medicina SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA

1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului. 2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan b. culoarea sangelui este inchisa c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca 3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala. 4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: a. exteriorizate b. arteriale, venoase, capilare, mixte c. interne, externe, interstitiale. 5. Hemoragia este: a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse. 6. In hemoragiile venoase:

a. sangerarea este difuza b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace c. sangele este de culoare inchisa. 7. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangerarea se face in afara organismului b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa. 8. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp. 9. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp 10. In hemoragiile capilare: a. sangele iese in jet continuu b. sangerarea este difuza c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca. 11. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. : a. 7 litri b. 4-5 litri c. 6 litri

12. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna: a. hematom la nivelul mezenterului b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala c. revarsarea sangelui in vezica urinara. 13. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi: a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu b. fragilitate vasculara c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei. 14. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1.5 litri: a. hemoragie mica b. hemoragie mare c. hemoragie mijlocie. 15. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale": a. hemoragia prin ruptura de anevrism b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

16. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de: a. vasoconstrictie b. anxietate c. lipsa de oxigenare a creierului. 17. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie:

a. sangele din hemoptizie este incoagulabil b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala c. sangele se evacueaza prin varsatura.

18. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii: a. scaderea CO2 din sange si tesuturi b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.

19. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg, cum reactioneaza rinichiul: a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii c. apare insuficienta renala acuta

20. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari: a. pulsul este slab batut, filiform b. pulsul este aritmic c. pulsul este bradicardic, bine batut

21. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva: a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat b. legatura si sutura vaselor c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg

Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia: a. compresiune digitala pe plan osos 25. rosu-aprins . invazia apei din tesuturi in circulatie 23. aplicarea unui garou c. pansamentul compresiv c. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului: a. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena b. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei: a. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina b. peste pansamentul de la nivelul plagii c. vasodilatatie. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana: a. Melena este un scaun: a. cresterea diurezei b. dupa oprirea hemoragiei c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie b.22. 26. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera. aplicare atenta a unui garou 24.

rinichiul functioneaza normal. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu: a. frison c. morfina . nitroglicerina c. febra. negru ca pacura c. dispnee b. urina este hiperconcentrata. Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt: a. transpiratii reci. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara b. anxietate. iradiaza in membrul inferior si cedeaza la administrare de antispastice c. 28. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin: a. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici: a. varsaturi. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina 29. aspect de zat de cafea 27. ischemia miocardica b. mentinerea masei circulante in limite normale c. este localizata in hipocondrul drept. bradicardie. hipertensiune arteriala 30. antispastice b.b.

34. tulburari de tranzit b. semnul Murphy prezent c. Nu sunt contraindicate in colica biliara: a. 35. Hemostaza provizorie este: a. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne: a. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie c. etapa de refacere a fierului b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia c. Hemostaza spontana este: a. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. oprirea definitiva a hemoragiei. tubajul duodenal b. In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a.31. 32. etapa hematologica c. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral 33. administrarea de opiacee. administrarea de antibiotice c. etapa volemica. . oprirea definitiva a hemoragiei.

36. etapa de refacere a fierului c. La un pacient cu hemoragie. 140 mm Hg c. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste: a. nitroglicerina c. hematurie c. fortral . insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand tensiunea arteriala scade sub: a. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. 39. morfina 40. etapa volemica b. 60 mm Hg 38. papaverina b. etapa hematologica 37. hemoptizie. 100 mm Hg b. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. hematemeza b.

colica biliara c. contine resturi alimentare b. 43. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric: a. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in: a. ulcerul stenozant b. ulcerul perforat. 44. 42. apare in timpul unui efort de varsatura.b. datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza b. hemoragii oculte. VSH crescut b. mialgin 41. Hemoragia: a. colebil c. . sangele este aerat c. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena c. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a. endoscopia gastrica c.

46. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt: a. durere "lovitura de pumnal". colica biliara c. durere violenta in epigastru b. cu iradiere in umeri c. 49. tensiune arteriala normala. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este: a. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate b. durere in epigastru. "ca o lovitura de pumnal". 47. violenta. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in partea superioara: a. infarct de miocard. hipertensiunea arteriala polipnee b. durere in etajul abdominal superior c. Simptomele litiazei biliare sunt: a.45. bradicardie. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi: a. continua. 48. colicii renale b. colicii biliare c. galben citron reprezentat de plasma . durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi b. cu iradiere in spate. durere in etajul abdominal superior intensa.

Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia: a. Hematemeza este: . albicios format din leucocite. rectocolitele ulcerohemoragice b. ulcerul aton b. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. tendinta la lipotemie in ortostatism. varice esofagiene c. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. bradicardie c. 52. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera b.c. 51. hipertensiune arteriala b. cancerul gastric c. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena c. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena 54. hemoroizii. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. 53. 50. traumatismul cailor biliara.

varice esofagiene c. ulcerul gastro-duodenal necomplicat b. 58. . agitatia extrema c. nu are legatura cu alimentatia. "abdomen de lemn". stenoza pilorica. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este: a. varsatura sanghinolenta b. In ulcerul gastro duodenal se pot administra: a.a. Durerea in ulcerul gastric apare: a. explectoratie sanghinolenta c. la 3-4 ore dupa masa b. 56. scaun sanghinolent 55. chinidina c. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru: a. la 30 de minute dupa masa c. 57. midocalm. almagel b. meteorismul b.

deasupra plagii b. ameteli. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr % b. dedesubtul plagii c. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr % c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii. 62. vedere ca prin ceata.59. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund. lipotemie c. are semnele caracteristice socului hemoragic. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr % 61. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta: a. are semne clinice caracterizate prin tahicardie. 63. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie b. durere la palparea hipocondrului drept c. O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre: a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal b. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu: a. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este: a. 60. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou: .

64. transpiratii reci abundente. . de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare b. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi: a. semne directe si indirecte b. 67. de culoare rosu aprins. 65. senzatia de gadilire a laringelui. paloare. cancerul gastric b. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica b. Simptomatologia in hemoragia digestiva este: a. hipertensiune arteriala. hipotensiune arteriala c. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie c. senzatia de greata. varsaturi. greturi. de culoarea zatului de cafea digerat c. caldura retrosternala b. 66. hiperaciditate a sucului gastric c. gastrita cronica. varsaturi.a. hipoaciditate a sucului gastric. ridicarea garoului cat mai incet. hemoragia digestiva c. Sangele din hemoptizie este: a. aerat.

senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus. cercetarea hemoragiilor oculte. din stomac c. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi c.. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt: a. examenului radiologic c. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza: a. durere in epigastru. gastroscopia c. din caile respiratorii inferioare.. "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala b. 71. 70. 69. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome: a. Hemoptizia consta in eliminarea de sange: a. examenul radiografic b. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura . violenta. datelor clinice b. examenul sucului gastric. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este: a. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi b.68. transpiratii profunde . 72. din cavitatea nazala b.

pauza 2-3 minute c. hemostatice. spumos b. Sunt manifestari de incompatibilitate de grup: .c. punga cu gheta pe regiunea epigastrica. rosu neaerat c. caldura retrosternala. greturi. rosu inchis. punga de gheata pe regiunea epigastrica. sedative b. repaus la pat. Coli b. Colicistita acuta este: a. Hemostaza provizorie este corecta daca: a. repaus la pat. alimentatie lichida. opiacee. sedative. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este: a. 73. garoul este mentinut o ora b. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este: a. repaus la pat. garoul este mentinut o ora. varsaturi. 76. o inflamatie acuta a colecistului c. 75. 74. provocarea vomei pentru eliminarea sangelui c. o tulburare a motricitatii colecistului. hemostatice. o infectie a colicistului cu E. 77. brun. garoul este aplicat la extremitatea membrelor. rosu aerat.

paliditate. plasma primitorului si plasma donatorului. hipotensiune. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. bradipnee respiratorie b. grupa 0(I) b. tahicardie si hipertensiune b. 80. . 79. grupa B(III) c. tahicardie. paliditate. cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina c. durerile lombare c. Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. grupa AB(IV). Proba de compatibilitate directa se face intre: a. cianoza. tahipnee. hipotensiune c. cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul b. inapetenta. plasma primitorului si sangele donatorului c.a. In metoda Beth-Vincent: a. 78. 81. sangele primitorului si sangele donatorului b. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul. Semnele unei hemoragii mari sunt: a.

85. Atunci carei grupe apartine sangele aglutinat: a. grupa AB(IV) c. grupa 0(I) 84. 86. grupa A(II) b.82. nu exista la cei cu RH pozitiv c. In metoda Simonin cunoastem: a. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi: . grupa A(II) b. grupa B(III) c. grupa 0(I) 83. Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele b. Aglutinele anti-RH: a. aglutina cat si aglutinogenul c. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul. nu exista la cei nu RH negativ b. exista in ambele situatii. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura.

cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa c. Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare: a. pentru delimitarea celor 3 zone.a. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa b. de conservare c. grupa A(II) RH negativ c. temperaturi intre 16-18 grade Celsius c. dupa 30 de minute b. anticoagulant b. 89. temperaturi in 20-25 grade Celsius. temperaturi sub 16 grade Celsius b. dupa 60 de minute. Dupa cat timp se face citirea factorului RH: a. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml. 87. 88. grupa B(III) RH pozitiv. . dupa 20 de minute c. grupa 0(I) RH pozitiv b. 90. Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine: a. Donatorul universal poate deveni "donator universal periculos": a.

91. La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau: a. 20-25 grade Celsius b. 16-18 grade Celsius c. 37 grade Celsius.

92. Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza: a. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului b. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml c. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml.

93. Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect: a. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa b. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida c. spongios, asezata pe peretii flaconului, de culoare galbuie.

94. Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii: a. socul prin arsuri b. anemia hemofilicilor in criza hemoragica c. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice.

95. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare: a. angiocolita acuta

b. fistula biliara c. ciroza hepatica.

96. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv: a. ileus biliar b. dischineziile biliare c. hemocolecistul.

97. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu: a. stenoza pilorica b. cancerul gastric c. litiaza biliara.

98. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel: a. prin microstaza creata de modificari distrofice b. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei c. modifica concentratia colesterolului infectat in bila.

99. Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X: a. calcul de carbonat de calciu b. calculi micsti c. calcul de colesterol.

100. Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi: a. bolnavi astenici b. bolnavi anemici c. bolnavi hipertensivi.

101. Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi, renali cronici este: a. 600 - 1000 ml b. 300 - 600 ml c. 200 - 400 ml.

102. Cantitatea de sange care se poate administra in 24 h la bolnavii cu o inima sanatoasa este: a. 1000 - 1500 ml b. 2000 - 3000 ml c. 750 - 1000 ml.

103. Hematuria: a. apare in cazul incompatibilitatii de grup b. apare in socul hemolitic c. apare la administrarea de sange ce contine alergeni.

104. Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome: a. senzatia de infundare a nasului, hidroree, stranut;

b. rinoree mucopurulenta, eczema; c. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente; 105. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome : a. lacrimare, fotofobie, durere; b. scaderea acuitatii vizuale; c. edem corneean. 106. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi: a. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla; b. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta; c. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini. 107. Inflamatia din bronsita acuta intereseaza: a. tot arborele bronsic ; b. bronhiile mari si mijlocii; c. nu intereseaza frecvent traheea;

108. Bronsita acuta , nu se intilneste in urmatoarele afectiuni: a. pneumonie; b. gripa; c. dilatatia bronhiilor;

109. Bronsita acuta este: a. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii; b. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii;

tuse. Fazele de evolutie clinica din bronsita acuta sint: a. interesind frecvent traheea. 1-5 zile. faza de vindecare. c. b. c. 114. b. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin: a. 112. codenal. faza productive. faza de cruditate. dureaza 1-2 saptamini. faza de cruditate.c. b. convalescenta. Faza de cruditate din bronsita acuta dureaza: a. Bronsita acuta: a. Simptomatic. o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. 113. faza de coctiune. 110. insotita de cresterea secretiilor bronsice. faza de coriza. calmante ale tusei. 3-6 zile. in faza de coctiune din bronsita acuta se administreaza: a. . b. catar rinofaringian. c. are 2 faze de evolutie. faza de coctiune. permanenta sau intermitenta. 2-3 zile. este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. c. expectorante. 111.

b. 3 ani consecutiv. 118. emfizem pulmonar si bronsita acuta. infectia. c. emfizem pulmonar si bronsita cronica. cianoza apare precoce. dispneea nu creste progresiv. Alergia din bronsita cronica: a. bolnavul este de obicei afebril. c. tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an. c. 116. astm bronsic si fibroza pulmonara. astm bronsic. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni. bronsita acuta. c. b. un loc primordial il ocupa: a. alergia. 117. 115. apare la populatia de peste 40de ani( in special barbati) b. tuse. insotita de cresterea secretiilor bronsice. b. c. factorii iritanti. c. cauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. b. In bronsita cronica: a. urmatoarele afectiuni: a.b. . Bronsita cronica: a. Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice. nu face parte din tabloul de bronhopneumatie cronica obtructiva nespecifica . nu este un factor cauzal. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde. este o boala usoara si frecventa. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni. astm bronsic. 119.

124. b. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. 123. c. In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin: a.120. cresterea debitului ventilator maxim pe minut. c. variabila si reversibila a calibrului bronhiilor. relaxare bronsica. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor . ireversibila a calibrului bronhiilor. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin: a. Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori. reducerea generalizata. inflamatia mucoasei bronsice. extins si la bronhiolele distale. Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica. eritemul mucoasei bronsice. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. 122. semne de disfunctie ventilatorie obstructive. cu crize paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante. b. edemul mucoasei bronsice. . b. hipersecretie de mucus. procesul nu este extins si la bronhiolele distale. hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice. b. care induc bronhostenoza: a. cresterea VEMS. c. care arata ca: a. hipersecretia si spasmul. b. 121. hiposecretia si spasmul. c. reducerea generalizata. procesul este difuz. se evidentiaza tabloul clinic de BPOC. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante. spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. scaderea secretiei de mucus. c.

c. Durata crizei de astm bronsic poate fi : a. pina la citva minute. albicioase( perlata). aparitia cianozei. 127. corticoterapia: a. administrata pe cale orala. nu prezinta riscuri. Bronsita astmatiforma. 126. 128. In tratamentul astmului bronsic. b. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica. nu este urmarea infectarii astmului bronsic. . din cadrul insuficientei respiratorii cornice. c. de citeva minute sau ore. este inconstanta.125. urmatoarele caracteristici: a. b. are urmatoarele caracteristici : a. peste 24 de ore. c. 129. Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din singele arterial. Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de : a. este constanta. c. este tratamentul cel mai eficace. aparitia sputei viscoase. polipnee si transpiratii profuse. b. b. c. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. b. nu se administreaza in formele grave. complicatie a astmului bronsic are una din . este precedata intotdeauna de crize astmatice. de citeva secunde .

cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe. 131. are urmatoarele caracteristici: a. cind domina cresterea oxigenului in singe. in singele arterial din cadrul insuficientei respiratorii cronice. insuficientei respiratorii cronice. in insuficienta respiratorie acuta. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica. restabilirea permeabilitatii bronsice. este inconstanta. este constanta. 135. interventia de reanimare. Modificarile patologice caracteristice. c. c. b. treptat. prin dezobstruare bronsica. este contraindicat. nu este o urgenta medicala majora.130. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe. variabil. pot aparea: a. in urmatoarele situatii: a. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie. 134. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie. 132. b. c. 133. brusc. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin: a. c. b. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice. Simptomatologia in insuficienta acuta. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie. nu depinde de : . c. cu substante bronho dilatatoare. Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon. b. b. urmareste: a.

tahicardia. masuri terapeutice adresate cauzei. b. 140. Ca fenomen compensator. excesul de oxigen. aplicate in insuficienta repiratorie acuta. Masurile terapeutice generale. lipsa de oxigen. Encefalopatia respiratorie din cadrul. b. c. cind apare polipneea. nu comporta: a. masuri terapeutice generale. b. apare: a. hipertensiunea arteriala. 136. in insuficienta respiratorie acuta apare: a. vaccinare antigripala. c. in tratamentul insuficientei respiratorii acute. b. presupun: a. c. Tratamentul insuficientei respiratorii acute.a. b. 139. 138. nu sint obligatorii. insuficientei respiratorii acute. c. nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta. c. bradicardia. retentia de oxigen. . 137. masuri terapeutice adresate oricarei . c. se adreseaza cauzei. b. au urmatoarele caracteristici: a. cind hipercapnia este pronuntata.insuficiente respiratorii acute. masuri terapeutice speciale. din cadrul insuficientei respiratorii acute. cind hipoxemia este redusa. Masurile terapeutice speciale. gimnastica respiratorie.

Perioada de stare din pneumonia pneumococica se instaleaza: a. b. c. incepind din ziua a doua: a. in insuficienta respiratorie acuta. pneumotoraxul. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. prin intermediul canulei. Respiratia “ gura la nas” . infectiile respiratorii. obstruarea cailor aeriene. cind nu se poate deschide gura victimei. raluri sibilante si ronflante. c. 145. 144. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos. pune in evidenta. b. b. numai cind victima nu este constienta. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. b. b. c. la 3-4 zile de la debut. asezarea bolnavului in decubit dorsal. la 1-2 zile de la debut. o reprezinta: a. c. Cauza cea mai frecventa de asfixie. in zilele premergatoare. b. din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute. la mijlocul mandibulei si tragerea in sus. in sindrom de condensare pulmonara. din insuficienta respiratorie acuta. 143. consta in: a. exista intotdeauna o discreta infectie rinofaringiana. la citeva ore de la debut: 146.febra( pina la 40 de grade) junghi thoracic. se practica: a. . introducerea policelui in gura bolnavului. Examenul fizic in pneumonia pneumococica. frison . 142. c.141.

b. b. bolnavul prezinta poliurie. apetitul este crescut.c. c. este provocata de bacilul Koch. penicilina G. temperatura se mentine “ in platou”. interesind cu precadere plaminul.contagioasa. b. 147. ampicilina. b. c. b. c. c. hipofibrinemie. vibratii vocale diminuate. 149.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si secundara. b. 152. Tuberculoza pulmonara are urmatoarele caracteristici: a. are de obicei o evolutie acuta. in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. tetraciclina. are de obicei o evolutie cronica. Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. Antibioticul de electie. leucocitoza cu polinucleoza. afecteaza organismul in intregime.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. 151. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. . 148. c. este o boala infecto. 150. In pneumonia pneumococica: a. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. viteza de sedimentare mult incetinita. este provocata de pneumococ. nu afecteaza organismul in intregime.

c. bacilul Koch se se pune in evidenta in: a. b. la nivelul plaminului. are de obicei o evolutie acuta. frecvent pe cale digestiva.c. b. semne clinice constante. bacilul Koch se pune in evidenta in: a. expectoratie. 156. c. urina. la nivelul cordului. c. aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman. expectoratie si lichid de varsatura gastrica. In cazul tuberculozei meningiene. In cazul tuberculozei pulmonare. 155. 154. . la nivelul pleurei. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina: a. c. 157. pe cale aeriana. lichid cefalorahidian. c. 158. In tuberculoza pulmonara. b. leziuni anatomice. lichid cefalo-rahidian. Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este: a. noduli pulmonari. b. reactii la tuberculina negative. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar. b. Leziunea initiala( primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape intotdeauna : a. 153. contaminarea se realizeaza: a. singe.

b. 164. c. Debutul tuberculozei secundare poate fi : a. precizat datorita frisonului unic. durerile toracice. expectoratia. b. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. b. febra. b. 161. c. asimptomatic. 159. hematogena. Diseminarea bacilului Koch in tuberculoza secundara este de obicei: a. 162. caverna. c. tusea. b. generalizat. coronarita. b. boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic. Cauza principala a anginei pectorale este: a. intotdeauna acut. bronhogena. c. ateroscleroza coronariana. 160.b. limfatica. procese laringotraheobronsice. brusc. procese pulmonare si pleurale. intens. c. infiltrate pulmonare. In tuberculoza secundara. . c. dispneea. un caracter particular al perioadei de stare il prezinta: a.Dispneea polipneica din insuficienta respiratorie acuta poate apare in : a. Simptomul fuindamental al tuberculozei secundare este: a. 163. durerile toracice.

iradierile nu sint obligatorii. c. b. c. intravenos. 1-2 zile. b. b. incetarea cauzelor. arsura sau sufocare”. nu este insotita de anxietate. c. Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici: a. administrarea de miofilin. dureaza peste 15 minute. dispneea. durerea. b. 170. continuu. Caracterul durerii din angina pectorala este: a. 167. sublingual. tusea seaca.c. Simptomul principal al anginei pectorale este: a. citeva ore. 166. . c. peros. Durata crizelor din angina pectorala este de : a. Crizele din angina pectorala nu dispar la : a. b. 168. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza: a. 165. b. c. citeva minute. c. administrarea de nitroglicerina. ca o” gheara. restrictiv. 169. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare. constrictiv.

173. nitroglicerina. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de: a. o forma clinica a cardiopatiei ischemice. Ce este dezinfectia? a. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele . metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii. b. caracterizata prin crize dureroase paroxistice. nitropector. inflamarea in grade variate a unei artere coronare. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga. Infarctul miocardic este: a. 174. obiecte . scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard. inflamatia miocardului. b. obstruarea brusca a unei artere coronare. 175. 172. c. b. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este: a. Cauza principala a infarctului miocardic este: . plosti urinare. c. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare 176. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard. b.171. c. necroza ischemica a unei portiuni din miocard.obstruarea brusca aunei artere carotide. plagi . propanolol. c. b. c. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de : a.

aortita luetica . b. ramane constanta timp de 1 saptamana. ateroscleroza 90 – 95 % . b. scade dupa o luna. 177. leucocitoza . Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este : a. cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc : a. c.a. dureaza 8-10 zile . c. o perioada prodromala. LHD – ul in infarctul miocardic a. apare din primele ore. o perioada prodromala. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala . b. de stare si de convalescenta . Leucocitoza in infarctul miocardic: a. o perioada de debut. apare la 6 – 12 h dupa debut . de debut si de convalescenta 178. de stare si de convalescenta c. . coronarita reumatica . c. 179. este de obicei moderata. 180. b. c. 181. cresterea fibrinogenului . Febra in infarctul miocardic a. una de debut. b.

apoi cu sputa spumoasa rozata.b. Criza dureroasa din angorul pectoral : a. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de : a. emotii. 184. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt: a. b. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian . Localizarea durerii in angorul pectoral: a. c. cardiopatiile valvulare. pana la maxim 20 minute. dureaza 2-3 minute. tulburarile de ritm. in regiunea toracica anterioara. b. mese copiaose . 183. nu dispare la administrare de nitroglicerina . tegumente uscate. tuse uscata in prima faza. diabetul zaharat. palide. c. tabagismul.i). hipertensiunea arteriala . se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u. 185. 182. turgescenta jugularelor. tulburarile de ritm ale inimii . apare dupa efort. c. b. c. aerata . c. . un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala 186. Manifestarile clinice ale EPA sunt : a. b. se normalizeaza in 3-5 zile. b. in umarul stang.

Insuficienta cardiaca este : a. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice . ventilatia mecanica. 191. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate : a. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic. b. c.v. se administreaza : a. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata . ECG) b. prelungirea timpului pana la internarea in spital . c. c. b. i.m. c. efectuarea examinarilor (transaminaze. glicemie. mobilizare precoce. 189. pozitia trendelenburg . leucocite. morfina . . oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina .m. instituirea regimului igieno-dietetic. BPOC. AVC. i. emisiunea de sange. un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita. 188. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in : a. 190. Conduita de urgenta in IMA este: a. 187. mialgin i. b. ambele. radioscopie toracica.c. c. b.v. . . morfina i. VSH. bradipnee. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor .

b. introducerea unei pipe Guedel. aspiratia. b. deficit muscular cu fatigabilitate musculara care apare sau se accentueaza la efort. absenta pulsului la artera carotida. afectiune de obicei congenitala c. gripa. afectiune caracterizata prin deficit muscular 197. Miopatia este o boala caracterizata prin: a. 193. pastrarea cunostintei. Polimiozita este o: a. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt : a. 195. hTA . oprirea miscarilor respiratorii. c. c. c. HTP . atrofii musculare bilaterale si simetrice. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin: a. toracice si abdominale. b. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt : a. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul. slabiciune progresiva . deficit muscular care apare sau se accentueaza la efort . inflamatie difuza a muschilor care pot cuprinde tegumente si/sau nervi învecinati b. interesând în principal muschii de la radacina membrelor 196. mobilitatea globilor oculari. Miotonia este o afectiune de obicei congenitala caracterizata prin: a. dificultatea de a decontracta muschii b. c. valvulopatii dobandite si congenitale. 194.192. curatirea orofaringelui.

o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior b. c. „Sindromul cozii de cal” se caracterizeaza prin: a. Scleroza laterala amiotrofica debuteaza între: a. dificultatea de a decontracta muschii 198. paralizia flasca a membrelor inferioare cu reflexe abolite. bilateral si simetric . sindrom senzitivo-motor. atrofii musculare bilaterale si simetrice c. . ansamblul de simptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe traiectul sau medular. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii b. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia Heine Medine este: a. 20-40 ani b. 40-60 ani 201. radicular sau trunchiular.Poliomielita anterioara cronica este: a. o boala degenerativa care apare la vârsta adulta 200. o boala cronica si progresiva 202. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii c. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior 199. b. Sindromul de neuron motor periferic reprezinta: a. 10-20 ani c. b. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior c. cu aspect polinevritic. atrofii si tulburari de sensibilitate. tulburari sfincteriene si genitale.b. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvii spinarii. slabiciune progresiva .

nespecific (vasodilatatoare. apare mai ales vara si toamna. mielite. sindrom senzitivo-motor bilateral si simetric b. 203. . senzitive si trofice c. stergerea cutelor fruntii de partea bolnava.c. la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate c. unor viroze. eventual chirurgical sau ortopedic b. paralizia flasca a membrelor inferioare 204. consta în Roentgenterapie c. compresiuni (fracturi. Tratamentul paraliziei nervilor este: a. 207. imposibilitatea de a fluiera. în leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia c. în primul rând etiologic. deficit motor la nivelul degetelor. deviatia gurii spre partea sanatoasa. Nevritele se datoresc: a. tulburari motorii. unui tratament insuficient c. formarea unor cavitati în portiunea centrala a maduvii sau a bulbului. scleroza laterala amiotrofica. Plexitele se caracterizeaza prin: a. 206. imposibilitatea închiderii complete a ochiului. Sindromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare: a. Paralizia faciala este caracterizata prin: a. unui proces inflamator local 205. masuri de igiena). b. în special a policelui b. tumori cerebrale si medulare. în accidente vasculare cerebrale. tumori) sau unor traumatisme ale nervilor b. fracturi de rahis. sindrom de neuron motor periferic.

halucinatii auditive. insomnie. stare depresiva. b. Vit. administrare de hormoni (foliculina). b. hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite. sau prin alterarea acestor doua forme de boala. 212. c. 1-2 ani c. Mecopar. Gerovital. Psihoza maniaco-depresiva se manifestata clinic prin: a. iluzii verbale. b. prin tulburari nevrotice: cefalee. în jurul vârstei de aproximativ 45 de ani c. accese periodice de manie sau melancolie. mai frecvent la femei în perioada de menopauza.neuroleptice. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: a. semne de paralizie faciala. semnul Babinski prezent. dezorientare. regim alimentar bogat în vitamine. 10-20 ani 211. tranchilizante. Tratamentul aterosclerozei cerebrale consta în: a. 210. tulburari de memorie. odihna. tonice cardiace. Ateroscleroza cerebrala debuteaza: a. vitamine 213. ameteli. B6. sarac în substante azotoase.208. de atentie.tulburari de memorie. tratament cu antibiotice. c. astenie. vâjâituri în urechi. absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene 209. Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin: . forta musculara de obicei diminuata mult b. 2-15 ani b. anxietate cu idei delirante. lent. c. Evolutia aterosclerozei dureaza între: a.

aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mâncare. de aceeasi intensitate b. organismul se adapteaza mai usor la arsurile de grd IV 218. terminatiile din derm sunt distruse c. Nefrita acuta. abatut. tulburari în sfera activitatii si vointei 214. aparute drept complicatii în arsura se datoreaza: . în arsurile de grd III sunt mai mici decât în arsurile de grd II c. cu soc hipovolemic b. bronhopneumonie. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica : a. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b. arsura de gradul II c. c. idiotie încetinita. arsura de gradul III-IV 216 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt : a. indispozitie . Gasim flictene cu continut sero-citrin in ? a. vorbeste în soapta. tulburari digestive. hemoragia digestiva. nu se complica c. dispozitie trista. lipsa de imbold în activitate. tulburari respiratorii sau tulburari psihice. arsura de gradul I b.a. b. in arsurile grd III sunt mai mari decât durerile din arsurile grd II 217. cu soc toxico-septic 215. embolia pulmonara. Arsurile de gradul IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat deoarece : a.

dezinfectia tegumentelor si îndepartarea flictenelor c. arsii apatici care reactioneaza lent si numai la stimuli puternici c. A.T. profunzimii arsurilor 219.T. socului hipovolemic c. efectuarea tratamentului antisoc.P. se considera perioada optima pentru grefare: a. primele zile de la producerea arsurii b. accidentatii agitati b. a treia saptamâna (14-16 zile) . In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara consta in: a. concomitent cu îndepartarea hainelor.P.5 ml b. A si ser antitetanic 3000 U 221. efectuarea tratamentului antisoc înaintea oricarei manevre chirurgicale 222. primii evacuati spre unitatile sanitare de specialitate vor fi: a.A 0. În cazul unui accident colectiv. îndepartarea flictenelor si a corpilor straini b.a. Profilaxia antitetanica în arsuri întinse se face cu: a. intoxicatiei masive a organismului cu substante toxice resorbite din regiunea arsa b. A. arsii cu leziuni combinate 220. ser antitetanic 3000 U c. În cazul în care evolutia arsurilor este favorabila.

pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica. La arsii cu leziuni circulare pe membre. se administreaza câte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa c. înmultit cu suprafata arsa si greutatea corporala b. fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua: a. incizii de decompresiune. escarele de culoare galben bruna ce apar imediat b. escarele se formeaza lent. oricând. transformându-se dintr-un grad inferior în grad superior c. oxigenoterapie c. toate substantele chimice produc acelasi tip de arsuri . Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata în primele 3-4 zile unui ars? a. depasind-o în tesut sanatos în profunzime 225. care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul. Care din caracteristicele de mai jos corespund arsurile produse de baze chimice? a. se va practica: a. actionând si dupa accident. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului. excizia completa a escarelor b. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa. nu au caracteristici speciale. se calculeaza înmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii 226. traheostomie 224. anestezie a cailor respiratorii superioare. arsul sa nu fie în soc si sa nu prezinte infectie 223. excizia partiala a escarelor c.c. dezobstructia cailor respiratorii b.

Pentru neutralizarea acizilor în caz de arsuri. apa oxigenata b. cloramina. dar este mai usoara decat tratamentul ulceratiei costituite. ser fiziologic. se produc arsuri de gradul a. reinterventie chirurgicala 230. amoniac 1%. În cazul electrocutarii. Ea urmareste: a. IV 229.227. apa sterila 228. se practica: a. asigurarea unei lenjerii corespunzatoare . suprimarea presiunii de pe ariile cutanate amenintate se poate realiza prin: a. asigurarea unei bune stari a tegumenetelor expuse. suprimarea presiunii.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua. II b. starea lenjeriei si mentinerea unei bune nutritii nu prezinta importanta 231. bicarbonat de sodiu c. administrarea de substante medicamentoase diuretice b. In profilaxia escarelor postoperatorii. punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana c. mentinerea unei bune nutritii b. III c. local. se vor folosi: a. toaleta tegumentelor si mentinerea zonelor de spijin maxim pentru a nu leza si alte zone c. mobilizarea precoce. schimbarea pozitiei in pat. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila.

se administreaza purgative si alimentatie semilichida c. Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin: a. c. este adinamic b. numai tratament medical cu hemostatice c. numai punga cu gheata local 233. nu cedeaza la tratament cu miostin . este consecinta unei peritonite c. imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea pansamentului asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat 232. In cazul aparitiei in postoperator al ileusului paralitic: a.b. clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala 235. se face aspiratie gastrica. plasarea unui tub de gaze in anus c. se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice. aspiratie gastrica b. se alimenteaza bolnavul normal 236.Meteorismul abdominal postoperator poate fi: a. un simplu ileus dinamic pasager b. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange b.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se impune: a. un incident intraoperator 234. complicatie digestiva postoperatorie grava c. Se reintervine chirurgical daca ileusul paralitic postoperator: a. se face clisma evacuatorie b.

embolia pulmonara c. diabetice. pre -. abdomen acut netraumatic c. terapia socului. durerii si hipercoagulabilitatii b. la persoane obeze. durerii si administrarea de hemostatice c.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este: a. edemul pulmonar acut b.Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: a. intra – si postoperator 241. narcoza si iritatia peritoneala b. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective: a. tromboflebita postoperatorie 240. Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale pentru: a. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei 239.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in: a. aparitia unui ulcer de stres c. terapia asfixiei.237.care prezinta un risc mare cardiovascular . asfixiei. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator: a. preoperator b. postoperator c. rezolvarea unor aderente sau bride 238. administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare 242. abdomen acut traumatic b.

indiferent de amploarea interventiei chirurgicale c. repaus vocal. combaterea anxietatii golirea preoperatorie a tubului digestiv prin suprimarea alimentatiei si clisma evacuatorie administarea de inhibitori de secretie gastrica 244. Tratamentul profilactic in sindromul Mendelshon consta in: a. aerosoli. c. golirea preoperatorie a stomacului. la toti cardiacii. decubit ventral 246. insuficienta respiratorie acuta b. decubit dorsal c. administrarea de vitamine si antiinflamatorii 245. bronchopneumonia 247. cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este: a. la hipertensivi 243. dezobstructia bronhiilor si antibioterapie b.Atunci cand se practica interventie chirurgicala pe abdomenul superior si esofag.b.In atelectazia pulmonara postoperatorie tratamentul curativ va urmari: a. antitusive. antibiotice generale . decubit lateral stang b. Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia chirurgicala in pozitia: a. sonda de aspiratie gastrica.In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in: a. b. comprese reci in jurul gatului. atelectazia pulmonara c. calmarea tusei si antibioterapie c.

Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: a. rezultatul hemoleucogramei b.Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi facut prin: a. aplicarea sondajului vezical in orice conditii c. aparut in postoperator. antitusive. aplicarea sondajului vezical. ca si complicatie infectioasa postoperatorie. septicemia postoperatorie b. rezultatul leucogramei 253. tratamentul este chirurgical: a. barbatii intre 30 si 50 ani c. repaus vocal.duodenal si afecteaza in cel mai mare procent: a.Colangiografia exploreaza: . abcesul fesier c. femeile peste 50 ani b. numai daca este indicatie precisa si numai in conditii de asepsie perfecta 251. aerosoli. starea generala. cand zona este indurate 249. infectarea plagii chirurgicale 250. consta in: a. comprese calde in jurul gatului. antibiotice generale nu necesita tratament medical 248. in faza de congestie b.In abcesul fesier. c. sediul durerii c. culoarea tegumentelor. in faza de colectie c.b.Ulcerul gastro-duodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului gastro.Tratamentul profilactic in infectia urinara. aplicarea de rutina a sondajului vezical b. femeile intre 30 si 50 ani 252.

Determinarea grupului sanguin si Rh. dupa iradieri severe. leucemie acuta 257. vezica biliara si caile biliare extrahepatice b. numai la bolnavii care necesita transfuzie b. numai la bolnavii cu hemoragii 256.a.ului este obligatorie: a. aplazie medulara. vezica biliara c. la bolnavii care au ureea sanguina crescuta 255. traumatisme osoase usoare b. unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase . la bolnavii internati in serviciu de chirurgie c.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul: a. splenesctomii. la toti bolnavii chirurgicali c. colonel 254. numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale b. unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen b. traumatisme abdominale c. unei septicemia pentru identificarea agentului patogen c. dupa hemoragii.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator: a.Se gaseste un numar crescut de trombocite in urmatoarele situatii: a.

prezenta aerului in cavitatea peritoneala b.sau subcapsulara b. dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal 262.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac. produce leziuni viscerale. timpul intai consta in: a. nu arata nici o modificare 261.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care: a. stare generala usor alterata . decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin: a. se externeaza pacientul c. intereseaza si deschide peretele abdominal b. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala c. sangele curge liber in abdomen 264. leziuni parietale 259. hemoragia intra. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie b. tinut sub observatie si tratament. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala c.Cele mai frecvente hemoragii “in doi timpi” sunt cele: a. nici nu se amelioreaza. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale b.Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis. nu intereseaza peretele abdominal c. hemoragie interna lenta c. ale ficatului b. daca radiografia abdominala ( pe gol) arata: a.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal. ale pancreasului c.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin: a. se administreaza antialgice si se reia alimentatia 260.La hemoragia interna “in doi timpi”. durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar. nici nu se inrautateste: a. soc sau hemoragie masiva b. ale splinei 263.258.

caracterul durerii si fenomenele digestive c. o tulburare a motricitatii veziculei biliare 271. bolnavii subponderali b.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi 265. bolnavii cu ulcer perforat c. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a. tripsinogen 267. inflamarea pancreasului b. o inflamatie acuta a peretului colecistic b.Colecistita acuta este: a.Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe: a. tulburari ale cailor biliare c. disparitia matitatii hepatice. autodigestia pancreasului 268.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: a. tulburarii ale motricitatii veziculei biliare abdominala pozitiva si prezenta . tripsina b.c. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice c. punctia pneumotoraxului 270. hemoragie interna lenta c. amilaza c. antecedente ulceroase b. hemoragie “in doi timpi” b. adultii obezi 266. necrozarea pancreasului c.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden.Contuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului prin: a. tulburari date de parazitozele intraveziculare b. leziuni parietale 269.Diskineziile biliare reprezinta: a.

scaderea Cl+ sanguin.Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a. cand orificiul de perforatie este mic si suplu b.272. este contraindicat sa se administreze: a. scaderea Ca+ 277. chirurgical de urgenta 274. medical b. sunt: a. in organele din vecinatate b. antialgice c. la care diagnosticul nu s-a precizat inca. cresterea K+ si a ureei b. antialgice majore (morfina. caracterul durerii.Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe: a.La un pacient cu abdomen acut.Apendicita acuta are un singur tratament: a. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ s ctarea bolnavului. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat c. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin 278Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii: a. medico. ale colecistului b. in peritoneul liber 276. perforatia acoperita c. ale cailor biliare extra si intra hepatice c.Colica biliara se instaleaza frecvent: .In evolutia sindromului ocluziv.chirurgical c.Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este: a. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive 273. caracterul durerii si fenomenele digestive c. mialgin) 275. ale colecistului si ale cailor biliare 279. barbiturice b. ducand la soc. hemoconcentratia c. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase b.

un proces inflamator al cailor biliare 285.duodenal perforat 282. lipotimie. ulcer gastro. ne gandim la: a.verzuie si aspect de “frunza vesteda” c. formand asa zisul “ abdomen de lemn” .Aspectul anatomo. apendice congestionat 284. cu iradiere in hipocondrul drept.Volvulus. accelerarea pulsului. odata cu peritonita plastica localizata c. apendicita acuta c.Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului. paloare. avand o durere violenta in epigastru. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic recunoscut 280. dupa o masa bogata in legume si fructe c.Daca un bolnav se prezinta in urgenta. prezenta unui obstacol in coledoc c.a. inflamatia peretului colecistic b. peritonita acuta poate aparea: a. se intalneste in: a. apendice marit de volum. imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare b. pancreatita acuta b.In evolutia unei apendicite acute. ca o lovitura de pumnal. ocluzia intestinala b.Un plastron colecistic se poate trata astfel: . din cauza nealimentarii la timp b. apendice de culoare neagra. ulcerul duodenal perforat 281. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala 286. rasucirea anselor intestinale b.ul intestinal se traduce prin: a. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala c. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare 283.Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a. apendicita acuta perforata c. cu aspect de “limba de clopot” b.

mobilizarea precoce. apendice de culoare neagra. administrarea antibioticelor si mobilizarea c. cu semne de peritonita instalate. se intervine chirurgical de urgenta c. colonului c. apendice marit de volum cu aspect de “limba de clopot” b. tratament medical. tratati la domiciliu sub supravegherea medicului de familie 291.Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. dupa “racire” 287.patologic al unei apendicite acute gangrenoase: a. stomacului b. se trateaza medical si. apendice congestionat 292.In perforatia urmatorului organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul: a. regim alimentar. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita 290.verzuie si aspect de “frunza vesteda” c.Bolnavii suferinzi de colecistita acuta trebuie neaparat: a. antispastice. completat cu tratament chirurgical. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita c. gimnastica respiratorie b. spitalizati si operati b. peste 6-8 saptamani. pozitionarea corespunzatoare.a. se intervine chirurgical b. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita b. se trateaza medical 293. interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a. dupa racirea procesului. veziculei biliare 289. regim alimentar c.Tratamentul in plastronul apendicular consta in: a.Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat: .In cazul unui abdomen acut chirurgical. spitalizati si tratati medical c.Aspectul anatomo. combaterea tusei si gimnastica respirator 288. interventie chirurgicala de urgenta b. se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat: a. antibioterapie.

in peritoneu. o peritonita plastica b.Plastronul apendicular este: a. clisma evacuatorie c. intestinale functionale 297.Plagile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt: a. cu genunchii flectati. dar nu a lezat nici un organ 294.In ocluziile intestinale vechi.Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta in: a. sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei 299. de partea traumatismului c.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: a. o tumora maligna apendiculara c. in peritoneu.a. cele penetrante c. varsaturile sunt: a. alimentare 296. intestinale inalte b. semisezanda. cele perforante b. clisma pentru golirea segmentului de sub ocluzie b. linistirea pacientului. hidratare. sonda de aspiratie gastrica. bilioase c. in peritoneu.Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia: a. dar a lezat si perforat mai multe organe b.Prin ulcerul gastro-duodenal intelegem: a. o inflamatie a apendicului 295. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna b. intestinale joase c. dar a lezat un organ c. de decubit lateral drept sau stang. pentru a asigura compresiunea abdomenului 298. fecaloide b. deschiderea ulcerului in cavitatea libera peritoneala . cele care intereseaza numai peretele abdominal 300.

colecistectomie cu coledocotomie 305. generalizata de la inceput in intreg abdomenul c. este penetranta b. colecistostomie c. initiala in fosa iliaca dreapta. brusca. a leucocitozei. coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo-cistic b. intereseaza numai peretele abdominal 302. dischinezia biliara 307.Colecistita acuta reprezinta: a. inflamatia cailor biliare extrahepatice c. colecistectomie b. deschiderea ulcerului intr-un organ plin (ficat. cu prezenta “ abdomenului de lemn” b. uterului c. spasmul reflex al sfincterului Oddi b. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc 306. violenta 304. evolutia starii generale. stomacului si duodenului b. evolutia durerii si posibilitatea de reluare rapida a alimentatiei . cu evolutie fara complicatii.Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a: a.Intr-o pancreatita acuta.b. a febrei. violenta. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. inflamatia acuta a peretului vezicular.In apendicita acuta perforata durerea este: a. a amilazemiei b. pancreas) c.Daca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric. violenta. intereseaza calea biliara sau stomacul c. tratamentul de baza este medical si in conducerea tratamentului se va tine seama de: a.Coloratia subicterica a sclerelor. intestinului mezenterial si colonului 303. perforatia peritoneului 301. prezenta unui obstacol in coledoc c.Tratamentul chirurgical al unei colecistite acute consta in: a. plaga: a.

prin localizarea procesului infectios la nivelul unui organ cavitar 312.Peritonita acuta difuza poate fi secundara patrunderii germenilor prin: a. sedarea bolnavului si reluarea cat mai rapid a vietii normale 308.Ingrijirea postoperatorie. atitudinea de urgenta consta in: a. dar este insotita de greturi si varsaturi . recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii c. localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala b. colecistita acuta b. patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere 311. colecistita acuta cu calcul prezent si in coledoc c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei 313. se face direct interventia chirurgicala 310. calmarea durerii si reluarea alimentatiei b. care nu se generalizeaza in tot abdomenul.Colecistectomia cu coledocotomie se practica ca tratament chirurgical in: a. consta in: a. de refacere a starii generale pana la reluarea tranzitului c. dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice. perforarea unui organ cavitar datorata unui proces patologic sau traumatic b. secundara ulcerului gastric perforat. montarea unei sonde de aspiratie gastrica. abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica b. perforarea peritoneului si localizarea procesului infectios la perete c. dischinezia biliara 309. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica. durerea extrem de vie in epigastru. simptomul caracteristic este: a. datorita caracterului foarte iritant al sucului gastric ajuns in peritoneu.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme. reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu c.Peritonita acuta difuza rezulta din: a.c.In peritonita acuta.

Caractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt: a. patologic sau traumatic.Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu. este caracteristica : a. se reia treptat alimentatia 319. durere surda in epigastru. fara un simptom premergator. procesul infectios este localizat in regiunea in care a aparut b. durerea epigastrica de intensitate deosebita “ca o lovitura de pumnal”.Peritonita acuta localizata este acea forma a peritonitei in care: a. care se generalizeaza in tot abdomenul 316. si medicatie antiemetica c. care se generalizeaza in tot abdomenul. dupa caz. coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta. sucul gastric c. durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept. lichidul evacuat din intestinul subtire b. cu iradiere in umarul drept. peritonita genitala .Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. durerea extrem de vie in epigastru. procesul infectios apare la nivelul peretelui abdominal c.In ulcerul gastric si duodenal perforat. foarte iritant este: a. peritonita apendiculara b.b. insotita de greturi si varsaturi 314. se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza. apare brusc o durere vie in tot abdomenul. cu iradiere in epigastru 315. generalizandu-se apoi in tot abdomenul b. durerea epigastrica de intensitate medie. dar cu o intesitate mai crescuta la locul aparitiei c. insotita de rigiditatea abdomenului “de lemn” c. in caz de varsaturi. procesul infectios cuprinde tot abdomenul 318. urmata de rigiditatea abdomenului “de lemn” b.Peritonita acuta localizata in regiunea pelviana se numeste: a. apare o durere vie in epigastru. se iau urmatoarele masuri: a. se administreaza medicatie antiemetica b. apare in hipocondrul drept. bila 317. cu o intensitate usor crescuta in hipocondrul drept c.

compresie calda 322.Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica. plastronul colecistic b. repaos la pat. durerea poate fi combatuta si prin mijloace nefarmacologice. tumora intestinala b. iar dupa “racire” interventie chirurgicala b. regim alimentar. pregatirea pacientului pentru interventia chirurgicala de urgenta c. intestinul absoarbe doar 10-20% din continutul intestinal b. intestinul absoarbe 70% din continutul care circula prin el .Urmatoarele afectiuni pot fi considerate peritonite acute localizate: a.c.La alterarea starii generale din ocluzia intestinala un rol determinant il au tulburarile de hemodinamica deoarece: a. intestinul absoarbe 90% din continutul care circula prin el c. nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale.De obicei. sac cu nisip b. aplicate local: a. volvulus intestinal c. colecistita acuta c. carcinomatoza peritoneala 325. se aplica pansament foarte compresiv c. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra. peritonitele acute localizate au tendinta de vindecare daca se aplica un tratament constand in: a. se pun deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva 323.La un pacient care prezinta ocluzie intestinala starea generala se altereaza progresiv si sindromul ocluziv este mai putin alarmant in: a. se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale: a. punga cu gheata c. apendicita acuta 324. pelviperitonita 320.In colecistita acuta. fixat de o fasa compresiva b. antibioterapie. calmarea durerii si combaterea febrei 321.

tumora intestinala maligna c. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei sub presiunea hematomului b. proces supurativ al pancreasului 329. dar a lezat unul sau mai multe organe 331. tumora abdominala . regim alimentar hidric. a penetrat in peritoneu. cresterea in volum a pancreasului c. a lezat si perforat unul sau mai multe organe c. pancreatita acuta 327. antispastice.In vederea interventiei chirurgicale la un bolnav cu ocluzie intestinala este foarte bine sa se cunoasca: a. recoltarea probelor de sange. colecistita acuta b. calmarea durerii. calmarea varsaturilor.Ocluziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci : a. dar nu a lezat nici un organ b. colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate.Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in: a.326. tubaj duodenal. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic 330. sangerare peritoneala c.Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic: a. nu a penetrat peritoneul. insotita de febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este produsa de: a. perfuzie. volvulus intestinal b. antiemetice b. edemul sfincterului Oddi b. combaterea infectiei. repaos la pat. ora ultimei mese b. punga cu gheata si interventie chirurgicala c.Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a. cauza care a determinat ocluzia c. pregatire pentru interventia chirurgicala 328.Durerea intensa. apendicita acuta subhepatica c. morfina. analgetice.Forma edematoasa a pancreatitei acute se caracterizeaza prin: a. de cand s-a instalat ocluzia 332.

inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale 337. 335. c. b. indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern. b. metode fizice. chimice si mecanice. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala. prin mijloace fizice si chimice. c. ecografie abdominala . c. b. distrugerea agentilor patogeni din profunzime. rx. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul. efectuarea de catre medicul de familie . 334. incheierea o data cu limitarea focarului . coproculturi. prin mijloace fizice.Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a. b. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului . 336. . c.pulmonar. examene clinice . indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin : a. RBW.Sterilizarea urmareste : a.Dezinfectia urmareste : a.333. chimice si biologice .Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent : a.

febra mare. eruptie fugace . anginele se clasifica astfel: a. 343. b. stafilococul auriu. streptococul alfa hemolitic din grupa B. 338. 341.b. c. ambele raspunsuri sunt corecte .Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de : a. b. b. angina. 342. doxiciclina. varsaturi. angine : rosii.Din punct de vedere clinic. se intalneste : a. varsaturi.Angina ulceronecrotica. metode genetice . b. angina.Eruptia in scarlatina este: . angine: rosii .Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin : a.Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : a. c. cu mult mai rar. niciodata. frecvent. ulceroase. penicilina . febra moderata. albe . c. tetraciclina si cloramfenicol. tahicardie. albe. necrotice. ca forma a anginei streptococice. streptococul beta-hemolitic din grupa A. b. cefalee. 340. c. 339. c. angina. c. febra. angine : rosii .

catifelata la pipait.Copilul cu scarlatina este tratat: a. la domiciliu . (dunga b. va sugereaza : a. 346. cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal.Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi. veziculara . varicela. 344. fata anterioara a toracelui si abdomen. . Masca Filatov. membre superioare.Exantemul scarlatinos apare mai intai : a.Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea : a. semnul Pastia si ciclul lingual. pe gat si torace. o dunga alba pe gingii Appert). 345.hemolitici. b. Grozovici – Pastia. streptococci beta –hemolitici. b. de catre medical scolar. b. 348. aspra la pipait.a. micropapuloasa. rujeola. c. b. c. streptococilor alfa. Koplik – roseata difuza a mucoasei bucale.Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a. c. c. b. scarlatina . 347. micropapuloasa. c. respectand fata. obligatoriu in spital de catre medical specialist .

febrei si catarului respirator . .In scarlatina. postinfectioase.Angina din scarlatina are urmatoarele caractere: a. 349. b. 353. testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick. encefalita. limba saburala. b.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici: a. eritematoasa difuza. poliartrite. alergie . b. b. c.Complicatiile scarlatinei pot fi: a. imunitate. c. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior . septice. crup. b. test de: a. efect teratogen. c. nici una dintre afirmatii nu este corecta . c. rar ulcero-necrotica . rosie sau eritemato-pultacee.Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta. limba smeurie. lueta. cefaleeei si durerilor la deglutitie. poliadenopatiei occipitale 352. rosie. febrei. 350.hemolitic grupa A.c. reliefare a papilelor fungiforme. sangerande. rosie inchis. toxice. smeurie. cu false membrane aderente care se refac rapid. lucioasa. febrei. 351. extensive la pilieri. suprainfectii bacteriene. c.

da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina . septice postinfectioase . perioada de incubatie dureaza : a. 358. in perioada de convalescenta . gat – torace. membre 356. c. in lambouri tardive. da descuamatie furfuracee precoce. in a treia zi dupa ce eruptia paleste. fata – dupa urechi. 357.354.Importanta rubeolei este data de : a. c.Semnul Koplick. b. pe frunte si obraji .Evolutia eruptiei in rujeola : a. b. b. b. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale . in prima zi de eruptie . 8-11 zile. complicatiile toxice. nu lasa urme. este lipsita de importanta . 359. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana. c. este normala. . b. b. 14-21 zile 355. c. In rujeola.Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a. dispare: a.Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a. c. patognomonic in rujeola. 3-6 zile.

lunar.Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici : a. In perioada de stare. 1 saptamana .Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza : a. 1-2 saptamani. c. varicela. rujeola. b. micropapuloasa. scarlatina 363. b. macule mici de culoare roz. scarlatina. b. nominal . b. rujeola.c. c. 365.Incubatia in rubeola dureaza : a. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in : . cu tendinte la confluente . b. evolutia asimptomatica . 360. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apare in : a. in 24 ore de la depistare. c. nominal . maculopapuloasa. rubeola. numeric. 364. 362. eruptia cu aspect polimorf: macule. 361. 2-3 saptamani. c. trimestrial. cu fond congestiv . fara tendinte la confluente.Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze: a.. c. papule.

b.a. spondiloza cervicala. varicela. tuse. 368. b. subfebrilitate. b. . tuse convulsiva. rubeola. purtatorii faringieni de streptococ . angina. febra. c. c. Eruptia este pruriginoasa in : a. c. scarlatina. pojar. injectie conjunctivala. rubeola. 370. varicela. rujeola. 367. 369. cefalee si jena in lojile parotidiene apare in: a. apar in : a. b. b. aspect “facies plans”. raguseala. omul bolnav cu forme tipice si atipice. animalele. parotidita epidemica. 366. varsat. c. rubeola. sursa de infectie este : a. Semnele catarale respiratorii : rinita.Tabloul clinic cu debut relativ brusc.In tusea convulsiva. b. c. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. oreion.

liceu. c. Primovaccinarea in poliomielita consta in doua administrari orale.c. vara. in lunile de : a. encefalita. toxiinfectie alimentara. scarlatina. la 2 luni interval. colici abdominale. Sindromul encefalitic . c. Tablou clinic cu varsaturi. defineste : a. toxiinfectia alimentara.care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si postinfectioasa. rubeola. 373. in primul an de scoala.toamna. hepatita acuta virala. scaune diareice. apare in : a. c. c. . 375. iarna-primavara. b. b. hepatita acuta virala. 371.o inmanunchere de semne si simptome. maturitate. b. copii. nou-nascut si sugar . b. adulti peste 40 ani.Meningita pneumococica detine prioritatea ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. c. b. 372. 374. toamna – iarna . A treia vaccinare pentru poliomielita se face : a.

Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru : a. Febra tifoida se transmite pe cale : a. om. abundente. . Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. tenesme si uneori febra. aerogena. c. in egala masura. b. c. c. 380. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de : a. -5grade C. stare toxica. omogene. lichide.376. 381. apar in : a. c. 5grade C. -10 grade C. mucopiosanguinolente. febra tifoida. b. 378. moi. 379. b. peritonita. tetanos. om si animal. sallmoneloza. parenterala. animal. cu aspect omogen. apare in: a. de culoare galben verzui. b. c. Scaunele diareice verzi ca in “ zeama de mazare”. subliniaza sindromul clinic din : a. Scaune numeroase. digestiva. sallmonela. b. 377. holera. dizenterie.

aerogena. obiectele contaminate. colectivitati de copii. mijlocesc patrunderea sporilor prin: a. Rol primar in transmiterea dizenteriei il au: a. b. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu: a. aerogen. . 384. 386.b. mustele. 1 coprocultura. este obligatoriu controlul. verorab. digestive. c. parenterala. b. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. 3 coproculturi. c. praful. c. b.. Calea de transmitere a dizenteriei este: a. leziuni ale tegumentelor. mainile murdare. 385. anatoxina tetanica. b. c. hepatita virala. 383. Solul. anatoxia difterica. c. c. fecal-orala. contaminarea hainelor. 5 coproculturi. 382. dupa tratament. prin recoltarea de : a. dizenterie. b.

tetanos. 390. b. dizenterie. de obicei lent. c. b. in scop profilactic. 392. c. 389. tetanos. c. c. b. 391. Foley. Sonda endotraheala. nu este absolut necesar c. obligatoriu atunci când banuim o leziune mai importanta 393. cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare. rujeola.Stadiul compensat se caracterizeza prin: a. simptomele nu sunt evidente.Examenul radiologic într-o entorsa este: a. scarlatina. hepatomegalie. “Rasul sardonic” apare in : a.Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt: . 388. Debutul. c. b. hipersplenism. Legaturile vasculare de varice esofagiene se fac: a. obligatoriu b. Blackmore. cu “trismus” precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru : a. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este: a. scarlatina. de necessitate.387. b.

articulatia de deasupra zonei fracturate b. compresiunile vasculare si nervoase c. fracturi închise si deschise c. fracturi prin îndoire si rasucire b.a. se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala c. dar si complicatiilepot avea urmari grave: a.Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la: a. mai putin importante decât cele din entorse c. fracturi complete si incomplete 400. hidrartroze b. articulatia de dedesuptul zonei fracturate c. se administreaza sedative 395. hemartroze. deformarea regiunii si impotenta functionala 398. nu se produc leziuni articulare 394..Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii: a.Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava: a. luxatia deschisa a cotului c. articulatia coxo-femurala c. se administreaza analgetice majore b. articulatia cotului 399.Prin fractura deschisa se întelege: .Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna: a.. articulatia scapulo-humerala b.Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de producere: a. fractura diafizei peroneului 397 In cursul unei luxatii urmatoarele simptome. mai importante decât cele din entorse b. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate 396. fractura în „lemn verde” b.

deformarea regiunii 405. embolii pulmonare si cerebrale b. procesele septice de osteita sau osteomielita 402. fractura de col femural b. splinei c. fractura în „lemn verde” c. care se accentueaza când miscam fragmentele osoase c.dar cu leziuni masive a muschilor. durerea în punct fix. rinichiului. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale c. fractura prin înfundare 403. tendoanelor si vaselor b. leziuni pulmonare cu hemotorax 406. fractura în „vârf de clarinet” b.Ccare din fracturile de mai jos este mai grava: a. rupturi ale ficatului. fractura oaselor gambei 407. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os 404. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os a. fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul 401. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru b.In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente: a. fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului c. echimozele si hematomul b.Fractura cominutiva reprezinta a.Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar: a. la spital se I-au urmatoarele masuri: a.Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu cele închise sunt: a. socul traumatic si hemoragic c.a. fracturi multiple ale oaselor c. fractura acoperita de piele. leziuni pulmonare cu pneumotorax b.În cazul unei fracturi fara deplasare. se pune diagnostic clinic si radiologic se face anestezie generala . b.

se asigura reducerea fracturii 408. plagi care patrund în cavitatile naturale c. articulatia de deasupra si dedesuptul focarului de fractura 409. agenti ionizanti b. plagi ale tegumentelor b. plagi produse sub 6-8 ore c. prin muscatura c. fractura de rotula b.Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a. plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 412. administrare de antivenin 414.. In cazul muscaturilor de sarpe si întepaturilor de insecte veninoase se practica urmatoarele manevre: a. plagi muscate de animale c. incizia si excizia tesutului cutanat în zona lezata b. taiere. fractura de olecran 410. raze gama 411. Prin plagi recente intelegem: a. focarul de fractura si articulatia de dedesupt c.Rabia se poate transmite prin: a. plaga produsa de frig. aplicarea garoului deasupra leziunii c. acizi. plagi produse în ultimele 48 ore 413.Prin plagi perforante intelegem: a. plagi produse în ziua respectiva b. numai focarul de fractura b..Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici? a. plaga prin caldura. fractura de humerus c. inocularea veninului de sarpe . plaga prin întepare.c. întepaturi ale unor inserte b.Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de reducere chirurgicala la: a.

plagi cu leziuni osteo-articulare 416.. saltele din material plastic . pneumonii hipostatice b. pozitiei incorecte b. din cauza imobilizarii îndelungate c. plagile recente plagile care secreta abundent tromboflebite 417. fara ca el sa fie mobilizat b. antidecubit c. este contraindicata iesirea din salon 421.Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a. în carucioare rulante c. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator 419. c. pleurezii 420.Bolnavii imobilizati la pat vor fi scosi la aer liber (terasa. b.. fixare cu plasa autoadeziva c.Atrofierea muschilor si scaderea tonusului în general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita: a. compartimentate.Ventilatia dificila a plamânilor la bolnavul imobilizat timp îndelungat poate produce: a. saltele pneumatice b. saltele pneumatice.415. fixare cu leucoplast b.. patului.Aplicarea unui pansament umed este indicata in: a. plagi cu hemoragie mare b.Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in urmatoarele situatii: a. plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane c. fixare cu basma (capelina) 418.Pentru prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati carora nu le este permisa mici o miscare se vor folosi: a. bronhopneumonii c. balcon) cu ajutorul: a.

a 20 UI insulina rapida 426. consum de alcool 423. a.v. respiratie Kussmaul. diplopie. convulsii tonico-clonice c. Tulburarile electrolitice care se produc în coma diabetica sunt: cresterea ph-ului sanguin b. a.422. a. anxietate 424. pierderea monoculara sau binoculara a vederii 425. ser fiziologic – 1000 ml în primele 20 de minute . recoltarea probelor de laborator c.Coma diabetica poate fi declansata de: a. clorului si sodiului sanguine 427. administrarea i. deshidratare globala. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome: astenie. atunci când diferentierea hipoglicemica si coma diabetica este greu de facut. scaderea clorului sanguin c. Rehidratarea pacientului în coma diabetica va începe cu administrarea de: Manitol 20% în perfuzie lenta (30 – 60 min) b. administrarea de 20 – 30 ml glucoza hipertonica dintre coma b. scaderea potasiului. cefalee. agitatie psihomotorie c.Semnele majore din coma diabetica sunt: a. tulburari de cunostinta (coma calma) b. somnolenta – coma b. Primul gest terapeutic. consta în: a. efort fizic prelungit b. oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina c.

+70 c. soc decompensat. In coma diabetica se pot administra solutii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina atunci când: a.c. în frigider la temperatura de +2 . se înregistreaza cresterea rezervei alcaline c. respiratie Cheyne-Stockes c. ser glucozat 5% 428. a.5 – 1% c. coma 433. mialgin 432. crize de dispnee cu respiratie suieratoare. soc ireversibil c. ambele variante sunt corecte 430. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: perturbarea metabolismului glucidic . Combaterea durerii în soc se face cu: medicamente indicate de medic b. a. apar primele semne de constiinta b. Insulina trebuie pastrata: la temperatura camerei b. xilina 0. a. soc compensat. soc decompensat. a. coma b. a. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: soc compensat. Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt: polipnee cu expiratie prelungita si tiraj b. glicemia a scazut sub 300 mg% 429. provocata de bronhoconstrictie 431.

a. ridica tonusul bolnavului b.b. de glucoza 33% 435. administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata în 300 ml apa c. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic b. insuficientei relative de insulina c. Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute când pierderile depasesc: 20% din masa circulanta b. Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea urmatoarele efecte: a. vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta c. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic 437. insuficientei absolute sau relative de insulina în organism . a. distrugerii pancreasului b. administrarea i. Proba hiperglicemiei provocate se face prin: administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata în 300 ml apa b. agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea c. cresterea nivelului glicemiei postprandiale c. hemoragia intratisulara 436. 30% din masa circulanta c. Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza: a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc 438.v. perturbarea metabolismului mineral 434. Cauza asa-numitei “sângerari în propriile tesuturi” în cadrul socului traumatic este: a.

Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica: a. la locul de munca. b. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a : a. b. Sediul durerii in colica renala se afla in: a. insuficientei renale acute . infectia urinara. Uremia este stadiul terminal al : a. regiunea lombara. regiunea toracala. b. c. c. examen de sputa. 442. b. pe cale aerogena. preveni transmiterea infectiilor nozocomiale . radiologice si de laborator . c. b. colicii renale. preveni transmiteriea infectiilor. combinatii diferite ale unor dovezi clinice. c.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. insuficienta renala. preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului . 444. colica renala. insuficientei renale cronice . ca infectie nozocomiala. . includ: a. .Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie. examen radiologic. in unitatile sanitare cu paturi .439. c. 443. 441. 440. regiunea suprapubiana. insuficientei renale cronice.

pe coaste. c. Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. b. c. inainte de corectarea volemiei. b. pielonefritei acute. . 448. b. c. pielonefritei cronice . 447. c. poliuria. 1015-1017 . diureticele se vor administra: a. In insuficienta renala acuta. c. spre apendicele xifoid.Asistentul medical: a.b. nicturia . densitatea urinei oscileaza intre : a. disuria . Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. dupa corectarea volemiei. pe 1/3 inferioara a sternului. b.In faza de izostenurie. 1010-1011. nu poate exercita nici o alta activitate poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea profesionala poate participa la actiuni de reclama si publicitate . in stanga sternului 449. c. 445. dupa administrarea de vasodilatatoare. 446. 1017-1020 . b.

nu este necesara protectiaasistentului medical .Asistentul medical are obligatia: a.Asistentul medical: a. prin societatile de asigurari c. echipei medicale b. este prestator de servicii c. angajator.450.Protectia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesionala se realizeza de catre: a.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite: a. locul sau situatia în care se gaseste 452. toti pacientii. nu este prestator de servicii b. conditie sociala sau economica c. b. pacientii imobilizati la pat 453. indiferent de persoana.Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism: a. indiferent de vârsta. publicatiilor stiintifice 451. c. pacientii mai tineri b. poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii. proceduri insuficient validate pa plan stiintific sau medical 454. de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este prezent si medicul sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical. familiei c. fiecare asistent medical prin societatile de asigurari b.

prin concurs. un secretar 459.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea: a.455. potrivir legii 456. o data la 3 ani c. dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica c. . Care din agentii patogeni (bacterii. ori de câte ori este nevoie 458. nici unul. . individuala.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din România se întruneste: a. judetean. 3 vicepresedinti. numai bacteriile. 4 vicepresedinti. presedinte. 2 vicepresedinti. o data la 4 ani 457.. b.MSF. o data la 2 ani b. fungi) pot produce infectii nosocomiale? a. toti.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizeaza: a. protozoare. de doua ori pe an c. virusuri. la nivel natioanal. un secretar b. b. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare b. 460.Daunele provocate pacientului prin nerespectarea prevederilor Or. presedinte. anual b. institutiei. al municipiului Bucuresti se organizeaza: a. un secretar c.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din: a. presedinte. c.

sedative c. durere in hipocondrul drept b. metaclopramid. tahicardie . 463. antibiotice. febra c. menoragie b. In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile. 464. 465. 461. melena c. scaderea in greutate. torecan tablete c. hemisuccinat de hidrocortizon b. In colecistita acuta apare urmatorul tablou clinic: a.individuala sau dupa caz a institutiei. emetiral supozitoare. metroragie. Un pacient cu hemoragie prezinta: a. plegomazin fiole b. Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste: a. acestea pot fi combatute prin administrare de: a.c. Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de: a. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice 462.

Nu se pot administra in ulcerul perforat: a.b. ulcerul gastric perforat c. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata. meteorism intestinal. tahipnee c. purgative b. Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita: a. Este contraindicata efectuarea examenului radiologic cu sulfat de bariu in: a. ocluzie intestinala c. gastrita cronica b. antialgice. debut violent b. resorbtie cu procese aderentiale b. . 468. 466. cresterea cantitatii de CO2 in sange. 467. contractura abdominala c. hemoragie digestiva. Abcesul sufrenic poate evolua spre: a. morfina c. 469.

contractura abdominala. corectarea echlibrului hidro-electrolitic b. 473. senzatia de sete accentuata. 472. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a.470. dureri puternice in epigastru. administrare de antibiotice. Urmatoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat: a. treimea distala a esofagului c. examinarea morfo-functionala a rinichiului. transpiratii reci. rectoragie . Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta: a. facies anxios. repaus digestiv. Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragiile ce provin din: a. refacerea masei circulante b. monitorizarea functiilor vitale c. treimea distala a colonului b. antispastice. hipertensiune c. 474. hematemeza b. puls rapid b. calmarea durerii cu morfina 471. In colica biliara conduita de urgenta consta in: a. repaus la pat. regim alimentar. stomac. calmarea durerii. combaterea varsaturilor c.

hemoptizie 479. In segmentul de de sub garou se produce: a. 476. lezarea vaselor compresate c. cu scaderea brusca a tensiunii arteriale b. 478. zatului de cafea digerat c. dilatarea paralitica. 477. gangrena membrului c. rosu inchis cu resturi alimentare b. soc de garou b. Sangele din hemoragia digestiva are culoarea: a. melena 475. hematemeza b. lezarea vaselor compresate. In cazul ulcerului gastro-duodenal pot aparea urmatoarele complicatii: . Un garou aplicat in cazul unei hemoragii arteriale poate produce: a. rosu aprins. aerat. navalirea sangelui central in zona de desubtul garoului la scoaterea acestuia. Hemoragia digestiva se manifesta prin: a. melena c.c.

stenoza c. antibiotice si mialgin. hemoragii digestive superioare. acut c. antispastice. apare inainte de masa. cancerul gastric. antialgice si antibiotice c. antispastice si morfina b. sindromul Zollinger-Ellison c. perforatia b. cronic b. gastrita cronica. are periodicitate. apare la 2-4 ore dupa masa. 481. Durerea in ulcerul gastro-duodenal are urmatoarele caracteristici: a. sindromul Zollinger-Ellison. este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul costal b. 483. Ulcerul gastroduodenal poate fi: a. 480. in faza de inceput a ulcerului c. . In colicistita acuta se pot administra: a. nu are importanta 482. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastroduodenal se face cu urmatoarele afectiuni: a. colecistita cronica b.a.

485. AB(IV) RH pozitiv b. Proba Jeanbrau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului: . socul hemoragic. Tulburarile care apar in cazul unei hemoragii mari pot fi: a. 487. transportul necorespunzator al sangelui. Factorii care pot altera sangele conservat sunt: a. diminuarea intr-un timp scurt a cantitatii de sange c. cresterea tensiunii arteriale. exista in mod normal la persoanele cu RH pozitiv b. B(III) RH negativ c. 488.plus 8 grade Celsius b.484. Un accidentat care are grupa AB(IV) RH pozitiv poate primi sangei: a. Aglutinele anti-RH: a. temperatura peste 8 grade Celsius c. nu exista la cei cu RH negativ c. 486. exista si la cei cu RH negativ si RH pozitiv. temperatura de plus 4 grade . scaderea pulsului b. 0(I) RH pozitiv.

a.Aspectul sangelui din flacon in cazul in care este infectat arata : a. o zona galben-citrin clara b. 491. 490. verificarea flaconului si a valabilitatii sangelui c. daca se constata aparitia de mici grunji. determinarea grupei sanguine si a RH-ului primitorului b. daca se constata o omogenitate perfecta c. 492. . plasma are culoare rosiatica b. flocoane mari de fibrina. Etapele efectuarii unei transfuzii sunt: a. controlam intergritatea flaconului si sa facem transfuzia b. Cand am primit de la Centrul de Transfuzii sangele izogrup si RH cu cel al primitorului trebuie sa : a. 489. o zona de aspect laptos. zonele prezente sunt : a. o zona mijlocie de culoare albicioasa c. nu sunt necesare aceste etape. plasma are aspect laptos. aparitia de cheaguri si grunji c. efectuam proba de compatibilitate Jeanbrau c. daca se constata o aglutinare oricat de mica b. verificam grupa de sange si RH-ul flaconului de sange. La o punga de sange bun de transfuzat.

poate fi realizata in autosanitara pe timpul transportului b. 496.493. 494. un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei b. Pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. spasmul venos care poate sa apara in timpul socului c. donatorii pot fi controlati c. proba de compatibilitate pe lama c. 497. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor din alta grupa c. lipirea peretelui venei pe bizoul acului b. prin conservare sangele isi pierde proprietatile initiale. 495. sangele conservat tinut la temperaturi intre 4 . La transfuzarea plasmei lichide nu sunt necesare urmatoarele etape: a.8 grade Celsius. Avantajele transfuziei indirecte sunt: a. Urmatoarele motive pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. proba de compatibilitate Oehlecker. Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: a. presiunea venoasa marita. determinarea grupei b. calcul coledocian .

nisa neregulata cu baza nodulara c. tratarea corecta a afectiunilor de la nivelul pilorului si a inflamatiilor piloroduonale. convergenta pliurilor pana in apropierea nisei b. rosu-aprins b. complicatii cu infectie (colicistita acuta.b. 499. tratarea corecta a infectiilor biliare si intestinale c. hidrops vezicular c. pancreatita acuta c. piocolicistita).. Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt: a. Profilaxia litiazei biliare presupune: a. negru ca pacura c. Melena este un scaun cu sange: a. . infarctul de mezenter. angiocolita acuta b. 501. Complicatiile cele mai frecvente intalnite in litiaza biliara sunt: a. retractia curburii mici. 498. 500. urat mirositor. tratarea corecta a bolilor de nutritie b.

angiocolita acuta c. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol b. 505. oditele stenozante . de mediu. hemoragii repetate. Dereglarea metabolismului hepatic poate determina: a. dischineziile biliare. ulcerul gatro-duodenal b. 503.502. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt: a. de teren c. endocrini b. Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut cu: a. ulcerul perforat b. cancerul cailor biliare b. Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu: a. 504. 506. modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate c. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii: a. stenoza functionala c.

511. soc traumatic c. anemiile uremicilor. Masa trombocitara va fi folosita in: . ocluzii intestinale. bolnavi cirotici c. soc post operator. soc prin arsuri b. 508. arsilor b. Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu: a. pancreatita acuta hemoragica. oditele stenozante.c. ulcerul gastro-duodenal perforat b. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni: a. 510. anemiile din aplaziile medulare. Albumina umana este indicata in: a. 507. anemiile din aplazii medulare 509. bolnavi neoplazici. anemii post infectioase c. peritonita. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni: a. pleurizii b. infarctul mezenteric c.

Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de: a. trombocitopenii cu fenomene hemoragice b. leucemii acute si cronice c.a. edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange c. 513. soc post operator. soc traumatic. socul hemolitic. hematuria masiva. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt : a. Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii: a. insuficienta hepato-renala b. cefaleea. . boli infectioase c. embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii b. 514. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. tromboze venoase. transfuzia cu sange infectat c. emfizem pulmonar. hipertensivi. 512. transmiterea unei boli infectioase b. socul hemolitic posttransfuzional. aplazii medulare. administrarea de sange care contine alergeni. 515. febra. icterul postransfuzional c. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH b. urticaria.

b. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata b. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme: a. hipertensiune arteriala. c. . Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin: a. stranut. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct. Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi: a. tegument infiltrat. tumefiere. corpi straini animati (vii). spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C. senzatii de infundare a urechii. corpi straini endogeni. rinoree mucopurulenta. 520. excoriatii sau plagi ale conductului . aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 3-10 minute. paloare. 518. hidroree. c. b. 519. b. secretie sanghinolenta. cianoza. corpi straini neanimati (inerti). c. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta : a. hipotensiune c.516. 517. puls rapid. eczema si ragade perinariene. lacrimare. agitatie. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia urmatoarelor simptome: a. c. otalgie . b.

522. c. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog. se instileaza epitelizante si dezinfectante. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon. tuse spasmodica. cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani. cu ajutorul acelor de corpi straini . c. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei : a. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale. mari fumatori. tiraj. cianoza. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta. suprasolicitati psihic . Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel: a. obezi. cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine . c. b. b. Infarctul miocardic : a. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda: a. diabet sau hipertensiune arteriala. c. b. sunt sedentari. cornaj. dispnee.521. disfagie. 524. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome: a. 526. prezinta hipercolesterolemie. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene b. In infarcul miocardic perioada prodromala: . durere la deglutitie. 525. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani. agitatie. pansarea ochiului. c. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani. b. 523.

rareori dupa efort. debutul fiind brusc. este de intensitate neobisnuit de mare . o emotie puternica . 527. o tahicardie paroxistica. . rareori dupa o hemoragie severa. apare dupa efort . de cele mai multe ori lipseste. b. dureaza mai multe saptamani chiar luni. este cea mai critica. hipertensiunea. adeseori in repaus sau somn. durerea si hipotensiunea 529. b. b. 530. Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru : a. Perioada prodramala din infarctul miocardic. are sediul si iradierea similare durerii anginoase.a. brutal. evidentierea unor zgomote cardiace . 528. b. preceda uneori. apare : a. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt: a. intotdeauna dupa o masa copioasa . c. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos. c.cu cateva ore instalarea infarctului. febra. Perioada de debut in infarcul miocardic: a. b. c. Durerea in infarctul miocardic : a. dureaza 3-5 zile. 531. c. c.

asteniei. agitatie. Angorul pectoral se caraceterizeaza prin : . accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor. se calmeaza prin repaus . Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin : a. dureaza 10 – 20 minute. aparitia durerii moderate precordiale. 533. precizarea fazei evolutive si a localizarii. c. 532. o durata de 4 – 5 saptamani . Examenul de laborator in infarctul miocardic arata: a. 537. b. anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase. c. leucocitoza. dureaza mai multe ore si uneori chiar zile . confirmarea diagnosticului . normalizarea TA . se calmeaza prin administrare de nitrati . scaderea fibrinogenului. 534. b. clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca. 536. b. anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase. Durerea in infarctul miocardic : a.b. b. b. se insoteste de o stare de mare anxietate. zbucium si senzatie de moarte iminenta. Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza: a. Durerea din infarctul miocardic: a. disparitia febrei. c. c. cedeaza la opiacee. 535. c. c.

c. c. 542. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala . spre umarul drept. c. apare in timpul efortului . 540. trombangeita obliteranta. hipocondrul drept. b. da senzatia de constrictie . c. in maxilarul inferior.. Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt : a. 539. poate lua aspectul de arsura. 538. bratul si antebratul stang. crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang. mai mult de 30 de minute. 541. coronarita reumatismala. stenoza aortica. In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice : a. b.a. mai rar pana la 10 -15 minute . crize dureroase paroxistice. Durata durerii in angorul pectoral este : a. b. localizate de cele mai multe ori inapoia sternului. 2-3 minute b. Durerea in angorul pectoral : a. c. cu un singur deget . la baza gatului . arteroscleroza coronariana b. regiunea interscapulara. crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete . . cu intreaga palma sau cu ambele palme . stenoza mitrala. c. Iradierile atipice in angorul pectoral sunt: a. in plin stern (semnul « pumnului srans »). b. de presiune.

544. este un proces ireversibil . consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute. c. c. c. b. controlul reflexului pupilar (midriaza). cu oprirea inimii. Respiratia artificiala trebuie continuata : a. concomitent cu un efort fizic. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa. . dureaza 3-4 minute. pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente . emotional. digestiv . 545. 547. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei . 548. b. constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar . Stopul respirator consta in oprirea respiratiei: a. controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va aburi cand exista respiratie) b. c. 546. cu prezenta pulsului bun la artera carotida . Testul patognomonic in angina pectorala : a. permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie sa aiba succes. Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza : a. c.adevar vorba de oprire cardiaca prin : a. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian. b. la adiministarea unor medicamente . incepe odata cu stopul cardiac. Moartea clinica : a. femural) . b.543. Inainte de a incepe reanimarea cardio – respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid ca este intr.

determina si oprirea circulatiei cerebrale. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza: a. radiculitele 552. sindromul paraplegic si tetraplegic c. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt: a. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate. sindromul meningian 553. cu tulburari de sensibilitate importanta . este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec. b. timp scurt b.. Sindromul de neuron motor periferic . Stopul cardiac: a. miopatia b. 550. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca. c. „sindromul de coada de cal” c. miotonia c. poliradiculonevrita b. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec. sindromul hemiplegic b. care au o putere calorica moderata .b. Deficitul motor apare în: a. nevralgia sciatica 551. 549. c. apare si în: a.

interesarea epidermului si partial a dermului b. Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? . distrugerea tuturor straturilor epidermului b.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin: a. insuficienta cardiaca b. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 556. usturime c. eritem. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. timp îndelungat 554. infectia arsurilor 558. edem. cresterea numarului de hematii si a hematocritului 557. scaderea numarului de hematii si leucocite c. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. caldura locala. alterari renale cu albuminurie. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii : a. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului 555. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin: a. glicozurie si hematurie c. hemoconcentratie b.c.

Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. neexistând nici un pericol b. solutii acide slabe 562. la dispensarul medical c. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face: a. . cu mâinile. pierderi de cunostinta. împingerea prin intermediul unei haine groase. în conditii de asepsie si antisepsie 560. hemoragie digestiva c. bronhopneumonie. urmata de confuzii. solutii antiseptice c. în sala de operatii. ce creeaza probleme de sanatate publica. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. bolile cu raspandire mare in populatie.a. b. bolile cu raspandire in populatie . apa si sapun b. paralizii 559. nefrita. soc hipovolemic b. escare. perturband dezvoltarea normala a societatii. Îndepartarea victimei de curentul electric se va face: a. împaturite 561. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi abundente cu: a. la locul accidentului b. infectie. împingerea victimei de lânga sursa de curent cu o bucata de lemn c.

inainte de intrarea in colectivitate. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara . c. saptamanal. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . b. la copiii din crese si gradinite. informarea privind eventualele contacte la domiciliu . 564. boli cardiovasculare. neoplaziile. b.A. in crese si gradinite. Profilaxia generala presupune : a.Termometrizarea zilnica. accidentele rutiere. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase. sinuciderile etc. prevenirea unor noi cazuri secundare. b. in crese si gradinite. se efectueaza : a. . c. termometrizarea. c. 565. de catre asistenta medicala . c. 566. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie. tegumentelor. diureza.c. 567.Triajul epidemiologic se efectueaza : a. puls. boli psihice. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni . in cadrul triajului epidemiologic. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta . masurarea T. dupa intrarea copiilor in colectivitate. b. 563. zilnic. cavitatii bucale si conjunctivelor . Triajul epidemiologic presupune : a. ex.Profilaxia speciala se refera la : a. b.

vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati. c. c. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite . 569.. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului . stergerea umeda a suprafetelor. folosind agenti chimici. spalarea. cele mai frecvente infectii streptococice. aerisirea. transformate in anatoxine. b. . 568. pentru eficienta sporita. 571. scufundarea in substante dezinfectante. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate. b. odinofagia. se realizeaza prin denaturarea proteinelor . b.v. . 572.Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a. sunt reprezentate in principal de caldura uscata. inflamatii ale istmului faringian. zilnic. c. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante .Metodele fizice de dezinfectie : a. se bazeaza pe reactia de oxidare. umeda si radiatii u. atenuati. radiatii ultraviolete . c. 570.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a. b. 573. c.Anginele sunt : a.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a.c. afectiuni intalnite numai la copii . hidroliza si precipitare . b. ventilatia.

agitatie legata de starea toxica . atat in colectivitati. 577. 578. regim hiperprotidic. congestia intensa a fundului de gat . masuri de izolare. b. b. tratament cu penicilina al purtatorilor . cat si in locuinte . c. false membrane . de supraveghere a contactilor timp de 10 zile . b. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat. hiperdinamie. 1-2 zile . glomerulonefrita difuza acuta. . b. varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios. masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. b. colica biliara . 1-10 zile. c. supraveghere facultativa a bolnavului .Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 – 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a. c. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra. c. c. reumatismul articular acut . 574.Profilaxia scarlatinei include : a. 3-6 zile . aplicarea de comprese reci pe frunte. c.b. 576. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. 575.

b. administrarea de penicilina. catar nazal. este insotita de prurit . repaus la pat. catar (nazal. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile. catar ocular. 580. febra moderata. enemtem. 581. 583. bronsic. continuarea tratamentului la externare cu moldamin . febra inalta.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau in : a. cel putin 7 zile . Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. c. 582. c. b. nazo-bronsic.In rujeola eruptia : a. de 2 ori pe ora. b. Patagnomonic pentru rujeola este : a. c. b. combatarea pruritului . . diaree.579. ocular). b. eruptia micropapuloasa cu fond congestiv. administrarea de hidrocortizon acetat . febra +catar + semnul Koplick. c. semnul Koplick. cresterea mare a febrei. eritromicina. la indicatia medicului. ingrijirea cavitatii bucale. aspra la pipait. 584. semnul Barsieri. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. c.

Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a..Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a. c. nervozitate. 587. gat). reechilibrarea hidro-electrolitica. reci. dureri abdominale. transpiratii. c. 585. c. c. tahipnee. b. varsaturi. c.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la : a. potential de deficit de lichide legat de varsaturi. apatie. 590. hipotermie . febra. frisoane. imobilitate. b. greturi. exantemul – macule de culoare rosie (pe fata. stare de neliniste. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii. nu produce prurit. b. 588. urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala . tegumente palide. dupa urechi. administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact. c.In perioada eruptiva din rujeola apare: a. 589. b. tusei.b. b.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. nu este insotita de prurit. dispnee cu polipnee cauzata de febra. inapetenta. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii. 586. polipneei constau in: . imobilizarea pacientului in perioada eruptive.

administrarea medicatiei prescrise de medic . 595. igienic .In rubeola. c. b.Rubeola este o boala : a.a. c. ciclul lingual . etiologic. c. reumatismul articular acut . cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital. umidificarea aerului din incapere. 591.Alaturi de eruptie. infectioasa. 592. b. b. prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii. c. purpura trombocitopenica si meningoencefalita. poliartrita. b. 593. modul de transmitere este : a. b. aerogen.Tratamentul rubeolei este : a. .Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a. eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta . virala. simptomatic.. ce evolueaza favorabil . febra inalta la adulti. poliadenopatia. digestiv. b. c. aplicarea compreselor hipotermizante . c. cu adenopatii. un alt simptom cardinal in rubeola este : a. 594. cu izolare la domiciliu .

c.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. b. c. aerogena. apare la: a. prin contact intim la inceputul bolii .Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : a. fecal-orala. 600. calea de transmitere fiind : a. aerogena. Tusea convulsiva. b. b. c. parenterala. digestiva. complicatie a parotiditei epidemice. 599. baieti.Sindromul meningian – un grup de simptome si semne. verii. prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse. prin obiecte recent contaminate . Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a. meningita tuberculoasa. primaverii.596. internare si tratament obligatoriu in spital . Orhita urliana. prin maini murdare . fete. b. dupa pubertate . 597. tratament la domiciliu si izolare obligatorie . c. evolueaza endemo-epidemic cu “ ingrosari” epidemice la sfarsitul a. iernii. . b. apare in : a. 601. b. meningita seroasa . cu declarare nominala obligatorie. 598. c.

b. febra.c. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : a. b. 602. fotofobie. greata. copii. agitatie. hematogena . 605. c. hepatita virala A. c. subfebrilitate. tetanos . b. 603.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. febra. rujeola. 607. diverse paralizii . c. tulburari de senzoriu. 604. cefalee puternica.Tratamentul encefalitei consta in : . aerogena . prin contiguitate .Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: a. varsaturi. oligurie. 606. Tabloul clinic in encefalita cuprinde : a. b. cefalee. greturi. c. b. varicela. convulsii. adulti peste 40 ani. tineri . varsaturi si somnolenta pana la coma. c. Calea de transmitere a meningitei poate fi : a.

produsa de Rickettsia Prowazekii.a. declararea nominala. imunoterapie cu imonoglobuline specifice . parotidita epidemica. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. prin ingestia toxinei eliberata in aliment. 609. specifica omului . prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate. c. transmisibila cu declarare obligatorie. . toxiinfectie alimentara. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice : a. chimioterapie antivirala. b. b. urmareste combaterea vectorilor. spitalizarea. consta in protectie generala prin vaccinare specifica . c. 612. rujeola. In febra tifoida este obligatorie: a. c. b. Profilaxia encefalitelor virale : a. c.Febra tifoida este o boala: a. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. in parazitoza intestinala . 610. b. b. c. b. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste: a. 611. 608.

Care sunt tipurile de ciroza alcoolica . integritatea seringii si data valabilitatii. aspectul solutiei de injectii sa fie clar .Injectiile vor fi administrete numai daca: a. fara precipitate c. varstnici.c. b. 619. barbati. copii sub 5 ani. dar poate sa fie precipitat. 617. a. b. integritatea fiolei. Receptivitatea la dizenterie este generala. c.In ciroza hepatica icterul poate fi: . ciroza atrofica. 614. 615. mai mare la : a. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate. b. declararea nominala obligatorie. c. c. alcoolul. ciroza hipertrofica. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt: a. regimul alimentar strict . ciroza splenogena. a. izolarea obligatorie in spital . 618. b. imobilizarea pacientului. Tetanosul impune : a. sa aiba data de valabilitate . b. toxice industriale. c. c. atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise. medicamente hepatotrofice. fiolele sunt etichetate si. 613. transparent. b. La administrarea injectiei este necesar sa verifice. 616.

c. cu carecter permanent. stadiu compensat. etiologie alcoolica. 621. c. b. 620. stadiul decompensat. hemoragia digestive superioara b. c. c.a.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt : a. ingestia de medicamente. varice esofagiene care se rup. b. HTA. c. scaderea factorilor de coagulare in sange. 623. 624. rezervat atat imediat cat si de viitor. Etiologia cirozei atrofice poate fi: a. c. rezervat. stadiul vascular. 625 In cazul hemoragiei digestive prognosticul este: a. episodic. este o stare trecatoare. b. edemul membranelor inferioare.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt: a. b. b. etiologie necunoscuta. nu apare icter. . icter. 622. b. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare : a. c. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt: a. encefalopatia portala. etiologie virala. ascita.

schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului. desodata. izolarea bolnavului. 627. b. 628. in toate cazurile de ascita. in profilactic. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt: a. daca afecteaza functiile respiratorii. insuficientei hepatice. hipersodata. c. numai de necessitate. in insuficienta renala. b. in encefalopatia hepatoportala. b.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in: a. a. . Paracenteza se recomanda: a. in ciroza de tip Bantian. b. tratamentul corect al hepatitei. In cazul ascitei dieta va fi: a. b. c. aerisirea camerei. 630. c. dispensarizarea indelungata. c. bogata in potasiu. c. interventia chirurgicala. b.626 Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul. 631. 629 Splenectomia este indicata: a. in hipersplenismul sever. c.

apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie 638. întindere a ligamentelor si capsulei articulare b. un pranz copios completat de efort fizic. Hemartroza se defineste prin: a. impotenta functionala c. prezenta apei în cavitatea articulatiei c. echilibrat . b.632. hemoragii digestive si interventii chirurgicale . c. prezenta sângelui în cavitatea articulatiei b. afectiune cronica a articulatiei 635. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt: a. Simptomele entorsei sunt: a. 633. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase b. în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare c. b.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin: a. febra 637. c. smulgeri de fragmente osoase . parenteral si peros.Echimoza apare in: a. simple b. 634. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi: a. durerea b. lipsite de importanta 636. rupturi a ligamentelor c. boli infectioase.Entorsele sunt afectiuni: a. hiperhidratare.

îorice entorsa 639. mai putin violent c. durere vie si impotenta functionala b. arata daca nu exista o fractura concomitenta c. în cazul rupturilor de menisc c. limitarea mobilitatii articulatiei c. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata c. Entorsa tratata incorect poate produce: a. artroza în articulatia respectiva b. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii 641. diastazis c. durere 642.Luxatia poate apare datorita unui traumatism: a. arata pozitia în care se afla segmentele luxate b. nu are importanta intensitatea traumatismului 643.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în: a. deformarea regiunii 644.Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii: a. nu este obligatoriu 646 Tratamentul luxatiei se va face: .c.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii: a. febra 645. deformarea regiunii articulare c.Luxatia se caracterizeaza prin: a. echimoza. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari b. hematom.Interventia chirurgicala este obligatorie: a. calmarea durerii b. disjunctia b. violent b. aplicarea unei atele 640.

a. cât mai urgent posibil b. se face sub anestezie generala c. se face dupa ce se administreaza calmante 647.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale: a. ortopedica (nesângerânda) b. chirurgicala (sângerânda) c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale chirurgicala (sângerânda) 648. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-kinetoterapie este: a. indicat b. contraindicat c. indicat si asociat cu tratamente specifice 649.Echimoza într-o fractura apare: a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari c. echimoza nu apare în fracturi 650.În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn: a. extrem de important b. este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea c. în fracturi nu apare deformarea regiunii 651.In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale: a. întreruperea continuitatii osului b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase c. hipotermii 652. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale membrului: a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. oxigenoterapie 653.Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica: a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv

b. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj c. se va face un pansament compresiv 654. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor: a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un pansament steril b. reducerea focarului de fractura c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate 655.În care dintre articulatii, în cazul unor luxatii, se poare vorbi de diastazis sau disjunctie? a. articulatia soldului b. articulatia acronioclaviculara c. articulatia celor doua oase pubiene 656.Durata de imobilizare în aparat gipsat, dupa reducerea chirurgicala este: a. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica b. este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica c. fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare 657.Iimobilizarea prelungita are drept consecinta: a. hipertrofie musculara b. hipotrofia musculara c. redoarea articulara 658.Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt: a. contuze b. infectate c. cu marginile regulate 659. Plagile netratate la timp se pot complica cu: a. lipotimie b. tromboflebite, septicemie c. supuratii locale 660.Dupa întepaturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene: a. insuficienta respiratorie acuta, edem de glota b. oligoanurie cu insuficienta renala acuta

c. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului, cefalee 661.În cazul muscaturii de sarpe se va face: a. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii b. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat c. suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate 662.Conditiile care , stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt: a. sa acopere complet plaga b. sa aiba o buna putere absorbanta c. sa fie strâns, ca sa nu alunece 663 Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt: a. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav b. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv c. sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor 664.Conditiile unui bun bandaj sunt: a. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul 665Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)? a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii b. pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample c. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei 666.Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin : a. schimbarea pozitiei în pat b. masaj zilnic, frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc c. schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic 667.La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii: a. pneumonii hipostatice b. tromboze ale membrelor inferioare c. hipertensiune, tahicardie 668.Imobilizarea îndelungata a unor bolnavi la pat este:

a. o masura terapeutica b. consecinta anumitor afectiuni grave c. o masura de supraveghere a bolnavului 669.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. fracturi, traumatisme b. infarct miocardic c. insuficienta cardiaca 670 Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat: a. formarea trombozelor, pneumoniilor hipostatice b. atrofierea musculara, escarele de decubit c. hipotensiune arteriala 671 .Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra sistemului osos producând: a. rarefierea structurii osoase b. aparitia osteoporozei de inactivitate c. artroze 672.Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat? a. saltea cu structura de burete b. saltea din material plastic cu structura de burete c. saltea antidecubit 673Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin: a. prin schimbari pasive de pozitie b. schimbarea pozitiei se va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare c. schimbarea pozitii este contraindicata la bolnavii imobilizati 674.Rolul asistentei medicale în asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in: a. asistenta trebuie sa aranjeze totul la îndemâna bolnavului b. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (sonerie) c. sa explice bolnavului programul sectiei 675.Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati se vor face:

tonificarea vaselor superficiale se va face zilnic prin: a. aparitia atrofiilor musculare b.Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin: a. eventual a gambelor si antebratelor c.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin: a. masaj usor al membrelor b. ridicarea bolnavului în pozitie semisezând c.Prin asigurarea unei pozitii corecte în pat pot fi prevenite aparitia: a. frectionare cu alcool diluat pe toata suprafata corpului c. astfel ca bolnavul sa nu fie ridicat din pat b. aerisirea salonului de mai multe ori pe zi 679. tratament medicamentos 677.a. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale c.Prevenirea pneumoniilor hipostatice se face prin urmatoarele metode: a. atitudine calma. bolnavul va fi transportat cu caruciorul cu rotile 676. plina de blândete b. deformarilor articulare b. toaleta zilnica b. complicatiilor respiratorii 681.Stimularea functiilor pielii si a circulatiei cutanate. bolnavul va fi transportat cu patul c. professionalism . aplicare de comprese umede 680. promtitudine c. gesturi lipsite de repezeala. într-o oarecare masura aparitia osteoporozei c. gimnastica respiratorie b. mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor. aparitia complicatiilor cardio-vasculare „ 678.Masajul aplicat în masura prescrisa de medic previne: a.

682.Dupa terminarea perioadei de imobilizare îndelungata la pat reluarea activitatii se va face prin: a. mobilizarea progresiva cu mare precautie b. mobilizarea se va face numai la indicatia medicului c. mobilizarea se va face în functie de vointa bolnavului 683.La mobilizarea bolnavului se va supraveghea cu atentie: a. pulsul, TA, respiratia b. coloratia tegumentelor si mucoaselor c. starea de echilibru 684.Imobilizarea îndelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave în caz de: a. accidente vasculare cerebrale b. paralizii, leziuni a membrelor inferioare c. boli reumatismale 685.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. fracturi, traumatisme b. infarct miocardic c. afectiuni respiratorii 686 Socul este o grava tulburare functionala a întregului organism exteriorizata clinic prin: a. prabusirea circulatiei

b. tulburarea echilibrelor metabolice c. insuficienta respiratorie acuta

687 In aparitia socului joaca un rol important: a. intensitatea agentului declansator

b. posibilitatile de aparare ale SNC c. hipoperfuzia tisulara

688.Alterarea grava a functiilor organismului în soc se datoreaza: a. scaderii aportului de oxigen

b. dereglarii mecanismelor de echilibru corticosubcortical c. cresterii produsilor toxici rezultati din metabolism si care se acumuleaza în sânge

689.Socul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri, dar mai ales cu: a. socul hipovolemic

b. socul hemoragic c. socul septic

690.Prevenirea socului anafilactic se poate face prin: a. testarea sensibilitatii la substantele iodate, antibiotice

b. anamneza corecta a bolnavilor c. administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan, Feniramin)

691 .Modificarile hemodinamice care se produc în socul decompensat sunt: a. cresterea volumului circulant

b. cresterea patului vascular prin vasodilatatie c. pierderea de electroliti

692.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici: a. este de obicei profunda

b. pielea este uscata c. respiratia este de tip Cheyne-Stockes

693.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin: a. polipnee cu halena acetonica

b. anorexie totala însotita de greturi, varsaturi c. deshidratare totala

694.Pe lânga cele trei semne majore, pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta:

a.

dureri abdominale

b. senzatie de foame c. halena acetonica

695.Cauzele comei hipoglicemice sunt: a. doza insuficienta de insulina

b. alimentatie insuficienta c. eforturi fizice mari

696.Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin: a. transpiratii profuze

b. piele uscata c. agitatie psihic

697. Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica prin: a. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice

b. absenta fenomenelor de deshidratare c. cresterea tensiunii arteriale

698.Coma hipoglicemica poate fi precedata de: a. foame imperioasa

b. senzatie de greata c. agitatie psiho-motorie

699.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt: a. înlaturarea factorului socogen

b. administrarea de lichide per os c. aprecierea rapida a starii functiilor vitale

700. Pacientul aflat în soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta urmatoarele semne: a. este linistit, somnolent

b. extremitati cianotice c. este inconstient

701. Socul poate fi determinat de: a. pierderi masive de sânge

b. transfuzii de sânge c. dezechilibre metabolice

702. Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente: a. este o manifestare hemodinamica si metabolica

b. este o perturbare grava si durabila c. este o manifestare exclusiv hemodinamica – scaderea tensiunii arteriale, de obicei tranzitorie

703. In tratamentul socului hipovolemic este importanta: a. administrarea de oxigen

b. refacerea volemiei c. administrarea de vasopresoare

704. Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de: a. Dextran 70 în solutie de NaCl, 1000-1500 ml

b. Ser fiziologic c. Solutie Ringer lactat

705 Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele: a. apare la persoane tinere

Semnele neurologice întâlnite în coma hipoglicemica sunt: a. contracturi puternice cu înclestarea gurii b. diabetul renal 708 Complicatiile diabetului zaharat pot fi: a.b. debutul este insidios c. administrarea de substituenti volemici 711. acute b. evolutia este progresiva 706.Terapia antisoc va tine pâna când: . diabetul femeii însarcinate c. administrarea de vasopresoare c. diabetul insipid b. convulsii. bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic c. semnul Babinski prezent bilateral c. semnul Babinski absent. uneori crize epileptiforme. reflexe abolite 707 Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu: a. THAM 100-150 ml 710. vasculare 709 Compensarea acidozei în soc se face prin administrarea de: a. compensarea pierderilor prin transfuzie de sânge izogrup si Rh b. solutie Ringer – lactat b.Tratamentul în socul hemoragic va urmari: a. cronice c.

Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze. astenie.Tratamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie: a. bolnavul e constient. ameteli.Insulina cu actiune rapida se poate administra: a. administrare de ser fiziologic c.a. bronhospasm prelungit 715. cresterea acidozei metabolice 713. în functie de valorile ionogramei c.In stadiu de coma diabetica se remarca: a.In socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de: a. cresterea pH-ului c. subcutanat . TA creste. tegumentele devin calde 712. diureza creste la peste 40 ml/h. scaderea rezervei alcaline b. Aceste fenomene credeaza dupa: a. administrare de glucoza 714. strict individualizat 716. ingestia de glucide b. etapizat pe ore b. dispare midriaza. pulsul se regularizeaza. culoarea tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza b. numai subcutanat b. foame exagerata. asfixie b. spasm laringian c. cooperant c.

In majoritatea cazurilor debutul diabetului zaharat este: a. glicemiei. alergia la insulina. sa fie tinut la loc luminos b.c.Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt: a. prevenirea hipoglicemiei b. la indicatia medicului 717. insidios . sa se agite pâna se omogenizeaza 718. echilibrului acido-bazic 721. infectii locale.Administrarea glucozei în coma diabetica se face pentru: a. ionogramei c.Hidratarea bolnavului în coma se face sub controlul: a. echilibrarea hidroelectrolitica c.Inainte de administrare flaconul cu insulina trebuie: a.In raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne: a. sa fie încalzit la temperatura camerei c. pH-ului sanguin b. disparitia cetozei 720. tensiunea arteriala scade b. cetonuria 719. lipodistrofia c. hipoglicemia b. pulsul se accelereaza c. pupilele sunt micsorate 722. intravenos.

c. c. secretii nazofaringiene . b. lichid amniotic. infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi . respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise. 724 . b. lichid peritoneal.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind: a. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor . 725. c.b. b.. c. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . b. 727.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului .Infectia nozocomiala este : a. toti pacienti potential infectati. . prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . atipic c. 726. brutal 723. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati. infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital. sperma si secretii vaginale.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. LCR. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. toti pacientii sunt potential sanatosi . lichid sinovial. sputa.

c. personalul infectat cu Hbs. c. complet. bariera intre lucrator si sursa de infectie. 731. amplasate la indemana si marcate corespunzator . se efectueaza : a. constau in : a. b. numai la intrarea in serviciu . 728. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . c. b. . Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . b. b. dupa scoaterea manusilor de protectie .Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate: a. inainte de administrare. c. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. la preluarea acestora. bariera intre lucrator si sursa de infectie. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . intepare cu obiecte ascutite. b. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . Echipametul de protectie este : a. corect. 729. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . c.b. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. 730. 732. recapisonarea acelor folosite. la externarea pacientului. Echipamentul de protectie este : a. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni.

Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. secretii nazofaringiene . alcatuit din halat si incaltaminte de spital . colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . numai la intrarea in serviciu . dupa scoaterea manusilor de protectie . b. .Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. sperma si secretii vaginale. 737. recapisonarea acelor folosite. 734. lichid peritoneal..In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. constau in : a. toti pacientii sunt potential sanatosi . personalul infectat cu Hbs.c. lichid amniotic. c. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. c. b. c. c. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . c. sputa. corect. LCR. b. lichid sinovial. intepare cu obiecte ascutite. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. b. 733. toti pacienti potential infectati. 736. complet. amplasate la indemana si marcate corespunzator . cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. b. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . se efectueaza : a. 735.

se efectueaza : a. numai la intrarea in serviciu .. intepare cu obiecte ascutite. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. b. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . b. are efecte nedorite.Asistenta medicala: a.. c.bariera intre lucrator si sursa de infectie. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. b. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. amplasate la indemana si marcate corespunzator . c. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor. b. c. 742. este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. recapisonarea acelor folosite.Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor .utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie .alcatuit din halat si incaltaminte de spital . duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor. b. trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. 740. Echipametul de protectie este : a. . 741 . c. c. dupa scoaterea manusilor de protectie . constau in : a. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului.738.. 739.

sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. c. precipitarea.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectul medicamentelor. sa corecteze dozele prescrise. inainte de administrare.Asistenta medicala are grija: a.. 748. b. c. b. duce la transformarea. menajeaza bolnavul de intepaturi. solutiile si picaturile. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad: a. b. 746. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale.743. 744. picaturile pentru ochi si nas. pregatirea cu 30 min.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. administreaza intai tabletele. 745. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. asistenta medicala: a. b. verificarea solutiei injectabile. c. injectarea imediata a continutului seringii. c.Cind administreaza tratamentul. degradarea acestora. . flebalgia. administreaza personal supozitoarele. c. apoi injectiile. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt: a. lasa la pacient intreaga doza zilnica. 747 . atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale. b. priveste in mod direct medicul.

manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice).Cu ocazia administrarii antibioticului. cel mai activ si mai putin toxic. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene. urticarii. c. calea de administrare . . b. c. 752 .. cantitatea exacta a unei doze.Gentamicina. c. 753. nefrotoxica. 750. hematom. durata tratamentului . soc anafilactic.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante. ototoxica. terenul alergic. b. tumefierea brusca a tesutului perivenos. fiind expus la: a. b. asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni. pe baza antibiogramei. b. supuratia aseptica. dermite profesionale. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient.. Kanamicina au actiune: a. asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a.b.La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: a.. alegerea unui singur antibiotic. b. c. 749. c. 751 .Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a.

mililitri de solutie.. de solutie . cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale. 754. 757.Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimuleaza secretia : a. 756. in functie de durata tratamentului. hidrocortizon.ACTH-ul si cortizonul: a. numar de tablete sau capsule. c. la fel ca in cazul antibioticelor. . cat si pentru preparatele de cortizon se face: a. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. prednisolon . c.In caz de insuficienta hepatica. durerea si transpiratia . cortizon acetat. 755. cortizonului. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului. diuretica. unitati. marind eliminarea lui.Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH. c. c.c.. tratamentul cu cortizon se face cu: a. b. b. b. b. c. grame sau submultipli ai acestora.Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in: a.. spoliaza organismul de potasiu.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a. b. 758 . retin sodiul in organism . 759 .

dispneea. HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor: a. complicatii cerebrale si renale . turgescenta jugularelor si ritm de galop . complicatii cardiace. reducerea muncii inimii prin repaus. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a. b. HTA secundara.In functie de cauza determinanta. edeme declive. tusea. c. hepatomegalie. 761 . reducerea muncii inimii prin activitate normala.controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare.Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a. 760 . administrare de cortizon . c. HTA esentiala. 764 . 762. HTA medie. c. In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste : a. b. coronariene. 763 . b. . c.b. b. cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice. administrare de diuretice . HTA se clasifica in: a.In stadiul al III -lea. b. c.

c.. b. Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : a.complicatii abdominale. c.Moartea biologica se caracterizeaza prin : . c. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . b. b. tulburari de memorie . cefalee occipitala. astenie. insomnie. c. diabetul zaharat . trombozei cerebale . c.In HTA benigna. 770 .. 767 . vasoconstrictia arteriala . tulburari de comportament . cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare . encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala . infarctului de mezenter . 769 .Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt : a. insuficienta cardiaca si insuficienta renala.c.fara ascendenta ereditara.In HTA maligna se intilnesc frecvent : a. oboseala. b.vasodilatatia arteriala. infarctului miocardic. b. . ascendentei ereditare hipertensive . 765. complicatiile se datoreaza : a. Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a. 766. 768 .

c. c. torace si abdomen imobile.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a. 774 . b.a. aparitia pulsului la vasele mari. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. c. b..In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice: a. c. . cornee opaca si aparitia petelor cadaverice. leziuni ireversibile in creier si in alte organe . c. b. disparitia miozei . Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin: a.La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: a. dispnee zgomotoasa. intubatie oro-traheala. de la o inaltime de 20-32 cm. midriaza fixa. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei. absenta pulsului la artera carotida.. b. toracice si abdominale. 773 . leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale. disparitia midriazei si recolorarea tegumentului. 775. . in mijlocul regiunii presternale. 771 . embolie gazoasa masiva. lipsa curentului de aer la nas sau gura . 772 . incetarea batailor inimii. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. absenta miscarilor respiratorii normale.Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt: a. b. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. mioza cu globi oculari mobili. oprirea miscarilor respiratorii. b.

b. b. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: a. b. hipertensiune arteriala. malformatii ale oaselor cutiei toracice. c. zgomotos. 780 . 778 . Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : a. de transudat sanguinolent necoagulabil. brusca. 779 . c. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: a. de natura anafilactica. c. c. 777. severa. b. datorata ruperii capilarelor pulmonare. Edemul pulmonar acut este: a. de natura cardiogena. se aspira secretiile si se curata orofaringele. de natura lezionala. preinfarctul miocardic. cauze neurologice. insuficienta ventriculara stanga. respiratie polipneica zgomotoasa. b. expir greu. dispnee intensa. tulburari de rimt cardiac paroxistice. 776 . c.c. provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar. 781 . Edemul pulmonar acut este declansat de : a.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. . gaze sufocante toxice.

sangerare 300-500 ml . c. 785. 783. corticoterapie. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a. b. oxigenoterapie pe sonda endotraheala. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: a. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : a. se aplica garouri la radacina a trei membre. oxigenoterapie. c. morfina. b. 782 . tonicardiace.b. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este: . antibiotice. In tratamentul edemului pulmonar acut cu TA scazuta sunt contraindicate: a. b. 787. hipotensoare. b. digitalice. c. c. 786. ventilatie artificiala. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. b. morfina. diureza osmotica. diuretice. 784. anticoagulante. dopamina. c. scoaterea pacientului din mediu nociv. dopamina. c.

c. c. oxigenoterapie. SIDA. b. b. sangerare 300-500 ml. 789. Clasificarea EPA lezional este: a. Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. c. intoxicatii cu plumb. 792 . c. 788. morfina. paraplegici. b. copii mici. aerosoli antispumanti. infectii pulmonare. de cauze uremice. gripa. Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a. b. . Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a. Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este: a. c. oxigenoterapie. dextran 70. 790 .a. 791 . intoxicatii cu CO. b. intoxicatii organo-fosforice. c. cardiogen. de cauze toxice. b. comatosi.

797 . c. peste 1000ml urina/zi. perfuzii. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: a. Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. c. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. In insuficienta renala acuta diureza este : a. sub 400ml urina/zi. b. combaterea varsaturilor . . 795 . sub 50ml urina/zi.793 . b. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. 796. alimentatie neadecvata. b. EPA infectios. c. Oxigenoterapia in EPA este: a. b. se practica pe respiratie asistata. b. 794 . In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite: a. EPA cardiogen. c. 798. se administreaza numai dupa umidificare . contraindicata. transfuzii. in functie de ionograma. c. b. de catre medic . EPA uremic. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. deoarece creste presiunea in alveole.

804 . hipostenurie.In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. 803 . Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: a. b. tahicardie.. aritmii. b. reducerii permeabilitatii glomerulare. 802. scaderii reabsorbtiei tubulare . b. 800 Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? a. deficitul calitativ consta in: a. glomerulonefrita. diminuarea catabolismului proteic prin epurare extrarenala hemodializata si dializa peritoneala. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere. aplicatii calde in regiunea lombara . in functie de examenul sumar de urina.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale: . efectuarea bilantului hidric. b. b. c. c. hematurie. 799. c.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in: a. reducerii filtratului glomerular. calculoza ureterala bilaterala. c.c. 801 .Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta? a. bradicardie. c. izostenurie.

b. 808. c. hiperlipoproteinemie.Insuficienta renala cronica este o boala provocata de : a. b.. 805 .. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic. 807 Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ? a. b. 806 .Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a. b. hipolipidemie .. hiperlipidemie . uree sangvina. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism. oligo-anuria. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie . c. edemul pulmonar .Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta? a.Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte : a.. glomerulonefrita cronica . calcemia. acidul uric.a. c. b. diabetul . insuficienta cardiaca acuta . c. obstructia cailor urinare. hematuria. . c. 809. b. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale.

miros amoniacal al aerului expirat. c. stare generala profund alterata.c. necesitatea restrictiilor alimentare .. diuretice in deshidratarea extracelulara . fosfati. 814 . alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare . toleranta digestiva. Educarea pacientilor se refera la : a. b. prezenta in urina. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie. c. sustinute . staza urinara). se face cu : a. 811. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara . stari confuzionale . c. exercitii fizice intense. prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea. alterarea integritatii pielii .. intoleranta digestiva .R. stare generala alterata. b. 812.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ? a.A. edemul cerebral. igiena riguroasa a tegumentelor .. somnolenta. b.Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a. bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica . calciu).Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. cefalee precoce. c. 810. acid oxalic. dispnee. contractii musculare. insomnia . b. c. a unor substante care pot cristaliza (acid uric. b. 813 .Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I.Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a. .. in exces.

malformatia cailor urinare.Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a. b. boala de baza. hidronefroza.815 .. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare. la producerea unei recidive. c. b. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare. regimul alimentar. infectia urinara. aparitia infectiei. manifestarea acuta. b.Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a. atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate. b. obstructia cailor urinare.Litiaza renala se defineste ca fiind: a. . la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. b. numarul si marimea calculilor. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. numarul calculilor renali. c.In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: a. compozitia calculului. c.Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a. 818 . anuria. c. 817 . 816 . c. 819 .

meteorism . c. 823 . calmarea durerii. c. sonda uretro-vezicala. disurie. aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 – 3000 ml/24 ore . b. antiinflamatoare. c. sunt : a. un sindrom dureros acut. durere. aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de: a. b. principalele semne sunt : a. durere.In colica renala examinarile de urgenta sunt : . b. combaterea durerii. la indicatia medicului . analgezice antispastice. varsaturi. c. de obicei apiretic. anxietate.In colica renala.. repaus la pat. tenesme vezicale. 821 . 822 . paroxistic.Colica renala este : a. hipertensiune. administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului . un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare. durere.In colica renala. 825 . neliniste. 824.820 . hematurie. tratamentul de urgenta este: a. insotit de agitatie si iradieri uretero-vezico-genitale. b. c. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare . Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala. uneori febra moderata . b. ingerarea de lichide din abundenta.. poliurie. repaus la pat..

hipovolemic. c. radiografie renala pe gol. b. septicemic. 826 . 829 . anafilactic.Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a. psihogen.. neurogen. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale. facies palid. b. b. cardiogen.septic. bradipnee superficiala. cardiogen. cardiogen. toxic. anafilactic. infectios. hipertermia. toxico. reactie organica post-agresiva decompensata. combaterea insuficientei cardiovasculare. b. . buze uscate si cianotice. c.. 830 .Socul este definit ca: a. 827 . c. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor. faza imediat postagresiva. urografie . 828.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului: a. neurogen. c.Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a. c. hipovolemic. b.a. anafilactic. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: a. grava tulburare functionala a intregului organism. combaterea hipoxiei cerebrale. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. b. examen complet de urina . hemoragic.

scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva . combaterea durerii. evaluarea rapida a leziunilor. c. Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore . inlaturarea factorului socogen. b. b. c. Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore. cand nu se manifesta semne de gravitate. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu.c. este necesara mentinerea unei cai venoase libere . preparate de gelatina. 833 . b. c..U si T. 832 . 831 . b. imediat dupa agresiune.Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece : a. c.I. Terapia analgetica in soc : . Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : a.P. Pretratamentul socului se aplica: a. numai in unitati U. perioada in care nu se face tratament antisoc. 834 . 835 . la locul accidentului si pe timpul transportului . .Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a.

sunt: a.. b. tub Kehr. tahipnee. trocar. înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv. 840. stafilococi. Socul septic este provocat indeosebi de : a. Clostridium. pense cudate. hipotermie. inlatura frica si agitatia . hipotensiune arteriala. enterococi . 837. antibioterapie. chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. tahicardie.a. vitaminoterapie. anxietate. specule auriculare. hipertermie. prabusirea tensiunii arteriale. c. apasatoare de limba. fatigabilitate. pirozis. cefalee. durere.. 841 . febra. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a. insomnie.RL. oglinda frontala. diapazon. c. seringa Guyon. stilete. Neisserii. b. sedeaza bolnavul . b.Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este: . 838 . c. canula de aspiratie cu apasator perforat. acufene.cianoza. 836 . c. soc hiperdinamic. c. stare generala alterata. tegument uscat si cald. compensat. tulburari metabolice. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. preexistenta altor leziuni . frison. b. c. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid.Instrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. specule nazale. nu preintampina decompensarea socului. 839 Condro-pericondrita se caracterizeaza prin: a. b. b.

b. b. disfagie. Escherichia Colli. 845 . leucocitoza ridicata.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a.a. Stafilococul. disfonie. c. tratament medicamentos. timpanotomie. dispnee. 847 . vertije. febra. septicemie. frison. Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca: a. sindrom Meniere. Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt: a. epistaxis. . tromboflebite ale sinusurilor cavernos.. c.Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a. torticolis. paralizia nervului facial. c. odinofagie. 846 . labirintita. b. abcese extradurale. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a. Haemophilus influentzae. c. osteoperiostite. Proteus. b. disfagie. antromastoidectomie. 844 . durerea. tumefactie la nivelul sinusurilor. c. hipoacuzie. 842 . tulburari ale mirosului. stafilococul. Escherichia colli. streptococul. b.. fotofobie. angina Ludwig. meningite. c. paralizii ale nervului facial. b. pneumococul.. b. 843 . osteomielita temporala/occipitala.Tratamentul osteoflegmonului consta în : a.

ulceratie corneana cu aspect dendritic. c.Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a. scaderea acuitatii vizuale. vitezei de sedimentare a hematiilor. c. b. poliglobulie esentiala. administrarea de miotice. c. 852 .Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. eritemul conjunctival sau periocular. lacrimare intensa. durerea. numarului de hematii . 853 . febra de tip inflamator-supurativ. respiratie dificila. b. usturime locala..O infectie oculara se poate recunoaste prin: a.. frisoane. b.Analizele hematologice cuprind determinarea : a. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente.Conjunctivita acuta se manifesta prin: a. c. . 850.. de corp strain in ochi. 848 . puls filiform. administrarea locala si generala de antibiotice. b. antiinflamatorii. c. senzatie de arsura si usturime. agentilor patogeni prezenti in sange. debut brusc.Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a. senzatie de corp strain. hipotensiune. 849 . b. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului.c. b. inflamatia glandei Meibomius. . neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant. neregular. soc septic si alergic. 851 .

urmarirea in timp a unor aspecte patologice. b. arteriografia). apa.. scleroze pulmonare. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: a. disfunctie ventilatorie obstructive. c. hipertiroidism. intoleranta la iod. 859. diabet zaharat. chist hidatic hepatic. 858. 856. 854. diabet insipid. c. b. b. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in: a. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2.. diverticuli colici. boala Crohn. inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia. . c.Irigografia poate evidentia: a. soc cu hipovolemie si hipotensiune. 857. soc hemoragic si traumatic. b. polipoza colica. cancer de colon. astm. c. b. c. aport mare de lichide: bere.c.Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a.5 mg%. insuficienta renala acuta .Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: a. dinamica colica. diabet insipid... 855. fibroza pulmonara. Ecografia abdominala are ca scop: a.

fistule digestive. 864. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. 862 . c. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. densitatea urinei este sub 1015.b. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator. b. c. existenta hidronefrozei. . stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale. tumorilor renale. stenoza pilorica. b. cancer tiroidian. necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia: a. Dintre afectiunile de mai jos. 860 . adenom toxic tiroidian. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale. 861. b. 863. se procedeaza la: a. palpabile. prezenta de tumori si calculi vezicali. transfuzie de sange total. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la: a. stricturilor ureterale.Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. pot duce la denutritie. bolnavii cancerosi in stadiul I. c. interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale. b. c. urea depaseste 70 mg%. b. c. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a. chist tiroidian. bolnavul are TBC renal. c.

mobilizare imediata . c.Pentru calmarea durerii se recurge la: a. primele 2 ore. edemele si H. b. . Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: a. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido.A secundara. 866. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore. hipoproteinemia. hipotensiunea arteriala.intensitate.bazic.T. b. 868. c. uscarea completa a secretiilor. 870 .865. 867. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. c. durata. 869. c. oprirea sau rarirea tusei. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a. anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp. b. b. se va urmari: a. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt. c. primele 24 ore.tipul de operatie. primele 3 zile. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: a. ambele se produc prin pierdere de sange. b.

in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este: a. b.Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in: a. aspiratie gastrica. 871 . b. c. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg.b. c. drenaj. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat. b. desfiintarea fundurilor de sac. sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei. spalarea cu apa oxigenata. c. antibioterapie. aspiratia secretiilor. linistirea bolnavului. aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent de tipul operatiei. mobilizarea precoce a bolnavului. gimnastica respiratorie. 873. asezarea lui in pozitii de menajare a partilor dureroase. reechilibrare hidroelectrolitica. 875 .Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in : a. . aerosoli. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile picioare. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei. pansament. b. b. punga cu gheata pe abdomen.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. c. c. tuse comandata. 872 . c. 874 .Tratamentul general in evisceratii consta in : a. evacuarea puroiului. suprimarea durerii.

G.Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a. 878. b. diabetici. interzicerea consumului de alcool. 879 . administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%CO2 si 95%O2 cite 5 minute pe ora. agitatie. 877. c. b.876 . obezi. c.Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a. b. monitorizare E. hipertensivi. stimularea expectoratiei. administrare de mialgin si algocalmin. infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. . c. b. Tratarea sughitului se face prin: a. b. administrare de sedative centrale. hipertermie. 880 . evitarea operatiilor de lunga durata. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani. starea confuzionala are ca manifestari: a.Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a. c.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si: a. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice.Postoperator. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu cardiopatie ischemica.C. somnolenta. aspiratie gastrica. c. 881 . aplicarea de pipa orofaringiana.

amputatia de mamela.Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a. stadiul de inflamare. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei. rezectia gastrica.La efectuarea pansamentului unei plagi. introducerea tubului de gaze. aseptizarea plagii. localizarea plagii. .Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: a. c. suprimarea durerii. masarea zonelor reflexogene. 886. 883. 882 . . starea nutritionala a pacientului. mobilizare. b. se va aplica pe tub un ac de siguranta. 884 . asistenta trebuie sa cunoasca: a.. c. c. b.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii: a. caracterul durerii. c. monitorizarea functiilor vitale. 885. Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: a.b. operatii ce se executa in cavitatea toracica. b. b. scurtarea tubului. b. se fixeaza cu leucoplast. c.

b. circulatia venoasa se opreste complet. pulsul nu se mai simte. c. peristaltica va fi stimulata prin: a. b. apendicita cronica. evacuarea revarsatelor pleurale c. pulsul radial ramane perceptibil.Dupa operatia pe colon. garoul se strange pana cand: a. infectate. b. 889 . administrare de ulei de ricin 15 – 20 grame in 2 prize zilnic. din prima zi dupa operatie.c. c. evacuarea revarsatelor peritonale 892 . Utilizate ca mijloace terapeutice ajutatoare in insuficienta respiratorie acuta avem: a. c. pancreatita acuta necrotica. spalatura gastrica b. infarctul intestinal si torsiunile de organe. b. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiei chirurgicale 888 Pentru puctionarea unei vene. stimulare medicamentoasa 887 . intinse. necrotice. Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratorie acuta se determina prin . afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt: a. Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a. c. 890 . 891 . clisma zilnic. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic.

acid fenic 5% 897. Bronsita cronica realizeaza tabloul de BPOC impreuna cu: a. frig 896 . c. uscaciune c.Bacilul tuberculos este sensibil la a.a. b.. stenoza aortica b. emfizem pulmonar 894 . astm bronsic c.Bacilul tuberculos este rezistent la a. clor c. radiografie toracica laringoscopie branboscopie 893 . uscaciune si frig 895 . formol 5% b. ultraviolete b.Pentru dezinfectarea produselor patologice – ce contin bacil Koch se foloseste a. ultraviolete si lumina solara b. caldura si fierbere c.Leziunile din tuberculoza sunt .

leziunile radiologice sunt stabile b. exudative b.Alergia la tuberculina se manifesta prin a.a. adolescenta 900 . reactii unilaterale 899 . reactii locale si focale b. Avem tuberculoza stabilizata cand a. sputele contin bacil Koch 902. sputele nu contine bacilul Koch c. maturitate b. reactii generale c.Profilaxia in tuberculoza are ca obiective a. intre 0 si 3 ani c. scoamoase 898 . intarirea rezistentei specifice . leziunile radiologice sunt stabilizate b. imaginile radiologice se modifica 901 . bacilul Koch se gaseste in expectoratie c. Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand: a.Riscul de a contacta tuberculoza este mai crescut la a. productive c. la pubertate .

aspectul radiologic si depistarea agentului causal .Complicatiile tuberculozei pulmonare sunt a. reactie Steven –Johnson 906 . virajul la tuberculina b. tulburari digestive .Elementele diagnosticului de tuberculoza sunt a. pneumotoraxul spontan 907 . bogat in proteine si vitamine b.b. un aport de 3500-4000 calorii 905. Care sunt reactiile adverse la rifampicina: a. lupta in focar 903 Educatia sanitara se adreseaza a. personalului medical b. bolnavilor c. icter b. aspectul facial c. pleurezia purulenta c. intregii populatii 904 .Regimul alimentar in tuberculoza trebuie sa fie a. reactii alergice . ocluzia intestinala b. intradermoreactia c. bogat in grasimi c. leucopenie c.

bradipneica. in citeva minute sau ore. b. alergene alimentare sau medicamentoase. a. c. hemisuccinat de hidrocortizon. b. polen. in peste 24 de ore. b. b. Bronsita astmatiforma.Dispneea din astmul bronsic are urmatoarele caracteristici a este paroxistica. c. spontan sau sub influenta tratamentului. nu este niciodata precedata de stranut. la debut crizele sint tipice cu inceput si sfirsit brusc. este viscoasa. lacrimare. cristale Charcot. b. care determina criza de astm bronsic sint urmatoarele : a. complicatie a astmului bronsic. Cele mai obisnuite alergene. 913.908 . este urmarea infectarii astmului bronsic. miofilin . cu intervale libere. c. este precedata intotdeauna de crize astmatice. c.Criza din astmul bronsic. criza apare . praf de camera. este cu tahipnee .Leyden si spirale Curschman. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. este fluida. 909 . are una din urmatoarele caracteristici: a. 910 . de obicei in a doua jumatate a noptii. cu expiratie prelungita si suieratoare. 912 . Sputa din astmul bronsic are urmatoarele caractere: a. c. de tip inspirator. rozacee si in cantitate mare. bogata in eozinofile. 914 .Criza de astm bronsic se poate termina: a. 911. b. prurit al pleoapelor si cefalee. in scop profilactic urmatoarele medicamente: a. are urmatoarele caractere: a. albicioasa ( perlata).In astmul bronsic sint folosite.

Cele mai importante cauze. b. 920. este o urgenta medicala majora. treptat. procese laringotraheobronsice. 921. coma. Tratamentul insuficientei respiratorii cronice vizeaza urmatoarele: a. nu prezinta riscuri. . dispnee intensa. b. combaterea tusei. aer viciat prin scaderea oxigenului sau exces de bioxid de carbon. c. combaterea infectiei bronsice cu antibiotice. nistagmus lateral. brusc. Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin urmatoarele: a. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. c. 916. b. procese pulmonare si pleurale. hipotensiune arteriala. b. ketotifen.. hemiplegie. 915. c. 918. c. posibile in insuficienta respiratorie cronica. insuficientei respiratorii cronice. 919.In insuficienta respiratorie cronica . variabil. c. sint urmatoarele : a. c.In tratamentul astmului bronsic. pot aparea: a. 917. interventia de reanimare respiratorie este uneori salvatoare numai in primele minute. c. care determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. este tratamentul cel mai eficace. respiratie Cheyne. corticoterapia: a. b.b. b. Modificarile patologice caracteristice. crize convulsive. alcaloza respiratorie. apar urmatoarele simptome: a.Accidentele nervoase .Stockes. trebuie rezervata formelor grave. b. fluidifierea si aspirarea secretiilor bronsice. administrata pe cale orala. cromoglicat disodic.

Procesele pulmonare si pleurale ce pot determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. consta in administrarea de oxigen in concentratii mai mari decit cea atmosferica. c. 927 . nevralgia intercostala. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. 926 In puseul acut din insuficienta respiratorie acuta se administreaza . . pleurezii masive bilaterale. consum excesiv de alcool si fumatul. corticoterapie. presupune administrarea urmatoarelor medicamente: a. c. Insuficienta respiratorie acuta poate aparea in urmatoarele situatii: a. starea de rau astmatic.Tratamentul medicamentos al insuficientei respiratorii acute . are urmatoarele caracteristici: a.morfina si opiacee. b. bronhodilatatoare. c. in cazul accidentelor obstructive ale cailor respiratorii superioare. se poate administra prin sonda nazala si corturi de oxigen. bronhodilatatoare si expectorante. pneumotorax sufocant. exista adeseori o discreta infectie rinofaringiana. c. oxigenul nu trebuie umidificat prin aerosoli cu apa sau solutie cloruro. b. b. 925.c. 923. 922 . antibiotice cu spectru larg. b.Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. cresterea oxigenului si scaderea bioxidului de carbon in singele arterial. opiacee si barbiturice. Oxigenoterapia. frison . aflati in insuficienta respiratorie cronica . c. ca tratament al insuficientei respiratorii acute. embolii pulmonare grave. 924 .febra( pina la 40 de grade) junghi toracic. in zilele premergatoare. la bolnavii cu afectiuni bronhopulmonare cronice obstructive. b.sodica izotonica. c. coriticoizi si antibiotice. urmatoarele medicamente: a. secretolitice. b.

In pneumonia pneumococica: a. c. la inceput este uscata si apare in accese. stresurile emotionale. 934 . 931 In tuberculoza secundara. c. b. fata devine vultuoasa. c. In tuberculoza secundara. este destul de bine suportata de bolnav. la inceput ridicata. nu se insoteste niciodata de varsaturi. mai tirziu discreta. poate fi minimala. c. . b. congestionata mai intens pe partea sanatoasa. este un simptom frecvent.Perioada de stare din pneumonia pneumococica se caracterizeaza prin : a. hipertiroidismul. vesperala. exista inapetenta si sete vie. In tuberculoza secundara. temperatura se mentine “ in platou”. b. hipofibrinemie. tusea are urmatoarele caracteristici: a. ruginie. bolnavul prezinta poliurie. nu poate provoca moartea bolnavului. 933.928 . b. apoi cu expectoratie rosie.Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii : a. vesperala. b. b. 932. hemoptizia are urmatoarele caracteristici: a. hiperfibrinemie. mai tirziu ridicata depasind 39 de grade. c. leucocitoza cu polinucleoza. buze usor cianotice si vezicule de herpes in jurul buzelor c. constitue simptomul fundamental. mijlocie sau fulgeratoare. b. tusea este chinuitoare si uscata la inceput. la inceput discreta. 920 Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. 929 . febra din perioada de stare are urmatoarele caracteristici: a.

la durere atroce. b. b. mareste riscul de aparitie al bolii.Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : . c.Durata crizelor din angina pectorala nu este de : a. 941 . cu sediu retrosternal. 938. crizele dureaza citeva ore. paroxistice. care apar la efort sau emotii. 940. dieta hiperlipidica. c. 939. 936 . c. este variabila. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor. b. b. citeva ore. se manifesta prin crize dureroase. apar la efort sau emotii. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani. sunt paroxistice.Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele : a.Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele : a. 935. sunt cu sediu epigastric. c. este insotita uneori de anxietate. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana. sediul durerii este epigastric. b.Angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. citeva minute. cu sediu retrosternal.c. 937.Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici: a.Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici : a. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice. asocierea mai multor factori de risc. 1-2 zile. de la jena sau disconfort. c. c. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani. b. crize paroxistice.

Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin: a. tratament anticoagulant. c. b. evitarea circumstantelor declansatoare. b. nitrit de amil. 947 . in regiunea cervicala anterioara si mandibula. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala. lipsa de aer. c. este aratat de bolnav cu degetul. este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala: 942 . c.a. 946. 948. . administrarea de miofilin. in regiunea cervicala posterioara. palpitatii.Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. paloare.Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele : a. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele : a. nitroglicerina. . intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare. tuse seaca. c. c. oxigenoterapie. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene. c. b.Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente : a.somnolenta. b. poliurie. regurgitatii. b. 943 . c. administrarea de nitroglicerina sublingual. b. este insotita uneori de anxietate. 945 . are caracter constrictiv. b. 944. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele : a. transpiratii. persoane fara antecedente coronariene. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane : a. nu poate fi variabila. b. lipotimie. in ambele membre superioare.

In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade : a. b. cardiopatii ischemice.Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele : a.Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici : a. b. dureaza mai multe ore. se calmeaza. 953. prodromala. sint urmatoarele : a. c.zbucium. . semne de insuficienta respiratorie acuta. c. c. mai rar.Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala. c. 955 . agitatie . persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale. perioada de stare si de convalescenta. somnolenta. tulburari de memorie si concentrare. accelerarea VSH si hiperleucocitoza. 952. 951 . apare de obicei nocturn. 954 . b.In perioada de debut a infarctului miocardic. are caracter pulsatil.Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente: a. pot apare urmatoarele semne : a. mialgin. b. prin repaus si administrare de nitriti . 949. b. senzatie de moarte iminenta. semne de insuficienta cardiaca globala. scaderea glicemiei. c. se insoteste de o stare de anxietate. la trezire. . in cazul unor dureri severe. este localizata occipital.Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici : a. nitroglicerina. cresterea enzimelor in primele ore de la debut. c. b. de debut. c. uneori chiar zile. b. 950. morfina. perioada de cruditate si de coctiune. cefalee occipitala. de obicei dimineata. semne de insuficienta ventriculara stinga.c. cresterea fibrinogenului. .

stopul cardiac. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa. sint violente. bradicardie. 963. b. 961. cianoza. bradicardie accentuata. c. b. anxietate intensa. au caracter coronarian. 962. care afecteaza de la inceput miocardul. b. . uneori tuse umeda. 960 . cu respiratii bruste. bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome : a. c. midriaza cu globi oculari imobili.Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici : a. spute hemoptoice. lipotimie. insuficienta mitrala. stopul respirator. 958 Clinic. c. b. tahicardie. 959 . absenta batailor inimii. c. b. cardiopatia ischemica. Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele : a. constrictive. 957 . dispnee intensa. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici : a. c. b. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu : a. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul. c. hipertiroidia. rapide si superficiale. c. la nivelul plaminilor raluri crepitante . procese inflamatorii si metabolice . cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca. incetarea functiilor cerebrale. ritm de galop. b. b.956. .Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice : a. apare in repaus sau ziua.Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele : a. apar la eforturi fizice mici.la baze cu extindere spre virfuri. se datoreaza stazei pulmonare.Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele : a.

b. tulburari de ritm paroxistice. cu fracturi costale. b. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prin urmatoarele : a. daca acesta este culcat pe spate. 970 . . controlul tensiunii arteriale. Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze: a. 967. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar. cauze infectioase. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele: a. 969.In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea cardiaca. c. fracturi de coloana. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. b. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina. Reanimarea respiratorie : a. 968. c. obstructia cailor respiratorii. c. unele leziuni ale peretelui toracic. controlul respiratiei. cauze toxice. 966. femurala). caderea limbii . daca acesta este in decubit ventral. b.c. c. prin urmatoarele: a. leziuni grave ale peretelui toracic. c. b. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii: a. 965 . varsaturi). se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida . c. c. se poate practica fara masaj cardiac. caderea limbii. b.15 minute pentru a avea succes. pierderea cunostintei. embolie grasoasa..Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele : a. prezenta corpilor straini( singe. decolorarea tegumentelor. 964. secretii. trebuie efectuata intr-un interval de 12. b.

972. 10. c. c. la uremici. b. c. 973. edemul pulmonar acut. c. diureticele. b. b. sint contraindicate urmatoarele : a.In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare. b. b. oxigenoterapia. la inecati. morfina.971. infarct miocardic acut.Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. in intoxicatii. accident vascular cerebral. venesectia este contraindicata. Cauzele de origine extrapulmonara ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. singerarea.. oxigenoterapie masiva. astm cardiac. b. morfina se administreaza in urmatoarele situatii : a. . c. astm bronsic. c. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala. infarct miocardic acut. BPOC: 977. 974 In edemul pulmonar acut cardiogen. 976. 975. hipertensiune arteriala.12 l/ minut. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. insuficienta ventriculara stinga. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional in urmatoarele situatii: a. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele : a. in urmatoarele situatii : a. emisiunea de singe( venesectie).

intoxicatiile cu barbiturice. Durerea din infarctul miocardic acut poate avea urmatoarele caractere : a. se manifesta la cel putin 6 luni de la debutul hepatitei virale. opiacee. c. produsa de obstacole in caile aeriene superioare. c. toxiinfectii alimentare. b. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta . cordul pulmonar acut. 983 Hepatita cronica : a. BPOC. b. are urmatoarele caracteristici : a. volet costal. 982. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. consum exagerat de etanol. 980. 75 % din bolnavii cu hepatita cronica prezinta in antecedente hepatita virala. b. . plagi pleuro. b. b. BPOC. o senzatie de constrictie sau de “gheara”. c.Factorii etiologici ai hepatitei cronice sint urmatorii: a.pulmonare. nu are o evolutie spre ciroza hepatica. c. 981. meningite. c. meningoencefalite. c. o senzatie de presiune. embolia pulmonara. c.b. b. embolie pulmonara. b. o senzatie de intepatura. crize de astm bronsic. este de tip bradipnee inspiratorie. 979. este de tip polipnee inspiratorie. este insotita de tiraj si cornaj. 984 . embolie pulmonara. 978 Cauzele de origine bronhopulmonara ale insuficientei pulmonare acute sint urmatoarele a. Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate apare in urmatoarele situatii : a..

b.Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. rickettsioze. cauze nutritionale.Etiologia virala a hepatitei cronice nu este sigura la : a. virale. c. colibacili.Cauzele hepatitei cronice sint urmatoarele: a. 25% din cazuri. 75 % din cazuri. salmonele. 989. b. c. frigul si umiditatea. b. 50 % din cazuri. . 990. hipertiroidie. 987. traumatismele. c. 988. 986.c. Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. b. c. klebsiella. 985. leptospire. anaerobi. medicamentoase. b. mecanice.Cauzele hepatitei cronice pot fi urmatoarele: a. . paraziti. Cauzele dismetabolice care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. c.

diabet. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. apar adesea tardiv. examenele biologice si histologice nu transeaza diagnosticul. c. 994. b. 992. este uneori dureroasa la efort. apar adesea precoce. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. c. . sindrom excretobiliar. 991. c. in 75 % din cazuri hepatita cronica urmeaza unei hepatite acute virale evidenta clinic. Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. b. c. care coincid cu exacerbarea icterului. b. c. b. b. sindrom fibrinolitic. apar in puseuri. 995. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. sindrom de hepatocitoliza. este obisnuita ( 80 % ). sindromul de fibrinoliza. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei. c. sindromul hepatopriv. sindromul de activare mezenchimala. Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici : a. 993.b. icterul este simptomul esential. obezitate.

c. hirsutism. este moderata. nu se asociaza cu alte boli autoimune frecvente. 997.Hepatita cronica cind apre la femei tinere se insoteste de urmatoarele : a. 1000.. in 75 % din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente. Amenoreea din hepatita cronica are urmatoarel caracteristici : a. c. Tulburarile digestive ce pot apare in hepatita cronica sint urmatoarele : a. c. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. b.. c. acnee.Astenia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. b. tiroidita. simptomul esential este hepatalgia: 999 . amenoree. tulburari dispeptice biliare. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice. . b. b.. 1001.Febra din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. colon iritabil. c. 998. este inconstanta. apare de regula la femeia tinara.996. tulburari pancreatice. este de obicei bine pastrata. b. b. contrasteaza cu starea generala. este un simptom esential. este inalta.

1005. uneori evolutia este simptomatica timp indelungat. 1004. 1003. oboseala. . c. afecteaza ambele sexe. VSH este moderat crescut. Examenele biologice din hepatita cronica agresiva indica urmatoarele : a. 1002.In hepatita cronica agresiva sint prezente urmatoarele simptome : a. tabloul clinic este functie de activitatea procesului patologic. c. Simptomatologia din hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. b.c. anorexie persistenta. Simptomatologia din hepatita cronica agresiva are urmatoarele carcateristici : a. c. . 50 % din bolnavi au o stare generala buna. tabloul clinic este in functie de activitatea procesului partologic. astenie . antigenul Australia este prezent in 10 % din cazuri . b. 1007. Hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute. b.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. b. ameliorarea sa urmeaza evolutiei leziunilor hepatice. febra si manifestarile extrahepatice sint frecvente. splenomegalia. apetit crescut. icterul nu apare cu ocazia puseurilor de agravare. scaune neregulate. c. c. b. boala nu evolueaza catre ciroza hepatica. 1006. angioamele stelare reprezinta un semn de agravare.

dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv. c. cu celule mononucleare. c. 1010. Hepatita cronica este o leziune sistematizata caracterizata prin: a. 1009. este mai frecventa la barbati. semnele clinice sint mai discrete.Hipopotasemia ca efect secundar al tratamentului cu diuretice din cadrul insuficientei cardiace cronice nu se previne cu : a. . dezvoltarea anormala a tesutului epitelial. nu evolueaza in puseuri. 1013.. cind apare la femeile tinere. c. are tabloul foarte bogat . electroforeza arata hiposerinemie. 1008. nu apare in principal la femeia tinara. 1011. c. poate lua o alura colestatica. urmeza obisnuit unei hepatite acute virale. b. b.Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ are urmatoarele catacteristici: a. este mai frecventa la barbati. Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv are urmatoarele caracteristici a. timolul este scazut. iar biologic foarte alterat. c. limfocite si predominant plasmocite. clorura de potasiu .infiltrare predominant portala. clorura de calciu . b. apare in principal la femeia tinara. b. se insoteste de tulburari endocrine. b. Icterul din hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a.b. 1012. c.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. tabloul clinic al bolii nu este functie de activitatea procesului patologic. este simptomul esential.. b.

b. Pentru a evita greselile fatale.20 respiratii / minut.Insuficienta cardiaca dreapta este un sindrom clinic care nu este provocat de : .c. c. 18. absenta miscarilor respiratorii normale. c. in doza de 400-500 mg intravenos. junghi toracic submamelonar sau posterior. edemul pulmonar acut. asistenta medicala trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de urmatoarele afectiuni : a. hepatalgie resimtita ca o durere surda in hipocondru drept sau epigastru. 16-18 respiratii / minut. 14-16 respiratii / minut. clorura de natriu .Principalele simptome functionale ale insuficientei cardiace cronice drepte sint urmatoarele : a. prezenta curentului de aer la nas sau la gura. 1016. c. respiratia artificiala nu se realizeaza intr-un ritm de : a. c. 1014 Pentru combaterea anxietatii in tratamentul infarctului miocardic acut nu se administreaza: a. c. astmul cardiac. b. b. 1019. sedative concomitent cu antidepresive. In cadrul resuscitarii cardiorespiratorii. 1017. in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin. sedative. dispnee variabila ca intensitate. 1018 Semnele obstruarii cailor aeriene sint urmatoarele : a. 1015. 1020.400 mg subcutanat. b. b. antidepresive. hemisuccinatul de hidrocortizon nu se administreaza : a.. BPOC. b. in conduita de urgenta. in doza de 250. dispnee zgomotoasa. c.In tratamentul astmului bronsic.

masuri de igiena spitaliceasca c. dilatarea si insuficienta brusca a inimii drepte. 1023. nu prezinta importanta în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina. aeriana. stimularea sîngerarii locale. necroza ischemica a unei portiuni de miocard. alegerea procedurilor de investigatie si tratament cu risc minim de infectie. b. Obiectivele permanente în prevenirea infectiilor nosocomiale sunt: a. b. 1025 In cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutana. dezinfectante. b. Ce importanta are spalarea mîinilor în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina: a. spalarea cu apa si sapun sau detergent. b. taietura) ce atitudine luati? a. 1024. utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune. limfatica si hematogena. respecta si raspunde de aplicarea regulilor de igiena si regulilor de tehnica aseptica. aplicarea de antiseptice. c. b. refuza internarea bolnavilor contagiosi.a. c. c. c. 1021.Diseminarea de la nivelul plaminului a bacilului Koch se poate face prin urmatoarele cai: a.Atributiile asistentului medical în prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale sunt: a.bronhogena. c. uneori este singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. întepatura. clatirea cu apa. b. . 1022. obstructia brusca a inimii drepte. pregatirea materialelor pentru sterilizare si respectarea conditiilor de pastrare si utilizare lor. cel mai important mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni.

. pierderi de cunostinta.Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura All Bucuresti. nou-nascuti. c. Medicala.. endocrinologice. interesarea epidermului si partial a dermului b. urmata de confuzii. .Editura medicala.C. b. Borundel . G.F. anul 1999 .Ed. c.Care sunt conditiile unui bun bandaj? a. soc hipovolemic b. 1028. afectiuni alergice. Moraru -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos . anul 1995. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. escare.Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 1029. osteoporoza. Cison Anul 2001 . Bucuresti 1999. Incidenta infectiilor nosocomiale este crescuta în serviciile: a. infectie.1026. bronhopneumonie..Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a.Chirurgie pentru cadre medii .Tehnica ingrijirii bolnavului (editia a VI a) Ed. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul BIBLIOGRAFIE = ASISTENT MEDICAL GENERALIST = .Mihailescu M . înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. . înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. terapie intensiva. Bucuresti. b. afectiuni reumatice. hemoragie digestiva c. Chiru.Mozes C. 1027. Chiru si L.Administrarea hormonilor corticosuprarenali este indicata in: a. nefrita. paralizii 1030.

- Titirca L. - Urgente medico-chirugicale - Sinteze - Editura Medicala, Bucuresti 2001 - Titirca L. - Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Ed. Viata Medicala Romaneasca 2003; - C. Bocarnea - Boli infectioase si epidemiologie - Manual pentru scolile postliceale sanitare Editura Infoteam 1995 - Ord. Ministrului Sanatatii si Familiei nr. 984/1994 - Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical - 2003 - Legea nr. 307/2004 – privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 578/30.06.2004. 1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35.

a c c b c c b b a b c b a c b a b b C A B C A C C B A A B C B B B A B

36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81.

A C A C B B B A B B B B A B B B C A A B A C C C A B A C B B C A B B C C A A B B B B B B A C

82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127.

A B A A A A B B A C B C B C A B B C C A B A A A A B A A B A A A A A B A A A B A B A B B A A

128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 154. 155. 156. 157. 158. 159. 160. 161. 162. 163. 164. 165. 166. 167. 168. 169. 170. 171. 172. 173.

B A B B B C B B B A C B A a a a b c b b a b c a b c c c b a c a a b c a b c a c a b b a a b

217.174. 190. 204. 185. 212. 178. 211. 188. 206. 200. 207. 203. c b c a c b c b b b a c a a b a b c a a c c a c a b a b a b a c a a b a a b a b b b b b a b . 219. 191. 210. 184. 193. 179. 189. 181. 218. 213. 214. 201. 182. 176. 205. 208. 216. 199. 195. 177. 183. 202. 180. 197. 192. 196. 215. 209. 198. 187. 175. 194. 186.

221. 246. 262. 241. 256. 237. 226. 257. 234. 243. 255. 252. 238. 232. 227. 247. 225. 260. c c b c c a b b c b a a a a a a b b a b c a a a a b b b b a c b c a b b b b a a a a c a a c . 231. 224. 244. 259. 235. 261. 230. 229. 253. 240. 223. 265. 242. 228.220. 258. 249. 236. 248. 251. 264. 222. 239. 254. 233. 263. 245. 250.

306. 287. 285. 284. 292. 310. 269. 299. 290. 297. 307. 311. 278. 303. 296. 267. 309. 277. 305. 268. 291. 272. 282. 280. 288. 293. 274. 273. 281.266. 283. 286. 271. 279. 304. 294. 276. 270. 300. 275. 295. a c a c a c a c c c a a b c c c c a b a c a c b a b a c a a a a a a a b c c a a a a b a b a . 289. 301. 308. 302. 298.

332. 352. 316.312. 315. 319. 357. 354. 320. 322. 326. 325. 324. 338. 317. 340. 343. 323. 346. 339. 314. 330. 344. 333. 353. 327. b b a a a a b c a b c a a a a b b a b b a c b c b a a a a a b a c a c a c b a a a a b a c b . 348. 341. 313. 349. 329. 321. 337. 351. 336. 347. 345. 328. 318. 350. 342. 331. 334. 356. 335. 355.

365. 393. 398. 362. 391. 394. 372. 399. 360. 373. 402. 359. 367. 396. 386. 366. 392. 395. 371. 385. 381. 376. 370. 382. 377. 364.358. 387. 375. 363. 384. 380. a a a a b a c a c a b a b a a b b b b b b a b b b b b a a b c c c b c a b c b b a a c c a c . 379. 383. 390. 400. 368. 374. 389. 401. 388. 369. 378. 397. 403. 361.

427. 413. 407. 442. 418. 417. b a b a c c b c b b b c c c a a a b b a a a c b c b c a a a a a b b c c a c a c a c c a a b . 412. 434. 408. 428. 429. 416. 445. 438. 436. 446. 447. 422. 419. 440. 444. 449. 443. 411. 420. 425. 421. 415. 406. 430. 439. 423. 405. 410. 409. 424. 431. 448.404. 441. 426. 437. 432. 435. 414. 433.

c 466. b. a. b. a a c b b c c a a b c 461. 459. 454. c 474. a. 455. 456. c 475. b 477. a. a. b. b 464. a. 458. c 467. 457.450. b 468. a. 460. a. b 472. c 463. c 462. a. c 469. a. b. c . a. 451. b 470. c 473. a. a. 453. c 476. b 471. c 465. 452. a.

c 486. c 483. a.478. a. b. b 481. a. c 488. b 497. a. c 487. a. b 480. a. c 498. b 495. b.b. b 485.a. c . a. c 484. c 489.b. b 482. a. b. b 500 b. b 491. a. b 479. c 490. b 499 a. a. a.a. b 494a. b 492. c 496. c 493a. a.

c 503. a. a. c 513. b 509. a. b 517.c 518. c 505. b 512. b 510. b 515.b 521.a. c 511.a. b 508. b 516. a.c 520.a.b 523 a.a.a. b 514. a. c 506. a.501 a.a. a. b 504.b .a. a. c 502.b 519. b 507.a. a. a.b 522. a. a. a.

c 525. a.c 538.c 546. a.c 537 b. b.c 528.c 545.c 529 a.c 536 a.c . a.c 535.c 542. b. b.b 543 b. a.c 539.c 540 b. a.c 527.b 531 a.b 534.c 541 a.c 526.a.c 530.524. a. a.c 532 b. b. a.c 544 b.c 533 a.

a.b 551 a.c 555.c .c 557 a. a. b 562.c 566.b 552.b 558 b.a.c 559.c 548. a.c 550.b 549 b.b 556.b 569 a. a.b 565a.b 554. a. b.a.547 b.c 561.c 567. b. a.b 564.a. a.b 563 a.a.b 553. a.c 568.c 560 b.

b 586.c 591.a. a.b 587. a.b 583.a.b. b.b 572.b 576 a.a.a..b 589. a.b 574.c 580..b 579.c 584.b.570.b.a.c 575.c 585.a.b.b 581.a.b 578.ab 592a.b .a.. a.c 582.b 588.a.b 577.a.b 571.a.b 590.b 573.

b 600.a.b 602. a.a.b 595. b 613.a. a.b 611 a.b 606.b 608..b 610.b 599.b 615.b 614.c 603.a.a. a.a.b 594.593.b 601.b 607 a .a.b 604 a. a.b 605.a.b 612.a. a.c 597.c 596.c 598..a. a. a. b.a. a.b 609.b .

629 b.b 621 a. 631. 627. 628. 623.b 635.b .b .b .b 620 a. b .a. 626 a.c. 633 a . c.616 a. 622.b 619. b . c. 630 b. a. c.a. a. 618. a.a.c 634 a. 624. a.b 617 a. 625 a.c 638 a.b 637a. 632.b.b. a. c. a. b.b.a.b 636 a.

c 658.c 641 a.c 661.b 642 a.b 644.b 653.c 648 a.a.a.a.b 659 b.b 646 a.b 652 a.b.c 656.c 660.a.a.c 655.a..c 651 a.c 657.b 643 a.a.b 650.a.639.b 647a.a. a.b 640.a.b 645.b.c .a.c 649.b 654.

b 672.b 663 a.b 665.b 684.c 673 .a.b .b 678 a b 679. b 671 .b 681.a.a.b 677 a.a.b 680.b 667.662.a. b.b 674 a.a.a.b 664.b 666 a.a. a.a.b 669ab 670 a.b 682.a.b 676.b 683. a.a.b 675 a.b 668..

a.c 700 a.a.c 692 . b.a.b 691 b.c 695.a.a.c 696.b 698.b 702a.b 701.c 690.c 706.c 693.a. c 697.c 705 b.b 704a.b 694.b 687 a. a.c 688.c .685. a.c 689 b.b 707 a.a.b 703. a.b 686 .c. a.a. a.a. 699.

c 714.a.c 718 a.a.c 713 a.b .c 728.. a..c 710.b.b 709 b.708 a.b 723.b 722.c 727 a. a.b 719.b.a. a.b 730.b 725.b 729 a.c 716 b.c 717 b.a.a.b 726.b 712 a.a.c 721 a.a.c 720.c 724 .a.c 711.c 715.

a.c 748.a.b 747 .c 752 ..a. a.a.b 741 .c .c 742.b 733 a.b.b 732.b 734 a..b.a.b 735.b 736.c 738.b 740a.c 737 a.a.a. a. a.c 749 a.c 743.731.b 746.b 744.c 745.c 751 .b 750..a. b.a.. a..b 739 a.

c 758 .a.c 764 .b.a.. a. b.b.b 774 .b 756.b 757..c 771 .c 763.b 765.a.a.b 772 .b.c 770 . a.c 769 b.b 754..b 761 b.b 775.a.b a.c .b 759b.a. .b 755.a.b 767 768 ..b.753.:a.a.c 762.a..a.c 760 a.b 766.b 773 .

a. a. a. a.b 792 a.b 783 a. a.b 787. b. a. a.b .b 784.b.776 .b 790 ..b. a.b 780 .c 788.c 786. a. a.a. b.b 798.b 797 .b 791 a.b 789.a.c 778 .c 796. a.c 795.b 794 .c 785.. ab 782 .b 793 .b 779 a. b.c 777 .c 781 .

bc 815 bc 816 . a.a.b 804 .b.c 807 .a.c 809 .b 820 .ab 813 .a. b. a.a.a.b 801.ab 811 .b.c .799 .c 810 .b 821 a.b 818 a.c 802.c 803 .b.c 805 a.ab 814 .c 808 .b 806.b.bc 812.c 819 a.b 817 .b 800 .a.

b 824 .a.a.a.a.822 .c 838 a.a.b 843b.c 832 .c 835 a.c 823 a.a.c 828.b 826 .c .b.b 831 . ac 834 b.c 844 b.c 842.b 836.c 827 b.a.c 837.b 839 a.a.b 830 .c 829 .c 833 .c 840 b.a.c 841 b.a.c 825 a.

a.c 859 a. b.845 b.b.b.c 862 a. a.c 846 .b 853 . b.c 848 .c 856 b.a.c 849 .b 852 .c 855 .c 861.c 850 . a.c 858 a.c 857 .c .c 865 a.b.a.c 866 a.c 847 a.c 860 .c 867.c 864 b.c 854.b.b 863 b. b.b 851 a.

c 875 .b. a.ab 880 .868 a.b .c 886 .c 881.a. b.c 887 .a.b. .c 879 .c 871 a.a.b 870 .c 878 a.c 876 .c 885. b.c 889 . a.a. a. c 874 .c 888 .c 872 bc 873.b.b 883.b.b.b 882 a.b 877.b 869 a .c 884 .a.

890 a.c.c 909 . a. b. 898 a. 904 a. 908 b.c 903 b.b 910 . b.b 891 .b 899 . b.b. 900 . b. 907 a. a. 892 . c.c . c 894 a b 895 . 897. 902.a.a. b 911.b. a.a. c.c. c.c. 906 b.c. 896 a. b.b 912 . b.a. 905 a. a. 901 . c. c. c 893 .

b 923 a.b. a.a.c 917.b 930. a.c 919 a.b 918 b. a.c 915 a. b 914.c 921.c 928 b.b 922 a.b 916.913 a. a.a.c 931 a.b 920.a.b 934 .c 932 a.b 933.a.c 935.c 929 .c 925. a.c 924 a.c 926 a b 927 b. a.c .

b.b 953 . a.a.a.c 942 .b.b 950.936 .a.b 946.c 940 a. a.a.c .b.b. a.c 939. 951 b.c 944.b 947 .b 941 .a.b 958 .c 952.c 956 .b 954 a.b 938.c 943 .a. b.a.a.a.c 957 a.c 937 a.a.c 945 a.c 955 .b 948.c 949.

a. a.a.b 972 a.c 968 b.c 970 .c 963.b 961 b.b 960 .c 969. a.b 967 b. b.b 965 .b 975.c 962.a.b 974 a.a.b 971. b.b 964 a.a.b .b 979. a. a.b 980 a.a.c 973 a.b 977.b 976 a.959 .b 966 a.b 981.c 978 a.

b 1000. a.c 988.c 1004 a.b 998.a.b 987.c 1003 b. a.a.b.c 986. a.a.a.b 996.b 1001 a.c 991 a.a.b 994.b 992.b 985.c 1002 . a.b 997 a. a.b 999.c 983 b.a. a.b 993.b 990 b.c .c 984 a. b.b 989.c 995.982. a.

a.c 1012.c 1006 a. a. b.b 1013 .b 1027. b 1011.c 1007 a.c 1022.b.c. a. 1015.c 1014.b 1019 .a.b 1024 .c 1009 . a. b.a. a.a.1005 b.a.a.c 1008.c 1017.b .b.a.c 1026.b 1023.c 1020. a.b 1018 a.c 1016 a.c 1010.a.c 1025.a.c 1021.

a.b .b 1029.1028 a.c 1030. b.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful