueaza : a. corect. intepare cu obiecte ascutite. Echipametul de protectie este : a. complet. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . c. inainte de administrare. amplasate la indemana si marcate corespunzator . personalul infectat cu Hbs. c. .

sperma si secretii vaginale. 733. amplasate la indemana si marcate corespunzator . . numai la intrarea in serviciu . ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . c. personalul infectat cu Hbs. se efectueaza : a. lichid peritoneal. c. toti pacientii sunt potential sanatosi . b.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. recapisonarea acelor folosite. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala .c. c. corect. 735. lichid sinovial. secretii nazofaringiene . reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. b. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. toti pacienti potential infectati. dupa scoaterea manusilor de protectie . inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . 737. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. c. b. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. constau in : a. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . lichid amniotic. LCR. 736. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. utilizarea echipamentului de protectie adecvat.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. sputa. c. complet. b. intepare cu obiecte ascutite.. b. 734.

inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . c. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. c. duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor.. se efectueaza : a.738. Echipametul de protectie este : a.bariera intre lucrator si sursa de infectie. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului. este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice. numai la intrarea in serviciu .Asistenta medicala: a.. 739.Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a. b. recapisonarea acelor folosite. constau in : a.alcatuit din halat si incaltaminte de spital . c. 742. are efecte nedorite. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. intepare cu obiecte ascutite.. 740. trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. dupa scoaterea manusilor de protectie . nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor. amplasate la indemana si marcate corespunzator . b. c. b. 741 . b. . c.utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . b. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni.

b. verificarea solutiei injectabile. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad: a. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectul medicamentelor. c. asistenta medicala: a. administreaza personal supozitoarele. picaturile pentru ochi si nas.. flebalgia. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale. b. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt: a. duce la transformarea. pregatirea cu 30 min. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. . c. precipitarea. priveste in mod direct medicul. degradarea acestora. sa corecteze dozele prescrise. administreaza intai tabletele. apoi injectiile. injectarea imediata a continutului seringii.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. c.Cind administreaza tratamentul. 747 . 748. 745. c.Asistenta medicala are grija: a. 746. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale. 744. c. b.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. b. solutiile si picaturile. menajeaza bolnavul de intepaturi.743. inainte de administrare. b. lasa la pacient intreaga doza zilnica.

doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient. supuratia aseptica. c. 750. tumefierea brusca a tesutului perivenos. c. b. terenul alergic. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene.La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: a. 749.Gentamicina. . c. calea de administrare .. cantitatea exacta a unei doze. nefrotoxica. 753. ototoxica.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante. asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a.. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice). b. fiind expus la: a. hematom. c. b.Cu ocazia administrarii antibioticului. b. asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni. alegerea unui singur antibiotic.b. 751 . urticarii. cel mai activ si mai putin toxic. durata tratamentului .Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a. soc anafilactic. b. 752 . Kanamicina au actiune: a.. c. dermite profesionale. pe baza antibiogramei.

. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului. cortizonului. c. b.Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimuleaza secretia : a.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a. marind eliminarea lui. ..Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH. c. b.ACTH-ul si cortizonul: a. 757. tratamentul cu cortizon se face cu: a. cat si pentru preparatele de cortizon se face: a.Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in: a. hidrocortizon. cortizon acetat. retin sodiul in organism . mililitri de solutie. 759 . tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu.c. numar de tablete sau capsule.In caz de insuficienta hepatica. de solutie . 756. in functie de durata tratamentului. b. b. diuretica. c. c. la fel ca in cazul antibioticelor. b. 755. durerea si transpiratia . c. unitati. grame sau submultipli ai acestora. prednisolon . cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale. spoliaza organismul de potasiu.. 758 . 754.

c.In stadiul al III -lea. HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor: a. 764 . reducerea muncii inimii prin repaus.controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare. 762. dispneea. hepatomegalie. coronariene. b. c. edeme declive. 760 . HTA se clasifica in: a. turgescenta jugularelor si ritm de galop . c. b. HTA medie. reducerea muncii inimii prin activitate normala. complicatii cardiace. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a. HTA secundara. 761 . administrare de cortizon . tusea. b.Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a. In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste : a. . b. administrare de diuretice . 763 . HTA esentiala. complicatii cerebrale si renale .In functie de cauza determinanta. c. c.b. b. cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice.

b. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare . trombozei cerebale .fara ascendenta ereditara. b. 767 .In HTA benigna. tulburari de memorie . b.Moartea biologica se caracterizeaza prin : . 770 . c.complicatii abdominale. astenie. ascendentei ereditare hipertensive . . diabetul zaharat . insomnie. encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala . cefalee occipitala. Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : a. 768 . 766. c. b. insuficienta cardiaca si insuficienta renala. c. c.. infarctului miocardic. tulburari de comportament .. 769 .vasodilatatia arteriala.In HTA maligna se intilnesc frecvent : a.Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt : a.c. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . oboseala. vasoconstrictia arteriala . b. c. complicatiile se datoreaza : a. 765. Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a. infarctului de mezenter .

in mijlocul regiunii presternale. embolie gazoasa masiva. 773 . c. c. b. 775. 772 . disparitia miozei . midriaza fixa. Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin: a. torace si abdomen imobile. .La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: a. b. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale. oprirea miscarilor respiratorii.In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice: a. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei. aparitia pulsului la vasele mari. mioza cu globi oculari mobili. absenta pulsului la artera carotida. 771 . c. dispnee zgomotoasa. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala.Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt: a. disparitia midriazei si recolorarea tegumentului. b.. de la o inaltime de 20-32 cm. b. b. . toracice si abdominale. intubatie oro-traheala. c.a. 774 . leziuni ireversibile in creier si in alte organe . lipsa curentului de aer la nas sau gura . c. cornee opaca si aparitia petelor cadaverice.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a. absenta miscarilor respiratorii normale. b. incetarea batailor inimii..

tulburari de rimt cardiac paroxistice. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: a. c. de transudat sanguinolent necoagulabil.c. preinfarctul miocardic. 781 . b. gaze sufocante toxice. expir greu.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. c. Edemul pulmonar acut este declansat de : a. de natura cardiogena. brusca. datorata ruperii capilarelor pulmonare. dispnee intensa. de natura lezionala. 776 . . se aspira secretiile si se curata orofaringele. provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar. respiratie polipneica zgomotoasa. b. c. insuficienta ventriculara stanga. 780 . hipertensiune arteriala. Edemul pulmonar acut este: a. 777. b. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : a. c. malformatii ale oaselor cutiei toracice. severa. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: a. zgomotos. cauze neurologice. c. b. b. 778 . de natura anafilactica. 779 .

b. anticoagulante. b. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a. corticoterapie. c. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. se aplica garouri la radacina a trei membre. ventilatie artificiala.b. c. 782 . 783. In tratamentul edemului pulmonar acut cu TA scazuta sunt contraindicate: a. oxigenoterapie. hipotensoare. sangerare 300-500 ml . oxigenoterapie pe sonda endotraheala. b. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: a. morfina. diureza osmotica. digitalice. c. morfina. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : a. b. 786. c. scoaterea pacientului din mediu nociv. 785. diuretice. 787. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este: . b. tonicardiace. c. c. 784. antibiotice. dopamina. dopamina.

gripa. infectii pulmonare. paraplegici. oxigenoterapie. copii mici. b. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a. c. c. 792 . c. Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a. intoxicatii cu CO. b. morfina. b. cardiogen.a. . de cauze toxice. aerosoli antispumanti. c. sangerare 300-500 ml. de cauze uremice. 788. Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. SIDA. dextran 70. intoxicatii organo-fosforice. 789. b. b. c. oxigenoterapie. 790 . comatosi. c. b. 791 . Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este: a. Clasificarea EPA lezional este: a. intoxicatii cu plumb.

EPA infectios. c. Oxigenoterapia in EPA este: a. 798. . combaterea varsaturilor . contraindicata. peste 1000ml urina/zi. b. perfuzii. c. c. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. EPA cardiogen. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. b. c. 794 . corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite: a. 795 . transfuzii. b. se administreaza numai dupa umidificare . b. deoarece creste presiunea in alveole. in functie de ionograma. alimentatie neadecvata.793 . La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: a. In insuficienta renala acuta diureza este : a. c. 796. EPA uremic. 797 . sub 400ml urina/zi. se practica pe respiratie asistata. sub 50ml urina/zi. b. b. de catre medic .

c. b.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in: a. c. scaderii reabsorbtiei tubulare . efectuarea bilantului hidric. aplicatii calde in regiunea lombara . 801 . 803 . diminuarea catabolismului proteic prin epurare extrarenala hemodializata si dializa peritoneala. 799. b. c. reducerii permeabilitatii glomerulare. aritmii. deficitul calitativ consta in: a. hematurie. 802.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta? a. glomerulonefrita. izostenurie.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale: . hipostenurie. b. c. in functie de examenul sumar de urina..In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. bradicardie. reducerii filtratului glomerular. Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: a. tahicardie. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere. b. 804 . c.c. calculoza ureterala bilaterala. b. 800 Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? a.

Insuficienta renala cronica este o boala provocata de : a. oligo-anuria. b. hiperlipidemie . hematuria. b. 809.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta? a. c. b. b..Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie . hiperlipoproteinemie. uree sangvina. c. diabetul . 806 . 808.. 805 . c. 807 Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ? a.. obstructia cailor urinare. calcemia. edemul pulmonar .a. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism. acidul uric. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic.Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte : a. glomerulonefrita cronica . b. c. hipolipidemie .. b. insuficienta cardiaca acuta . . c.

Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a. prezenta in urina. in exces. b. 811. b. c. necesitatea restrictiilor alimentare .c. prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea. exercitii fizice intense. c. b. b. contractii musculare. 810. a unor substante care pot cristaliza (acid uric. alterarea integritatii pielii . c. acid oxalic. diuretice in deshidratarea extracelulara . miros amoniacal al aerului expirat.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ? a. calciu).R. c. intoleranta digestiva . Educarea pacientilor se refera la : a. bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica .A... cefalee precoce. c. fosfati. .. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie.Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a. 812. stare generala profund alterata. staza urinara). b. se face cu : a. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare . stare generala alterata. toleranta digestiva. sustinute . insomnia . stari confuzionale . somnolenta. edemul cerebral. igiena riguroasa a tegumentelor ..Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. 813 . dispnee. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara . 814 .

la producerea unei recidive. 819 . 816 . c. numarul si marimea calculilor. boala de baza. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare. 817 . obstructia cailor urinare. infectia urinara. malformatia cailor urinare. hidronefroza. c.Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a. manifestarea acuta. b. b. 818 . b. c.Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a. anuria. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate..Litiaza renala se defineste ca fiind: a. b. aparitia infectiei.In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: a.Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a. c. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare. compozitia calculului. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. . numarul calculilor renali. b. c.815 . regimul alimentar.

aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere. principalele semne sunt : a. 822 . combaterea durerii. sunt : a. un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare. b.In colica renala examinarile de urgenta sunt : . paroxistic. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare . c.Colica renala este : a. c. c. b.In colica renala. la indicatia medicului . antiinflamatoare. durere. tenesme vezicale. durere. uneori febra moderata . anxietate. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 – 3000 ml/24 ore .820 . insotit de agitatie si iradieri uretero-vezico-genitale. un sindrom dureros acut. c. calmarea durerii. neliniste. analgezice antispastice. repaus la pat.In colica renala. durere.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de: a. poliurie. b. hipertensiune. 824.. aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara. varsaturi. 825 . c. Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala.. 823 . de obicei apiretic. meteorism . 821 . administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului .. repaus la pat. disurie. tratamentul de urgenta este: a. sonda uretro-vezicala. hematurie. b. ingerarea de lichide din abundenta. b.

c. c. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale. neurogen. hemoragic. toxic. c. examen complet de urina . cardiogen. anafilactic. 827 . infectios. facies palid. c. 830 . c. 829 . radiografie renala pe gol. faza imediat postagresiva. toxico. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor.. hipovolemic. b.. reactie organica post-agresiva decompensata. combaterea insuficientei cardiovasculare. septicemic. psihogen. hipertermia. bradipnee superficiala.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului: a. cardiogen.Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a. cardiogen. neurogen. .Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: a.septic. grava tulburare functionala a intregului organism. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. buze uscate si cianotice.Socul este definit ca: a.a. b. 826 . anafilactic. urografie . b. b. combaterea hipoxiei cerebrale. anafilactic. hipovolemic. b. b. 828.

. perioada in care nu se face tratament antisoc.Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece : a. . numai in unitati U. Pretratamentul socului se aplica: a. c. b. 833 .I. Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : a. c. inlaturarea factorului socogen. b. Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore. 834 . b. c.c. Terapia analgetica in soc : . scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva .P. la locul accidentului si pe timpul transportului . 832 . preparate de gelatina. evaluarea rapida a leziunilor.U si T. b. este necesara mentinerea unei cai venoase libere . Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore . imediat dupa agresiune. cand nu se manifesta semne de gravitate. 835 . in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu. combaterea durerii. 831 .Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a. c.

compensat. insomnie. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid. tahipnee. tub Kehr. seringa Guyon. b. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a. Socul septic este provocat indeosebi de : a. febra. 841 . c. inlatura frica si agitatia . tulburari metabolice. tahicardie. nu preintampina decompensarea socului. Neisserii. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. durere.Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este: . apasatoare de limba. b. c. pirozis. c. canula de aspiratie cu apasator perforat. fatigabilitate. 836 . c. b. 838 . 837..a. sedeaza bolnavul . b. stafilococi. antibioterapie. specule auriculare. chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. prabusirea tensiunii arteriale. 840. c. hipertermie. înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv.. frison.cianoza. Clostridium. 839 Condro-pericondrita se caracterizeaza prin: a. soc hiperdinamic. specule nazale. b. sunt: a. diapazon. trocar. oglinda frontala. acufene. b. hipotensiune arteriala. anxietate. enterococi . c.RL. stare generala alterata.Instrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. cefalee. vitaminoterapie. stilete. preexistenta altor leziuni . pense cudate. hipotermie. tegument uscat si cald.

. Stafilococul. b. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a. b.. disfagie. tulburari ale mirosului. leucocitoza ridicata. fotofobie. b. 842 . c.a. hipoacuzie. c. Escherichia Colli. c. c. tromboflebite ale sinusurilor cavernos. Escherichia colli. paralizia nervului facial. vertije.Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a. epistaxis. sindrom Meniere.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a. 843 . Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt: a. stafilococul. 846 . 844 . meningite. tumefactie la nivelul sinusurilor. odinofagie. disfonie. Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca: a. osteomielita temporala/occipitala. angina Ludwig. b. septicemie. durerea. 845 . frison. b. streptococul. antromastoidectomie. Haemophilus influentzae.. b. dispnee. febra. torticolis. disfagie. paralizii ale nervului facial. c.. c. 847 . Proteus. labirintita. tratament medicamentos. osteoperiostite.Tratamentul osteoflegmonului consta în : a. b. timpanotomie. abcese extradurale. pneumococul.

b.. hipotensiune.Analizele hematologice cuprind determinarea : a. senzatie de corp strain. b. respiratie dificila. usturime locala. frisoane.. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente. scaderea acuitatii vizuale. vitezei de sedimentare a hematiilor. 851 . c. neregular. de corp strain in ochi. c. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului. poliglobulie esentiala.O infectie oculara se poate recunoaste prin: a.c. . neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant. . b. c. numarului de hematii . b. debut brusc. puls filiform. c. soc septic si alergic. durerea. eritemul conjunctival sau periocular. 852 . 848 . agentilor patogeni prezenti in sange.. c.Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a. ulceratie corneana cu aspect dendritic.Conjunctivita acuta se manifesta prin: a. b. 850. administrarea locala si generala de antibiotice. administrarea de miotice. antiinflamatorii. 849 . senzatie de arsura si usturime. b. lacrimare intensa.Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. febra de tip inflamator-supurativ.Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a. inflamatia glandei Meibomius. 853 .

b. dinamica colica. b. b. c. diverticuli colici. soc cu hipovolemie si hipotensiune. diabet insipid. 859. apa. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in: a. Ecografia abdominala are ca scop: a. disfunctie ventilatorie obstructive. c. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2. aport mare de lichide: bere. c. polipoza colica. urmarirea in timp a unor aspecte patologice. diabet insipid.c. c. boala Crohn. . hipertiroidism.. b.Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: a. intoleranta la iod. insuficienta renala acuta . c. fibroza pulmonara. 854. soc hemoragic si traumatic. 855. 857. cancer de colon.5 mg%.Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a. chist hidatic hepatic. 856. arteriografia). scleroze pulmonare.. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: a. b... diabet zaharat.Irigografia poate evidentia: a. inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia. 858. astm.

cancer tiroidian. 862 . b. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. 861. 864. 863. bolnavii cancerosi in stadiul I. c. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a. 860 . . urea depaseste 70 mg%. interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale.b. transfuzie de sange total. b. Dintre afectiunile de mai jos. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale. c. palpabile. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. densitatea urinei este sub 1015. b. existenta hidronefrozei. pot duce la denutritie. tumorilor renale. c. chist tiroidian. necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia: a. bolnavul are TBC renal. stenoza pilorica. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. c. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. fistule digestive. stricturilor ureterale. c. c. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la: a. prezenta de tumori si calculi vezicali. b. adenom toxic tiroidian.Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator. se procedeaza la: a. b.

mobilizare imediata . edemele si H. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ. 869. 866. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. uscarea completa a secretiilor. c. oprirea sau rarirea tusei. hipoproteinemia.bazic.A secundara. . se va urmari: a. c. primele 3 zile. primele 24 ore. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt.T. b.865. b. 867. 870 . durata. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: a. primele 2 ore. c. b. c. anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp.Pentru calmarea durerii se recurge la: a. b. c. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: a.intensitate.tipul de operatie. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore. hipotensiunea arteriala. 868. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido. b. ambele se produc prin pierdere de sange.

antibioterapie.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. desfiintarea fundurilor de sac. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat. b. 872 . aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent de tipul operatiei. b.Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in : a. reechilibrare hidroelectrolitica. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile picioare. aspiratie gastrica. 871 . aspiratia secretiilor. pansament. . tuse comandata. b. 875 . punga cu gheata pe abdomen.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este: a. aerosoli. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg. c. suprimarea durerii. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure. 873. drenaj. b. asezarea lui in pozitii de menajare a partilor dureroase. 874 .Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in: a. c. evacuarea puroiului. linistirea bolnavului. gimnastica respiratorie.b. c.Tratamentul general in evisceratii consta in : a. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta. c. sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei. c. mobilizarea precoce a bolnavului. spalarea cu apa oxigenata. b. c.

infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. 880 . aplicarea de pipa orofaringiana.876 . evitarea operatiilor de lunga durata. 877. 881 . c. aspiratie gastrica.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si: a. 878. b.Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a. b. Tratarea sughitului se face prin: a.Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a. somnolenta. b. interzicerea consumului de alcool. c. diabetici.Postoperator. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%CO2 si 95%O2 cite 5 minute pe ora. c. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. administrare de sedative centrale. starea confuzionala are ca manifestari: a. b. hipertermie. 879 . monitorizare E. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani. c. c. obezi. stimularea expectoratiei. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu cardiopatie ischemica. .G. b. administrare de mialgin si algocalmin. hipertensivi.Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a.C. agitatie.

Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: a. aseptizarea plagii. c. . caracterul durerii. c. . c. se va aplica pe tub un ac de siguranta. starea nutritionala a pacientului. stadiul de inflamare. masarea zonelor reflexogene.Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a.b. 886. b. rezectia gastrica. 885. suprimarea durerii. scurtarea tubului. b.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii: a. amputatia de mamela. introducerea tubului de gaze. localizarea plagii. mobilizare. monitorizarea functiilor vitale. 884 .La efectuarea pansamentului unei plagi. b. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei. 883.. b. operatii ce se executa in cavitatea toracica. c.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: a. b. c. se fixeaza cu leucoplast. asistenta trebuie sa cunoasca: a. 882 .

apendicita cronica. afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt: a. administrare de ulei de ricin 15 – 20 grame in 2 prize zilnic. evacuarea revarsatelor pleurale c. infarctul intestinal si torsiunile de organe. b. c. b. Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratorie acuta se determina prin . garoul se strange pana cand: a. peristaltica va fi stimulata prin: a. intinse. evacuarea revarsatelor peritonale 892 . spalatura gastrica b. c. circulatia venoasa se opreste complet. b. din prima zi dupa operatie. 891 . necrotice.Dupa operatia pe colon. 890 . clisma zilnic. infectate. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic. pancreatita acuta necrotica. c. c. pulsul radial ramane perceptibil. Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a. 889 . stimulare medicamentoasa 887 .c. Utilizate ca mijloace terapeutice ajutatoare in insuficienta respiratorie acuta avem: a. pulsul nu se mai simte. b. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiei chirurgicale 888 Pentru puctionarea unei vene.

Bacilul tuberculos este rezistent la a. uscaciune c. acid fenic 5% 897. caldura si fierbere c. uscaciune si frig 895 .Bacilul tuberculos este sensibil la a. clor c.Pentru dezinfectarea produselor patologice – ce contin bacil Koch se foloseste a. ultraviolete b.a. formol 5% b.. c. frig 896 . radiografie toracica laringoscopie branboscopie 893 . b. stenoza aortica b. Bronsita cronica realizeaza tabloul de BPOC impreuna cu: a.Leziunile din tuberculoza sunt . emfizem pulmonar 894 . astm bronsic c. ultraviolete si lumina solara b.

scoamoase 898 . imaginile radiologice se modifica 901 . reactii locale si focale b.Riscul de a contacta tuberculoza este mai crescut la a. reactii generale c. maturitate b. intre 0 si 3 ani c. leziunile radiologice sunt stabilizate b.Alergia la tuberculina se manifesta prin a. la pubertate . exudative b.Profilaxia in tuberculoza are ca obiective a. adolescenta 900 . productive c. reactii unilaterale 899 . Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand: a. intarirea rezistentei specifice . leziunile radiologice sunt stabile b. Avem tuberculoza stabilizata cand a. sputele contin bacil Koch 902. bacilul Koch se gaseste in expectoratie c. sputele nu contine bacilul Koch c.a.

bolnavilor c. virajul la tuberculina b. intregii populatii 904 . leucopenie c. icter b.Elementele diagnosticului de tuberculoza sunt a. aspectul radiologic si depistarea agentului causal . personalului medical b. reactii alergice . lupta in focar 903 Educatia sanitara se adreseaza a. aspectul facial c.Complicatiile tuberculozei pulmonare sunt a.b. reactie Steven –Johnson 906 .Regimul alimentar in tuberculoza trebuie sa fie a. tulburari digestive . bogat in grasimi c. ocluzia intestinala b. un aport de 3500-4000 calorii 905. pneumotoraxul spontan 907 . intradermoreactia c. Care sunt reactiile adverse la rifampicina: a. pleurezia purulenta c. bogat in proteine si vitamine b.

Criza de astm bronsic se poate termina: a. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. in scop profilactic urmatoarele medicamente: a. de tip inspirator. 912 . este cu tahipnee . bradipneica.Criza din astmul bronsic. Cele mai obisnuite alergene. criza apare . albicioasa ( perlata). este precedata intotdeauna de crize astmatice. c. b. Bronsita astmatiforma. b. alergene alimentare sau medicamentoase.908 . 911. 914 . b.Dispneea din astmul bronsic are urmatoarele caracteristici a este paroxistica. c.Leyden si spirale Curschman. Sputa din astmul bronsic are urmatoarele caractere: a. rozacee si in cantitate mare. miofilin . de obicei in a doua jumatate a noptii. b.In astmul bronsic sint folosite. a. nu este niciodata precedata de stranut. 913. c. in citeva minute sau ore. 910 . este fluida. care determina criza de astm bronsic sint urmatoarele : a. 909 . complicatie a astmului bronsic. praf de camera. prurit al pleoapelor si cefalee. are una din urmatoarele caracteristici: a. cu expiratie prelungita si suieratoare. b. spontan sau sub influenta tratamentului. b. in peste 24 de ore. la debut crizele sint tipice cu inceput si sfirsit brusc. are urmatoarele caractere: a. hemisuccinat de hidrocortizon. c. este urmarea infectarii astmului bronsic. c. cu intervale libere. este viscoasa. cristale Charcot. lacrimare. polen. bogata in eozinofile.

ketotifen. Cele mai importante cauze. 915. 916. cromoglicat disodic.b. combaterea tusei. c. 917. . c. corticoterapia: a. aer viciat prin scaderea oxigenului sau exces de bioxid de carbon. procese pulmonare si pleurale.In insuficienta respiratorie cronica . b. trebuie rezervata formelor grave. b. b. 921. apar urmatoarele simptome: a. alcaloza respiratorie. nistagmus lateral. variabil. coma. este o urgenta medicala majora. b. hipotensiune arteriala. posibile in insuficienta respiratorie cronica. nu prezinta riscuri.. hemiplegie. c. b. c. c.In tratamentul astmului bronsic. Modificarile patologice caracteristice. procese laringotraheobronsice. pot aparea: a. respiratie Cheyne. crize convulsive. dispnee intensa. 918. care determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. interventia de reanimare respiratorie este uneori salvatoare numai in primele minute. Tratamentul insuficientei respiratorii cronice vizeaza urmatoarele: a.Stockes. c. treptat. b. 919. combaterea infectiei bronsice cu antibiotice. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. fluidifierea si aspirarea secretiilor bronsice. este tratamentul cel mai eficace. insuficientei respiratorii cronice. c. sint urmatoarele : a. administrata pe cale orala. b. Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin urmatoarele: a. brusc. 920.Accidentele nervoase .

aflati in insuficienta respiratorie cronica . bronhodilatatoare si expectorante. 926 In puseul acut din insuficienta respiratorie acuta se administreaza .morfina si opiacee. antibiotice cu spectru larg. c. b. oxigenul nu trebuie umidificat prin aerosoli cu apa sau solutie cloruro. starea de rau astmatic. consum excesiv de alcool si fumatul. presupune administrarea urmatoarelor medicamente: a. 924 .sodica izotonica. Procesele pulmonare si pleurale ce pot determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. 927 .Tratamentul medicamentos al insuficientei respiratorii acute . b. c. c. se poate administra prin sonda nazala si corturi de oxigen. are urmatoarele caracteristici: a. Insuficienta respiratorie acuta poate aparea in urmatoarele situatii: a. c. c. corticoterapie. la bolnavii cu afectiuni bronhopulmonare cronice obstructive. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. Oxigenoterapia. coriticoizi si antibiotice. in cazul accidentelor obstructive ale cailor respiratorii superioare. b. b. bronhodilatatoare. ca tratament al insuficientei respiratorii acute. secretolitice. exista adeseori o discreta infectie rinofaringiana.c. b. consta in administrarea de oxigen in concentratii mai mari decit cea atmosferica. urmatoarele medicamente: a. 922 . 923. opiacee si barbiturice. embolii pulmonare grave. c. pneumotorax sufocant. pleurezii masive bilaterale. cresterea oxigenului si scaderea bioxidului de carbon in singele arterial. in zilele premergatoare. b. frison . . nevralgia intercostala.febra( pina la 40 de grade) junghi toracic. 925.Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a.

929 . b.Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii : a. 931 In tuberculoza secundara. mai tirziu discreta. congestionata mai intens pe partea sanatoasa. c. exista inapetenta si sete vie. c. b. fata devine vultuoasa. c.928 . 934 . la inceput ridicata. tusea este chinuitoare si uscata la inceput. tusea are urmatoarele caracteristici: a. nu se insoteste niciodata de varsaturi. la inceput discreta. b. hipertiroidismul. c.In pneumonia pneumococica: a. In tuberculoza secundara. vesperala. nu poate provoca moartea bolnavului. constitue simptomul fundamental. buze usor cianotice si vezicule de herpes in jurul buzelor c. b. mai tirziu ridicata depasind 39 de grade. la inceput este uscata si apare in accese. 933. 920 Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. hiperfibrinemie. vesperala. hipofibrinemie. In tuberculoza secundara. este un simptom frecvent. b. febra din perioada de stare are urmatoarele caracteristici: a. apoi cu expectoratie rosie.Perioada de stare din pneumonia pneumococica se caracterizeaza prin : a. bolnavul prezinta poliurie. 932. mijlocie sau fulgeratoare. ruginie. b. . b. este destul de bine suportata de bolnav. leucocitoza cu polinucleoza. c. hemoptizia are urmatoarele caracteristici: a. poate fi minimala. stresurile emotionale. temperatura se mentine “ in platou”.

dieta hiperlipidica. este variabila. crize paroxistice. c. c. b. 935.Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele : a.Durata crizelor din angina pectorala nu este de : a.Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele : a. sunt cu sediu epigastric. este insotita uneori de anxietate. b. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana. se manifesta prin crize dureroase. cu sediu retrosternal. b.Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : . 938. apar la efort sau emotii. cu sediu retrosternal. asocierea mai multor factori de risc. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor. care apar la efort sau emotii. c.Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici : a. paroxistice.c. citeva minute.Angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. b. crizele dureaza citeva ore. b. 941 . sunt paroxistice. 940. c. b. 937. c. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice. de la jena sau disconfort. la durere atroce. citeva ore.Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici: a. 936 . sediul durerii este epigastric. mareste riscul de aparitie al bolii. c. 1-2 zile. 939. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani.

paloare. 944.Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. lipsa de aer.Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente : a. c. c. palpitatii. . este insotita uneori de anxietate. . b. b.Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele : a. oxigenoterapie. b. c. c. poliurie. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele : a. c. b. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele : a. nu poate fi variabila. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme. persoane fara antecedente coronariene. 948.Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin: a.a. nitroglicerina. b. b. lipotimie. tuse seaca. 943 . c. in regiunea cervicala posterioara. in regiunea cervicala anterioara si mandibula. este aratat de bolnav cu degetul. administrarea de nitroglicerina sublingual. c. tratament anticoagulant. in ambele membre superioare. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare. transpiratii. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene.somnolenta. este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala: 942 . 945 . b. b. nitrit de amil. evitarea circumstantelor declansatoare. administrarea de miofilin. are caracter constrictiv. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane : a. regurgitatii. 947 . 946.

scaderea glicemiei. cresterea enzimelor in primele ore de la debut. 953. cresterea fibrinogenului.Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente: a. c. c.In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade : a. accelerarea VSH si hiperleucocitoza.Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele : a.Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala. b. prin repaus si administrare de nitriti .zbucium. . perioada de cruditate si de coctiune. c.c. semne de insuficienta respiratorie acuta. de obicei dimineata. se insoteste de o stare de anxietate. cardiopatii ischemice.Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici : a. mai rar. senzatie de moarte iminenta. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale. nitroglicerina.In perioada de debut a infarctului miocardic.Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici : a. uneori chiar zile. la trezire. 955 . agitatie . are caracter pulsatil. este localizata occipital. c. 950. b. semne de insuficienta cardiaca globala. b. in cazul unor dureri severe. 949. perioada de stare si de convalescenta. prodromala. c. morfina. b. . de debut. dureaza mai multe ore. tulburari de memorie si concentrare. c. b. se calmeaza. b. 952. c. pot apare urmatoarele semne : a. somnolenta. apare de obicei nocturn. 954 . mialgin. . 951 . cefalee occipitala. semne de insuficienta ventriculara stinga. sint urmatoarele : a. b.

insuficienta mitrala. b. 957 . c. midriaza cu globi oculari imobili. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici : a. b. absenta batailor inimii. Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele : a. . b. incetarea functiilor cerebrale. procese inflamatorii si metabolice .Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici : a. tahicardie. dispnee intensa. 959 . hipertiroidia. b. bradicardie. se datoreaza stazei pulmonare. bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome : a. stopul respirator.Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele : a. b. 963. stopul cardiac. .956. au caracter coronarian. c. care afecteaza de la inceput miocardul. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul. cianoza. apar la eforturi fizice mici. lipotimie. bradicardie accentuata.la baze cu extindere spre virfuri. c. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa. 961. rapide si superficiale. c. c. c. uneori tuse umeda. c. 962. anxietate intensa. b.Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele : a. spute hemoptoice. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu : a. ritm de galop. b. 960 .Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice : a. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca. cu respiratii bruste. constrictive. la nivelul plaminilor raluri crepitante . sint violente. apare in repaus sau ziua. cardiopatia ischemica. b. 958 Clinic.

La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prin urmatoarele : a. controlul respiratiei. cauze infectioase.Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele : a. leziuni grave ale peretelui toracic. b. 966. 967. . b. caderea limbii . Reanimarea respiratorie : a. se poate practica fara masaj cardiac. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii: a. Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze: a. decolorarea tegumentelor. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar. femurala). 968. pierderea cunostintei. obstructia cailor respiratorii. daca acesta este culcat pe spate. varsaturi). prin urmatoarele: a. fracturi de coloana. caderea limbii. b. controlul tensiunii arteriale. 970 . aparitia pulsului la vasele mari ( carotida . cu fracturi costale. 969.c. se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac. tulburari de ritm paroxistice. daca acesta este in decubit ventral.In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea cardiaca. c. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina. b. b. c. c. secretii. cauze toxice. 964. unele leziuni ale peretelui toracic. b. 965 . c. trebuie efectuata intr-un interval de 12. prezenta corpilor straini( singe.15 minute pentru a avea succes.. c. b. embolie grasoasa. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele: a. c. c. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii.

infarct miocardic acut. la inecati. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional in urmatoarele situatii: a. b. singerarea. edemul pulmonar acut. cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele : a. diureticele. b. c. 976. c. c.Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. la uremici. astm cardiac.971. c. accident vascular cerebral. hipertensiune arteriala. in intoxicatii. oxigenoterapia. .. b. morfina. 974 In edemul pulmonar acut cardiogen. in urmatoarele situatii : a. 975. 973. emisiunea de singe( venesectie). Cauzele de origine extrapulmonara ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen.12 l/ minut. c. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala. venesectia este contraindicata. astm bronsic. infarct miocardic acut. c. 10. b. b. oxigenoterapie masiva. morfina se administreaza in urmatoarele situatii : a. sint contraindicate urmatoarele : a. insuficienta ventriculara stinga.In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare. b. 972. BPOC: 977.

. meningite. c. b. . se manifesta la cel putin 6 luni de la debutul hepatitei virale. este insotita de tiraj si cornaj. meningoencefalite. o senzatie de presiune. produsa de obstacole in caile aeriene superioare. 984 . crize de astm bronsic. plagi pleuro. consum exagerat de etanol. o senzatie de constrictie sau de “gheara”. 983 Hepatita cronica : a.pulmonare. c. c. embolie pulmonara. 979. b. BPOC. este de tip bradipnee inspiratorie. Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate apare in urmatoarele situatii : a. 980. o senzatie de intepatura. c. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta . b. este de tip polipnee inspiratorie. c. b. 978 Cauzele de origine bronhopulmonara ale insuficientei pulmonare acute sint urmatoarele a. b. 75 % din bolnavii cu hepatita cronica prezinta in antecedente hepatita virala. embolia pulmonara. volet costal. intoxicatiile cu barbiturice. nu are o evolutie spre ciroza hepatica. Durerea din infarctul miocardic acut poate avea urmatoarele caractere : a. are urmatoarele caracteristici : a. c. opiacee. 981. cordul pulmonar acut.b. BPOC. b. c. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. embolie pulmonara. toxiinfectii alimentare. b.Factorii etiologici ai hepatitei cronice sint urmatorii: a. 982.

Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. c. rickettsioze. 987. virale. leptospire. b. hipertiroidie. cauze nutritionale. anaerobi.c. Cauzele dismetabolice care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. frigul si umiditatea. 990.Etiologia virala a hepatitei cronice nu este sigura la : a. paraziti. 75 % din cazuri. 988. mecanice. c. b. 989. 985. salmonele. klebsiella. .Cauzele hepatitei cronice pot fi urmatoarele: a. Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. b. c.Cauzele hepatitei cronice sint urmatoarele: a. . traumatismele. c. b. c. colibacili. b. 50 % din cazuri. 986. medicamentoase. 25% din cazuri.

diabet. c. Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici : a. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. este uneori dureroasa la efort. apar adesea precoce. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. sindrom de hepatocitoliza. icterul este simptomul esential. 993. examenele biologice si histologice nu transeaza diagnosticul. apar in puseuri.b. 992. b. obezitate. b. sindromul hepatopriv. in 75 % din cazuri hepatita cronica urmeaza unei hepatite acute virale evidenta clinic. Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. 991. c. b. 995. sindromul de fibrinoliza. care coincid cu exacerbarea icterului. b. 994. sindrom excretobiliar. c. c. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. b. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei. c. este obisnuita ( 80 % ). . sindrom fibrinolitic. apar adesea tardiv. c. sindromul de activare mezenchimala.

Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice. b. simptomul esential este hepatalgia: 999 .Astenia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. Tulburarile digestive ce pot apare in hepatita cronica sint urmatoarele : a. c. este un simptom esential. acnee. b. tiroidita. amenoree. b. hirsutism. in 75 % din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente.Febra din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. apare de regula la femeia tinara. b. b. este inconstanta. este moderata. 1001.. c.. b.Hepatita cronica cind apre la femei tinere se insoteste de urmatoarele : a. este de obicei bine pastrata. tulburari dispeptice biliare. nu se asociaza cu alte boli autoimune frecvente. 1000. 997.. c. 998. c. c. Amenoreea din hepatita cronica are urmatoarel caracteristici : a.996. . colon iritabil. contrasteaza cu starea generala. tulburari pancreatice. este inalta.

apetit crescut. b. oboseala. antigenul Australia este prezent in 10 % din cazuri . boala nu evolueaza catre ciroza hepatica. ameliorarea sa urmeaza evolutiei leziunilor hepatice. anorexie persistenta. b. 1005. 1003. 1006. afecteaza ambele sexe. 1002. c. angioamele stelare reprezinta un semn de agravare. febra si manifestarile extrahepatice sint frecvente. Examenele biologice din hepatita cronica agresiva indica urmatoarele : a. Hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. astenie . icterul nu apare cu ocazia puseurilor de agravare. c. 50 % din bolnavi au o stare generala buna. . .Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. VSH este moderat crescut. 1004. Simptomatologia din hepatita cronica agresiva are urmatoarele carcateristici : a. splenomegalia. Simptomatologia din hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. b. scaune neregulate. c. tabloul clinic este in functie de activitatea procesului partologic. 1007. uneori evolutia este simptomatica timp indelungat. urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute. c.In hepatita cronica agresiva sint prezente urmatoarele simptome : a.c. b. c. b. tabloul clinic este functie de activitatea procesului patologic.

nu evolueaza in puseuri. semnele clinice sint mai discrete. se insoteste de tulburari endocrine. 1008.Hipopotasemia ca efect secundar al tratamentului cu diuretice din cadrul insuficientei cardiace cronice nu se previne cu : a. b. c. Hepatita cronica este o leziune sistematizata caracterizata prin: a. clorura de calciu . 1013.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. este mai frecventa la barbati. c. dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv. apare in principal la femeia tinara. c. timolul este scazut. are tabloul foarte bogat . cind apare la femeile tinere. c.infiltrare predominant portala. 1009. b. clorura de potasiu . electroforeza arata hiposerinemie. b. este mai frecventa la barbati. . nu apare in principal la femeia tinara.. iar biologic foarte alterat.Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ are urmatoarele catacteristici: a. poate lua o alura colestatica. b. Icterul din hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a.. 1010. dezvoltarea anormala a tesutului epitelial. este simptomul esential. cu celule mononucleare. 1012. b. c. urmeza obisnuit unei hepatite acute virale. 1011. tabloul clinic al bolii nu este functie de activitatea procesului patologic. c. limfocite si predominant plasmocite.b. Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv are urmatoarele caracteristici a. b.

400 mg subcutanat. hepatalgie resimtita ca o durere surda in hipocondru drept sau epigastru. c. b. clorura de natriu . sedative. 16-18 respiratii / minut. 1020.. c. prezenta curentului de aer la nas sau la gura.Insuficienta cardiaca dreapta este un sindrom clinic care nu este provocat de : . 1016. 1014 Pentru combaterea anxietatii in tratamentul infarctului miocardic acut nu se administreaza: a. 14-16 respiratii / minut. b. respiratia artificiala nu se realizeaza intr-un ritm de : a. junghi toracic submamelonar sau posterior. c. b. edemul pulmonar acut.In tratamentul astmului bronsic. in conduita de urgenta. c. in doza de 250. hemisuccinatul de hidrocortizon nu se administreaza : a. absenta miscarilor respiratorii normale. BPOC. b. Pentru a evita greselile fatale. c. asistenta medicala trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de urmatoarele afectiuni : a. dispnee variabila ca intensitate. antidepresive. b. b. astmul cardiac. dispnee zgomotoasa. 1017. In cadrul resuscitarii cardiorespiratorii.20 respiratii / minut. in doza de 400-500 mg intravenos. 1018 Semnele obstruarii cailor aeriene sint urmatoarele : a.Principalele simptome functionale ale insuficientei cardiace cronice drepte sint urmatoarele : a.c. c. 18. 1019. in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin. 1015. sedative concomitent cu antidepresive.

1022. refuza internarea bolnavilor contagiosi. nu prezinta importanta în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina. 1023. c. uneori este singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni.Diseminarea de la nivelul plaminului a bacilului Koch se poate face prin urmatoarele cai: a. Obiectivele permanente în prevenirea infectiilor nosocomiale sunt: a. obstructia brusca a inimii drepte. 1021. cel mai important mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. clatirea cu apa. c. c. b. b. alegerea procedurilor de investigatie si tratament cu risc minim de infectie. masuri de igiena spitaliceasca c. aeriana.bronhogena. c. b. 1025 In cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutana. taietura) ce atitudine luati? a. respecta si raspunde de aplicarea regulilor de igiena si regulilor de tehnica aseptica. c. stimularea sîngerarii locale.Atributiile asistentului medical în prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale sunt: a. b. dilatarea si insuficienta brusca a inimii drepte. pregatirea materialelor pentru sterilizare si respectarea conditiilor de pastrare si utilizare lor. b. spalarea cu apa si sapun sau detergent.a. utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune. Ce importanta are spalarea mîinilor în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina: a. aplicarea de antiseptice. necroza ischemica a unei portiuni de miocard. dezinfectante. întepatura. limfatica si hematogena. . 1024. b.

. paralizii 1030. nefrita.Mozes C.Mihailescu M . hemoragie digestiva c. . anul 1995. interesarea epidermului si partial a dermului b. Medicala. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c.C. endocrinologice. Bucuresti 1999.Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. c.F.. Borundel . Cison Anul 2001 . escare. b.Care sunt conditiile unui bun bandaj? a. urmata de confuzii. Incidenta infectiilor nosocomiale este crescuta în serviciile: a.Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura All Bucuresti. soc hipovolemic b. anul 1999 . înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul BIBLIOGRAFIE = ASISTENT MEDICAL GENERALIST = . 1027. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. 1028. infectie. bronhopneumonie. Chiru si L. b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 1029. G. c.Ed.. afectiuni reumatice. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b..Chirurgie pentru cadre medii .Editura medicala.Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. Moraru -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos .Administrarea hormonilor corticosuprarenali este indicata in: a. nou-nascuti. afectiuni alergice.Tehnica ingrijirii bolnavului (editia a VI a) Ed. osteoporoza. Chiru. terapie intensiva. Bucuresti. pierderi de cunostinta.1026.

- Titirca L. - Urgente medico-chirugicale - Sinteze - Editura Medicala, Bucuresti 2001 - Titirca L. - Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Ed. Viata Medicala Romaneasca 2003; - C. Bocarnea - Boli infectioase si epidemiologie - Manual pentru scolile postliceale sanitare Editura Infoteam 1995 - Ord. Ministrului Sanatatii si Familiei nr. 984/1994 - Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical - 2003 - Legea nr. 307/2004 – privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 578/30.06.2004. 1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35.

a c c b c c b b a b c b a c b a b b C A B C A C C B A A B C B B B A B

36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81.

A C A C B B B A B B B B A B B B C A A B A C C C A B A C B B C A B B C C A A B B B B B B A C

82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127.

A B A A A A B B A C B C B C A B B C C A B A A A A B A A B A A A A A B A A A B A B A B B A A

128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 154. 155. 156. 157. 158. 159. 160. 161. 162. 163. 164. 165. 166. 167. 168. 169. 170. 171. 172. 173.

B A B B B C B B B A C B A a a a b c b b a b c a b c c c b a c a a b c a b c a c a b b a a b

203. 194. 202. 176. 214. 212. 195. 213. 205. 196. 191. 208. 200. 189. 193. 210. 197. 179. 187. 217. 206. 186. 183. 199. 211. 180. 215. 201. 192. 216. 175. 190. 207. 181. 178. 177. 204. 188. 184. 209. 182. 218. c b c a c b c b b b a c a a b a b c a a c c a c a b a b a b a c a a b a a b a b b b b b a b . 185. 198. 219.174.

253. 258. 242. 225. 241. 262. 226. 255. c c b c c a b b c b a a a a a a b b a b c a a a a b b b b a c b c a b b b b a a a a c a a c .220. 256. 237. 259. 251. 229. 254. 261. 245. 233. 260. 222. 240. 252. 249. 250. 224. 248. 223. 246. 221. 244. 239. 230. 234. 227. 247. 228. 238. 236. 263. 232. 264. 235. 257. 231. 265. 243.

275. 276. 284. 289. 294. 305. 271. 299. 278. 286. 282. 300. 309. 291. 295. 273. 311. 277. 302. 272. 307. 288. 306. 269. 303. 310. 304.266. 281. a c a c a c a c c c a a b c c c c a b a c a c b a b a c a a a a a a a b c c a a a a b a b a . 287. 283. 308. 301. 290. 267. 279. 270. 274. 285. 268. 296. 293. 292. 280. 298. 297.

323. 324. 318. 319. 341. 326. 342. 339.312. 321. 356. 315. 345. 329. 320. 328. 325. 349. 351. 332. 343. 346. 316. b b a a a a b c a b c a a a a b b a b b a c b c b a a a a a b a c a c a c b a a a a b a c b . 333. 331. 330. 353. 322. 352. 314. 317. 347. 313. 357. 337. 335. 334. 348. 338. 355. 350. 354. 340. 327. 344. 336.

370.358. 363. a a a a b a c a c a b a b a a b b b b b b a b b b b b a a b c c c b c a b c b b a a c c a c . 369. 360. 382. 381. 391. 379. 387. 403. 365. 393. 375. 389. 364. 400. 374. 396. 399. 371. 362. 368. 367. 394. 378. 373. 388. 359. 376. 402. 397. 390. 398. 366. 392. 377. 401. 395. 386. 385. 384. 383. 372. 361. 380.

413. 428.404. 407. 445. 443. 433. 438. 446. 437. 439. 435. 410. 414. 411. 444. 448. 415. 422. 423. 442. 409. 436. 420. 431. 425. 406. 440. 447. 432. 416. 429. 427. 417. 412. 418. 449. 421. 405. 434. 419. 430. 424. b a b a c c b c b b b c c c a a a b b a a a c b c b c a a a a a b b c c a c a c a c c a a b . 441. 408. 426.

b 468. 460. a. b 464. c 463. a. a. b. 459. a. a. b 470. 451. c 474. c 469. 453. c 473. a. c . 457. c 475. c 462.450. 452. a. a a c b b c c a a b c 461. c 465. b 477. a. a. 458. b 471. a. 456. b. a. a. b. c 476. 455. 454. c 466. a. b. b 472. c 467.

a. a. c . c 489. a. b 480.b. c 496. b 481.b. b 499 a. a. b 482. b 497. b. a. b. a.a. a. c 488. a. a. b 485. b 494a. a. b 495. b 492. b 491. a. c 487. a. b 479. a. c 484. c 486. c 493a. b. c 483.478. c 490. c 498. b 500 b.

b 523 a.a. a. b 504. a. a. a. a. c 505.b 522. a. a. a.a.501 a.b 519. c 503. b 515.a. a.a. a. b 509.a. c 502. b 512. c 511. a. a. b 508. c 513.b . c 506.b 521.a.a.c 518. b 514. b 517.a. b 507. b 510. b 516.c 520. a.

b.c 537 b. a.c 525.c 539.c 532 b.a.c 528.c 545.c 527. a.b 534. b. a.c 544 b. b.524.c .c 536 a. a. a.c 541 a. a.c 540 b.c 530.c 535.c 538.c 542.c 526. a.b 543 b.c 546.b 531 a.c 529 a. a. b.c 533 a.

c 559.c 568.c .b 551 a.c 550.b 563 a.b 552.b 554.c 561. a. a.b 564.c 566. a. a.c 567.b 549 b.c 555.b 558 b.547 b.a. a. b.b 569 a.b 556.a. a. a.a.a.b 565a.a. b 562.c 560 b.c 557 a. b.c 548.b 553.

b.c 580.b.b 577.b 573.ab 592a.b 576 a.b 578.b 588.c 585. a.a.c 575.b.b 574.a.b 583.570.. a.c 591.a.c 582.a.b 571.b 581.. a.c 584.a.a.b 589.b 579.b.b.a.b 572.a.b 590. a.a.b 586.b 587.b .a.a..

c 597. a.b . b 613.b 607 a . a. a.a.b 599.b 600.a.a.b 606. a.b 609.593.b 595. a.b 612.a.b 610.c 603.b 611 a.b 608.b 604 a.a.a. a.b 602. a.c 598. b.c 596..b 601.a..b 614.a.b 605.b 594. a.b 615.a.a.a.

a.c.b 636 a. c. 631. 629 b. b .b . a. a. a. c. 622. 624.b 619. 623.b 620 a.b.a. c. 618.a. c.a. b .a. a. 632. 630 b. a.c 638 a. 625 a.b . 633 a .b .b 621 a.616 a.b 635. b.c 634 a. 626 a.b 637a. 628.b. 627.b 617 a.b.

a.a.a.b..b 653.a.a.c 649.b.a.c 655.a.b 659 b.a.c .c 648 a.b 642 a.c 661.b 643 a.b 640.a.c 658.b 646 a.c 641 a.a.a.b 645.b 654.b 650.b 647a.b 652 a.639.c 651 a.b 644.c 656. a.c 657.c 660.

b 665.b 666 a.b 664.a.b 675 a. b.a.b 672.a. b 671 .b 663 a.b 667.b 678 a b 679.b 680.a.b 674 a.b 676.a.b 669ab 670 a. a.b 682. a.c 673 .a.a..b 668.b 684.b .a.b 683.662.b 681.b 677 a.a.a.a.

a.b 686 . a.a.b 703.b 702a.a.c 695.a.c 705 b.b 694.c.c 688.c 693.b 707 a.b 704a. c 697. a.c .c 696.a.a.a.a.a. b.b 698. a. a.b 701. 699.b 687 a.c 689 b.685.a.c 690.c 692 .b 691 b.c 700 a.c 706.

b 719.b 723.c 716 b.c 720.b.b 725.b 729 a.a.c 727 a.b 712 a. a...c 717 b.c 713 a.c 711.c 721 a.708 a.b.a.c 724 .b 722.a.a. a.c 715.b 726.a.c 718 a. a.a.c 714.b 730.b .a.c 728.b 709 b.c 710.a.

a.a.c 752 ...c 742.b 747 .b 744.a..a.731.c 745.c .b. a.c 737 a.c 748.b 740a. a.a.b 736.b 735.b.a.a.c 738.b 732.a.c 751 . b.b 750.b 733 a.b 746. a.a..c 749 a.b 741 .b 739 a.c 743..b 734 a.a.

a.:a.a. b.c 770 ..a.a.b a.a.b 772 .b 754.b 774 . a..c 764 .b 775.b.753.b 757..c 763.b.a.a.b 761 b.. a. .b 756.a..b.c 771 .a.b 765.c 769 b.b 767 768 .c 762.a.c .b 755.c 760 a.c 758 .b 766.b 759b.b.b 773 .

a.c 781 .b. a.a.b 794 .b. ab 782 . b. a.b 789.b 787.b 784. a...c 796. a.b 793 . a.b 797 .b 792 a.c 795. a.b 779 a. a.c 777 .c 788.b 783 a.b 798.b 791 a.b 780 . b. b.c 786.b 790 .c 778 .b . a. a.c 785. a.776 .a.

b 817 .ab 811 . b.a. a.b.c 802.b 804 .b.c .c 809 .a.c 808 .a.a. bc 815 bc 816 .b 800 .ab 814 .c 807 .c 805 a.b 821 a.799 .ab 813 .b 818 a.b 820 .bc 812.b.a.c 819 a.b 801.b.a.c 810 .b 806.c 803 . a.

c 835 a.c 828.a.b 831 .c 827 b.a.c 837.c 840 b.b 824 .a.a.a.a.c 833 .a.c 832 .b 836.a.a.b 843b.b 839 a.c 838 a.822 .a. ac 834 b.c .c 844 b.c 829 .c 841 b.c 842.b 826 .c 825 a.c 823 a.b 830 .b.

c 847 a.c . a. b.c 854.845 b.c 864 b.b 853 . a.c 846 .c 867.c 848 .c 862 a.a.c 849 . b.b.c 865 a.c 850 .c 859 a.c 860 .c 856 b.b.a.c 857 .b 851 a.b.c 855 .b 863 b.b 852 .b.c 861. b.a.c 866 a.c 858 a.

c 871 a.a.b.b .b 883.a.b.b 870 . b.c 888 .c 878 a.b 869 a .c 887 .868 a.c 884 .c 885.c 889 .b 882 a. a.b 877.c 875 .a. . b.b.a.c 881.c 879 .b. a.c 876 .ab 880 . a.b.a. c 874 .c 886 .c 872 bc 873.

906 b.890 a. 904 a.c.b 891 . b. a. c. b. b. c. c 893 . c 894 a b 895 .c 909 .c. 896 a. 897.b 910 .b 899 .b 912 .a.b.a.b. a. c. a. 900 . c. b. 901 .c 903 b. 905 a. b. 908 b. c. a.a. 892 .c.c . b 911.c. 907 a. b. 898 a. 902.a.

c .c 917.b 934 .b 922 a.c 931 a.c 924 a. a.a. b 914.a.c 928 b.b 918 b.b 920. a.b 923 a. a.a. a.c 915 a.a.c 919 a.c 929 . a. a.c 926 a b 927 b.b 933.b 916.c 932 a.c 925.b.913 a.c 921.c 935.b 930.

a.c 957 a. a.c 937 a.b 938.a.b 950.a.b 941 .b 947 .b 954 a.b 946.a. a.c 955 .c 940 a.a.a.c 949.c 952. a.c 944.b.c 942 . 951 b.a.b.b.a.c 945 a.a.b 958 .c .b.b 948. b.a.c 956 .b 953 .c 943 .936 .c 939.

b 965 .b 980 a.b 966 a.c 978 a. a. a. a. a.a.c 968 b.c 969.a.c 970 .b 976 a. b.c 973 a. a.b 964 a.a.b 981.b 960 .c 963.c 962.b 967 b.b .959 . b.a.b 975.b 971.a.b 972 a.b 979.b 974 a.b 961 b.b 977.

b.b 993. a.a.c 983 b.b 996.a.b 1001 a. a.b 999.b 989.b 987.c 995.c .c 1003 b.a.c 1004 a.a. a.a.a.c 988.c 1002 . a.b 998.c 984 a. a.b 985.b.b 994. a.b 992.b 997 a.b 990 b.b 1000.c 986.c 991 a.982. a.

b 1019 .c 1021.c 1016 a.c 1014.a.a. a. a.b. a.c 1026. b 1011.c 1017.b 1013 .c 1009 .c 1025.b.b 1023.b .b 1018 a.b 1024 .c.c 1006 a.c 1012.c 1020.b 1027. a.a. 1015. b.1005 b.a.c 1022. b.a.a.c 1008.c 1010. a. a.a.c 1007 a.a.

b 1029.1028 a. b.c 1030.b . a.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->