Lumea ca ziar.

A patra putere :Caragiale debuteaza cu explicatia autoarei,Ioana Parvulescu cu privire la alegerea lui Caragiale:Ideea ca in ochii lui Caragiale s-a oglindit,fie si pentru cateva momente ,figura darza a bunicului meu si mai ales ca in ochii bunicului meu s-a adapostit timp de o ora-doua chipul usor ridat al unui Caragiale viu ma incanta.Imi place sa cred ca port in gene ,prin bunicul meu,amintirea lui Caragiale.1 Intrebarea la care Iona Parvulescu incerca sa raspunda este daca lumea din vremea lui Caragiale este intradevar asa cum este expusa de acesta in operele sale. Parerile contemporanilor lui Caragiale sunt bineinteles impartite.Sunt unii care cred ca lumea era intradevar stramba iar scriitorul a prezentat-o asa cum era.Insa sunt si voci ,precum Slavici, care sustineau ca doar lumea buna era buna restul era ca-n Caragiale.2 Se pare insa ,ca lumea lui Caragiale este strict lumea prezentata in ziar.Astfel ca exista in primul rand o realitate deformata de gazetele epocii ,realitate care este deformata inca o data ,artistic,de Caragiale.3 Scriitorul Caragiale,fiind si gazetar,a profitat din plin de aceasta meserie ,strangand materia prima pentru piesele sale chiar din ziare.Profita de orice exprimare greoaie si utilizeaza greseala in toate formele ei.4Inspirat de articole despre dama mondena5 care nu isi mai tine copilul in brate,in schimb iese cu cainele familiei la plimbare,de triunghiuri amoroase expuse in paginile de ziar ,de titlurile,de cliseele si numele uzuale din ziare,Caragiale isi scrie opera. Tocmai din acest motiv,Caragiale a fost acuzat de contemporanii sai ca a luat totul de-a gata si nu s-a ostenit prea mult.Insa,aceeasi materie prima ,presa,au avut-o si contemporanii sai,dintre care Iona Parvulescu il aminteste pe George Ranetti.Dintre acestia doi,Caragiale si Ranetti, unul a scos o capodopera si altul o aiureala.6Totusi, fara gazetele epocii,cel la care ne gandim cand spunem Caragiale nu ar fi existat.7 Ioana Parvulescu este de parere ca o multime de referinte din opera lui Caragiale sunt greu de inteles pentru contemporanii nostrii 8,deoarece ceea ce in vremea lui Caragiale era la zi are azi ecoul deplin doar la omul cultivat sau la specialist .9 Pentru contemporanii lui Caragiale ironiile si aluziile scriitorului erau foarte usor intelese.Acestia nu trebuiu sa sa citeasca prea mult pentru a sti,de exemplu,cine a fost Gambetta,era suficient sa deschida un ziar,si cu siguranta ca majoritatea faceau asta , deoarece ziarul era antidotul cel mai la indemana impotriva plictiselii sau a singuratatii.10

1 2

Ioana Parvulescu,Lumea ca ziar:Apatra putere:Caragiale,Ed.Humanitas,Bucuresti,2011,pag.8-9 Op.cit.,pag.20 3 Op.cit.,pag.91 4 Op.cit.,pag.78 5 Op.cit.,pag.58 6 Op.cit.,pag.86 7 Op.cit.,pag.96 8 Op.cit.,pag. 68 9 Op.cit.,pag.68 10 Op.cit.,pag.29

Dupa parerea Ioanei Parvulescu meritul lui Caragiale este acela ca a observat presa si a exploatat-o cu un pas inaintea altora.11 Opera sa poate fi privita ca o mare gazeta cu toate defectele vremii laolalta12,asta deoarece multe dintre operele sale au fost scrise pe hartie de ziar si chiar publicate in presa. Scriitoarea Ioana Parvulescu incheie cartea sa Lumea ca ziar.A patra putere:Caragiale spunand ca intre Caragiale si presa de sfarsit de secol 19 si inceput de secol 20 a existat o relatie de dependenta,astfel incat intalnirea dintre cele doua personaje:presa si Caragiale a fost un mare noroc al ghinionistei literaturi romane.13

11 12

Op.cit.,pag87 Op.cit.,pag.91 13 Op.cit.,pag96