medicina SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA

1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului. 2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan b. culoarea sangelui este inchisa c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca 3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala. 4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: a. exteriorizate b. arteriale, venoase, capilare, mixte c. interne, externe, interstitiale. 5. Hemoragia este: a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse. 6. In hemoragiile venoase:

a. sangerarea este difuza b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace c. sangele este de culoare inchisa. 7. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangerarea se face in afara organismului b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa. 8. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp. 9. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp 10. In hemoragiile capilare: a. sangele iese in jet continuu b. sangerarea este difuza c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca. 11. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. : a. 7 litri b. 4-5 litri c. 6 litri

12. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna: a. hematom la nivelul mezenterului b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala c. revarsarea sangelui in vezica urinara. 13. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi: a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu b. fragilitate vasculara c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei. 14. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1.5 litri: a. hemoragie mica b. hemoragie mare c. hemoragie mijlocie. 15. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale": a. hemoragia prin ruptura de anevrism b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

16. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de: a. vasoconstrictie b. anxietate c. lipsa de oxigenare a creierului. 17. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie:

a. sangele din hemoptizie este incoagulabil b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala c. sangele se evacueaza prin varsatura.

18. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii: a. scaderea CO2 din sange si tesuturi b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.

19. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg, cum reactioneaza rinichiul: a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii c. apare insuficienta renala acuta

20. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari: a. pulsul este slab batut, filiform b. pulsul este aritmic c. pulsul este bradicardic, bine batut

21. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva: a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat b. legatura si sutura vaselor c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg

Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei: a. fixarea gatului intr-o anumita pozitie b.22. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana: a. compresiune digitala pe plan osos 25. invazia apei din tesuturi in circulatie 23. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina b. rosu-aprins . desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena b. vasodilatatie. aplicarea unui garou c. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului: a. aplicare atenta a unui garou 24. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera. dupa oprirea hemoragiei c. pansamentul compresiv c. 26. peste pansamentul de la nivelul plagii c. cresterea diurezei b. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia: a. Melena este un scaun: a.

localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina 29. nitroglicerina c. negru ca pacura c. este localizata in hipocondrul drept. ischemia miocardica b. febra. varsaturi. rinichiul functioneaza normal. urina este hiperconcentrata. antispastice b. anxietate. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu: a. 28. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici: a. transpiratii reci. dispnee b. Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt: a.b. bradicardie. iradiaza in membrul inferior si cedeaza la administrare de antispastice c. aspect de zat de cafea 27. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara b. hipertensiune arteriala 30. mentinerea masei circulante in limite normale c. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin: a. frison c. morfina .

semnul Murphy prezent c. Hemostaza provizorie este: a. 34. oprirea definitiva a hemoragiei. etapa hematologica c. In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. Nu sunt contraindicate in colica biliara: a. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral 33.31. administrarea de opiacee. . oprirea fara interventie a unei hemoragii b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie c. Hemostaza spontana este: a. etapa de refacere a fierului b. tubajul duodenal b. administrarea de antibiotice c. oprirea definitiva a hemoragiei. tulburari de tranzit b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia c. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne: a. 32. 35. etapa volemica.

Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. fortral . 60 mm Hg 38. etapa de refacere a fierului c. etapa hematologica 37. hematemeza b. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand tensiunea arteriala scade sub: a. 140 mm Hg c. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste: a. etapa volemica b. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a.36. 39. 100 mm Hg b. hemoptizie. nitroglicerina c. La un pacient cu hemoragie. papaverina b. morfina 40. hematurie c.

endoscopia gastrica c. Hemoragia: a. hemoragii oculte. ulcerul perforat. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza b. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in: a. ulcerul stenozant b. . sangele este aerat c. colica biliara c. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a. 43. 42. apare in timpul unui efort de varsatura. mialgin 41. VSH crescut b. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric: a.b. colebil c. contine resturi alimentare b. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena c. 44. datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie.

49. 46. colicii biliare c. durere "lovitura de pumnal". hipertensiunea arteriala polipnee b. "ca o lovitura de pumnal". bradicardie. galben citron reprezentat de plasma . cu iradiere in umeri c. durere in etajul abdominal superior c. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate b. cu iradiere in spate. colica biliara c. colicii renale b. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi: a. Simptomele litiazei biliare sunt: a. 48. continua. 47. durere violenta in epigastru b.45. durere in etajul abdominal superior intensa. violenta. infarct de miocard. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt: a. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in partea superioara: a. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi b. tensiune arteriala normala. durere in epigastru. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este: a.

albicios format din leucocite. 51. bradicardie c. Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia: a. tendinta la lipotemie in ortostatism. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. rectocolitele ulcerohemoragice b. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. 50. hemoroizii. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena c. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena 54. varice esofagiene c. traumatismul cailor biliara. ulcerul aton b. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera b. Hematemeza este: . hipertensiune arteriala b. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. 52. cancerul gastric c.c. 53.

. la 30 de minute dupa masa c. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru: a. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este: a. varsatura sanghinolenta b. varice esofagiene c. 58. nu are legatura cu alimentatia. midocalm. In ulcerul gastro duodenal se pot administra: a. ulcerul gastro-duodenal necomplicat b. "abdomen de lemn". Durerea in ulcerul gastric apare: a. stenoza pilorica. 57. chinidina c. explectoratie sanghinolenta c. almagel b.a. meteorismul b. la 3-4 ore dupa masa b. agitatia extrema c. scaun sanghinolent 55. 56.

durere la palparea hipocondrului drept c. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este: a.59. 62. O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre: a. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr % c. 60. deasupra plagii b. vedere ca prin ceata. 63. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu: a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal b. ameteli. are semnele caracteristice socului hemoragic. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie. lipotemie c. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr % 61. dedesubtul plagii c. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr % b. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou: . peste pansamentul aplicat la nivelul plagii. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta: a.

semne directe si indirecte b. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie c.a. senzatia de gadilire a laringelui. . hipotensiune arteriala c. hipertensiune arteriala. 66. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi: a. 64. senzatia de greata. varsaturi. ridicarea garoului cat mai incet. hemoragia digestiva c. 67. aerat. 65. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare b. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a. de culoarea zatului de cafea digerat c. de culoare rosu aprins. transpiratii reci abundente. varsaturi. paloare. hiperaciditate a sucului gastric c. gastrita cronica. Simptomatologia in hemoragia digestiva este: a. caldura retrosternala b. greturi. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica b. hipoaciditate a sucului gastric. Sangele din hemoptizie este: a. cancerul gastric b.

din caile respiratorii inferioare. transpiratii profunde . din cavitatea nazala b. 71. violenta. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt: a. cercetarea hemoragiilor oculte. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza: a. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este: a. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome: a. gastroscopia c.68. senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus.. "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala b. 69. din stomac c.. durere in epigastru. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura . examenului radiologic c. examenul radiografic b. examenul sucului gastric. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi c. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi b. 70. datelor clinice b. 72. Hemoptizia consta in eliminarea de sange: a.

73. rosu inchis. Colicistita acuta este: a. provocarea vomei pentru eliminarea sangelui c. repaus la pat. greturi. garoul este mentinut o ora. garoul este aplicat la extremitatea membrelor. 77. 74. rosu aerat. pauza 2-3 minute c. repaus la pat. 75. punga de gheata pe regiunea epigastrica. o inflamatie acuta a colecistului c. repaus la pat. sedative.c. sedative b. varsaturi. rosu neaerat c. o tulburare a motricitatii colecistului. opiacee. caldura retrosternala. o infectie a colicistului cu E. spumos b. hemostatice. Coli b. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este: a. alimentatie lichida. garoul este mentinut o ora b. Sunt manifestari de incompatibilitate de grup: . punga cu gheta pe regiunea epigastrica. Hemostaza provizorie este corecta daca: a. hemostatice. brun. 76. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este: a.

cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul b. tahipnee. Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. plasma primitorului si plasma donatorului. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul. paliditate. grupa 0(I) b. 79. durerile lombare c. bradipnee respiratorie b. grupa AB(IV). sangele primitorului si sangele donatorului b. In metoda Beth-Vincent: a.a. hipotensiune. 80. inapetenta. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. 81. Semnele unei hemoragii mari sunt: a. cianoza. . paliditate. 78. tahicardie. grupa B(III) c. Proba de compatibilitate directa se face intre: a. cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina c. plasma primitorului si sangele donatorului c. tahicardie si hipertensiune b. hipotensiune c.

grupa 0(I) 83. grupa A(II) b. Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura. grupa B(III) c. grupa 0(I) 84. 85. 86. Atunci carei grupe apartine sangele aglutinat: a. Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura. In metoda Simonin cunoastem: a. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi: . aglutina cat si aglutinogenul c. grupa A(II) b.82. exista in ambele situatii. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele b. nu exista la cei cu RH pozitiv c. grupa AB(IV) c. nu exista la cei nu RH negativ b. Aglutinele anti-RH: a.

Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine: a. anticoagulant b. dupa 60 de minute. . cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa b. dupa 30 de minute b. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml. temperaturi sub 16 grade Celsius b. 88. pentru delimitarea celor 3 zone. grupa 0(I) RH pozitiv b. de conservare c. Dupa cat timp se face citirea factorului RH: a. temperaturi intre 16-18 grade Celsius c. dupa 20 de minute c. Donatorul universal poate deveni "donator universal periculos": a. grupa B(III) RH pozitiv. temperaturi in 20-25 grade Celsius.a. cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa c. grupa A(II) RH negativ c. 89. 87. Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare: a. 90.

91. La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau: a. 20-25 grade Celsius b. 16-18 grade Celsius c. 37 grade Celsius.

92. Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza: a. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului b. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml c. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml.

93. Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect: a. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa b. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida c. spongios, asezata pe peretii flaconului, de culoare galbuie.

94. Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii: a. socul prin arsuri b. anemia hemofilicilor in criza hemoragica c. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice.

95. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare: a. angiocolita acuta

b. fistula biliara c. ciroza hepatica.

96. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv: a. ileus biliar b. dischineziile biliare c. hemocolecistul.

97. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu: a. stenoza pilorica b. cancerul gastric c. litiaza biliara.

98. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel: a. prin microstaza creata de modificari distrofice b. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei c. modifica concentratia colesterolului infectat in bila.

99. Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X: a. calcul de carbonat de calciu b. calculi micsti c. calcul de colesterol.

100. Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi: a. bolnavi astenici b. bolnavi anemici c. bolnavi hipertensivi.

101. Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi, renali cronici este: a. 600 - 1000 ml b. 300 - 600 ml c. 200 - 400 ml.

102. Cantitatea de sange care se poate administra in 24 h la bolnavii cu o inima sanatoasa este: a. 1000 - 1500 ml b. 2000 - 3000 ml c. 750 - 1000 ml.

103. Hematuria: a. apare in cazul incompatibilitatii de grup b. apare in socul hemolitic c. apare la administrarea de sange ce contine alergeni.

104. Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome: a. senzatia de infundare a nasului, hidroree, stranut;

b. rinoree mucopurulenta, eczema; c. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente; 105. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome : a. lacrimare, fotofobie, durere; b. scaderea acuitatii vizuale; c. edem corneean. 106. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi: a. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla; b. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta; c. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini. 107. Inflamatia din bronsita acuta intereseaza: a. tot arborele bronsic ; b. bronhiile mari si mijlocii; c. nu intereseaza frecvent traheea;

108. Bronsita acuta , nu se intilneste in urmatoarele afectiuni: a. pneumonie; b. gripa; c. dilatatia bronhiilor;

109. Bronsita acuta este: a. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii; b. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii;

b. b. insotita de cresterea secretiilor bronsice. 111. 110. 1-5 zile. 113. in faza de coctiune din bronsita acuta se administreaza: a. Simptomatic. c. c. 2-3 zile. Fazele de evolutie clinica din bronsita acuta sint: a. are 2 faze de evolutie. o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. faza de coriza. permanenta sau intermitenta. 112. convalescenta. Bronsita acuta: a. Faza de cruditate din bronsita acuta dureaza: a. faza productive. faza de cruditate. 3-6 zile. b. dureaza 1-2 saptamini. c. tuse. interesind frecvent traheea. expectorante. 114. faza de vindecare. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin: a. faza de coctiune. faza de coctiune. faza de cruditate. catar rinofaringian. calmante ale tusei. este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. b. c. codenal. .c.

nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni. nu este un factor cauzal. cauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. 3 ani consecutiv. Bronsita cronica: a. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde. astm bronsic.b. bolnavul este de obicei afebril. c. emfizem pulmonar si bronsita acuta. c. 117. In bronsita cronica: a. b. Alergia din bronsita cronica: a. . nu face parte din tabloul de bronhopneumatie cronica obtructiva nespecifica . un loc primordial il ocupa: a. bronsita acuta. dispneea nu creste progresiv. tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an. c. emfizem pulmonar si bronsita cronica. 118. infectia. cianoza apare precoce. factorii iritanti. 115. c. c. astm bronsic si fibroza pulmonara. Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice. 119. 116. c. apare la populatia de peste 40de ani( in special barbati) b. este o boala usoara si frecventa. b. b. astm bronsic. insotita de cresterea secretiilor bronsice. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni. b. alergia. urmatoarele afectiuni: a. tuse.

c. semne de disfunctie ventilatorie obstructive. b. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii. 122. se evidentiaza tabloul clinic de BPOC. hiposecretia si spasmul. reducerea generalizata. care induc bronhostenoza: a. 124. c. variabila si reversibila a calibrului bronhiilor. hipersecretie de mucus. eritemul mucoasei bronsice. reducerea generalizata. c. c. edemul mucoasei bronsice. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor . procesul este difuz. cresterea VEMS. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. hipersecretia si spasmul. b. Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori. Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica. 121. scaderea secretiei de mucus. cu crize paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante. extins si la bronhiolele distale. c. procesul nu este extins si la bronhiolele distale. inflamatia mucoasei bronsice. b. spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie.120. hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice. In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin: a. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin: a. b. . 123. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante. care arata ca: a. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. b. ireversibila a calibrului bronhiilor. relaxare bronsica. cresterea debitului ventilator maxim pe minut.

128. . b. Bronsita astmatiforma. pina la citva minute. din cadrul insuficientei respiratorii cornice. c. este tratamentul cel mai eficace. albicioase( perlata). b. este constanta. nu se administreaza in formele grave. administrata pe cale orala. 127. Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din singele arterial. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. de citeva secunde .125. Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de : a. 129. urmatoarele caracteristici: a. este precedata intotdeauna de crize astmatice. este inconstanta. are urmatoarele caracteristici : a. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica. nu este urmarea infectarii astmului bronsic. c. aparitia sputei viscoase. aparitia cianozei. nu prezinta riscuri. c. c. b. corticoterapia: a. In tratamentul astmului bronsic. b. Durata crizei de astm bronsic poate fi : a. peste 24 de ore. de citeva minute sau ore. 126. b. complicatie a astmului bronsic are una din . c. polipnee si transpiratii profuse.

b. este contraindicat. insuficientei respiratorii cronice. nu este o urgenta medicala majora. 134. b. in insuficienta respiratorie acuta. variabil. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie. 133. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon. 132. are urmatoarele caracteristici: a. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat. 135. treptat. b.130. nu depinde de : . c. brusc. c. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe. b. c. interventia de reanimare. este inconstanta. in singele arterial din cadrul insuficientei respiratorii cronice. cind domina cresterea oxigenului in singe. Simptomatologia in insuficienta acuta. restabilirea permeabilitatii bronsice. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie. prin dezobstruare bronsica. urmareste: a. Modificarile patologice caracteristice. cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe. c. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice. Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica. c. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin: a. 131. este constanta. pot aparea: a. cu substante bronho dilatatoare. b. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica. in urmatoarele situatii: a.

c. Ca fenomen compensator. hipertensiunea arteriala. au urmatoarele caracteristici: a. vaccinare antigripala. bradicardia.insuficiente respiratorii acute. masuri terapeutice generale. 137. 138. tahicardia. 136. b. gimnastica respiratorie. 140. b. c. apare: a. cind apare polipneea. cind hipoxemia este redusa. Encefalopatia respiratorie din cadrul. cind hipercapnia este pronuntata. c. in tratamentul insuficientei respiratorii acute. Masurile terapeutice generale. se adreseaza cauzei. b. b. in insuficienta respiratorie acuta apare: a. Tratamentul insuficientei respiratorii acute. aplicate in insuficienta repiratorie acuta. c. lipsa de oxigen. presupun: a. din cadrul insuficientei respiratorii acute. masuri terapeutice adresate oricarei . nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta. masuri terapeutice speciale. . c. Masurile terapeutice speciale. nu comporta: a. c.a. 139. excesul de oxigen. b. insuficientei respiratorii acute. b. retentia de oxigen. masuri terapeutice adresate cauzei. nu sint obligatorii.

b. la 1-2 zile de la debut. pneumotoraxul. Respiratia “ gura la nas” . b. b. o reprezinta: a. c. pune in evidenta. Cauza cea mai frecventa de asfixie. introducerea policelui in gura bolnavului.febra( pina la 40 de grade) junghi thoracic. se practica: a. Perioada de stare din pneumonia pneumococica se instaleaza: a. c. c. obstruarea cailor aeriene. asezarea bolnavului in decubit dorsal. 144. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. la 3-4 zile de la debut. raluri sibilante si ronflante. c. frison . in zilele premergatoare. Examenul fizic in pneumonia pneumococica. la mijlocul mandibulei si tragerea in sus. infectiile respiratorii. cind nu se poate deschide gura victimei. in sindrom de condensare pulmonara.141. numai cind victima nu este constienta. consta in: a. prin intermediul canulei. 143. din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute. 145. . b. la citeva ore de la debut: 146. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos. 142. in insuficienta respiratorie acuta. incepind din ziua a doua: a. exista intotdeauna o discreta infectie rinofaringiana. b. c. b. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. din insuficienta respiratorie acuta.

. b. 151. c.contagioasa. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. Antibioticul de electie.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. 150. nu afecteaza organismul in intregime. penicilina G. tetraciclina. ampicilina. b. hipofibrinemie. viteza de sedimentare mult incetinita.c. afecteaza organismul in intregime. c. Tuberculoza pulmonara are urmatoarele caracteristici: a. pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si secundara. apetitul este crescut. 147. c. in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. c. b. 149. 148. b. vibratii vocale diminuate. este provocata de bacilul Koch. b. bolnavul prezinta poliurie. Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. In pneumonia pneumococica: a. are de obicei o evolutie acuta. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. are de obicei o evolutie cronica. este provocata de pneumococ. temperatura se mentine “ in platou”. b. este o boala infecto. leucocitoza cu polinucleoza. 152. interesind cu precadere plaminul. c.

. 156. singe. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina: a. la nivelul pleurei. 154. reactii la tuberculina negative. contaminarea se realizeaza: a. In cazul tuberculozei pulmonare. are de obicei o evolutie acuta. c. c. aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman. c. b. b. expectoratie. b. urina. noduli pulmonari. bacilul Koch se se pune in evidenta in: a. In tuberculoza pulmonara. Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este: a. 157. 155. lichid cefalorahidian. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar. 153. b. b. expectoratie si lichid de varsatura gastrica. frecvent pe cale digestiva. pe cale aeriana. c. leziuni anatomice. bacilul Koch se pune in evidenta in: a. semne clinice constante. la nivelul cordului. In cazul tuberculozei meningiene.c. 158. c. Leziunea initiala( primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape intotdeauna : a. lichid cefalo-rahidian. la nivelul plaminului.

brusc. ateroscleroza coronariana. . c. 161.b. b. durerile toracice. b. caverna. c. infiltrate pulmonare. Simptomul fuindamental al tuberculozei secundare este: a. febra. c. b. 164. durerile toracice. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. precizat datorita frisonului unic. Debutul tuberculozei secundare poate fi : a. 159. c. hematogena. c. b. In tuberculoza secundara. b. generalizat. 160. 163. dispneea.Dispneea polipneica din insuficienta respiratorie acuta poate apare in : a. boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic. tusea. limfatica. procese laringotraheobronsice. un caracter particular al perioadei de stare il prezinta: a. intens. Diseminarea bacilului Koch in tuberculoza secundara este de obicei: a. bronhogena. 162. procese pulmonare si pleurale. asimptomatic. c. expectoratia. coronarita. intotdeauna acut. Cauza principala a anginei pectorale este: a. b.

c. tusea seaca. peros. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare. administrarea de nitroglicerina. durerea. administrarea de miofilin. c. b. Crizele din angina pectorala nu dispar la : a. dureaza peste 15 minute. intravenos. incetarea cauzelor. 169. iradierile nu sint obligatorii. restrictiv. 168. constrictiv. c. Simptomul principal al anginei pectorale este: a. b. 166. nu este insotita de anxietate. citeva minute. sublingual. 165.c. continuu. Durata crizelor din angina pectorala este de : a. 167. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza: a. Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici: a. b. ca o” gheara. citeva ore. Caracterul durerii din angina pectorala este: a. c. b. arsura sau sufocare”. 170. dispneea. . b. c. b. 1-2 zile. c.

plagi . plosti urinare. 172. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este: a. obstruarea brusca a unei artere coronare. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele . Cauza principala a infarctului miocardic este: . b. b. propanolol. inflamarea in grade variate a unei artere coronare. caracterizata prin crize dureroase paroxistice. c.171. obiecte . nitroglicerina. c. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de: a. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard. Infarctul miocardic este: a. b. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de : a. c. 174. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare 176. 175. Ce este dezinfectia? a. nitropector. o forma clinica a cardiopatiei ischemice. c. necroza ischemica a unei portiuni din miocard. b. b. inflamatia miocardului. 173. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii. c.obstruarea brusca aunei artere carotide.

este de obicei moderata. b. de stare si de convalescenta . coronarita reumatica . In evolutia infarctului miocardic se deosebesc : a. c. de debut si de convalescenta 178. una de debut. cresterea fibrinogenului . Febra in infarctul miocardic a. leucocitoza . de stare si de convalescenta c. ramane constanta timp de 1 saptamana. apare la 6 – 12 h dupa debut . . Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este : a. o perioada prodromala. b. c. cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut. 179. ateroscleroza 90 – 95 % . apare din primele ore. b. b. c. o perioada prodromala. LHD – ul in infarctul miocardic a. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala .a. scade dupa o luna. dureaza 8-10 zile . b. aortita luetica . 177. 181. Leucocitoza in infarctul miocardic: a. c. o perioada de debut. 180.

dureaza 2-3 minute. emotii. tuse uscata in prima faza. in regiunea toracica anterioara. un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian. tabagismul. apoi cu sputa spumoasa rozata. aerata . se normalizeaza in 3-5 zile. turgescenta jugularelor. apare dupa efort. palide. c. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala 186. pana la maxim 20 minute. c. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian . b. b. mese copiaose .b. 184. tulburarile de ritm ale inimii . in umarul stang. c. c. b. tulburarile de ritm. Manifestarile clinice ale EPA sunt : a.i). Localizarea durerii in angorul pectoral: a. tegumente uscate. Criza dureroasa din angorul pectoral : a. 185. 182. cardiopatiile valvulare. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de : a. 183. . b. nu dispare la administrare de nitroglicerina . se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u. hipertensiunea arteriala . diabetul zaharat. c. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt: a. b.

c. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina . efectuarea examinarilor (transaminaze. emisiunea de sange. prelungirea timpului pana la internarea in spital .c. i. b. 190. leucocite. morfina . La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic. b.m. instituirea regimului igieno-dietetic.m. c. pozitia trendelenburg . Insuficienta cardiaca este : a. se administreaza : a. 187. un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita.v. ambele. glicemie. 188. Conduita de urgenta in IMA este: a. BPOC. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice . mobilizare precoce. c. b. bradipnee. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in : a. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor . b. . VSH. radioscopie toracica. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate : a. mialgin i. 189. . c. 191. ventilatia mecanica. c.v. morfina i. . o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata . i. ECG) b. AVC.

atrofii musculare bilaterale si simetrice. pastrarea cunostintei. c. c. valvulopatii dobandite si congenitale. c. toracice si abdominale. deficit muscular cu fatigabilitate musculara care apare sau se accentueaza la efort. deficit muscular care apare sau se accentueaza la efort . slabiciune progresiva . pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul. 195. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei. 193. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt : a. afectiune caracterizata prin deficit muscular 197. introducerea unei pipe Guedel. HTP . interesând în principal muschii de la radacina membrelor 196. Miotonia este o afectiune de obicei congenitala caracterizata prin: a. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt : a. Polimiozita este o: a. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin: a. Miopatia este o boala caracterizata prin: a. curatirea orofaringelui. inflamatie difuza a muschilor care pot cuprinde tegumente si/sau nervi învecinati b.192. aspiratia. mobilitatea globilor oculari. b. afectiune de obicei congenitala c. oprirea miscarilor respiratorii. b. b. absenta pulsului la artera carotida. hTA . gripa. 194. c. dificultatea de a decontracta muschii b.

bilateral si simetric . . o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii b. cu aspect polinevritic. ansamblul de simptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe traiectul sau medular. o boala degenerativa care apare la vârsta adulta 200. atrofii musculare bilaterale si simetrice c. Sindromul de neuron motor periferic reprezinta: a. paralizia flasca a membrelor inferioare cu reflexe abolite. 20-40 ani b. 10-20 ani c. Scleroza laterala amiotrofica debuteaza între: a. dificultatea de a decontracta muschii 198. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvii spinarii. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior b. 40-60 ani 201. tulburari sfincteriene si genitale. slabiciune progresiva . o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii c.Poliomielita anterioara cronica este: a. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior c. o boala cronica si progresiva 202. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia Heine Medine este: a. „Sindromul cozii de cal” se caracterizeaza prin: a. b. sindrom senzitivo-motor. c. atrofii si tulburari de sensibilitate. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior 199.b. b. radicular sau trunchiular.

. Paralizia faciala este caracterizata prin: a. Tratamentul paraliziei nervilor este: a. apare mai ales vara si toamna. mielite. senzitive si trofice c. 206. sindrom de neuron motor periferic. scleroza laterala amiotrofica. Nevritele se datoresc: a. masuri de igiena). consta în Roentgenterapie c. unui tratament insuficient c. tulburari motorii. nespecific (vasodilatatoare.c. b. unui proces inflamator local 205. 207. formarea unor cavitati în portiunea centrala a maduvii sau a bulbului. eventual chirurgical sau ortopedic b. tumori cerebrale si medulare. în primul rând etiologic. la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate c. în leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia c. unor viroze. deficit motor la nivelul degetelor. în special a policelui b. paralizia flasca a membrelor inferioare 204. imposibilitatea de a fluiera. stergerea cutelor fruntii de partea bolnava. compresiuni (fracturi. sindrom senzitivo-motor bilateral si simetric b. fracturi de rahis. Plexitele se caracterizeaza prin: a. deviatia gurii spre partea sanatoasa. imposibilitatea închiderii complete a ochiului. 203. în accidente vasculare cerebrale. tumori) sau unor traumatisme ale nervilor b. Sindromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare: a.

iluzii verbale.208. insomnie. Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin: . accese periodice de manie sau melancolie. tulburari de memorie. astenie. anxietate cu idei delirante. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: a. 2-15 ani b. 210. ameteli. c. b. mai frecvent la femei în perioada de menopauza. lent.tulburari de memorie. de atentie. Evolutia aterosclerozei dureaza între: a. tratament cu antibiotice. Ateroscleroza cerebrala debuteaza: a. 1-2 ani c. tonice cardiace.neuroleptice. stare depresiva. B6. absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene 209. 10-20 ani 211. odihna. Psihoza maniaco-depresiva se manifestata clinic prin: a. sau prin alterarea acestor doua forme de boala. b. în jurul vârstei de aproximativ 45 de ani c. dezorientare. hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite. Mecopar. b. 212. forta musculara de obicei diminuata mult b. sarac în substante azotoase. c. prin tulburari nevrotice: cefalee. tranchilizante. semne de paralizie faciala. administrare de hormoni (foliculina). Gerovital. vâjâituri în urechi. Vit. semnul Babinski prezent. vitamine 213. regim alimentar bogat în vitamine. Tratamentul aterosclerozei cerebrale consta în: a. c. halucinatii auditive.

b. c. tulburari digestive. indispozitie . embolia pulmonara. în arsurile de grd III sunt mai mici decât în arsurile de grd II c. abatut. Gasim flictene cu continut sero-citrin in ? a. nu se complica c. aparute drept complicatii în arsura se datoreaza: . de aceeasi intensitate b. tulburari în sfera activitatii si vointei 214. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b. in arsurile grd III sunt mai mari decât durerile din arsurile grd II 217. vorbeste în soapta. aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mâncare. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica : a. cu soc hipovolemic b.a. Arsurile de gradul IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat deoarece : a. cu soc toxico-septic 215. hemoragia digestiva. arsura de gradul III-IV 216 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt : a. tulburari respiratorii sau tulburari psihice. Nefrita acuta. terminatiile din derm sunt distruse c. dispozitie trista. lipsa de imbold în activitate. bronhopneumonie. arsura de gradul II c. organismul se adapteaza mai usor la arsurile de grd IV 218. arsura de gradul I b. idiotie încetinita.

P. primele zile de la producerea arsurii b.T. a treia saptamâna (14-16 zile) . Profilaxia antitetanica în arsuri întinse se face cu: a. A si ser antitetanic 3000 U 221.A 0. socului hipovolemic c. dezinfectia tegumentelor si îndepartarea flictenelor c.a. În cazul în care evolutia arsurilor este favorabila. profunzimii arsurilor 219. arsii apatici care reactioneaza lent si numai la stimuli puternici c. A. In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara consta in: a.P.5 ml b. ser antitetanic 3000 U c. În cazul unui accident colectiv. intoxicatiei masive a organismului cu substante toxice resorbite din regiunea arsa b. se considera perioada optima pentru grefare: a. A.T. arsii cu leziuni combinate 220. îndepartarea flictenelor si a corpilor straini b. efectuarea tratamentului antisoc. efectuarea tratamentului antisoc înaintea oricarei manevre chirurgicale 222. concomitent cu îndepartarea hainelor. accidentatii agitati b. primii evacuati spre unitatile sanitare de specialitate vor fi: a.

escarele de culoare galben bruna ce apar imediat b. arsul sa nu fie în soc si sa nu prezinte infectie 223. pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica. Care din caracteristicele de mai jos corespund arsurile produse de baze chimice? a. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata în primele 3-4 zile unui ars? a. nu au caracteristici speciale. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului. excizia completa a escarelor b. incizii de decompresiune. toate substantele chimice produc acelasi tip de arsuri .c. dezobstructia cailor respiratorii b. anestezie a cailor respiratorii superioare. depasind-o în tesut sanatos în profunzime 225. escarele se formeaza lent. traheostomie 224. transformându-se dintr-un grad inferior în grad superior c. se administreaza câte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa c. oxigenoterapie c. La arsii cu leziuni circulare pe membre. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa. înmultit cu suprafata arsa si greutatea corporala b. se va practica: a. oricând. se calculeaza înmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii 226. fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua: a. actionând si dupa accident. excizia partiala a escarelor c. care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul.

suprimarea presiunii de pe ariile cutanate amenintate se poate realiza prin: a. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila.227. În cazul electrocutarii. dar este mai usoara decat tratamentul ulceratiei costituite. local. II b. administrarea de substante medicamentoase diuretice b. suprimarea presiunii. asigurarea unei bune stari a tegumenetelor expuse. starea lenjeriei si mentinerea unei bune nutritii nu prezinta importanta 231. amoniac 1%.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua. IV 229. apa sterila 228. apa oxigenata b. se practica: a. Pentru neutralizarea acizilor în caz de arsuri. In profilaxia escarelor postoperatorii. se vor folosi: a. se produc arsuri de gradul a. cloramina. bicarbonat de sodiu c. asigurarea unei lenjerii corespunzatoare . Ea urmareste: a. schimbarea pozitiei in pat. toaleta tegumentelor si mentinerea zonelor de spijin maxim pentru a nu leza si alte zone c. mobilizarea precoce. punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana c. III c. mentinerea unei bune nutritii b. ser fiziologic. reinterventie chirurgicala 230.

aspiratie gastrica b.b. Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin: a. se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice. un incident intraoperator 234. clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala 235. este adinamic b.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se impune: a. este consecinta unei peritonite c. c. plasarea unui tub de gaze in anus c. se face clisma evacuatorie b. se administreaza purgative si alimentatie semilichida c. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange b. un simplu ileus dinamic pasager b. Se reintervine chirurgical daca ileusul paralitic postoperator: a. imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea pansamentului asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat 232. se alimenteaza bolnavul normal 236.Meteorismul abdominal postoperator poate fi: a. complicatie digestiva postoperatorie grava c. numai tratament medical cu hemostatice c. se face aspiratie gastrica. numai punga cu gheata local 233. In cazul aparitiei in postoperator al ileusului paralitic: a. nu cedeaza la tratament cu miostin .

Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale pentru: a.237.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in: a. postoperator c.care prezinta un risc mare cardiovascular . administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare 242. aparitia unui ulcer de stres c.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este: a. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective: a. pre -. durerii si hipercoagulabilitatii b. terapia socului. rezolvarea unor aderente sau bride 238. narcoza si iritatia peritoneala b. asfixiei. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator: a. durerii si administrarea de hemostatice c. tromboflebita postoperatorie 240. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei 239. terapia asfixiei. intra – si postoperator 241.Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: a. la persoane obeze. abdomen acut netraumatic c. diabetice. preoperator b. abdomen acut traumatic b. edemul pulmonar acut b. embolia pulmonara c.

insuficienta respiratorie acuta b. indiferent de amploarea interventiei chirurgicale c. sonda de aspiratie gastrica. combaterea anxietatii golirea preoperatorie a tubului digestiv prin suprimarea alimentatiei si clisma evacuatorie administarea de inhibitori de secretie gastrica 244.Atunci cand se practica interventie chirurgicala pe abdomenul superior si esofag.b. repaus vocal.In atelectazia pulmonara postoperatorie tratamentul curativ va urmari: a. decubit ventral 246. b. la toti cardiacii. administrarea de vitamine si antiinflamatorii 245. atelectazia pulmonara c. golirea preoperatorie a stomacului. c.In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in: a. cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este: a. aerosoli. decubit lateral stang b. bronchopneumonia 247. antibiotice generale . Tratamentul profilactic in sindromul Mendelshon consta in: a. Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia chirurgicala in pozitia: a. antitusive. dezobstructia bronhiilor si antibioterapie b. la hipertensivi 243. comprese reci in jurul gatului. decubit dorsal c. calmarea tusei si antibioterapie c.

in faza de colectie c. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: a.duodenal si afecteaza in cel mai mare procent: a. aplicarea sondajului vezical. infectarea plagii chirurgicale 250.b. antibiotice generale nu necesita tratament medical 248. consta in: a. femeile intre 30 si 50 ani 252. culoarea tegumentelor.Ulcerul gastro-duodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului gastro. aerosoli. in faza de congestie b. starea generala. barbatii intre 30 si 50 ani c. c. sediul durerii c. septicemia postoperatorie b. ca si complicatie infectioasa postoperatorie. tratamentul este chirurgical: a. aplicarea sondajului vezical in orice conditii c. numai daca este indicatie precisa si numai in conditii de asepsie perfecta 251.Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi facut prin: a. cand zona este indurate 249. rezultatul leucogramei 253. femeile peste 50 ani b. rezultatul hemoleucogramei b. aplicarea de rutina a sondajului vezical b. aparut in postoperator. repaus vocal.In abcesul fesier. abcesul fesier c.Tratamentul profilactic in infectia urinara. antitusive. comprese calde in jurul gatului.Colangiografia exploreaza: .

leucemie acuta 257.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul: a. aplazie medulara.Se gaseste un numar crescut de trombocite in urmatoarele situatii: a. numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale b.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator: a. unei septicemia pentru identificarea agentului patogen c. unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase . la toti bolnavii chirurgicali c. vezica biliara si caile biliare extrahepatice b. traumatisme osoase usoare b. unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen b.Determinarea grupului sanguin si Rh. la bolnavii internati in serviciu de chirurgie c. dupa iradieri severe. vezica biliara c. traumatisme abdominale c. numai la bolnavii care necesita transfuzie b. numai la bolnavii cu hemoragii 256. splenesctomii. colonel 254. dupa hemoragii.a. la bolnavii care au ureea sanguina crescuta 255.ului este obligatorie: a.

hemoragia intra. ale pancreasului c. produce leziuni viscerale. hemoragie interna lenta c. soc sau hemoragie masiva b. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale b. nu arata nici o modificare 261. ale ficatului b.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac. daca radiografia abdominala ( pe gol) arata: a. nici nu se amelioreaza.Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala c. prezenta aerului in cavitatea peritoneala b. tinut sub observatie si tratament. se administreaza antialgice si se reia alimentatia 260. dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal 262. durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie b.Cele mai frecvente hemoragii “in doi timpi” sunt cele: a. intereseaza si deschide peretele abdominal b. timpul intai consta in: a. nu intereseaza peretele abdominal c.258. nici nu se inrautateste: a. sangele curge liber in abdomen 264.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care: a. stare generala usor alterata .La hemoragia interna “in doi timpi”. ale splinei 263.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin: a. leziuni parietale 259. decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin: a.sau subcapsulara b.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal. se externeaza pacientul c. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala c.

bolnavii subponderali b.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden. caracterul durerii si fenomenele digestive c. tripsina b. tulburari ale cailor biliare c. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi 265. o inflamatie acuta a peretului colecistic b. tulburarii ale motricitatii veziculei biliare abdominala pozitiva si prezenta . inflamarea pancreasului b.c. adultii obezi 266.Colecistita acuta este: a. hemoragie interna lenta c.Contuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului prin: a.Diskineziile biliare reprezinta: a. hemoragie “in doi timpi” b.Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe: a. o tulburare a motricitatii veziculei biliare 271. disparitia matitatii hepatice. punctia pneumotoraxului 270. autodigestia pancreasului 268. bolnavii cu ulcer perforat c. necrozarea pancreasului c. tulburari date de parazitozele intraveziculare b. antecedente ulceroase b. leziuni parietale 269.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a. amilaza c. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice c. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a. tripsinogen 267.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: a.

antialgice majore (morfina. scaderea Ca+ 277. ale colecistului si ale cailor biliare 279.Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este: a. este contraindicat sa se administreze: a. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin 278Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii: a.272. caracterul durerii si fenomenele digestive c. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive 273.Apendicita acuta are un singur tratament: a. in peritoneul liber 276. ale colecistului b. antialgice c. barbiturice b. medical b. chirurgical de urgenta 274. medico. scaderea Cl+ sanguin. ducand la soc. cand orificiul de perforatie este mic si suplu b.In evolutia sindromului ocluziv. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat c. perforatia acoperita c.La un pacient cu abdomen acut. hemoconcentratia c.Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase b.Colica biliara se instaleaza frecvent: . sunt: a. mialgin) 275.Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe: a. caracterul durerii. ale cailor biliare extra si intra hepatice c. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ s ctarea bolnavului. la care diagnosticul nu s-a precizat inca. cresterea K+ si a ureei b. in organele din vecinatate b.chirurgical c.

apendice de culoare neagra. avand o durere violenta in epigastru. un proces inflamator al cailor biliare 285. odata cu peritonita plastica localizata c. dupa o masa bogata in legume si fructe c.Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului. pancreatita acuta b.Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. lipotimie. prezenta unui obstacol in coledoc c. peritonita acuta poate aparea: a. se intalneste in: a. apendice marit de volum.Un plastron colecistic se poate trata astfel: .Daca un bolnav se prezinta in urgenta. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare b.Volvulus.ul intestinal se traduce prin: a.In evolutia unei apendicite acute. formand asa zisul “ abdomen de lemn” . dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic recunoscut 280. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala c. apendicita acuta c. ulcerul duodenal perforat 281. ca o lovitura de pumnal. imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior. rasucirea anselor intestinale b. paloare.a.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a. accelerarea pulsului.verzuie si aspect de “frunza vesteda” c.Aspectul anatomo. apendice congestionat 284. ocluzia intestinala b. ne gandim la: a. apendicita acuta perforata c. din cauza nealimentarii la timp b. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala 286. cu aspect de “limba de clopot” b. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare 283.duodenal perforat 282. inflamatia peretului colecistic b. ulcer gastro. cu iradiere in hipocondrul drept.

interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a. mobilizarea precoce. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita 290.Bolnavii suferinzi de colecistita acuta trebuie neaparat: a.In cazul unui abdomen acut chirurgical.verzuie si aspect de “frunza vesteda” c. se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat: a. tratament medical. se intervine chirurgical de urgenta c. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita b. se intervine chirurgical b.a. spitalizati si operati b. cu semne de peritonita instalate. stomacului b. tratati la domiciliu sub supravegherea medicului de familie 291. spitalizati si tratati medical c. veziculei biliare 289. apendice congestionat 292. regim alimentar. antispastice. administrarea antibioticelor si mobilizarea c. pozitionarea corespunzatoare. completat cu tratament chirurgical. se trateaza medical si. apendice de culoare neagra.patologic al unei apendicite acute gangrenoase: a. se trateaza medical 293. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita c. colonului c. interventie chirurgicala de urgenta b. regim alimentar c. apendice marit de volum cu aspect de “limba de clopot” b.In perforatia urmatorului organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul: a. dupa “racire” 287. peste 6-8 saptamani. combaterea tusei si gimnastica respirator 288. dupa racirea procesului.Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat: .Tratamentul in plastronul apendicular consta in: a. gimnastica respiratorie b.Aspectul anatomo. antibioterapie.Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv.

alimentare 296. intestinale joase c. bilioase c. sonda de aspiratie gastrica. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna b.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: a. o peritonita plastica b.Plastronul apendicular este: a. cele perforante b. cele penetrante c. sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei 299. fecaloide b. de partea traumatismului c.Plagile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt: a. de decubit lateral drept sau stang.a. clisma pentru golirea segmentului de sub ocluzie b. deschiderea ulcerului in cavitatea libera peritoneala . linistirea pacientului. o tumora maligna apendiculara c.Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia: a. pentru a asigura compresiunea abdomenului 298. dar a lezat un organ c. cele care intereseaza numai peretele abdominal 300. o inflamatie a apendicului 295. cu genunchii flectati. dar a lezat si perforat mai multe organe b.Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta in: a.Prin ulcerul gastro-duodenal intelegem: a. semisezanda. in peritoneu. hidratare. in peritoneu. varsaturile sunt: a. in peritoneu. clisma evacuatorie c. intestinale inalte b.In ocluziile intestinale vechi. intestinale functionale 297. dar nu a lezat nici un organ 294.

deschiderea ulcerului intr-un organ plin (ficat. perforatia peritoneului 301.Colecistita acuta reprezinta: a.b. initiala in fosa iliaca dreapta. dischinezia biliara 307. intereseaza calea biliara sau stomacul c.Daca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric. pancreas) c. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. evolutia starii generale. brusca. inflamatia cailor biliare extrahepatice c.Intr-o pancreatita acuta. a amilazemiei b.Coloratia subicterica a sclerelor. violenta. spasmul reflex al sfincterului Oddi b. cu prezenta “ abdomenului de lemn” b. intestinului mezenterial si colonului 303. prezenta unui obstacol in coledoc c. uterului c. coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo-cistic b. violenta 304. a leucocitozei.Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a: a.In apendicita acuta perforata durerea este: a. inflamatia acuta a peretului vezicular. colecistectomie cu coledocotomie 305. colecistectomie b. tratamentul de baza este medical si in conducerea tratamentului se va tine seama de: a. violenta. evolutia durerii si posibilitatea de reluare rapida a alimentatiei . stomacului si duodenului b. intereseaza numai peretele abdominal 302. colecistostomie c. este penetranta b. cu evolutie fara complicatii.Tratamentul chirurgical al unei colecistite acute consta in: a. generalizata de la inceput in intreg abdomenul c. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc 306. plaga: a. a febrei.

consta in: a. perforarea peritoneului si localizarea procesului infectios la perete c. secundara ulcerului gastric perforat. dar este insotita de greturi si varsaturi . atitudinea de urgenta consta in: a. de refacere a starii generale pana la reluarea tranzitului c. dischinezia biliara 309. calmarea durerii si reluarea alimentatiei b. patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere 311. colecistita acuta b. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei 313.In peritonita acuta. sedarea bolnavului si reluarea cat mai rapid a vietii normale 308.c. abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica b. durerea extrem de vie in epigastru. colecistita acuta cu calcul prezent si in coledoc c. localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala b.Ingrijirea postoperatorie.Peritonita acuta difuza poate fi secundara patrunderii germenilor prin: a. datorita caracterului foarte iritant al sucului gastric ajuns in peritoneu.Peritonita acuta difuza rezulta din: a. dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice. perforarea unui organ cavitar datorata unui proces patologic sau traumatic b.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme. prin localizarea procesului infectios la nivelul unui organ cavitar 312.Colecistectomia cu coledocotomie se practica ca tratament chirurgical in: a. reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu c. care nu se generalizeaza in tot abdomenul. montarea unei sonde de aspiratie gastrica. se face direct interventia chirurgicala 310. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii c. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica. simptomul caracteristic este: a.

si medicatie antiemetica c. in caz de varsaturi. cu iradiere in umarul drept. urmata de rigiditatea abdomenului “de lemn” b.Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. care se generalizeaza in tot abdomenul 316. procesul infectios apare la nivelul peretelui abdominal c. generalizandu-se apoi in tot abdomenul b. apare brusc o durere vie in tot abdomenul.Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu. apare in hipocondrul drept. apare o durere vie in epigastru. insotita de greturi si varsaturi 314. durerea epigastrica de intensitate deosebita “ca o lovitura de pumnal”. lichidul evacuat din intestinul subtire b. coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta. fara un simptom premergator. procesul infectios cuprinde tot abdomenul 318. patologic sau traumatic.Peritonita acuta localizata este acea forma a peritonitei in care: a. dupa caz. durerea epigastrica de intensitate medie. foarte iritant este: a.Peritonita acuta localizata in regiunea pelviana se numeste: a. se iau urmatoarele masuri: a. peritonita genitala .In ulcerul gastric si duodenal perforat. procesul infectios este localizat in regiunea in care a aparut b. cu o intensitate usor crescuta in hipocondrul drept c. durere surda in epigastru.b. este caracteristica : a. durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept.Caractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt: a. care se generalizeaza in tot abdomenul. durerea extrem de vie in epigastru. bila 317. se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza. se administreaza medicatie antiemetica b. cu iradiere in epigastru 315. dar cu o intesitate mai crescuta la locul aparitiei c. peritonita apendiculara b. sucul gastric c. insotita de rigiditatea abdomenului “de lemn” c. se reia treptat alimentatia 319.

carcinomatoza peritoneala 325.Urmatoarele afectiuni pot fi considerate peritonite acute localizate: a. aplicate local: a. punga cu gheata c. sac cu nisip b. plastronul colecistic b. fixat de o fasa compresiva b. durerea poate fi combatuta si prin mijloace nefarmacologice. intestinul absoarbe 90% din continutul care circula prin el c. peritonitele acute localizate au tendinta de vindecare daca se aplica un tratament constand in: a.c. regim alimentar. calmarea durerii si combaterea febrei 321.La un pacient care prezinta ocluzie intestinala starea generala se altereaza progresiv si sindromul ocluziv este mai putin alarmant in: a. se aplica pansament foarte compresiv c. iar dupa “racire” interventie chirurgicala b. repaos la pat. compresie calda 322. antibioterapie. se pun deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva 323.In colecistita acuta.De obicei.Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica. pregatirea pacientului pentru interventia chirurgicala de urgenta c. colecistita acuta c. intestinul absoarbe doar 10-20% din continutul intestinal b. apendicita acuta 324. se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale: a. intestinul absoarbe 70% din continutul care circula prin el . pelviperitonita 320.La alterarea starii generale din ocluzia intestinala un rol determinant il au tulburarile de hemodinamica deoarece: a. volvulus intestinal c. nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale. tumora intestinala b. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra.

calmarea durerii.In vederea interventiei chirurgicale la un bolnav cu ocluzie intestinala este foarte bine sa se cunoasca: a. dar a lezat unul sau mai multe organe 331.Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a. colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate. tumora intestinala maligna c. volvulus intestinal b. antiemetice b. pregatire pentru interventia chirurgicala 328. analgetice. tumora abdominala .326. insotita de febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este produsa de: a.Durerea intensa. morfina. edemul sfincterului Oddi b. recoltarea probelor de sange. nu a penetrat peritoneul. cresterea in volum a pancreasului c. sangerare peritoneala c. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic 330.Ocluziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci : a. combaterea infectiei. de cand s-a instalat ocluzia 332. tubaj duodenal. regim alimentar hidric. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei sub presiunea hematomului b. a penetrat in peritoneu. a lezat si perforat unul sau mai multe organe c. proces supurativ al pancreasului 329. repaos la pat.Forma edematoasa a pancreatitei acute se caracterizeaza prin: a. calmarea varsaturilor. apendicita acuta subhepatica c. pancreatita acuta 327. cauza care a determinat ocluzia c. colecistita acuta b.Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic: a. dar nu a lezat nici un organ b. punga cu gheata si interventie chirurgicala c.Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in: a. antispastice. ora ultimei mese b. perfuzie.

Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin : a. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului . indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala. c. b. 335. 336. RBW. indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern. efectuarea de catre medicul de familie . chimice si mecanice. coproculturi. . incheierea o data cu limitarea focarului . neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul. c. examene clinice . distrugerea agentilor patogeni din profunzime. rx. inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale 337. b.Dezinfectia urmareste : a. b. metode fizice. c. 334. c. prin mijloace fizice. prin mijloace fizice si chimice.Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent : a.Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a.pulmonar. ecografie abdominala . chimice si biologice .Sterilizarea urmareste : a. b.333.

frecvent. doxiciclina. cu mult mai rar. c.Angina ulceronecrotica. angine : rosii. se intalneste : a. 342. c. ca forma a anginei streptococice. angina. 341. metode genetice . 339. angine : rosii .Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de : a.Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. streptococul alfa hemolitic din grupa B. varsaturi. b. ulceroase. cefalee. c. varsaturi. b. anginele se clasifica astfel: a. febra moderata. albe. 338. eruptie fugace . angine: rosii . b. necrotice. angina. febra mare. c. penicilina . b.b. ambele raspunsuri sunt corecte . angina.Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : a. stafilococul auriu. febra. niciodata. 343. streptococul beta-hemolitic din grupa A. b. 340. albe .Eruptia in scarlatina este: . c. c. tetraciclina si cloramfenicol. tahicardie.Din punct de vedere clinic.

Grozovici – Pastia. b. b.Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a. 344. streptococci beta –hemolitici.Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea : a. c. fata anterioara a toracelui si abdomen. micropapuloasa. c. 348. membre superioare.hemolitici. 346. 347. va sugereaza : a. b.Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi. 345. rujeola. b. la domiciliu . pe gat si torace. semnul Pastia si ciclul lingual. scarlatina .Exantemul scarlatinos apare mai intai : a. o dunga alba pe gingii Appert).a. c. . c. de catre medical scolar. micropapuloasa. catifelata la pipait. obligatoriu in spital de catre medical specialist . veziculara . Masca Filatov. Koplik – roseata difuza a mucoasei bucale. streptococilor alfa.Copilul cu scarlatina este tratat: a. b. aspra la pipait. (dunga b. varicela. cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal. c. respectand fata.

Angina din scarlatina are urmatoarele caractere: a. extensive la pilieri. c.c. nici una dintre afirmatii nu este corecta . febrei. 349. lucioasa. suprainfectii bacteriene. b. postinfectioase. testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick. poliartrite. limba saburala. febrei si catarului respirator . b. smeurie. reliefare a papilelor fungiforme. b. c. c. limba smeurie.Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. b. septice. rosie sau eritemato-pultacee. toxice. febrei.In scarlatina. alergie . poliadenopatiei occipitale 352. cefaleeei si durerilor la deglutitie. cu false membrane aderente care se refac rapid. c. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta. encefalita. b.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici: a. 351. c. .hemolitic grupa A. rosie. 350. sangerande. efect teratogen. imunitate. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior . lueta. crup. eritematoasa difuza. rosie inchis.Complicatiile scarlatinei pot fi: a. rar ulcero-necrotica . 353. test de: a.

este normala. da descuamatie furfuracee precoce. in prima zi de eruptie . este lipsita de importanta . b. 359. c. 8-11 zile. 357. pe frunte si obraji .Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a. in perioada de convalescenta .354. b. b. 14-21 zile 355. membre 356. nu lasa urme. perioada de incubatie dureaza : a. c. patognomonic in rujeola. fata – dupa urechi. b. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana.Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a. In rujeola. 358. c. septice postinfectioase . c. in lambouri tardive. c. dispare: a.Evolutia eruptiei in rujeola : a. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina . complicatiile toxice. gat – torace. b. b. in a treia zi dupa ce eruptia paleste. . 3-6 zile.Semnul Koplick. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale .Importanta rubeolei este data de : a.

b. fara tendinte la confluente.c. 364. c. micropapuloasa.Incubatia in rubeola dureaza : a. In perioada de stare.Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici : a. nominal . rubeola. in 24 ore de la depistare. rujeola. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in : . 361. 2-3 saptamani. 360. cu fond congestiv . evolutia asimptomatica . b. lunar. 362. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apare in : a.. cu tendinte la confluente . varicela. papule. maculopapuloasa. c. c. numeric.Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza : a. b. scarlatina 363. trimestrial. c. b. 365. 1 saptamana .Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze: a. c. nominal . eruptia cu aspect polimorf: macule. rujeola. macule mici de culoare roz. scarlatina. b. 1-2 saptamani.

b. scarlatina. varsat. rubeola. tuse convulsiva. c. c. 366.In tusea convulsiva. pojar. angina. c.a. varicela. Eruptia este pruriginoasa in : a. parotidita epidemica. b. b. b. febra. 368. omul bolnav cu forme tipice si atipice. rubeola. spondiloza cervicala. 370. apar in : a.Tabloul clinic cu debut relativ brusc. aspect “facies plans”. injectie conjunctivala. c. sursa de infectie este : a. varicela. 367. animalele. tuse. 369. rujeola. . Semnele catarale respiratorii : rinita. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. purtatorii faringieni de streptococ . c. raguseala. b. subfebrilitate. rubeola. cefalee si jena in lojile parotidiene apare in: a. oreion. b.

adulti peste 40 ani. scarlatina. c. b. maturitate. apare in : a. b. nou-nascut si sugar . Primovaccinarea in poliomielita consta in doua administrari orale. in primul an de scoala. toxiinfectia alimentara.o inmanunchere de semne si simptome.care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si postinfectioasa.Meningita pneumococica detine prioritatea ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. liceu. c. A treia vaccinare pentru poliomielita se face : a. b.c. copii. c. 374. defineste : a. c.toamna. b. 372. in lunile de : a. rubeola. colici abdominale. hepatita acuta virala. vara. scaune diareice. b. toamna – iarna . 373. la 2 luni interval. Tablou clinic cu varsaturi. 375. Sindromul encefalitic . toxiinfectie alimentara. c. . 371. hepatita acuta virala. iarna-primavara. encefalita.

apare in: a. b. animal. peritonita. 5grade C. aerogena. sallmoneloza. cu aspect omogen. om si animal. tetanos. lichide. stare toxica. 377. b. om. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. abundente. -5grade C. 381. Febra tifoida se transmite pe cale : a. in egala masura. tenesme si uneori febra. c. holera. subliniaza sindromul clinic din : a. c. apar in : a. 379. . 380.376. Scaune numeroase.Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru : a. omogene. b. 378. -10 grade C. mucopiosanguinolente. digestiva. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de : a. febra tifoida. dizenterie. b. moi. c. b. c. de culoare galben verzui. c. sallmonela. parenterala. Scaunele diareice verzi ca in “ zeama de mazare”.

. c. este obligatoriu controlul. 386. mijlocesc patrunderea sporilor prin: a. b. c. mainile murdare. praful. fecal-orala. 383. Solul. Rol primar in transmiterea dizenteriei il au: a. obiectele contaminate.. c. mustele. prin recoltarea de : a. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu: a. Calea de transmitere a dizenteriei este: a. anatoxina tetanica. anatoxia difterica. contaminarea hainelor. 382. parenterala. verorab. dupa tratament.b. 3 coproculturi. b. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. c. c. leziuni ale tegumentelor. 385. aerogena. 5 coproculturi. c. aerogen. b. colectivitati de copii. dizenterie. 1 coprocultura. 384. hepatita virala. digestive. b. b.

389. 388. 392. obligatoriu atunci când banuim o leziune mai importanta 393. scarlatina. c.Examenul radiologic într-o entorsa este: a. de necessitate. “Rasul sardonic” apare in : a. rujeola. c. cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare. tetanos.Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt: . Blackmore. c. tetanos. obligatoriu b. nu este absolut necesar c. c. b. c. simptomele nu sunt evidente. Legaturile vasculare de varice esofagiene se fac: a. 390. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este: a. hepatomegalie. hipersplenism.387. b. cu “trismus” precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru : a. Sonda endotraheala. scarlatina. b. Foley. b.Stadiul compensat se caracterizeza prin: a. 391. de obicei lent. b. Debutul. in scop profilactic. dizenterie.

nu se produc leziuni articulare 394. articulatia coxo-femurala c. compresiunile vasculare si nervoase c.Prin fractura deschisa se întelege: . deformarea regiunii si impotenta functionala 398. articulatia de deasupra zonei fracturate b. se administreaza sedative 395.Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna: a. fracturi prin îndoire si rasucire b. fractura diafizei peroneului 397 In cursul unei luxatii urmatoarele simptome.Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii: a. hidrartroze b. se administreaza analgetice majore b. se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala c. articulatia de dedesuptul zonei fracturate c.Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de producere: a..Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la: a. mai putin importante decât cele din entorse c. fractura în „lemn verde” b.a. articulatia scapulo-humerala b. articulatia cotului 399.Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava: a. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate 396. mai importante decât cele din entorse b. luxatia deschisa a cotului c. fracturi închise si deschise c. fracturi complete si incomplete 400.. hemartroze. dar si complicatiilepot avea urmari grave: a.

leziuni pulmonare cu hemotorax 406. rinichiului. echimozele si hematomul b. fractura în „vârf de clarinet” b. procesele septice de osteita sau osteomielita 402.a. care se accentueaza când miscam fragmentele osoase c. fracturi multiple ale oaselor c. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru b.Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar: a. fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul 401.dar cu leziuni masive a muschilor. fractura acoperita de piele. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os 404. tendoanelor si vaselor b. leziuni pulmonare cu pneumotorax b. fractura de col femural b.Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu cele închise sunt: a.Ccare din fracturile de mai jos este mai grava: a. rupturi ale ficatului. splinei c. b. fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului c. fractura în „lemn verde” c.In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente: a. se pune diagnostic clinic si radiologic se face anestezie generala . Sunt semen sigure ale unei fracturi de os a. socul traumatic si hemoragic c. embolii pulmonare si cerebrale b.Fractura cominutiva reprezinta a. fractura prin înfundare 403.În cazul unei fracturi fara deplasare. la spital se I-au urmatoarele masuri: a. durerea în punct fix. fractura oaselor gambei 407. deformarea regiunii 405.

fractura de olecran 410. plagi ale tegumentelor b.Rabia se poate transmite prin: a. articulatia de deasupra si dedesuptul focarului de fractura 409. întepaturi ale unor inserte b.Prin plagi perforante intelegem: a. plagi produse în ziua respectiva b. plagi produse în ultimele 48 ore 413. plaga prin întepare.. raze gama 411. numai focarul de fractura b. Prin plagi recente intelegem: a. plaga prin caldura.Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de reducere chirurgicala la: a.c. fractura de humerus c. acizi. aplicarea garoului deasupra leziunii c. se asigura reducerea fracturii 408. plagi care patrund în cavitatile naturale c. prin muscatura c.Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a. plagi produse sub 6-8 ore c.Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici? a. inocularea veninului de sarpe . In cazul muscaturilor de sarpe si întepaturilor de insecte veninoase se practica urmatoarele manevre: a. incizia si excizia tesutului cutanat în zona lezata b. fractura de rotula b. taiere. plaga produsa de frig. focarul de fractura si articulatia de dedesupt c.. plagi muscate de animale c. administrare de antivenin 414. plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 412. agenti ionizanti b.

Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in urmatoarele situatii: a. compartimentate..Atrofierea muschilor si scaderea tonusului în general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita: a. pneumonii hipostatice b. fixare cu basma (capelina) 418. antidecubit c. din cauza imobilizarii îndelungate c.. fixare cu plasa autoadeziva c. este contraindicata iesirea din salon 421.Ventilatia dificila a plamânilor la bolnavul imobilizat timp îndelungat poate produce: a. în carucioare rulante c. bronhopneumonii c. pozitiei incorecte b.Bolnavii imobilizati la pat vor fi scosi la aer liber (terasa. b. plagi cu hemoragie mare b. patului. pleurezii 420. plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane c.Aplicarea unui pansament umed este indicata in: a.Pentru prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati carora nu le este permisa mici o miscare se vor folosi: a.Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a.415. c. plagi cu leziuni osteo-articulare 416. fara ca el sa fie mobilizat b. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator 419. saltele pneumatice. saltele pneumatice b. fixare cu leucoplast b. plagile recente plagile care secreta abundent tromboflebite 417.. saltele din material plastic . balcon) cu ajutorul: a.

respiratie Kussmaul. anxietate 424. Rehidratarea pacientului în coma diabetica va începe cu administrarea de: Manitol 20% în perfuzie lenta (30 – 60 min) b. administrarea i.v. scaderea clorului sanguin c. cefalee.Coma diabetica poate fi declansata de: a. scaderea potasiului. diplopie. recoltarea probelor de laborator c. somnolenta – coma b. a 20 UI insulina rapida 426. consum de alcool 423. consta în: a. clorului si sodiului sanguine 427. ser fiziologic – 1000 ml în primele 20 de minute . Tulburarile electrolitice care se produc în coma diabetica sunt: cresterea ph-ului sanguin b. agitatie psihomotorie c. pierderea monoculara sau binoculara a vederii 425. atunci când diferentierea hipoglicemica si coma diabetica este greu de facut. administrarea de 20 – 30 ml glucoza hipertonica dintre coma b. a.Semnele majore din coma diabetica sunt: a. tulburari de cunostinta (coma calma) b. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome: astenie. a. efort fizic prelungit b.422. Primul gest terapeutic. a. oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina c. deshidratare globala. convulsii tonico-clonice c.

coma 433. ser glucozat 5% 428. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: perturbarea metabolismului glucidic . respiratie Cheyne-Stockes c. a. Combaterea durerii în soc se face cu: medicamente indicate de medic b. a. provocata de bronhoconstrictie 431. se înregistreaza cresterea rezervei alcaline c. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: soc compensat. soc decompensat.+70 c. Insulina trebuie pastrata: la temperatura camerei b. mialgin 432. In coma diabetica se pot administra solutii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina atunci când: a. glicemia a scazut sub 300 mg% 429. a. apar primele semne de constiinta b. soc decompensat. Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt: polipnee cu expiratie prelungita si tiraj b. xilina 0.5 – 1% c. a. soc ireversibil c. soc compensat. a.c. în frigider la temperatura de +2 . ambele variante sunt corecte 430. crize de dispnee cu respiratie suieratoare. coma b.

b. de glucoza 33% 435. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc 438. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic b. administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata în 300 ml apa c. Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza: a. vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta c. agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea c. cresterea nivelului glicemiei postprandiale c. perturbarea metabolismului mineral 434. administrarea i. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic 437. a. Proba hiperglicemiei provocate se face prin: administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata în 300 ml apa b.v. insuficientei absolute sau relative de insulina în organism . Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute când pierderile depasesc: 20% din masa circulanta b. a. 30% din masa circulanta c. ridica tonusul bolnavului b. Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea urmatoarele efecte: a. hemoragia intratisulara 436. Cauza asa-numitei “sângerari în propriile tesuturi” în cadrul socului traumatic este: a. insuficientei relative de insulina c. distrugerii pancreasului b.

colica renala. b.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie. insuficienta renala. combinatii diferite ale unor dovezi clinice. b. c. infectia urinara. examen de sputa. . . ca infectie nozocomiala. regiunea suprapubiana. 444. 441. preveni transmiteriea infectiilor. examen radiologic. 442. b. Sediul durerii in colica renala se afla in: a. b. b. 440. in unitatile sanitare cu paturi . includ: a. 443.439. preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului . c. insuficientei renale acute . c. c. Uremia este stadiul terminal al : a. radiologice si de laborator . preveni transmiterea infectiilor nozocomiale . la locul de munca. pe cale aerogena. Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica: a. regiunea toracala. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a : a. regiunea lombara. insuficientei renale cronice.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. insuficientei renale cronice . c. colicii renale.

b. c. in stanga sternului 449. poliuria. In insuficienta renala acuta. 445.Asistentul medical: a. dupa administrarea de vasodilatatoare. c. spre apendicele xifoid. c. c. c.b. 1017-1020 . b. disuria . Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. pe 1/3 inferioara a sternului. b. pielonefritei cronice . 1015-1017 . b. b. pielonefritei acute. 448. 446. inainte de corectarea volemiei. Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. dupa corectarea volemiei. diureticele se vor administra: a. 1010-1011. densitatea urinei oscileaza intre : a. nu poate exercita nici o alta activitate poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea profesionala poate participa la actiuni de reclama si publicitate . 447. . pe coaste.In faza de izostenurie. c. nicturia .

nu este prestator de servicii b. echipei medicale b.Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism: a. familiei c. fiecare asistent medical prin societatile de asigurari b. publicatiilor stiintifice 451.Protectia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesionala se realizeza de catre: a.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite: a.450.Asistentul medical are obligatia: a. toti pacientii. pacientii imobilizati la pat 453. indiferent de persoana. b. pacientii mai tineri b. poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii. de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este prezent si medicul sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical. c. indiferent de vârsta. locul sau situatia în care se gaseste 452. prin societatile de asigurari c. este prestator de servicii c. proceduri insuficient validate pa plan stiintific sau medical 454. nu este necesara protectiaasistentului medical . angajator. conditie sociala sau economica c.Asistentul medical: a.

un secretar b. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare b.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din România se întruneste: a. protozoare. 4 vicepresedinti. c. prin concurs. presedinte. dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica c. un secretar c. virusuri. un secretar 459. fungi) pot produce infectii nosocomiale? a. b. . 460.455. individuala.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din: a. la nivel natioanal. 3 vicepresedinti. ori de câte ori este nevoie 458.MSF. o data la 4 ani 457. judetean. presedinte. 2 vicepresedinti. nici unul. al municipiului Bucuresti se organizeaza: a. potrivir legii 456. institutiei. de doua ori pe an c.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizeaza: a.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România. Care din agentii patogeni (bacterii.Daunele provocate pacientului prin nerespectarea prevederilor Or. toti. . o data la 2 ani b.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea: a. numai bacteriile. anual b.. presedinte. b. o data la 3 ani c.

Un pacient cu hemoragie prezinta: a. plegomazin fiole b. menoragie b. In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile.individuala sau dupa caz a institutiei. acestea pot fi combatute prin administrare de: a. scaderea in greutate. hemisuccinat de hidrocortizon b. 463. Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste: a. tahicardie . sedative c. melena c. In colecistita acuta apare urmatorul tablou clinic: a. febra c. torecan tablete c. 464. antibiotice. durere in hipocondrul drept b. emetiral supozitoare. metaclopramid. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice 462. 461. metroragie.c. 465. Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de: a.

ocluzie intestinala c. cresterea cantitatii de CO2 in sange. ulcerul gastric perforat c. morfina c. Este contraindicata efectuarea examenului radiologic cu sulfat de bariu in: a. antialgice. 468. meteorism intestinal. debut violent b. contractura abdominala c. tahipnee c. resorbtie cu procese aderentiale b. 469. 467. Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita: a. Abcesul sufrenic poate evolua spre: a. gastrita cronica b. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata. . Nu se pot administra in ulcerul perforat: a.b. purgative b. hemoragie digestiva. 466.

corectarea echlibrului hidro-electrolitic b. transpiratii reci. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. calmarea durerii cu morfina 471. rectoragie . repaus digestiv.470. treimea distala a esofagului c. In colica biliara conduita de urgenta consta in: a. contractura abdominala. examinarea morfo-functionala a rinichiului. Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragiile ce provin din: a. 472. puls rapid b. Urmatoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat: a. repaus la pat. treimea distala a colonului b. antispastice. 474. hipertensiune c. facies anxios. senzatia de sete accentuata. calmarea durerii. stomac. combaterea varsaturilor c. dureri puternice in epigastru. regim alimentar. monitorizarea functiilor vitale c. 473. refacerea masei circulante b. administrare de antibiotice. hematemeza b. Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta: a.

navalirea sangelui central in zona de desubtul garoului la scoaterea acestuia. cu scaderea brusca a tensiunii arteriale b. In segmentul de de sub garou se produce: a. aerat. dilatarea paralitica. zatului de cafea digerat c. Un garou aplicat in cazul unei hemoragii arteriale poate produce: a. In cazul ulcerului gastro-duodenal pot aparea urmatoarele complicatii: . hemoptizie 479. rosu inchis cu resturi alimentare b.c. Hemoragia digestiva se manifesta prin: a. melena c. gangrena membrului c. melena 475. lezarea vaselor compresate c. hematemeza b. 477. lezarea vaselor compresate. 476. soc de garou b. Sangele din hemoragia digestiva are culoarea: a. 478. rosu aprins.

este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul costal b. apare la 2-4 ore dupa masa. acut c. cancerul gastric.a. sindromul Zollinger-Ellison c. 481. 480. In colicistita acuta se pot administra: a. in faza de inceput a ulcerului c. antibiotice si mialgin. 483. colecistita cronica b. nu are importanta 482. Durerea in ulcerul gastro-duodenal are urmatoarele caracteristici: a. . apare inainte de masa. gastrita cronica. are periodicitate. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastroduodenal se face cu urmatoarele afectiuni: a. stenoza c. perforatia b. sindromul Zollinger-Ellison. antialgice si antibiotice c. hemoragii digestive superioare. antispastice. antispastice si morfina b. cronic b. Ulcerul gastroduodenal poate fi: a.

Tulburarile care apar in cazul unei hemoragii mari pot fi: a. 488.484. nu exista la cei cu RH negativ c. 487.plus 8 grade Celsius b. Aglutinele anti-RH: a. Un accidentat care are grupa AB(IV) RH pozitiv poate primi sangei: a. AB(IV) RH pozitiv b. diminuarea intr-un timp scurt a cantitatii de sange c. cresterea tensiunii arteriale. exista si la cei cu RH negativ si RH pozitiv. 485. scaderea pulsului b. 0(I) RH pozitiv. Factorii care pot altera sangele conservat sunt: a. transportul necorespunzator al sangelui. temperatura de plus 4 grade . socul hemoragic. B(III) RH negativ c. Proba Jeanbrau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului: . temperatura peste 8 grade Celsius c. 486. exista in mod normal la persoanele cu RH pozitiv b.

Aspectul sangelui din flacon in cazul in care este infectat arata : a. . determinarea grupei sanguine si a RH-ului primitorului b. La o punga de sange bun de transfuzat. daca se constata aparitia de mici grunji. efectuam proba de compatibilitate Jeanbrau c. 490. Etapele efectuarii unei transfuzii sunt: a. plasma are culoare rosiatica b. nu sunt necesare aceste etape. flocoane mari de fibrina. aparitia de cheaguri si grunji c. plasma are aspect laptos. 491. Cand am primit de la Centrul de Transfuzii sangele izogrup si RH cu cel al primitorului trebuie sa : a. o zona galben-citrin clara b. o zona de aspect laptos. controlam intergritatea flaconului si sa facem transfuzia b. zonele prezente sunt : a.a. daca se constata o aglutinare oricat de mica b. verificam grupa de sange si RH-ul flaconului de sange. daca se constata o omogenitate perfecta c. 489. verificarea flaconului si a valabilitatii sangelui c. 492. o zona mijlocie de culoare albicioasa c.

spasmul venos care poate sa apara in timpul socului c. presiunea venoasa marita. Urmatoarele motive pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor din alta grupa c. La transfuzarea plasmei lichide nu sunt necesare urmatoarele etape: a. prin conservare sangele isi pierde proprietatile initiale. sangele conservat tinut la temperaturi intre 4 . Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: a. calcul coledocian .493.8 grade Celsius. proba de compatibilitate Oehlecker. un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei b. 495. Avantajele transfuziei indirecte sunt: a. Pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. lipirea peretelui venei pe bizoul acului b. 496. proba de compatibilitate pe lama c. 497. donatorii pot fi controlati c. determinarea grupei b. poate fi realizata in autosanitara pe timpul transportului b. 494.

angiocolita acuta b. complicatii cu infectie (colicistita acuta. hidrops vezicular c. pancreatita acuta c.. Profilaxia litiazei biliare presupune: a. 501. 500. tratarea corecta a infectiilor biliare si intestinale c. nisa neregulata cu baza nodulara c.b. 498. convergenta pliurilor pana in apropierea nisei b. Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt: a. retractia curburii mici. negru ca pacura c. 499. rosu-aprins b. . Complicatiile cele mai frecvente intalnite in litiaza biliara sunt: a. Melena este un scaun cu sange: a. urat mirositor. infarctul de mezenter. piocolicistita). tratarea corecta a afectiunilor de la nivelul pilorului si a inflamatiilor piloroduonale. tratarea corecta a bolilor de nutritie b.

angiocolita acuta c. de mediu. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt: a. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide. ulcerul gatro-duodenal b. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii: a. 505. 506. dischineziile biliare. 503. Dereglarea metabolismului hepatic poate determina: a. endocrini b. stenoza functionala c. de teren c. oditele stenozante . Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut cu: a. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol b. ulcerul perforat b. hemoragii repetate.502. cancerul cailor biliare b. modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate c. Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu: a. 504.

soc prin arsuri b. anemiile din aplazii medulare 509. infarctul mezenteric c. anemiile din aplaziile medulare. arsilor b. 510. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni: a. bolnavi neoplazici. bolnavi cirotici c. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni: a. anemii post infectioase c. 507. anemiile uremicilor.c. peritonita. pancreatita acuta hemoragica. 511. soc traumatic c. 508. pleurizii b. ulcerul gastro-duodenal perforat b. Masa trombocitara va fi folosita in: . ocluzii intestinale. Albumina umana este indicata in: a. Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu: a. soc post operator. oditele stenozante.

513. socul hemolitic posttransfuzional. cefaleea. tromboze venoase. transmiterea unei boli infectioase b. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange c. urticaria. . Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii: a. hematuria masiva. soc post operator. aplazii medulare. embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii b. trombocitopenii cu fenomene hemoragice b.a. boli infectioase c. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt : a. emfizem pulmonar. icterul postransfuzional c. soc traumatic. leucemii acute si cronice c. socul hemolitic. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de: a. transfuzia cu sange infectat c. hipertensivi. 515. 514. 512. insuficienta hepato-renala b. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH b. febra. administrarea de sange care contine alergeni.

corpi straini animati (vii). senzatii de infundare a urechii. eczema si ragade perinariene. c. hipotensiune c. tegument infiltrat. otalgie . aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 3-10 minute. excoriatii sau plagi ale conductului . 520. 518. corpi straini neanimati (inerti). agitatie. c. b. puls rapid. rinoree mucopurulenta. corpi straini endogeni. cianoza. b. hidroree. c. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata b. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia urmatoarelor simptome: a. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta : a. tumefiere. hipertensiune arteriala. b. b. c. secretie sanghinolenta. paloare. 517. . Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi: a. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C. lacrimare. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin: a. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme: a. 519. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct. stranut.516.

in special apare la barbati trecuti de 40 de ani. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog. cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani.521. b. c. pansarea ochiului. tiraj. cianoza. tuse spasmodica. 526. Infarctul miocardic : a. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda: a. cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine . Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome: a. se instileaza epitelizante si dezinfectante. obezi. c. b. cu ajutorul acelor de corpi straini . sunt sedentari. dispnee. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel: a. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei : a. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale. disfagie. 524. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani. 522. c. c. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene b. agitatie. suprasolicitati psihic . cornaj. b. In infarcul miocardic perioada prodromala: . c. diabet sau hipertensiune arteriala. prezinta hipercolesterolemie. 523. mari fumatori. durere la deglutitie. 525. b. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon.

b. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt: a. preceda uneori. durerea si hipotensiunea 529. este cea mai critica. o tahicardie paroxistica. 528. are sediul si iradierea similare durerii anginoase. de cele mai multe ori lipseste. 531. rareori dupa efort. c. hipertensiunea. intotdeauna dupa o masa copioasa . febra. b. evidentierea unor zgomote cardiace . dureaza mai multe saptamani chiar luni. apare dupa efort . c. . Perioada de debut in infarcul miocardic: a. rareori dupa o hemoragie severa. b.cu cateva ore instalarea infarctului. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos. c. b. 527. debutul fiind brusc. adeseori in repaus sau somn. Durerea in infarctul miocardic : a. b. apare : a. Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru : a. este de intensitate neobisnuit de mare . Perioada prodramala din infarctul miocardic. o emotie puternica . dureaza 3-5 zile. c. brutal. 530. c.a.

anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase. 535. dureaza mai multe ore si uneori chiar zile . asteniei. Durerea din infarctul miocardic: a.b. c. c. se insoteste de o stare de mare anxietate. 537. confirmarea diagnosticului . Angorul pectoral se caraceterizeaza prin : . se calmeaza prin administrare de nitrati . anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase. cedeaza la opiacee. Examenul de laborator in infarctul miocardic arata: a. leucocitoza. b. zbucium si senzatie de moarte iminenta. se calmeaza prin repaus . scaderea fibrinogenului. 533. Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza: a. c. normalizarea TA . accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor. b. 534. agitatie. Durerea in infarctul miocardic : a. b. b. c. disparitia febrei. aparitia durerii moderate precordiale. dureaza 10 – 20 minute. precizarea fazei evolutive si a localizarii. 532. b. Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin : a. 536. c. clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca. o durata de 4 – 5 saptamani . c.

in maxilarul inferior. c. In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice : a. 542. crize dureroase paroxistice. b. Durata durerii in angorul pectoral este : a. mai mult de 30 de minute. coronarita reumatismala. localizate de cele mai multe ori inapoia sternului. Durerea in angorul pectoral : a. poate lua aspectul de arsura. c. mai rar pana la 10 -15 minute .. crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang. 540. b. regiunea interscapulara. b. de presiune. 539. 538. trombangeita obliteranta. c. stenoza aortica. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala . la baza gatului . c. b. stenoza mitrala. Iradierile atipice in angorul pectoral sunt: a. c. hipocondrul drept. apare in timpul efortului . cu un singur deget . 541. cu intreaga palma sau cu ambele palme . bratul si antebratul stang. spre umarul drept. Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt : a. arteroscleroza coronariana b. da senzatia de constrictie . 2-3 minute b. in plin stern (semnul « pumnului srans »).a. crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete . . c.

pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente . controlul reflexului pupilar (midriaza). este un proces ireversibil . b. la adiministarea unor medicamente . constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar . controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian. c.adevar vorba de oprire cardiaca prin : a. b. c. 546. controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va aburi cand exista respiratie) b. cu prezenta pulsului bun la artera carotida . concomitent cu un efort fizic. c. Moartea clinica : a. incepe odata cu stopul cardiac.543. femural) . Respiratia artificiala trebuie continuata : a. Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza : a. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute. cu oprirea inimii. 547. Stopul respirator consta in oprirea respiratiei: a. c. permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie sa aiba succes. digestiv . dureaza 3-4 minute. emotional. 548. 544. c. b. . cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa. b. Testul patognomonic in angina pectorala : a. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei . 545. Inainte de a incepe reanimarea cardio – respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid ca este intr.

este urmat de stopul respirator in 10-20 sec. „sindromul de coada de cal” c. miopatia b. b. sindromul paraplegic si tetraplegic c. sindromul hemiplegic b. poliradiculonevrita b. care au o putere calorica moderata . Deficitul motor apare în: a. apare si în: a. Stopul cardiac: a. nevralgia sciatica 551. radiculitele 552. Sindromul de neuron motor periferic . este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec. c. sindromul meningian 553.. 549. 550. c. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate. determina si oprirea circulatiei cerebrale. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt: a. cu tulburari de sensibilitate importanta . Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza: a. miotonia c. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca.b. timp scurt b.

infectia arsurilor 558. usturime c. insuficienta cardiaca b. Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? . edem. alterari renale cu albuminurie. timp îndelungat 554. hemoconcentratie b. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului 555. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. glicozurie si hematurie c. interesarea epidermului si partial a dermului b. distrugerea tuturor straturilor epidermului b. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 556. eritem. cresterea numarului de hematii si a hematocritului 557.c. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii : a. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin: a.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin: a. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. scaderea numarului de hematii si leucocite c. caldura locala.

hemoragie digestiva c. în conditii de asepsie si antisepsie 560. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. perturband dezvoltarea normala a societatii. urmata de confuzii. solutii antiseptice c.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. solutii acide slabe 562. împaturite 561. . la locul accidentului b. bolile cu raspandire mare in populatie. escare. împingerea prin intermediul unei haine groase. Îndepartarea victimei de curentul electric se va face: a. bronhopneumonie. pierderi de cunostinta. nefrita. apa si sapun b. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi abundente cu: a. împingerea victimei de lânga sursa de curent cu o bucata de lemn c. în sala de operatii. soc hipovolemic b. ce creeaza probleme de sanatate publica. paralizii 559.a. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face: a. infectie. bolile cu raspandire in populatie . cu mâinile. b. neexistând nici un pericol b. la dispensarul medical c.

A. 566. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie. tegumentelor. boli psihice. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta . Profilaxia generala presupune : a. c. c. c. b. in crese si gradinite. de catre asistenta medicala . Triajul epidemiologic presupune : a. 563. 565. ex. cavitatii bucale si conjunctivelor . zilnic. 564. informarea privind eventualele contacte la domiciliu . supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni . . puls. diureza.Termometrizarea zilnica. c. saptamanal. termometrizarea. la copiii din crese si gradinite. sinuciderile etc. dupa intrarea copiilor in colectivitate. boli cardiovasculare.Profilaxia speciala se refera la : a. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara . inainte de intrarea in colectivitate. se efectueaza : a. accidentele rutiere. in crese si gradinite. b. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . 567. b. prevenirea unor noi cazuri secundare.Triajul epidemiologic se efectueaza : a. b. neoplaziile. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase. b. masurarea T.c. in cadrul triajului epidemiologic.

iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului . zilnic.v. pentru eficienta sporita. scufundarea in substante dezinfectante. 573. c. afectiuni intalnite numai la copii . 571. transformate in anatoxine. 569. c. b. 568. umeda si radiatii u. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati. 572. inflamatii ale istmului faringian.c. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante . b.Metodele fizice de dezinfectie : a. . odinofagia. c. . c. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate. aerisirea. b.Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a. atenuati. b. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite . cele mai frecvente infectii streptococice. hidroliza si precipitare . vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii. radiatii ultraviolete . stergerea umeda a suprafetelor.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. spalarea. ventilatia.Anginele sunt : a..Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a. b. 570. folosind agenti chimici.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a. se bazeaza pe reactia de oxidare. se realizeaza prin denaturarea proteinelor . c. sunt reprezentate in principal de caldura uscata.

masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal. congestia intensa a fundului de gat .b. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. 578. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra. 574. supraveghere facultativa a bolnavului .Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 – 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a. 575. atat in colectivitati. c. b. regim hiperprotidic.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. c. de supraveghere a contactilor timp de 10 zile . varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios. 576. aplicarea de comprese reci pe frunte. colica biliara . masuri de izolare. c. reumatismul articular acut . glomerulonefrita difuza acuta. 577. false membrane . 1-2 zile . 3-6 zile . b. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. tratament cu penicilina al purtatorilor . combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat. . b. agitatie legata de starea toxica . b. b. c. 1-10 zile. c. cat si in locuinte . hiperdinamie. c.Profilaxia scarlatinei include : a.

581. cel putin 7 zile . eruptia micropapuloasa cu fond congestiv. c. administrarea de hidrocortizon acetat . b. b. 584. ocular). combatarea pruritului . enemtem. de 2 ori pe ora. la indicatia medicului. ingrijirea cavitatii bucale. 583. Patagnomonic pentru rujeola este : a. aspra la pipait. c. febra +catar + semnul Koplick. catar (nazal. repaus la pat. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau in : a.579. eritromicina. c. 580. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile. este insotita de prurit . bronsic. 582. semnul Barsieri. catar ocular. catar nazal. b. c. febra moderata.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a. febra inalta. b. cresterea mare a febrei. diaree. b. semnul Koplick. nazo-bronsic. continuarea tratamentului la externare cu moldamin .In rujeola eruptia : a. administrarea de penicilina. . c.

c. urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala . 585. exantemul – macule de culoare rosie (pe fata. 590. dupa urechi.b. gat). potential de deficit de lichide legat de varsaturi. stare de neliniste.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a. b. administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii. c. reechilibrarea hidro-electrolitica. apatie. b. varsaturi. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii. imobilizarea pacientului in perioada eruptive. inapetenta. febra. 588. tusei. tegumente palide. hipotermie . frisoane. c. 586. tahipnee. 587..In perioada eruptiva din rujeola apare: a. c. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. 589. c.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la : a. nu produce prurit. reci. b. nu este insotita de prurit. transpiratii. c. polipneei constau in: . imobilitate. nervozitate. dispnee cu polipnee cauzata de febra. greturi. b. dureri abdominale. b.

b. c. un alt simptom cardinal in rubeola este : a. .. digestiv. prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii. c. aerogen. b. infectioasa. febra inalta la adulti. cu adenopatii.a. c. purpura trombocitopenica si meningoencefalita. b. 592.Tratamentul rubeolei este : a. b. eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta . etiologic.In rubeola. 595. c. poliartrita. poliadenopatia. aplicarea compreselor hipotermizante .Rubeola este o boala : a. 593. 594. 591. b. igienic .Alaturi de eruptie. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital. c. cu izolare la domiciliu . administrarea medicatiei prescrise de medic . ce evolueaza favorabil . virala. b. umidificarea aerului din incapere. reumatismul articular acut . c. simptomatic. ciclul lingual .Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a. modul de transmitere este : a.

verii. b.Sindromul meningian – un grup de simptome si semne. b. complicatie a parotiditei epidemice. c. 598. cu declarare nominala obligatorie. 601. . c. 600.596. apare la: a. evolueaza endemo-epidemic cu “ ingrosari” epidemice la sfarsitul a. Tusea convulsiva. parenterala. prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse. fete. tratament la domiciliu si izolare obligatorie . b. prin contact intim la inceputul bolii . iernii. fecal-orala.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. meningita seroasa . prin obiecte recent contaminate . 597. Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a. prin maini murdare . c. calea de transmitere fiind : a. apare in : a. primaverii. digestiva. internare si tratament obligatoriu in spital . b. c.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : a. b. Orhita urliana. b. aerogena. aerogena. c. dupa pubertate . 599. baieti. meningita tuberculoasa.

cefalee puternica. cefalee. hepatita virala A.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. b. febra. oligurie. 606. prin contiguitate . b. c. b. fotofobie. aerogena . 607. 602.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: a.Tratamentul encefalitei consta in : . greata. febra. varsaturi si somnolenta pana la coma. agitatie. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : a. varsaturi. greturi.c. varicela. subfebrilitate. hematogena . diverse paralizii . b. tetanos . Calea de transmitere a meningitei poate fi : a. tulburari de senzoriu. c. 604. b. c. adulti peste 40 ani. c. 603. tineri . 605. rujeola. Tabloul clinic in encefalita cuprinde : a. convulsii. copii. c.

b. prin ingestia toxinei eliberata in aliment. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate. c.a. b. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. b. c. . b. In febra tifoida este obligatorie: a.Febra tifoida este o boala: a. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice : a. rujeola. b. Profilaxia encefalitelor virale : a. in parazitoza intestinala . Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste: a. spitalizarea. imunoterapie cu imonoglobuline specifice . declararea nominala. toxiinfectie alimentara. c. consta in protectie generala prin vaccinare specifica . parotidita epidemica. 610. urmareste combaterea vectorilor. c. produsa de Rickettsia Prowazekii. 611. 608. transmisibila cu declarare obligatorie. 609. 612. c. specifica omului . b. chimioterapie antivirala.

c. Receptivitatea la dizenterie este generala. atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise. 618. 615. transparent. 613. fiolele sunt etichetate si. c. b. b. copii sub 5 ani. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica . mai mare la : a. aspectul solutiei de injectii sa fie clar . b. toxice industriale. dar poate sa fie precipitat. b. 619. a. La administrarea injectiei este necesar sa verifice. ciroza hipertrofica. Tetanosul impune : a. b. ciroza atrofica. imobilizarea pacientului. sa aiba data de valabilitate . fara precipitate c. 614. izolarea obligatorie in spital . 616. integritatea fiolei. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate. ciroza splenogena.c. varstnici.In ciroza hepatica icterul poate fi: . a. integritatea seringii si data valabilitatii. c. alcoolul. b. declararea nominala obligatorie. c. regimul alimentar strict . c. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt: a. medicamente hepatotrofice. barbati. 617.Injectiile vor fi administrete numai daca: a.

621. rezervat. stadiul decompensat. icter.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt : a.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt: a. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt: a. 622. etiologie virala. b. c. c. rezervat atat imediat cat si de viitor. stadiul vascular. edemul membranelor inferioare. scaderea factorilor de coagulare in sange. ascita. . ingestia de medicamente. cu carecter permanent. b. hemoragia digestive superioara b.a. c. este o stare trecatoare. b. HTA. etiologie alcoolica. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare : a. episodic. encefalopatia portala. c. 620. stadiu compensat. varice esofagiene care se rup. c. b. b. c. 625 In cazul hemoragiei digestive prognosticul este: a. b. 624. nu apare icter. etiologie necunoscuta. c. Etiologia cirozei atrofice poate fi: a. 623.

a. daca afecteaza functiile respiratorii. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului. c. b. in ciroza de tip Bantian. c. in profilactic. b. b. numai de necessitate. dispensarizarea indelungata.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in: a. bogata in potasiu. hipersodata. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt: a. interventia chirurgicala. 627. in hipersplenismul sever. tratamentul corect al hepatitei. 631. 628. b. izolarea bolnavului. c. in encefalopatia hepatoportala. aerisirea camerei. b. insuficientei hepatice. in toate cazurile de ascita. 629 Splenectomia este indicata: a.626 Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul. b. c. in insuficienta renala. desodata. 630. In cazul ascitei dieta va fi: a. c. . Paracenteza se recomanda: a. c.

Echimoza apare in: a. boli infectioase. 634. b. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase b. impotenta functionala c. durerea b. simple b. c. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi: a. prezenta sângelui în cavitatea articulatiei b.632.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin: a. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt: a. hiperhidratare. parenteral si peros. 633. afectiune cronica a articulatiei 635. smulgeri de fragmente osoase . hemoragii digestive si interventii chirurgicale . apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie 638. un pranz copios completat de efort fizic. febra 637. Hemartroza se defineste prin: a. prezenta apei în cavitatea articulatiei c. echilibrat . Simptomele entorsei sunt: a. lipsite de importanta 636. în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare c. rupturi a ligamentelor c. c. întindere a ligamentelor si capsulei articulare b.Entorsele sunt afectiuni: a. b.

artroza în articulatia respectiva b. aplicarea unei atele 640. echimoza. nu are importanta intensitatea traumatismului 643. hematom.Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii: a. limitarea mobilitatii articulatiei c. calmarea durerii b.c.Luxatia poate apare datorita unui traumatism: a. disjunctia b. arata pozitia în care se afla segmentele luxate b. îorice entorsa 639. diastazis c. durere 642. în cazul rupturilor de menisc c. deformarea regiunii 644. febra 645. deformarea regiunii articulare c.Interventia chirurgicala este obligatorie: a. mai putin violent c. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari b.Luxatia se caracterizeaza prin: a. arata daca nu exista o fractura concomitenta c. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata c.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în: a. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii 641.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii: a. Entorsa tratata incorect poate produce: a. violent b. nu este obligatoriu 646 Tratamentul luxatiei se va face: . durere vie si impotenta functionala b.

a. cât mai urgent posibil b. se face sub anestezie generala c. se face dupa ce se administreaza calmante 647.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale: a. ortopedica (nesângerânda) b. chirurgicala (sângerânda) c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale chirurgicala (sângerânda) 648. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-kinetoterapie este: a. indicat b. contraindicat c. indicat si asociat cu tratamente specifice 649.Echimoza într-o fractura apare: a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari c. echimoza nu apare în fracturi 650.În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn: a. extrem de important b. este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea c. în fracturi nu apare deformarea regiunii 651.In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale: a. întreruperea continuitatii osului b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase c. hipotermii 652. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale membrului: a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. oxigenoterapie 653.Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica: a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv

b. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj c. se va face un pansament compresiv 654. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor: a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un pansament steril b. reducerea focarului de fractura c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate 655.În care dintre articulatii, în cazul unor luxatii, se poare vorbi de diastazis sau disjunctie? a. articulatia soldului b. articulatia acronioclaviculara c. articulatia celor doua oase pubiene 656.Durata de imobilizare în aparat gipsat, dupa reducerea chirurgicala este: a. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica b. este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica c. fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare 657.Iimobilizarea prelungita are drept consecinta: a. hipertrofie musculara b. hipotrofia musculara c. redoarea articulara 658.Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt: a. contuze b. infectate c. cu marginile regulate 659. Plagile netratate la timp se pot complica cu: a. lipotimie b. tromboflebite, septicemie c. supuratii locale 660.Dupa întepaturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene: a. insuficienta respiratorie acuta, edem de glota b. oligoanurie cu insuficienta renala acuta

c. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului, cefalee 661.În cazul muscaturii de sarpe se va face: a. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii b. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat c. suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate 662.Conditiile care , stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt: a. sa acopere complet plaga b. sa aiba o buna putere absorbanta c. sa fie strâns, ca sa nu alunece 663 Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt: a. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav b. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv c. sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor 664.Conditiile unui bun bandaj sunt: a. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul 665Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)? a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii b. pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample c. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei 666.Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin : a. schimbarea pozitiei în pat b. masaj zilnic, frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc c. schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic 667.La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii: a. pneumonii hipostatice b. tromboze ale membrelor inferioare c. hipertensiune, tahicardie 668.Imobilizarea îndelungata a unor bolnavi la pat este:

a. o masura terapeutica b. consecinta anumitor afectiuni grave c. o masura de supraveghere a bolnavului 669.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. fracturi, traumatisme b. infarct miocardic c. insuficienta cardiaca 670 Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat: a. formarea trombozelor, pneumoniilor hipostatice b. atrofierea musculara, escarele de decubit c. hipotensiune arteriala 671 .Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra sistemului osos producând: a. rarefierea structurii osoase b. aparitia osteoporozei de inactivitate c. artroze 672.Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat? a. saltea cu structura de burete b. saltea din material plastic cu structura de burete c. saltea antidecubit 673Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin: a. prin schimbari pasive de pozitie b. schimbarea pozitiei se va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare c. schimbarea pozitii este contraindicata la bolnavii imobilizati 674.Rolul asistentei medicale în asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in: a. asistenta trebuie sa aranjeze totul la îndemâna bolnavului b. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (sonerie) c. sa explice bolnavului programul sectiei 675.Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati se vor face:

mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor. bolnavul va fi transportat cu caruciorul cu rotile 676. masaj usor al membrelor b.a.Masajul aplicat în masura prescrisa de medic previne: a. într-o oarecare masura aparitia osteoporozei c. atitudine calma. aparitia atrofiilor musculare b. aplicare de comprese umede 680. gimnastica respiratorie b. plina de blândete b. complicatiilor respiratorii 681. promtitudine c. bolnavul va fi transportat cu patul c. toaleta zilnica b. tonificarea vaselor superficiale se va face zilnic prin: a. aparitia complicatiilor cardio-vasculare „ 678.Prevenirea pneumoniilor hipostatice se face prin urmatoarele metode: a.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin: a. aerisirea salonului de mai multe ori pe zi 679. eventual a gambelor si antebratelor c.Prin asigurarea unei pozitii corecte în pat pot fi prevenite aparitia: a. gesturi lipsite de repezeala. tratament medicamentos 677. professionalism .Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin: a.Stimularea functiilor pielii si a circulatiei cutanate. frectionare cu alcool diluat pe toata suprafata corpului c. astfel ca bolnavul sa nu fie ridicat din pat b. ridicarea bolnavului în pozitie semisezând c. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale c. deformarilor articulare b.

682.Dupa terminarea perioadei de imobilizare îndelungata la pat reluarea activitatii se va face prin: a. mobilizarea progresiva cu mare precautie b. mobilizarea se va face numai la indicatia medicului c. mobilizarea se va face în functie de vointa bolnavului 683.La mobilizarea bolnavului se va supraveghea cu atentie: a. pulsul, TA, respiratia b. coloratia tegumentelor si mucoaselor c. starea de echilibru 684.Imobilizarea îndelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave în caz de: a. accidente vasculare cerebrale b. paralizii, leziuni a membrelor inferioare c. boli reumatismale 685.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. fracturi, traumatisme b. infarct miocardic c. afectiuni respiratorii 686 Socul este o grava tulburare functionala a întregului organism exteriorizata clinic prin: a. prabusirea circulatiei

b. tulburarea echilibrelor metabolice c. insuficienta respiratorie acuta

687 In aparitia socului joaca un rol important: a. intensitatea agentului declansator

b. posibilitatile de aparare ale SNC c. hipoperfuzia tisulara

688.Alterarea grava a functiilor organismului în soc se datoreaza: a. scaderii aportului de oxigen

b. dereglarii mecanismelor de echilibru corticosubcortical c. cresterii produsilor toxici rezultati din metabolism si care se acumuleaza în sânge

689.Socul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri, dar mai ales cu: a. socul hipovolemic

b. socul hemoragic c. socul septic

690.Prevenirea socului anafilactic se poate face prin: a. testarea sensibilitatii la substantele iodate, antibiotice

b. anamneza corecta a bolnavilor c. administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan, Feniramin)

691 .Modificarile hemodinamice care se produc în socul decompensat sunt: a. cresterea volumului circulant

b. cresterea patului vascular prin vasodilatatie c. pierderea de electroliti

692.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici: a. este de obicei profunda

b. pielea este uscata c. respiratia este de tip Cheyne-Stockes

693.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin: a. polipnee cu halena acetonica

b. anorexie totala însotita de greturi, varsaturi c. deshidratare totala

694.Pe lânga cele trei semne majore, pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta:

a.

dureri abdominale

b. senzatie de foame c. halena acetonica

695.Cauzele comei hipoglicemice sunt: a. doza insuficienta de insulina

b. alimentatie insuficienta c. eforturi fizice mari

696.Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin: a. transpiratii profuze

b. piele uscata c. agitatie psihic

697. Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica prin: a. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice

b. absenta fenomenelor de deshidratare c. cresterea tensiunii arteriale

698.Coma hipoglicemica poate fi precedata de: a. foame imperioasa

b. senzatie de greata c. agitatie psiho-motorie

699.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt: a. înlaturarea factorului socogen

b. administrarea de lichide per os c. aprecierea rapida a starii functiilor vitale

700. Pacientul aflat în soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta urmatoarele semne: a. este linistit, somnolent

b. extremitati cianotice c. este inconstient

701. Socul poate fi determinat de: a. pierderi masive de sânge

b. transfuzii de sânge c. dezechilibre metabolice

702. Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente: a. este o manifestare hemodinamica si metabolica

b. este o perturbare grava si durabila c. este o manifestare exclusiv hemodinamica – scaderea tensiunii arteriale, de obicei tranzitorie

703. In tratamentul socului hipovolemic este importanta: a. administrarea de oxigen

b. refacerea volemiei c. administrarea de vasopresoare

704. Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de: a. Dextran 70 în solutie de NaCl, 1000-1500 ml

b. Ser fiziologic c. Solutie Ringer lactat

705 Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele: a. apare la persoane tinere

Terapia antisoc va tine pâna când: .Tratamentul în socul hemoragic va urmari: a. bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic c. semnul Babinski prezent bilateral c. administrarea de substituenti volemici 711. diabetul insipid b. reflexe abolite 707 Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu: a. cronice c. THAM 100-150 ml 710.b. contracturi puternice cu înclestarea gurii b. acute b.Semnele neurologice întâlnite în coma hipoglicemica sunt: a. uneori crize epileptiforme. solutie Ringer – lactat b. compensarea pierderilor prin transfuzie de sânge izogrup si Rh b. diabetul renal 708 Complicatiile diabetului zaharat pot fi: a. vasculare 709 Compensarea acidozei în soc se face prin administrarea de: a. convulsii. semnul Babinski absent. administrarea de vasopresoare c. evolutia este progresiva 706. diabetul femeii însarcinate c. debutul este insidios c.

cresterea pH-ului c. administrare de glucoza 714. pulsul se regularizeaza. dispare midriaza. astenie. strict individualizat 716. asfixie b. Aceste fenomene credeaza dupa: a. subcutanat . Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze. bolnavul e constient. culoarea tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza b. scaderea rezervei alcaline b.Tratamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie: a. numai subcutanat b. administrare de ser fiziologic c.a.Insulina cu actiune rapida se poate administra: a. cooperant c.In stadiu de coma diabetica se remarca: a. diureza creste la peste 40 ml/h. bronhospasm prelungit 715. ameteli. spasm laringian c. foame exagerata. în functie de valorile ionogramei c. cresterea acidozei metabolice 713. etapizat pe ore b. ingestia de glucide b.In socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de: a. TA creste. tegumentele devin calde 712.

echilibrului acido-bazic 721. sa fie încalzit la temperatura camerei c.Inainte de administrare flaconul cu insulina trebuie: a. echilibrarea hidroelectrolitica c. ionogramei c.Hidratarea bolnavului în coma se face sub controlul: a.Administrarea glucozei în coma diabetica se face pentru: a. cetonuria 719.In raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne: a. alergia la insulina.Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt: a. tensiunea arteriala scade b. sa fie tinut la loc luminos b. pupilele sunt micsorate 722. intravenos.In majoritatea cazurilor debutul diabetului zaharat este: a. prevenirea hipoglicemiei b. infectii locale. la indicatia medicului 717. hipoglicemia b. sa se agite pâna se omogenizeaza 718. lipodistrofia c. insidios .c. disparitia cetozei 720. glicemiei. pH-ului sanguin b. pulsul se accelereaza c.

b. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului . b.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind: a. c. lichid amniotic. brutal 723. toti pacienti potential infectati. c. b. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise. b. 725. infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital.b.. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. toti pacientii sunt potential sanatosi . supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati. 726. lichid sinovial. sperma si secretii vaginale. secretii nazofaringiene . 724 . infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor . LCR. c. 727. atipic c.Infectia nozocomiala este : a. . infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi . sputa. lichid peritoneal. c. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare .Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a.

b. personalul infectat cu Hbs. Echipamentul de protectie este : a. se efectueaza : a. 729. c. 732. dupa scoaterea manusilor de protectie . reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. bariera intre lucrator si sursa de infectie. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. b. 728. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . alcatuit din halat si incaltaminte de spital . la externarea pacientului. corect. 731. bariera intre lucrator si sursa de infectie. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . amplasate la indemana si marcate corespunzator . Echipametul de protectie este : a. inainte de administrare.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate: a. . complet. la preluarea acestora. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . 730. numai la intrarea in serviciu . b. recapisonarea acelor folosite. c. b. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . c. b. intepare cu obiecte ascutite. c. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. constau in : a. utilizarea echipamentului de protectie adecvat.b. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. c.

733.. corect. c. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . b. 737. se efectueaza : a. lichid amniotic. lichid sinovial. b. 736. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . intepare cu obiecte ascutite. . prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. dupa scoaterea manusilor de protectie . sputa. b. c. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. toti pacienti potential infectati. 734. c. c. b. sperma si secretii vaginale. personalul infectat cu Hbs. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . utilizarea echipamentului de protectie adecvat. secretii nazofaringiene . b. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. complet. LCR. recapisonarea acelor folosite.c. toti pacientii sunt potential sanatosi .In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. 735. c. constau in : a. amplasate la indemana si marcate corespunzator .Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. lichid peritoneal. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. numai la intrarea in serviciu .

are efecte nedorite. trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. .bariera intre lucrator si sursa de infectie. b. c. se efectueaza : a.. b. Echipametul de protectie este : a. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului. intepare cu obiecte ascutite. 739. 740. constau in : a. numai la intrarea in serviciu . colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. amplasate la indemana si marcate corespunzator . inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . 741 . c. c. dupa scoaterea manusilor de protectie .Asistenta medicala: a. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar.alcatuit din halat si incaltaminte de spital . 742.. b. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . b. este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice. recapisonarea acelor folosite.738. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor.utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . c.. c. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. b.Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a. duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor.

flebalgia. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectul medicamentelor. lasa la pacient intreaga doza zilnica.Cind administreaza tratamentul. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. apoi injectiile. verificarea solutiei injectabile. solutiile si picaturile. injectarea imediata a continutului seringii. c. 744. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale. 747 .Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. 745. administreaza personal supozitoarele. b. administreaza intai tabletele. picaturile pentru ochi si nas. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad: a. c. duce la transformarea. inainte de administrare. b. asistenta medicala: a. b. priveste in mod direct medicul. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt: a. 748. 746. menajeaza bolnavul de intepaturi. c. sa corecteze dozele prescrise.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a.743. .Asistenta medicala are grija: a. pregatirea cu 30 min. precipitarea. degradarea acestora. b. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. c. c. b..

doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient. b. c. b. supuratia aseptica. durata tratamentului .La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: a. asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni. tumefierea brusca a tesutului perivenos.Gentamicina. 749. b. c. nefrotoxica. 752 . alegerea unui singur antibiotic. b.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a. c.. Kanamicina au actiune: a. cantitatea exacta a unei doze. ototoxica. urticarii. . soc anafilactic.Cu ocazia administrarii antibioticului. c. pe baza antibiogramei... antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene. 753.b. hematom. dermite profesionale. 751 . asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a. cel mai activ si mai putin toxic. fiind expus la: a. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice). terenul alergic. b. 750. calea de administrare . c.

retin sodiul in organism . grame sau submultipli ai acestora. c. 758 . 757. mililitri de solutie. in functie de durata tratamentului. marind eliminarea lui. hidrocortizon. durerea si transpiratia . c. b. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului. cat si pentru preparatele de cortizon se face: a. 759 . la fel ca in cazul antibioticelor. . tratamentul cu cortizon se face cu: a. b. cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale. cortizonului.. unitati. diuretica. b. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu.In caz de insuficienta hepatica.Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimuleaza secretia : a.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a.Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH. spoliaza organismul de potasiu.c.. c. b. prednisolon .Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in: a. numar de tablete sau capsule. 754. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. 756. c.ACTH-ul si cortizonul: a. b. de solutie . c. 755. cortizon acetat..

administrare de cortizon . HTA esentiala. c. 763 .In stadiul al III -lea. b. . 760 . b. HTA se clasifica in: a.Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a. c. HTA secundara. c. dispneea. In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste : a. HTA medie.In functie de cauza determinanta. hepatomegalie. 762. b.controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare. b. HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor: a. cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice. coronariene. edeme declive. tusea. complicatii cerebrale si renale . 761 . b. 764 . Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a. administrare de diuretice . complicatii cardiace. c. reducerea muncii inimii prin repaus. reducerea muncii inimii prin activitate normala. c.b. turgescenta jugularelor si ritm de galop .

766. infarctului miocardic. Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a.Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt : a. oboseala.. diabetul zaharat . infarctului de mezenter . insomnie.fara ascendenta ereditara. tulburari de comportament . tulburari de memorie .Moartea biologica se caracterizeaza prin : .complicatii abdominale. trombozei cerebale .vasodilatatia arteriala. vasoconstrictia arteriala . cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare . 768 . 765. b. b. 770 . astenie.In HTA maligna se intilnesc frecvent : a.c. ascendentei ereditare hipertensive . complicatiile se datoreaza : a. insuficienta cardiaca si insuficienta renala.. b. c. c. Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : a.In HTA benigna. c. b. c. cefalee occipitala. 769 . 767 . encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala . . b. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . c.

Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt: a.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a. 773 .. c. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei. b. midriaza fixa. absenta miscarilor respiratorii normale. Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin: a. cornee opaca si aparitia petelor cadaverice. oprirea miscarilor respiratorii. intubatie oro-traheala. in mijlocul regiunii presternale. b.In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice: a. toracice si abdominale. . se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. mioza cu globi oculari mobili. de la o inaltime de 20-32 cm. b..a. c. . dispnee zgomotoasa. b. b. c. b. 771 . 774 . embolie gazoasa masiva. disparitia miozei . disparitia midriazei si recolorarea tegumentului. c. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. 775. c. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. 772 . leziuni ireversibile in creier si in alte organe . incetarea batailor inimii. torace si abdomen imobile. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale.La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: a. lipsa curentului de aer la nas sau gura . absenta pulsului la artera carotida. aparitia pulsului la vasele mari.

tulburari de rimt cardiac paroxistice. b. insuficienta ventriculara stanga. c. gaze sufocante toxice.c. dispnee intensa. 779 . Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : a. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: a. c. b. 776 . respiratie polipneica zgomotoasa. de natura lezionala.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. datorata ruperii capilarelor pulmonare. de natura anafilactica. c. . severa. hipertensiune arteriala. Edemul pulmonar acut este: a. de natura cardiogena. c. 781 . de transudat sanguinolent necoagulabil. 780 . brusca. 777. provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar. zgomotos. malformatii ale oaselor cutiei toracice. cauze neurologice. b. c. expir greu. b. b. se aspira secretiile si se curata orofaringele. Edemul pulmonar acut este declansat de : a. 778 . preinfarctul miocardic. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: a.

b. c. In tratamentul edemului pulmonar acut cu TA scazuta sunt contraindicate: a. 784. c. 783. diuretice. morfina. ventilatie artificiala. digitalice. b. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: a. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este: . c. anticoagulante. oxigenoterapie. 782 . morfina. antibiotice. b. tonicardiace. dopamina. b. corticoterapie. 786. hipotensoare. c. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. b. 787. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a. diureza osmotica. se aplica garouri la radacina a trei membre. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. dopamina. scoaterea pacientului din mediu nociv. oxigenoterapie pe sonda endotraheala. b. c. sangerare 300-500 ml . c. 785. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : a.

c. Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a. Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. 790 . dextran 70. paraplegici. 789. 791 . intoxicatii organo-fosforice. oxigenoterapie. morfina. b. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a. de cauze toxice. Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este: a.a. gripa. . b. c. b. cardiogen. intoxicatii cu plumb. de cauze uremice. comatosi. c. oxigenoterapie. c. infectii pulmonare. intoxicatii cu CO. c. Clasificarea EPA lezional este: a. 792 . copii mici. 788. b. SIDA. aerosoli antispumanti. sangerare 300-500 ml. b. c. b.

798. alimentatie neadecvata. transfuzii. In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite: a. 796. EPA uremic. sub 400ml urina/zi. deoarece creste presiunea in alveole. combaterea varsaturilor . corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. se administreaza numai dupa umidificare . 795 . peste 1000ml urina/zi. b. In insuficienta renala acuta diureza este : a. b. c. c. b. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. EPA cardiogen. c. EPA infectios. contraindicata. c.793 . b. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: a. b. in functie de ionograma. Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. . c. Oxigenoterapia in EPA este: a. sub 50ml urina/zi. 797 . perfuzii. 794 . fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. b. de catre medic . se practica pe respiratie asistata.

reducerii permeabilitatii glomerulare.c. aritmii. 804 . 799. c. diminuarea catabolismului proteic prin epurare extrarenala hemodializata si dializa peritoneala. c. c. b.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta? a. b. b. in functie de examenul sumar de urina. aplicatii calde in regiunea lombara . c. hipostenurie. c. calculoza ureterala bilaterala. 802. bradicardie. 803 .. Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: a. b. deficitul calitativ consta in: a. 801 .Interventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in: a. b. reducerii filtratului glomerular. 800 Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? a.In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. hematurie. scaderii reabsorbtiei tubulare . izostenurie. efectuarea bilantului hidric. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale: . glomerulonefrita. tahicardie.

b. b. c. hiperlipoproteinemie. acidul uric. hiperlipidemie .Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte : a.a. edemul pulmonar . calcemia. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale. 806 . b.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta? a. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic.Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a. c. 805 .. diabetul . glomerulonefrita cronica . c. obstructia cailor urinare. . insuficienta cardiaca acuta . uree sangvina.. hematuria. c.Insuficienta renala cronica este o boala provocata de : a. 807 Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ? a. c.. b.. 809. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie . b. 808. b. hipolipidemie . oligo-anuria.

stare generala profund alterata.Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a.. contractii musculare. somnolenta. 811. stare generala alterata. miros amoniacal al aerului expirat.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ? a. 810. sustinute . intoleranta digestiva . necesitatea restrictiilor alimentare . acid oxalic. se face cu : a. insomnia . b. cefalee precoce.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. toleranta digestiva. diuretice in deshidratarea extracelulara . prezenta in urina. c. b. edemul cerebral. alterarea integritatii pielii . bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica . b.Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I. prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea. c. a unor substante care pot cristaliza (acid uric. staza urinara).. 812. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare . dispnee. stari confuzionale . b.A. 814 . igiena riguroasa a tegumentelor . c. .Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a.. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie. c. 813 . fosfati. in exces. calciu). exercitii fizice intense.R.. b. Educarea pacientilor se refera la : a. c. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara .c.

numarul si marimea calculilor.Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a.Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a. 817 .815 . la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. aparitia infectiei. malformatia cailor urinare. c. obstructia cailor urinare.Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a. b. b.In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: a. infectia urinara. c. b. la producerea unei recidive. c. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare. compozitia calculului. 816 .Litiaza renala se defineste ca fiind: a. b. boala de baza. atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate. c. c. 819 . regimul alimentar. 818 . b.. manifestarea acuta. . afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare. hidronefroza. numarul calculilor renali. anuria.

repaus la pat. neliniste. b. c. durere. un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare. Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala. tratamentul de urgenta este: a. antiinflamatoare. b. aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere. combaterea durerii. durere. durere.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de: a. poliurie. 822 . anxietate. administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului .In colica renala.. disurie. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 – 3000 ml/24 ore . varsaturi.In colica renala examinarile de urgenta sunt : . de obicei apiretic. sonda uretro-vezicala.Colica renala este : a. ingerarea de lichide din abundenta. paroxistic. meteorism . un sindrom dureros acut.. hematurie. 825 . 824. calmarea durerii. analgezice antispastice. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare . 821 . hipertensiune. c. la indicatia medicului .. c. b.820 . principalele semne sunt : a. sunt : a. c. 823 .In colica renala. repaus la pat. b. uneori febra moderata . insotit de agitatie si iradieri uretero-vezico-genitale. c. aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara. b. tenesme vezicale.

anafilactic. anafilactic. 830 . b. anafilactic.septic. 829 . 828. urografie . reactie organica post-agresiva decompensata. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: a. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. c. infectios. c.. 826 . toxic.Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a. combaterea hipoxiei cerebrale. . c. bradipnee superficiala. b.Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a. radiografie renala pe gol. 827 . cardiogen. toxico. neurogen. psihogen. b. hipovolemic. buze uscate si cianotice. faza imediat postagresiva. b. b. cardiogen. septicemic. c.a. b. hipertermia. cardiogen.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului: a. c. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale. neurogen. combaterea insuficientei cardiovasculare. grava tulburare functionala a intregului organism. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor. examen complet de urina . hipovolemic. facies palid..Socul este definit ca: a. hemoragic.

b. b. c. c. Terapia analgetica in soc : .c. Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : a. preparate de gelatina. este necesara mentinerea unei cai venoase libere . b. c.Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece : a. combaterea durerii. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva . Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore . c. 832 . la locul accidentului si pe timpul transportului . in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu. numai in unitati U. 833 .. . b. 835 .I.U si T. inlaturarea factorului socogen.P. cand nu se manifesta semne de gravitate. Pretratamentul socului se aplica: a. imediat dupa agresiune.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a. 831 . perioada in care nu se face tratament antisoc. Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore. 834 . evaluarea rapida a leziunilor.

inlatura frica si agitatia . b. nu preintampina decompensarea socului. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. cefalee. c. b. 841 . stilete. specule nazale. chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. apasatoare de limba. acufene. seringa Guyon. preexistenta altor leziuni . Socul septic este provocat indeosebi de : a. pirozis. c. stare generala alterata. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a. b. tub Kehr.. diapazon. vitaminoterapie. înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv. hipotensiune arteriala. 840. 839 Condro-pericondrita se caracterizeaza prin: a. fatigabilitate. soc hiperdinamic.. tegument uscat si cald.cianoza. b. c. enterococi .Instrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid. compensat. 836 .a. tahicardie. sunt: a. specule auriculare. 837. tulburari metabolice. oglinda frontala. prabusirea tensiunii arteriale. canula de aspiratie cu apasator perforat. durere.Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este: . insomnie. hipotermie. c. antibioterapie. b. pense cudate. stafilococi. c. 838 . anxietate. trocar. hipertermie. c. frison. sedeaza bolnavul . b. Neisserii. febra. tahipnee.RL. Clostridium.

b. c.Tratamentul osteoflegmonului consta în : a. c.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a. hipoacuzie. frison. odinofagie. antromastoidectomie.. streptococul.. b. febra. 842 . b. 847 . 846 .Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a. disfagie. sindrom Meniere. Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt: a. osteomielita temporala/occipitala. angina Ludwig. Escherichia colli. paralizii ale nervului facial. Stafilococul. stafilococul. tumefactie la nivelul sinusurilor. timpanotomie. septicemie.a. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a. labirintita. tratament medicamentos. meningite. pneumococul. disfonie. dispnee. Proteus. b. durerea. b. fotofobie. tromboflebite ale sinusurilor cavernos. leucocitoza ridicata. c. Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca: a. c. 843 . torticolis. c. b. Haemophilus influentzae. paralizia nervului facial. epistaxis. . tulburari ale mirosului. 844 . Escherichia Colli. vertije. 845 . b.. osteoperiostite. abcese extradurale. c. disfagie.

O infectie oculara se poate recunoaste prin: a.Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. vitezei de sedimentare a hematiilor. poliglobulie esentiala.Conjunctivita acuta se manifesta prin: a. 852 . hipotensiune.. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant. b. .c. 851 . antiinflamatorii. senzatie de arsura si usturime. c. neregular. lacrimare intensa. respiratie dificila. 850. ulceratie corneana cu aspect dendritic. inflamatia glandei Meibomius. debut brusc. agentilor patogeni prezenti in sange. frisoane. b. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului. febra de tip inflamator-supurativ. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente. 853 . senzatie de corp strain. soc septic si alergic. de corp strain in ochi. c. . scaderea acuitatii vizuale. usturime locala.Analizele hematologice cuprind determinarea : a. durerea. b. b. puls filiform. 848 . c.. c.Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a. 849 . administrarea de miotice.. c. numarului de hematii .Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a. eritemul conjunctival sau periocular. b. administrarea locala si generala de antibiotice. b.

b. 858.. diabet insipid. inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia. c. aport mare de lichide: bere. diabet zaharat.Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: a. c. urmarirea in timp a unor aspecte patologice. b. 859. chist hidatic hepatic.c. polipoza colica. intoleranta la iod. disfunctie ventilatorie obstructive. soc cu hipovolemie si hipotensiune.Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a. fibroza pulmonara. boala Crohn. 856. arteriografia). diabet insipid. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: a. 854. b. c. c. cancer de colon. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in: a.. scleroze pulmonare. hipertiroidism. b. apa. 855. astm. Ecografia abdominala are ca scop: a.Irigografia poate evidentia: a.5 mg%. .. diverticuli colici. c. insuficienta renala acuta . 857. dinamica colica.. soc hemoragic si traumatic. b.

861.Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a. c. pot duce la denutritie. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. c. c. existenta hidronefrozei. b. bolnavii cancerosi in stadiul I. cancer tiroidian. palpabile. densitatea urinei este sub 1015. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la: a. urea depaseste 70 mg%. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator. stricturilor ureterale. 863. 862 . b. b. c. fistule digestive. interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale. prezenta de tumori si calculi vezicali. Dintre afectiunile de mai jos. tumorilor renale. chist tiroidian. adenom toxic tiroidian. c. stenoza pilorica. bolnavul are TBC renal. c. transfuzie de sange total. b. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. 864. necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia: a. se procedeaza la: a. b. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. . stenozele esofagiene postcaustice si tumorale.b. 860 .

b.865. b. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido. c.bazic. primele 24 ore. 870 . 867.T. c. edemele si H. hipotensiunea arteriala. b. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: a. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a.Pentru calmarea durerii se recurge la: a. . 868. oprirea sau rarirea tusei. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. durata. c. ambele se produc prin pierdere de sange. mobilizare imediata . primele 3 zile. anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp. c. se va urmari: a. 869. hipoproteinemia. b. uscarea completa a secretiilor. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: a. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ. b. 866.A secundara. c. primele 2 ore.intensitate.tipul de operatie.

asezarea lui in pozitii de menajare a partilor dureroase. c. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg. 873. b. pansament.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. linistirea bolnavului. evacuarea puroiului. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei. 874 . mobilizarea precoce a bolnavului. b.Tratamentul general in evisceratii consta in : a. gimnastica respiratorie. aerosoli. c.Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in: a. sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei. reechilibrare hidroelectrolitica. 871 . tuse comandata. . punga cu gheata pe abdomen.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este: a. spalarea cu apa oxigenata.b. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat. aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent de tipul operatiei. 872 .Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in : a. 875 . suprimarea durerii. b. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure. antibioterapie. b. c. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile picioare. c. desfiintarea fundurilor de sac. c. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta. b. aspiratie gastrica. drenaj. aspiratia secretiilor. c.

b. c. interzicerea consumului de alcool. agitatie. evitarea operatiilor de lunga durata.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si: a. administrare de sedative centrale. aspiratie gastrica. . infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. aplicarea de pipa orofaringiana.Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a. stimularea expectoratiei.Postoperator. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu cardiopatie ischemica. administrare de mialgin si algocalmin. c. Tratarea sughitului se face prin: a. hipertermie. c. starea confuzionala are ca manifestari: a. 877. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. diabetici. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%CO2 si 95%O2 cite 5 minute pe ora. b. hipertensivi. 878. c. 879 . b.Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a. monitorizare E. c. 881 . b. obezi. 880 .876 . b. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani.G.Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a.C. somnolenta.

masarea zonelor reflexogene. scurtarea tubului. amputatia de mamela. c. operatii ce se executa in cavitatea toracica. 886. monitorizarea functiilor vitale. c. c.b. c. Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: a. mobilizare. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei. se fixeaza cu leucoplast. b. . aseptizarea plagii. 884 . b.. 885. 882 . 883.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: a. suprimarea durerii. asistenta trebuie sa cunoasca: a. rezectia gastrica. starea nutritionala a pacientului. se va aplica pe tub un ac de siguranta. b. b.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii: a. introducerea tubului de gaze. .La efectuarea pansamentului unei plagi. b. c. localizarea plagii.Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a. caracterul durerii. stadiul de inflamare.

In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic. c.c. infectate. 890 . pulsul nu se mai simte. c. afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt: a. b. 891 . clisma zilnic. pulsul radial ramane perceptibil. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiei chirurgicale 888 Pentru puctionarea unei vene. peristaltica va fi stimulata prin: a. b. circulatia venoasa se opreste complet. evacuarea revarsatelor pleurale c. evacuarea revarsatelor peritonale 892 . b. b. administrare de ulei de ricin 15 – 20 grame in 2 prize zilnic. pancreatita acuta necrotica. necrotice. stimulare medicamentoasa 887 . intinse. 889 . din prima zi dupa operatie. c. infarctul intestinal si torsiunile de organe. apendicita cronica.Dupa operatia pe colon. Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a. spalatura gastrica b. Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratorie acuta se determina prin . Utilizate ca mijloace terapeutice ajutatoare in insuficienta respiratorie acuta avem: a. c. garoul se strange pana cand: a.

a.Pentru dezinfectarea produselor patologice – ce contin bacil Koch se foloseste a. ultraviolete b.. Bronsita cronica realizeaza tabloul de BPOC impreuna cu: a. astm bronsic c.Bacilul tuberculos este sensibil la a. caldura si fierbere c. uscaciune si frig 895 . frig 896 . emfizem pulmonar 894 . stenoza aortica b.Bacilul tuberculos este rezistent la a. ultraviolete si lumina solara b. uscaciune c. radiografie toracica laringoscopie branboscopie 893 . acid fenic 5% 897. c. b. formol 5% b.Leziunile din tuberculoza sunt . clor c.

reactii unilaterale 899 . la pubertate . bacilul Koch se gaseste in expectoratie c. maturitate b. leziunile radiologice sunt stabile b. reactii locale si focale b. sputele contin bacil Koch 902.Alergia la tuberculina se manifesta prin a. intre 0 si 3 ani c.Riscul de a contacta tuberculoza este mai crescut la a. adolescenta 900 . scoamoase 898 . imaginile radiologice se modifica 901 . Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand: a. Avem tuberculoza stabilizata cand a.Profilaxia in tuberculoza are ca obiective a. exudative b. reactii generale c. intarirea rezistentei specifice . leziunile radiologice sunt stabilizate b. sputele nu contine bacilul Koch c.a. productive c.

aspectul radiologic si depistarea agentului causal . aspectul facial c. reactie Steven –Johnson 906 . intregii populatii 904 . tulburari digestive . personalului medical b. un aport de 3500-4000 calorii 905. virajul la tuberculina b. ocluzia intestinala b.Regimul alimentar in tuberculoza trebuie sa fie a. Care sunt reactiile adverse la rifampicina: a. pleurezia purulenta c.b. bogat in grasimi c. lupta in focar 903 Educatia sanitara se adreseaza a. bolnavilor c. pneumotoraxul spontan 907 . leucopenie c. reactii alergice .Complicatiile tuberculozei pulmonare sunt a. icter b.Elementele diagnosticului de tuberculoza sunt a. intradermoreactia c. bogat in proteine si vitamine b.

care determina criza de astm bronsic sint urmatoarele : a. 914 . cu intervale libere. albicioasa ( perlata). b. 911.908 . b. la debut crizele sint tipice cu inceput si sfirsit brusc. criza apare .In astmul bronsic sint folosite. de tip inspirator. b. 913. 909 .Dispneea din astmul bronsic are urmatoarele caracteristici a este paroxistica. complicatie a astmului bronsic. de obicei in a doua jumatate a noptii. cu expiratie prelungita si suieratoare. Sputa din astmul bronsic are urmatoarele caractere: a. bradipneica. rozacee si in cantitate mare. este urmarea infectarii astmului bronsic. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. este cu tahipnee . c. cristale Charcot. prurit al pleoapelor si cefalee. b. alergene alimentare sau medicamentoase. b.Criza de astm bronsic se poate termina: a. c. a. in citeva minute sau ore. in scop profilactic urmatoarele medicamente: a. este viscoasa. nu este niciodata precedata de stranut. miofilin . este fluida. Bronsita astmatiforma. bogata in eozinofile. polen. 910 . spontan sau sub influenta tratamentului. b. este precedata intotdeauna de crize astmatice.Leyden si spirale Curschman.Criza din astmul bronsic. c. in peste 24 de ore. 912 . praf de camera. are una din urmatoarele caracteristici: a. Cele mai obisnuite alergene. c. lacrimare. c. hemisuccinat de hidrocortizon. are urmatoarele caractere: a.

ketotifen. interventia de reanimare respiratorie este uneori salvatoare numai in primele minute. apar urmatoarele simptome: a. c. hipotensiune arteriala. b. c.Accidentele nervoase . este tratamentul cel mai eficace. 920. combaterea tusei. 919. b. Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin urmatoarele: a.In insuficienta respiratorie cronica . respiratie Cheyne. b. alcaloza respiratorie. coma. aer viciat prin scaderea oxigenului sau exces de bioxid de carbon. administrata pe cale orala. 921. Modificarile patologice caracteristice. cromoglicat disodic. nu prezinta riscuri. c. 918. brusc. c.In tratamentul astmului bronsic. b. fluidifierea si aspirarea secretiilor bronsice. insuficientei respiratorii cronice. treptat. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. b.. corticoterapia: a. este o urgenta medicala majora. posibile in insuficienta respiratorie cronica. 917. c. b. combaterea infectiei bronsice cu antibiotice. dispnee intensa.b. variabil. crize convulsive. sint urmatoarele : a. procese pulmonare si pleurale.Stockes. pot aparea: a. 916. nistagmus lateral. procese laringotraheobronsice. Cele mai importante cauze. . b. hemiplegie. c. Tratamentul insuficientei respiratorii cronice vizeaza urmatoarele: a. trebuie rezervata formelor grave. c. 915. care determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a.

pleurezii masive bilaterale.sodica izotonica. c. starea de rau astmatic. consum excesiv de alcool si fumatul. are urmatoarele caracteristici: a. 927 .morfina si opiacee. embolii pulmonare grave. bronhodilatatoare. se poate administra prin sonda nazala si corturi de oxigen. c. pneumotorax sufocant. Procesele pulmonare si pleurale ce pot determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. 925. cresterea oxigenului si scaderea bioxidului de carbon in singele arterial. b. 923. bronhodilatatoare si expectorante. frison . 922 . 926 In puseul acut din insuficienta respiratorie acuta se administreaza . antibiotice cu spectru larg. coriticoizi si antibiotice. aflati in insuficienta respiratorie cronica . presupune administrarea urmatoarelor medicamente: a. la bolnavii cu afectiuni bronhopulmonare cronice obstructive. in cazul accidentelor obstructive ale cailor respiratorii superioare. in zilele premergatoare. b. secretolitice. b. b. consta in administrarea de oxigen in concentratii mai mari decit cea atmosferica. c. 924 . oxigenul nu trebuie umidificat prin aerosoli cu apa sau solutie cloruro. exista adeseori o discreta infectie rinofaringiana. c. . urmatoarele medicamente: a. Oxigenoterapia. ca tratament al insuficientei respiratorii acute. b. opiacee si barbiturice. c.Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. Insuficienta respiratorie acuta poate aparea in urmatoarele situatii: a. c. nevralgia intercostala.febra( pina la 40 de grade) junghi toracic. b. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. corticoterapie.c.Tratamentul medicamentos al insuficientei respiratorii acute .

929 . este destul de bine suportata de bolnav. la inceput ridicata. stresurile emotionale. este un simptom frecvent. la inceput discreta. 932. poate fi minimala. mijlocie sau fulgeratoare. vesperala. b. 933. bolnavul prezinta poliurie. mai tirziu ridicata depasind 39 de grade. ruginie. c. exista inapetenta si sete vie.Perioada de stare din pneumonia pneumococica se caracterizeaza prin : a. la inceput este uscata si apare in accese. c. mai tirziu discreta. 934 . hemoptizia are urmatoarele caracteristici: a. nu poate provoca moartea bolnavului.In pneumonia pneumococica: a. b. apoi cu expectoratie rosie. b. 931 In tuberculoza secundara. tusea este chinuitoare si uscata la inceput. c. b. hipertiroidismul. temperatura se mentine “ in platou”. fata devine vultuoasa.Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii : a. 920 Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. . constitue simptomul fundamental. b. leucocitoza cu polinucleoza. febra din perioada de stare are urmatoarele caracteristici: a. b. b. vesperala. hiperfibrinemie. buze usor cianotice si vezicule de herpes in jurul buzelor c. hipofibrinemie. tusea are urmatoarele caracteristici: a. In tuberculoza secundara. c.928 . congestionata mai intens pe partea sanatoasa. c. In tuberculoza secundara. nu se insoteste niciodata de varsaturi.

este o forma clinica a cardiopatiei ischemice. mareste riscul de aparitie al bolii. de la jena sau disconfort. citeva minute. 938. c. este insotita uneori de anxietate. crizele dureaza citeva ore. b. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor. dieta hiperlipidica. sediul durerii este epigastric. cu sediu retrosternal. crize paroxistice.Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : . 937. apar la efort sau emotii. se manifesta prin crize dureroase. 935.Durata crizelor din angina pectorala nu este de : a.Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele : a.Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele : a. asocierea mai multor factori de risc. la durere atroce.Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici: a. c. b. c. cu sediu retrosternal. 1-2 zile. b.c. b. sunt paroxistice. paroxistice. 941 . este variabila. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani.Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici : a. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana. care apar la efort sau emotii. b. c. b. 936 .Angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. citeva ore. c. sunt cu sediu epigastric. 940. 939. c.

b. poliurie. 945 . 946. regurgitatii. 943 . nu poate fi variabila. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele : a.Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele : a. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane : a. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene. b. administrarea de nitroglicerina sublingual. b. c. 944. transpiratii. persoane fara antecedente coronariene. tratament anticoagulant.a. c. palpitatii. b.somnolenta. c. b. lipsa de aer. 947 . nitrit de amil. c. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme. este insotita uneori de anxietate. 948. oxigenoterapie. tuse seaca. c. in ambele membre superioare.Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin: a. este aratat de bolnav cu degetul. c. evitarea circumstantelor declansatoare. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala. . paloare. nitroglicerina. administrarea de miofilin. c. in regiunea cervicala anterioara si mandibula. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele : a.Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente : a.Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. . b. in regiunea cervicala posterioara. lipotimie. b. este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala: 942 . b. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare. are caracter constrictiv.

este localizata occipital. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale. b. mai rar. b. sint urmatoarele : a. agitatie . scaderea glicemiei. morfina. semne de insuficienta cardiaca globala. 955 . prin repaus si administrare de nitriti . semne de insuficienta ventriculara stinga. apare de obicei nocturn. 950.Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici : a. somnolenta. c.c. in cazul unor dureri severe. c. c. nitroglicerina. c. de debut.Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele : a. cardiopatii ischemice. se insoteste de o stare de anxietate.Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala. cefalee occipitala. prodromala. 953. b.In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade : a.Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici : a. . 954 . mialgin. 952. . uneori chiar zile. b. c.Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente: a. la trezire. c. b. 951 .zbucium. pot apare urmatoarele semne : a. cresterea fibrinogenului. semne de insuficienta respiratorie acuta. cresterea enzimelor in primele ore de la debut. dureaza mai multe ore. perioada de stare si de convalescenta. are caracter pulsatil. tulburari de memorie si concentrare.In perioada de debut a infarctului miocardic. . b. perioada de cruditate si de coctiune. b. de obicei dimineata. se calmeaza. senzatie de moarte iminenta. accelerarea VSH si hiperleucocitoza. c. 949.

c. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa. se datoreaza stazei pulmonare. b. b. procese inflamatorii si metabolice . Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu : a. 958 Clinic.956. 959 .Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele : a. dispnee intensa. bradicardie. c. stopul respirator. cianoza. incetarea functiilor cerebrale. cu respiratii bruste. b. b. anxietate intensa. rapide si superficiale. hipertiroidia. Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele : a. uneori tuse umeda. constrictive. 961. apare in repaus sau ziua. c. 957 . b. bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome : a. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca. care afecteaza de la inceput miocardul. midriaza cu globi oculari imobili. 963.la baze cu extindere spre virfuri. ritm de galop. insuficienta mitrala. stopul cardiac. apar la eforturi fizice mici. . tahicardie. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici : a. c. au caracter coronarian. .Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici : a. 962.Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice : a.Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele : a. b. sint violente. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul. cardiopatia ischemica. lipotimie. b. c. spute hemoptoice. 960 . b. c. absenta batailor inimii. la nivelul plaminilor raluri crepitante . bradicardie accentuata. c.

controlul tensiunii arteriale. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele: a. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prin urmatoarele : a. c. b. pierderea cunostintei. leziuni grave ale peretelui toracic. Reanimarea respiratorie : a. unele leziuni ale peretelui toracic. b. varsaturi). Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze: a. c. c. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar. controlul respiratiei.c. se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac. caderea limbii. trebuie efectuata intr-un interval de 12. fracturi de coloana. 967. se poate practica fara masaj cardiac. cauze toxice. c. prezenta corpilor straini( singe. caderea limbii . cu fracturi costale. c. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina. obstructia cailor respiratorii. 965 .In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea cardiaca. b. tulburari de ritm paroxistice. decolorarea tegumentelor.15 minute pentru a avea succes. 970 . femurala). . 968. b. daca acesta este in decubit ventral. prin urmatoarele: a.. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida . hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. 969. embolie grasoasa. daca acesta este culcat pe spate. b. 964. c. secretii. b. cauze infectioase. c. b.Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele : a. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii: a. 966.

. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. singerarea.971. c. BPOC: 977. 974 In edemul pulmonar acut cardiogen. b. b. emisiunea de singe( venesectie). sint contraindicate urmatoarele : a. 10. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. c. b. 972. in intoxicatii. b. la inecati. 973. hipertensiune arteriala. b. morfina.Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. venesectia este contraindicata. b. 975. infarct miocardic acut. diureticele. 976. astm cardiac. edemul pulmonar acut. morfina se administreaza in urmatoarele situatii : a. oxigenoterapie masiva. c. c. la uremici. astm bronsic. c. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala.12 l/ minut. . Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional in urmatoarele situatii: a. accident vascular cerebral. Cauzele de origine extrapulmonara ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a.In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare. c. in urmatoarele situatii : a. insuficienta ventriculara stinga. oxigenoterapia. infarct miocardic acut. cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele : a.

cordul pulmonar acut. meningite. este de tip bradipnee inspiratorie. are urmatoarele caracteristici : a. b. meningoencefalite.. 982. 983 Hepatita cronica : a. Durerea din infarctul miocardic acut poate avea urmatoarele caractere : a. c. produsa de obstacole in caile aeriene superioare. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta . embolie pulmonara. se manifesta la cel putin 6 luni de la debutul hepatitei virale. o senzatie de presiune. nu are o evolutie spre ciroza hepatica. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. opiacee. 75 % din bolnavii cu hepatita cronica prezinta in antecedente hepatita virala. . c. BPOC. o senzatie de constrictie sau de “gheara”. plagi pleuro. c.Factorii etiologici ai hepatitei cronice sint urmatorii: a. o senzatie de intepatura. volet costal. este insotita de tiraj si cornaj. consum exagerat de etanol. embolie pulmonara. intoxicatiile cu barbiturice. toxiinfectii alimentare. b. Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate apare in urmatoarele situatii : a. 978 Cauzele de origine bronhopulmonara ale insuficientei pulmonare acute sint urmatoarele a. BPOC. c. este de tip polipnee inspiratorie. b. 981. 980.pulmonare. crize de astm bronsic. c. c.b. b. b. b. embolia pulmonara. 984 . b. 979. c.

25% din cazuri. 988. frigul si umiditatea. Cauzele dismetabolice care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. . c. 990.Cauzele hepatitei cronice pot fi urmatoarele: a. 75 % din cazuri. b. virale. leptospire. b. hipertiroidie.c. c. medicamentoase. paraziti.Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. c. b. traumatismele. 986. klebsiella. . Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. c. salmonele. colibacili. rickettsioze. c.Etiologia virala a hepatitei cronice nu este sigura la : a. mecanice. 985.Cauzele hepatitei cronice sint urmatoarele: a. cauze nutritionale. b. anaerobi. 989. b. 987. 50 % din cazuri.

b. Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. c. obezitate. c. apar in puseuri. . Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. sindrom fibrinolitic. Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici : a. c. c. in 75 % din cazuri hepatita cronica urmeaza unei hepatite acute virale evidenta clinic. b. care coincid cu exacerbarea icterului. este obisnuita ( 80 % ). sindrom excretobiliar. c. apar adesea precoce. sindrom de hepatocitoliza.b. apar adesea tardiv. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. este uneori dureroasa la efort. b. c. 993. icterul este simptomul esential. b. sindromul hepatopriv. sindromul de activare mezenchimala. 994. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei. 995. 991. b. sindromul de fibrinoliza. examenele biologice si histologice nu transeaza diagnosticul. 992. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. diabet.

Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. 998. tulburari pancreatice.. colon iritabil.Astenia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. acnee.996. apare de regula la femeia tinara. tiroidita. c. . Amenoreea din hepatita cronica are urmatoarel caracteristici : a. 997. contrasteaza cu starea generala. c. in 75 % din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente. este inalta. b. simptomul esential este hepatalgia: 999 . b. nu se asociaza cu alte boli autoimune frecvente. hirsutism. este inconstanta. este un simptom esential. amenoree. b. b. 1001. c.Hepatita cronica cind apre la femei tinere se insoteste de urmatoarele : a. c. tulburari dispeptice biliare. este moderata. b.. este de obicei bine pastrata. b. 1000.Febra din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. Tulburarile digestive ce pot apare in hepatita cronica sint urmatoarele : a. c.. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice.

icterul nu apare cu ocazia puseurilor de agravare. antigenul Australia este prezent in 10 % din cazuri . . c. Simptomatologia din hepatita cronica agresiva are urmatoarele carcateristici : a. ameliorarea sa urmeaza evolutiei leziunilor hepatice. Examenele biologice din hepatita cronica agresiva indica urmatoarele : a. oboseala. 1005. boala nu evolueaza catre ciroza hepatica. c. anorexie persistenta.c. splenomegalia.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. Simptomatologia din hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. astenie . urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute. 50 % din bolnavi au o stare generala buna. c. c. b. b. tabloul clinic este in functie de activitatea procesului partologic. angioamele stelare reprezinta un semn de agravare. . Hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. 1007. 1003. scaune neregulate. uneori evolutia este simptomatica timp indelungat. VSH este moderat crescut.In hepatita cronica agresiva sint prezente urmatoarele simptome : a. c. afecteaza ambele sexe. b. 1002. tabloul clinic este functie de activitatea procesului patologic. apetit crescut. 1006. b. febra si manifestarile extrahepatice sint frecvente. b. 1004.

este simptomul esential. 1011. clorura de potasiu . . se insoteste de tulburari endocrine. iar biologic foarte alterat. 1008. c.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. semnele clinice sint mai discrete. b.Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ are urmatoarele catacteristici: a. dezvoltarea anormala a tesutului epitelial. Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv are urmatoarele caracteristici a. nu apare in principal la femeia tinara. b. urmeza obisnuit unei hepatite acute virale. Icterul din hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. electroforeza arata hiposerinemie. b. 1010. cu celule mononucleare. tabloul clinic al bolii nu este functie de activitatea procesului patologic. Hepatita cronica este o leziune sistematizata caracterizata prin: a. este mai frecventa la barbati.b. 1009. b. c.infiltrare predominant portala. c. c. c. dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv. c. 1013. apare in principal la femeia tinara. 1012. limfocite si predominant plasmocite. nu evolueaza in puseuri. poate lua o alura colestatica.Hipopotasemia ca efect secundar al tratamentului cu diuretice din cadrul insuficientei cardiace cronice nu se previne cu : a. clorura de calciu .. b. b. timolul este scazut. cind apare la femeile tinere. are tabloul foarte bogat . este mai frecventa la barbati..

1020.400 mg subcutanat.Principalele simptome functionale ale insuficientei cardiace cronice drepte sint urmatoarele : a. in doza de 400-500 mg intravenos. b. c. b. c.In tratamentul astmului bronsic. sedative. b. b.20 respiratii / minut. prezenta curentului de aer la nas sau la gura. b. junghi toracic submamelonar sau posterior. 1019. in conduita de urgenta. hepatalgie resimtita ca o durere surda in hipocondru drept sau epigastru. in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin. c. In cadrul resuscitarii cardiorespiratorii.c. 1014 Pentru combaterea anxietatii in tratamentul infarctului miocardic acut nu se administreaza: a. edemul pulmonar acut. 1018 Semnele obstruarii cailor aeriene sint urmatoarele : a. 1017. in doza de 250. Pentru a evita greselile fatale. c. c. 1016.Insuficienta cardiaca dreapta este un sindrom clinic care nu este provocat de : . antidepresive. asistenta medicala trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de urmatoarele afectiuni : a. astmul cardiac. 16-18 respiratii / minut. BPOC. clorura de natriu . 14-16 respiratii / minut. 1015. dispnee zgomotoasa. 18. dispnee variabila ca intensitate. c. sedative concomitent cu antidepresive. hemisuccinatul de hidrocortizon nu se administreaza : a.. b. respiratia artificiala nu se realizeaza intr-un ritm de : a. absenta miscarilor respiratorii normale.

Ce importanta are spalarea mîinilor în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina: a. b. c. întepatura. stimularea sîngerarii locale. c.a. 1021. Obiectivele permanente în prevenirea infectiilor nosocomiale sunt: a. 1022. aeriana. dezinfectante. taietura) ce atitudine luati? a. . c. b. utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune. cel mai important mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni.Diseminarea de la nivelul plaminului a bacilului Koch se poate face prin urmatoarele cai: a. b. b. c. dilatarea si insuficienta brusca a inimii drepte. b. c. refuza internarea bolnavilor contagiosi. clatirea cu apa. necroza ischemica a unei portiuni de miocard. respecta si raspunde de aplicarea regulilor de igiena si regulilor de tehnica aseptica.Atributiile asistentului medical în prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale sunt: a. pregatirea materialelor pentru sterilizare si respectarea conditiilor de pastrare si utilizare lor. 1023. masuri de igiena spitaliceasca c. 1024. 1025 In cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutana. nu prezinta importanta în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina. uneori este singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni.bronhogena. limfatica si hematogena. aplicarea de antiseptice. obstructia brusca a inimii drepte. b. spalarea cu apa si sapun sau detergent. alegerea procedurilor de investigatie si tratament cu risc minim de infectie.

afectiuni reumatice. pierderi de cunostinta.Ed. paralizii 1030.Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. anul 1995.Tehnica ingrijirii bolnavului (editia a VI a) Ed.Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura All Bucuresti. hemoragie digestiva c. nou-nascuti. interesarea epidermului si partial a dermului b. 1027.Editura medicala. escare. c. Chiru si L. nefrita.. endocrinologice. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. osteoporoza. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 1029. b. urmata de confuzii.F. afectiuni alergice.Administrarea hormonilor corticosuprarenali este indicata in: a. b. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b.C. terapie intensiva.Mihailescu M .Chirurgie pentru cadre medii .Mozes C. . Borundel . infectie. Bucuresti 1999. c. Incidenta infectiilor nosocomiale este crescuta în serviciile: a. G. soc hipovolemic b. Medicala. Moraru -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos . înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul BIBLIOGRAFIE = ASISTENT MEDICAL GENERALIST = . anul 1999 . Chiru.. . bronhopneumonie.Care sunt conditiile unui bun bandaj? a. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali.Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a.. 1028. Cison Anul 2001 . Bucuresti. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c.1026.

- Titirca L. - Urgente medico-chirugicale - Sinteze - Editura Medicala, Bucuresti 2001 - Titirca L. - Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Ed. Viata Medicala Romaneasca 2003; - C. Bocarnea - Boli infectioase si epidemiologie - Manual pentru scolile postliceale sanitare Editura Infoteam 1995 - Ord. Ministrului Sanatatii si Familiei nr. 984/1994 - Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical - 2003 - Legea nr. 307/2004 – privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 578/30.06.2004. 1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35.

a c c b c c b b a b c b a c b a b b C A B C A C C B A A B C B B B A B

36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81.

A C A C B B B A B B B B A B B B C A A B A C C C A B A C B B C A B B C C A A B B B B B B A C

82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127.

A B A A A A B B A C B C B C A B B C C A B A A A A B A A B A A A A A B A A A B A B A B B A A

128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 154. 155. 156. 157. 158. 159. 160. 161. 162. 163. 164. 165. 166. 167. 168. 169. 170. 171. 172. 173.

B A B B B C B B B A C B A a a a b c b b a b c a b c c c b a c a a b c a b c a c a b b a a b

186. 190. 198. c b c a c b c b b b a c a a b a b c a a c c a c a b a b a b a c a a b a a b a b b b b b a b . 179. 182. 187. 202. 197. 181. 214. 177. 218. 178. 200. 208. 194. 204. 203. 206. 195. 180. 215. 183.174. 185. 176. 211. 193. 205. 212. 196. 217. 184. 192. 207. 189. 188. 210. 201. 213. 175. 216. 209. 191. 199. 219.

241. 247. 260. 244. 242. 236. 239. 252. 228. 221. 238. 261. 256. 264. 232. 250. 240. 258. 265. 257. 222. 225. 235.220. 245. 254. 262. 231. 227. 237. 233. 226. c c b c c a b b c b a a a a a a b b a b c a a a a b b b b a c b c a b b b b a a a a c a a c . 234. 249. 223. 255. 248. 253. 251. 229. 230. 259. 224. 243. 263. 246.

285. 288. 291. 279. 296. 301. 308. 300. 305. 290. 287. 310. 309. 293. 271. 302. 283. 278. 272. 292. 311. 306. 276. 303. 298. 274. 273. 286. 269. 281. 267. 307. 304.266. 270. 284. 289. 275. 277. a c a c a c a c c c a a b c c c c a b a c a c b a b a c a a a a a a a b c c a a a a b a b a . 282. 295. 294. 299. 268. 280. 297.

332. 344. 343. 331. 321. 336.312. 333. 353. 339. 334. 315. 327. 324. 355. 317. 337. 319. 313. 316. 350. 347. 338. 352. 357. 326. 323. 329. 356. b b a a a a b c a b c a a a a b b a b b a c b c b a a a a a b a c a c a c b a a a a b a c b . 314. 345. 322. 320. 354. 342. 351. 335. 318. 348. 325. 346. 330. 328. 340. 349. 341.

365. 379. 383. 382. 401. 397. 398. 391. 363. 385. 396. 378. 376. 360. 384. 371. 389. 380. 364. 374. 395. 359. 369. 387. a a a a b a c a c a b a b a a b b b b b b a b b b b b a a b c c c b c a b c b b a a c c a c . 386. 381. 402. 372. 361. 373. 368. 400. 403. 392. 362. 370. 393. 375. 394. 390. 367. 399. 388. 377.358. 366.

449. 431. 434. 406. 439. 409. 424. 423. 416. 445. 407. 443. 430. 413. 420. b a b a c c b c b b b c c c a a a b b a a a c b c b c a a a a a b b c c a c a c a c c a a b . 447. 405. 415. 427. 438. 410. 421. 437. 435. 428. 432. 419. 411. 408. 441. 425. 417. 436.404. 448. 440. 414. 429. 442. 412. 426. 433. 444. 422. 446. 418.

c 463. b 477. 459. a. a. a. a. b 468. a. c 466. b. c 473. 452. 455. 458. c 465. c 462. a. a a c b b c c a a b c 461. b. c . a. a. 457. b.450. c 476. b 471. b. 456. 453. c 467. c 474. a. b 464. a. a. a. 454. b 470. c 469. 451. 460. b 472. c 475. a.

a. c 484. b. a. c . b 481. b 495. c 489. b. b 497. b. c 490. a. a.b. a. b 491. b 482. b 480. c 487. a. b 479. b 485. c 486. c 488. a.478. b 494a. c 483. b 499 a. c 493a.a. a. c 498. b 500 b. b 492. c 496.b. a. a. a. a.a.

c 511. a.a.a.501 a.a.b 523 a. a. c 513.a. c 502. b 517. b 516.b 519. b 508. a.b . a. b 512. a. b 514.a. b 504.c 518. a.b 521.b 522. b 509. a.a. a. a. a. c 506. a. b 507.a. c 505.c 520. a. a.a. b 510. b 515. c 503.

a.c 541 a.c 539.c 542.c 526.c 536 a. a. a. a.c 525.c 538.c 532 b. a.c 540 b. b.a. a. a.524.c 546.c . b.c 545.c 533 a.c 527.c 530.b 543 b. b.c 529 a.c 535.c 537 b.c 528.b 531 a.b 534.c 544 b. b. a.

c 559.c .b 553.c 555.547 b. a. a. a.b 549 b.b 554. a. a. b. a.b 565a. b.c 550.c 560 b.b 558 b.a.b 551 a.c 561.c 557 a.b 564. a.b 569 a.c 568.b 563 a.b 556.b 552.c 566.c 548.a.a.a. b 562.c 567.a.

a. a.a.b 571..b.b 588. a.b.c 580. a.b 574.b.b 586.b 579..c 584. b.ab 592a.c 575.a.c 591.b.a.570.b 589.a.b 581. a.a.a.c 585.b 572.b 587..b 583.a.b .b 590.b 573.a.c 582.b 578.b 577.b 576 a.a.a.

b 612.b 608.b 605.b 604 a.b .a.. a.b 599.b 606. b.c 597.a. b 613.a. a.b 615. a.b 614.b 601.a.c 596.b 594.b 611 a.a.a. a.b 609.a.b 595.c 603.a.a.b 607 a . a. a. a.a.b 610..b 602.593.a.c 598. a.b 600.

b .616 a. a.b.c. 628. c.c 638 a. 622.b 620 a. c. 632. 618. 624. b. 629 b.b 619. a.b . b .b 617 a.c 634 a. 626 a.a. 633 a .b 635. 627.b 637a. a.a. 625 a.b 621 a.b. a. 631. a. c.b .b. a. 623.b .a.a.b 636 a. 630 b. c.

a.b 646 a.b 645.c 651 a.c 655.b 659 b.b 653.a.c 648 a.a.b 650.c 657.c 658.b 652 a.c 660.a.c 661.b 644.a.c 649.c 656.a.a.639.c .a.b 654.b.a. a.b 642 a.a.c 641 a.b.b 640.b 643 a.a..b 647a.

b 676.b 663 a.a. b 671 .b 666 a.b 667.b .b 680.b 684.b 682.b 672.b 665. a.a.b 678 a b 679.a.b 677 a.b 681.b 668.a.a.a..b 669ab 670 a.b 664.a.a. a. b.662.b 674 a.a.b 683.b 675 a.a.c 673 .a.

b 694.c 689 b. b.b 707 a.685.a.a.c 706. a.b 687 a.c . 699.b 691 b.c.b 702a.b 698. c 697. a.c 693.a.c 692 .a.c 695.a.c 688.b 704a.a.a.c 705 b. a. a.c 690.a.b 703.b 686 .b 701.c 696.a.c 700 a. a.

c 713 a.c 721 a.a.c 727 a.b 730.b .a.a.b 729 a.a.c 715.c 710.b 712 a.c 717 b.b 726.b 725.b 719.c 711.a.a.c 728. a.a.a.b 722..708 a..b.b 723.c 724 . a.c 718 a.b 709 b.c 714.b.c 716 b. a.c 720.

b 741 ..b 736.a.c .a.b 740a.a. a.b 744..b 746.c 737 a.c 751 ..c 749 a.c 748..a.a.a.c 743.c 745. a.b 750.c 742.b 735.b 734 a.b.731. a.a.b. b.b 739 a.c 738.b 732.c 752 . a..a.b 733 a.b 747 .a.

c 769 b.a.b 757.c .b a.c 760 a.b 773 .a.a... a.a..b 775.b 756.c 762.b 767 768 .a. .c 770 .c 763.b.c 758 .:a. b.753.a. a.c 771 .b 766.a.b.b 772 .b 759b.b 761 b.b.b 755.c 764 .a..b 774 .a.b 765.b 754..b.a.

b 779 a.c 796.a.c 788.b.b . b.b. a. a. a. ab 782 . a.b 783 a.776 .b 790 .c 777 .b 793 .b 798.b 787.b 784. a. a..c 795. b..c 785. a. a. a.b 789.b 792 a.b 794 .c 786.b 797 . a.a.c 781 .b 780 .b 791 a.c 778 . a. b.

b 817 . a.a.b.c 802.ab 814 .b 820 .ab 813 .b 818 a.b.b 806.bc 812.b.a.b 801.799 .c .b 800 .a. b.c 808 .a.c 810 .c 807 . a.b 804 .b.c 803 .c 809 .c 805 a.b 821 a.c 819 a.a.ab 811 .a. bc 815 bc 816 .

c 825 a.b 830 .a.a.a.a.c 827 b.c 829 .c 828.c 832 .c 844 b.b.c 842.b 836.c 840 b.a.a.a.c 835 a.c 841 b.a.c 823 a.c 833 .822 .b 839 a.c 838 a.c 837.a.b 831 .c .b 843b.a.b 826 . ac 834 b.b 824 .

c 849 . a.c 848 .c 858 a.c 855 . b. b.c 860 .c 854.b 863 b.b 852 .c 847 a.a.c 865 a.c 866 a.b.b.b 853 .c 864 b.b 851 a. b.c .b.c 861.a.c 862 a.c 859 a.c 846 . a.845 b.c 850 .b.a.c 856 b.c 857 .c 867.

a.a.a.b 870 .b 869 a .b 877.ab 880 .c 876 .b.c 886 .c 871 a.c 885.c 887 .b.c 872 bc 873. b.c 889 .c 878 a.b. .a.b . a.c 888 . a.b.c 881. a.b 883.c 884 .b 882 a. c 874 .c 875 . b.a.868 a.b.c 879 .

a. 907 a.b. 897. c 894 a b 895 .c 903 b. 892 .c.a. b 911.b 912 . 906 b. c 893 . b. 900 . b. c.c. a.b. c. c. 905 a.b 891 . 896 a.c . a. 898 a.c.a. a.c. b.890 a. 908 b.c 909 . 904 a.a. c. b. 901 . b. b. c.a.b 910 . 902.b 899 .

a.c 935.a.b 933.a.c 917.c 929 . a.b 922 a.c 921. a. a.c 931 a.b 920.b.c 924 a.b 930.b 923 a.c . a. b 914.913 a.b 916.c 915 a.c 919 a. a.c 932 a.a.b 934 . a.c 925.c 928 b.c 926 a b 927 b.b 918 b.

c 943 .b.a.a. b. 951 b.936 .b 948.c 939.a.c 942 .a.b 954 a.b 958 . a. a.c 937 a.a.a.a.c 957 a.b 947 .c 956 .b.c 949.b 953 .c 955 .a.c 945 a.c 940 a.a.c 944. a.c .a.b 950.b.b 941 .b 938.c 952.b.b 946.

c 969.c 970 .a.b 965 .b 976 a. b. a.b 981.a.959 .b 972 a.b 975.c 978 a.c 963.b 980 a. a.b 967 b. b.a.b 960 .b 966 a. a. a.b 964 a.b 977.c 973 a. a.b 974 a.a.b .a.c 962.b 961 b.c 968 b.b 971.b 979.

b 1001 a.b 992.c 1002 .b 985. a.a.c 988.a.c .b 997 a.b 999. a. a.c 1004 a.b 998.c 984 a.a.b 994.a.a. b.b.b 1000.b 993.c 991 a.c 995.c 983 b.b 989.c 986.b 987.c 1003 b.b 990 b.982. a. a. a.a. a.b 996.

a. a.b.b 1024 . b 1011.b.c 1017. a. 1015. a.a.c 1006 a.c 1010.c 1016 a.a.b 1013 .b 1027.c 1012.1005 b.c 1022.a. a.c 1020.c.a.b 1018 a.b 1019 .c 1009 .c 1007 a.c 1014.c 1025.b 1023. a.c 1026.b . b.a.a.c 1021.a. b. a.c 1008.

b 1029.b .1028 a. b.c 1030. a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful