1

2

BOGDAN FICEAC

TEHNICI DE MANIPULARE

În piesa vie ii, fiecare dintre noi ar vrea s - i scrie rolul i s - i interpreteze destinul în a a fel încât s ajung la un final conform cu propriile sale dorin e. Dar pentru c suntem fiin e sociale, monologul nu este o solu ie. Trebuie s ne alegem replicile astfel ca ele s se integreze unui cor anume. Uneori, sau chiar adesea, este foarte posibil ca replicile imaginate de noi s fie disonante sau s nu fie acceptate de ceilal i actori. De aceea este nevoie de un Regizor care s - i asume rolul de a pune în acord toate rolurile personale. Supunându-ne lui, ne pierdem autonomia i ne integr m sistemului. Cu timpul, nu mai putem spune cât anume din destinul personal l-am scris noi în ine i cât a fost scris de al ii. Nu mai putem preciza cu exactitate cât din fiin a noastr ne reprezint Eul i cât este rezultatul sfaturilor, antrenamentelor, educa iei, sugestiilor, recomand rilor sau ordinelor pe care ni le impun ceilal i. Nu mai tim unde se termin rolul pe care ni l-am scris noi în ine i unde începe cel scris de al ii. Nu mai putem spune cine, de ce i când a scris scenariul care ne comand ce s gândim, ce s facem, ce s sim im. Iar de multe ori se întâmpl ca vreun Regizor s - i dep easc simpla condi ie de dispecer abilitat s pun ordine într-un sistem i începe s se cread demiurg, s -i socoteasc pe ceilal i simpli figuran i într-o pies scris de el, pentru el, care lor, evident le este str in . În astfel de cazuri, mai devreme sau mai târziu, piesele se transform în tragedii oribile... Aceast carte se ocup tocmai de Regizorii care se cred demiurgi, de modul în care î i scriu scenariile i de tehnicile prin care transform actori talenta i în figuran i f r voie. Este un domeniu care, dincolo de impresia ocult pe care o degaj , are reguli precise. Cei mai mul i dintre noi, prad impresiei bune pe care o avem despre propria noastr persoan , nu credem c putem deveni prea u or victimele artizanilor manipul rii. Dar lucrurile stau cu totul pe dos. Încerc rile de manipulare vin tot timpul, de pretutindeni. +i cele mai u oare victime sunt cei care nu vor s cread ... Exist nenum rate sfaturi, exerci ii i algoritmi de a induce individului rezisten a fa de presiunea celor care încearc s -i remodeleze gândirea, sim urile, comportamentul, conform intereselor lor. Toate îns au la baz cunoa terea tehnicilor de manipulare. Fiind avertizat de presiunile ce se exercit permanent asupra lui, tiindu-le substratul i finalitatea, fiecare individ î i poate g si propria sa cale de a rezista, de a se reg si pe sine însu i în orice împrejurare, de a nu deveni un simplu figurant... Aceast carte nu este un manual. Nici nu î i propune s fie a a ceva. Ea se adreseaz cet eanului obi nuit, celui supus în permanen manipul rilor. Analiza tehnicilor de influen are i a efectelor acestora, cu exemple arhicunoscute sau abia sesizabile, din istorie sau din zilele

noastre, poate reprezenta un avertisment. "Knowledge is power" (Cunoa terea înseamn putere), spunea cândva filozoful englez Francis Bacon. Cunoscând tehnicile de manipulare putem s rezist m în fa a lor. Putem evita rolul de figuran i în propria noastr via ... În acela i timp, o astfel de carte este extrem de necesar cititorului român. În România, subiectul a fost tabu timp de aproape o jum tate de secol. Cuvântul manipulare nici m car nu exist în Micul Dic ionar Enciclopedic. Iar în Dic ionarul Explicativ al Limbii Române este prezentat doar semnifica ia sa tehnic . Motivele sunt lesne de în eles, dar golul trebuie umplut, pentru a nu se mai repeta ororile din trecut... Am reu it conturarea acestei c r i dup ce am urmat cursurile Catedrei de psihologie social de la Universitatea Stanford din California. Lec iile predate studen ilor de profesorul Philip Zimbardo, eful Catedrei, precum i referin ele bibliografice indicate de Domnia sa mi-aufost de un real folos. Faptul c am putut studia la Universitatea Stanford se datoreaz Funda iei Reuter din Londra, care mi-a acordat o burs de un an de zile, precum i Programului de burse Knight de care am beneficiat la Stanford. Mul umesc tuturor celor care m-au ajutat ca aceast carte s poat ap rea i s ajung la cititori.

Argument cu regizori i figuran i În seara de Halloween (31 octombrie) a anului 1938, în Statele Unite, un program de radio ce transmitea muzic3 spaniol3 a fost întrerupt de un buletin de 5tiri în cadrul c3ruia se anun a observarea unor explozii neobi5nuite pe planeta Marte. Dup3 care, programul muzical a continuat. Ceva mai târziu, din nou o întrerupere, pentru a transmite în direct un reportaj din Grover's Mill, o micu 3 localitate din statul New Jersey, unde un "cilindru uria5" a lovit P3mântul "cu o for 3 teribil3". Se pare c3 în acel moment, circa un milion de americani ascultau emisiunea. Curiozitatea a fost înlocuit3 treptat de team3 atunci când reporterul, 5i el speriat, a început s3 descrie cum se de5urubeaz3 cap3tul exterior al cilindrului (în difuzoare se auzeau ni5te scrâ5nete cu adev3rat lugubre) 5i din interiorul "ma5in3riei" apar ni5te creaturi uria5e, sclipitoare, cu tentacule imense 5i ochi ca de 5arpe. Pe m3sur3 ce continua "reportajul de la fa a locului", panica se r3spândea. Înfrico5a i, reporterii relatau cum aceast3 "avangard3 a invadatorilor de pe Marte" a început s3 cucereasc3 New Jersey, s3 ucid3 pe oricine ar fi încercat s3 i se opun3 5i s3 se îndrepte spre inima New Yorkului. În cadrul emisiunii se auzeau tot mai des apeluri ale autorit3 ilor c3tre popula ie, pentru evacuarea unor întregi zone. În studiile sale consacrate efectelor acestei emisiuni de radio, psihologul american Hadley Cantril a observat c3 sute de mii de oameni au intrat în panic3 5i mul i dintre ei 5i-au p3r3sit locuin ele pentru a sc3pa de invazia "mar ienilor". Ce se întâmplase de fapt? În fiecare an, în noaptea de Halloween,

3

4

americanii se deghizeaz3 în fantome, mon5tri, vampiri 5i alte figuri de groaz3. S3rb3toarea provine dintr-un vechi obicei celt, care urm3rea îmbunarea spiritelor celor mor i. Datina s-a r3spândit în Statele Unite, Canada 5i teritoriile britanice, devenind un prilej de carnaval 5i distrac ie. Copiii merg cu colindul, deghiza i în fantome, 5i "amenin 3" gazdele c3 le vor face surprize nepl3cute dac3 nu îi vor îmbuna cu ceva dulciuri, iar adul ii se întrec în p3c3leli. În noaptea de 31 octombrie 1938, Orson Wells, cel care avea s3 devin3 unul dintre cei mai vesti i regizori 5i actori americani, s-a gândit s3 adapteze radiofonic celebrul roman 5tiin ifico-fantastic R zboiul lumilor, scris de H.G. Wells. Împreun3 cu colegii s3i, actorii de la Mercury Theater, au interpretat extrem de realist momentele dramatice ale "invad3rii" Americii de c3tre hidoasele "creaturi mar iene". Efectele speciale au fost improvizate 5i ele cu foarte mult3 abilitate, reu5ind amplificarea tensiunii 5i inducerea sentimentului de panic3. Spre exemplu, pentru a reda sonor celebra de5urubare a cilindrului, tehnicienii au g3sit un borcan cu capac, pe care l-au deschis în bazinul WC-ului pentru a da o rezonan 3 special3 scrâ5netelor. Cum de au c3zut atât de mul i americani prad3 p3c3lelii? În primul rând trebuie amintit c3 piesa a fost transmis3 în 1938, deci înainte de "era televizorului". Pe atunci, radioul era unica surs3 de muzic3, divertisment, piese de teatru, dar 5i de 5tiri de ultim3 or3. Apoi, piesa copia foarte exact sistemul de transmitere a 5tirilor 5i a reportajelor în direct, în plus, foarte mul i dintre ascult3tori pierduser3 începutul când emisiunea fusese clar prezentat3 ca o adaptare radiofonic3 a romanului R zboiul lumilor. Orson Wells a ales ora începerii emisiunii cu pu in înainte de finalul unui foarte îndr3git spectacol radiofonic, Charlie McCarthy, ce se desf35ura pe un alt post de radio. Majoritatea ascult3torilor au a5teptat finalul acelui spectacol 5i abia dup3 aceea au comutat pe frecven a postului de muzic3 spaniol3, pierzând astfel prezentarea din debutul emisiunii. Dincolo de aceste explica ii, mai exist3 5i o alta inând de structura psihicului uman, de psihologia social3. Auzind acele "reportaje" înfrico53toare, dar 5i aproape incredibile, foarte mul i dintre ascult3tori au c3utat s3 vad3 cum se comport3 cei împreun3 cu care audiau emisiunea. Cum to i erau îngrijora i 5i speria i, orice îndoial3 a disp3rut. Ne-am s rutat unii pe al ii pentru c ne a teptam s murim dintr-o clip în alta, î5i amintea un ascult3tor, citat de Cantril. Mul i dintre cei convin5i c3 tot ceea ce aud la radio se întâmpl3 cu adev3rat au g3sit chiar 5i coresponden e în realitatea imediat3, interpretând instinctiv, "în cheie proprie", observa iile, pentru a se potrivi cu ceea ce se transmitea în difuzoare. Ne-am uitat pe fereastr i Wyoming Avenue era negru de ma ini. Mi-am dat seama c oamenii încercau s fug , s scape..., spunea un ascult3tor, pentru ca altul s3 adauge: Pe strada mea nu se z rea nici o ma in . M-am gândit c drumurile erau blocate de ambuteiaje, din cauz c foarte multe c i de acces fuseser distruse de invadatori. (Cantril) Fenomenul care a produs o asemenea psihoz3 în mas3 a fost

denumit Contagiune) printr-un paralelism cu termenul medical ce semnific3 r3spândirea unei epidemii. În psihologia social3, contagiunea reprezint3 transmiterea rapid3 la nivelul mul imilor de oameni, a emo iilor 5i a manifest3rilor de comportament. De fiecare dat3 când un individ se afl3 într-o situa ie ambigu3, el încearc3 s3 se adapteze reac iilor celorlal i. Din p3cate, într-o astfel de situa ie confuz3, nici ceilal i nu 5tiu mai mult decât el. Din cauza contagiunii, psihozele în mas3 cap3t3, uneori, propor ii incredibile. În acela5i timp, efectele emisiunii radiofonice R zboiul lumilor arat3 cât de puternice, dar, uneori, 5i periculoase, pot deveni sursele de informa ie atunci când ele sunt manipulate într-un anume scop. În acea noapte a lui 1938, foarte pu ini au fost cet3 enii care nu au crezut în ceea ce auzeau la radio 5i au încercat s3 afle am3nunte de la alte posturi radiofonice. Dar nu au g3sit nic3ieri vreo 5tire referitoare la respectivul "eveniment". Au telefonat diverselor cuno5tin e, dar nici acestea nu aveau informa ii suplimentare, singura surs3 referitoare la "invazie" fiind, pentru to i, postul ce transmitea "reportajele de la fa a locului". Lipsa datelor suplimentare, "t3cerea" celorlalte posturi au sporit deruta. Fapt ce demonstreaz3 c3 existen a unei singure surse de informare poate amplifica la maximum efectele manipul3rii. Cazul emisiunii lui Orson Wells este doar un exemplu particular, mai ales c3 s-a petrecut în condi iile existen ei unui num3r considerabil de posturi radiofonice. Lipsa informa iilor suplimentare a generat confuzia 5i a facilitat r3spândirea psihozei. Cu mult mai puternic3 îns3 este influen a unei surse de informa ie în condi iile în care nu exist3 o alternativ3. Un exemplu edificator îl constituie revolu ia român3 din decembrie 1989, când televiziunea na ional3 reprezenta singura surs3 major3 de informare. Nimeni nu avea posibilitatea, atunci, s3 verifice dac3 într-adev3r existau cei "5aizeci de mii de mor i" despre care se vorbea pe post. La fel, zvonurile despre terori5tii care "trag din toate pozi iile", despre iminenta aruncare în aer a Combinatului Petrochimic de la Pite5ti, despre otr3virea apei potabile 5.a.m.d. erau imposibil de verificat. Însu5i faptul c3 principalul obiectiv vizat de cei care au participat la revolu ie, dar mai ales de cei care au dirijat-o, a fost Televiziunea Român3, demonstreaz3 rolul vital al mijloacelor de informare în mas3, al acestei televiziuni în special, în canalizarea energiilor umane spre un anume scop. În anii urm3tori, mineriadele, ce au afectat grav imaginea României în lume, au fost posibile tot din cauza p3str3rii televiziunii na ionale ca singur3 surs3 de informare a marii majorit3 i a popula iei. Prezentarea voit distorsionat3 a evenimentelor pe postul na ional de televiziune a indus o anume psihoz3 în mas3, preg3tind terenul pentru evenimentele regretabile ce au urmat. Trebuie reamintit totu5i c3 nu doar studierea mecanismelor de propagare a psihozelor în mas3 constituie obiectul acestei c3r i, ci mai ales tehnicile prin care, cu bun3 5tiin 3, ele sunt induse la nivelul unui grup de oameni cât mai larg, de un grup restrâns de indivizi care urm3re5te un anume scop. R3mânând în sfera cre3rii psihozelor în mas3, merit3 amintit3 o

5

6

alt3 isterie colectiv3 de propor ii, care, la o analiz3 mai atent3, poate p3rea o glum3 prosteasc3, f3r3 nici o 5ans3 de reu5it3. Fi totu5i, la vremea respectiv3, sute de mii de oameni s-au l3sat antrena i în ceea ce mai târziu va fi consemnat3 în tratatele de psihologie social3 drept Epidemia ciupiturilor de parbrize din Seattle. În ultima decad3 a lunii martie din 1954, în ziarele din Seattle au început s3 apar3 tot mai multe informa ii despre avarierea parbrizelor de automobile din pricina unor ciupituri foarte fine 5i a unor mici bule ap3rute în sticl3. Pân3 atunci, nimeni nu remarcase fenomenul 5i via a decurgea în lini5te. Dup3 ce au citit respectivele relat3ri din ziare, mai to i posesorii de automobile din Seattle au descoperit c3, într-adev3r, parbrizele le erau ciupite 5i pres3rate ici-colo de bule minuscule. În urm3toarele trei s3pt3mâni, s-a r3spândit zvonul c3 respectivele stric3ciuni erau produse de ni5te bande de vandali care terorizau ora5ul. Telefoanele circumscrip iilor de poli ie au început s3 sune continuu. Mii de cet3 eni raportau noi stric3ciuni la parbrizele lor, iar al ii chemau poli ia pentru a-i prinde pe vandalii care tocmai disp3ruser3 "dup3 col ul str3zii". Poli ia s-a dovedit dep35it3 de evenimente, mai ales c3 nu reu5ise s3 prind3 nici un bandit. Pe 15 aprilie, primarul din Seattle a declarat c3 stric3ciunile raportate sunt mult prea numeroase pentru a mai încredin a cazurile poli iei 5i a cerut guvernatorului statului Washington (a c3rui capital3 este Seattle), precum 5i pre5edintelui Statelor Unite, Dwight D. Eisenhower, s3 ia m3suri urgente. Oamenii au început s3-5i acopere parbrizele cu ziare sau cuverturi, ori s3 le in3 numai în garaje. Nefiind depistat3 nici o band3 de vandali, a început s3 se r3spândeasc3 zvonul c3 ciupiturile ar fi produse de un praf meteoric sau de c3derile radioactive ce au urmat unor test3ri ale bombei cu hidrogen efectuate cu pu in timp în urm3. Câteva s3pt3mâni mai târziu, tot ziarele au fost cele care au ar3tat c3 tot ceea ce se întâmpla în Seattle nu era decât o isterie colectiv3, provocat3 de faptul c3, pentru prima dat3, oamenii au fost determina i s3 se uite cu aten ie la parbrizele ma5inilor (întotdeauna ciupite 5i cu bule minuscule), în loc s3 priveasc3 prin ele, a5a cum fac de obicei. Epidemia ciupiturilor de parbrize din Seattle a disp3rut la fel de brusc precum ap3ruse. Nu se mai 5tie cine a avut n3stru5nica idee de a provoca respectiva psihoz3. Atunci a fost vorba de un renghi jucat cititorilor. Tehnica îns3 r3mâne valabil3. Ea a fost 5i va mai fi utilizat3 de artizanii manipul3rii în scopuri mult mai grave decât o simpl3 fars3. Filmul Triumful voin ei, realizat de Leni Riefenstahl, înf3 i5eaz3 grandioasa manifesta ie cu care debuta Congresul Partidului Na ional Socialist German din septembrie 1934. Filmul Începe cu o vedere panoramic3 a cerului de un albastru splendid. Apoi, dinspre mun ii tivi i cu nori albi, apare un avion argintiu. Dedesubtul s3u, camera începe s3 înregistreze turnurile 5i zidurile maiestuoase ale unui ora5 medieval: Nürnberg. Umbra avionului trece peste o coloan3 uria53 de oameni în c3m35i brune, aflat3 în mar5. Apar alte 5i alte str3zi, toate pline cu 5iruri de oameni m3r53luind. În cele din urm3 avionul aterizeaz3 5i se opre5te într-un loc fastuos amenajat. Din cabina sa

sclipitoare, ca o zeitate coborât3 din ceruri, apare Adolf Hitler. O mul ime în extaz îi vine în întâmpinare. De5i realizat în scop de propagand3, Triumful voin ei con ine imagini reale, 5ocante, ce dezv3luie unele dintre metodele folosite pentru manipularea pe scar3 larg3 a colectivit3 ii umane, precum 5i rezultatele cutremur3toare ale acestei manipul3ri. Circa un milion 5i jum3tate de cet3 eni s-au strâns la Nürnberg, în septembrie 1934. Fi nu au fost adu5i cu for a. Asemenea uria5e adun3ri de oameni, care participau la procesiuni în lumina tor elor, asistau laparade militare impresionante, ascultau discursuri incendiare, inute de la în3l imea unor tribune grandioase, pavoazate cu gigantice însemne naziste, 5i scandau la unison urale precum: Sieg heil!, reprezentau o component3 vital3 a "noii ordini" pe care nazi5tii o impuseser3 Germaniei, dup3 ce au preluat puterea în 1933. Dincolo de asemenea manifesta ii grandioase 5i de prezentarea unor filme precum Triumful voin ei, propaganda nazist3 a pus la punct numeroase alte metode de îndoctrinare. Pictura, arhitectura, teatrul, radioul, ziarele, muzica, toate au fost supuse unei cenzuri stricte, pentru a putea fi utilizate cu maximum de eficien 3 în controlul gândurilor, emo iilor 5i comportamentului fiec3rui cet3 ean din cel deal Treilea Reich. Un vast sistem de manipulare a fost construit pentru a putea supraveghea 5i dirija permanent fiecare mijloc de exprimare. Studierea acestui sistem 5i analiza tehnicilor utilizate în cadrul s3u pot oferi un posibil r3spuns la întrebarea: "Cum a fost posibil ca nazi5tii s3 ajung3 la putere în Germania 5i s3 declan5eze cel mai devastator conflict armat din istoria omenirii?" La rândul lor, regimurile comuniste au aplicat, în linii generale, acelea5i metode de manipulare precum cele utilizate de nazi5tii ai c3ror du5mani de moarte erau. În fond, 5i fascismul 5i comunismul sunt ideologii totalitare, ce presupun strategii asem3n3toare de preluare a puterii 5i apoi de men inere a acesteia. Spre exemplu, manifest3rile grandioase ce marcau discursurile lui Adolf Hitler fac parte din aceea5i categorie cu spectacolele ce acompaniau cuvânt3rile lui Kim Ir Sen sau ale lui Nicolae Ceau5escu. Doar recuzita era diferit3. Un alt element comun, din p3cate, îl reprezint3 dezastrul 5i nenum3ratele victime umane pe care le las3 în urm3 pr3bu5irea regimurilor totalitare. Fi iar35i, din p3cate prea târziu, apar întreb3ri de genul: "Cum a fost posibil ca astfel de lucruri s3 se întâmple?" Unul dintre capitolele acestei c3r i radiografiaz3 tocmai mecanismele intime utilizate de propov3duitorii totalitarismului pentru a remodela gândirea celor pe care îi conduc. În campania electoral3 din vara lui 1988, în Statele Unite, vicepre5edintele George Bush se situa mult în urma guvernatorului Michael Dukakis în cursa pentru fotoliul de la Casa Alb3. Majoritatea observatorilor erau convin5i c3 avantajul lui Dukakis era imposibil de întrecut. Fi totu5i, spre surpriza general3, în numai câteva luni, George Bush a redus handicapul, l-a anulat 5i a câ5tigat alegerile. Cei mai mul i anali5ti politici sunt de p3rere c3 Willie Horton a jucat rolul

în folosul propriu 5i în detrimentul intereselor celor mul i. Echipa lui Bush a preg3tit imediat o serie de clipuri electorale pentru televiziune. Din cei cincizeci 5i trei de mii de de inu i elibera i înainte de termen în 1987. În ultimele dou3 decenii. ar p3rea în contradic ie cu concluziile trase în urma campaniei electorale descrise mai sus. c3 nu sunt interesa i de statistici. care totu5i constituie majoritatea electoratului. Clipul nu are nici o explica ie. speculându-i starea de spirit 5i speculând momentul. Dac3 Dukakis ar fi avut un consilier specializat în psihologia social3. cu aventura. Asemenea clipuri 5i articole au atins coarda sensibil3 a multor americani. În dou3 decenii. Cert este îns3 c3 el a avut o mai bun3 echip3 de speciali5ti în campanii electorale. Bush l-a acuzat pe Dukakis c3 ac ioneaz3 prea "moale" atunci când se pune problema combaterii criminalit3 ii. companiile produc3toare de ig3ri au pus în joc uria5e sume de bani pentru publicitate. B3iatul. Willie Horton era un delincvent afro-american. pe lâng3 numeroasele date medicale. cu dragostea. Pe lâng3 toate aceste argumente în favoarea reabilit3rii criminalilor. ci de alegerea ca pre5edinte a unui tip "dur".m. î5i pune pe el hainele largi ale tat3lui. De fapt. în care ig3rile erau asociate cu distrac ia. cu tinere ea. în podul unei case. Iar pentru foarte mul i. la prima vedere. Dukakis a demonstrat cu date concrete c3 respectivele programe erau eficiente.i imite p rin ii. reducerea masiv3 a taxelor. pentru s3n3tatea 5i viitorul lor. Pe de alt3 parte. În replic3. Acest ultim exemplu ilustreaz3 unul dintre pu inele cazuri în care tehnicile de influen are a opiniei publice sunt utilizate în scopuri nobile. care fusese eliberat dintr-o închisoare din statul Massachusetts. Cine era acest Willie Horton? Nu f3cea parte dintre cei care au sus inut financiar campania electoral3 a lui Bush 5i nici nu se num3ra printre consilierii viitorului pre5edinte. Dukakis 5i-a continuat campania electoral3 5i cu numeroase alte promisiuni: patru sute de mii de noi locuri de munc3. el a fugit în statul Maryland. În acela5i timp. o echip3 care a 5tiut cum s3 influen eze decisiv opiniile electoratului.. num3rul fum3torilor americani s-a înjum3t3 it. Copiii descoper3 un cuf3r vechi 5i scot din el hainele de miri ale p3rin ilor. unul dintre aceste clipuri. în cadrul unui program de reabilitare. mult prea mare pentru ea.. apoi vine lâng3 feti 3 5i se privesc amândoi în oglind3. în Statele Unite s-a desf35urat o campanie vast3 împotriva fumatului. cre5terea num3rului de poli i5ti pe str3zi 5. precum dragostea 5i preocuparea pentru copii. Nimeni nu poate spune dac3 George Bush a fost un pre5edinte mai bun decât ar fi putut s3 fie Michael Dukakis. Faptul c3 oamenii sunt mai pu in interesa i. cel mai adesea. În replic3. faptul c3 Horton era negru a resuscitat anumite prejudec3 i rasiale în rândurile albilor. unde a violat o femeie dup3 ce i-a r3nit concubinul.d. grafice sau date generale. Dukakis era f3cut r3spunz3tor pentru sus inerea programelor de reabilitare a de inu ilor. Michael Dukakis era guvernator în Massachusetts atunci când a fost ini iat respectivul program de reabilitare. Evident. Nimic despre date. care. b3tu i 5i chiar omorâ i în plin3 strad3. De5i campania antifumat utiliza statistici 5i date concrete. Din p3cate. în cele mai sinistre posturi. la fel. Revista Time îl denumea: Cel mai valoros juc tor din echipa lui George Bush. care s3 le asigure lini5tea. prezenta un b3ie el 5i o feti 3. cei doi nici nu se întâlniser3 vreodat3. Spre exemplu.7 8 principal în aceast3 spectaculoas3 r3sturnare de situa ie. care se temeau de escalada violen ei. Fi totu5i adversarii fumatului au avut succes. Dar americanii erau s3tui de statistici 5i de promisiuni la modul general. s3n3tatea 5i via a s-au dovedit mai pre ioase decât aventura ori distrac iile. El a subliniat c3 Massachusetts era numai unul din multele state în care se introduseser3 programele de reabilitare 5i c3 însu5i guvernul federal (în cadrul c3ruia George Bush era vicepre5edinte) eliberase de inu i înainte de termen. înainte de termen. 5i au indus în rândurile opiniei publice sentimentul c3 justi ia american3 este prea blând3 cu criminalii 5i chiar îi favorizeaz3 în detrimentul cet3 enilor obi5nui i. preferând s3 se ghideze dup3 sim uri 5i dup3 ceea ce le dicteaz3 instinctul de conservare este demonstrat 5i de un alt exemplu. precum 5i articole publicitare pentru pres3.a. produc3torii de ig3ri au lansat clipuri 5i articole publicitare. foarte pu ini au recidivat. pe ecran apare un text lapidar: Copiii tind s .. 5i clipuri de televiziune în care se f3cea apel la cele mai profunde sentimente umane. Contradic ia cu confruntarea Bush-Dukakis este doar aparent3. Imediat dup3 eliberare. În acela5i timp. în care era prezentat3 figura lui Horton. De asemenea erau transmise imagini cu delincven i intrând 5i ie5ind în voie prin u5a turnant3 a unei închisori. Feti a îmbrac3 rochia alb3. în toate clipurile. A5a cum promitea s3 fac3 George Bush. Îns3. esen a ei se referea la îns35i supravie uirea individului. acesta i-ar fi putut spune c3 oamenii sunt profund îngrijora i 5i chiar furio5i din cauza faptului c3 ei sau cei care le sunt dragi pot fi ataca i. în fa a unei oglinzi vechi. tehnicile r3mân acelea5i. în momentele decisive. manipularea în mas3 este exercitat3 de un grup restrâns. nimic despre statistici. de analiza la rece a datelor 5i a fenomenelor. avansat ca model în mai toate manualele destinate agen ilor de publicitate. încal 3 pantofii uria5i ai mamei 5i începe s3 se machieze cu stâng3cie. nu trebuie neglijat faptul c3 antifum3torii au folosit.. indiferent de scop. Dumneavoastr fuma i? Statisticile au demonstrat c3 prezentarea acestui clip a avut efecte sensibil mai mari decât toate celelalte clipuri referitoare la urm3rile negative ale fumatului asupra s3n3t3 ii. Michael Dukakis a venit cu o impresionant3 cantitate de statistici 5i argumente. programe ce aveau ca rezultat alte noi crime. Campania antifumat se axa pe prezentarea a numeroase date 5i statistici referitoare la bolile grave cauzate de fumat 5i la efectele devastatoare ale acestora. . Abia în final.

În acela5i timp. atunci s murim în pace!. În noiembrie 1978. în Jonestown. a ini iat un sistem foarte riguros de disciplinare a "r3t3ci ilor" 5i a început s3 prezic3.. Jim Jones a început s3 pretind3 tot mai mult devotament 5i supunere adep ilor s3i. To i î5i exprimau dorin a ferm3 de a r3mâne acolo.. Guyana a ajuns brusc în aten ia întregii lumi. îns3 reac ia mul imii i-a redus la t3cere. Mul imea: A a este! A a este! . Oamenii de încredere ai lui Jones 5i-au luat armele pentru a supraveghea mai bine ritualul. precum 5i de supunerea lor des3vâr5it3 în fa a ordinelor sale. Foarte pu ine informa ii au mai ajuns în Statele Unite despre ceea ce se petrecea în "comunitatea socialist3 cre5tin3" din Jonestown. +tiu asta. S trece i dincolo în lini te. "p3rintele" Jones a început s3-5i construiasc3 5i în cadrul sectei sale imaginea unui Mesia.. de lider spiritual foarte iubit de adep i. de nenum3rate ori pân3 atunci. posturile de radio 5i televiziune aveau ca principal subiect o inexplicabil3 tragedie petrecut3 undeva în jungla înconjurat3 de mla5tini. în cuvânt3rile sale. acesta este un act revolu ionar. îi hr3neau. Numele statului a c3p3tat la un moment dat o oarecare popularitate datorit3 c3r ii fostului ocna5evadat Papillon. (mul imea aplaud3). Acel ultim discurs al lui Jim Jones. au construit a5ezarea Jonestown.. au fost înfiin ate nuclee noi. iar adep ii s3i îi ajutau pe s3rmani. iar tensiunea a atins punctul culminant o dat3 cu o veritabil3 b3t3lie juridic3 în urma c3reia Jim Jones amenin a s3 ob in3 custodia asupra unui b3ie el de 5ase ani. statul are cea mai mare parte a suprafe ei acoperit3 cu mla5tini 5i p3duri tropicale de nep3truns. îns3 cele mai virulente atacuri erau îndreptate împotriva inamicilor Templului poporului 5i. împotriva acelor adep i care se mai îndoiau de caracterul s3u mesianic. s-au sinucis în cadrul unei ceremonii bizare. Am fost atât de crunt în ela i. pentru a-5i spori influen a politic3. s fi i blânzi cu b trânii i s lua i po iunea a a cum o f ceau vechii greci. ziarele publicau tot mai multe articole defavorabile lui Jones.. A a c p rerea mea este s fi i blânzi cu copiii. Templul poporului a c3p3tat amploare. întrerupt de interven iile unora dintre adep i.. Fi totu5i. mai ales.9 10 Despre Guyana. le-a spus oamenilor c3 inamicii sunt pretutindeni 5i c3 este timpul s3 treac3 la "sinuciderea revolu ionar3". în timp ce Ryan. urmat de circa o sut3 de oameni.. opinia public3 mondial3 nu are prea multe cuno5tin e. Pe atunci. Ajun5i la Jonestown. teoretic. apoi s3-5i ia 5i ei via a. Rudele celor racola i f3ceau apel la autorit3 i. a fost imprimat pe casete audio 5i a ajuns apoi la cuno5tin a opiniei publice. Secta a început s3-i îngrijoreze tot mai mult pe locuitorii din San Francisco. în acel an. le g3seau uneori locuri de munc3. Pentru a avea puterea absolut3 asupra supu5ilor s3i. dou3 familii au reu5it s3-i strecoare lui Ryan mesaje în care îl implorau s3-i ia cu el la plecare. venit ca o binecuvântare în mijlocul oamenilor. Predicatorul a sim it c3 zilele sectei sale sunt num3rate în California. sau doar se îndoiau de Jones. nou3 sute unsprezece oameni. Jones: Mi-am dat toat silin a s v asigur o via mai bun . cu minciunile lor. a5a cum o exersaser3. dar tiu c se va întâmpla. erau supu5i unor pedepse severe. Jones propov3duia toleran a interrasial3. inclusiv pe Leo Ryan. în numai câteva minute. Povestea lui Jim Jones începuse cu peste dou3 decenii în urm3. Pe 18 noiembrie. au petrecut acolo o sear3 5i începutul zilei urm3toare. Pe m3sur3 ce congrega ia sa cre5tea. Doar du manii se vor întoarce pentru a spune alte i alte minciuni. În multe din predicile sale ataca rasismul 5i sistemul capitalist. con inând suc de fructe în care se turnaser3 sedative 5i cianur3. ascultându-i pe membrii comunit3 ii cum î5i laud3 via a paradisiac3. Dar în ciuda tuturor încerc rilor mele. Situat în nordul continentului sud-american. Pu in peste 5apte sute de mii de oameni tr3iesc în localit3 ile de pe coast3.. Leo Ryan. În urm toarele câteva minute unul dintre oamenii din acel avion îl va împu ca pe pilot.. oamenii erau inu i împotriva voin ei lor. Nu am pl nuit-o. membru al Congresului Statelor Unite. mergând de la umilirea public3 pân3 la b3t3i crâncene. izola i în jungla înconjurat3 de mla5tini. în noiembrie 1978. a plecat spre Guyana spre a verifica informa iile conform c3rora... Secta a început s3 se dezvolte. în Indiana. singurii care ar supravie ui holocaustului ar fi cei care credeau sincer în el. El i-a determinat pe adep ii s3i s3-l venereze 5i s3 i se închine în cadrul unor ritualuri tot mai sofisticate. Jones a adunat toat3 comunitatea. O femeie: Simt c atât timp cât mai exist via . unde el a fondat Templul poporului.... adep i ai sectei Templul poporului. militând pentru armonia interrasial3.. Câ iva au protestat. Este halucinant ce s-a întâmplat acolo. dup3 cum o denumea însu5i pastorul. Un bol mare de cristal... Dup3 încheierea vizitei. împreun3 cu aproape o mie dintre adep i. Nu mai exist cale de întoarcere. Dincolo de imaginea sa public3. echipa sa 5i "ereticii" se preg3teau s3 urce în avion. neau f cut via a imposibil . de aceea a hot3rât s3 plece... Ryan a luat cu el câ iva ziari5ti 5i câteva rude îngrijorate ale unora dintre sectan i. care a murit împreun3 cu adep ii s3i. sfâr5itul lumii în urma unei iminente catastrofe nucleare. Jones: +i totu i. Ziarele. câ iva pistolari din garda lui Jim Jones au deschis focul 5i au ucis cinci oameni. în Guyana. Acolo. în rest via a guyanezilor este înv3luit3 de un anonimat deplin. Secta era condus3 de pastorul Jim Jones. Nu avem sc pare... exist i speran . pentru c noi nu ne sinucidem. Jim Jones le-a cerut o loialitate absolut3. Adul ii au fost sf3tui i s3-5i ucid3 întâi copiii. În timp ce dinspre pista de aterizare se auzeau împu5c3turile. În 1965.. a început s3 circule printre oameni. Fi totu5i. o mân de oameni. cândva fiecare trebuie s moar . iar Cartierul General s-a stabilit la San Francisco.. Evident.. s-a mutat în California. se folosea de num3rul tot mai mare al membrilor sectei. în ciuda opozi iei rudelor acestuia. Dac nu putem tr i în pace. Cei care doreau s3 p3r3seasc3 secta.

cum 5i-au urmat liderul f3r3 s3 ra ioneze.. Sectan ii muriser3 îmbr3 i5a i sau inându-se de mân3. din lemn. Nu este o simpl sinucidere menit s ne distrug . pentru tot. Nu ne sinucidem. aplauze) Al treilea b3rbat: Tat l ne-a adus atât de departe. a i fi ferici i c trece i dincolo în noaptea asta... merit lini tea. Nu cred c i-e fric .. Eu aleg s merg cu El mai departe. Î i mul umesc.. Mai ales c3 tot ceea ce s-a întâmplat la Jonestown nu reprezint3 un caz singular. (aplauze) Peste ipetele copila5ilor for a i s3 înghit3 otrava. în cadrul uno: secte. mai repede.. Facem un act revolu ionar de sinucidere. foarte simplu. De5i unii dintre membrii cultului au p3r3sit fort3rea a. Adep ii sectei Copiii Domnului. gr3bindu-i pe oameni. pe strad3.. Nu ve i avea convulsii. Nu v fie team s muri i. Numeroase alte exemple. vocea lui Jones se aude insistând asupra necesit3 ii sinuciderii. Altfel ve i vedea curând oameni aterizând aici.. Jones: Eu cred c merit mai mult. În lupta ce a urmat.. cum au ajuns s3-i îndeplineasc3 dorin ele 5i s3 se supun3 într-atât. f3r3 conota ia tragic3 a celor de mai sus. 5i-au ucis copiii... cl3dirile au fost cuprinse de fl3c3ri 5i mistuite complet în mai pu in de treizeci de minute. A treia femeie: Nu este nimic de plâns.. cu secta davidienilor. Mai repede. Dup3 ce s-au stins fl3c3rile. Moartea este de un milion de ori mai preferabil decât s tr im înc o zi din via a asta blestemat .... în 1993. A patra femeie: A fost o mândrie s merg al turi de voi în aceast permanent lupt revolu ionar . Oamenii legii voiau s3 verifice unele zvonuri conform c3rora membrii cultului î5i maltratau copiii. care. tinerii adep i ai .i p streze calmul i s încerce s -i lini teasc pe copii. de data aceasta în Europa..... Via a este cea blestemat .. dup3 ce. (aplauze) Al doilea b3rbat: Dac ne spui c trebuie s ne d m vie ile acum. la început.. În cele din urm3. pentru numele lui Dumnezeu. M uit la to i copiii ace tia i cred c ei merit s tr iasc . Dac a i ti ce v a teapt . apar aproape la tot pasul. istoria s-a repetat. For ând intrarea în fort. Venind s ne tortureze poporul... Aceast3 carte î5i propune s3 dea un posibil r3spuns la astfel de întreb3ri. f3r3 ca mirii s3 se fi cunoscut vreodat3. patru agen i federali au fost uci5i în cadrul unui schimb de focuri cu sectan ii baricada i în interior. (aplauze) Jones: V rog. moartei nu este un lucru însp imânt tor. Adep ii cultului Hare Krishna au dezvoltat tehnici extrem de subtile de manipulare.. ce ne preg tesc ei înseamn o via mai rea decât iadul. ci numai pentru c gustul po iunii este pu in amar.. Doar câ iva se pare c3 rezistaser3.. Cuplurile sunt alc3tuite de Moon 5i de suita sa.. suntem preg ti i. s trecem mai repede peste asta.. Trebuie s ne gr bim. a refuzat s3 permit3 autorit3 ilor accesul în veritabilul fort pe care îl construise. în apropiere de localitatea Waco.. Membrii sectei Biserica Unific rii. pentru ca o mie dou sute de oameni s .. Îns3 cazurile amintite pân3 acum reprezint3 doar urm3rile duse pân3 la extrem ale unor încerc3ri de remodelare total3 a gândirii umane. surioar ... A urmat un asediu de cincizeci 5i una de zile... când echipele trimise de autorit3 i au ajuns în Jonestown. Cadavrul lui Jim Jones se afla printre cele ale adep ilor s3i... Jones: Trebuie s murim cu demnitate.. opinia public3 a fost din nou 5ocat3 de sinuciderea colectiv3 a unora dintre adep ii sectei Templul soarelui.. Este o sinucidere revolu ionar . Femeia: Cred c sunt prea pu ini cei care ne-au p r sit. (mul imea aplaud3 în delir) Un b3rbat: S-a terminat. Chiar dac3 num3rul victimelor nu a atins asemenea dimensiuni ca în Guyana.. Nimeni dintre cei afla i în3untru nu a sc3pat din incendiu. la ceremoniile unor c3s3torii în mas3.. precedat de aruncarea unor grenade cu gaz lacrimogen în incinta fortului. Nu merit s tr im cum vor ei. Pentru mine.. Sute de cadavre z3ceau în jurul podiumului de pe care le vorbise Jim Jones. Am tr it o zi minunat . mai întâi.. David Koresh.. A doua zi. conduc3torul sectei.. au descoperit acolo o priveli5te terifiant3.. (vocile se roag3: "Tat .. Mii de cupluri sunt unite în acela5i timp. Jones: Doamne. conduse de David Berg. E ceva care ar trebui s ne înveseleasc ... în fapt conduc3torului acesteia. Koresh a refuzat s3 se predea. dar generând o îngrijorare la fel de mare..11 12 Jones: Ce au f cut i ce fac acei oameni.. mai repede. pentru a protesta împotriva unei lumi inumane.. ale c3ror trupuri au fost g3site într-o vil3 izolat3 din Elve ia. pe stadioane. în linii mari.. particip3 periodic. conduse de sud-coreeanul Sun Myung Moon.. nu îmi mai pot dori altceva decât s mi dau i via a pentru socialism.".. conform relat3rilor din pres3. par cu totul inofensive. Ei nu plâng de durere. Fi exemplele pot continua. Este simplu. Întreaga lume a fost 5ocat3 de ceea ce s-a întâmplat în micu a a5ezare din jungla Guyanei.. î5i doneaz3 de bun3-voie întreaga avere bisericii. din Texas. motiv pentru care li s-a turnat otrava cu for a pe gât ori li s-a injectat.. Cercet3rile ulterioare au demonstrat c3 focul fusese pus de davidieni. într-un gest disperat de a refuza s3 se predea. lua i doctoria.i dea vie ile pentru ei. Jones: Nu cred.. Jones: V rog.. au fost descoperite r3m35i ele a 5aptezeci 5i cinci de persoane. În România. Înceta i istericalele. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este s p r sim aceast lume blestemat .... Femeia: Dar mi-e fric s mor. de la trec3tori obi5nui i. Nimeni nu putea în elege cum au ajuns sute de oameni simple marionete..... nu numai pentru a face noi prozeli i. A doua femeie: Nu trebuie s ne îngrijor m. Fi din nou au ap3rut întreb3ri de genul: "Cum a fost posibil s3 se întâmple a5a ceva?" În 1995. încât s3-5i omoare copiii 5i apoi s3 se sinucid3. pentru comunism. Fiecare s . prime te-ne vie ile. ci 5i cu scopul de a strânge fonduri pentru sect3. Tat . poli i5tii au hot3rât s3 dea asaltul decisiv.

circa o sut3 cincizeci de oameni 5i-au pierdut via a pe str3zi. drept: "Manipularea Ben Franklin". care îi cerea. un lucr tor de la între inere i un câine. Dezumanizarea sl3be5te sentimentul de respingere instinctiv3 a violen ei 5i faciliteaz3 escalada actelor de agresiune. convin5i fiind de liderul lor c3 aceasta reprezint3 un "izvor de s3n3tate".. de la foarte simple la extrem de sofisticate. cu larg3 rezonan 3. în timpul celor dou3 s3pt3mâni de viscol puternic din noiembrie 1995. Benjamin Franklin m3rturisea c3 a utilizat înv3 3mintele din în elepciunea popular3 ca strategie politic3. iar prietenia noastr a durat pân la moartea lui.13 14 unei pseudosecte. Pentru a clarifica problema. Acesta este un alt exemplu al adev rului cuprins într-o veche zical . sub diversele lor forme. Ceva mai târziu. Restul de studen i (a treia treime) nu au primit nici o solicitare în ceea ce prive5te banii. În termenii psihologiei sociale. au imaginat. din nefericire. Franklin era tot timpul contrat de un oponent politic.. convin5i fiind c3 este un tip simpatic 5i merit3 s3 fie ajutat. în toate ocaziile i-a ar tat bun voin a în a m servi. s-a apropiat de mine i mi-a vorbit (ceea ce nu f cuse niciodat înainte). în tunelurile metroului din New York au fost uci i un cer etor.i exprima îngrijorarea în leg tur cu soarta câinelui. o pancart3 pe care scria cu litere de-o 5chioap3: "ACEIA CARE NU ÎFI AMINTESC TRECUTUL. în 1969. a a c am folosit o alt metod . în marea lor majoritate cer5etori 5i cet3 eni f3r3 . folosind un ton extrem de civilizat. 5i nu numai de aceea.. dup3 preluarea sa ca exemplu. Experimentul a dovedit c3 "Manipularea Ben Franklin" nu depinde de farmecul celui care o aplic3. Nou zeci de oameni au telefonat la Autoritatea de Tranzit pentru a. Iat3-l povestind singur în ce mod a ac ionat: Nu m încânta ideea sâ-i câ tig favorurile manifestând un respect servil fa de el. Conform articolelor ap3rute în presa româneasc3. fenomenul de dezumanizare nu este deloc rar. a i fi dispu i s returna i banii pe care i-a i câ tigat? Aceea5i cerere a fost f3cut3 5i celei de-a doua treimi dintre studen i (diferite de prima). ajungând chiar s3 accepte un ritual în care î5i beau unul altuia urina. doi cercet3tori în psihologie." Scepticii ar putea fi înclina i s3 cread3 c3 succesul lui Franklin fusese determinat. de la cele cu efecte imediate pân3 la cele ale c3ror urm3ri se v3d dup3 ani de zile sau chiar dup3 decenii. o asemenea carte este necesar3. îns numai trei apeluri au fost în leg tur cu lucr torul. conduse de un anume Gregorian Bivolaru. Tehnicile de manipulare sunt dintre cele mai diverse. Din nou apar întreb3ri de genul: "Cum este posibil?" Trebuie amintit. ca o ironie a sor ii. care le-a explicat studen ilor c3 banii provin din fondurile universit3 ii. printre altele. ci secretarul Catedrei de psihologie. Media notelor date de cei c3rora favoarea le-a fost cerut3 de c3tre secretarul Catedrei a fost de 4. a a c am devenit buni prieteni. În 1736. dezumanizarea înseamn3 actul de a percepe victimele ca fiin e nonumane. particip3 la orgii sexuale în grup. Jon Jecker 5i David Landy. c3 atunci când echipele trimise de autorit3 i au sosit la locul tragediei din Jonestown au v3zut deasupra podiumului înconjurat de sute de cadavre. s3-i acorde o not3 între 1 5i 10 experimentatorului. Înc3 un exemplu care demonstreaz3 c3. motiv pentru care Ben Franklin a început s3 se gândeasc3 tot mai des la o solu ie prin care s3-l reduc3 la t3cere pe respectivul oponent. este interesant de amintit 5i un caz de manipulare din cele aparent f3r3 prea mare importan 3. într-o anumit3 împrejurare. în New Yorker ap3rea o scurt3 5tire: În ultimele dou s pt mâni. În cele din urm3. Pe 4 noiembrie 1991. Ei au propus unei grupe de studen i s3 participe la un test oarecare. Fi a g3sit-o. Episodul va fi cunoscut mai târziu. de farmecul s3u personal 5i mai pu in de strategia aplicat3. Tocmai pentru a nu se repeta un astfel de trecut. pân3 la altele axate pe remodelarea unei întregi societ3 i. este mult mai disponibil s te ajute din nou decât acela care î i este obligat. Când m-a întâlnit din nou la Camer . De pe urma testului fiecare student a câ5tigat o anumit3 sum3 de bani. în manualele de psihologie social3.2.4. SUNT CONDAMNAMI SN-L REPETE". Nimeni nu s-a interesat de cer etor.8. Situa ia devenise enervant3. Ftirea ilustreaz3 elocvent fenomenul dezumaniz3rii. care p3rea chiar s3-l antipatizeze. Media notelor acordate de "neutri" (cei c3rora nu li s-a pomenit de returnarea fondurilor) a fost 5. iar eu i l-am restituit peste vreo s pt mân împreun cu un alt bile el în care îmi ar tam recuno tin a pentru favoarea pe care mi-o f cuse. de unde Jones î5i inuse discursurile. un experiment care s3 determine cât mai obiectiv efectul "Manipul3rii Ben Franklin". ce preluau date furnizate de Institutul MedicoLegal din Bucure5ti. Pe lâng3 exemplele de pân3 acum. explicându-le c3 a finan at testul din propriul s3u buzunar 5i c3 nu mai are nici un fel de fonduri pentru a continua cercet3rile. de la unele utilizate pentru influen area unei anumite persoane. experimentatorul a abordat o treime dintre studen i. care au ajuns la limita inferioar3. Apoi. Despre ce este vorba? Pe când era membru în forul legislativ al statului Pennsylvania. îns3 de aceast3 dat3 cel care a formulat-o nu a mai fost experimentatorul. La sfâr5it i-a întrebat: Ca o mare favoare pentru mine. în mare m3sur3. Cei care au fost ruga i de experimentator s3 returneze banii i-au dat note cu o medie de 7. fiecare student a fost rugat s3 mai completeze un chestionar. i-am scris un bile el în care îmi exprimam dorin a de a citi cu aten ie respectivul volum i îl rugam s -mi fac favoarea de a mi-l împrumuta pentru câteva zile. în prezen a unui experimentator. Mi l-a trimis imediat. ci are un caracter strict obiectiv. pe care am înv at-o i care spune: "Cel care i-a f cut odat o favoare.. Auzind c are în biblioteca lui o carte foarte rar i valoroas .

pentru a putea rezista chiar 5i încerc3rilor minore de a fi for a i s3 accept3m sau s3 facem lucruri care nu ne sunt în fire. Foarte pu ini sunt cei care pleac3 numai cu floarea. lansarea bombelor de la Hiroshima 5i Nagasaki. utilizeaz3 drept criteriu amplitudinea modific3rilor efectuate într-o anumit3 situa ie social3. extrem de pu ini fiind cei care le-au privit ca pe ni5te fiin e umane. uneori mutila i inten ionat pentru a spori mila cet3 enilor. de pild3. consecin ele lor nu respect3 o coresponden 3 strict3 cu amplitudinea modific3rilor ini iale. de un apel la binecuvântarea cereasc3 sau chiar numai de înf3 i5area celui care formuleaz3 cererea.. De pild3. miile de vie i distruse în atentatele teroriste. f3r3 a face vreo dona ie. de5i în aceast3 accep iune manipul3rile pot fi clasificate ca mici. Nazi5tii ucideau evrei nu oameni. de vârst3 sau de eventualele vicii. aparent nesemnificativ.a. f r tat . pot determina schimb3ri majore în comportamentul . Prima etap3 în a determina oamenii obi5nui i s3-5i ucid3 sau s3-5i prigoneasc3 semenii este dezumanizarea poten ialelor victime prin tehnici specifice de manipulare. Chiar 5i aspecte care par banale.. Astfel "manipul3rile mici" sunt cele ob inute prin schimb3ri minore ale situa iei sociale. pot avea. dar de ast3 dat3 contra unei. Sume importante sunt pl3tite celor care compun versurile 5i muzica unor cântece deosebit de lacrimogene. comuni5tii ucideau du mani ai poporului. Fenomenul dezumaniz3rii exist3 5i el este îngrijor3tor de r3spândit. uneori. f3r3 ca semenii lor s3 se sinchiseasc3 5i s3 cear3 m3car construirea unui banal azil de noapte pentru ad3postirea vitregi ilor de soart3. dezbr3ca i iarna. În termenii psihologiei sociale. Spre exemplu. De asemenea. prin tehnici specifice. Un membru al sectei. efecte surprinz3tor de ample. nesemnificative. societatea este responsabil3. La cer5it sunt trimi5i mai ales copiii. se plaseaz3 în sala de sosiri a unui aeroport 5i îi a5teapt3 pe c3l3tori cu o floare în mân3.m. Din nou. Iat3 numai câteva argumente care fac necesar studiul tehnicilor de manipulare a con5tiin elor. imediat membrul sectei scoate o mic3 revist3 a cultului 5i o ofer3 5i pe aceasta.m. gen: F r mam . în câteva zile.a. nu oameni. doar a5a.. Cer5etorii utilizeaz3 5i ei nenum3rate trucuri pentru a stimula spiritul caritabil al trec3torilor. ca semn al bucuriei de a tr3i 5i al iubirii fa 3 de semeni. Când ace5tia încep s3 ias3.. dar cel mai îngrijor3tor este faptul c3 nici m3car opinia public3 nu a reac ionat în vreun fel. Victimele au fost catalogate drept "cer5etori". Îns3 mult mai îngrijor3tor este faptul c3 artizanii manipul3rii îl pot induce 5i exploata la maximum. plângând vara. Ac iunile 5i reac iile individului la stimulii dintr-un anumit mediu social sunt determinate de for e 5i constrângeri specifice acelui mediu. într-o m3sur3 mult mai mare decât ar fi de a5teptat dac3 s-ar avea în vedere doar personalitatea intim3 a celui în cauz3. medii 5i mari. O sut3 cincizeci de oameni au murit pe str3zi. într-o mare m3sur3. putem vorbi de manipulare atunci când o anume situa ie social3 este creat3 premeditat pentru a influen a reac iile 5i comportamentul manipula ilor în sensul dorit de manipulator. semnatarului i se ofer3 5i o insign3 sau o mic3 plant3. semne.d. Abia la sfâr5it se formuleaz3 cererea pentru o dona ie "nesemnificativ3". etichete.. transformându-i în simple marionete sau într-o mas3 de manevr3. ca pe ni5te semeni. Manipul rile mici. Profesorul Philip Zimbardo.d. comandourile teroriste arabe ucideau agen i ai imperialismului. într-o mare m3sur3. care nu a declan5at îns3 nici o reac ie. prezen a celorlal i sunt factori cu o mare putere de influen 3 asupra individului.. legi 5i. foarte pu ini sunt cei care. pe care se bazeaz3 întregul sistem propagandistic menit s3 declan5eze 5i s3 sus in3 conflictele. schimb3ri mici pot avea consecin e majore 5i invers. Membrii sectei Hare Krishna au pus la punct un sistem extrem de simplu 5i de eficient pentru adunarea fondurilor. cei care adun3 fonduri pentru diverse ac iuni de protejare a mediului. de la Universitatea Stanford. Exterminarea celor 5ase milioane de evrei în a doua conflagra ie mondial3.15 16 locuin e. Dac3 darul este acceptat. dirijându-i reac iile 5i comportamentul uneori chiar f3r3 ca respectivul s3-5i dea seama.. ras în cap 5i înve5mântat în specifica tog3 alb3. Oficialit3 ile au consemnat faptul ca pe ceva obi5nuit în astfel de perioade cu vreme rea.. nu oameni 5. cunoa5terea unor asemenea tehnici este un prim pas. O tragedie de propor ii. mici dona ii. Iar efectele sunt însp3imânt3toare. persoanelor aflate într-o anume situa ie social3. California. S3rb3torile de iarn3 sunt exploatate cu Scurt clasificare a manipul rilor Situa iile sociale exercit3 un control semnificativ asupra comportamentului uman. atunci când interesele lor o cer. lozinci. "be ivi" 5. regulamente. ob inute prin modific3ri minore ale situa iei sociale. dona iile pot cre5te sim itor atunci când cererea este înso it3 de un mic serviciu. indiferent de starea lor material3. î5i oche5te imediat o "victim3" 5i îi ofer3 floarea insistând s3 fie primit3 f3r3 nici o obliga ie. Trebuie remarcat c3. despre care se afirm3 c3 va constitui unul din "argumentele" respectivei organiza ii în ac iunile de convingere a autorit3 ilor. dup3 ce au semnat 5i au primit insigna. pleac3 f3r3 s3-5i sub ieze portmoneul. politicienii nu i-au dat nici cea mai mic3 importan 3. Pentru a putea rezista celor care doresc s3 perverteasc3 min ile semenilor lor. nenum3ratele victime ale regimurilor totalitare 5i multe alte atrocit3 i au fost 5i sunt posibile 5i prin aplicarea tehnicilor de dezumanizare la adresa inamicului. Cuvinte. îi roag3 pe trec3tori s3 semneze într-un registru voluminos. La fel.. "vagabonzi". pentru care. Manipul3rile pot fi clasificate în func ie de diverse criterii. masacrele ce au provocat 5i continu3 s3 provoace milioane de victime în toate r3zboaiele de pe glob.

ho ii utilizeaz3 asemenea trucuri pentru al jefui tocmai pe cel rugat s3 aib3 grij3 de lucrurile unui necunoscut. denumit3 de psihologi: Piciorul-în-u . se prime5te. Spre exemplu. S-a indus astfel un sentiment de panic3 la nivelul întregii societ3 i. p3strarea deliberat3 a televiziunii na ionale ca unic mijloc de informare pentru marea majoritate a cet3 enilor. oamenii au r3suflat u5ura i aflând. pe plaj3. care are toate 5ansele s3 fie refuzat3. prin îngânarea de colinde care s3 sensibilizeze poten ialul donator etc. Cine se ofer ? Dup3 cum era de a5teptat. dac3 se analizeaz3 întreg contextul ce le-a f3cut posibile. Abia mult mai târziu. nimeni nu a acceptat un angajament pentru o perioad3 atât de lung3. 3ranii din România aveau suficient grâu pentru a satisface necesarul la nivel na ional. Unui alt grup de elevi i s-a prezentat. timp de doi ani. De5i s-a f3cut apel la spiritul lor civic. Abia dup3 aceea se vine cu cererea avut3 în vedere de la bun început. În Bucure5ti. Lucru care s-ar întâmpla cu o probabilitate mult redus3 în cazul în care rug3mintea nu ar fi fost f3cut3. O alt3 tehnic3 de manipulare este:Trântitul-u ii-în-fa . în prealabil. posibil3 inducerea panicii generale prin comunicate privind iminenta criz3 de pâine. Sume incredibil de mari sunt adunate de sp3l3torii de parbrize. îns3 pre ul de achizi ie care le-a fost oferit era ridicol de mic. între altele. efectele ei pot fi extrem de puternice. De5i total opus3. propunându-le instalarea panoului. Aceasta are toate 5ansele de a fi acceptat3. într-o vizit3 la gr3dina zoologic3. Pre ul grâului importat a fost de trei ori mai mare decât cel propus 3ranilor. dar afacerea s-a derulat pentru încasarea respectivelor comisioane. cea referitoare la înso irea copiilor handicapa i. c3 guvernul a rezolvat situa ia prin acceptarea unor masive importuri de grâu. care nu au avut posibilitatea s3-5i valorifice recoltele pentru a ob ine surse de finan are a lucr3rilor din anii urm3tori. o sum3 echivalent3 cu câ5tigul unui muncitor în treizeci de minute. din cauza lipsei de grâu. pentru ca abia dup3 aceea s3 se vin3 cu cererea avut3 în vedere de la bun început. aduc3toare de comisioane fabuloase pentru cei care le-au derulat beneficiind de complicitatea guvernului. Circa cincizeci la sut3 din elevi au acceptat. tocmai pentru a-i determina s3 refuze comercializarea stocurilor în a5teptarea unui pre mai bun. Deci 5i în . tot de la televiziune. numai 5aptesprezece la sut3 au acceptat s3-5i umbreasc3 gazonul cu a5a ceva. Despre ce era vorba? Într-un cartier obi5nuit. Aproape to i au acceptat s3-5i depun3 semn3tura pe un act ce nu le atr3gea vreo obliga ie. Uneori. în România. În realitate. 5ansele de reu5it3 se vor tripla utilizând respectiva tehnic3. Îns3 foarte pu ini dintre cei care dau banii se gândesc la acest lucru. în fa a cur ii sale. Ei i-au întrebat pe elevii unui colegiu dac3 accept3 s3 înso easc3 5i s3 supravegheze un grup de copii handicapa i. De data aceasta. lucru ce a f3cut. casele au fost luate la rând 5i fiec3rui proprietar i s-a propus s3 permit3 instalarea. de aceea5i natur3. Apoi a continuat: Serviciul const în dou ore de munc pe s pt mân . Deci pentru a determina oamenii s3 accepte o concesie major3. O strategie similar3 a fost folosit3 5i pentru generarea unor alte crize artificiale precum cea a uleiului. a unui panou imens pe care scria Conduce i cu pruden . o propunere mult mai ampl3. prin compara ie cu solicitarea inacceptabil3 de dinainte. psihologul Robert Cialdini 5i colegii s3i au imaginat un experiment menit s3 analizeze efectul acestei tehnici. dar pot fi reluate 5i în subcapitolul marilor manipul3ri. prezentându-li-se în prealabil o cerere mult mai mare. Efectele s-au reg3sit atât în cre5terea general3 a pre urilor. a zah3rului. experimentatorul a f3cut o a doua propunere. este convenabil s3 li se prezinte mai întâi o cerere nesemnificativ3. Lipsesc doar câteva minute. cet3 eanul rugat s3 le p3zeasc3 porne5te de cele mai multe ori în urm3rirea ho ului 5i se agit3 pentru a determina prinderea lui. Câteva zile mai târziu. Dup3 cum arat3 rezultatele experimentului descris anterior. etectele sunt acelea5i. în 1992. În mod obi nuit. În 1975. a spus experimentatorul. ci a celor de anvergur3. recrut m voluntari dintre elevi. pentru dou3 ore. uneori la nivelul unei societ3 i întregi. În urma refuzului. Micile manipul3ri pot avea 5i efecte de o extrem3 gravitate la nivelul întregii societ3 i. dar de aceea5i natur3. Crizele amintite pot fi prezentate ca rezultate grave ale unor manipul3ri minore. care î5i deghizeaz3 cer5etoria sub aparen a unor servicii utile celor afla i la volan. în calitate de consilieri la Centrul de deten ie a minorilor. Spre exemplu. echipa a vizitat din nou proprietarii ce semnaser3 peti ia. pentru a lucra f r plat .17 18 s3pt3mâni de zile înainte sau dup3. pare foarte rezonabil3. cât 5i în deteriorarea situa iei financiare a micilor proprietari agricoli. Dou3 s3pt3mâni mai târziu. procentul celor care au acceptat a fost de trei ori mai mare fa 3 de primul caz. un necunoscut se adreseaz3 "vecinului de cear5af: V rog s v uita i pu in la lucrurile mele. În momentul apari iei unui ho care adun3 respectivele lucruri 5i fuge. De5i tehnica se bazeaz3 pe stimuli sociali minori. c3reia aproape fiecare îi va da curs. În 1966. Scott Fraser 5i Jonathan Freedman au imaginat un experiment care a demonstrat obiectivitatea unor asemenea tehnici de manipulare minor3. Un minim contact social poate determina de asemenea schimb3ri semnificative de comportament. televiziunea na ional3 a prezentat mai multe zile la rând informa ii oficiale privind o iminent3 criz3 de pâine. ca esen 3. oamenii sunt determina i s3 accepte o anume concesie. în medie. cu Piciorul-în-u . nu mai intr3 în categoria manipul3rilor minore. a orezului etc. Numeroase fabrici de ulei sau zah3r din România au fost aduse premeditat în stare de faliment pentru a permite importurile aduc3toare de comisioane fabuloase. în pres3 au început s3 apar3 materiale privind substratul ocult al afacerii. Numai 5aisprezece la sut3 dintre cei întreba i au acceptat. O a doua grup3 de experimentatori s-a deplasat într-o alt3 zon3 a cartierului 5i a colindat casele cerându-le proprietarilor s3 semneze o peti ie în favoarea introducerii unor reguli stricte de circula ie preventiv3. Spre exemplu. deoarece. Prin aceast3 tehnic3. pentru mai pu in de treizeci de secunde cât dureaz3 cur3 atul unui parbriz. Criza fusese artificial creat3 pentru a justifica masivele importuri.

"elevul" începe s3 ipe de durere. Continua i. Pentru a-l avertiza pe "profesor" asupra a ceea ce urma s3-i fac3 "elevului". Testul consta în citirea unor perechi de cuvinte pe care cel cu electrozii. În aceea5i camer3 cu primul voluntar. acuzând dureri de inim3. care s3 determine sporirea disponibilit3 ii celui vizat de a accepta o concesie mai mare. 5edea pe un scaun. la rândul s3u. cu efecte care. experimentatorul îi aplica. Este necesar s3 ad3ug3m c3. Stanley Milgram a ini iat o serie de experimente cu rezultate de-a dreptul 5ocante în ceea ce prive5te supunerea individului fa 3 de o anume autoritate. în compara ie cu cazurile în care cererea a fost normal3. reprezentate de experimentatorul cel sobru. experimentatorul adaug3: +ocurile sunt dureroase. ca 5i în cazul Piciorului-în-u . în care un tip de patruzeci 5i 5apte de ani. pe care. R3spunsul a fost aproape unanim: "Circa unu la sut3". cât 5i studen i sau psihologi. continua i. "profesorul" înc3 ezit3. ce includeau atât oameni obi5nui i. trebuie s continua i.5 la sut3 dintre voluntarii pu5i în postura de "profesor" au administrat 5ocurile maxime de patru sute cincizeci de vol i. în trepte de câte cincisprezece vol i.. Ele pot fi utilizate pentru a influen a deciziile unei singure persoane sau pot s3 genereze efecte puternice la nivelul întregii societ3 i. la prima gre5eal3. li se propunea voluntarilor s3 participe la un test menit s3 studieze capacitatea de memorare 5i influen area acestei capacit3 i prin administrarea unor pedepse în caz de gre5eal3. iar "elevul" s3 r3spund3 cu perechea lui. const3 în prezentarea prealabil3 a unei cereri aproape imposibil de acceptat. Peste 5aptezeci 5i cinci de vol i. suferin a "elevului" devine tot mai evident3. experimentatorul îi spune: Indiferent dac celuilalt îi place sau nu.19 20 cazul tehnicii Trântitul-u ii-în-fa . Dac3. Apoi. Ca o scurt3 recapitulare. Piciorul-în-u a const3 în ob inerea prealabil3 a unei mici concesii. "elevul" este în în elegere cu experimentatorii pentru a mima foarte bine efectele 5ocurilor electrice. provocându-i o tres3rire evident3. vocea sobr3 a experimentatorului îl îndeamn3: Experimentul v cere s continua i. pe m3sur3 ce timpul trece 5i 5ocurile cresc în intensitate. u5or supraponderal. cu o înf3 i5are agreabil3. dar la fel de bine pot constitui componente ale unui sistem de manipulare pe scar3 larg3. totu5i. prin compara ie cu care urm3toarea solicitare s3 par3 mult mai rezonabil3 5i s3 aib3 mult mai multe 5anse de a fi acceptat3. care începea prin a spune c3 persoana aflat3 dincolo de geam se oferise tot de bun3-voie pentru testare. El putea oricând s3 se ridice 5i s3 plece. nu le prime5te. la o sut3 nou3zeci 5i cinci strig3tele devin insuportabile. a5a cum se va vedea 5i dintr-un studiu de caz ce face subiectul unui capitol aparte al volumului de fa 3. în afara îndemnurilor permanente de a continua. Apoi "profesorul" începea s3 spun3 câte un cuvânt. conectat la electrozii ce urmau s3 administreze 5ocurile. în cadrul unor chestionare. Cu dou3 decenii în urm3. afla i sub . la o sut3 cincizeci url3 pentru a fi l3sat s3 plece. acela de a vedea pân3 la ce limit3 a cruzimii pot merge oamenii obi5nui i sub presiunea unei autorit3 i. Întrebarea: "Câ i ar accepta s3 mearg3 pân3 la limita de patru sute cincizeci de vol i?" a fost pus3. Îns3 rezultatul experimentului a infirmat dramatic toate aceste previziuni: 62. iar "profesorul" este îngrozit. Pentru fiecare gre5eal3. care va fi denumit "profesorul". 5ansele de ob inere a unei concesii au crescut de trei ori. Primele r3spunsuri ale "elevului" sunt corecte. dep35esc în mod dramatic a5tept3rile.. speriat. "elevul" începe s3 agonizeze. mai multor grupuri. demonstrativ. apoi: Este absolut esen ial s continua i. Treptat. Printr-un geam de sticl3. uneori. trebuia s3 le memoreze. dar im produc nici o ran . Urmeaz3 înc3 o gre5eal3 5i un 5oc de treizeci de vol i. În caz c3 "profesorul" vrea s3 se opreasc3 pe motiv c3 "elevul" nu mai suport3. Nimeni nu-5i putea închipui c3 limita bunului-sim 5i a unui comportament general uman ar putea fi dep35it3. tocmai pentru c3 enorma putere de influen 3 a situa iilor sociale asupra comportamentului uman este subevaluat3 în cele mai multe cazuri. majoritatea legate de cauzele cruzimii inexplicabile de care au dat dovad3 ni5te oameni obi5nui i. iar 80 la sut3 au continuat s3 apese comutatorul 5i dup3 ce "elevul" a început s3 urle de durere 5i s3 spun3 c3 poate suferi de la o clip3 la alta un atac de cord! Nenum3rate întreb3ri au fost generate de rezultatele terifiante ale acestui experiment. Trântitulu ii-în-fa . Trebuie men ionat c3. Manipul rile medii se refer3 la modific3ri importante ale situa iilor sociale. de fapt. În cadrul experimentului standard. numit "elevul". dup3 care urmeaz3: Nu ave i alt alegere. iar "profesorul" începe s3 aib3 mustr3ri de con5tiin 3. Trebuie precizat înc3 o dat3 c3 asemenea tehnici pot apar ine categoriei micilor manipul3ri. destul de dureros. Ins3 la fiecare ezitare. continu3 s3 m3reasc3 voltajul 5ocurilor 5i s3 apese pe comutator. Dar la fiecare ezitare a acestuia. V rog. "profesorul" trebuia s3-i administreze "elevului" un 5oc electric începând cu cincisprezece vol i 5i putând ajunge pân3 la patru sute cincizeci de vol i. La dou3 sute 5aptezeci de vol i. "Profesorul" este 5i el înnebunit. Testul începe. Voluntarul era introdus într-o înc3pere 5i a5ezat la o mas3 pe care se afla pupitrul de comand3 al unui aparat de generat 5ocuri electrice. voluntarul vedea o alt3 înc3pere. primului un 5oc de patruzeci 5i cinci de vol i. v rog. experimentatorul îl îndeamn3 sobru: V rog. d3râmat. în realitate. "profesorul" îi administreaz3 cincisprezece vol i. nici o alt3 presiune nu s-a f3cut asupra celui aflat în postura "profesorului". trebuie s continua i pân va memora corect perechile de cuvinte. continua i. Studiul capacit3 ii de memorare este doar un pretext pentru adev3ratul scop al experimentului. la îndemnurile sobre ale experimentatorului. se afla un experimentator sobru. Fi totu5i. v3zând c3 pân3 5i marcajele de pe pupitrul de comand3 indic3 pericolul extrem al voltajului la care s-a ajuns.

5i misiunea de a sus ine zvonul c3. Îns3 chiar 5i fug3rit. pentru c3 sunt o mul ime de lucruri interesante de studiat la fiecare etap3. cu siguran 3 5eful regimului nu le cunoa5te. dup3 ce a fost capturat. a5a c3. la eliminarea fizic3 a manifestan ilor. Milgram a reluat experimentul în alte variante. urmându-se lozinca bine cunoscut3 Azi în Timi oara. autoritatea suprem3 era reprezentat3 de Nicolae Ceau5escu. Cultul personalit3 ii fusese în asemenea m3sur3 dezvoltat. încât nimeni s3 nu aib3 întreaga responsabilitate a crimelor. În acest context. Comitetul Politic Executiv. în struc urile superioare. decizia "profesorilor" de a p3r3si experimentul nu a fost determinat3 de reac iile "elevului". trebuie remarcat faptul c3 debutul revolu iei s-a produs la Timi5oara. încât distan a dintre el 5i restul ierarhiei comuniste era imens3. s-a luat m3sura elimin3rii sale fizice. de la ordin. de5i s-ar putea s3 existe unele aspecte negative.21 22 permanenta presiune psihic3 a "autorit3 ii" reprezentate de experimentator. spiritul de supunere necondi ionat3.5 la sut3 au mers pân3 la limita maxim3. responsabilit3 ile se restrângeau. Fi aceasta a venit din partea unui mic grup. Experimentele lui Stanley Milgram reprezint3 o form3 aproape abstract3 de studiere a unora dintre tehnicile de manipulare medie. Numai 2. la un moment dat. dictatura devenise de fapt bicefal3 5i trebuia ca ambele capete s3 dispar3. datorit3 c3rora mul i al i locuitori ai României au v3zut c3 sunt 5i al ii care gândesc asemenea lor 5i au curajul de a refuza supunerea necondi ionat3. S-a creat astfel o fragmentare a ac iunilor de ucidere. În momentul în care "elevul" a început s3 ipe "de durere". Doi erau în în elegere cu experimentatorii 5i. din nou. în momentul în care capacitatea autorit3 ii de a st3pâni o situa ie devine discu-tabil3. În România acelui an. În astfel de situa ii. Nimeni nu a mai continuat administrarea 5ocurilor. Pentru a g3si motiva iile intime ale gener3rii unui comportament inuman în cazul oamenilor obi5nui i. scade sim itor. num3rul celor care au mers pân3 la voltajul maxim a sc3zut de trei ori. Pu ini dintre cei descoperi i c3 au tras sus in c3 nu au f3cut decât s3 execute ni5te ordine. num3rul celor care au mers cu 5ocurile pân3 la limita maxim3 s-a diminuat de peste 5ase ori! Ceea ce înseamn3 c3 sentimentul de supunere necondi ionat3 fa 3 de autorit3 i scade drastic atunci când individul vede c3 sunt 5i al ii care gândesc asemenea lui 5i ac ioneaz3 în sensul considerat de el drept a fi corect. l3sând decizia la voia celor afla i în postura de "profesori". crea impresia unei adun3ri de marionete al c3ror unic rol era de a aplauda 5i de a aproba deciziile dictatorului. În acela5i timp. Într-o alt3 variant3. În acest mod. Peste o mie de oameni au fost uci5i în revolu ia român3 f3r3 ca autorii s3 fie descoperi i. se poate face o paralel3 revelatoare cu cazuri reale. În asemenea cazuri. Revenit de urgen 3 la Bucure5ti. iar persoana care ar fi trebuit s3 urm3reasc3 actul criminal de la un cap3t la altul 5i s3 r3spund3 atât pentru îndeplinirea lui. În acela5i timp. spre exemplu. printre altele. a u5urat extinderea la nivel na ional a ac iunilor de protest. revenind la ultima variant3 a experimentului. Amploarea evenimentelor de la Timi5oara. precum cel al revolu iei române din decembrie 1989. . Trebuie remarcat faptul c3. exact în zilele în care Ceau5escu se afla într-o vizit3 în Iran. în nici una dintre variante. de fapt. în ultimul timp. deoarece. invocându-se 5i anumite distorsiuni în transmiterea ordinelor sau în recep ionarea lor. Pân3 în 22 decembrie. O dat3 cu el a fost împu5cat3 5i Elena Ceau5escu. ale c3rui ac iuni au determinat explozia mul imii 5i fuga precipitat3 a dictatorului. ce s-a transformat într-un veritabil butoi cu pulbere c3ruia îi lipsea o singur3 scânteie. pentru c3 simpla lor prezen 3 putea avea efecte greu de controlat pentru noua conducere a 3rii. situa ia s-a caracterizat printr-o anume confuzie. cât 5i pentru consecin e. ci de comportamentul experimentatorilor ce întruchipau autoritatea. apoi au fost l3sa i s3 ac ioneze singuri. pân3 la execu ie. Trei "profesori" au fost introdu5i simultan în aceea5i înc3pere. Serviciile specializate în dezinformare au. iar cei care au dat respectivele ordine sus in c3 nu s-au referit. Ceau5escu a convocat un mare miting popular. Având în vedere concluziile testelor descrise pân3 acum. Fapt ce dovede5te c3 atunci când cel care întruchipeaz3 autoritatea nu este prezent. O alt3 variant3 s-a desf35urat cu doi experimentatori 5i un "profesor". au refuzat s3 mai continue testul. nu mai exista. trebuie observat c3. Stanley Milgram aminte5te c3 pân3 5i lui Eichman i se f3cea r3u atunci când vizita lag3rele de exterminare. Acela5i lucru s-a întâmplat în nenum3rate alte cazuri. la scar3 mai mare sau mai mic3. Ultima variant3 a experimentelor lui Milgram a fost cea în care participan ilor li s-a spus c3 pot merge pân3 la limita maxim3 a voltajului. procent foarte apropiat de cel ob inut în chestionarele celor întreba i despre posibilele rezultate ale unui asemenea test. simpla lui prezen 3 era o amenin are. Dar de fiecare dat3 el se întorcea la masa de lucru 5i continua s3 pritoceasc3 hârtiile ce con ineau planuri ale unor noi ac iuni de ucideri în mas3. în urma unui proces extrem de sumar. mâine-n toat ara. experimentatorul iese la un moment dat din înc3pere 5i locul s3u este luat de un alt "voluntar" care îi repet3 "profesorului" obi5nuitele ordine de a continua. experimentatorii au ini iat o discu ie în contradictoriu asupra oportunit3 ii de a continua testul. gardianul care arunca pastilele de Cyclon-B în camerele de gazare î5i justifica ac iunile pe baza faptului c3 nu f3cea altceva decât s3 se supun3 ordinelor. Lipsa autorit3 ii supreme din ar3 a f3cut mult mai u5oar3 ridicarea maselor în numele redobândirii acelei libert3 i mult visate. iar "cei de jos" refuz3 s3 se mai supun3 5i î5i urmeaz3 propria lor con5tiin 3 5i propriile lor interese. persoane care s3 poat3 fi f3cute responsabile de vreo ac iune cu consecin e negative asupra popula iei. În regimurile totalitare trebuie anihilat3 pân3 5i impresia c3 ar putea exista.

dup3 5ase ani. i-a spus c3. La modul concret. Psihologul Elliot Aronsor poveste5te o întâmplare elocvent3 în ceea ce prive5te efectele acestei propagande. clar3. zvonurile despre terori5ti 5i despre tragedii iminente. În 1973. dimpotriv3. chiar despre situa ii care scap3 aten iei cet3 eanului de rând. Pe lâng3 tehnicile menite s3 induc3 sentimentul de supunere fa 3 de autorit3 i sau. De fapt. Scopul fundamental al tehnicilor de dezumanizare este cur3 area imaginii inamicului de orice tr3s3tur3 uman3. Peste câteva zile. apoi a surâs cu sinceritate: La naiba. î5i va aminti Elliot mai târziu. Dup3 cum s-a precizat anterior. a angajat un zugrav pentru a-5i renova casa. Între altele. mutilarea 5i arderea cu napalm a mii de oameni nevinova i. au abordat problema conflictului din Vietnam 5i aici p3rerile lor s-au dovedit a fi total contradictorii. s3 declan5eze revolte puternice. eliberare ob inut3 prin aceast3 cufundare în anonimat. a unor materiale de pres3 falsificate. ar lua imediat m3suri. spunându-i c3 luptele erau murdare. alte exemple de manipul3ri medii pot fi 5i cele prin care se urm3re5te dezumanizarea victimelor sau dezindividualizarea atacatorilor. conduce la o cre5tere a agresivit3 ii. era cu atât mai mare.23 24 Deoarece dac3 le-ar cunoa5te. deruta 5i nevoia de a g3si cât mai repede o autoritate care s3 o înlocuiasc3 pe cea veche. Elliot a r3mas perplex. a unor sloganuri agresive. Cel3lalt l-a privit lung. a manifest3rilor deviante. femei 5i b3trâni. Straniu este faptul c3. Robert Watson a efectuat un studiu asupra a dou3zeci 5i patru de culturi. îndeosebi copii. în ceea ce prive5te caracteristicile lor etnografice. La nevoie. ori punându-5i m35ti înainte de a pleca la lupt3. Îns3 chiar men inerea unei permanente încord3ri reprezint3 o tactic3 menit3 s3 vulnerabilizeze individul 5i s3-l fac3 mult mai u5or de manipulat. Chiar 5i introducerea uniformei are printre scopurile ei crearea unui sentiment de uniformitate. Omul era foarte lini5tit 5i pl3cut. a celor care au imaginat 5i pus în func iune tot acest mecanism. s-a constatat. de asemenea.. cu prilejul altor discu ii. Elliot a în eles c3 putea s3 reziste asaltului remu5c3rilor doar continuând s3 nu-i considere pe vietnamezi fiin e umane. de care era f3cut responsabil fostul dictator. aceste tehnici pot intra în categoria manipul3rilor medii. conduc3torii regimurilor totalitare sunt extrem de bine informa i. este identificarea oficial3. care s3 cufunde individul în . Lui Elliot îi f3cea o real3 pl3cere s3 lucreze cu el 5i s3 discute pe diverse teme. însu5i sensul cuvintelor este pervertit pentru a nu l3sa vreo fisur3 prin care viitorii agresori s3 sesizeze c3. vopsindu-5i chipul sau corpul. inamicii le sunt semeni întru ra iune. de fapt. în timpul unei pauze de cafea. Eliberarea de sub constrângerile inerente. efectele lor dep35esc orice a5tept3ri. Cu mai mul i ani în urm3. Nu reu eam s pricep cum putea s aib o asemenea concep ie omul acela blând. cât 5i din realitatea imediat3. Starea de confuzie creat3 în timpul revolu iei române. Zugravul sus inea c3 r3zboiul era just 5i urma s3 fac3 lumea mai sigur3 pentru democra ia în plin3 dezvoltare. ia nu sunt oameni. manierat i sincer. Membrii organiza iilor Ku Klux Klan poart3 m35ti în timpul întrunirilor 5i ac iunilor. Elliot l-a contrazis. de5i autoritatea suprem3 din România a fost înl3turat3 de la putere pe 22 decembrie. zugravul i-a spus c3 ucisese 5i el civili în cadrul unor ac iuni în Vietnam. La un moment dat. Dezindividualizarea prin ascunderea chipului în spatele unor m35ti se reg3se5te în numeroase cazuri atât din istorie. S-a dovedit c3 r3zboinicii care î5i schimb3 înf3 i5area. majoritatea proveni i dintre oamenii obi5nui i. dar cu efecte la fel de 5ocante. comit mult mai multe acte de sadism. Dup3 l3sarea la vatr3 se apucase de zugr3vit 5i devenise un meseria5 priceput 5i onest. în care inamicii sunt prezenta i drept ni5te troglodi i violen i 5i periculo5i. mutil3ri. Nu s-a oferit o explica ie oficial3 coerent3 care s3 motiveze aceast3 ciud3 enie. Membrii unor secte satanice. doctore. începând cu r3zboiul radioelectronic 5i sfâr5ind cu rolul decisiv al televiziunii în magnetizarea maselor. continu3 argumenta ia zvonului. totu5i marea majoritate a victimelor s-a înregistrat dup3 aceast3 dat3.. toate la un loc au sporit starea de tensiune 5i au inhibat ra iunea. care nu aveau nici o leg3tur3 cu politica sau cu r3zboiul. de5i sunt relativ simple. Singurul lucru care lipse5te. în fa a întregii lumi. asasinate. pentru a reordona sistemul social 5i pentru a restrânge haosul. dup3 terminarea colegiului. dezindividualizarea este definit3 ca un sentiment al pierderii în anonimat. s3vâr5ite în Statele Unite între 1899 5i 1946. Revolu ia român3 reprezint3 un material faptic de excep ie pentru identificarea nenum3ratelor tehnici de manipulare ce au func ionat perfect. s3 î5i ucid3 semenii. altfel obi5nui i. decât cei care nu se mascheaz3. în vederea încuraj3rii spiritului agresiv. cu cât cre5tea num3rul participan ilor la asasinatul colectiv. metodele utilizate în propaganda de dezumanizare a inamicului constau în impunerea prin mass-media a unor caricaturi oribile. noul regim de la Bucure5ti. Exist3 doar p3rerea neoficial3 c3 num3rul mare de mor i. se înrolase în armat3 5i luptase în Vietnam. ia sunt vietnamezi! Toate cuvintele au fost spuse pe un ton deschis. prezentarea lui drept un monstru nedemn 5i periculos pentru specia uman3. În accep ia psihologiei sociale. f3r3 urm3 de vehemen 3. a avut rolul de a legitima rapid. tehnicile de dezumanizare a inamicului se utilizeaz3 pentru a face posibil3 exterminarea acestuia f3r3 ezit3ri 5i f3r3 remu5c3ri din partea executan ilor. Astfel se 5i explic3 men inerea lor la putere dincolo de orice ra iune. impuse de un comportament normal si corec în societate. determinând oameni. identificarea lui prin porecle sau prin orice alte denumiri care nu trebuie s3 mai p3streze nici o conota ie omeneasc3. Cruzimea. Cercet3torul Brian Mullen a publicat în 1986 rezultatul cercet3rilor pe care le-a f3cut asupra a 5aizeci de cazuri de lin5aj. În principal. Dezindividualizarea este o tehnic3 mult mai simpl3. provocând moartea. datorit3 faptului c3. Cum putea el s exclud o întreag na iune din rasa uman .

în fiecare zi. provocând infirmitatea sau chiar moartea unora dintre cei supu5i testelor. deoarece induce sentimentul de dezindividualizare. spre exemplu. felul de a gândi al individului sunt determinate în primul rând de normele scrise 5i nescrise ale societ3 ii în care tr3ie5te. le impun elevilor 5i studen ilor purtarea de uniforme specifice. diverse alte recompense. fiind mult mai dificil de identificat. consta în experimentarea unor tehnologii neconven ionale. precum hipnoza. pentru a-l face mult mai disponibil pentru comiterea unor acte inumane. Un alt exemplu de manipul3ri medii poate fi g3sit în dosarele referitoare la experimentele strict secrete de controlare a min ii umane. î5i va îndeplini în mod firesc obliga iile familiale.. de genul "trucurilor" electorale. uniforma 5colar3 standard este obligatorie. respectiv LSD. c3 întreg anul 5colar este împ3r it în perioade de studiu 5i vacan e. stimularea electric3 a creierului sau administrarea de droguri. cum ar fi. se va preocupa continuu de rezolvarea unor sarcini 5i probleme de care depinde succesul în cariera pe care 5i-a ales-o. menit3 s3 uniformizeze cât mai mult masa de manevr3. Dup3 cum sublinia psihologul elve ian Jean Piaget. de a prezenta rezultatele studiilor sale la termene bine stabilite. Sistemul de valori. este antrenat pentru a se integra în respectiva societate. profesionale 5i sociale. Notele. în cadrul unor examin3ri periodice. faptul c3 rolul 5colii de a transmite elevilor un bagaj de cuno5tin e cât mai mare are o importan 3 secundar3 în compara ie cu celelalte scopuri. când fo5tii elevi sau studen i se vor sus ine 5i ajuta între ei. decât una major3. 5coala îl obi5nuie5te pe elev cu spiritul de subordonare fa de autorit i. ca adult. obligativitatea purt3rii unor uniforme standard nu exist3. R3mânând la analiza sistemului de înv3 3mânt ca instrument de manipulare major3. În acela5i timp trebuie observat c3. prezen a lor a devenit ceva obi5nuit. Faptul c3 trebuie s3 fie prezent la 5coal3. dar dep35eau orice limit3 a legalit3 ii 5i a moralit3 ii. De multe ori. cu o reputa ie de invidiat. tocmai datorit3 ac iunii continue a manipul3rilor mari asupra noastr3. prin care copilul. el se va integra foarte u5or în sistemul social din care face parte. la aceea5i or3. cu avertizarea c3 orice minut de întârziere îi poate aduce penaliz3ri. de a-5i ordona timpul 5i metodele de studiu în a5a fel încât s3 dep35easc3 succesiv "obstacolele" reprezentate de extemporale. elevul este obi5nuit cu sim ul responsabilit ii. sistemul educa ional promoveaz3 spiritul de competi ie. experien ele desf35urate de ei nu numai c3 violau etica profesional3. Ceea ce nu se poate întâmpla în societ3 ile în care absolut to i fo5tii elevi au purtat o uniform3 standard. pentru prime 5i alte diverse onoruri. În al doilea rând. participarea la olimpiade sub presiunea celor din jur îi creeaz3 viitorului adult obi5nuin a de a se zbate pentru promovarea profesional3 spre trepte salariale superioare. unele institu ii de înv3 3mânt. prin obliga ia de a-5i face temele într-un anumit interval de timp. inuta obi5nuit3 a cet3 enilor era un soi de "uniform3 muncitoreasc3". Regimurile totalitare politizeaz3 programa 5colar3 începând cu primele clase. În sistemele totalitare. pierderea sentimentului identit3 ii are 5i rolul de a face individul mult mai u5or de manipulat. profesori. reprezentate în primul rând la nivelul s3u de educatori. trebuie observat3 5i structura subiectiv3 a programelor de studiu 5i chiar a manualelor în sine. f3când mult mai u5oar3 disciplinarea 5i manipularea individului. Manipul rile mari sunt reprezentate de influen a întregii culturi în mijlocul c3reia vie uie5te individul. precum 5i accesul spre un standard superior de via 3. pentru ob inerea unor rezultate care s3-i aduc3 respectul celorlal i 5i s3-i sporeasc3 respectul de sine. toate acestea îl obi5nuiesc cu acceptarea fireasc3 a programului de lucru de mai târziu 5i cu respectarea lui instinctiv3. de la cea mai fraged3 vârst3. În sistemele democratice. c3 lec iile 5i pauzele au o durat3 bine stabilit3. s3 se supun3 din instinct 5efilor de la viitorul s3u loc de munc3 5i autorit3 ilor statului. care se dore5te de elit3 sentiment ce î5i va ar3ta roadele mai târziu. adolescentul de mai târziu. au consim it s3 se angajeze în asemenea experimente 5i chiar s3 provoace moartea unor semeni ai lor. comisii de examinare. tocmai pentru a-i deosebi de elevii 5i studen ii unor institu ii similare. precum uciderea inamicului. Mai târziu îi va fi mult mai simplu s3 se conformeze legilor 5i diverselor reglement3ri sociale. De aceea unele regimuri totalitare pretind supu5ilor s3 se îmbrace la fel. în mintea viitorului adult.25 26 anonimat. înainte de a fi un mijloc de comunicare a cuno5tin elor necesaie viitorului adult. examene. În China sau în Coreea de Nord. încât s3 modeleze comportamentul 5i gândirea viitorului adult în conformitate cu ideologia regimului aflat la putere. particulare în marea majoritate a cazurilor. comportamentul. Rezultatele nu au corespuns a5tept3rilor. De . Neglijând aceast3 permanent3 5i uria53 influen 3. Pentru foarte mul i este u5or de remarcat o manipulare minor3. ini iat la câteva decenii dup3 sfâr5itul celui de-al doilea r3zboi mondial.. Fi totu5i. Se creeaz3 astfel sentimentul apartenen ei la un grup social. Cea de-a treia menire a sistemului educa ional o repgrezint3 obi5nuirea elevului cu necesitatea respect rii unui program s rict. tocmai pentru a permite dezvoltarea personalit3 ii individuale. întotdeauna aceea5i. premiile de la sfâr5itul fiec3rui an. Programul MK-ULTRA. inspectori. În al patrulea rând. lucr3ri de absolvire. individul poate face mult mai u5or judec3 i gre5ite sau poate fi lesne de manipulat. pentru a ob ine un control total asupra gândirii 5i comportamentului subiec ilor. prin introducerea unor obiecte care urm3resc inocularea doctrinei respective. teze.. tocmai datorit3 acestui sentiment.. sistemul de înv3 3mânt este în a5a fel alc3tuit. Numero5i savan i de renume au fost coopta i de bun3-voie în cadrul acestui program. dar ceea ce uime5te este u5urin a cu care numeroase somit3 i ale 5tiin ei. de subculturile cu care vine în contact. de pild3. Astfel. Pe de alt3 parte. În afara acestor caracteristici generale.

al3turi de inexisten a tradi iilor 5i. comportamentul 5i gândirea cet3 enilor obi5nui i sunt în a5a fel modelate. istorie. geografie 5. ce este adev3rat 5i ce este fals. Având în vedere rolul sistemului de înv3 3mânt. se poate observa c3 reac iile "profesorilor" au survenit ca urmare a unor manipul3ri relativ sc3zute ca importan 3. sunt strict cenzurate pentru a educa elevul în spiritul doctrinei dominante. În cazul Statelor Unite. ce este moral 5i ce imoral. tocmai pentru c3 lipse5te cauza lor. prezentat3 cu o subiectivitate evident3 pentru un observator neutru. Nu exist3 ar3. majoritatea f3r3 s3 pun3 întreb3ri suplimentare. Spre exemplu. genereaz3 patriotismul 5i evit3 culpabilizarea cu efecte imprevizibile a cet3 enilor obi5nui i pentru faptele mai pu in corecte ale unora dintre înainta5i. Poate 5i datorit3 faptului c3 actuala democra ie american3 s-a dezvoltat într-un spa iu cu totul nou.27 28 asemenea. sentiment care ac ioneaz3 ca un liant social absolut necesar. din partea p3rin ilor. Japonezii au avut nevoie de un timp mai îndelungat de gândire. num3rul faptelor bune era incomparabil mai mare decât cel al faptelor rele. a unui context social prestabilit. toate . dar nu ar fi fost posibile f3r3 existen a marilor manipul3ri. al propriilor sale legi 5i regulamente. cel mai r3spândit compendiu despre "starea na iunii". Întotdeauna elevul este cel mai bun. a5a cum este ea prezentat3 în The World Almanac. reprezentate de influen a întregului sistem social. de5i. pentru c3 un astfel de ajutor era în majoritatea cazurilor inexistent sau iluzoriu. lucrurile stau cu totul altfel. profesorii respect3 cu stricte e anumite reguli. ce este valoros 5i ce este lipsit de importan 3. deci are pu in peste cinci sute de ani în cazul Coastei de Est 5i circa un secol 5i jum3tate pentru Coasta de Vest. în a5a fel încât s3 motiveze 5i s3 sus in3 doctrina promovat3 de regimul aflat la putere. conform c3ruia. cel mai de5tept. de filozofie. contureaz3 mentalit3 i. Una dintre caracteristicile acestei mentalit3 i. este dezvoltarea respectului fa 3 de sine. Una dintre întreb3ri era: "Câte lucruri bune 5i câte lucruri rele a i f3cut în via 3?" În r3spunsurile studen ilor americani. ci va folosi doar expresii de genul "întrebarea nu e bun3" ori "r3spunsul e foarte bun". dovad3 c3 pân3 5i în sistemele cu o democra ie avansat3 prezentarea istoriei are o tent3 subiectiv3. fiecare sistem politic 5i social î5i educ3 cet3 enii în spiritul propriului s3u sistem de valori. manipularea prin construirea unui sistem de înv3 3mânt specific exist3 5i în societ3 ile democratice. încât s3 se conformeze 5i s3 accepte cu naturale e concep iile 5i standardele care definesc ce este bine 5i ce este r3u. de p3rerile familiei sau de ale celor din jur. De5i mai pu in strident3. În societ3 ile asiatice sau de sorginte latin3. la prima vedere. Studiul comparat al culturilor ofer3 concluzii extrem de interesante. spre exemplu. Acela5i chestionar a fost împ3r it unui grup de studen i americani 5i unui grup de studen i japonezi. de respect fa 3 de istoria na ional3. "nu reu5e5ti s3 pricepi un lucru atât de simplu" sau "dac3 mergi tot a5a. lipsite de "povara" trecutului. ci s3 caute puterea de a dep35i criza doar în ei în5i5i. Istoria Statelor Unite. pentru mine. într-o ar3 descoperit3 5i luat3 în st3pânire de oameni aspri. Readucând în aten ie experimentele lui Milgram. proaste. dar 5i individuale din cadrul unui anumit tip de societate. De fapt. este absen a sentimentelor na ionaliste. locuitorii Europei Centrale 5i de Est sunt mult mai asem3n3tori asiaticilor decât americanilor.d. Când trec prin momente grele. spuneam. n-o s3 ias3 nimic de capul t3u". ce este permis 5i ce interzis. Când se afl3 în situa ii de criz3. impresia este total opus3. manualele de studiu al limbii materne. oricât de neînsemnat3. celor care au jucat rolul "profesorilor" li s-a inoculat de la o vârst3 fraged3 reflexul supunerii fa 3 de autorit3 i. pe un teritoriu ce a fost cucerit cu arma într-o mân3 5i cu Biblia în cealalt3. oricât de stupide ar fi întreb3rile sau r3spunsurile unui elev. sunt sf3tui i s3 nu a5tepte ajutor de la nimeni. obi5nui i s3 nu a5tepte ajutor de la nimeni. Revenind la istoria în sine. copiii sunt înv3 a i s3 in3 seama permanent de tradi ii. Din fraged3 pruncie.m. determin3 curente "la mod3" sau chiar ample manifest3ri protestatare. a deplinei încrederi în for ele proprii. a prietenilor. Un alt element studiat a fost timpul în care s-au completat chestionarele. din punctul de vedere al mentalit3 ii. reactualizat în fiecare an. ce par f3r3 ie5ire. erau relativ egale. Întreaga mentalitate a americanului obi5nuit se bazeaz3 pe dezvoltarea respectului de sine. începe la 1492. pentru familie. referitoare la diferen a de mentalitate dintre americani 5i japonezi. indiferent care ar fi acestea. Pentru a le dezvolta tinerilor acest sentiment de încredere în for ele proprii. con inutul ei restrâns. În r3spunsurile japonezilor. în care structura educa ional3 s3 nu induc3 un comportament de fidelitate fa 3 de na iune 5i de stat. aceast3 omisiune urm3re5te. Dar esen a mentalit3 ii americane. uneori. niciodat3 dasc3lul nu-i va spune "e5ti prost". pentru societate sau pentru toate la un loc?" Nu exist3 un adev3r absolut conform c3ruia s3 se afirme c3 o mentalitate este mai bun3 decât alta Singura evaluare posibil3 poate fi f3cut3 avându-se în vedere efectele respectivelor mentalit3 i asupra dezvolt3rii sociale. în timp ce lupta pentru existen 3 se d3dea pe via 3 5i pe moarte. Americanii au r3spuns imediat. formeaz3 tradi ii 5i obiceiuri. iar mul i dintre ei au pus întreb3ri de genul: "În ce sens lucruri bune. Înainte de a continua. a celor în mijlocul c3rora tr3iesc. care nu fac nici o referire la persoana elevului sau la capacitatea lui de înv3 are. întâmplându-se ca doar întreb3rile sau r3spunsurile lui s3 fie. dar 5i întreaga complexitate a legilor 5i regulamentelor specifice unei anumite societ3 i. Manipul3rile majore stau la baza r3spândirii diferitelor curente de opinie. în general. în cadrul c3reia s-a dezvoltat o mentalitate aparte. De la cea mai fraged3 vârst3 copiii sunt înv3 a i s3 g3seasc3 singuri solu ia oric3rei probleme. a f3cut posibil3 crearea unei societ3 i cu totul noi. În rest. Spre exemplu. trebuie observat c3 trecutul popoarelor ce au st3pânit acele inuturi înainte de venirea lui Cristofor Columb nu este luat în calcul. Speciali5tii americani în psihologie social3 comparat3 au efectuat câteva experimente relevante. accentuarea sentimentului de legitimitate al na iunii. ei a5teapt3 ajutor din afar3. printre altele.a.

altele deocamdat3 doar ipotetice. în eventualitatea declan53rii unui cataclism nuclear. levita ia este inhibat3 de folosirea nenum3ratelor mijloace de locomo ie. levita ia etc. ce apare în cazul seismelor social-politice de anvergur3. oamenii de afaceri arabi. întemeietorul 5colii franceze de sociologie. dup3 o perioad3 mai scurt3 sau mai lung3. Dep35ind cadrul analizei sistemelor sociale. în lucrarea sa La division du travail social (Diviziunea muncii sociale). Asemenea acuze îns3 apar ca urmare a aprecierii unui sistem de valori prin intermediul standardelor unui sistem de valori diferit. Se au în vedere 5i fenomene inexplicabile. Lipsa acestor norme se resimte la nivelul omului obi5nuit prin apari ia 5i accentuarea unui sentiment de insecuritate difuz3. Foarte u5or se pot na5te specula ii de genul: în trecut. dar 5i imposibil de contestat) privind puterile "supranaturale" pe care le-ar dobândi. Conceptul de anomie (din grece5te: a nomos B f3r3 lege) a fost introdus. patologic. un sondaj al Centrului de Studii 5i Cercet3ri pentru Probleme de Tineret din România ar3ta c3 optzeci 5i opt la sut3 dintre tinerii între cincisprezece 5i dou3zeci 5i nou3 de ani sufereau de anomie! O veritabil3 genera ie de sacrificiu. Nu trebuie s3 uit3m c3. de team3 permanent3. clarviziunea. nu lipsite de interes 5i de importan 3. dispar sau se întârzie înlocuirea lor la timp. a5a cum nu se poate spune cât de aproape de extinc ie a fost umanitatea în ultimii ani. afla i la un dineu oficial în Europa sau în Statele Unite. felul de a gândi 5i de a se comporta al partenerilor. oamenii devin vulnerabili. în urma unor lungi perioade de exerci ii. sinucideri. Cu alte cuvinte. cu totul altfel se prezint3 situa ia în cazul compar3rii celor dou3 mari sisteme sociale Q totalitar 5i democratic. alien3ri 5i îmboln3viri psihice. Spre a da un exemplu simplificat pân3 la vulgaritate. de mult disp3rute. prin care se creeaz3 tot mai multe "proteze" ce limiteaz3 posibilit3 ile naturale ale omului. de profesorul Emile Durkheim. iar musafirii. Durkheim a studiat apari ia 5i efectele fenomenului de anomie în perioada Revolu iei Franceze. Efectul const3 în cre5terea num3rului de agresiuni. s-a f3cut pe baza progresului 5tiin ei 5i al tehnicii. De pild3. Dar observa iile sale se reg3sesc în analiza tuturor seismelor sociale. Nu se 5tie ce a determinat dispari ia respectivelor civiliza ii. tradi iile 5i legile se modific3 brusc. eventualele capacit3 i telekinetice nu mai sunt necesare din cauza dezvolt3rii a tot felul de mecanisme 5i aparate artificiale 5. în 1994. pentru a fi politico5i. unii oameni de afaceri pot ghida negocierile în a5a fel. telekinezia. îi pot acuza pe americani de egoism. a unei epidemii înc3 necunoscute. a c3rui cercetare în continuare ar putea oferi surprize de neb3nuit. precum 5i aplicarea defectuoas3 a celor existente în perioada imediat urm3toare revolu iei din decembrie '89 au f3cut-o s3-5i piard3 încrederea în viitor 5i s3 se adapteze foarte greu prezentului. Dezvoltând conceptul. Studiul mentalit3 ilor este necesar 5i pentru stabilirea unor contacte interumane importante. Dac3 în ceea ce prive5te mentalit3 ile unor mari grupuri culturale este imposibil3 alc3tuirea unui "top" al valorii absolute. diferite de cea actual3. La fel. în ultimele milenii 5i mai ales în ultimele secole. o întreag3 societate devine bolnav3 atunci când regulile. sau din cauze ce scap3 previziunilor fire5ti. variante în cursul c3rora a atins performan e uluitoare. Spre exemplu. pe care lipsa de legi 5i regulamente. P3rerile se bazeaz3 pe informa ii controversate (insuficient dovedite. dar eventualele încerc3ri de a le activa sunt inhibate de stilul de via 3 la care s-a ajuns. în 1893. Un efect tulbur3tor 5i grav al marii manipul3ri exercitate prin integrarea individului într-un anumit sistem este fenomenul de anomie. încât s3 ob in3 un profit maxim. atunci când întregul sistem de valori. 5i înc3 mai este. ale c3ror vestigii sunt imposibil de explicat în contextul dezvolt3rii comunit3 ii umane a5a cum este ea cunoscut3 ast3zi. Dezvoltarea umanit3 ii. trebuie s3 se ridice de la mas3 5i s3 plece înainte de sfâr5itul acesteia. Exist3 îns3 p3reri care sus in c3 un asemenea curs al dezvolt3rii reprezint3 o "variant3 fals3" a evolu iei. specia uman3 a urmat 5i alte variante de evolu ie. Astfel cei care duc tratative în 3rile arabe 5tiu c3 acolo discu iile importante se poart3 înaintea mesei. De5i astfel s-ar fi rezolvat criza de combustibil pentru o lung3 . La rândul lor. 5tiu c3 ar fi nepoliticos s3 înceap3 tratativele înainte de mas3 sau s3 plece imediat dup3 terminarea acesteia. nu demult. Spre exemplu. se pot face diverse specula ii. dezorienta i. din punctul lor de vedere. Disertori 5i Piazza observau c3 dezordinea psihopatologic3 de la nivelul colectivit3 ii este provocat3 de schimb3rile rapide ale normelor sociale pe care individul nu le poate asimila cu aceea5i vitez3. generat de lipsa de reguli morale 5i juridice menite s3 organizeze via a economic3 5i social3.29 30 celelalte interpret3ri nu pot fi decât subiective. unii asce i. Anomia desemneaz3 un fenomen social anormal. ce duce la ac iuni revendicative în paralel cu cre5terea agresivit3 ii. japonezii. În acest context. Însu5i faptul c3 societ3 ile democratice au supravie uit tuturor convulsiilor 5i se dezvolt3 în continuare. nervo5i. În acela5i timp sunt vehiculate exemplele unor enigmatice civiliza ii. precum hipnoza. americanii îi pot acuza pe japonezi de sl3biciune 5i nehot3râre. se emite ipoteza c3 toate fiin ele umane ar fi capabile de asemenea performan e tulbur3toare. demonstreaz3 superioritatea democra iei fa 3 de totalitarism. Lipsi i de vechiul sistem de valori prin care se raportau permanent la situa iile sociale. tradi iile. se poate presupune c3 telepatia nu este stimulat3 deoarece exist3 telefonul 5i celelalte mijloace de comunicare. referitoare la însu5i rolul speciei umane. au fost interzise experimente promi 3toare ce vizau ob inerea unor bacterii care s3 transforme celuloza în hidrocarburi.m. cunoscând obiceiurile.d. de concep ii 5i standarde sociale se pr3bu5e5te brusc. în timp ce sistemele totalitare s-au pr3bu5it de la sine.a. unele deja confirmate. spre exemplu. cum ar fi telepatia. Adep ii acestor teorii utilizeaz3 5i argumentul insuficientei cunoa5teri a creierului uman. f3r3 a se folosi de 5tiin a 5i tehnica în accep iunea lor actual3.

ea singur3. 2) Opozi ia fa 3 de articolele împricinate sau fa 3 de o lege a presei rezida 5i rezid3 înc3 în România tocmai în îngrijorarea Q justificat3 de nenum3rate exemple Q c3 aceste legi pot fi aplicate 5i interpretate într-un singur sens. 5omajul. pedepsirea. pl3tesc pentru a le citi.. Teama cea mare const3 în audien a ei în rândul popula iei. cel denumit de Macovschi enisic. nu reprezint3 un pericol pentru Putere. Doar ac ionând asupra cauzelor se poate diminua amploarea unor flageluri precum s3r3cia. anume de a îngr3di cât mai mult libertatea presei. dintre un om 5i un câine este la fel de mare 5i insurmontabil3 precum cea dintre un câine 5i o piatr3. nu are doar menirea de a avertiza individul asupra presiunilor ce îi determin3 comportamentul 5i modul de gândire. 238 5i 239 a unor pedepse speciale pentru ziari5ti în cazul comiterii infrac iunilor de calomnie. le deslu5esc mecanismele . Animalele 5i plantele se folosesc de mediul înconjur3tor pentru a supravie ui. în interesul grupului aflat la putere. iar o parte dintre concluzii au fost utilizate în imaginarea unor tehnici extrem de sofisticate pentru manipularea virtualilor inamici sau a maselor de manevr3. chiar de a o anihila pentru a nu mai deranja Puterea 5i pe ai s3i clien i. Nivelul noesic apar ine fiin elor cu inteligen 3. în domeniul fic iunii pure. asemenea lucruri nici nu erau posibile. analiza lor. ofens3 adus3 autorit3 ii etc. dar poate oferi 5i solu ii benefice în cazul unor situa ii de criz3. cât 5i cu alte numeroase prilejuri. În societ3 ile moderne. de pild3. este reprezentat de materia însufle it3. a5a cum darul inteligen ei umane nu poate fi în eles de un câine. mai ales. tocmai pentru c3 le reflect3 opiniile. poate. cel fizic. excluderea sau execu ia celor care nu se comport3 în spiritul normelor impuse. de a împro5ca pe oricine cu noroi. de parapsihologic). au creat institute speciale 5i au alocat fonduri substan iale pentru studierea "fenomenelor neconven ionale" ( inând. respectiv oamenilor. Diferen a. Revenind la manipul3rile deja cunoscute 5i clasificate. f3cute publice atât în paginile ziarelor independente (nealiniate). cine a determinat actuala variant3 de evolu ie a speciei umane?" Încercarea de a da un r3spuns ar marca deja trecerea la o categorie superioar3 de manipul3ri. discriminarea. este reprezentat de materia f3r3 via 3. cele planetare. Oare 5i entit3 ile enisice manipuleaz3 specia uman3 f3r3 ca ea s3 fie con5tient3? Iat3 ipoteze tulbur3toare. nu de acele rezolv3ri false. le r3spund unor întreb3ri spinoase. cum este omul fa 3 de câine. 3) Presa independent3 (nealiniat3). lucru ce ar fi putut duce chiar la dispari ia vie ii de pe P3mânt. acuzarea victimelor a devenit anacronic3. s3racii. respectiv de plante 5i animale. o dat3 cu reluarea discut3rii noului Cod Penal în Parlamentul României. Este vorba de solu ii reale. precum 5i fa 3 de ini ierea unei legi a presei. forma iunea de guvern3mânt s-a gândit la o strategie de manipulare abil conceput3. ce intr3 din nou în domeniul fic iunii pure. Evident. nu era rodul dorin ei de a putea calomnia în voie. S-ar putea merge 5i mai departe cu ipotezele.. de a pune în circula ie 5tiri voit false ori tenden ioase. utilizân-du-le ca hran3. încât s3 fie favorabile tuturor categoriilor de oameni. dat3 de inteligen 3. alcoolismul sau consumul de droguri. biosic. exista pericolul ca bacteriile s3 scape de sub control. entit3 ile enisice ar putea fi atât de deosebite de oameni. ce intr3. Studiu de caz: "Trântitul-u ii-în-fa independente " i amu irea presei În toamna lui 1995. partidul de guvern3mânt 5i-a reînceput presiunile pentru introducerea în cadrul articolelor 205. Iar capacit3 ile lor nici m3car nu pot fi imaginate de c3tre oameni. Înainte de a trece la descrierea strategiei propriu-zise 5i a felului în care ea a fost pus3 în aplicare. care s3 modifice structurile 5i sistemele sociale în a5a fel. Milioane de oameni citesc zilnic ziarele independente. în special la cele de mare anvergur3. precum 5i niveluri supraenisice. f3r3 nici o team3 de posibile urm3ri. Alcoolicii. Oricât de fanteziste ar p3rea astfel de ipoteze. s3 se multiplice rapid 5i s3 transforme p3durile Terrei în lacuri nesfâr5ite de petrol. 5omerii nu pot fi f3cu i vinova i în întregime de situa ia în care se afl3. la diverse munci sau ca material pentru experien e. se cuvin totu5i câteva preciz3ri pentru a contura întreg contextul respectivelor evenimente. Cum rezisten a reprezentan ilor presei independente era foarte puternic3. Primul. f3r3 ca "dobitoacele" s3-5i poat3 da seama. în special Uniunea Sovietic3 5i Statele Unite. fiind sus inut3 5i de majoritatea partidelor din opozi ie. adus3 la cuno5tin a cât mai multor oameni. superioare omului. deocamdat3. Marea majoritate a acestor studii a urm3rit aplica ii militare.31 32 perioad3 de timp. pentru a-5i îndeplini scopul. Al doilea. ultraj etc.. reie5ea clar c3 opozi ia fa 3 de respectivele articole ale noului Cod Penal. ele sunt analizate cu toat3 seriozitatea de c3tre colective impresionante de cercet3tori. Marile puteri. cu adev3rat democratice. în final apare 5i întrebarea: "Ce 5i. De ce ar fi numai trei niveluri într-o asemenea structur3? Logica arat3 c3 este foarte posibil s3 existe 5i un al patrulea nivel.. În primul rând trebuie identificate cauzele sociale ale s3r3ciei. concretizate în reeducarea. chiar cu Codul Penal în vigoare la acea dat3 (de fapt 5i în momentul în care sunt scrise aceste rânduri). încarcerarea. Oamenii se folosesc de animale. 1) Din opiniile reprezentan ilor presei. De fapt. le arat3 modul în care cei ale5i îndeplinesc sau nu a5tept3rile electoratului. ale lipsei de locuri de munc3 sau ale împrejur3rilor ce îi determin3 pe oameni s3 bea sau s3 se drogheze. acesta con inând deja pedepsele pentru infrac iunile de calomnie. Conform acestei teorii. 206. Academicianul român Eugen Macovschi a imaginat o teorie conform c3reia universul înconjur3tor este structurat pe mai multe niveluri.

dar incomode pentru Putere 5i ai s3i clien i. Este adev3rat îns3 în majoritatea cazurilor c3 vina nu apar ine ziari5tilor. 4) Un motiv principal vehiculat în permanen 3 de Putere pentru a impune legile împotriva presei este c3 aceasta public3 5i 5tiri false. care au refuzat s3-i r3spund3 la întreb3ri. trebuie s3 aib3 acces la o singur3 surs3 de informa ie. Manipularea eficient3 a opiniei publice se poate realiza numai prin minimalizarea sau anihilarea surselor alternative de informa ie. 6) Evident. Mai târziu. Important este faptul c3 în amintitele publica ii câ iva mercenari ai scrisului public3 frecvent injurii grosolane. s-ar fi adoptat 5i legea func ionarului public. mai ales. apoi se creeaz3 o stare artificial3 de panic3. aflat3 total sub controlul Puterii (spre exemplu. pe care o întreag3 ar3 îl ura. gratuite. este un drept fundamental al contribuabilului s3 fie informat corect. chiar a celor obliga i. economice 5i politice din România de ast3zi. de fapt. nu a putut s3 cad3 pân3 nu a fost preluat controlul asupra informa iilor. Într-o democra ie veritabil3. în aceste cazuri. Mai ales c3 aceia5i profesioni5ti de atunci au continuat s3 lucreze din plin 5i dup3 revolu ie. în mod direct sau. la un moment dat. legea partidelor 5. s3 fie acceptate de adversari. o tehnic3 de manipulare a p3r ii adverse. Dup3 cum s-a v3zut în capitolul anterior.d. într-un stat democratic este nepermis3 anomalia ca Guvernul s3 finan eze din fonduri publice un ziar în care s3-i fie ataca i adversarii politici. creionat3 în cele de mai sus. m3car pentru a-i da posibilitatea ziaristului acuzat de publicarea unor 5tiri false sau tenden ioase s3 acuze la rândul s3u func ionarul public ori autorit3 ile.d. O surs3 de informa ie care s3 nu aminteasc3 nimic de corup ie. A5a cum. ca urmare a mineriadelor 5i a prezen ei extremi5tilor la guvernare în anumite momente 5. Mai mult. într-o form3 sau alta.a. de incompeten 3. contravine propriilor lor observa ii. în acela5i timp cu o lege a presei. Deci for a ziarelor independente st3 în primul rând în cititorii pe care îi reprezint3 5i cu care. 206. O surs3 care s3 prezinte numai întâlniri oficiale. lucrurile nu se opresc aici. de imaginea proast3 a României în lume. se identific3. prin diverse canale. 5edin e de lucru sus inute. Ele au ap3rut din dorin a respectivelor institu ii de a influen a opinia public3. acela de a fi un veritabil câine de paz3 al democra iei. din nou. zâmbete. pe parcursul negocierilor. ce nici m3car nu pot fi suspectate de leg3tur3 cu ini iatorii. iar cel care le-a în5elat a5tept3rile ar da faliment. deci a presei independente. 5) Faptul c3 modificarea articolelor 205. frecvent utilizat3 în cadrul unor negocieri.a. Aminti i-v3 c3 regimul absurd. prin simpla desfiin are a respectivelor gazete. ci de milioanele de oameni care au acces la aceast3 surs3 de informa ie ce nu poate fi controlat3. Instaurarea moralit3 ii atât de dorite Q în discursuri Q de Putere s-ar putea realiza. care îngr3de5te 5i mai mult accesul la informa ii de interes pentru opinia public3. De fapt. Adversarilor li se pun de la bun început în fa 3 ni5te condi ii total inacceptabile. televiziunea na ional3). Pentru ca succesul s3 fie deplin. s3 vedem strategia prin care Puterea 5i-a propus s3-5i ating3. de5i defavorabile lor. noile condi ii sunt mult mai blânde fa 3 de cele propuse la început de ini iatori. mult mai grave decât unele excese din presa independent3 (excese ap3rute de cele mai multe ori din dorin a disperat3 de a atrage aten ia asupra unor situa ii intolerabile. s3 se ajung3 la punctul în care condi iile dorite. despre comportamentul 5i activitatea ale5ilor s3i. de moralitate. propriilor lor idei sau sentimente. respectiv asupra televiziunii na ionale. Reamintim. Aminti i-v3. de ini iatori. Dar. Probabil nimeni nu ar fi protestat dac3. ci erau orientate doar împotriva presei independente. spre exemplu. convin5i fiind c3 sunt exclusiv rodul gândirii lor. este "Trântitul-u5ii-în-fa 3". dar 5i ca o modalitate de a sonda în ce m3sur3 electoratul mai este sau nu de acord cu politica lor. scopul. momente în3l 3toare din activitatea productiv3 etc. despre activitatea autorit3 ilor sau a institu iilor pe care le finan eaz3 din buzunarul s3u.m. pentru ca apoi. 239 din Codul Penal nu avea nimic de-a face cu dorin a Puterii de a impune societ3 ii române5ti norme fire5ti de conduit3. cu care ini iatorii nici nu se a5teapt3 c3 partea advers3 ar putea fi de acord. Dac3 cititorii ar sim i c3 tot ceea ce se spune în ziarul pe care îl cump3r3 contrazice realitatea. ci lipsei de transparen 3 a autorit3 ilor.33 34 intime ale vie ii sociale. despre cum îi sunt cheltui i banii. când tensiunea dispare 5i analizele lucide arat3 situa ia de . în ce const3 ea. Având în vedere situa ia existent3. c3 mineriadele poate nu ar fi existat f3r3 manipularea exercitat3 prin intermediul televiziunii. în condi iile unei apatii totale din partea celor îndritui i s3 le solu ioneze. Tirajul infim reflect3 neîncrederea popula iei fa 3 de amintitele institu ii. Respectivele legi îns3 nici m3car nu au fost luate în discu ie. pentru adev3ra ii profesioni5ti ai manipul3rii. În consecin 3 Puterea nu se teme de presa independent3. în sensul c3 termenul final al negocierilor nu mai poate fi amânat 5i "ceva trebuie pus în locul inacceptabilelor condi ii ini iale". dar nu acesta este subiectul analizei de fa 3. reiese evident 5i din exemplul oferit de publica iile Pre5edin iei 5i Guvernului. 238. pe scurt. De fapt. li se sugereaz3 chiar adversarilor textul noilor condi ii. acest lucru reflect3 tocmai rolul pe care trebuie s3-l aib3 presa. conform legilor 5i Constitu iei 3rii). prin intermediul presei. Astfel adversarii ajung ei în5i5i s3 fac3 propunerile dorite de ini iatori. tenden ioase ori acuza ii insuficient fundamentate. Pentru ca opinia public3 s3 fie manipulat3 în voie.m. S-a aprobat în schimb Legea secretului de stat 5i de serviciu. în respectivele gazete apar frecvent insulte grosolane la adresa unor personalit3 i politice sau culturale de prim rang. indezirabile Puterii.. era pe vremea lui Ceau5escu. prin natura muncii lor. adversarii r3mân cu impresia c3 au ob inut o victorie prin faptul c3. s3 informeze opinia public3. s-ar orienta imediat spre un alt ziar. trebuie remarcat faptul c3 ofensiva Puterii împotriva presei independente a coincis cu declan5area campaniei pentru alegerile din 1996. a diver5ilor func ionari publici. pentru lips3 de transparen 3 sau comportament abuziv ori arogant. legea r3spunderii ministeriale.

pân3 ce s-a pierdut total urma celor care au lansat-o. pre5edintele României a reu5it performan a de a beneficia de o imagine favorabil3 în mai toate cotidianele independente. Au urmat. au venit membrii unei expedi ii. cum spuneam. de o mare parte a opiniei publice 5. Sub presiunea timpului. pentru "hot3rârea final3". "Delictul. noi n-am f cut altceva decât s v accept m dorin a.35 36 inferioritate în care s-au pus adversarii Q p3str3m aceast3 denumire generic3 Q. câ iva gazetari de la un important cotidian na ional au f3cut public3 propunerea pentru înlocuirea celor patru articole incriminate din noul Cod Penal cu articolul privind "delictul de pres3". articol prin care era definit 5i pasibil de pedeaps3 a5anumitul "delict de pres3". dar de mare importan 3. convocând imediat directorii principalelor cotidiane la o "ultim3" 5i "decisiv3" întâlnire cu pre5edintele partidului de guvern3mânt. Reprezentan ii Puterii au "trântit" de la bun început articolele cu pricina în noul Cod Penal. cât 5i Vadim Tudor au înregistrat cre5teri de popularitate. prin a demonstra c3 cele mai grave calomnii nu apar în paginile ei. Dac3 ar fi s3 lu3m doar exemplul Revolu iei Franceze. ele s-au dovedit falimentare. întâlnirea dintre reprezentantul de marc3 al Puterii 5i ziari5ti nu mai l3sa timp pentru discu ii 5i analize. locuit3 de oameni cu aripi. fiind trimis spre reformulare. trebuie amintit c3." ar fi fost imediat introdus în Codul Penal pentru a înlocui celelalte patru modific3ri 5i oricare proteste ulterioare ar fi fost contracarate cu non5alan 3: Voi l-a i cerut. presei i se ofereau noi declara ii belicoase pentru a mediatiza nefiresc de mult acel conflict. convin5i fiind c3 ei sunt autorii textului 5i c3 astfel ofer3 o solu ie pentru ie5irea din impas. Imediat. Ar mai r3mâne de spus c3 imediat dup3 aceea noul Cod Penal a c3zut la vot în Parlament.. cu mult mai crâncen3 5i mai absurd3 decât constrângerile existente în societate anterior venirii lor la conducere. mult mai greu decelabile. Spuneam c3 strategia aplicat3 de profesioni5tii Puterii în acest caz avea 5i alte efecte. ea nu a reu5it. Pentru c3 doctrina socialist3 a fost. dup3 preluarea puterii. sus inute de for e din opozi ie. Egalitate. doctrinele bazate pe egalitarism au câ5tigat numero5i adep i. prin diverse canale oculte. un adev3rat paradis. popularizarea conflictului existent la acea vreme între liderul Partidului România Mare 5i pre5edintele României.. de5i a fost construit3 cu cea mai mare fine e.. În plus. în rela ia dintre presa independent3 5i Putere. proteste venite din partea ziarelor independente. A fost elaborat chiar 5i textul unui nou articol (doar unul. În acest timp. O astfel de analiz3 ar3ta clar c3 introducerea "delictului de pres3" în noul Cod Penal ar fi reprezentat o victorie important3 a Puterii în ofensiva împotriva presei independente. fiind preluat3 5i transmis3 de la unii la al ii. Puterea a inoculat atent o atmosfer3 de tensiune. Respectiva "nad3" a fost canalizat3 spre mediul gazet3resc 5i a început s3 circule pe diverse c3i. lipsa unui sistem concuren ial autentic în economie. a doua zi. Directorii principalelor cotidiane s-au întâlnit.a. În practic3 îns3. vedem c3 dup3 toat3 acea euforie ini ial3 a maselor a urmat sângeroasa perioad3 a terorii. dup3 pu in timp. dar conform cu a5tept3rile manipulatorilor: atât Ion Iliescu. Pentru a se men ine la putere nu au avut alternativ3. tot oameni. Dar. de sindicate. se a5tepta ca propunerea cu "delictul de pres3" s3 vin3 din partea ziarului care l-a prezentat în paginile sale. O nesperat3 bil3 alb3 în perspectiva alegerilor din anul urm3tor.. la . De asemenea.d. orice protest din partea lor este inutil. Revenind la manevra cu modific3rile Codului Penal. pentru a sugera din start o nou3 concesie). dar creeaz3 disponibilitatea de a fi incriminate chiar 5i persoanele dispuse la m3rturisiri sau declara ii incomode. sugerându-se c3 neglijarea lui i-ar putea da ap3 la moar3 liderului extremist. cum era de a5teptat. Puterea. protestele privind neconstitu ionalitatea lor. sl3be5te societatea pân3 la trecerea în nefiin 3. lipsa propriet3 ii private. s-a 5i întâmplat. care au t3iat aripile mai multor indivizi. s-a ar3tat dispus3 la concesii. for ându-i s3 se zbat3 continuu. este 5i va r3mâne utopic3. în sensul c3. artizanii manipul3rii încurajau. Egalitatea între oameni. în seara de dinaintea discu iilor "finale" cu pre5edintele partidului de guvern3mânt. Fraternitate. Conduc3torilor revolu iei. În linii mari scenariul s-a repetat în mai toate societ3 ile în care s-a încercat aplicarea sistemelor bazate pe ideile socialismului utopic. ci în revistele extremiste. replicându-li-se c3 ei au fost cei care au f3cut propunerile. O superb3 povestire science-fiction începea cu o constatare dureroas3: Mi-au t iat aripile. Evident. Rezultatul a fost contrar a5tept3rilor gazetarilor. S3 traducem teoria de mai sus în ceea ce s-a întâmplat în toamna lui 1995. le-a devenit tot mai clar c3 nu pot pune în aplicare ideile utopice în numele c3rora au ridicat mul imea. au instaurat o domnie a terorii. Pe o planet3 ipotetic3. Manevra a dat roade. Ceea ce. desf35urate sub deviza Libertate. Anticipând eforturile presei independente de a se ap3ra de atacurile Puterii. distruge individualitatea. în detrimentul personalit3 ilor din opozi ie. fa 3 de celelalte patru pe care era menit s3 le înlocuiasc3. societate sau politic3 anihileaz3 îns35i esen a fiin ei umane. fiind pus permanent în antitez3 cu liderul extremist. prin diverse declara ii mai mult sau mai pu in oficiale. zilnic.m. 5i s-au în eles s3 renun e la ideea cu "delictul de pres3" 5i s3 nu cedeze nici unei presiuni din partea Puterii. de grab3. prin canale oculte s-a r3spândit sugestia c3 totu5i "ceva trebuie pus în locul hulitelor articole". Remodelarea gândirii într-un sistem totalitar În teorie. În paralel. gazetarii care au propulsat "delictul de pres3" nu au mai avut timpul unei analize lucide care s3 le demonstreze c3 noul articol nu numai c3 nu protejeaz3 ziari5tii.

Oamenii cu aripi. duce cu gândul spre destinul tragic al imperiilor precolumbiene. dar specia a supravie uit prin cei c3rora li se t3iaser3 aripile. în urma cuceririlor. Dincolo de optimismul generat de asemenea perspective tulbur3toare. ajunsese aproape de perfec iune în ceea ce prive5te func ionarea sa. oamenii trecu i de 5aizeci de ani erau scuti i de munc3. începând cu sexul 5i terminând cu fizionomia. v3duvele 5i b3trânii primeau de la stat toate cele necesare traiului. Poate am mers prea departe cu argumenta ia. Trebuie remarcat c3 societatea incas3 înregistra o egalitate aproape perfect3 doar la nivelul cet3 enilor de rând. Înc3 o . la sistemele de iriga ii etc). În cazul unor calamit3 i naturale. La fel. numit3 tupu. care î5i propusese înl3turarea s3r3ciei. cu ochi alba5tri. dac3 noua fiin 3 uman3 va suferi de vreo boal3 congenital3 sau va fi predispus3 unei maladii sau alteia. societ3 i. În afara obliga iilor fa 3 de stat. Mai mult. Se pot scrie studii întregi despre compara ia unui asemenea sistem ce func iona aproape impecabil 5i tipul de societate întrev3zut de adep ii socialismului. Deasupra acestora. De asemenea. func ionarii. în ultim3 instan 3. Povestirea. de unde erau aproviziona i preo ii. Democra iile occidentale în care societatea a încurajat competi ia 5i afirmarea valorilor. egalitatea între to i cet3 enii 5i alte asemenea obiective m3re e a dat faliment. ale ingineriei genetice. De asemenea. Principala problem3 este aceea a unei previzibile 5i extrem de d3un3toare s3r3ciri a fondului genetic uman. pe continentul nord-american. ce nu permiteau ob inerea unor recolte suficiente pentru toat3 lumea. în 3rile cu democra ie avansat3. A treia parte era împ3r it3 în mod egal tuturor celor care munciser3 p3mântul. pentru c3 ei deveniser3 mult mai rezisten i. lipsa motiva iilor. motiv pentru care nu se r3spândiser3 nici "maladii" precum l3comia. De5i. Recolta era strâns3 la comun 5i se împ3r ea 5i ea tot în trei p3r i egale. Progresele geneticii. acest sistem de via 3. spre o vulnerabilitate tot mai accentuat3 a întregii societ3 i. spiritul de competi ie. ecosisteme care s3 incite creativitatea. au murit unul câte unul. nu exista proprietate privat3. dincolo de tarele sale. tot mai restrânse pe m3sura dezvolt3rii sistemului social. Ideea îns3 era de a demonstra c3 supravie uirea speciei umane 5i dezvoltarea acesteia se pot face numai în cadrul unor sisteme. Îns3 nu despre o asemenea paralel3 dorim s3 discut3m. multe grup3ri etnice fuseser3 str3mutate din locurile de ba5tin3 5i amestecate cu altele. concretizate în munca pe câmp. cet3 enii aveau 5i obliga ia de a presta un anumit num3r de zile de munc3 în folos ob5tesc (la construc ii. diversificarea activit3 ilor umane. ce apar ineau suveranului. invidia. în mine. egoismul. preo i. care se bucurau de privilegii uria5e. într-un fel. Cei inap i de munc3. Imperiul Aztec. iar pentru fiecare fat3. membri ai familiei imperiale. Aceasta este una dintre cauzele. chiar în trecutele momente de vârf ale economiei socialiste. Întreaga suprafa 3 a statului era împ3r it3 în trei: o parte apar inea soarelui. indiferent cât de neobi5nuit ar p3rea. se afla o întreag3 ierarhie de func ionari ai statului. dac3 majoritatea p3rin ilor î5i vor dori copii blonzi. chiar înainte de na5tere. nivelul de trai al cet3 eanului obi5nuit este cu mult peste cel înregistrat în 3rile foste comuniste. este foarte posibil ca în scurt timp s3 dispar3 total tipurile umane care nu ar corespunde standardelor de frumuse e ale momentului. O treime mergea la depozitele de stat. Practica a dovedit c3 sistemele cele mai favorabile sunt acelea în care libert3 ile individuale sunt încurajate 5i îmbinate cât mai armonios cu libert3 ile colective. dar generând 5i noi "boli" ale societ3 ii. dar 5i acestea foarte bine definite 5i îmbinate cu obliga ii privind buna func ionare a statului. pe care ei le prev3zuser3 Q adev3ratul sens al misiunii lor a ie5it la iveal3. pentru fiecare b3iat i se mai repartiza un tupu. Socialismul. Sistemul inca5. Uniformitatea. au supravie uit 5i s-au consolidat. ce ar putea duce. a dus la deosebiri minime între cet3 enii de rând ai imperiului. neînv3 a i cu lupta dur3 pentru existen 3. nivelarea sistemelor umane genereaz3 vulnerabilitate. s3 provoace moartea a milioane de oameni. iar a treia poporului. 5i satisfacerea stagiului militar. Inca5ii dezvoltaser3 un sistem social întrucâtva asem3n3tor celor imaginate de adep ii socialismului utopic. A doua treime era dus3 în depozitele "sacre".37 38 nesfâr5it. mai creatori. Mai mult. la dispari ia speciei umane. o jum3tate de tupu. vor face în curând posibil3 realizarea "h3r ii genetice" a fiec3rui individ. Ingineria genetic3 va permite nu peste mult timp chiar corectarea unor asemenea deficien e. nu existau cer5etori. produsele ob inute de pe aceast3 "treime sacr3" fiind folosite pentru între inerea preo ilor 5i pentru jertfele rituale. f3când-o extraordinar de vulnerabil3 în cazul apari iei unor maladii înc3 necunoscute. poate chiar cea fundamental3. iar cei ce împliniser3 cincizeci de ani munceau mai pu in. depozitele de stat erau deschise pentru a se aproviziona din rezervele lor 5i poporul. Acela5i sistem era aplicat 5i în cazul cre5terii turmelor de lame. fiec3rui b3rbat însurat i se repartiza o bucat3 de p3mânt de o anumit3 suprafa 3 (aproximativ aceea5i pentru to i). Înc3 un argument ar putea fi adus în sprijinul acestei afirma ii. Spre exemplu. cet3 enii obi5nui i aveau aceea5i stare material3. în timp Q când pe planeta respectiv3 au început cataclisme devastatoare. Se va putea cunoa5te astfel. pentru care câteva sute de conchistadori au reu5it s3 distrug3 dou3 civiliza ii uluitoare. a doua apar inea suveranului. bun3starea general3. În ceea ce prive5te cultivarea p3mântului. constructorii de drumuri 5i cet3 i. de5i diferen ele sunt semnificative. pentru a supravie ui. se va putea ajunge chiar la "modelarea" fiec3rui nou-n3scut conform dorin ei p3rin ilor. mai inventivi. Iar dispari ia unor astfel de tipuri ar s3r3ci grav mo5tenirea genetic3 a omenirii. Îns3 perfec iunea a condus spre o anumit3 degenerare. depozite din care erau pl3ti i militarii. dac3 avea copii. De5i experimentatorii p3reau la început ni5te agen i ai r3ului. Tot din aceste depozite era între inut3 5i Curtea imperial3. în cazul în care se va permite "modelarea" nou-n3scu ilor. în raport cu num3rul parcelelor pe care le cultivase fiecare. oamenii de 5tiin 3 au început deja s3-5i pun3 întreb3ri extrem de grave. Nu existau bani. tindea spre perfec iune (tot în ceea ce prive5te func ionarea). culoarea ochilor sau a p3rului. în timp.

dincolo de simpla suferin 3 sau pl3cere. E cazul s3 vorbim de sistemele totalitare în general. pentru a evolua. de origini foarte diferite. co-rect-incorect. Având în vedere aceast3 extrem de schematic3 prezentare a esen ei umane sau. de a propune variante. . înmagazinat3 în planuri. mai mult. Noul sistem social creat de dictatori are ca unitate reprezentativ3 omul nou. Omul este o fiin 3 social3. cu o gândire total diferit3 de a predecesorilor. Sentimentele reprezint3 o punte de leg3tur3 special3 cu ceilal i oameni. pentru c3 asem3n3rile între toate aceste sisteme totalitare. a importan ei acestor no iuni. în compara ie cu sistemul centralizat. Imensa capacitate de a înv3 a ne permite nu numai s3 profit3m de propria noastr3 experien 3. reflexe. între universul nostru interior 5i realit3 ile exterioare. lideri de cult. în rescrierea istoriei. trebuie ca el s3 aib3 o viziune foarte bine închegat3 a temporalit3 ii. Minciuna este instrumentul folosit în restructurarea concep iilor. etc. For a este folosit3 ca un auxiliar. în dezvoltarea unor noi criterii de evaluare. în sensul îndeplinirii sau neîndeplinirii respectivelor norme. Numai astfel fiin a uman3 î5i dobânde5te 5i î5i demonstreaz3 superioritatea: devenind total implicat3 în ceea ce a fost. experien e. Spre deosebire de membrii de rând ai partidelor comuniste. spuneam. Ca un corolar al acestui mecanism apar no iunile de bine 5i r3u. etice. Inteligen a ne d3 capacitatea de a înv3 a. pentru a rezista pericolelor. mai precis minciuna. care. sunt izbitoare. putem face distinc ia între eul nostru 5i lume. conduc3torii. Principalul scop al liderilor unui sistem totalitar nu este de a st3pâni prin for 3 sau de a-5i distruge adversarii. Memoria d3 omului sentimentul de continuitate a eului de-a lungul timpului. Nu are rost s3 ne limit3m doar la comuni5ti. Pentru a se dezvolta. a ceea ce înseamn3 trecut. el are nevoie de ceilal i. ne determin3 s3 ne implic3m total în via a de fiecare zi. ci de a-5i determina supu5ii s3 gândeasc3 sincer a5a cum vor ei. de a anticipa consecin e ne d3 posibilitatea s3 construim scenarii dintre cele mai îndr3zne e despre viitor. Îns3 procesul de manipulare a con5tiin elor. sistem în care manipularea. teoreticienii comunismului au în eles. comunismul vor r3mâne ideologii utopice 5i. Capacitatea de a iubi.. va trebui men inut3 prin for 3. criterii de compara ie. De aceea au ini iat o strategie extrem de bine pus3 la punct. a degenerat spre teroare. Datorit3 con5tiin ei ne d3m seama de rela iile noastre cu lumea exterioar3. de multe ori mult mai eficient3 5i mai rapid3 decât rezultatele unor analize reci. mai bine zis. de a tr3i emo ii intense. de câ5tigare a controlului asupra min ilor umane este cu mult mai complex. bazate pe ra ionamente pure. prezent 5i viitor. în recrearea sistemelor de norme morale 5i etice. dar 5i complexe. c3 ideologia lor va trebui impus3 prin for 3 5i. de a corecta prezentul 5i de a construi variante mai bune ale viitorului. de manipulare a con5tiin elor. e mult mai lesne de în eles modul în care ac ioneaz3 cei care doresc s3 aib3 controlul total asupra semenilor lor. fundamentali5ti etc. în remodelarea sentimentelor. dep35ind chiar logica linear3. Unicitatea speciei umane. în modificarea experien elor. ci s3 ne construim via a bazându-ne 5i pe experien a altora. Când unei asemenea fiin e umane pure îi este ad3ugat. tot de la bun început. Minciuna. în cadrul unui întreg sistem de recreare a con5tiin elor. perfec ionat3 continuu. dintre care mul i. apoi. un sistem de norme morale. Analiza metodelor de creare 5i între inere a unui sistem totalitar relev3 faptul c3 minciuna era 5i înc3 mai este (în unele zone ale globului) doar una dintre armele celor afla i la putere. era poate arma de baz3 a celor care au impus ideologiile totalitare. eforturile depuse în a modifica structura psihic3 a sute de milioane de fiin e umane pentru a le supune voin ei lor. sau diver5i al i dictatori. cum vre i s3 spune i. în distorsionarea proceselor imaginative. Pentru ca atributele tripletei inteligen 3-con5tiin 3-afect s3 func ioneze perfect în sensul dezvolt3rii individului. Oamenii au nevoie de oameni pentru a se sus ine reciproc. Trecutul alimenteaz3 prezentul cu standarde. în cadrul societ3 ii.39 40 dovad3 c3 sistemul concuren ial s-a dovedit cel viabil. istorii scrise. are rolul determinant. atunci comportamentul s3u va fi determinat 5i de con5tiin a a ceea ce s-ar putea întâmpla în anumite condi ii date. În cadrul societ3 ii se regleaz3 raportul între interesele personale. dup3 unele succese de început. conturându-i astfel personalitatea. sistemul de legi. drepturi. aerul lor superior. Ceea ce uime5te este cinismul acestor "întemeietori". Imagina ia ofer3 omului puterea de a dep35i gre5elile trecutului. memorii. au pus în mi5care un întreg mecanism al manipul3rii 5i terorii pentru a-i aduce pe oameni în situa ia unor marionete care s3 populeze universul pe care 5i l-au imaginat ei. au crezut sincer în "superioritatea" 5i "binefacerile" unei viitoare societ3 i perfecte. de a ne aminti 5i de a imagina. dar 5i obliga iile ce stau la baza bunului-sim . Iubirea 5i sentimentul de încredere pot crea leg3turi mult mai puternice 5i mai stabile decât orice judecat3. Abilitatea de a imagina alternative. Ei 5tiau c3 socialismul 5i. implementat. în deformarea rela iilor interpersonale. tradi ii. privilegii.. comparativ cu ceea ce ar trebui s3 se întâmple. este dat3 de armonia în care se împletesc inteligen a. documente. Minciuna este instrumentul de baz3 prin care se creeaz3 omul nou. în loc de a c3uta alte solu ii pentru a veni în întâmpinarea dorin elor 5i necesit3 ilor fire5ti ale oamenilor. impus. în ceea ce este 5i în ceea ce va fi. nazi5tii. mai apoi. uneori chiar opuse ideologic. în cadrul societ3 ii. indiferent c3 la conducerea lor s-au aflat comuni5tii. determinând reac iile din experien a imediat3. a modului în care este ea perceput3 de psihologia social3. Afectul ne ofer3 baza pentru a percepe experien ele într-o infinitate de nuan e subtile. la început. con5tiin a 5i afectul. dar 5i a fiec3rui individ în parte.

pertinent3 5i util3 în încerc3rile de radiografiere a oric3rui sistem totalitar. pentru a nu r3mâne nici o urm3 despre ceea ce se întâmplase cu adev3rat cândva sau m3car despre care fusese ultima versiune agreat3 de conduc3tori..d. pe aceast cale s fie biciuite f r cru are moravurile retrograde. bunurile nu se scumpeau. Doctrina mai presus de oameni 5i Delimitarea social .. Controlul comunica iilor umane este mijlocul fundamental de ac iune în remodelarea gândirii umane. spune Wierzbicki.41 42 Propov3duitorii regimurilor totalitare. minciuna joac3 un rol primordial.radioteleviziunea trebuie s pun în centrul emisiunilor problemele educa iei socialiste (. controleaz trecutul. care erau distruse. Acestea sunt: Controlul comunica iilor umane. 1984..d. handicapa i. Ac iunea îns3 are 5anse foarte limitate de reu5it3.) Ziarele i revistele trebuie s deschid larg paginile lor problemelor educa iei socialiste. în func ie de necesit3 ile momentului. Iat3 ce spuneau trei dintre ei. în scopul ob inerii controlului asupra min ii maselor de oameni.. radioul erau obligate s3 prezinte doar "m3re ele realiz3ri".. dezastre. (. în func ie de cei care se succedau în posturile de conducere sau c3deau în dizgra ie. îndeosebi tineretul. Metodele prezentate în Structura minciunii au fost experimentate 5i în România aproape o jum3tate de secol. Pentru a justifica o ac iune sau alta. Suprafa a raportat3 ca recoltat3 dep35ea suprafa a arabil3 a 3rii. Chiar dac3. s se integreze unei puteri superioare i s fie mândru c este parte din for a i gloria acestei puteri superioare. (Hitler. cu caracter revolu ionar. +tiin a sacr .. documentele erau reformulate 5i noile variante le înlocuiau în arhive pe cele vechi. Permanent. presa. dar 5i colective) nu era neglijat. indiferent c3 este de sorginte comunist3. dar 5i pentru a justifica ac iunile din viitor. televiziunea. de a le st3pâni. s cuprind milioane de oameni.. uneori. ci numai "pre urile se rea5ezau". Principiul esen ial de informare într-un sistem totalitar. reac ionare".. Realitatea îns35i fusese anihilat3 5i înlocuit3 cu o aparen 3 de realitate. R. s critice obiceiurile i moravurile înapoiate. o alt3 armat3 de oameni lucra la recrearea prezentului.. .. (. mai mult. Referitor la ceea ce se petrecea în ar3. militant. permanent erau inventa i inamici.. Trecutul era adaptat pentru a motiva ac iunile din realitatea imediat3. s fie promovate normele socialiste de convie uire. are forma urm3toarelor directive: Ce trebuie s tie poporul 5i Ce trebuie s nu tie poporul.a. exager3ri 5i minciuni ce frizau absurdul. v3zând oamenii ca pe o mas3 amorf3.. clasificarea lui Lifton r3mâne valabil3. inaugurarea unor noi obiective industriale se f3cea cu multe luni înainte de finalizare doar pentru a fi bifate în planul de investi ii. cea strict interzis3 de regimurile comuniste. controleaz viitorul.) Criticii de art trebuie s ac ioneze întotdeauna în spiritul principiilor marxist-leniniste.. În acela5i timp.) Trebuie s facem din fiecare unitate colar un puternic centru de educa ie în spirit socialist i comunist a copiilor i tinerilor. De fapt nimeni nu mai 5tia exact ce se întâmplase în realitate.) lucr ri contemporane. C3r ile. Nici un segment din sfera informa iei sau a culturii în general (care are un efect decisiv în crearea mentalit3 ii individuale. atât timp cât oamenii au acces 5i la alte surse de informa ie. cluburile i c minele culturale trebuie s desf oare o activitate cultural-artistic multilateral . conflicte.) Ele trebuie s promoveze cu curaj experien a înaintat . Programul PCR pentru îmbun t irea activit ii ideologice. cuvântare în fa a comisarilor educa iei. (. istoria era rescris3..J. chiar dac3 unele metode de remodelare a gândirii au fost experimentate într-o propor ie mai mare decât altele 5i chiar exacerbate. De aceea.. trebuie s i fac loc (. ideologiile totalitare nu au utilizat o combina ie perfect3 între cele opt "c3i". toate informa iile ce veneau din exterior erau cenzurate 5i deformate pentru a ar3ta "degradarea societ3 ii capitaliste aflate în putrefac ie".. pentru a împiedica "r3spândirea concep iilor retrograde... aveau 5i au un total dispre fa 3 de fiin a uman3. (Lenin. nazist3... Pentru îndeplinirea primei directive se pune în mi5care un întreg sistem de propagand3 care s3 induc3 în con5tiin a public3 ideea 5i mai apoi convingerea c3 ar fi "cea mai bun3 dintre lumi". Cerin a de puritate.) Este necesar ca organele i organiza iile de partid s ac ioneze pentru unirea tuturor for elor de care dispune societatea noastr în direc ia realiz rii . referitor la acest subiect: Da i-ne un copil de opt ani i v garantez c va fi bol evic toat via a. gata de a fi remodelat3 pentru a da na5tere 5irurilor de supu5i perfec i. (. O uria53 armat3 de oameni lucra pentru modificarea trecutului. Reforma gândirii i psihologia totalitarismului. depersonalizat3. Cine controleaz trecutul. George Orwell imagina un sistem totalitar ce tindea spre perfec iune. a operei. 1971) În cartea sa. Lifton identific3 opt c3i de ac iune pentru remodelarea gândirii. Remodelarea limbajului. Teza de baz3 a liderilor acelui regim era: Cine controleaz prezentul. (Ceau5escu. articolele din ziare. cu privire la programul PCR pentru îmbun3t3 irea activit3 ii ideologice. (. Structura minciunii. contribuind în mod activ la educa ia socialist a maselor.m..). partea cea mai grea este imaginarea mijloacelor prin care la urechile poporului s3 nu ajung3 informa iile ce ar putea afecta reu5ita activit3 ii de propagand3. Credin a propov3duitorilor în posibilitatea de a controla min ile oamenilor.) Casele de cultur .a. În toate aceste direc ii. Piotr Wierzbicki se ocup3 de analiza am3nun it3 a minciunilor din sfera informa iilor. În cartea sa.m. în realitate. În acela5i timp. case de copii orfani 5. în România nu existau bolnavi de SIDA.. modul de prezentare cuprindea. Nimeni nu mai 5tia exact ce se petrecea cu adev3rat. era total3. În cartea sa.) Pe scena teatrelor noastre.) Filmul s devin un puternic mijloc de educa ie socialist a maselor! (. Mein Kampf 1933) F r nici o exagerare trebuie spus c însu i viitorul comunist al patriei noastre depinde de dezvoltarea cu succes a muncii ideologicoeducative (. fundamentalist-religioas3 5. 1923) Individul trebuie s accepte lipsa de importan a propriei sale persoane. Cultul confesiunii. (. Iat3 câteva fragmente din cuvântarea lui Nicolae Ceau5escu din 1971. Manipularea "mistic ". spuneam.

cinic3 sau absurd3 se desf35oar3 în virtutea unor ra iuni superioare. Din p3cate. personalit3 ile istoriei na ionale s-au trezit brusc. "scriitori". Deja. "istorici". buna-credin 3 sau competen a nu este decât manifestarea egoismului. propov3duitorii totalitarismului încep s3 opereze distinc ii. Caracterul lor mesianic nu poate fi pus la îndoial3. Dumnezeu sau alte for e supranaturale) mandata i s3 conduc3 societatea spre îndeplinirea elului respectiv (comunismul. incon5tient. mai mult sau mai pu in. în Cambodgea. ci. Acest lucru îns3 nu îl scute5te de a fi profund afectat în capacitatea lui de a mai în elege ce este bun. efectul acestora este în folosul . în centrul politicii educative! În scopul remodel3rii trecutului au fost puse în mi5care colective întregi de "cercet3tori". formarea con tiin ei socialiste.) de trecutul glorios al mi c rii revolu ionare i comuniste. are acelea5i efecte: induce în rândul maselor un anume tip de comportament.. rolul lor minor în cadrul mi5c3rii comuniste fiind exacerbat la dimensiuni mesianice. el se va sim i victimizat de cei afla i la controlul societ3 ii. creeaz3 reflexe 5i obi5nuin e în sensul dorit de lideri. care a ridicat patria noastr la un înalt grad de dezvoltare în toate domeniile activit ii economico-sociale. Ideologii totalitarismului renun 3 aparent la ideea men inerii la putere. cet3 eanul poate avea o imagine cât mai apropiat3 de realitate 5i poate vota în consecin 3. ci 5i la comunicarea cu el însu5i. mecanismul minciunii institu ionalizate nu a disp3rut o dat3 cu revolu ia din decembrie '89. Controlul comunica iilor umane se refer3 nu numai la cenzura informa iilor pe care le prime5te individul din exterior. s3 priveasc3 realitatea ca pe ceva ce nu are o leg3tur3 apropiat3 cu el. Iar acest deziderat se realizeaz3 numai prin înl3turarea controlului asupra informa iilor. Nicolae Ceau5escu accentua clar aceast3 distinc ie în "indica iile" adresate responsabililor din înv3 3mântul politico-ideologic: Dar în afar de aceste trecuturi B ca s spun a a B de trist amintire.. adev3rat 5i relevant în lumea exterioar3. O alt3 contradic ie flagrant3 a fost sesizat3 între concluziile roz ale raportului celor trei ani de guvernare ai cabinetului V3c3roiu 5i concluziile îngrijor3toare ale sec iunii economice din raportul SRI. în fruntea lor. justificând-o ca pe o necesitate în atingerea m3re ului scop. precum 5i apropia ii lor. standarde 5i obi5nuin e menite s3 motiveze ac iunile din realitatea imediat3 a conduc3torilor regimurilor totalitare. Pe baza acestei reconstruiri a trecutului s-a ridicat. sus inând c3 ac iunile lor sunt îndreptate spre un scop mai presus de orice altceva. individul încearc3 s3 se deta5eze. Dintre acestea doar unul trebuie p3strat. prin for 3. Pentru a ie5i din aceast3 stare." Îndeplinirea tuturor acestor "indica ii pre ioase" se realiza printrun imens mecanism al minciunii institu ionalizate. ca o apoteoz3. în completare. dictatorii în5i5i. dup3 revolu ie. Nu mai exist3 un singur trecut. radiografiat minu ios în cartea lui Piotr Wierzbicki. care s devin o uria for în înf ptuirea programului general de f urire a societ ii socialiste multilateral dezvoltate în România. dar 5i în interiorul s3u. de trecutul anilor construc iilor socialiste. rapoartele optimiste ale Comisiei Na ionale de Statistic3 sunt în permanent3 contradic ie cu nivelul de trai tot mai sc3zut al majorit3 ii popula iei. Permanent. oricât de bizar3. al ac iunilor 5i concep iilor lui. const3 în crearea unei aure aproape mistice în jurul grupului conduc3tor. remodelarea trecutului constituia o metod3 de baz3 pentru crearea unui întreg e5afodaj de criterii. mai exist i un alt trecut: este vorba (. greu de în eles sau chiar inaccesibile cet3 enilor de rând. amplificat. perceperea unei profunde amenin 3ri la adresa autonomiei sale. toate evenimentele trecutului au fost reinterpretate pentru a folosi doctrinei comuniste. Permanenta discordan 3 perceput3 între presiunea falsit3 ilor exterioare 5i sim 3mintele interioare provoac3 individului o stare de nesiguran 3. cu figura liderului Nicolae Ceau5escu. Manipularea "mistic ". cel consemnat de istorie. copiii au ajuns s3-5i tr3deze p3rin ii 5i chiar s3 cear3 condamnarea lor la moarte pentru "crima de a gândi". Cea mai important3 concluzie îns3 trebuie s3 rezide nu în cât de extins poate ajunge sistemul manipul3rii con5tiin elor. pân3 5i numele localit3 ilor sau ale domnitorilor au fost modificate. cea de-a doua cale de remodelare a min ii umane. Dar corectitudinea alegerilor nu înseamn3 doar împiedicarea fraudelor electorale. Ei sunt dispu5i chiar s3 recunoasc3 manipularea. a josniciei sau a du5m3niei unor indivizi meschini. Evident. pe ei în5i5i se prezint3 drept "ale5ii" (de c3tre istorie. orice ac iune. treptat-treptat. spre exemplu). glorificat.43 44 hot rârilor partidului privind îmbun t irea activit ii politico-educative. Propov3duind "noua religie". pentru a putea fi contracarate influen ele subiective ale unuia sau altuia dintre mijloacele de informare în mas3. Ca 5i în romanul lui Orwell. Procurându-5i informa iile din cât mai multe surse. Ei caut3 s3 înceap3 procesul de reeducare în primul rând cu tân3ra genera ie. Condi ia fundamental3 a oric3rei democra ii este asigurarea de alegeri libere 5i corecte. absurdul cult al personalit3 ii. Acest lucru. crearea condi iilor ca fiecare cet3 ean s3 voteze în deplin3 cuno5tin 3 de cauz3. în analiza trecutului. ci mai multe. indiferent c3 se face prin mijloace de un cinism revolt3tor sau prin propov3duirea unui idealism aproape pur. se înv3luie în aceea5i aur3 "mistic3".. Venirea comuni5tilor la putere. Biografiile lui Nicolae 5i Elena Ceau5escu au fost rescrise. Orice încercare de a le pune la îndoial3 autoritatea. prezentat de directorul respectivei institu ii în Parlament. Exemplele pot continua la nesfâr5it. "golani" 5i "animale". trebuie ca 5i mass-media s3 se bucure de o total3 libertate. impu5i de sovietici. a fost prezentat3 ca un rezultat al voin ei întregului popor român. Fiecare cet3 ean trebuie s3 aib3 acces liber la surse de informa ie alternative. Acest trecut glorios st la baza dezvolt rii viitoare a poporului nostru. Acest lucru este foarte bine 5tiut de liderii societ3 ilor totalitare. în China. în primul rând. Astfel întreaga istorie a fost rescris3. Protestatarii califica i de Ceau5escu drept "huligani" afla i în solda "agenturilor str3ine" au devenit.. ci în metodele de contracarare eficient3 a acestuia. În Uniunea Sovietic3. În acela5i timp. Indiferent dac3 încerc3rile de a introduce în min ile oamenilor ideea guvern3rii în numele unor scopuri nobile reu5esc sau nu.

Ceau5escu a fost cel care a dorit întotdeauna s3 fie la fel de sincer venerat. Cererea de puritate se bazeaz3 pe delimitarea strict3 între bine 5i r3u. artizanii sistemelor totalitare au ini iat veritabile ritualuri. Împletind aura de mister. Treptat. Nu numai corectitudinea scopurilor propuse nu mai poate fi pus3 la îndoial3. o binecuvântare a istoriei. datorit3 aurei de misticism. Înva 3 s3 citeasc3 printre rânduri. în acela5i timp. (N. Urmeaz3 apoi ac iunile de înl3turare 5i de anihilare a "impurit3 ilor". amenin 3rile eseau un p3ienjeni5 aproape indestructibil. nimeni nu poate g3si acestui colos o întrebuin are. cu na iunea. un sentiment de vinov3 ie sau chiar de ru5ine. Orice altceva poate fi rapid catalogat drept "r3u" 5i "impur". ajung ei în5i5i agen i ai manipul3rii. pentru a judeca dac3 sistemul în care tr3iesc este normal sau nu. de misticism. Cultul personalit3 ii î5i are principala explica ie în dezvoltarea acestei c3i de manipulare. indiferent dac3 individul accept3 cu bucurie manipularea. ea dep35ea manifest3rile grandioase. cultul personalit3 ii 5i ajungea s3 se reflecte chiar 5i în restructurarea arhitectonic3 a unor întregi ora5e. al cultului ceau5ist. Ei accept3 cu bucurie misterul. . indivizi dintre cei mai recalcitran i. de mister. dac3 aceast3 colaborare nu se poate lega din cauza unei rezisten e puternice a "vinovatului". manipularea apare ca o binecuvântare. Pentru cei care cred. Centrul Civic al Bucure5tiului. este împotriva noastr B sun3 sloganul comuni5tilor. De asemenea el se va a5tepta ca. Sim ind c3 nu pot s3 scape de sub ap3sarea unor for e mai puternice decât ei. el merge cu valul. brusc recunosc3tori pentru faptul c3 nu au fost pedepsi i a5a cum ar fi cerut-o "vina" lor. fiecare va avea. Ceau5escu) Ideologii totalitarismului 5tiu c3 o asemenea "puritate" precum cea propov3duit3 de ei este imposibil de atins în via a real3 a celor pe care îi conduc. Cine nu este cu noi. chipul lui este imortalizat în picturi 5i sculpturi. s3 fie pedepsit pentru "vina" sa. pentru a se feri de pedepse. numai ideile. spre exemplu. între pur 5i impur. Kim Ir Sen a fost cel care a beneficiat de reu5ita aproape total3 a unui asemenea cult. Aceast3 preocupare continu3 nu le mai las3 timp pentru a gândi liber. poate deveni un factor în declan5area competi iilor publice axate pe atingerea unor standarde ale "purit3 ii". încât s3 se ajung3 la acceptarea de c3tre cet3 enii obi5nui i a diverselor epur3ri. mai ales. dup3 Pentagon. dar. a celor pe care îi slujeau. Nici m3car nu se 5tie exact cum ar fi avut de gând Ceau5escu s3 utilizeze nenum3ratele 5i imensele ei înc3peri. Totodat3. erijarea conduc3torilor în judec3tori supremi ai binelui 5i r3ului le d3 acestora posibilitatea de a jongla cu pedepsele. Dar ei pornesc r3zboiul total împotriva "impurit3 ilor" tocmai pentru a crea o lume a vinov3 iei omniprezente. În numele idealurilor neîntinate se pot desf35ura cele mai crunte prigoane sau cele mai crude opresiuni. figura i se identific3 treptat cu partidul. singurul capabil s3 conduc3 întreaga societate. Trebuie s3 aib3 puritatea societ3 ii comuniste pe care o construie5te 5i în care va tr3i. s3-5i canalizeze energia în a descifra mersul lucrurilor. Dar 5i cei care nu cred devin la fel de manevrabili. Sentimentul de vinov3 ie poate fi exploatat în a5a fel. de decoruri gigantice. g3sesc pl3cerea chiar 5i în suferin 3. Astfel. nu i se opune. cu teroarea dezl3n uit3 în numele purific3rii societ3 ii. mai ales capitale. biografia îi este îmbog3 it3 cu noi elemente care s3 demonstreze c3 din fraged3 pruncie s-a dovedit predestinat s3 conduc3 destinele 3rii. Sau. cale de mijloc nu exist3. oricum cel în cauz3 se va comporta mult mai prudent pentru a nu intra din nou în conflict cu normele impuse de ideologii totalitarismului. Ceau5escu a demolat cartiere întregi. erau acompaniate de manifesta ii grandioase. Ca un gest suprem de megalomanie a ordonat ridicarea a5a-numitei Case a Poporului. în care tortura fizic3 5i psihic3. În crearea 5i amplificarea aurei de misticism. s3 anticipeze diverse evenimente. regimurile totalitare 5i-au dezvoltat un sistem foarte complex 5i extins de poli ie politic3. de procesiuni imense la lumina tor elor. "Corecte" 5i "pure" sunt. pentru a construi noi cartiere muncitore5ti. rostul Casei fiind acela de a domina Bucure5tiul. poporului sau chiar ale lumii întregi. cu întreaga ar3. precum 5i fiecare sector în parte. dac3 o suport3 prin constrângere sau 5i una. indivizii sunt determina i s3 se zbat3 permanent pentru a supravie ui. La un moment dat. Pe de alt3 parte. Standardele impuse indivizilor fiind imposibil de atins. Mai mult. Pentru a trece la aplicarea complex3 a cerin ei de puritate. care a devenit a doua cl3dire ca m3rime. depozitarul adev3rurilor absolute.45 46 conduc3torilor. cum s3 supravie uiasc3. trebuie s rup definitiv cu mentalit ile i practicile din trecut. Pentru a-l venera se creeaz3 spectacole grandioase. de a fi un gigantic templu al ideologiei comuniste. Unii dintre ei ajung chiar s3 accepte sistemul 5i s3 i se adapteze. de partea lor. Conduc3torul devine o figur3 mesianic3. Tendin a spre megalomanie devenea dominant3. sentimentul de vinov3 ie combinat cu instinctul primar de supravie uire pot sta la baza unei viitoare colabor3ri între cei "vinova i" 5i cei care sunt pu5i s3-i controleze. Cuvânt3rile lui Hitler. spectacolele omagiale cu zeci 5i sute de mii de figuran i. atunci când cei recalcitran i intr3 în contact direct cu institu iile de represiune. încearc3 s3 se adapteze. se simt utili în îndeplinirea acelor scopuri mai presus de în elegere. evident. dar nici m3car autoritatea 5i competen a celui ales s3 le îndeplineasc3 nu mai sunt subiect de controverse. pentru a se feri de necazuri. dar nu numai al lor. din lume. i se închin3 ode 5i poezii. de grandoare. 5i alta. Pot atrage astfel. 5antajul. Pentru ideologii totalitarismului. a distrus sute de biserici 5i de monumente istorice. din ce în ce mai fastuoase. Dup3 c3derea regimului comunist. Poate nici nu avea un plan anume. ba mai mult. grandomania trecea de limitele absurdului. sentimentele 5i ac iunile ce concord3 cu ideologia 5i cu politica totalitar3. Pe nesim ite.. mai devreme sau mai târziu. "Omul nou" nu trebuie s3 mai aib3 nici o leg3tur3 cu influen ele nefaste ale trecutului. îi sf3tuiesc 5i pe al ii cum s3 se fereasc3 de necazuri. mai mult sau mai pu in instinctiv. poli iile politice 5i-au dezvoltat ele însele un întreg sistem de ac iune. dar mai ales de a-5i exercita capacitatea de a "ierta". Dintre liderii comuni5ti..

chiar dac3 individul era curat.47 48 Din p3cate. s3 creeze mereu alte secrete. Umili 5i slabi fa 3 de cei care îi controleaz3. Cel care m3rturise5te. s3-5i redobândeasc3 sensibilitatea interioar3 menit3 s3-i fac3 mult mai receptivi la complexitatea moralit3 ii umane. Indivizii care au tr3it în asemenea societ3 i se dezobi5nuiesc foarte greu s3 împart3 totul. Atunci am în eles amploarea extraordinar3 a 5antajului pus în aplicare de sistemul comunist. de îndoieli. prea pu ini se încumetau s3 încalce regulile sau s3 nu respecte "indica iile". precum cel declan5at în numele cerin ei de puritate. Dup3 ce s-au înv3 at cu privilegiile oferite de func ii. în cazul membrilor de partid obi5nui i. ei n3scocesc permanent noi motive de "vin3". Nu se admiteau "impurit3 i" la dosar precum rude în str3in3tate. Mai mult. În momentul în care sunt for a i s3 m3rturiseasc3. legionari sau membri ai partidelor istorice. Îns3 ideologii fostului regim. Aici confesiunea. erau inadmisibile. un tat3 fost chiabur ori un unchi legionar. "adev3ratul eu". A5a cum ceea ce fusese "r3u" înainte a devenit "bun". pentru a putea fi permanent controla i 5i readu5i la ordine în caz de nesupunere. Îns3 toat3 via a secretele personale se vor afla într-o permanent3 opozi ie cu presiunea interioar3 de a le dest3inui 5i de a sc3pa de povara lor. combinat cu direc iile de aplicare a cerin ei de puritate. dintre care. Cultul confesiunii apare în strâns3 leg3tur3 cu propov3duirea cerin ei de puritate. Astfel numai ideea existen ei dosarului f3cea posibil 5antajul.d. candidatul era trecut printr-un filtru extrem de sever. este o consecin 3 a acesteia. au devenit. confesiunea este încurajat3 pe motiv c3 ea purific3 sufletul. cultul confesiunii are un efect cu totul opus fa 3 de cazul sistemelor religioase. iar declara iile date la securitate. nu se admiteau antecedentele penale. Uimirea a fost total3. în studen ie. +tiin a sacr se manifest3 prin crearea unei aure de sacralitate în jurul dogmelor de baz3 ale ideologiei totalitariste. Devin ei în5i5i. Cu totul altfel stau lucrurile în sistemele totalitare opresive. 5i c3l3i 5i victime. Pornind de la acest cult al confesiunii. în unele cazuri. arogan i 5i puternici fa 3 de cei asemenea sau inferiori lor. Astfel. ac ioneaz3 înc3 mult timp. care. Dar nu numai lor li se întocmeau dosare. m3rturisirea celor mai ascunse gânduri 5i sentimente îi leag3 suflete5te de cei asemenea lor. dar nu ajungea public. dar 5i în posturi de r3spundere în diverse sectoare ale economiei sau ale vie ii sociale. în loc de a se elibera de ele. face posibil3 cunoa5terea de sine. ei încearc3 s3 împrumute psihologia celor care îi controleaz3. o eliberare de vinov3 ii. de lideri. au g3sit imediat noi metode de a perpetua 5antajul. am descoperit cu o imens3 surprindere c3 marea majoritate a nomenclaturii avea. dominat3 de spaim3. în func ie de situa ie. Dup3 revolu ia din decembrie '89. "actorul". rude preo i. pentru a nu se 5ti în continuare ce con in. se puteau ivi contestatari ai sistemului. Astfel s-a dezvoltat practica 5antajului prin dosare. petrece un veritabil fenomen de dedublare a personalit3 ii. Adep ii unor astfel de religii ajung s3 simt3 o veritabil3 u5urare în momentul confesiunii. erau cazuri în care ei în5i5i fuseser3 condamna i. cu lini5tea relativ3 a unui c3min. Într-un anume sens. generator de presiuni cu mult mai puternice 5i mai eficiente. În func iile de conducere au fost promova i cei "impuri". În primele zile ale revolu iei române am avut posibilitatea s3 v3d acele dosare de cadre strict secrete. în fi5ele personale. fo5ti chiaburi. din fi5etele biroului organiza iei de baz3 PCR dintr-un sector al Bucure5tiului. motive de mândrie. încearc3 prin orice mijloace s3-l protejeze pe cel acuzat. Aceast3 ideologie este prezentat3 drept singura în m3sur3 s3 asigure "dezvoltarea . Ideologii totalitarismului tocmai asta urm3resc: accentuarea acestui conflict interior. care generau sentimentele de vin3 sau ru5ine. ci 5i altor milioane de oameni. afla i în acelea5i structuri de conducere. înc3lcare ce putea fi anexat3 în dosar. acum 5i reciproca putea fi valabil3. în "bine" 5i "r3u". efectele subtile ale unui asemenea gen de manipulare a con5tiin elor. Politica 5antajului se afla în pericol de anihilare. Secretul individului devenea cunoscut 5i de c3tre cei desemna i s3-l controleze. îi fac s3 se piard3 în marele curs al Mi5c3rii. Mul i dintre ei r3mân pentru totdeauna adep ii involuntari ai unor ideologii totalitariste. Aproape fiecare activist superior sau director de întreprindere avea o rud3 în str3in3tate. una dintre cele mai eficiente metode de manipulare a individului. Dosarele au fost p3strate la secret. Studiind dosarele celor afla i în func iile de conducere ale partidului. s3 accepte nuan ele. "pete". exacerbarea conflictului interior aduce indivizii în situa ia de a nu mai fi în stare s3 men in3 echilibrul între demnitate 5i umilin 3. Conflictul interior al individului era dublat de un conflict exterior. pentru ac iuni împotriva orânduirii socialiste 5. încât nimeni nu mai putea fi sigur dac3 nu înc3lcase cândva vreo norm3.m. "impurit3 ile" de la dosar. Indivizii fac eforturi pentru a-5i ascunde gândurile 5i tr3irile. În cazul primirii în partid a unui membru obi5nuit. Pentru a sc3pa de zbuciumul sufletesc. Individul încearc3 toate metodele pentru a-5i înmormânta în adâncul eului s3u secretele. voluntar sau for at. nu conteaz3. astfel încât individul s3 fie m3cinat de un conflict interior perpetuu. atrage dup3 sine iminen a pedepsei. strict. la rândul lor. precum comunismul ori fascismul. Motivele de a încerca sentimentul de vin3 erau atât de numeroase. chiar dup3 pr3bu5irea unui sistem totalitar precum comunismul. poli ia politic3 a sistemelor totalitare a experimentat 5i dezvoltat o uria53 institu ie a 5antajului. În cazul sistemelor totalitare de sorginte religioas3.a. prin care individul era controlat total. ce face tot mai vulnerabil individul. înlesne5te uniunea spiritual3 cu divinitatea venerat3. cu un anume standard de via 3. Se crea o anume complicitate. spun totul în afara lucrurilor importante. care. mai ales cele de natur3 politic3. în acest caz. legat de ve5nice întreb3ri: "Ce secrete trebuie p3strate în continuare 5i care pot fi m3rturisite? Care dintre cele m3runte ar trebui spuse pentru a le ascunde pe cele grave?" În cele din urm3. au devenit noile elemente de 5antaj. Sute de mii de oameni aveau dosarele completate cu cele mai intime am3nunte ale vie ii lor. De asemenea. m3rturisirea vinei. la orice moment. de ru5ine.

cât 5i lupta pentru pace au fost trecute pe planuri secunde. ele sunt prezentate 5i difuzate în rândul maselor drept rezultate ale celor mai evoluate studii 5i cercet3ri 5tiin ifice în domeniul filozofiei. le ofer3 în elesuri cu totul noi. Cei care se îndoiesc devin disiden i demni de dispre . în megalomania lui. asigur3 bun3starea. atunci când voci tot mai multe 5i mai rezonante au început s3 se ridice împotriva înc3lc3rii drepturilor fundamentale ale omului în România. de pild3. cel pu in unul dintre obiectivele manipulatorilor îndeplinindu-se astfel. morala cap3t3 brusc caracter de clas3. Acestea sunt mai presus de orice îndoial3. permi ând crearea unui sentiment special al încrederii în superioritatea sistemului. guvernate de o moralitate absolut3. de a se pune în discu ie fundamentele ideologiei respective. benefic pentru dezvoltarea umanit3 ii? Sau doar permanenta competi ie poate genera . Aceast3 "pecete" 5tiin ific3 d3 posibilitatea propov3duitorilor de a-i califica pe cei care îndr3znesc s3 critice sistemul nu numai drept imorali 5i reac ionari. eventual agen i ai "agenturilor str3ine". Sacralitatea se manifest3 în primul rând prin interdic ia. (. din punct de vedere filozofic. acest amestec permanent între misticism 5i adev3ruri "5tiin ifice" mai presus de orice îndoial3 face s3 dispar3 grani a dintre logic3 5i credin 3. Teoreticienii totalitarismului opereaz3 cu concepte deja cunoscute. are efecte mult mai puternice decât s-ar putea crede la prima vedere. nici de caracterul mesianic al celor care îl impun. Este acel egalitarism idilic. cum spuneam. Discutarea lui. a compromis "idealurile comunismului". La fel nu mai exist3 democra ie în general. anularea logicii 5i deformarea realit3 ii permit inocularea noilor teorii privind superioritatea total3 a noului sistem fa 3 de cele anterioare.) concep ii str ine. exclu5i din societate 5i chiar pedepsi i pentru "erezia" lor. în timp ce Manipularea mistic î5i propune s3-i divinizeze pe conduc3torii ce ac ioneaz3 în numele respectivei doctrine. 5i "dreptul" de a respira. În general acest lucru nu se discut3. uria5e manifesta ii 5i procesiuni în favoarea p3cii mondiale... pentru c3 este de la sine în eles. pe care societ3 ile din trecut l-au ignorat din rea-credin 3. Nici adev3rul obi5nuit nu mai exist3.. Treptat.49 50 plenar3" a fiin ei umane. reprezentat de principiul "de la fiecare dup3 capacit3 i. Prea pu ini îns3. Nimeni nu trebuie s3 se îndoiasc3 nici de "superioritatea" sistemului. ci 5i depozitari ai unor mentalit3 i retrograde. în România. Redefinirea limbajului. +tiin a sacr are în vedere sacralizarea doctrinei. Ei sunt supu5i oprobriului public. începând cu primele clase de 5coal3. al ii afirm3 c3 ideologia comunist3 ar fi perfect3.Fiecare în parte presupune crearea unui întreg sistem care s3 vegheze la convertirea cet3 enilor în adep i fideli. În interiorul unor asemenea indivizi apare o lupt3 permanent3 între rezisten a min ii lor de a accepta idei în care nu cred 5i permanentul sentiment de team3 în a5i exprima public p3rerile.d. el fiind înlocuit de adev3rul cu adev rat obiectiv 5i de cel doar aparent obiectiv. în cadrul unei societ3 i perfecte. Propov3duirea noii ideologii la toate nivelurile. califica i drept disiden i. care s3 serveasc3 doar ideologiei lor. înapoiate. mentalit i ale vechii societ i burghezo-mo iere ti. Chiar 5i cele mai absurde aser iuni sunt învelite în aceea5i aur3 de sacralitate. iar contestarea lor ar fi un adev3rat sacrilegiu. (Nicolae Ceau5escu Q Raport la Congresul al XIII-lea al PCR) Evident. intr3 în firescul lucrurilor. În numele acestui "drept la via 3" al tuturor oamenilor de pe planet3 au început apoi. (. economiei etc. Tot ceea ce nu corespunde noii ideologii reprezint3 manifest ri i mentalit i obscurantiste. conduce omenirea spre "cele mai înalte culmi de civiliza ie 5i progres". incapabili s3 în eleag3 m3re ia noii doctrine. ci 5i la soarta întregii omeniri. Ace5tia 5i al ii asemenea lor. +tiin a sacr . nemaifiind necesar3 statutarea lui. 5tiin elor sociale. Mai mult. a rolului s3u mesianic.) influen e str ine concep iei noastre revolu ionare despre lume i via . ci democra ie adev rat 5i democra ie fals . el permite crearea "omului nou". neputând fi aplicat3 în via a de zi cu zi. îi dau o aur3 de omniprezen 3 5i omnipoten 3. Ceau5escu a modificat radical ierarhia acestor drepturi ale omului. ar reprezenta un sacrilegiu. fiec3ruia dup3 nevoi". dar le pervertesc. raportând la nivelul întregii 3ri. din moment ce toat3 lumea îl respect3 în mod natural). foarte mul i oameni r3mân pentru toat3 via a prizonierii unora dintre conceptele de baz3. +tiin a sacr 5i Manipularea mistic . Binele obi5nuit nu mai exist3. obscurantiste. unii dintre cei care au fost împotriva lui Ceau5escu l-au acuzat c3. despre lume i via . reprezint3 adev3rul absolut. to i cei care î5i pun întreb3ri cu privire la juste ea ideologiei comuniste sunt ni5te înapoia i. "mai presus de îndoial3" vehi-culate de ideologii totalitarismului. în viziunea lui Engels. dar mai ales de venerare a cârmaciului care nu se gândea numai la soarta propriului s3u popor. cum ar fi. Chiar 5i dup3 înl3turarea de la putere a regimurilor totalitare. "istoric". ci apar binele adev rat 5i binele aparent. Spre exemplu. au fost uitate. în conducerea României. Spre exemplu. Fi asta pentru c3 timp de aproape o jum3tate de secol.m.a. probleme fundamentale. în total3 opozi ie cu progresul 5tiin ific. Din p3cate. Revenind la +tiin a sacr . Trebuie s3 facem o mic3 parantez3 pentru a accentua diferen ele de esen 3 între cele dou3 c3i. aceast3 metod3 de remodelare a gândirii. sunt cei care pun în discu ie bazele doctrinei comuniste. pentru "crima de a gândi". iar manifest3rile 5i procesiunile sau concentrat în jurul sl3virii "geniului carpatin". mai mult sau mai pu in explicit3. într-o ar3 civilizat3. Chiar 5i dup3 ani de zile de la colapsul sistemului. dar r3mâne utopic3. caracterul ei absolut. atât "dreptul la via 3". drepturile omului se împart 5i acestea în fictive 5i reale 5. Aceast3 lupt3 îi face vulnerabili. Noul sistem acord3 "adev3ratele" libert3 i individuale 5i colective. nici m3car nu merit3 s3 li se demonstreze în ce const3 superioritatea noii orânduiri. Spre exemplu. dup3 cum observ3 Piotr Wierzbicki în Structura minciunii. erau total ignorate în numele "adev3rului absolut" propov3duit de ideologii comunismului. pentru ca stupizenia lor s3 fie prezentat3 drept adev3r elementar.. trecându-le sub t3cere pe cele ce erau înc3lcate flagrant 5i aducând în prim3 pozi ie a5a-numitul "drept la via 3" (o no iune care.

în care minciuna avea un rol primordial. Conform principiului "despre ce nu se vorbe5te. ci se admitea doar discutarea efectelor. în via a de zi cu zi. sintagma "mentalit3 i burgheze" ajunsese s3 reprezinte tot ce era mai r3u. Limbajul este principalul mijloc de comunicare al omului. strict delimitate. drept comuni5ti. care vor fi repetate la infinit. handicapa i. De5i nivelul mediu de trai din democra iile occidentale era mult mai înalt decât cel din 3rile socialiste. conform principiului "purit3 ii". f3r3 a încerca s3 clarifice dac3 îns35i bazele întregii doctrine erau adev3rate sau false. reducerea la câteva no iuni ce exprim3 doar "binele" 5i "r3ul". în sensul c3. a dus la un sentiment instinctiv de aversiune fa 3 de unele cuvinte. S-a ajuns ca numai cuvântul de "mentalitate". care asigura oric3rui 5omer o via 3 decent3. iar în exterior omul încearc3 permanent s3-5i adapteze limbajul 5i chiar gândirea noilor reguli. exagerat poleite. de exemplu. Mai important îns3 5i mai grav este efectul pe care utilizarea acestor cli5ee îl are asupra individului. nu exist3". iar din exterior veneau numai informa iile negative. prostitu ie etc. ideologii comunismului încercau acreditarea ideii c3 asemenea fenomene negative nu se întâlnesc în societatea socialist3. Expresia "nu vreau s3 se interpreteze ce am spus" nu mai era urmat3 de explicitarea "în bine" sau "în r3u".m. pentru a fi confundate cu "partidul" 5i "dragostea pentru cârmaci". au fost în asemenea m3sur3 tocite de propaganda comunist3. f3r3 a-l discuta. La fel. dincolo de ridicarea în sl3vi a "m3re elor realiz3ri" din toate domeniile "construc iei societ3 ii socialiste multilateral dezvoltate".d. conceptele 5i rezultatele experien ei erau amestecate 5i rearanjate pentru a folosi propagandei proprii. Spre exemplu. Numai cei cu "mentalit3 i burgheze" interpreteaz3 5i caut3 nod în papur3. de pild3. Individul ajunge s3 nu mai gândeasc3. Rezultatul este un profund sentiment de frustrare care accentueaz3 vulnerabilitatea individului. sunt percepute de individ ca o permanent3 amenin are la adresa intimit3 ii sale. Remodelarea limbajului are ca obiect condensarea întregii complexit3 i a problematicii umane într-un num3r redus de categorii. revenirea la un limbaj normal. s3 aib3 o rezonan 3 negativ3. evadarea din aceast3 "capcan3 lingvistic3" este extrem de grea. pentru a fi eviden iate doar aspectele negative: criminalitate. el crede. Iar aceast3 lips3 a ini iativei de clarificare provine tocmai din sistemul de promovare a +tiin ei sacre.51 52 progresul? Iat3 întreb3ri pe care +tiin a sacr nu le admitea. la adresa unor idei politice sau a unor oameni politici. nu se spunea nimic despre Sistemul de protec ie social3 din democra iile occidentale. ele fiind specifice doar capitalismului. Cum spuneam. Iat3 c3 5tergerea efectelor "limbii de lemn". Fi reprezentau "adev3rata fa 3 a imperialismului". mai retrograd. În acela5i timp. cur3 ate de nuan e. pentru a nu fi cataloga i. cer5etori. f3r3 "gre5eli" de exprimare ce ar atrage dup3 sine diverse pedepse. printr-o analogie instinctiv3. copii orfani 5. greve. Ea postula principiul egalit3 ii perfecte. lipsit de în elesuri abuziv impuse unor cuvinte. limitându-se la discutarea efectelor nocive asupra societ3 ii pe care le-au avut minciuna. de a c3uta alternative etc. "Omul nou" nu interpreteaz3. în interior. Exemple de cli5ee ale "limbii de lemn" se pot da la nesfâr5it. are un efect considerabil asupra subcon5tientului s3u. concep iile fundamentale în virtutea c3rora au fost construite cele dou3 sisteme. informa iile ce veneau din exterior se filtrau cu grij3. unde este permis3 numai folosirea cli5eelor. rigidizarea lui. dar mai ales . interdic ia de a se discuta concep iile a indus o conota ie negativ3 cuvântului "a interpreta". La fel. încât la ani de zile dup3 c3derea sistemului comunist. Ins3 5i aceast3 discu ie era total pervertit3. de c3tre individ. erau total interzise informa iile interne referitoare la criminalitate. oamenii înc3 mai utilizeaz3 cu fereal3 astfel de cuvinte Fire5ti. termenii folosi i de ea nu las3 loc interpret3rilor sau nuan elor. pentru c3 din interior ajungeau la cuno5tin a maselor numai informa iile pozitive. timp de decenii. de pild3. ci doar s3 încerce permanent s3 se adapteze folosirii unor termeni abstrac i. f3r3 posibilit3 i de nuan are. Efortul interior de analizare a acestor no iuni va fi într-o etern3 contradic ie cu presiunile din lumea exterioar3. exagerat îngro5ate. adesea critic. pân3 ce vor p3trunde în mintea individului drept concepte ale "5tiin ei sacre". Respectiva no iune fusese total golit3 de conota ii precum posibilitatea individului de a se exprima liber. nici nu se mai analizau. exprimate prin cli5ee verbale u5or de rostit 5i de memorat. comparativ. principalul mijloc de a percepe 5i interpreta experien a exterioar3. folosirea respectivelor "no iuni" la nesfâr5it. Mai mult. Prin asemenea tehnici de manipulare. dilemele iau amploare. Doctrina mai presus de oameni se afl3 în strâns3 interdependen 3 cu toate celelalte tehnici de remodelare a gândirii umane. pentru c3 îns35i ac iunea de a interpreta reprezenta un fenomen negativ. Utilizarea for at3 a unor termeni. la standarde superioare celei duse de majoritatea cet3 enilor cu "drept la munc3" din societ3 ile socialiste. Ca s3 nu mai vorbim de toate celelalte libert3 i 5i drepturi cet3 ene5ti despre care nu se spunea nici un cuvânt. Chiar 5i dup3 colapsul comunismului. care reduc întreaga complexitate a lumii exterioare la câteva cli5ee. este un proces dificil 5i îndelungat.a. 5omaj. Totodat3. "Limba de lemn". Îngustarea limbajului. mai nociv pentru dezvoltarea fiin ei umane. No iunile de "patrie" 5i "patriotism". principala lui leg3tur3 cu semenii în cadrul societ3 ii. devine mijlocul oficial de comunicare. al c3ror sens a fost pervertit evident. pentru a remodela gândirea oamenilor. care avea ca principal3 menire dezobi5nuirea oamenilo de a pune 5i de a-5i pune întreb3ri fundamentale. cel democratic 5i cel totalitar. demagogia 5i megalomania fo5tilor lideri comuni5ti. Chiar dac3 rezisten a intern3 nu este anihilat3. pentru c3 despre ea este vorba. Din nou se poate produce o dedublare a personalit3 ii. care poate dura ani de zile. f3r3 nici un alt atribut. foarte mul i oameni au r3mas în capcana fostei ideologii.

cât 5i la nivelul disiden ilor. ca orice analiz3. deci exist". este împotriva noastr3". Pentru a se produce o schimbare major3 în gândire. cel mult.m. De aceea împ3r irea societ3 ii se face conform principiului "cine nu este cu noi. evenimentele din trecut sunt reinterpretate total sau. consimte s3 i se conformeze. atunci când acest lucru este imposibil. de cealalt3 parte sunt indivizii cu "mentalit3 i ale vechii societ3 i burghezo-mo5iere5ti". exist3 5i alte modalit3 i de abordare a subiectului. chiar dac3 ideologia este perfect3. Spre exemplu. Cum doctrina este perfect3. a început dezvoltarea "politicii" de 5antaj. este mai adev3rat3. sunt 5i vor fi întâlnite în mai toate sistemele totalitare. Pentru docili. "constructorii con5tien i ai socialismului 5i comunismului". Varia iuni ale acestor opt principale metode de manipulare a con5tiin elor au fost. ci. prin care întreaga experien 3 uman3 este subordonat3 principiilor doctrinare. lag3rele au fost desfiin ate. Piotr Wierzbicki a inut s3-5i completeze explicit analiza minciunilor oficiale cu o constatare extrem de important3: sistemul comunist nu putea rezista numai prin dezvoltarea unui imens aparat al dezinform3rii. pentru a se cupla perfect cu "logica" doctrinei. Îns3 potriveala între doctrina totalitar3 5i realitatea unei comunit3 i umane e foarte greu. Altfel spus. la o constatare mult mai pragmatic3: "m3 supun. Individul trebuie s3 aib3 senza ia c3 depinde numai de el dac3 accept3 sau nu s3 se comporte 5i s3 gândeasc3 într-un mod ce contravine credin elor 5i concep iilor lui anterioare. care nu doresc s3 accepte "noile. orice îndoial3 cu privire la for a 5i corectitudinea ei este înl3turat3. "huligani" sau tic3lo5i afla i în slujba "agenturilor str3ine". schematic numit Doctrina mai presus de oameni. doctrina este "sacr3". de cealalt3 "oile r3t3cite". Pentru a înl3tura orice umbr3 de îndoial3 cu privire la aceste postulate. dincolo de aura ei sacr3. dup3 cum spuneam. "oamenii noi". La nivel de societate. presiunea la care este supus pentru a accepta noul comportament sau mod de gândire trebuie s3 fie permanent3. Efectele ac iunilor de epurare se manifestau atât la nivelul celor docili. s3-5i ascund3 reac iile fire5ti. a partidului consta în cur3 area sa de asemenea "impurit3 i". Persecu iile violente au încetat. Dac3 individul se conforma ideologiei. Cale de mijloc nu exist3. crearea unei aure de sacralitate în jurul ideologiei totalitare. perfect3. 5i cea care a condus la clasificarea "c3ilor" de remodelare a gândirii are o anumit3 doz3 de arbitrar. permanenta amenin are c3 dreptul la existen 3 le putea fi luat la cea mai mic3 abatere constituia o motiva ie suficient3 pentru a se integra sistemului. Delimitarea social const3 în împ3r irea indivizilor în dou3 categorii distincte: de o parte sunt cei al c3ror drept la existen 3 trebuie recunoscut. Sau. s3 mint3 pentru a supravie ui. istoria este rescris3 complet. care nu au reu5it s3 schimbe mentalit3 i. Am putea concluziona c3 aceast3 tehnic3 de remodelare a gândirii umane are ca obiectiv inocularea ideii c3 doctrina. a urmat perioada "destinderii". s3 fie motivat3 perfect de trecut 5i s3 determine în mod firesc viitorul. În ceea ce prive5te "devian ii". trebuie totu5i s3 se integreze perfect în realitate. putea promova în carier3. în paralel. omul nu ajunge s3 cread3 cu adev3rat într-o ideologie care îi este str3in3. Astfel. La oricâte torturi fizice sau psihice ar fi supus. deci exist". individul ajunge s3-5i modifice radical atitudinea. Sistemele totalitare au redus chintesen a existen ei umane de la celebra tez3 cartezian3 "cuget. este aplicat mecanismul de manipulare. ci doar s3 impun3 prin for 3 acceptarea ideologiei comuniste în rândurile celor care îi erau ostili. "lacheii imperialismului". Evident. putea avea acces la unele . ba chiar "reac ionari". În acela5i timp. dar suficient de moderat3 pentru a nu-l determina la o respingere instinctiv3. Iar cei care nu în eleg nu pot fi decât indivizi cu "mentalit3 i burgheze". oferindu-le acestora posibilitatea de "reeducare". De o parte se afl3 adep ii. ca alternativ3 la sentin a de condamnare la moarte sau la temni 3 grea. în care manipularea con5tiin elor a trecut la ac iuni subtile. Ideologia nu poate fi pus3 la îndoial3. în viziunea totalitarismului comunist.53 54 cu +tiin a sacr . iar de cealalt3 cei care nu au nici un drept. liderilor sistemului totalitar li se confec ioneaz3 biografii mesianice 5.a. Aceasta din urm3 are ca obiectiv. O constatare recent3 din domeniul psihologiei sociale relev3 faptul c3 remodelarea min ii umane nu se face prin for 3 sau prin îndoctrinare excesiv3. ea reprezint3 adev3rul absolut 5i ofer3 singura "cale de progres" a fiin ei umane.d. Întreg trecutul e recreat pentru a motiva apari ia 5i impunerea noii doctrine în respectiva comunitate uman3. Menirea societ3 ii. prin acea aparen 3 a libert3 ii de decizie. depinzând de cel care î5i propune radiografierea ideologiilor totalitare 5i a metodelor de impunere a acestora. evident realitatea e cea care trebuie modificat3 pentru a veni în concordan 3 cu ideologia. În Structura minciunii. Drept urmare configurarea viitorului va ine seama de aceast3 nou3 "realitate" conform3 cu ideologia 5i se va integra perfect în viziunea propov3duit3 de liderii sistemului totalitar. Apoi urmeaz3 recrearea prezentului. Cerin a de puritate nu accept3 nuan ele sau indivizii neimplica i. dup3 teroarea primilor ani 5i chiar a primelor decenii comuniste. chiar dac3 în adâncul lor nu credeau în noua ideologie. dac3 nu imposibil de atins. devian i. mai "real3" decât îns35i realitatea. realit3 i". prin mijloacele deja descrise. deoarece i se ofer3 posibilitatea de a-5i crea o motiva ie interioar3 pentru gestul s3u. trebuie îndeplinite dou3 condi ii esen iale. în timp ce oamenii sunt imperfec i. sistemul s-a perfec ionat. oricâte lec ii de îndoctrinare ar urma. ci prin completarea acestuia cu un sistem la fel de extins al represiunii. indivizi neadaptabili. În acest mod. Apoi. dup3 perioadele de execu ii în mas3. iar colectivitatea uman3 trebuie remodelat3 pentru a se putea bucura de "binefacerile" promise de noua ideologie. de o parte sunt marea majoritate a "tovar35ilor". sunt trecute sub t3cere 5i uitate. torturile 5i prigoana au sc3zut considerabil în intensitate 5i. Prin ac iunea conjugat3 a acestor doi factori.

u5or de exploatat de artizanii manipul3rii. de fapt. Cei care nu cred într-o asemenea teorie sunt invita i s3 se gândeasc3 bine cât de des au auzit.. dar 5i în via a fiec3rui individ în parte. dezinform3rii 5i presiunilor subtile. putea duce o via 3 lini5tit3 5i chiar cu unele satisfac ii. nazismul a ap3rut imediat dup3 aceea5i prim3 conflagra ie mondial3. Nu se impunea nimic prin for 3 Q dac3 individul nu se manifesta public împotriva regimului. Îns3 în perioadele de criz3 cultural3 sau de schimb3ri istorice rapide. care s3-i uneasc3 5i s3-i protejeze împotriva spaimelor universale. noua ideologie nu i se mai p3rea chiar atât de nefireasc3. pentru c3 5i sentimentul de insecuritate personal3 este foarte restrâns. 5i elul ideologiilor totalitare era nobil. Dincolo de fundamentele oric3rei ideologii totalitare s-ar putea s3 fie eterna dorin 3 a omului de a c3uta un ghid. Sentimentul de neajutorare al celor mici 5i impresia de putere 5i de autoritate pe care le-o inspir3 p3rin ii se pot manifesta mai târziu prin tendin a de a c3uta un suport puternic. dup3 revolu ie. nu este decât tot o expresie a vulnerabilit3 ii individului. în istoria umanit3 ii. Fi. Eminen ele negre ale propagandei În primul capitol al acestei c3r i erau descrise câteva imagini semnificative din filmul Triumful voin ei. fraze de genul: "Dac3 Ceau5escu d3dea mâncare la oameni dup3 ce a pl3tit datoriile. ba chiar acceptabil3 în anumite privin e. de fapt. care s3 faciliteze rezolvarea tuturor problemelor.. treptat.d. întunericul din locuin e. O concluzie a acestei explica ii aproximative ar putea fi: stabilitatea favorizeaz3 democra ia. pentru a rezista manipul3rilor de orice fel.. A doua întrebare: Care este. se cuvine s3 r3spundem la dou3 întreb3ri. un suport omnipotent (fie c3 este vorba de o for 3 supranatural3." Înainte s3 încheiem aceast3 scurt3 încercare de a radiografia sistemele totalitare. s3 doreasc3 un sistem bine definit.am. sentimentul de invulnerabilitate cre5te 5i o dat3 cu el cre5te si tendin a de a c3uta sau de a accepta o for 3 omnipotent3 care s3 aduc3 salvarea. Cum asemenea st3ri se reg3sesc în copil3ria mai tuturor. rolul acestor studii referitoare la sistemele totalitare? De data aceasta r3spunsul e simplu: Knowledge is power (+tiin a înseamn putere). realizat de Leni Riefenstahl. Presiunile asupra cet3 enilor au devenit mult prea puternice pentru a le mai da senza ia unei libert3 i de alegere. în circumstan e favorabile.. chiar dac3 î5i trag r3d3cinile dintr-o permanent3 zbatere a fiin ei umane de a g3si o for 3 mai presus de în elegerea comun3. un sentiment de intoleran 3 fa 3 de haos. Aceast3 permanent3 c3utare este prezent3. Cercet3torii în psihologia social3 au imaginat numeroase modalit3 i de educare a cet3 enilor pentru a rezista manipul3rii. 5i-au dep35it condi ia. Foametea. De aceea cel mai eficient mijloc de "imunizare" fa 3 de influen ele exterioare este studiul analizelor referitoare la asemenea influente. la maturitate. Astfel va deveni mai puternic 5i mai pu in influen abil. într-o form3 sau alta. R3d3cinile tendin ei individuale spre totalitarism ar putea fi c3utate în copil3ria fiec3ruia. Fi exemplele pot continua. cea mai profund3 5i mai complex3 problem3 legat3 de esen a fiin ei umane.. în rândurile cet3 enilor obi5nui i. Ostilitatea s-a amplificat la nivelul întregii societ3 i 5i sistemul a c3zut. de un mare conduc3tor sau de o 5tiin 3 precis3 5i universal valabil3) care s3 permit3 solidarizarea definitiv3 a tuturor oamenilor 5i s3 elimine teroarea reprezentat3 de moarte 5i de nimicnicie. teoretic. de o idee filozofic3. De asemenea. dup3 cum spunea filozoful englez Francis Bacon. în cadrul ac iunilor de propagand3 nazist3. mai era 5i acum la putere. sursa intim a ideologiilor totalitare? O asemenea întrebare implic3. poate. Dimpotriv3. P3rin ii prea autoritari îi fac 5i pe copii. F3r3 aceast3 analiz3. La maturitate. Începutul. Pentru c3 ele au fost imaginate tot de oameni sau de grupuri de oameni. dezvoltarea 5i declinul sistemelor totalitare au fost înso ite de tragedii soldate cu nenum3rate victime omene5ti. teroarea frigului în fiecare iarn3. el poate fi reactivat într-o form3 îmbog3 it3 prin experien a personal3. mai târziu. Dincolo de faptul c3 Adolf . tendin a spre totalitarism este mult atenuat3. de valori 5. individul trebuie s3 fie avertizat. totul sau aproape totul era la libera alegere a cet3 eanului. Urmau apoi avantajele. în alb-negru. chiar dac3 nu era întru totul de acord cu noua ideologie. iar instabilitatea Q totalitarismul. Putea s3 se conformeze 5i s3 aib3 unele satisfac ii sau s3 nu se conformeze 5i s3 r3mân3 cufundat într-o existen 3 anost3. individul ajungea la concluzia c3 este mai bine pentru el s3 i se supun3. Pentru ca astfel de fenomene s3 nu se mai întâmple. Treptat. Ideologiile totalitariste. chiar 5i metodele de educare ar reprezenta tot un anume gen de manipulare. în practic3 s-au dovedit falimentare. Revolu ia comunist3 din Rusia a avut loc în timpul primului r3zboi mondial. sentimentul de haos încercat de unii în copil3rie poate induce.55 56 privilegii. chiar dac3 scopul lor este nobil. Dar. În societ3 ile echilibrate. Simpla opozi ie fa 3 de totalitarism. lipsa oric3rui gen de divertisment m3car la televiziune. inevitabil. toate la un loc au dep35it cu mult bariera minimei rezisten e 5i efectul a fost contrar celui a5teptat. Toate îns3 au la baz3 analiza minu ioas3 a strategiilor de remodelare a gândirii. Faptul c3 în România regimul ceau5ist a c3zut printr-o revolu ie s-a datorat într-o mare m3sur3 neglij3rii acestei tactici în ultimii ani de "domnie" ai lui Ceau5escu. dar 5i cu regretabile involu ii ale comunit3 ilor umane. instaurarea comunismului în celelalte 3ri europene s-a produs imediat dup3 cel de-al doilea r3zboi mondial. cenu5ie. Care este. s3 cunoasc3 în am3nunt esen a 5i mecanismul intim ale sistemelor totalitare. în mai toate mitologiile 5i religiile. poten ialul pentru dezvoltarea 5i acceptarea tendin elor 5i mai apoi a ideologiilor totalitare se men ine aproape constant. f3r3 a-i cunoa5te esen a 5i c3ile de ac iune. iar pentru a se men ine la putere au apelat la constrângeri 5i la teroare. care au vrut s3 se identifice cu acele for e supreme 5i.. omnipotent. Chiar 5i admiterea la doctorat trecea mai întâi prin filtrul partidului.

s3 se supun3 cu devotament unor experien e altminteri umilitoare. La facultate a excelat în studiul latinei 5i al religiei. se cuvine prezentarea unui studiu de caz. Pân3 la apari ia Partidului Na ional Socialist German. a comportamentului 5i a sentimentelor unei mase imense de oameni. Pentru a-5i putea îndeplini rolul. Mai mult. pentru a controla tot ceea ce înseamn3 cuvânt tip3rit sau vorbit. p3rând simple p3pu5i.57 58 Hitler era prezentat ca un zeu coborând din cer pentru a-5i binecuvânta milioanele de supu5i. de5i teroarea nazist3 a provocat milioane de victime umane. în diverse variante. Fundamentele ideologiei naziste 5i principalele metode propagandistice de impunere a ei au fost gândite de Adolf Hitler 5i prezentate în cartea sa. imagine artistic3 sau sunet muzical. Goebbels s-a n3scut în 1897. a5a cum o arat3 însemn3rile din jurnalul s3u personal. dar s3 urasc3 5i lumea înconjur3toare. Abilitatea sa de a manipula auditoriul i-a atras aten ia lui Adolf Hitler. Atunci când vorbea. Mein Kampf. avea 5i un 5chiop3tat evident. Ceva mai târziu. mai ales cele din perioada lui Stalin. avea nevoie de un om de încredere. în timpul primului r3zboi mondial. Cu timpul. Sufletul muncitorului german este în mâinile mele i îl pot sim i moale precum ceara. 5i-a luat doctoratul. De5i p3rin ii se îngrijeau ca to i trei b3ie ii lor s3 primeasc3 o educa ie s3n3toas3 5i s3 nu duc3 lips3 de nimic. s3 creeze o aur3 mistic3 Führer-ului. Goebbels 5i-a slujit cu credin 3 noul 5ef ajungând pân3 la a-l denigra pe Hitler ca având mentalit3 i "mic-burgheze" 5i a cere expulzarea acestuia din partid. figura mesianic3 în stare s3 mobilizeze întreaga energie a na iunii germane. Cele opt c3i. comportându-se precum robo ii. În foarte scurt timp a ajuns mâna dreapt3 a lui Gregor Strasser. au existat în istoria omenirii nenum3rate alte sisteme totalitare. un apostol. În acela5i timp. Fiihrer-ul a început s3-l instruiasc3 temeinic asupra importan ei covâr5itoare pe care o are propaganda. totu5i alte zeci de milioane de oameni au fost determina i s3 cread3 sincer în discursurile lui Hitler. Pe lâng3 faptul c3 era scund. avea senza ia c3 este un adev3rat predicator. îns3 niciodat3 pân3 atunci tehnicile de manipulare nu au fost atât de perfec ionate 5i de extinse. s3 studieze literatura german3. De profesie farmacist. Cultul confesiunii. Cuvânt3rile lui Goebbels au început s3 aib3 o tot mai mare audien 3. Nu a mai durat mult pân3 la desp3r irea de Strasser. din care se va dezvolta mai târziu cinismul ce îl va caracteriza. ce au distrus sute de mii sau milioane de vie i în numele unor ideologii. câteva piese de teatru. A scris un roman. potrivit c3reia 5chiop3ta din cauza unei r3ni suferite pe câmpul de lupt3. Sistemele comuniste. el însu5i fiind pl3cut surprins de darul oratoric pe care 5i-l descoperise. cu dirijarea propagandei. Remodelarea limbajului. un mic centru al industriei textile din valea Rinului. atunci când s-a angajat ca redactor la o publica ie apar inând alian ei de extrem3 dreapt3. Cum pentru exemplificarea pe larg a celor opt metode ar fi necesar spa iul unui volum de sine st3t3tor. Joseph Goebbels a fost numit de Hitler conduc3tor al Organiza iei berlineze a partidului nazist. ca urmare a unei boli din copil3rie (probabil poliomielit3 sau osteomielit3). Din cauza handicapului a fost respins de la serviciul militar. printre altele. într-o familie de catolici din Rheydt. Totodat3. Tat3l s3u muncea într-un atelier de fitile de lamp3 5i nota într-un carne el cu coperte albastre fiecare ban pe care îl câ5tiga. îns3 atitudinea sa arogant3 l-a f3cut s3 fie ocolit de colegi. care s3 preia ideile sale 5i s3 le duc3 la îndeplinire. +tiin a sacr . influen a de care se bucura Führer-ul l-a f3cut s3 îl admire sincer. De5i a absolvit Universitatea cu rezultate foarte bune 5i. În 1924 5i-a g3sit adev3rata chemare. Goebbels a în eles c3 viitorul îi va apar ine lui Hitler. un comandant de o5ti. la nevoie. El urma s3 fie cel adulat. s3-5i dea via a de bun3-voie pentru cel de-al Treilea Reich. cariera sa de scriitor nu a avut 5anse de reu5it3. Cum a fost posibil a5a ceva? În capitolul precedent am analizat metodele prin care propov3duitorii unei ideologii totalitare ac ioneaz3 pentru a ob ine controlul total asupra min ii. Controlul comunica iilor umane. au ajuns la "performan e" similare dup experien a nazist3 5i într-un interval de timp sensibil mai lung. Mao sau Kim Ir Sen. omul de la tribun3. conduc3torul suprem. c3ruia îi pl3cea ca lumea s3 i se adreseze cu Herr Doktor. Cum a fost posibil3 aceast3 isterizare f3r3 precedent a maselor 5i cine a fost artizanul ei. firav. care a declan5at o veritabil3 campanie pentru a-l atrage de partea lui. tehnic3 menit3. scria el entuziasmat de fascina ia pe care o creau discursurile lui asupra mul imii. secven ele devin de-a dreptul însp3imânt3toare pentru spectatorul neutru atunci când înf3 i5eaz3 sute de mii de oameni în uniform3. totu5i permanenta grij3 pentru bani a tat3lui 5i normele morale rigide ale familiei aflate la periferia clasei de mijloc i-au l3sat micului Joseph un gust amar. în scopul controlului total al individului. caracteristice tuturor sistemelor totalitare. un b3rbat scund. m3r53luind. cântând 5i scandând lozinci. Cerin a de puritate. zi de zi. Doctrina mai presus de oameni 5i Delimitarea social sunt. toate respinse de editori. Îns3 Hitler nu se putea ocupa personal. inteligent 5i energic. preg3tindu-l pentru viitorul . Strasser era la acea vreme un foarte influent lider al nazi5tilor 5i rivalul ideologic al lui Adolf Hitler. poeme 5i mai multe articole pentru ziare. propria sa contribu ie. La dou3zeci 5i nou3 de ani. a inventat o poveste. Acest om a fost g3sit în persoana lui Paul Joseph Goebbels. O alt3 cauz3 a spiritului introvertit o reprezenta ura fa 3 de propriul s3u corp. Piciorul s3u stâng era cu vreo 5apte centimetri mai scurt decât dreptul. ne vom limita doar la Controlul comunica iilor umane. Manipularea "mistic ". Pentru a în elege 5i mai bine mecanismele de manipulare în mas3. trebuie reamintit faptul c3. cu ochi mari 5i zâmbet diabolic. iat3 dou3 întreb3ri c3rora li se va da un posibil r3spuns în cele ce urmeaz3. lucru care la f3cut s3 se urasc3 5i mai mult pe sine. manevrate prin fire invizibile de liderii regimului nazist. în 1922. când a plecat la Universitatea din Heidelberg. ce includea partidul nazist. aducându-5i.

Evreii. s ne bat . la care a ad3ugat c3 propaganda trebuie s se adreseze maselor 5i c3 ea trebuie s se concentreze doar asupra câtorva puncte care s fie repetate la nesfâr it. când a fost angajat ca ofi er responsabil cu educa ia politic3. pentru toate rela iile publice din stat. Publica iile reprezentau o palet3 foarte larg3 de interese politice. în care vor fi publicate frecvent caricaturi grote5ti ale evreilor 5i ale marxi5tilor. Hitler era mul umit de progresele lui 5i spunea c3 Goebbels a devenit singurul vorbitor pe care îl poate auzi f3r3 s3 adoarm3. l sa i-i s ne înjure. religioase. pe care Hitler a pus-o în seama comuni5tilor (abia mult mai târziu se va dovedi c3 a fost o înscenare . teatru. A ini iat tip3rirea de afi5e incitante. Se pare c3 Goebbels a fost cel care a inventat acea celebr3 lozinc3 menit3 s3 energizeze masele: Ein Volk. imagini trucate pentru a-i prezenta pe solda ii germani ca pe ni5te barbari (huni. unul dintre solda ii nazi5ti din trupele de asalt. de pre5edinte al Camerei de Cultur3 5i de ministru al Propagandei. un conduc tor). Goebbels 5i-a perfec ionat talentul oratoric. în care Wessel era prezentat ca victima inocent3 a adversarilor politici ai nazi5tilor. a5a c3 l-a convins pe Hitler s3 înfiin eze Camera de Cultur3 a Reich-ului. Spre exemplu. în România ultimilor ani ai regimului comunist. La un moment dat. Dar Goebbels voia s3 controleze absolut toat3 via a cultural3 a Germaniei. pe 13 martie 1933. Aflând c3 uciga5ul f3cea parte din Partidul Comunist. comuni5tii. sindicale. În 1930. le spunea adep ilor. a preluat un cântec scris de Wessel 5i l-a transformat în imnul mi5c3rii naziste. Sub îndrumarea lui Hitler. În paralel. El î5i repeta ore în 5ir discursurile în fa a unui triptic de oglinzi. s-a dezvoltat rapid 5i a ajuns s3 aib3 5i treizeci 5i dou3 de filiale regionale. în care a preluat. arhicunoscuta sigl3 PCR a fost tot mai mult utilizat3. printre altele. Între altele. pentru a induce în rândul maselor un gen de fascina ie mitic3 a nou-ap3rutei trinit3 i Poporul-Ceau escu-România sau Partidul-Ceau escu-România. prezentate cu o asemenea abilitate. important este s se vorbeasc despre noi. nem ii erau acuza i permanent de atrocit3 i monstruoase. Goebbels a organizat urgent ministerul. Mai mult. mai mult decât în orice alt3 ar3 de pe glob. ein Reich. el devenea responsabil "pentru toat3 influen a exercitat3 asupra vie ii intelectuale a na iunii. Pe baza acestor observa ii a scris cartea sa de c3p3tâi. acestea fuseser3 comise de unii camarazi de arme de-ai lor. la fiecare intona ie a vocii. pe postul pe care el însu5i îl ocupase pân3 atunci. recruta i din alte ministere. Joseph Goebbels a înv3 at curând c3 propaganda nu are nimic comun cu adev rul. în diverse forme. Prima int3 spre care 5i-a concentrat aten ia a fost presa scris3. încât pân3 5i solda ii germani ajunseser3 s3 cread3 c3. mai târziu. Adolf Hitler era un geniu al propagandei. în consecin 3. Trebuind s3 revigoreze anemica organiza ie nazist3 din Berlin. P3strându5i 5i func ia de conduc3tor al Organiza iei berlineze. Joseph Goebbels. Goebbels a creat imediat un mit. Horst Wessel. Joseph Goebbels a fost numit ministru al Informa iei 5i Propagandei. Mein Kampf. Goebbels s-a angrenat serios în viitoarea campanie electoral3. el a imaginat nenum3rate c3i de ac iune. muzic3. film. a impus ca rapoartele ce i se înaintau s3 aib3 maximum cinci pagini dactilografiate 5i s3 fie scrise extrem de fluent 5i de corect din punct de vedere gramatical. Trebuie s ie im din anonimat. El începuse s3 practice aceast3 art3 înc3 din 1919. într-adev3r. în Germania existau circa patru mii 5apte sute de cotidiane 5i s3pt3mânale 5i peste 5apte mii de reviste. pentru a cuceri suprema ia politic3. cum erau denumi i pentru a se induce instinctiv asocierea cu imaginea triburilor de migratori). În tripla sa calitate de 5ef al propagandei partidului nazist. Apoi a provocat nenum3rate confrunt3ri între oamenii s3i 5i adversarii lor politici. incendierea Reichstag-ului. cultur3 5i economie 5i pentru administrarea tuturor institu iilor ce servesc acestor scopuri".59 60 pas pe scara ierarhic3. a publicat articole de genul Micul ABC pentru Na ional-Sociali ti 5i a ini iat un ziar al partidului. ein Führer (Un popor. caricaturi grote5ti. El a folosit toate mijloacele pentru a-i crea lui Hitler o aur3 mistic3. Prin decret. În plus. Goebbels de inea mecanismele necesare controlului întregii activit3 i culturale a Germaniei. Întreaga lui activitate din acea perioad3 s-a bazat pe analiza mijloacelor utilizate de propagandi5tii englezi în timpul primului r3zboi mondial. i-a g3sit un sediu somptuos 5i a alc3tuit personalul din tineri str3luci i. s ne calomnieze. pres3 scris3 5i radio. În urma ciocnirilor violente cu comuni5tii îi punea pe solda ii s3i s3 î5i arate în public r3nile pentru a ap3rea ca ni5te martiri. 5i de al i lideri ai unor sisteme totalitare. La acea vreme. Adolf Hitler a sesizat efectul devastator pe care l-a avut propaganda englez3 chiar asupra moralului solda ilor 5i civililor germani. Mesajul va fi preluat. Pentru c3 mul i dintre noii s3i subordona i nu aveau suficient3 experien 3. Pentru meritele sale. la 5ase s3pt3mâni dup3 ce Hitler a ajuns cancelar al Germaniei. arte frumoase. Ministerul Propagandei. distribuia sau vindea proprietate cultural3" era obligat s3 se înscrie în departamentul potrivit al Camerei de Cultur3 5i s3 se supun3 regulilor dictate de pre5edintele acesteia. f3cându-i pe oameni s3 le p3r3seasc3 în panic3. Oricine "producea. În 5ase luni. non-arienii sau cei care nu erau agrea i din motive politice nu puteau deveni membri ai Camerei 5i. În 1933. atent la fiecare gest. s-a certat pentru o prostituat3 cu un individ 5i a fost ucis de acesta. o ar . supranumit 5i Promi. numit Der Angriff (Atacul). nu aveau voie s3 desf35oare nici o activitate din sfera culturii. 5i una dintre ideile fundamentale ale inamicului: Spune o minciun i ea va prinde. de unic salvator al Germaniei din ghearele evreilor 5i ale comuni5tilor. Atunci când pe ecranele berlineze a fost programat3 premiera filmului american pacifist Nimic nou pe Frontul de Vest. emisiuni radiofonice. în cadrul Regimentului I de pu5ca5i din Bavaria. Ace5tia folosiser3 un întreg arsenal de articole de pres3. Führer-ul l-a numit 5ef al propagandei naziste. mai ales prin intermediul odelor politice. le-a adus profesori 5i a instituit un sistem foarte strict de reguli interne. a r3spândit în s3lile de cinema 5oricei 5i 5erpi inofensivi. cu 5apte departamente: literatur3.

pentru a nu ajunge în situa ia de a-5i vedea amenin at3 pozi ia suprem3 din ierarhie. în preajma invad3rii Cehoslovaciei. Fiecare publica ie se citea cu mare aten ie 5i orice gre5eal3 sau nesupunere era semnalat3 imediat. pentru a nu crea popula iei "impresia absurd3" c3 membrii guvernului s-ar ine de chefuri. Orice sc3pare. foarte mul i oameni s-au abonat la ziarul lor pentru a se proteja într-un fel. Volkisher Beobachter (Observatorul poporului). În primul rând a unit cele dou3 agen ii na ionale de 5tiri existente la acea dat3 într-una singur3. apoi erau pu5i s3 semneze pentru primirea unor teancuri de foi galbene.61 62 abil3). con inând directive am3nun ite privind evenimentele despre care era permis s3 se scrie. un alt cunoscut al s3u a fost ales s3 aduc3 în proprietatea partidului tot mai multe publica ii. 674. Urm3toarea mutare a fost transformarea conferin elor de pres3 guvernamentale în ore de instruire a ziari5tilor despre ce 5i cum s3 scrie. Goebbels nu a devenit omnipotent. dintre autorit3 ile reprezentate de ace5tia. publica iile naziste reprezentau sub trei la sut3 din total. pentru a fi autoriza i s3-5i desf35oare activitatea. din München. O directiv3 din 1935 interzicea publicarea fotografiilor cu lideri nazi5ti la mese festive. În paralel cu indica iile pentru ziari5ti. Hitler l-a numit director al editurii oficiale a partidului nazist. Goebbels a pus la punct 5i un serviciu foarte extins de supraveghere a presei. Situa ia presei devenise atât de dramatic3. cât mai elocvent cu putin . articolul de fond va trebui s prezinte. Îns3 avea un foarte ascu it sim al afacerilor 5i mult fler în angajarea unor subordona i de valoare. adresat3 editorilor de ziare cu câteva ore înaintea lu3rii deciziei. Pentru a prelua tot mai multe publica ii independente. f3r3 men ionarea actelor de caritate pe care le f3cea partidul nazist pentru ace5tia. la Ministerul Propagandei. Tirajul imens se explica 5i prin faptul c3. Mein Kampf. precum 5i lumina în care s3 fie prezentate. atr3gea dup3 sine excluderea editorului respectiv din nomenclator 5i interdic ia de a mai profesa. Amann era 5i el. s ajung ziarist. Goebbels a luat dou3 m3suri de for 3.d. redactorii 5i editorii au ajuns doar s3 preia articolele deja scrise de propagandi5tii lui Goebbels. Treptat. În foarte scurt timp.m. bine selectate. prin care ace5tia erau f3cu i r3spunz3tori pentru fiecare cuvânt din publica iile lor. oricare ar fi ea. precum cea ivit3 la sfâr5itul lui august 1939. Hitler l-a numit pe Max Amann responsabil cu întreaga pres3 a partidului 5i l-a f3cut 5eful Departamentului de pres3 din cadrul Camerei de Cultur3 conduse de Goebbels. întrun cotidian plin de succes. Adolf Hitler a avut întotdeauna grij3 s3 nu lase prea mult3 putere vreunuia dintre subordona ii s3i. Erorile minore se soldau cu confiscarea tirajului. Cu toate aceste ac iuni în for 3 de subordonare a presei. În 1938. Uneori. în viitor. în jurnalul s3u intim: orice om c ruia înc i-a mai r mas o f râm de onoare va fi foarte atent ca nu cumva. Era interzis3 orice referire la cer5etori sau la s3raci. hot rârea Führer-ului. cu care Führer-ul se împrietenise în timpul primului r3zboi mondial. firav 5i handicapat. Cu toate acestea. el a încurajat rivalit3 ile dintre subordona ii s3i apropia i. cenzura devenea tot mai strict3. cu un tiraj de peste un milion de exemplare. s3 le semneze 5i s3 le pun3 în pagin3 acolo unde li se indica. În acela5i timp li se interzicea s3 publice vreun material ce ar fi putut leza interesele statului. 5i tot aici era editat 5i ziarul oficial al partidului. în edi ii tip3rite la München. Amann a transformat publica ia dintr-un s3pt3mânal plicticos. Dup3 citirea instruc iunilor. În acest fel a reu5it s3 dobândeasc3 un anume control asupra informa iilor. la prânz 5i seara. Se ajungea pân3 la a le impune ziari5tilor 5i lungimea articolelor. pe care a denumit-o Biroul German de Ftiri 5i a pus-o în subordinea ministerului s3u. Conform principiului "dezbin3 5i st3pâne5te". redactorii erau obliga i s3 le ard3 în prezen a unui martor. Spre sfâr5itul lui 1933. Pedepsele variau în func ie de gravitatea faptei. De dou3 ori pe zi. în timp ce lui Goebbels i-a încredin at misiunea s3 înregimenteze presa. în spatele unor rânduri de sticle. de5i Amann nu avea nici aptitudini literare. Goebbels ajungea 5i în situa ii dificile. precum men ionarea vreunei diferen e între germani 5i austrieci dup3 anexarea Austriei din 1938. când nu se 5tia dac3 Hitler va lua sau nu hot3rârea de a ataca Polonia. a oferit motivul pentru interzicerea presei de stânga (comuniste 5i social-democrate). Puterea lui Amann a început s3 creasc3 pe m3sur3 ce noi publica ii intrau în proprietatea lui Eher Verlag. nici talent de orator. Chiar 5i ideologia nazist3 îi era indiferent3. Eher Verlag. În alte cazuri putea fi 5i mai r3u. pentru c3 politica demografic3 a nazi5tilor încuraja na5terile. Amann a dat 5i el ni5te ordonan e. mai ales dup3 ce evreii au fost for a i s3-5i vând3 pe nimic editurile. Pentru o gre5eal3 de machetare.a. în calitatea lui de 5ef al Departamentului de pres3 al Camerei de Cultur3. Goebbels a interzis apari ia anun urilor prin care erau c3utate menajere pentru familiile f3r3 copii. era necesar s3 fie înscri5i într-un nomenclator. în urma c3reia o explica ie privind un carnaval a ap3rut sub fotografia unei procesiuni solemne a trupelor de asalt naziste. reprezentan ilor presei li se spuneau 5tirile zilei. cât de m3runt3. ca 5i Goebbels. dup3 venirea nazi5tilor la putere. Î5i pierduse mâna stâng3 într-un accident de vân3toare. dar men ionarea unui nume interzis (de exemplu al unei personalit3 i socialiste sau al unui autor evreu) atr3gea dup3 sine interzicerea dreptului de a mai profesa pentru editorul în cauz3. pe 24 aprilie 1935. aranjarea acestora în pagin3. Chiar 5i publicitatea se cenzura. Al doilea pas l-a constituit promulgarea Legii Editorilor. La Eher Verlag a fost publicat3 cartea lui Hitler. Este vorba de Max Amann. ordonan e prin care îi obliga pe proprietarii de case editoriale s3-5i dovedeasc3 originea . secrete. ziarelor li s-a impus s3 amplifice excesiv orice incident creat de cehi la grani 3. Viena 5i Berlin. când amândoi f3ceau parte din aceea5i unitate. Mai mult. încât pân3 5i Goebbels recuno5tea. Lun3 de lun3. ca reprezentând singura solu ie corect pentru Germania. m3rimea titlului 5. redactorul-5ef 5i editorul unui ziar local din Essen au fost trimi5i într-un lag3r de concentrare. un individ scund. Instruc iunea General3 nr. Astfel. prevedea: În num rul de mâine.

caracterul lor de noutate. În martie 1933. mar5uri. iar persecu iile antisemite c3p3tau tot mai mult3 amploare. La toate acestea se ad3uga 5i faptul c3 liderii nazi5ti. înc3 de la începuturile sale. în fabrici. astfel încât oamenii s3 poat3 auzi emisiunile. în perioada r3zboiului. num3rul posesorilor de radiouri sa triplat. le agreau pentru c3 aveau posibilitatea s3-5i etaleze. Cel mai important dintre acestea era Frankfurter Zeitung. circa un sfert din cele nou3sprezece ore de emisie zilnic3 erau dedicate cuvânt3rilor 5i comentariilor cu conota ie clar propagandistic3. În Germania. le interzicea s3 de in3. în secret. aflat3 5i ea sub totalul control al lui Goebbels) 5i muzic3. Goebbels era foarte atent ca ascult3torii s3 nu se plictiseasc3 5i s3 închid3 radioul. s-a bâlbâit. Mii de gardieni ai radiourilor publice se ocupau de organizarea grupurilor de ascult3tori. Adolf Hitler se obi5nuise s3 vorbeasc3 în "priz3" direct3 cu mul imea. continuitatea prezen ei sale. de5i începutul a fost ceva mai dificil. Circa 5aptezeci la sut3 din popula ie avea în cas3 cel pu in un aparat de radio. Fi în anii urm3tori. Îns3 faptul c3 majoritatea publica iilor apar inea nazi5tilor. În fiecare din cele trei case ale sale avea câte un aparat de proiec ie 5i î5i f3cea timp s3 vad3 cel pu in un film pe zi. Pe lâng3 stimularea produc iei de radiouri. opere de Beethoven 5i Wagner. faptul c3 înc3 nu ajunseser3 la o diversitate 5i la tradi ii greu de controlat le f3ceau foarte vulnerabile imixtiunilor unor artizani ai manipul3rii. acum a ajuns s3 de in3 circa 66 la sut3. În general muzic3 simfonic3. Aflat de unul singur în fa a microfonului. acolo unde considera concuren a prea puternic3.5. Cu toate c3 era un orator înn3scut. Peste cinci sute de editori s-au v3zut nevoi i s3 abandoneze afacerile sau s35i vând3 editurile lui Eher Verlag. dar pa5nice. Îns3 când Hitler a ordonat invadarea Poloniei. o treime din ac iunile de la cea mai important3 tipografie cu care lucra editura. Nenum3rate difuzoare au fost instalate pe stâlpii de telegraf din intersec ii. Îns3. procentul fiind cel mai ridicat din lume. au dus la cre5terea prestigiului lui Hitler în str3in3tate. Max Amann. Führer-ul a inut patruzeci 5i cinci de cuvânt3ri la radio. 5i-a tras f3r3 scrupule o parte însemnat3 din câ5tiguri. Dar Goebbels a remediat imediat situa ia. este mai mare. Profitul casei editoriale a partidului nazist a ajuns s3 fie comparabil cu cel al celor mai mari corpora ii germane. regimul nazist a g3sit un mijloc extrem de eficient pentru influen area opiniei publice din afara grani elor Germaniei. La urm3toarele emisii a umplut studioul cu oameni. iar pentru a asigura o cât mai mare audien 3 emisiunilor. chiar 5i atunci când era extrem de ocupat.G. Atunci ministrul Propagandei a hot3rât s3 permit3 câtorva ziare foarte respectabile o minim3 independen 3 editorial3. Restul programului cuprindea 5tiri (dintre cele furnizate de agen ia na ional3. cu toat3 preocuparea pentru a subordona presa scris3 5i radioul. În 1933. birouri. Fiecare era con5tient c3 orice gre5eal3 îi poate fi fatal3. ministerul a for at produc3torii s3 scoat3 pe pia 3 cât mai multe difuzoare populare. Ministerul Propagandei a preluat controlul asupra întregii re ele radiofonice. din 1925. Pân3 în 1939. În schimbul libert3 ii de a comenta unele evenimente culturale 5i religioase. În scurt timp. de aceea urm3rea cu grij3 programele 5i intervenea ori de câte ori considera c3 era cazul. care se bucura 5i de o solid3 reputa ie interna ional3. convins fiind c3 efectul discursurilor este cu atât mai mare. dar 5i muzic3 popular3 ori valsuri. mai mult de un ziar 5i î5i aroga dreptul de a suspenda cu de la sine putere unele publica ii. Goebbels a încercat s3-l conving3 pe Fritz Lang. prin calit3 ile sale vizuale. a f3cut ca ziarele s3 devin3 extrem de plicticoase. Iar dac3 în 1932 partidul avea în proprietate numai 3 la sut3 din publica ii. poate deveni un mijloc de propagand3 extrem de inteligent 5i eficace. în special Hitler. mergând direct la sufletul spectatorilor. incluzând releele 5i sta iile locale de emisie. evident f3r3 evreii a c3ror familie îl avea în proprietate din 1856. Joseph Goebbels a ini iat 5i un vast program de audi ii în comun. Îndemnurile lui Goebbels la adresa jurnali5tilor de a fi mai inventivi s-au dovedit zadarnice. procentul a fost ridicat la 82. Goebbels a în eles c3 filmul. adev3rata obsesie a lui Joseph Goebbels o constituia cinematografia. lucru ce a dus la sc3derea drastic3 a num3rului de cititori. Mai mult. Aparenta lui independen 3. datorit3 faptului c3 poseda.63 64 arian3 pân3 la anul 1800. num3rul ziarelor germane s-a redus aproape la jum3tate. cu cât mul imea adunat3 într-un loc. la un pre cât mai sc3zut. Dup3 ce a reu5it subordonarea necondi ionat3 a presei. prin intermediul lor. Farben. se ordona încetarea lucrului. Frankfurter Zeitung a mai supravie uit pân3 în 1943. talentul oratoric. În 5ase ani. În acela5i timp. sistemul de radiodifuziune apar inea statului. magazine. iar cenzura func iona pentru absolut toate. În timpul programelor importante. autorul celebrului Metropolis. ber3rii 5i în alte locuri publice. când Hitler a dispus desfiin area lui. s3 fac3 filme pentru nazi5ti. î5i notau preferin ele oamenilor 5i raportau con5tiincios orice eventual3 nemul umire legat3 de faptul c3 emisiunile durau prea mult. Pelicula lui preferat3 era Pe aripile vântului. Oamenii lui Goebbels i-au înlocuit masiv pe profesioni5tii din radiodifuziune. la rândul s3u. Dezvoltarea radiodifuziunii 5i a cinematografiei sonore a coincis cu perioada de ascensiune a nazismului. din cauza c3ruia a fost interzis în Germania acelor ani. Singurul s3u regret era acela c3 foarte mul i dintre actorii 5i regizorii talenta i ai Germaniei au plecat spre Hollywood sau spre alte capitale ale filmului din cauz3 c3 aveau evrei printre str3mo5i. chiar dac3 originea . editorii lui Frankfurter Zeitung au acceptat s3 urmeze direc iile politicii externe impuse de Hitler 5i pentru faptul c3 ei credeau în discursurile acestuia referitoare la crearea unei Germanii puternice. a5a c3 misiunea lui Goebbels nu a întâmpinat prea multe dificult3 i. Goebbels s-a orientat rapid spre celelalte dou3 noi mijloace de informare în mas3: radioul 5i filmul. redactorul-5ef al ziarului a r3mas 5ocat. precum I. dar a urm3rit de mai multe ori 5i Nimic nou pe Frontul de Vest pentru a-i studia modalit3 ile de transmitere a mesajului pacifist. s3 le asculte. fiecare.

anume directivele secrete ale NKVD (KGB). filialei din Var5ovia. cu men iunea "Strict secret". a fugit la Viena. tot evreu. pân3 ce revolta maselor a impus condamnarea lui la moarte. fire5te. pentru 3rile din sfera de influen 3 sovietic3. patru dintre cele mai cunoscute studiouri de film germane au intrat în proprietatea Ministerului Propagandei. Neexistând alternativ3. judecând efectele dezastruoase pe care le-a avut ocupa ia sovietic3 asupra acestor 3ri. jurnale de 5tiri. Deja terenul era preg3tit de presa în care caricaturile hidoase ale evreilor ap3reau aproape zilnic. ce actori s3 interpreteze rolurile. Goebbels avea interesul ca oamenii s3 vin3 în s3lile de cinema unde asistau. Preg3tit la Moscova. Pentru capitolul de fa 3 am ales numai un exemplu. reprodus dup3 revista Literatur i art . sub un alt nume. Goebbels le-a impus produc3torilor s3-i prezinte spre aprobare fiecare scenariu. Documentul. se cuvine s3 observ3m c3 ac iunile de manipulare pe scar3 larg3 a popula iei din 3rile-satelit ale Uniunii Sovietice se combinau perfect cu cele de spionaj 5i cu cele de terorizare a popula iei (mergând pân3 la preg3tirea 5i ini ierea unor masacre halucinante). aflat. dup3 ce ie5eau din sala de proiec ie. din 1947. Fi nu numai. 7 iunie 1990. a ordonat ca u5ile s3lilor s3 nu se mai deschid3 în pauza dintre film 5i documentar. ce scene trebuie ref3cute sau scoase din film. cu toate c3 propaganda antisemit3 avea accente atât de scabroase. O analiz3 . încât grupuri de tineri. 5i-a vopsit p3rul 5i barba în blond. Pentru a împiedica exodul acesta. Efectul filmului a fost atât de puternic. Indica ie NK/003/47. 5i. Goebbels a ordonat intrarea în produc ie a câtorva pelicule virulent antisemite. s-a specializat în roluri de arieni. acest document con ine directive exprese pentru toate filialele Comitetului de Stat pentru Securitate din statele-satelit ale URSS. nu se putea altfel. se poate acredita ideea c3 "directivele" au fost urm3rite 5i aplicate întocmai. Prin Ministerul Propagandei 5i prin Camera de Cultur3. Pelicula prezenta cazul unui bancher evreu care î5i extorca f3r3 scrupule concet3 enii. citat 5i de istoricul Gh. În 1937. Goebbels a trebuit s3 introduc3 tot mai mult3 propagand3 în produc ia cinematografic3. La realizarea peliculei Jidanul Süss. acelea5i pentru toate filialele NKVD (KGB) din fostele 3ri comuniste. în seiful 5efului partidului 5i statului polonez. Lang i-a cerut un r3gaz de gândire de dou3zeci 5i patru de ore 5i în aceea5i noapte a p3r3sit Germania cu trenul de Paris. îi tortura 5i le viola femeile. cu consecin e tragice pentru toate popoarele din sfera Puterii sovietice. nu pe ecran. E posibil ca. încât îi scârbise pân3 5i pe unii lideri nazi5ti. pelicule despre tinere ea lui Hitler sau alte teme de propagand3 nazist3. S-au realizat 5i dou3 filme având ca eroi militari din trupele de asalt. Directivele au fost transmise destinatarilor pe 2 iunie 1947. Leo Russ. spre mândria criticilor de film nazi5ti din capitala austriac3. Fi totu5i. apoi a început chiar el s3 decid3 ce pelicul3 trebuie filmat3. dincolo de directivele de baz3. Joseph Goebbels viziona fiecare film produs în Germania. cum se vede. De asemenea trebuie precizat c3 scurtele comentarii ce înso esc fiecare directiv3 reprezint3 doar fa eta cea mai evident3 a adev3ratelor inten ii ale celor care au imaginat respectiva strategie. 5i la jurnale de 5tiri sau la documentare ce reprezentau propagand3 pur3. spre exemplu. ajunsese la un tiraj de 5apte sute de mii de exemplare. mai ales dup3 ce Hitler i-a repro5at c3 temele naziste sunt prea pu in reprezentate în filmele germane. Dar. Dup3 "nevoile" Moscovei 5i dup3 "pericolele" care existau în fiecare dintre aceste 3ri din orbita URSS. Dar promisiunea nu a inut prea mult. el a fost pus în practic3 în tot lag3rul socialist. Chi5in3u. acestea din urm3 nu purtau mesaje propagandistice. Circa o mie cinci sute de caravane cinematografice colindau zonele rurale ale Germaniei pentru a proiecta în special filme documentare. În cele patruzeci 5i cinci de puncte ale "Testamentului ro5u" kremlinez sunt cuprinse acele ac iuni ce aveau s3 fie întreprinse de cea mai malefic3 5i întins3 re ea de spionaj din lume. înainte de proiectarea filmului. S3pt3mânalul Der Stürmer (Atacatorul). a trebuit ca Goebbels s3-i amenin e pe produc3tori 5i pe actori pentru a continua film3rile. Buzatu în lucrarea sa R zboiul mondial al spionilor. iar puterea lui Goebbels a crescut 5i pentru faptul c3 el putea finan a diverse pelicule sau putea excepta încas3rile de la impozitare pe motiv c3 filmul are o "valoare politic3 5i estetic3 special3". din toate timpurile. În mod surprinz3tor. Cum mul i dintre spectatori începuser3 s3 întârzie. în birourile înalte ale NKVD (KGB). sub codul K-AA/CC 113. În 1938. fostul pre5edinte al Poloniei comuniste (1944-l956). Înainte de a trece la comentarea pe scurt a fiec3rei instruc iuni con inute în "Testamentul ro5u". De5i documentul era destinat. pe m3sur3 ce se apropia r3zboiul.65 66 sa era evreiasc3. oamenii le priveau 5i pe acestea. Abia mai târziu 5i-a declinat adev3rata identitate 5i s-a îndreptat spre Hollywood unde a început s3 lucreze pentru Metro Goldwyn Mayer. cu caracter strict secret. agent 5i executant impus de KGB. se n3pusteau asupra evreilor de pe strad3 si îi b3teau cu s3lb3ticie. a fost descoperit în camera de lucru a lui Boleslav Bierut. de la scurtele documentare educative pân3 la peliculele artistice de lungmetraj. îns3 num3rul extrem de redus al spectatorilor care au venit s3 le vad3 l-a f3cut pe Goebbels s3 concluzioneze c3: Locul c m ilor brune este în strad . Consecin ele se v3d 5i ast3zi. pentru fiecare dintre ele s3 existe câte o variant3. Un alt actor renumit al timpului. Strategiile de influen lag rul sovietic ale NKVD (KGB) pentru rile din Despre tehnicile de manipulare utilizate intens de ideologii de la Kremlin s-ar putea scrie volume întregi. Goebbels le-a promis realizatorilor de filme o libertate mult mai mare decât cea dat3 editorilor 5i celor de la radio.

67

68

extins3 ar scoate la iveal3 nenum3rate alte ra iuni oculte. L3s3m în seama cititorului tentativa de a le descifra. Fi acum, documentul... Directivele de baz ale KGB pentru rile din lag rul sovietic Moscova, 2.6.1947 (Strict secret) K-AA/CC 113. Indica ie NK/003/47 1. Este interzis primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor racola i de noi ca informatori. Întâlnirea cu ace ti oameni este organizat de serviciul special desemnat în acest scop, iar întâlnirile pot avea loc doar în locuri publice. Informa iile sunt preluate de c tre ambasad , prin organele serviciilor speciale. Activitatea de spionaj trebuia s3 se desf35oare în cel mai deplin secret, de obicei respectându-se "principiul dominoului", conform c3ruia fiecare verig3 a serviciului de informa ii trebuia s3 cunoasc3 numai cât îi era strict necesar în activitate. În acela5i timp, contactele de lucru ale fiec3rui agent se limitau numai la verigile imediat al3turate. Astfel descoperirea unui spion f3cea mult mai dificil3 c3derea întregii re ele. Instruc iunea, pe lâng3 referirile la p3strarea confiden ialit3 ii racol3rilor de informatori, relev3 rolul important jucat de ambasadele Uniunii Sovietice în formarea unor puternice re ele de spionaj pe teritoriul statelor unde func ionau. 2. Se va urm ri ca între solda ii no tri i popula ia civil s nu se produc leg turi de nici un fel. Este inadmisibil ca ofi erii no tri s viziteze autohtoni la locuin ele lor; este, de asemenea, inadmisibil ca simplii solda i s stabileasc rela ii cu femei din rândul localnicelor. Nu se admite stabilirea de rela ii între solda ii no tri i popula ia civil , respectiv solda ii autohtoni. Pentru formarea unei armate eficiente, dezumanizarea inamicului este condi ia esen ial3. Încetând s3-5i mai priveasc3 viitoarele victime ca pe ni5te fiin e umane asemenea lui, soldatului îi va fi mult mai u5or s3 îndeplineasc3 ordinele de atac, s3 ucid3. De aceea este interzis3 orice leg3tur3 afectiv3 cu du5manul. Astfel de leg3turi între membrii celor dou3 tabere rivale ar face imposibil succesul tehnicilor de dezumanizare a viitoarelor victime 5i, mai mult, ar putea genera fenomene total nedorite (dezert3ri, nesupuneri la ordine etc). În acela5i timp trebuie reamintit c3 cele mai puternice tehnici de manipulare se bazeaz3 pe izolarea individului (în cadrul unei caz3rmi sau pe front, departe de via a normal3), urmat3 de supunerea lui la un nou mod de comportament (dirijat prin regulamentele militare). Contactele interumane ar putea anihila foarte repede efectele izol3rii 5i ar putea sta la baza unor puternice rela ii emo ionale ce ar z3d3rnici eforturile de ob inere a unei supuneri necondi ionate din partea soldatului fa 3 de ordinele superiorilor. Toate acestea demonstreaz3 f3r3 putin 3 de t3gad3 c3 URSS considera toate statele-satelit ni5te poten iali inamici. Iar inamicii ar fi trebuit s3 fie îngenunchea i f3r3 mil3, chiar cu pre ul unor masacre de propor ii (a5a cum de altfel s-a 5i întâmplat). Aceasta era adev3rata fa 3 a "prieteniei" pe care marele vecin de la R3s3rit o nutrea fa 3 de 3rile socialiste vecine.

3. Se va accelera lichidarea cet enilor care între in leg turi neini iate de noi cu Partidul Comunist Polonez, Partidul Socialist Polonez, cu interbrigadi tii, cu Organiza ia Tineretului Comunist Polonez, cu Armata de Acas i alte asocia ii. În acest scop trebuie folosite elementele opozi iei militare. Oricât de sincere ar fi fost, leg3turile cu partidele sau organiza iile "fr3 e5ti" nu puteau fi ini iate decât în cadru organizat 5i supravegheat strict "de la Centru". Cei care îndr3zneau s3 ac ioneze din proprie ini iativ3 urmau s3 fie lichida i f3r3 mil3. În acest scop se foloseau "elementele opozi iei militare", pentru ca vina pentru ucideri s3 fie pus3 pe seama inamicului. Grija de a controla total orice contacte cu partidele similare din 3rile-satelit demonstreaz3 înc3 o dat3 atitudinea dispre uitoare 5i du5m3noas3 a liderilor comuni5ti de la Moscova fa 3 de cei pe care chiar ei îi impuseser3 la conducerea 3rilor vecine. Oricând se puteau ivi motive pentru a-5i executa fidelii, motive reale sau imaginare, a5a c3 rela iile cu ace5tia nu puteau s3 dep35easc3 cadrul strict aprobat 5i controlat. 4. La ac iunile militare vor lua parte acei solda i care au stat pe teritoriul rii noastre (se are în vedere Uniunea Sovietic ) înainte de a intra în Armata Kosciuzsco (Armata Polon ce lupta de partea Armatei Sovietice pe teritoriul URSS). Se va ajunge la distrugerea ei total . În timpul 5ederii în Uniunea Sovietic3, solda ii erau supu5i unui intens proces de sp3lare a creierului, pentru a li se inocula un sentiment de fidelitate necondi ionat3 fa 3 de Moscova. Astfel ei deveneau demni de încredere în desf35urarea unor ac iuni militare. Fi totu5i efectul îndoctrin3rii putea s3 dispar3 în timp, atunci când soldatul se înapoia în mijlocul cona ionalilor s3i, când î5i relua vechile obiceiuri 5i revenea la uzul limbii materne. Cu cât trecea timpul, controlul asupra lui era mai dificil de exercitat. De aceea armata alia ilor, chiar dac3 se dovedise tovar353 fidel3 de lupt3 a celei sovietice, trebuia, în cele din urm3, s3 fie distrus3, pentru a înl3tura orice surprize viitoare. 5. Trebuie realizat în mod accelerat unificarea tuturor partidelor într-un partid unic, având grij ca toate rolurile-cheie s revin acelor oameni care apar in serviciilor noastre secrete. Controlul total asupra societ3 ii trebuia exercitat numai de la Centru. Sistemele totalitare, printre care 5i cele de sorginte comunist3, excludeau cu des3vâr5ire pluralismul politic. În cadrul lor nu exista decât o singur3 doctrin3 "corect3", anume cea propov3duit3 de liderii de la Centru. Orice deviere de la linie trebuia pedepsit3 cu cea mai mare severitate. Iar pentru aceasta, ea trebuia s3 fie sesizat3 cu maximum de operativitate de oamenii antrena i special pentru astfel de misiuni. 6. Unificarea tuturor organiza iilor de tineret. De la conduc tori de plase în sus, în pozi ii de conducere se vor repartiza oameni cu care sunt de acord serviciile noastre speciale. Membrii organiza iilor de tineret reprezentau schimbul de mâine al partidului unic. De aceea trebuia s3 fie verifica i cu aten ie, pentru a r3mâne fideli Moscovei, indiferent în ce situa ie se va afla ara lor.

69

70

Tinerii constituiau de asemenea materia prim3 pentru formarea "omului nou", iar cei ale5i pentru a face parte din respectivele organiza ii ar fi trebuit s3 reprezinte "crema" viitoarelor deta5amente credincioase pe veci Kremlinului. 7. Se organizeaz i se urm re te ca func ionarii ale i deputa i la congrese s nu- i poat p stra mandatul pe întreaga perioad ce le st în fa . Deputa ii nu pot convoca în nici un caz edin e între întreprinderi. Dac nu exist alt solu ie i o asemenea edin trebuie totu i convocat , se vor îndep rta acei oameni care au activitate legat de proiectarea concep iilor i avansarea revendic rilor. Pentru fiecare congres se vor preg ti oameni noi i doar cei viza i de serviciile noastre secrete vor fi ale i. Nici o personalitate autohton3 nu trebuia s3 aib3 ocazia de a dobândi prea mult3 autoritate. Autoritatea ar fi f3cut-o mult mai greu de controlat. Obstruc ionarea permanent3 a celor competen i, înlocuirea lor conform principiului "rotirii cadrelor" f3ceau imposibil3 impunerea lor în fa a concet3 enilor. Astfel influen a lor asupra celor din jur era redus3 la maximum, iar c3ile de manipulare de la Centru r3mâneau deschise. 8. Se va acorda o aten ie deosebit persoanelor cu capacit i organizatorice i cu anse sigure de popularitate. Ace ti oameni trebuie coopta i, iar în cazul în care se opun, nu li se vor oferi posturi ierarhic superioare. Nici un autohton nu trebuia s3 capete prea mult3 popularitate, prea mult3 aderen 3 la mase. Popularitatea îl f3cea greu de controlat. Competen ii ori se racolau, ori se anihilau. Cu orice pre , cale de mijloc nu exista. 9. Se va urm ri ca func ionarii de stat (exclusiv organele de securitate i din industria minelor) s aib retribu ii mici. Aceasta se refer îndeosebi la sfera s n t ii, justi iei, culturii, respectiv la cei care de in func ii de conducere. În permanen 3, trebuia ca to i cei care puteau genera curente de opinie, care puteau juca rolul unor agen i de influen 3 sau care puteau aduna adep i în jurul lor s3 fie redu5i la t3cere. Salariile mici îi obligau la un trai mizer. Trebuia s3 fie umili i, f3cu i s3 se preocupe de supravie uirea zilnic3, pentru a nu mai avea timp de altceva. Oamenii de cultur3, medicii, lucr3torii din justi ie, ceilal i func ionari de stat, care prin natura profesiei lor puteau avea un ascendent asupra semenilor, s3 fie minimaliza i, supu5i dispre ului. Justi ia, mai ales, trebuia târât3 în criz3, pentru a-i face pe judec3tori total dependen i fa 3 de Putere. Excep ie f3ceau lucr3torii din securitate, a c3ror fidelitate trebuia între inut3 prin oferirea unor privilegii, dar 5i minerii. Ace5tia din urm3, din pricina izol3rii totale în care î5i petrec majoritatea timpului, sunt foarte influen abili, foarte u5or de manipulat. Orice scânteie de nemul umire poate aprinde un veritabil butoi de pulbere, imposibil de controlat. De aceea salariile mai mari decât media erau menite s3 le induc3 un sentiment de fidelitate fa 3 de Centru, în virtutea c3ruia puteau fi sco5i în orice moment pentru a servi intereselor ascunse ale manipulatorilor, f3r3 ca ei s3-5i dea

seama 10. În toate organismele de guvern mânt, respectiv în majoritatea uzinelor, trebuie s avem oameni care conlucreaz cu serviciile noastre speciale (f r tirea organelor administrative locale). Marile colectivit3 i muncitore5ti reprezentau în permanen 3 un pericol poten ial. A5a cum, în trecut, nemul umirile lor au putut fi exploatate foarte u5or pentru declan5area revolu iilor prin care a fost instaurat sistemul comunist, 5i în continuare ei se puteau revolta oricând împotriva mizeriei zilnice. În fond, muncitorii nu aveau de pierdut "decât lan urile". Pe baza acestei concep ii ei au fost folosi i în revolu ii, dar tot în virtutea ei se puteau r3zvr3ti oricând împotriva noilor st3pâni. Liderii de la Kremlin cuno5teau foarte bine strategia r3sturn3rii unui regim cu ajutorul muncitorilor 5i se temeau c3 îi vor c3dea victime la rândul lor. Ceea ce, în multe cazuri, s-a 5i întâmplat. Spre exemplu, în România, regimul ceau5ist s-a pr3bu5it definitiv în momentul în care marile colective muncitore5ti s-au al3turat revolu ionarilor din strad3. Din aceste motive, trebuia ca muncitorii s3 fie supraveghea i permanent, cu aten ie, de oameni special preg3ti i. infiltra i în rândurile lor. 11. Se va urm ri cu stricte e ca presa autohton s nu transmit date privind calitatea i sortimentul m rfurilor ce ni se transport . Nu este voie ca aceast activitate s se cheme comer . Trebuie neap rat men ionat faptul c e vorba de schimburi de m rfuri. Marele vecin de la R3s3rit nu trebuia perceput ca un partener de afaceri, ci ca un prieten. Iar cu un prieten nu faci afaceri, deoarece, mai devreme sau mai târziu, pot ap3rea suspiciuni ori nemul umiri, mai ales din partea celui aflat în inferioritate. De aceea trebuia p3strat un secret absolut 5i asupra m3rfurilor trimise în URSS. În plus, sintagma "schimburi de m3rfuri" inducea impresia unui avantaj reciproc, ce masca jaful practicat de liderii de la Moscova în detrimentul statelor-satelit. 12. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor, în sensul neacord rii de acte de proprietate asupra p mântului; actele vor ar ta calitatea de lot dat în folosin , dar nu de proprietate a de in torului. Sentimentul de proprietate trebuia anihilat prin orice mijloace. Distrugându-i suportul material al independen ei personale, individul putea fi f3cut s3-5i piard3 complet identitatea 5i apoi cufundat cu mult mai mult3 u5urin 3 în anonimatul maselor de manevr3 supuse necondi ionat autorit3 ilor. 13. Politica fa de mica gospod rie r neasc s urmeze acel curs pentru a o face nerentabil . Dup aceea trebuie început colectivizarea. În cazul în care ar interveni o rezisten mai mare, trebuie redus împ r irea mijloacelor de produc ie, concomitent cu cre terea obliga iilor de predare a cotelor. Dac nu se ajunge la rezultatul scontat, trebuie aranjat ca agricultura s nu poat asigura aprovizionarea întregii ri, astfel ca necesarul s fie acoperit prin import. Proprietatea particular3 trebuia distrus3, mai ales la ar3. Micul proprietar agricol avea un grad mai mare de independen 3 datorit3 faptului c3 î5i putea asigura cele necesare traiului, 5i chiar ceva în

71

72

plus, în cadrul propriei sale gospod3rii. El nu mai depindea de rela iile cu cei din jur pentru a supravie ui 5i nici nu era prea preocupat de ob inerea unor înalte pozi ii sociale sau de alte privilegii. Micul proprietar agricol tr3ia într-o cvasiizolare, fapt care îl f3cea foarte greu de manipulat. De aceea trebuia înl3turat suportul ce îi d3dea siguran a zilei de mâine 5i for a de a rezista, îndârjit 5i t3cut, tuturor presiunilor. M3ranul 5tia c3 puterea lui st3tea în p3mânt 5i în mica gospod3rie din care î5i asigura traiul zilnic, de aceea era imposibil de aplicat o metod3 direct3 pentru a-l deposeda de ceea ce avea mai scump. În acest sens, strategii comunismului au apelat la o manevr3 indirect3 5i anume la subminarea micii propriet3 i private, gradat, prin diverse metode, f3când-o nerentabil3. S3r3cit, h3r uit, lipsit de speran 3 în ceea ce prive5te viitorul, micul proprietar trebuia în cele din urm3 s3 se supun3 colectiviz3rii. Iar dac3 totu5i rezisten a continua, trebuia s3 se apeleze la import, pentru a-i da lovitura de gra ie. Metoda a fost adoptat3 în mai toate statele socialiste, în primele decenii ale form3rii acestora, dar 5i mai târziu. Spre exemplu, în România, în 1992 5i 1993 s-a apelat la importul de grâu, de5i micii produc3tori ob inuser3 produc ii dincolo de a5tept3ri. 14. Trebuie f cut totul ca hot rârile i ordinele B fie acestea cu caracter juridic, economic sau organizatoric B s fie nepunctuale. În statele-satelit trebuia p3strat3 permanent o stare de dezorganizare. Trebuia ca legile s3 se bat3 cap în cap ori s3 vin3 prea târziu, ordinele 5i hot3rârile s3 fie ineficiente, ierarhiile s3 nu aib3 stabilitate 5.a.m.d. Men inând haosul, societatea î5i p3stra sl3biciunile 5i putea fi foarte u5or de controlat. Oamenii nu aveau posibilitatea s3-5i solidifice un sistem propriu de valori, sentimentul de insecuritate se accentua, iar manipulatorii aveau astfel un teren extrem de propice pentru ac iune. 15. Trebuie f cut totul ca anumite cazuri s fie discutate concomitent de mai multe comisii, oficii sau institute, îns nici una dintre ele s nu aib drept de decizie înainte de a se consulta cu celelalte (fac excep ie cazurile ce vizeaz industria minelor). O alt3 strategie menit3 s3 induc3 haosul, s3 împiedice formarea unor ierarhii func ionale, s3 nu ofere posibilitatea vreunei institu ii sau alteia de a acumula prea mult3 autoritate. De fapt, o variant3 a vechiului principiu "dezbin3 5i st3pâne5te". Excep ie face industria minelor, deoarece minerii constituiau armata de rezerv3 a regimului, prin faptul c3 ei puteau fi manipula i cu extrem3 u5urin 3. Iar pentru ca efectul manipul3rii s3 fie cel scontat, era necesar ca în rândurile celor din subteran s3 func ioneze impecabil sim ul ierarhiei. La un singur semn al celui pe care îl considerau lider (evident, acesta fiind agent KGB), trebuia ca ei s3 se mobilizeze 5i s3 ac ioneze pentru îndeplinirea ordinelor, f3r3 nici un comentariu sau re inere. Izolarea total3 de lumea exterioar3 d3dea posibilitatea liderului s3-i conving3 c3 numai ce spunea el era "corect" 5i "bine" pentru ei. O veritabil3 armat3 de robo i, p3strat3 în subterane, gata de ac iune la orice moment. 16. Autoconducerea din uzin nu poate exercita nici o influen

asupra activit ii din uzin . Poate lucra doar la punerea în practic a hot rârilor. Trebuia ca principiile socialiste vehiculate tot timpul, precum 5i cel al "autoconducerii muncitore5ti", s3 r3mân3 numai pentru fa ada propagandistic3 5i, eventual, pentru a arunca vina tuturor nereu5itelor asupra colectivelor înse5i. Dar realiz3rile trebuie atribuite doar "viziunii în elepte" a conduc3torilor de la Centru. În acest sens, Centrul trebuia s3 coordoneze nemijlocit întreaga activitate, iar "autoconducerea" uzinal3 s3 îndeplineasc3 doar rolul simplului executant. Asta 5i pentru a evita, iar35i, acumularea de autoritate sau de popularitate de c3tre unii oameni din colectivele muncitore5ti, competen i, dar neverifica i 5i neînregimenta i. 17. Sindicatele nu au dreptul de a se împotrivi conducerii. Sindicatele trebuie s fie ocupate cu alte probleme, spre exemplu cu organizarea odihnei în concedii, discutarea cererilor de pensii i împrumuturi, programe culturale i distractive, organizarea de excursii, repartizarea m rfurilor deficitare, justificarea unor puncte de vedere i decizii ale conducerii politice. Rolul sindicatelor, ca 5i al tuturor celorlalte organiza ii civice, ob5te5ti, de tineret etc. trebuie s3 fie acela de simpli vasali afla i sub controlul total al partidului unic, mai bine zis al Centrului de la Kremlin. Ele trebuie s3 îndeplineasc3 orbe5te ordinele, s3 promoveze politica partidului unic, s3 capaciteze energiile popula iei spre diverse alte sectoare, pentru a restrânge riscul apari iei unor nemul umiri sau r3zvr3tiri. De5i purtau denumirea unor organisme existente 5i în statele democratice, pentru a induce o aparen 3 de libertate, ele se deosebeau fundamental de acestea. În statele democratice, sindicatele 5i celelalte organiza ii neguvernamentale se afl3 total în slujba membrilor sau a cet3 enilor lor. În sistemele totalitare, ele se aflau 5i se afl3 înc3 5i ast3zi, în numeroase zone ale globului, numai în slujba partidului unic, ac ionând, subtil sau chiar f3 i5, împotriva intereselor legitime ale cet3 enilor. 18. Trebuie avansa i numai acei conduc tori care execut impecabil sarcinile primite i nu le analizeaz dep ind cadrul activit ii lor. Conducerea de la Kremlin nu avea nevoie, în statele-satelit, de parteneri, ci de executan i. Aceast3 politic3 trebuia aplicat3 pân3 la nivelul celei mai neînsemnate întreprinderi. Criteriul de avansare nu trebuia s3 fie competen a, autoritatea, inteligen a sau popularitatea, ci fidelitatea necondi ionat3 fa 3 de Centru. Faptul c3 fidelitatea era cultivat3, în majoritatea cazurilor, numai la cei incapabili, pentru c3 ei erau cei mai zelo5i executan i, nu deranja, ba chiar era de dorit. Nu contau uria5ele pierderi suferite de economiile 3rilor socialiste prin promovarea incompeten ilor. Scopul era p3strarea unui control total asupra fiec3rui segment al vie ii politice, economice, sociale 5i culturale. Iar dezastrul era chiar de dorit, pentru c3 bun3starea ar fi oferit oamenilor r3gazul de a gândi. 19. În leg tur cu activitatea localnicilor cu func ii de partid, de stat sau administrative, trebuie create asemenea condi ii, încât s fie compromi i în fa a angaja ilor, astfel devenind imposibil întoarcerea

prin activit3 i specifice spionajului economic. modul s3u de gândire. pe de o parte. al3turi de supravegherea tuturor persoanelor influente din armat3. era mai u5or de st3pânit. motivele de satisfac ie sau de nemul umire.73 74 lor în anturajul ini ial. aveau s3 fie exploatate în folosul statului. atr3gând chiar recuno5tin a popula iei pentru scurtul moment de respiro. pentru a urm3ri evolu ia profesional3 a fiec3rui individ în parte. dorin ele 5i poten ialul intelectual 5. 20. agasa i de întârzieri ori de aglomera ie.d. trebuia ca oamenii s3 fie în permanen 3 preocupa i de ceva. În uzine trebuie ini iate diferite edin e i conferin e profesionale. judeca i. trebuia ca înal ii func ionari de partid sau de stat din 3rile "fr3 e5ti" s3 fie compromi5i iremediabil. dar 5i pentru a prelua. pe de alta. Popula ia trebuia men inut3 la limita subzisten ei pentru a deveni total dependent3 de m3surile luate de liderii sistemului. Trebuie popularizate discu iile cu muncitorii care se ocup de probleme actuale legate de produc ie. Preocup3rile 5i gândurile clasei "conduc3toare" trebuie canalizate spre probleme de munc3 ori locale. De aceea institutele de cercet3ri trebuie supravegheate cu aten ie pentru a contracara astfel de eventualit3 i. Armata trebuia 5i ea supravegheat3 îndeaproape. paralel cu aceasta. pentru a evita întreb3rile grave ce . trebuia s3 fie subminate. De fiecare dat3 când un nou lider venea la conducerea 3rii. 25. 26. popula ia ei. În plus. Progresele 5tiin ei puteau oferi oricând un atu pentru contracararea influen ei ruse5ti sau pentru preluarea suprema iei într-un anumit domeniu.m. De aceea. astfel încât autoritatea militarilor din 3rile-satelit s3 creasc3 în acela5i timp cu cea a agen ilor Kremlinului. Istoria perioadei comuniste din mai toate 3rile Europei Centrale 5i de Est dovede5te c3 principiul a fost aplicat temeinic. Punctualitatea transporturilor trebuie perturbat (mai pu in cele cuprinse în îndrum rile din NG 552-46). Dac3 unele inven ii ar fi dus la accelerarea progresului economic 5i la cre5terea gradului de bun3stare a popula iei. pentru a nu observa c3 întreg sistemul era gre5it.d. dar. Cu cât haosul cre5tea. trebuie organizat vânzarea acesteia în str in tate. partenerii de ideologie din 3rile-satelit nu puteau fi l3sa i s3 dobândeasc3 prea mult3 putere. respectiv autorii acestora. ci 5i notate. întemni a i 5. materia prim3 necesar3 în orice moment economiei 5i. 23. Fiecare personalitate militar3 autohton3 trebuia s3 aib3 cel pu in o "umbr3" din cadrul KGB. Documentele cuprinzând date cu privire la valoarea i descrierea inven iei nu se public . Preocup3rile de ordin profesional ale cet3 enilor 5i îndeosebi ale celor din marile centre industriale trebuie s3 fie cunoscute cu precizie pentru a nu face loc surprizelor. pentru c3 nici o surs3 de venit nu trebuia neglijat3. Este permis doar realizarea acelor investi ii care au aplicabilitate în industria minelor sau cele care au indica iile noastre speciale.a. chiar arunca i în temni 3. Cadrelor militare autohtone li se pot încredin a pozi ii de r spundere în locuri unde deja sunt plasa i oamenii serviciului special.m. pentru a-5i pierde obi5nuin a gândirii lucide. trebuie notate propunerile. orice reglementare minor3 înso it3 de înfierarea public3 a unor api isp35itori putea dezamorsa tensiunea. cei de dinaintea lui erau blama i. Trebuie acordat o mare aten ie inventatorilor. Întotdeauna se putea ivi posibilitatea unei conspira ii militare având ca scop declan5area unei revolte împotriva st3pânului de la R3s3rit. Apoi tactica era reluat3. s3 poat3 cunoa5te în am3nunt 5i cele mai secrete planuri militare ale armatelor "fr3 e5ti". care s3-i raporteze orice mi5care. arhivate. Nu se vor înl tura cauzele fenomenelor în discu ie. clasificate. Nu se pot realiza acele inven ii care ar asigura cre terea produc iei de produse finite i. 22. respectiv cele care critic trecutul i problemele locale. 21. respectiv dezvoltat i sprijinit activitatea lor. 24. totodat3. cu atât ara respectiv3. sc derea extrac iei i a produc iei de materii prime sau ar împiedica îndeplinirea deciziilor. Dar nu numai cunoscute. prin agen i infiltra i în pozi ii-cheie. în perioada existen ei regimurilor comuniste. observa iile ce au fost expuse. înfiera i. care s3 fie folosite ulterior. în vederea unui eventual 5antaj viitor. cantitatea muni iei va fi controlat permanent i cu seriozitate. nemul umi i de activitatea vreunui 5ofer sau a altuia. Fi activitatea inventatorilor 5i a inovatorilor trebuia supus3 celui mai strict control. Indiferent de serviciile aduse Moscovei. Din nou. Ins3 inven iile r3mâneau secrete. care puteau fi folosi i oricând drept armat3 fidel3 de rezerv3. Cum infiltrarea spionilor în colective de conducere deja formate atr3gea dup3 sine unele riscuri. Dac o inven ie a devenit cunoscut . Dac3 totu5i unele inven ii deveneau cunoscute. pentru a nu permite formarea unor stocuri clandestine. decenii la rând. bun3starea minerilor. a c3rei dezvoltare trebuia s3 ofere. indiferent de tipul de arm . trebuia controlat3 minu ios muni ia existent3. în momente de cump3n3. Excep ie f3cea industria minelor. era mult mai eficient3 promovarea cadrelor militare autohtone în locuri unde deja se aflau implanta i agen i KGB. Trebuie inut sub observa ie fiecare institut de cercetare i laborator. În plus. oricât de fideli ar fi fost Kremlinului. Niciodat3. dar fiecare inven ie trebuie înregistrat cu consecven la Centru. iar economiile statelor-satelit s3 fie total dependente de rela iile cu Uniunea Sovietic3.a. cel mai adesea în urma unor procese de "demascare" sau prin reconsiderarea trecutului lor conform unor concep ii 5i reguli inventate special în acest scop. cei acuza i nu au mai putut s3 revin3 la putere. În cazul fiec rei ac iuni armate i eu ocazia tragerilor. inovatorilor. Având aceste fi5e individuale se putea anticipa 5i comportamentul fiec3ruia în anumite situa ii. pentru a nu atrage cuiva aten ia asupra acestei politici oculte de supraveghere 5i utilizare a lor. s3-i afle sl3biciunile. când mizeria traiului cotidian atingea insuportabilul. orice descoperire demn3 de interes.

popoarele din vechime. pentru a amplifica tensiunile interetnice în spiritul bine cunoscutului principiu "dezbin3 5i st3pâne5te"). Biserica trebuia anihilat3. Din colile elementare. era vorba de istoria na iunilor respective rescris3 în cheie comunist3). orice ini iativ3 nedorit3. a pânzelor freatice etc. ci 5i orice alt3 rezerv3 poten ial3 de ap3 potabil3. Asemenea cazuri erau apoi folosite de propaganda comunist3 ca exemple "vii" ale superiorit3 ii sistemului de produc ie socialist fa 3 de cel capitalist. dar nu trebuia împiedicat s3 func ioneze. Trebuia îns3 respectat3 limita dincolo de care ar fi putut ap3rea unele revendic3ri teritoriale întemeiate. numai la adresa trecutului sau a unor probleme minore. s3 existe 5i întreprinderi particulare. Spre exemplu. dar nu s-a mers pân3 la depunerea unor eforturi concrete. Din nou. Din acelea5i motive era încurajat3 5i autocritica. în fuga lor din calea n3v3lirilor barbare. Sistemul birocratic putea fi criticat. existen a sistemului unic de alimentare cu ap3 f3cea posibil3 5i aplicarea altor diversiuni. pentru reunificarea 3rii cu teritoriile române5ti de dincolo de Prut. dar i cel al ceremoniilor de înmormântare. 28. Lu rile de pozi ie ale conducerilor autohtone pot avea coloratur na ional sau istoric . era esen ial3 p3strarea cauzelor ce le f3ceau posibile. Este admis criticarea activit ii organelor administrative. 32. Pentru a facilita acest lucru era necesar3 crearea unui uria5 sistem birocratic. trebuia impus în absolut toate domeniile. respectiv al partidului unic. Dar pentru ca astfel de discu ii diversioniste s3 poat3 continua la nesfâr5it. trebuie s3 fie reduse la maximum 5ansele de supravie uire a celor care luptau împotriva sistemului. la o alt3 viziune asupra existen ei. 30. 29. Ob inerea unui strict necesar pentru via a de zi cu zi trebuia s3 devin3 preocuparea permanent3 a fiec3rui individ. De asemenea. cum ar fi r3spândirea zvonurilor privind otr3virea apei potabile. Nu numai fântânile 5i sistemele independente de alimentare cu ap3 trebuie distruse. Biserica putea oferi un refugiu. pentru ca singura "5tiin 3 sacr3" s3 r3mân3 ideologia comunist3. În cazul unor revolte foarte greu de contracarat. Controlul statului. al educa iei religioase. A se împiedica aprovizionarea bun a pie ei interne. Activitatea cultural-educativ trebuie astfel dirijat ca s rezulte o antipatie general împotriva acestora. în cotloanele c3ruia s3 se piard3 orice revendicare ra ional3. sus inute. 31. de nesiguran 3. În ora ele reconstruite sau nou-construite nu se admit în locuin e spa ii excedentare. sau na ionalist (în acest caz. Tot în eventualitatea apari iei unor mi5c3ri de rezisten 3 sau a altor situa ii de criz3. erau îng3duite lu3rile de pozi ie cu substrat istoric (bineîn eles. 27. respectiv din întreprinderile indicate în mod special. în unele 3ri din sfera de influen 3 moscovit3 directiva a fost aplicat3 în continuare. f3cându-i vulnerabili pe cei viza i. în România. pentru a demonstra c3 sistemul comunist încuraja libertatea de opinie (a5a cum sus ineau ideologii de la Centru). pentru a nu mai avea timp s3 gândeasc3. În acest sens era impus3 poluarea lacurilor. con inutul predicilo. Pre ul acestor m rfuri s fie mai mare decât pre ul produselor similare ale întreprinderilor de stat. îl putea conecta pe individ la un alt sistem de valori. S se . îns nu se admite nicidecum sc derea numeric a personalului i nici func ionarea lor normal . Locurile lor vor fi ocupate de oameni numi i. iar sursele independente s3 fie distruse. Trebuie facilitat extinderea propriet ii de stat la cel mai înalt grad în toate domeniile. Dar ele au fost subminate. pentru a da nemul umi ilor iluzia c3 î5i pot exprima liber p3rerile. de specialitate. se crea posibilitatea recompens3rii celor fideli cu permisiunea de a se aproviziona pe filiere preferen iale. dar nu pot duce la unitate na ional . 35. dar mai ales din licee i facult i trebuie s fie înl tura i profesorii care se bucur de popularitate. "Pârghiile" economiei socialiste trebuie p3strate în mâinile celor de la Centru. precum 5i celorlalte "sectoare prioritare". În timpul revolu iei din România au fost utilizate intens astfel de zvonuri. ce nu puteau duce la punerea în discu ie a întregului sistem. îi putea da un sprijin pentru a rezista celor mai aspre încerc3ri. erau încurajate pozi iile critice. Trebuie acordat o aten ie deosebit bisericilor. În ce prive5te popula ia. pentru a da faliment în cel mai scurt timp posibil. de foarte mult timp. a râurilor. metoda era cunoscut3 5i aplicat3. E necesar s fie puse sub observa ie tipografiile biserice ti. controlul asupra re elelor de ap3 oferea posibilitatea declan53rii unor ac iuni diversionist-teroriste cu efect catastrofal asupra insurgen ilor. 33. Canalizarea veche i fântânile trebuie lichidate sistematic pe parcurs. Trebuie s se aib o mare grij de toate proiectele de fabrica ie din industria minier . Spre exemplu. care ar putea folosi la ad postirea pe o perioad mai lung a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente. al cântecelor. aveau întotdeauna grij3 s3 otr3veasc3 fântânile. Întreprinderile proprietate personal i industria ii vor primi doar acele cantit i de materii prime i utilaje care s împiedice produc ia de calitate. dup3 revolu ia din decembrie 1989. De fapt. tendin ele na ionaliste au r3bufnit cu furie. o aten ie special3 este acordat3 industriei miniere.75 76 puteau ap3rea în min ile unora. 34. În acela5i timp. arhivele. bineîn eles. În unele state socialiste au mai continuat. orice manifestare de independen 3. un timp. De asemenea. Reconstruc ia obiectivelor industriale i construc ia celor noi se vor face având în vedere ca materialele reziduale s fie dirijate în depozitele de ap ce ar putea folosi drept rezerve de ap potabil . dar. Chiar 5i dup3 colapsul comunismului. aceasta trebuia men inut3 la limita subzisten ei. Pentru reu5ita total3 a acestor ac iuni era necesar ca toate re elele de ap3 se fie conectate la un sistem central. Trebuie acordat o mare aten ie ca nu cumva s existe re ele de ap neracordate la re eaua principal în cartierele în curs de reconstruc ie sau nou construite. Apa este esen ial3 pentru supravie uirea omului. în diverse variante. Pentru p3strarea unei aparen e de independen 3 fa 3 de Moscova. ce amplificau starea de tensiune.

O aten ie special3 se acorda rescrierii istoriei. oricând puteau fi g3si i localnicii care s3 poat3 fi folosi i drept cozi de topor. pentru a justifica asuprirea na ional3. ar fi putut deschide noi orizonturi cognitive. Profesorii care se bucur3 de popularitate sunt foarte greu de controlat. dar totodat ar st rui asupra controlului activit ii economice a conducerii oficiale. Pe plan local este interzis apari ia unor opere despre acei autohtoni care înainte de revolu ie i în perioada celui de-al doilea r zboi mondial au tr it la noi. pentru c3 ea i-ar fi putut face pe unii s3 aib3 ideea de a judeca logic ideologia comunist3. trebuia ca ei s3 fie minimaliza i. pentru a ascunde tendin ele sale expansioniste. sau în rezerva de cadre). În colile de specialitate trebuie introdus specializarea restrâns . 37. le pot forma acestora concep ii 5i atitudini ostile ideologiei comuniste. 39. Iluzia independen ei fa 3 de Moscova a statelor-satelit trebuia p3strat3 pentru a nu zgând3ri în mod inutil orgoliul na ional al popoarelor vasale. cel pu in din punct de vedere economic. Trebuie s fie ini iat organizarea unor ac iuni cu caracter artistic sau sportiv care s s rb toreasc lupta autohtonilor împotriva cotropitorilor (exclusiv ru ii. Acesta îns3 trebuia s3 îndoctrineze cet3 enii. 5i chiar declarativ filoruse. rudimente permise de cenzura regimului. darwinismul. Mai mult. În acest context. individul nu trebuie s3 aib3 vreun termen de compara ie pentru a ajunge s3-5i pun3 întreb3ri periculoase. folosindu-ne de ura care exist împotriva acelor organiza ii. Filozofia general3 era interzis3. dar neputincios în rest. a logicii i geneticii. 5ovinismul se definea ca "atitudine politic3 anacronic3 5i retrograd3". atitudinile deprinse la o vârst3 fraged3 au 5anse considerabile s3 se p3streze toat3 via a. în scopul provoc3rii unei aversiuni totale a popula iei fa 3 de organiza ia vizat3. În doctrina comunist3. În munca de propagand trebuie implica i i localnicii. 38. a filozofiei generale. În acela5i timp. ori socialismul 5tiin ific ar fi p3rut desuete 5i chiar false. precum 5i din toate celelalte manuale rescrise în cheia ideologiei comuniste. lucrând cu tinerii. Materialul documentar folosit în procesul de înv3 3mânt trebuia s3 fie redus cât mai mult pentru a le transmite elevilor doar rudimente de cultur3 general3. Dac se constituie o organiza ie care ar sprijini alian a cu noi. A le interzice de-a dreptul era dificil. Uluitoarea vitez3 cu care trupele sovietice au intervenit în Cehoslovacia anului 1968 reprezint3 o confirmare elocvent3 pentru importan a acestei instruc iuni. Fi se p3stra 5i secretul asupra trecutului acelor personalit3 i autohtone (multe dintre ele în func ii importante. lovitura final3 devenea extrem de simpl3. Na ionalismul era în total3 opozi ie cu "interna ionalismul proletar". Întotdeauna îns3 exista pericolul ca declara iile de fidelitate fa 3 de Moscova s3 reprezinte doar o fa ad3 în spatele c3reia aceste organiza ii s3 încerce promovarea independen ei na ionale. economie politic3. din perspectiva c3rora materialismul dialectic. . locul rezisten ei sau al concentr rii for elor reac ionare s fie accesibil din toate p r ile. Aten ia deosebit3 ce li se acord3 e motivat3 de faptul c3. Istoria era rescris3. imediat se va porni împotriva ei o campanie de acuzare a na ionalismului i ovinismului. pentru a permite ca inocularea urii fa 3 de sistemul monarhist 5i capitalist s3 aib3 eficien 3 maxim3.m. astfel ca în cazul în care este nevoie de o interven ie armat . a drumurilor i re elelor de leg tur . r3spândirea de manifeste ostile Uniunii Sovietice 5i "prieteniei" dintre ara respectiv3 5i marele vecin de la R3s3rit 5. popula ia avea nevoie 5i de o por ie de "circ". Se va începe cu: profanarea monumentelor ce ne apar in. difuzarea unor manifeste din care s rezulte ponegrirea na iunii i a culturii noastre i îndoiala fa de în elesul contractelor încheiate cu noi. distrugerea cimitirelor. Din când în când. îndeosebi nem ii) i care s popularizeze lupta pentru socialism. na ionalismul era definit drept o "arm3 politic3 a burgheziei. astfel încât orice s3rb3toare na ional3 se transforma în prilej de glorificare a "luptei pentru socialism" 5i. De asemenea. Genetica. În 5colile specializate era recomandat3 specializarea îngust3. Cu ocazia pred rii istoriei nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut s serveasc binele rii. Dar aceste "p3cate ideologice" puse în seama organiza iei vizate ar fi trebuit sus inute de fapte reprobabile pe m3sur3. Studiul limbilor latin3 5i greac3 veche trebuia interzis în licee pentru a nu le da posibilitatea elevilor s3 aib3 acces direct la operele unor mari gânditori ai lumii. La rândul s3u. Se va avea grij de construc ia i reconstruc ia oselelor. mergând pân3 la cea suprem3 în stat 5i partid. ci trebuie ar tat mi elia regilor i lupta poporului asuprit. iar la licee s se opreasc predarea limbilor latin i greac veche. antrenate în spiritul unei fidelit3 i absolute fa 3 de Kremlin. eventual. folosit3 în scopul a â 3rii urii na ionale. De aceea se trecea la înscenarea unor fapte de o extrem3 gravitate precum profanarea de monumente. menit3 s3-l transforme pe om într-un robot foarte priceput în domeniul s3u de activitate. 36. De aceea se impunea obligatoriu înlocuirea dasc3lilor populari cu politruci convin5i.d. precum 5i alte 5tiin e de avangard3. a podurilor. singura filozofie "adev3rat3" fiind cea marxist-leninist3.77 78 analizeze diferen ele dintre materii. chiar dac3 respectiva na iune ar fi avut înainta5i de marc3. În statele socialiste puteau ap3rea diverse organiza ii având la baz3 ideologia comunist3. pentru a împiedica unitatea de lupt3 a oamenilor muncii împotriva exploat3rii". personalit3 i care au fost preg3tite din punct de vedere ideologic pe teritoriul Uniunii Sovietice. De aceea se recomanda utilizarea unei diversiuni constând în acuzarea organiza iei în cauz3 de na ionalism 5i 5ovinism. pentru c3 nu se puteau invoca în mod clar incompatibilit3 i ideologice 5i nici nu se dorea zgând3rirea orgoliului na ional al cet3 enilor din ara respectiv3. Adev3rata înv3 3tur3 urma s3 fie cea din manualele de socialism 5tiin ific. era interzis studiul logicii.a. s fie redus cantitatea de material documentar. Motivele anihil3rii fiind astfel create. a "mult iubi ilor" conduc3tori.

În plus. Iar atunci când se considera c3 înscen3rile ar fi luat prea mult timp. dup3 compromiterea definitiv3 în anumite func ii. ci doar s ob in o diplom . care au motivat schimbarea din func ie a respectivilor. dar extrem de eficient3 în privin a impactului asupra unei popula ii nemul umite. La sfâr it vor fi pu i în fiinc ii de conducere i inu i în eviden ca i cadre de rezerv pentru perioada schimb rilor ulterioare. au fost "roti i" în altele similare sau au fost numi i consilieri preziden iali. Dac3 totu5i se iveau cazuri în care reabilitarea unor condamna i în procese politice devenea inevitabil3. În posturile-cheie trebuia s3 fie numi i doar cei total incompeten i. ea era utilizat3 ca atare 5i pentru a induce în con5tiin a public3 ideea c3 existau "ra iuni superioare". În cazuri drastice se recheam din func ie. mai târziu. Cei competen i erau foarte greu de manipulat. Aten ie ca reprezentan ii opozi iei politice s fie închi i. Sistemul comunist era "perfect". Chiar dac3 motiva ia p3rea confuz3 5i contradictorie. justi ia nu putea gre5i. erau revoca i din func ii 5i trecu i în posturi echivalente sau chiar superioare ierarhic. 42. "gre5eala" trebuia atribuit3 unor oameni. Înainte ca ei s se întip reasc în con tiin a maselor. Debarasarea de astfel de opozan i politici periculo5i trebuia mediatizat3 la maximum. 41. Acei conduc tori numi i de c tre partid. Tot pentru a nu se ajunge la punerea în discu ie a sistemului era interzis3 cu des3vâr5ire reluarea procesului. erau lichida i pur 5i simplu prin "întâmpl3ri neprev3zute". E o ac iune ce atrage aten ia maselor populare. erau greu de contracarat sau de aruncat în pu5c3rii datorit3 renumelui lor . îndeosebi cu cei care deviau de la linia politic3 impus3 de la Centru. fiind numi i în pozi ii similare sau superioare. puteau aduna în jurul lor al i oameni de valoare. de neîn eles pentru omul obi5nuit. s nu fie chema i în judecat . În acela5i timp trebuia evitat3 cu foarte mare grij3 martirizarea lor. trebuia s3 se dovedeasc3 intransigent. Reprezentan ii opozi iei politice nu puteau r3mâne în libertate pentru c3 foarte u5or ar fi putut deveni nuclee de cristalizare a unor noi mi5c3ri de rezisten 3 anticomunist3. În alte cazuri se r3spândeau zvonuri 5i chiar "dovezi" despre colaborarea lor cu diverse for e antina ionale sau chiar. a socialismului. puteau forma grupuri de rezisten 3 tacit3. Pricinuitorii erorii judiciare erau 5i ei înv3lui i în uitare. rudimentara ideologie comunist3. Asemenea personalit3 i puteau desfiin a foarte u5or. în ultim3 instan 3. Deoarece p3strarea unui secret absolut asupra sor ii lor era imposibil3. în timp ce se aflau în pozi ii de conducere. pentru a nu atrage prea mult aten ia opiniei publice asupra dedesubturilor procesului 5i implicit a sistemului. pentru a demonstra popula iei c3 liderii comuni5ti nu fac nici un fel de discriminare 5i îi pedepsesc drastic pe cei cu atitudini "du5m3noase" la adresa poporului sau a socialismului. ministerelor. Totu5i procesele politice de r3sunet s-au împu inat cu timpul. ci de vin3 au fost unele situa ii obiective. De aceea ei nu erau de dorit în func ii de conducere. pentru c3 asemenea ac iuni ar fi atras aten ia asupra întregului sistem de promovare a cadrelor 5i. astfel. mai ales din punct de vedere ideologic. nu sistemului în sine. erau acuza i 5i condamna i pentru delicte de drept comun. pentru c3 politica 5antaj3rii "vinova ilor" cu "petele" de la dosar s-a dovedit mult mai eficient3. Dac3 situa ia devenea intolerabil3. care au produs pierderi substan iale sau au creat tensiuni nedorite în rândul subalternilor. c3rora nimeni nu le-ar fi f3cut fa 3 mai bine în acele momente. Mai ales din punct de vedere ideologic. Spre exemplu. respectiv pricinuitorii judec ii gre ite nu vor fi convoca i. deoarece ace5tia. serviciilor importante. ar fi erodat credibilitatea regimului. pentru a-5i p3stra noile privilegii. În acest scop. nu erau învinui i. deveneau fideli total conducerii de la Centru 5i îndeplineau cu stricte e numai directivele venite de sus. Se aduc la cuno tin publicului procesele acelor persoane cu pozi ie de conducere (în primul rând din cadrul armatei. 43. Pentru ideologii totalitarismului. nici trimi5i în judecat3. se admite doar cu condi ia ca acest caz s fie considerat o gre eal judec toreasc : nu va avea loc reluarea procesului. S se prelucreze acei opozan i care se bucur de stima popula iei. Sistemul comunist nu putea fi acuzat vreodat3 de gre5eli. pentru a nu r3mâne în con5tiin a contemporanilor 5i a genera iilor viitoare drept exemple de verticalitate moral3. dac3 respectivii ar fi dat cel mai timid semn de nesupunere. în loc de a fi deferi i justi iei. trebuie lichida i prin a anumite "întâmpl ri neprev zute" sau închi i sub acuza ie de crim de drept comun. 44. Procedeul a continuat s3 fie folosit 5i dup3 colapsul comunismului. pentru a nu se da o confirmare oficial3 a gre5elilor grave comise de conducerea de la Bucure5ti. se impunea demolarea imaginii pe care o aveau în ochii popula iei. în unele 3ri est-europene. Iar dac devine inevitabil . Pentru a accentua aceast3 percep ie în ochii opiniei publice. cadrelor didactice) care sunt învinuite de atitudine împotriva poporului. cu serviciile de securitate. care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit nemul umirea angaja ilor. dosarele penale ce li se puteau întocmi în orice moment puteau fi utilizate cu eficien 3 garantat3 ca instrument de 5antaj. extrem de u5or de controlat. În "cea mai bun3 dintre lumi. 45. Incompeten ii promova i în func ii superioare. cei care nu sunt interesa i s se perfec ioneze la nivel înalt. în România din timpul regimului Iliescu sunt nenum3rate exemple de mini5tri sau de înal i func ionari de stat care. a industrializ rii. În continuare incompeten ii erau men inu i în posturi-cheie sau ca rezerve pentru procesul de "rota ie a cadrelor". pentru a demonstra popula iei c3 liderii nu au gre5it atunci când i-au învestit în respectivele func ii. cu argumente clare. chiar necalifica i. Cei care lucreaz în diferite func ii trebuie s fie schimba i i înlocui i cu muncitori cu cea mai slab preg tire profesional . Trebuie împiedicat reabilitarea celor condamna i în procese politice. deoarece erau total dependen i de directivele de la Centru 5i. Trebuie ca la facult i s ajung cu prioritate cei care provin din cele mai joase categorii sociale.79 80 40. marile personalit3 i ale culturii reprezentau cea mai mare amenin are.

iar aten ia îi este focalizat3 c3tre interior. individul era capabil. Sistemele totalitare ce urm3resc supunerea necondi ionat3 a oamenilor se concentreaz3 spre crearea acelui tip de cet3 ean incapabil s ia decizii de unul singur. în lag3rele de concentrare. În consecin 3 esen a controlului total asupra individului este reprezentat3 de anihilarea sentimentului de independen 3 a acestuia. În studierea tehnicilor de modificare subtil a comportamentului. oferindu-le de multe ori informa ii despre sine. Sp3larea creierulu. Comparativ cu sp3larea creierului sau cu manipularea prin hipnoz3. Pentru a pune sub control total mintea oamenilor. În foarte multe secte. metod3 c3reia îi va fi dedicat un capitol special al acestui volum. Tehnica a ie5it în eviden 3 în timpul r3zboiului din Coreea. pentru a-l plasa într-o stare de trans3: leg3turile cu exteriorul îi sunt estompate sau chiar retezate. interesa i numai de avansarea în ierarhia social3. a relevat înc3 o dat3. Rezultatele acestor studii au ar3tat c3 procesul de influen are are trei componente principale: modificarea comportamentului. practic. cât 5i dup3. în majoritatea cazurilor. Evident. el va coopera astfel cu manipulatorii s3i. selectate dintre parveni ii cu "origine social3 s3n3toas3". Din p3cate. Pentru a în elege mai bine cele trei componente ale procesului de influen are este necesar3 prezentarea câtorva experimente foarte simple. în timp ce adev3ratele valori. la rândul lui. a milioane de al i oameni obi5nui i. mare parte din "elita" cultural3 ori 5tiin ific3 a respectivelor state era alc3tuit3 din indivizi mediocri. informa ii care mai apoi. instinctiv. autorit3 ilor. cred c3 ar fi interesant pentru cititor s3 încerce identificarea cât mai multor exemple de aplicare a acestor instruc iuni în România Atât înainte de revolu ia din decembrie 1989. Hipnotismul. s3 revin3 la vechiul s3u mod de gândire. În sistemele totalitare. mergând de la cele de simpl3 reverie. împotriva intereselor Statelor Unite. asupra comportamentului s u 5i asupra sentimentelor sale. prin înlocuirea cu noi "personalit3 i". prin izolare. const3 în desprinderea individului din starea de con5tient3 normal3. abuzul fizic sau psihic este foarte pu in sau chiar deloc perceptibil. îns3 deosebit de relevante. Sc3pat de sub influen a "educatorilor" s3i.. doar pe baza unei diplome 5i a rela iilor cu persoane influente din partid. sublinierea diferen elor existente între aceast3 reform a gândirii 5i sp larea creierului sau manipularea prin hipnoz . În încheierea acestui capitol.81 82 interna ional. integrarea în grup 5i inducerea sentimentului de supunere necondi ionat fa de autorit i. F3r3 s3 vrea. de la bun început. s3 fie permanent dependen i de sistemul de gândire al grupului din care fac parte 5i s3 se supun3 necondi ionat. strategia a avut sor i de izbând3. În timp. Treptat subiectul se va integra maselor 5i va r3spunde perfect la ceea ce este "programat" s3 r3spund3. ritualurile specifice sunt menite s3 induc3 adep ilor o stare de trans3. când subiectul are semnale slabe de la lumea exterioar3. un grup de cercet3tori ia instruit pe studen ii unei clase de psihologie s3 experimenteze . în urma c3ruia ajungeau s3 serveasc3 propaganda procoreean3. necesitatea studierii mecanismelor de manipulare atât la nivel individual. cât 5i la nivelul unor largi grupuri de oameni. ace5tia s-au erijat imediat în reprezentan i "autentici" ai intelectualit3 ii 5i au invadat noua scen3 politic3. exist3 mai multe feluri de transe.. scârbite de noua mascarad3 a democra iilor de operet3. eliberat de spaim3. Controlul total asupra individului Controlul total asupra individului înseamn3 controlul total asupra modului s u de gândire. Pentru a în elege mai bine ce înseamn3 controlul asupra min ii umane 5i cum se ob ine. în mod normal. 5tiin ific3 sau cultural3. când se supune total ordinelor hipnotizatorului. este necesar3. cu acuitate. f3r3 ca subiectul manipulat s3-5i dea seama. astfel c3 la pr3bu5irea regimurilor comuniste din estul 5i centrul Europei. Experimentele desf35urate de cercet3torii în domeniul psihologiei sociale au demonstrat c3. pân3 la cele puternice. au continuat s3 tr3iasc3 5i s3 creeze în izolare 5i cvasianonimat. el reac ioneaz3 din reflex. Artizanii manipul3rii încearc3 s3 creeze o imagine agreabil3 a liderului în rândul maselor. Din aceste motive trebuia ca ei s3 fie anihila i în timp. trebuie ca ei s3 fie cufunda i în anonimatul maselor de manevr3. ajungând chiar la performan e incredibile. sentiment ce l-ar putea determina s3 gândeasc3. Fi totu5i efectele sp3l3rii creierului depindeau de conjunctura în care se afla prizonierul. În acest fel. reformarea gândirii este un proces mult mai subtil 5i mai sofisticat. reformarea gândirii indivizilor. în majoritatea cazurilor. artizanii manipul3rii ob in aproape întotdeauna reac iile dorite din partea subiec ilor. decimate în timpul regimului comunist. are efecte remarcabile în ceea ce prive5te determinarea individului de a se supune din reflex ordinelor sau de a5i tr3da semenii ori propria sa ar3. Ac ionând asupra subcon5tientului.. în timpul c3reia aten ia îi este concentrat3 c3tre exterior prin intermediul celor cinci sim uri. s3-5i creeze propriul s3u sistem de valori 5i s3 ia decizii de unul singur. conform informa iei acumulate în subcon5tientul s3u. Prizonierii americani erau supu5i unui tratament intensiv de manipulare a gândirii. Experien a celui de-al doilea r3zboi mondial. f3r3 ca ace5tia s3 î5i dea seama c3 sunt influen a i. în timpul c3ruia mii de oameni obi5nui i au fost determina i s3 participe la exterminarea. c3tre sine. rezisten a psihic3 a individului este mult diminuat3 5i el poate fi influen at mult mai u5or. în special în cele evoluate. prin umilire. f3r3 5tirea sa. atunci când individul caut3 s3 r3spund3 unei anumite situa ii sociale. în urma c3reia predicatorii îi fac s3 se comporte ira ional sau s3 comit3 acte pe care. le-ar fi respins. vor fi folosite chiar împotriva lui.

se agita. care reprezint3 disonan a cognitiv . nu trebuie uitat c3 Milgram scria: Esen a supunerii const în faptul c o persoan ajunge s se considere pe sine îns i ca fiind un instrument al îndeplinirii dorin elor i ordinelor unei alte persoane i. Cele opt tehnici urm3resc declan5area 5i amplificarea procesului de influen are. în supunerea total3 a individului. În mod clar el nu con5tientiza faptul c3 fusese influen at de "jocul" studen ilor s3i. integrarea individului în grup (cufundarea în anonimat) 5i supunerea necondi ionat3 fa 3 de autorit3 i. în timp ce profesorul î5i inea cursul mi5cându-se spre partea stâng3 a înc3perii. al3turi de grupul manipulatorilor. la fel cu to i ceilal i. Exact ca în experimentul descris mai sus. profesorul a continuat s35i in3 cursurile în apropierea peretelui din stânga. întotdeauna când resimte disconfortul psihic. cu cele trei scopuri principale ale acestuia. Dup3 ce a ie5it din ascensor. Ca o concluzie important3 a studiilor sale. cele mai elocvente sunt experimentele lui Stanley Milgram. Atunci când apare o discrepan 3 major3. sus inând c3 a5a preda el dintotdeauna. pentru ob inerea unui control total asupra acestora. Organizatorii au trimis un grup de câ iva cet3 eni s3 intre în liftul unei institu ii 5i s3-l ocupe în a5a fel încât s3 nu mai fie loc în3untru decât pentru o singur3 persoan3. încearc3 s3-l reduc3 sau chiar s3-l anihileze. Dup3 mai multe cursuri. În capitolul dedicat sistemelor totalitare au fost descrise pe larg cele opt c3i majore de manipulare a individului 5i. Leon Festinger a f3cut cunoscute rezultatele unor studii ale sale bazate pe conflictul interior ce apare atunci când un ra ionament. cu fa a la u53. Întotdeauna când îi este sete. Întrebat de cercet3tori asupra comportamentului s3u. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. c3 acela era stilul s3u personal. a demonstrat c3 marea majoritate a indivizilor ajung s3 se îndoiasc3 de propriile lor cuno5tin e atunci când sunt pu5i într-o situa ie social3 în cadrul c3reia componen ii grupului care se bucur3 de cel mai mare respect dau r3spunsuri gre5ite la întreb3ri simple. În acest mod se ajunge la cea de-a doua caracteristic3. Într-un singur caz. omul are o senza ie foarte puternic3 de disconfort. Examinatorul a zâmbit oarecum dispre uitor. Dup3 terminarea aranjamentului. dar a rezistat eroic tenta iei de a se supune regulii de grup. elevii au r3mas dezorienta i. apoi a reluat cu severitate întrebarea: Înc o dat : care este formula chimic a apei? Pu5i s3 r3spund3 pe rând. c3 nu i se p3rea deloc ciudat s3 se sprijine de peretele din stânga clasei. Identitatea unui individ este alc3tuit3 din împletirea armonioas a gândirii. ini iat de doctorul Solomon Asch. nenum3rate caracteristici comportamentale îi sunt induse individului în urma presiunii exercitate permanent asupra sa de cei din jur. unul dup3 altul: H2O. La început. Întotdeauna când omului îi este foame. o tr3ire sau un act de comportament vine în contradic ie cu celelalte dou3. dar 5i subtil3. Înainte de analizarea celor trei componente ale recre3rii complete a individului: controlul comportamentului. irita i. este influen a regulilor grupului asupra individului îl reprezint3 unul dintre episoadele îndr3gitului serial de televiziune Camera ascuns . În privin a supunerii fa 3 de autorit3 i.83 84 metoda pe propriul lor profesor. ca urmare. unii au t3cut încurca i. anume disonan a cognitiv J În 1957. al ii au r3spuns c3 nu 5tiu. Individul poate suporta numai discrepan ele minore între cele trei componente ale identit3 ii lui. Altfel spus. Astfel. a maselor. camera ascuns3 a înregistrat comportamentul indivizilor inocen i. comportament. manifesta o stare accentuat3 de disconfort. încearc3 s3 m3nânce. apoi se întorcea într-o parte. de tradi ii. starea de tensiune îi era atât de mare. Un alt experiment faimos. profesorul a început s3 prefere doar partea stâng3 a înc3perii pentru a-5i ine prelegerile. el 5i le va modifica instinctiv pe . atunci gândirea i sentimentele sale se vor modifica în sensul minimaliz rii disonan ei. sentimentelor 5i ac iunilor sale. întotdeauna când unui individ îi este indus3 schimbarea uneia dintre cele trei componente ale identit3 ii sale (gândire. studen ii p3reau plictisi i. un tân3r s-a agitat permanent. controlul gândirii 5i controlul sentimentelor. sentimente). Chiar 5i dup3 ce studen ii au revenit la comportamentul absolut normal. neaten i. Efectele acestui proces de influen are se concretizeaz3. fiecare "victim3" era vizibil surprins3 de comportamentul neobi5nuit al celor din3untru. tot mai mult. Acesta i-a întrebat care este formula apei. În momentul în care profesorul se deplasa c3tre partea dreapt3 a clasei. în ultim3 instan 3. apoi s3 stea cu spatele la u53 pe tot timpul deplas3rii ascensorului. cea a integr rii tntnle a individului în grupul din care face parte. rutine. 5i sentimentele. O variant3 a acestui experiment s-a desf35urat într-o 5coal3 cu elevi foarte buni. Nimeni nu a reluat r3spunsul corect! Un alt exemplu care demonstreaz3 cât de puternic3. în fa a unui examinator sever. a reac ionat oarecum cu iritare. trebuia ca studen ii s3 zâmbeasc3 5i s3 par3 mult mai aten i la spusele lui. Cum? Festinger ofer3 un exemplu general în concluziile studiului s3u: Dac unei persoane i se modific actele comportamentale. care intrau în lift. obiceiuri. deoarece manipulatorii ajung în cele din urm3 s3-i controleze 5i comportamentul. nu se mai consider responsabil pentru propriile sale ac iuni. Elevii au r3spuns relaxa i. treptat. deja descrise anterior: modificarea comportamentului. încât a sim it nevoia s3-5i aprind3 imediat o igar3. 5i gândirea. totu5i. încerca s3 r3mân3. care au fost pu5i în rând. încearc3 s3 bea La fel. iar câteva zile mai târziu s-a obi5nuit s3 vorbeasc3 sprijinit lejer de peretele din stânga clasei. ce au fost descrise pe larg în capitolul dedicat clasific3rii manipul3rilor. este necesar3 introducerea unui nou concept. iar la destina ie era aproape întotdeauna cu spatele la u53.

i asupra sentimentelor lui. În acest caz. în sensul g3sirii unor justific3ri. omul are întotdeauna ceva de f3cut. Dup3 efectuarea pl3 ii. El nu se poate substitui regulilor deoarece 5tie c3 este pasibil de pedeaps3. celelalte dou3 modificându-se de la sine în func ie de cea deja schimbat3. în sensul c3 remu5c3rile fac loc dispre ului 5i urii fat3 de inamic. Solda ii. În fiecare zi. fum3torul î5i va adapta 5i sentimentele. pentru a face mult mai eficient 5i mai rapid procesul de influen are. S3 presupunem c3 cineva colind3 magazinele specializate pentru a-5i g3si o ma5in3 pe placul s3u. În unele sisteme sociale ca 5i în sectele extremiste. satisfac iei c3 du5manii au fost elimina i. S3 presupunem c3 un individ are obiceiul fumatului. 5i asupra comportamentului s3u. felul în care acesta se îmbrac3. soldatul ajunge s3 cread3 sincer în propaganda desf35urat3 de conduc3torii s3i. Pentru nefum3tori asemenea justific3ri par stupide. În acela5i timp fiec3rui individ i se dau sarcini specifice. ori va g3si exemple justificative de genul: Uite la nea Ilie. el va pune interven ia cunoscutului pe seama invidiei. controlul gândirii 5i controlul emo iilor. cu aceea5i intensitate. Treptat îns3. pentru a reduce disonan a. gustul s-a adaptat. gustul noilor alimente p3rea fad. în urma c3reia oamenii obi5nui i sunt transforma i în uciga5i cu sânge rece. de fapt. concretizat prin apari ia remu5c3rilor. numai asupra uneia dintre cele trei componente ale identit3 ii individului. pe pie ele occidentale. individul are dou3 variante: ori renun 3 la viciu. f3r3 colesterol etc. ob inerea controlului total asupra individului nu este neap3rat condi ionat3 de exercitarea presiunilor. s3 analiz3m pe rând cei trei piloni pe care se bazeaz3 controlul total asupra individului: controlul comportamentului. Dup3 câteva luni. În cele din urm3 se decide 5i cump3r3 un anumit model. Revenind la exemple mai simple. va ajunge s3 cread3 c3 ma5ina pe care a cump3rat-o este cea mai frumoas3 5i cea mai performant3. de5i gustul lor este diferit de cel al alimentelor tradi ionale. noul posesor de autoturism nu-l va asculta sau va c3uta imediat argumente prin care s3-i demonstreze c3 modelul cump3rat de el este cel mai bun. num3rul mediu al orelor de somn. între obiceiul (comportamentul) s3u 5i ra iune apare un conflict. Cu alte cuvinte. Controlul comportamentului este determinat de controlul realit3 ii fizice în care tr3ie5te individul. statisticile privind cancerul nu sunt concludente. indivizi afla i în captivitate etc).. copii. De multe ori se ajunge chiar la masacrarea unor fiin e nevinovate: femei. altminteri indivizi normali. pentru a nu mai avea senza ia acut3 de disconfort psihic. a c3ror rezolvare îi ocup3 cea mai mare parte a timpului. indivizii sunt . proces descris într-un capitol anterior.85 86 celelalte dou3. Îns3 pentru fum3tori ele devin convingeri de nezdruncinat. convingându-i c3 asemenea alimente sunt cele mai s3n3toase. ci figuri odioase a c3ror via 3 nu are nici un fel de valoare. Chiar dac3 un cunoscut ar încerca s3-i demonstreze c3 alegerea sa a fost gre5it3. spre exemplu. fumeaz câte un pachet pe zi de la doi' pe ani i n-are nici pe naiba. încât merit3 s3-5i sacrifice câteva minute din via 3 pentru ea. În func ie de scopul urm3rit. Dac3 adaptarea gândirii este insuficient3. În urma unor asemenea acte de cruzime. Pentru cei neobi5nui i. Primul pas îl constituie instituirea unui program zilnic foarte strict. conformându-se ra iunii 5i comportamentului. soldatul resimte un acut disconfort psihic. S3 d3m câteva exemple simple pentru a în elege cât mai exact implacabilul mecanism declan5at de disonan a cognitiv3. membri ai unor secte. În urma citirii avertismentelor privind nocivitatea viciului s3u. alimentele cu con inut sc3zut de gr3simi. în subcon5tientul individului apare o contradic ie între actul de cump3rare pe care tocmai l-a efectuat 5i gândul c3 poate ar fi g3sit ceva mai bun ori sentimentul c3 alte modele ar fi totu5i mai frumoase. are nou zeci de ani. Având în vedere importan a fenomenului de disonan 3. privind rata înalt3 de cancer pulmonar în rândul fum3torilor. felul muncii pe care o presteaz3. manipulatorii pot ac iona. Este interesant 5i modul în care au reu5it s3 se impun3. propaganda produc3torilor a ac ionat asupra ra iunii consumatorilor. În aceast3 idee. Mai r3mâneau sim 3mintele. artizanii manipul3rii provoac3 în mod deliberat disonan e cognitive. alimenta ia. Pentru a elimina acest conflict. în sensul c3 oamenii au început s3 cumpere numai astfel de produse. iar sentimentele se conformeaz3 5i ele ra iunii. ori î5i adapteaz3 gândirea acestui comportament. pentru a-5i aduce în consonan 3 ac iunile cu sentimentele 5i ra iunea. Comportamentul a urmat ra iunea. În consecin 3 astfel de ra ionamente îl absolv3 de vin3. ritualurile 5i obiceiurile sale 5i. Pe acela5i fenomen al disonan ei cognitive se bazeaz3 5i dezumanizarea victimelor. în principal. trebuie men ionat 5i comportamentul cump3r3torului obi5nuit. sau c3 va fi ferit de pericol dac3 va fuma numai ig3ri cu filtru. datorit3 fenomenului de disonan 3 cognitiv3. În timp.. ajungând s3 fie convins c3 o igar3 îi produce atât de mult3 pl3cere. În societ3 ile totalitare 5i în cadrul sectelor distructive. i asupra gândirii individului. În concluzie trebuie subliniat înc3 o dat3 faptul c3. b3trâni. valabil pentru to i membrii grupului social (cet3 eni obi5nui i din societ3 ile guvernate de ideologii totalitare. un important interval de timp este dedicat activit3 ilor de îndoctrinare 5i îndeplinirii unor ritualuri. Pentru a sc3pa de remu5c3ri. sunt antrena i s3 lupte 5i s3 ucid3 inamicul. El consider3 c3 du5manii nu sunt oameni ca 5i el. Dac3 argumentele nu stau în picioare. artizanii manipul3rii au în vedere tipul de locuin 3 a individului. ba mai mult. Fi tocmai pe crearea unor asemenea convingeri se bazeaz3 strategia publicitar3 a marilor companii produc3toare de ig3ri. toate ac iunile lui. consumatorii chiar nu mai suport3 gustul bucatelor tradi ionale. Optând pentru cea de-a doua variant3. fum3torul înveterat va ajunge s3-5i spun3 c3. în general. care li se par infernal de grase.

absolut peste tot. anost. dar mai ales în sectele distructive. cu reguli stricte. o alt3 metod3 de determinare a comportamentului este impunerea unor reguli care s3-l determine pe individ s3 se integreze grupului. organiza ia de partid 5. Locuitorii obi5nui i ai blocurilor din Tirana nu aveau înc3lzire. Nenum3rate cl3diri din centrele tuturor ora5elor 3rii au fost rase de pe suprafa a p3mântului pentru a face loc arhitecturii "de tip nou". era preocupat s3 5i-l ocupe în întregime cu c3utarea unei îmbuc3turi mai bune sau cu procurarea câtorva lemne cu care s3 fac3 focul într-o sob3 special3. În locul acestor perioade de relaxare. în livezi. la rândul s3u. În rest nimeni nu avea acces la a5a ceva. Urmau apoi organiza ia de pionieri. De asemenea. conform indica iilor liderilor sau cu aprobarea acestora. Singurele mijloace de transport în comun erau autobuzele. În România lui Ceau5escu. cu obliga ia de a purta un anumit gen de uniforme. culmea luxului. Pe lâng3 controlul strict exercitat asupra fiec3rei ore din via 3. pericolul. Omului îi era impus3 prin orice mijloace pierderea identit3 ii. orice reprezentare ar fi avut acestea. într-un timp record. Controlul comportamentului se creeaz3 din fraged3 pruncie. cel al mitologiei na ionale. în cadrul c3reia comportamentul copiilor era controlat înc3 din faza pre5colar3. ce l-ar putea duce spre exprimarea unor opinii personale. s3 lucreze împreun3. Casele de odihn3 existente la sfâr5itul celui de-al doilea r3zboi mondial pe superbul litoral al Adriaticii au fost închise 5i l3sate în paragin3. Iar dac3 se întâmpla totu5i s3-i mai r3mân3 5i ceva timp liber. Mai mult.87 88 adu5i pân3 în faza unei dependen e totale fa 3 de lideri. Existau buc3t3rii comune. Toate ora5ele din 3rile foste comuniste au acela5i aspect: sufocate de blocuri uria5e. la intersec ia drumurilor. identice. despre care a prins s3 se insinueze tot mai mult zvonul c3 urmau a fi transformate în uria5e cantine publice. ce trebuia eradicat. prin înregimentarea în tot felul de organiza ii bazate pe o ierarhie bine stabilit3.m. în încercarea de a le impune 3ranilor un nou mod de via 3. pentru a-5i îmb3ia copilul. Întreaga popula ie trebuia cuprins3 în una sau mai multe forme de organizare. care. sindicatul. decât în posesia unor membri ai ambasadelor sau a unor lideri comuni5ti.d. ei nu mai au 5anse de supravie uire fizic3. în ora5e oamenii au fost înghesui i în blocuri-tip. Marile monumente istorice ale 3rii au fost l3sate în paragin3. f3r3 personalitate. pentru c3 reprezenta o surs3 de inducere a sim ului de proprietate privat3. prin plasarea lui într-un cadru complet nou. pentru a nu individualiza în vreun fel ora5ul sau regiunea respectiv3. eventual cu uniforme specifice. indiferent c3 era vorba de un autoturism sau de lini5tea unui c3min. Inducerea supunerii determina implicit 5i un anume model de comportament. concretizate în a5a-numitele "centre civice". 5i implicit comportamentul respectiv. Ei puteau doar s3 primeasc3 recompense pentru comportament loial. în culori 5terse. a5a neajutorat3 cum era ea. în vii. La ar3. conform experien ei nord-coreene. teroarea a fost 5i mai mare. Sute de sate au fost distruse sau rase de pe fa a p3mântului în inten ia de a desfiin a gospod3ria 3r3neasc3. instinctiv. f3r3 posibilitatea vreunei ini iative. Nesupunându-se ordinelor 5i regulamentelor. cu un comportament total nou. În locul caselor au fost ridicate blocuri. întreg teritoriul 3rii a fost împânzit cu cazemate. spre exemplu. Dup3 ani întregi de demonstrare a loialit3 ii fa 3 de regim puteau primi chiar 5i aprobarea de a-5i cump3ra o biciclet3 sau.m. care s3 le inoculeze tocmai acest sentiment de cufundare în anonimat. s3 nu aib3 senza ia unei identit3 i proprii. a fost cenzurat total. toate trase parc3 la indigo. f3r3 nici un detaliu arhitectonic distinctiv. În România regimului comunist a fost înfiin at3 organiza ia na ional3 a "Foimilor patriei". Nu era zi în care fiecare cet3 ean al 3rii s3 nu vad3 cazematele 5i s3 nu simt3. pentru a putea da un telefon unor rude sau cuno5tin e. Datoria de onoare a fiec3ruia era s3-5i apere ara de iminenta invazie a cotropitorilor imperiali5ti. Cazematele erau astfel orientate pentru a primi atacurile venite din vest. indivizii sunt adu5i în starea de dependen 3 financiar3 total3 fa 3 de liderul de grup sau fa 3 de sistem. un televizor. bazat pe traiul în comun. cu un statut rigid. Nu trebuia ca oamenii s3 fie l3sa i s3 simt3 c3 le apar ine ceva numai lor. pentru a se duce la doctor 5. în majoritatea cazurilor "titluri de merit" ce nu aveau nici o component3 material3. Pentru a fi exclus3 orice manifestare de insubordonare. Trebuie s3 cear3 bani pentru autobuz.d. dou3 ore pe s3pt3mân3. s3 aib3 cât mai multe întâlniri în grup 5i chiar s3 doarm3 în mari dormitoare comune. Ei trebuie s3 cear3 permisiunea pentru absolut orice. pe strad3. acelea5i pentru to i. care s3 creeze sentimentul supunerii fa 3 de autorit3 i. oamenii ajunseser3 la o dependen 3 total3 fa 3 de conduc3torii regimului.a. pe plaja de la malul m3rii. oamenilor li se oferea ceva mult mai "util". Pentru a avea dreptul s3 primeasc3 un aparat de radio. îi conferea omului o anume individualitate. Omul nu trebuia s3 aib3 timp de reflec ie pentru a ajunge la vreo opinie proprie sau la manifest3ri personale. în mun i. A merge în concediu la mare era considerat un obicei "mic-burghez". nici buc3t3rii în apartamente. individul trebuie înregimentat într-o organiza ie anume. s-a încercat crearea "omului nou". Tradi iile 5i obiceiurile române5ti au fost ignorate 5i chiar interzise. În Albania lui Enver Hogea. Un fabulos tezaur spiritual. deoarece nu avea nici o leg3tur3 cu noua doctrin3 comunist3. s3 se zbat3 pentru ob inerea unor mici recompense. Nici m3car locuin ele nu au sc3pat t3v3lugului demolator. pentru haine. individul era ocupat s3 participe la ac iunile organiza iei. În Albania nu existau autoturisme. UTC-ul. în special din Italia. oamenii sunt pu5i s3 m3nânce împreun3.a. Individualismul este descurajat prin orice mijloace. pentru a se supune unor regulamente abuzive 5i a se integra unei ierarhii suplimentare. Permanent. oricare ar fi ea. iar femeile erau obligate s3 mearg3 acolo pentru a g3ti. În fiecare cartier al Bucure5tiului a început construirea unor mari complexe alimentare. Cupolele de ciment au fost amplasate în sate. În sistemele totalitare. Fiecare or3 din via 3 este destinat3 pentru ceva anume. s3 se comporte "exemplar" pentru a accede la trepte . pentru c3 trecutul trebuia rescris. trebuia s3 se înscrie pe liste la serviciu 5i s3 dovedeasc3 un comportament "exemplar" în munc3 5i via 3. în lanuri.

Îndoctrinarea. Pentru a da m3sura lucrurilor "corecte". pentru a fi cât mai eficient3. ci mai ales au în vedere crearea unui sistem de gândire prin care individul însu5i s3 selecteze 5i s3 interpreteze informa iile în sensul dorit de lideri. ajungând pân3 la a-5i controla cele mai mici gesturi sau chiar tonul vocii în dorin a de a nu ie5i cu ceva în eviden 3. tot ce este "bun" 5i permis se reg3se5te în imaginea conduc3torului. ce atrag dup3 ele formarea unor cli5ee de gândire. pentru c3 limbajul pune la dispozi ia gândirii simbolurile cu care aceasta opereaz3. Se ajunge astfel la crearea unei maniere de a vorbi. nici o interpretare. atrage dup3 sine reformarea gândirii 5i a sentimentelor. l3udat 5i. Pentru a se reabilita. promovat. Ac ionând în sensul dorit de autorit3 i. majoritatea popula iei purta un soi de uniforme tot timpul zilei. Spre exemplu. în secta lui Moon. Supunerea total3 fa 3 de conduc3tor. sau chiar pentru a nu se pune în asemenea situa ii. indivizilor le este inoculat3 ideea de a nu se mai gândi la asemenea lucruri. Este. Din acest motiv. pentru c3 ideologii sistemului au avut grij3 s3 gândeasc3 pentru ei 5i s3 le asigure integrarea în "cea mai bun3 dintre lumi". îl aduce pe individ în situa ia de a crede sincer c3 recompensele pe care le ob ine în cazul comportamentului "corect" sunt absolut fire5ti. trebuie s3 se bazeze pe simplicitate. "deja verificate". atunci când un membru are dificult3 i în a se în elege cu un altul. încât ei s3 accepte necondi ionat ideologia grupului. pentru ca gândirea 5i emo iile s3 se conformeze de la sine acestuia. Pentru a deveni un "bun" membru al respectivului grup social. adep ii sunt supu5i unor nenum3rate ritualuri ce le creeaz3 un anume gen de comportament. Individului i se anuleaz3 posibilitatea de a judeca înprorunzime. Mai mult. la vremea lui. retrogradat. De asemenea el crede sincer c3 atunci când este pedepsit pentru acte "incorecte". cel mai decent. Tunsoarea "decent3" era un alt element care îi f3cea pe oameni s3 nu se deosebeasc3 unii de al ii. înainte de a fi pedepsi i. Dependen a total3 fa 3 de regim din punct de vedere financiar îi obliga pe cet3 enii obi5nui i s3 se a5eze la coad3 pentru a primi periodic îmbr3c3minte 5i înc3l 3minte. în oameni care gândesc "corect" 5i inamici cu "mentalit3 i învechite". el era recompensat. alc3tuit din cuvinte 5i expresii specifice. li se ofer3 "5ansa" reabilit3rii. etichetate 5i reduse la simple cli5ee verbale. devine cel mai important lucru pe care îl au de înv3 at. Un fost membru al sectei lui Moon î5i aminte5te c3 pân3 5i obiceiuri orientale minore precum desc3l atul la intrarea într-un centru de medita ie. în "buni" 5i "r3i". Cei care ajungeau s3-l st3pâneasc3 erau con5tien i c3 puteau accede mult mai u5or spre vârful ierarhiei. obi5nuin a i-a f3cut s3 cread3 sincer c3 acel gen de îmbr3c3minte este cel mai potrivit. situat fie deasupra. s3 aib3 un sentiment de relaxare 5i mul umire de sine.89 90 superioare ale erarhiei grupului. de mentalit3 i învechite 5i. oamenii sunt adu5i în situa ia de a crede c3 ideologia propagat3 de conduc3tori reprezint3 "adev3rul absolut". care. "Limbajul de lemn" atât de ironizat dup3 colapsul comunismului reprezenta totu5i. el era expus oprobriului public. Într-un asemenea mediu. Conduc3torii unui sistem totalitar creeaz3 întotdeauna un limbaj propriu grupului. de fapt. Controlul gândirii presupune îndoctrinarea indivizilor atât de profund. În cadrul sectelor. Îns3 ei 5tiu foarte bine cum s3 le comande comportamentul. În sistemele totalitare. toate sistemele totalitare sus in c3 doctrina lor este riguros fundamentat3 din punct de vedere 5tiin ific. Majoritatea situa iilor ce ar necesita analize complexe pentru a fi în elese în esen 3 de oamenii obi5nui i sunt condensate. este împotriva noastr separ3 dintr-o dat3 societatea. lozinca: Cine nu este cu noi. În acest sens. Individul era men inut permanent într-o balan 3 asupra c3reia î5i concentra întreaga aten ie. chiar merit pedeapsa. de a se tunde. uneori. îngenuncherea 5i plec3ciunile în fa a celor mai în vârst3 îl f3ceau s3 se simt3 deosebit de restul lumii. la fel. Mul i ajungeau chiar s3 cread3 sincer c3 un asemenea limbaj este "diplomatic" 5i superior celui utilizat de "vulg". supus unor munci umilitoare. în special prin împ3r irea tuturor fenomenelor în "bune" 5i "rele". guvernat de reguli nenum3rate. se poate controla gândirea. criticat. singura interpretare corect3 a realit3 ii. conflictul este calificat drept "problema Cain-Abel". orice reprezentare ar avea acesta. Doctrina 5i întregul p3ienjeni5 de legi 5i regulamente ale sistemelor totalitare nu se axeaz3 doar pe filtrarea informa iilor culese de individ din exterior. cel mai practic. atr3gând dup3 sine recompense sau pedepse. ac ionând în sens nedorit. în timp. s3 cufunde individul în anonimat 5i s3-l fac3 s3 se supun3 din reflex autorit3 ilor 5i regulilor statuate de acestea. fie dedesubtul s3u în ierarhia grupului. Via a în cadrul unui asemenea sistem. Tot ce este "r3u" provine din afar3. modificarea gândirii individului 5i chiar a sentimentelor acestuia. indivizii caut3 s3 se integreze perfect grupului. f3r3 derog3ri de la reguli (în cazul majorit3 ii cet3 enilor obi5nui i). singura "adev3rat3". s3 adopte în mod firesc noul limbaj 5i s3 î5i formeze reflexul de a respinge instinctiv orice "gând perturbator". Delimitarea dintre cele dou3 categorii este strict3 5i nu accept3 nici o derogare. Oamenii îmbr3ca i deosebit le provocau un instinctiv sentiment de respingere. orice act comportamental putea fi interpretat într-un anume fel. Aceast3 etichetare induce imediat în mintea . oamenii nu aveau posibilitatea s3-5i procure haine mai "altfel". Indivizii care totu5i mai rezist3 integr3rii totale sunt acuza i de egoism. individul ajunge s3 îsj manipuleze singur propria sa gândire. o poart3 spre promovarea social3. singura "valabil3". Chiar 5i s3 fi vrut. f3r3 alternativ3. Conduc3torii 5tiu c3 nu pot comanda gândurile ascunse ale indivizilor. Cu timpul. de a se îmbr3ca. de a interpreta situa iile sociale. chiar 5i la o anumit3 expresie facial3. Astfel impunerea unui anume gen de comportament atrage dup3 sine. Controlând limbajul. Nuan ele sunt excluse. În sistemele totalitare asiatice. Ob inerea controlului total asupra individului prin determinarea modului s3u de comportament impune crearea unui întreg sistem de ritualuri 5i obi5nuin e menite s3 asigure coeziunea grupului. lumea exterioar3.

întrucât cet3 enilor le este permis s3-5i expun3. sistemul de valori. nu s3-l ucid3. economice 5i sociale. ci nemul umirea c3 nu a crezut destul pentru a fi un "bun" cet3 ean sau un "bun" adept al sectei respective. Individul este "programat" s3 le activeze la primul semn de îndoial3. a5a cum s-a întâmplat în episodul descris de Vechiul Testament. De aceea el trebuie pervertit treptat. sistemul. Dar ceea ce este mai grav. Treptat. ci a fenomenelor. vor fi la fel de sincer convin5i c3 to i cei ce nu au idei asemenea lor le sunt du5mani de moarte 5i trebuie elimina i. prin crearea unei noi identit3 i spirituale a individului. el 5tie foarte bine ce face. spre exemplu. Încercarea vreunui adept de a gândi altfel este calificat3 imediat drept supunere fa 3 de dorin a Diavolului de a-l pune pe Cain-cel-r3u mai presus de Abel-cel-bun. nu face decât s3 permanentizeze haosul 5i confuzia. Cu cât trece mai mult timp. medita ii. m3t3nii. Apoi nu va mai gândi. Astfel de indivizi vor fi incapabili s3 ra ioneze cu deta5are. mai apoi. iar toate lucrurile rele ce i se vor întâmpla vor fi numai din vina lui. Îns3 punctul vital al acestor manifest3ri const3 în faptul c3 niciodat3 nu este permis3 criticarea ideologiei. induc la nivelul întregii popula ii starea de anomie. O alt3 component3 important3 a controlului gândirii este formarea reflexelor mentale ale individului de a respinge orice gând ce ar putea contraveni ideologiei. ar ajunge s3 serveasc3 ideologia regimului prin simplul fapt c3 tr3iesc în acel sistem. Pentru reducerea perioadei de anomie cât mai mult posibil este necesar3 restructurarea din temelii a întregului sistem de valori. deosebite total de cea veche. care. c3 vor fi necesari ani întregi de eforturi pentru a accede la "adev3rul absolut''. Crearea reflexelor mentale are ca scop aducerea indivizilor în situa ia de a respinge din start orice idee ce vine în contradic ie cu doctrina sistemului. În acest mod conflictul este dezamorsat pe loc. price critic3 la adresa conduc3torilor sau a grupului. În acela5i timp. chiar dac3 deciziile lui par uneori bizare. cele de gândire au rolul de a-i separa net pe membrii grupului de restul lumii. repetarea cu voce tare sau în gând a unor cli5ee cu valoare de simbol.a. izolate de ansamblul societ3 ii. Ei vor fi sincer convin5i c3 sunt posesorii adev3rului absolut.în cazul multor indivizi. conduc3torii vor fi perfec i. Treptat. a situa iilor 5i a persoanelor care i se opun. ritualurile devin obi5nuin 3. Atunci când are unele dubii. s3 evalueze 5i s3 interpreteze obiectiv situa iile sociale. Cli5eele verbale 5i. Acest cli5eu verbal 5i de gândire îi împiedic3 pe adep i s3 judece actele 5i eventualele gre5eli ale conduc3torilor. Judecarea instinctiv3 a diverselor situa ii sociale este anihilat3. Dac3 în cadrul sectelor astfel de automatisme se pot crea în câteva s3pt3mâni sau luni. despre care am discutat într-un capitol anterior. cli5eele verbale servesc pentru derutarea nou-ve-ni ilor. chiar public. Rigiditatea gândirii lor îi va împiedica s3 se angreneze chiar în cel mai banal schimb de opinii. însu5indu-5i limbajul sectei. ale5j. în afirmarea unor p3reri critice. Ace5tia au impresia c3 sectan ii au ajuns la o în elegere superioar3 a fenomenelor vie ii. în paralel cu noile mecanisme politice.91 92 adep ilor 5i modul de rezolvare a conflictului: Cain trebuie s3 i se supun3 lui Abel 5i s3-l urmeze. cel situat pe o treapt3 ierarhic3 superioar3 are întotdeauna dreptate. ci va veni imediat cu justificarea: A a ceva s-a întâmplat pentru c trebuia s se întâmple. Adep ii sunt înv3 a i s3 identifice ei în5i5i aceste gânduri 5i s3 le anihileze pentru a se putea ridica pe o "treapt3 superioar3 a cunoa5terii". Critica 5i autocritica au 5i menirea de a crea o imagine de "obiectivitate" a sistemului. Pentru c3 liderul ac ioneaz3 întotdeauna corect 5i. Acest lucru este vizibil mai ales în cadrul unor secte. p3rerile. Automatismul ajunge la perfec iune. se simt superiori. al c3ror sistem de îndoctrinare este foarte eficient 5i pentru faptul c3 liderii lor ac ioneaz3 asupra unor grupuri de oameni relativ restrânse.m. posesori ai adev3rului absolut. Asemenea automatisme mentale de înl3turare a oric3rui gând "incorect". c3 pentru a deveni asemenea lor trebuie parcurse nenum3rate trepte ini iatice. apar noi genera ii. La fel. provocate de pr3bu5irea unui întreg sistem doctrinar. individul ajunge în situa ia de a5i forma el însu5i un nou mod de gândire. chiar dac3 nu ar fi îndoctrinate în mod evident. Ei vor înv3 a c3 adev3rata cunoa5tere înseamn3 credin a total3 în ideologia sectei. În cadrul unor secte se practic3 intens ritualuri speciale de alungare a gândurilor "rele". Prin practicarea unui limbaj propriu. intrarea în trans3 5. În consecin 3 numai ceea ce i se opune este demn de critic3. în cadrul sistemelor sociale mai mari este nevoie de ani sau chiar de decenii. Perpetuarea unei st3ri de fals3 tranzi ie.d. în care vechile structuri 5i mentalit3 i continu3 s3 func ioneze. coroborat3 cu cenzurarea drastic3 a informa iilor venite din exterior: Ce spun ei nu este adev rat. Pentru el doctrina grupului va fi perfect3. respectivele ritualuri pot consta în: rug3ciuni. cântece specifice. oferindu-i-se 5ansa de a fi utilizat. Din acest motiv. sectan ii. de legi 5i regulamente. Tot în ideea inducerii reflexelor mentale este încurajat un anume gen de critic3 5i autocritic3. a oric3rei îndoieli sau incertitudini reprezint3 cea mai direct3 cale de a rupe individul de realitate. c3 întreg comportamentul lor. autocritica nu va include niciodat3 p3rerea de r3u a individului c3 a crezut necondi ionat în ideologia grupului. Sistemele . Întotdeauna doctrina. de5i atrofiat pân3 aproape de dispari ie. În func ie de sect3. Este o minciun inventat de du manii no tri. participând la ritualurile ini iatice. standardele culturale etc. conduc3torul sunt mai presus de orice îndoial3. seismele sociale mari. team3 sau nesiguran 3. chiar 5i sub forme poleite. iar sectantul începe s3 se roage brusc sau intr3 subit în trans3 f3r3 ca m3car s3 realizeze c3 tocmai a avut un gând "r3u". din instinct va fi înv3 at s3 gândeasc3: A a ceva s-a întâmplat din motive bine întemeiate. În realitate. se formeaz3 sub influen a total3 a ideologiei respective. care s3 deschid3 noi por i ale cunoa5terii. În prima faz3 se aplic3 negarea total3 a ideilor "incorecte". Cu alte cuvinte. instinctul de judecare deta5at3 a unor situa ii sociale nu poate fi eliminat definitiv. novicii vor înv3 a cum s3 nu gândeasc3. Procesul inducerii unor astfel de reflexe mentale are mai multe etape. modul de gândire.

c3 nu vor s3 în eleag3 m3re ia programelor propuse de lideri 5i juste ea acestora. Revenind la mecanismele de control al gândirii. Vinov3 ia poate fi de multe feluri. Conduc3torii totalitari nu vor accepta niciodat3 ideea c3 fenomenele negative s-ar putea întâmpla din cauza incompeten ei lor. fiecare american s-a sim it vinovat. Având în vedere c3 fostul regim ideologic totalitar a inoculat în mentalitatea cet3 enilor de rând ideea c3 doctrina 5i ac iunile conduc3torilor sunt întotdeauna corecte.a. Vina pentru ac iuni comise în trecut este intens utilizat3 de artizanii manipul3rii pentru 5antajarea individului. Aici intervine rolul personalit3 ilor în istorie. chiar 5i pentru cele ipotetice. ca s3-5i spele "gre5elile". slujitorii Diavolului în cazul unor grup3ri religioase. fra i. care doresc s3-5i justifice unele acte grave 5i s3 le prezinte distorsionat în ochii opiniei publice interne sau interna ionale. Bineîn eles. acolo unde opozi ia a fost eliminat3. în special în sensul men inerii coeziunii grupului social din care fac parte. exploatând fenomenul de disonan 3 cognitiv3 se poate ob ine 5i controlul asupra comportamentului sau al sentimentelor. Astfel.d. este generalizat3 aplicarea practicii întâlnite la societ3 ile democratice doar în cadrul proceselor penale: Tot ce spui poate fi folosit împotriva ta. aflate la conducere în asemenea situa ii de criz3. ac ionând asupra gândirii. pentru cufundarea lui în anonimat. ace5tia vor putea fi învinui i mult mai u5or de toate relele. Pentru aruncarea bombelor de la Hiroshima 5i Nagasaki. iar fenomenele negative sunt puse exclusiv pe seama oamenilor obi5nui i. reac ionare" în cazul sistemelor socialiste. M3rturisirea p3catelor nu aduce niciodat3 iertarea lor. într-un interval de timp foarte scurt. Aceste for e pot fi autorit3 ile statului în cazul unor secte extremiste. trebuie s3 cread3 nestr3mutat în liderul lor spiritual. cât 5i de propriii conduc3tori. Frica este cel3lalt sentiment utilizat pe scar3 larg3 pentru manipularea indivizilor. Ei sunt f3cu i r3spunz3tori pentru toate p3catele omenirii. pân3 la acceptarea unei supuneri totale fa 3 de autorit3 i. bazat pe încurajarea individului de a-5i manifesta propria sa identitate. care urm3resc s3 ob in3 supunerea necondi ionat3 a "vinova ilor" în numele p3catelor comise de reprezentan ii acestora. Astfel vina istoric este cea prin care se creeaz3 culpabilizarea general3. cu concep ii "incorecte". în primul rând. Cum te po i lega de unele gre eli minore ale guvernului. Atunci când personalit3 ile. sau sistemului pe care îl sus in. în sens opus. dar 5i pentru inducerea supunerii necondi ionate fa 3 de autorit3 i. c3 oamenii nu-5i merit3 liderii. tocmai pentru a face dosarele cât mai voluminoase. Cu atât mai pu in uitarea. Vina social const3 în culpabilizarea general3 a indivizilor pentru tarele existente în societate. Pentru a nu se începe procesele criminalilor comuni5ti s-a insinuat ideea c3 to i membrii de partid ar fi vinova i de crimele comise în lag3rele 5i pu5c3riile comuniste. Prin inducerea acestei vinov3 ii. Iar dac3 individul a avut o via 3 exemplar3. spre un loc pe care acesta consider3 c3 îl merit3. indivizii sunt avertiza i permanent asupra pericolului reprezentat de for ele ostile din exterior. sunt incapabile s3 imprime un curs ascendent redefinirii societ3 ii. care pot fi scoase la iveal3 ori de câte ori persoana în cauz3 d3 semne de nesupunere. ceilal i reprezentând doar masa de manevr3.m. a vechilor structuri. precum iminenta declan5are a unui r3zboi nuclear. s3 nu mai dea aten ie îndoielilor la adresa celor care îl conduc. exprimat3 prin sentimentul de insatisfac ie al individului c3 nu tr3ie5te la nivelul valorii sale. mai devreme sau mai târziu. individul este determinat s3-5i minimalizeze propriile sale probleme 5i incertitudini. Vina incapacit ii de afirmare a propriei identit i. care. Vina istoric3 se bazeaz3 pe inducerea unui sentiment de complicitate între autorit3 i 5i cet3 enii obi5nui i. sun3 doar una dintre întreb3rile retorice prin care se propag3 vina social3. Pentru ororile nazismului a fost blamat întregul popor german. Chiar în fa a celor mai clare eviden e ale e5ecului totalitarismului. nu se poate realiza prin for 3. Puterea extraordinar3 a acestui tip de vinov3 ie determin3 5i crearea unor noi genuri de "p3cate". În acest sens sunt alc3tuite dosare voluminoase. Vina istoric3 poate fi indus3 atât de cuceritorii din afar3. când atâ ia oameni mor de foame pe str zi i din vina ta?. chiar dac3 deciziile le iau numai unii. grup3rile . doctrinei pe care o servesc. Sentimentul de fric3 este indus 5i amplificat în dou3 direc ii principale.. le va aduce iertarea. ei vor sus ine în continuare ideologiile de inspira ie totalitar3 sub diverse pretexte precum: Se poate democra ie i cu un despot luminat. Manipularea sentimentului de vinov3 ie d3 cele mai bune rezultate pentru integrarea individului în societate. c3 se las3 influen a i de du5manii na iunii sau de diver5i "huligani" ori "golani". Controlul sentimentelor const3 în manipularea emo iilor individului 5i în restrângerea cât mai mult posibil3 a spectrului s3u sentimental.93 94 totalitare au putut fi instaurate rapid tocmai prin eliminarea complet3. poate fi de asemenea exploatat3 pentru amplificarea st3rii de nemul umire pân3 la stadiul de revolt3 ori. Instaurarea unui regim democratic. În cadrul unor secte se ajunge la blamarea adep ilor pentru toate tarele societ3 ii. 5. Vinov ia i frica sunt dou3 instrumente absolut necesare pentru a ine oamenii sub control. artizanii manipul3rii pot induce foarte u5or sentimentul culpabiliz3rii generale. c3 toat3 lumea este corupt3. trebuie subliniat 5i în acest caz faptul c3. se pot g3si oricând p3rin i. Complicitatea 5i vina istoric3 prind mult mai repede în regimurile totalitare. care ac ioneaz3 continuu pentru a dezmembra 5i a distruge grupul.. supunere în schimbul c3reia individului îi este facilitat accesul spre treptele superioare ale ierarhiei sociale. prieteni sau simple cuno5tin e ale acestuia pentru gre5elile c3rora s3 fie f3cut 5i el r3spunz3tor. iar liderii ac ioneaz3 5i vorbesc în numele întregii na iuni. În sistemele totalitare sau în sectele distructive. fiecare având la baz3 o amenin are specific3. "for ele imperialiste. pe motiv c3 "mentalitatea lor este învechit3".

bucuria. este un sentiment spre care aspir3 orice fiin 3 uman3. de pild3. în viziunea respectivilor lideri. ci doar la adresa celor care au concep ii potrivnice sistemului. de a îndeplini con5tiincios toate sarcinile ce îi sunt atribuite. starea de fericire se atinge printr-o permanent3 nefericire 5i suferin 3. spre exemplu. propaganda comunist3 se baza pe exacerbarea sentimentelor de team3 fa 3 de "ac iunile du5m3noase ale cercurilor imperialiste.m. conform principiului de guvernare: Divide et impera!. care au ca scop final accentuarea st3rii de team3 5i nesiguran 3 în rândurile întregii popula ii. la 5ase ani dup3 revolu ia din decembrie 1989. în care dela iunea se men ine ca o expresie a "fidelit3 ii fa 3 de ar3". Pentru încurajarea sentimentului de cufundare în anonimat. Propaganda nazist3 s-a bazat într-o mare m3sur3 pe învinov3 irea evreilor de toate relele societ3 ii. La rândul s3u. Mai mult. s3 devin3 un colaborator asiduu al serviciilor de informa ii. deci mai ferici i. oricât de supus 5i de atent ar fi el.d. autocritica este încurajat3 doar în sensul blam3rii oric3rei tendin e de nesupunere fa 3 de normele ideologiei respective sau fa 3 de îndemnurile conduc3torilor. vreodat3. automutil3ri. sângeroase. dar 5i foarte mul i oameni maturi atingeau chiar o veritabil3 stare de extaz la vederea "Conduc3torului" Kim Ir Sen. "din ra iuni superioare". efectul lor este retroactiv. de fiecare dat3 când apar reglement3ri noi. conform c3rora tr3darea p3rin ilor pentru "mentalit3 i învechite" devine un merit. pentru a controla eficient emo iile indivizilor. Individul trebuie men inut permanent într-o stare de fric3 pentru a nu avea timp s3 gândeasc3. în cedarea tuturor bunurilor c3tre comunitate. ac iuni în for 3. Redefinirea sentimentelor este o tehnic3 de baz3 în absolut toate sistemele totalitare. pasibil de pedeaps3. Chiar 5i atunci când acesta face apel la sacrificiul suprem. Acestuia îi este indus3. când Jim Jones a determinat sinuciderea în grup a peste nou3 sute de oameni. Fericirea. enun at de Machiavelli. Dar cum Dumnezeu este. reac ionare".a. indiferent dac3 avea sau nu vreo leg3tur3 cu etnia evreilor. au fost cople5i i de onoruri 5i li s-a facilitat ascensiunea social3. Alte dou3 sentimente utilizate intens de artizanii manipul3rii sunt loialitatea 5i devotamentul. în sistemele totalitare. De fapt. în sistemele comuniste de mân3 forte. principiul este preluat de la romani: Divide ut regnes! (Dezbin ca s domne ti!). ce atrage dup3 sine obedien a necondi ionat3 fa 3 de . Fericirea. De multe ori. în mod deschis. Cu cât durerea este mai atroce. existen a "du5manului" poate motiva. astfel încât cet3 eanul s3 afle de ele abia dup3 ce le-a înc3lcat 5i a devenit. Mai mult. mai oculte 5i. Pentru a-5i demonstra aceast3 fidelitate. Astfel este facilitat3 dezbinarea. în respectarea fiec3rui îndemn adresat de c3tre lider. religii sau unui sistem social 5. De multe ori. ceea ce reprezenta o ru5ine trebuie s3 devin3 o mândrie 5. în multe secte. cu atât ei se simt mai aproape de divinitate. mai ales c3 aproape în fiecare zi sunt inventate altele noi. Tinerii au fost prezenta i ca veritabili eroi. fericirea adep ilor este concretizat3 într-o munc3 epuizant3 în folosul grupului. de a-5i urma 5i adula conduc3torul. Milioane de oameni au fost uci5i în numele acestei idei. Aceast3 perfid3 combina ie între dezvoltarea unui sentiment de vin3 individual3 5i frica de a nu fi descoperit este cu atât mai eficient3 cu cât regulile sunt mai numeroase. De asemenea. pentru ca exemplul lor s3 fie urmat de cât mai mul i. în acest fel. spre exemplu. Oricine nu era de acord cu doctrina comunist3 putea fi oricând învinov3 it de leg3turi cu "agenturile str3ine".95 96 comuniste în cazul unor societ3 i cu doctrin3 de dreapta. astfel. ar fi un adev3rat sacrilegiu ca adep ii sectei s3-5i manifeste. liderii spun c3 omul poate fi fericit numai atunci când se simte cât mai aproape de Dumnezeu.m. teama de a nu fi descoperit 5i pedepsit de autorit3 i. el este inventat. fiecare cet3 ean este obligat s3-5i supravegheze 5i s3-5i suspecteze permanent semenii. mai tot timpul nefericit 5i nemul umit. sectan ii ajung în extaz numai dup3 ce se supun unor suplicii înfrico53toare (flagel3ri. Astfel noua lege a secretului de stat nu numai c3 men ine redefinirea sentimentelor ini iat3 de fostul regim. De asemenea. În Coreea de Nord. grup3rile teroriste du5mane unei na iuni. etniile rivale în cazul în care se urm3re5te exacerbarea unor conflicte interetnice. ceea ce era motiv de triste e trebuie s3 devin3 prilej de bucurie. crucific3ri etc). În unele secte. forul legislativ a adoptat noua lege a secretului de stat. de "îndatorire patriotic3" fundamental3 a oric3rui cet3 ean. este redus3 la bucuria individului de a se integra grupului. pentru a nu da nici o 5ans3 individului. dar. oamenii pot fi asmu i i mult mai u5or unii asupra altora. în acela5i timp. În acest mod. a5a cum a fost cazul în Guyana. permanent.a. în majoritatea cazurilor de redefinire a sentimentelor. În cazurile în care "du5manul" nu exist3. iar controlul asupra lor este extrem de eficient. Manipularea indivizilor prin inducerea 5i amplificarea amenin 3rilor venite din exterior poate ajunge pân3 la subtilit3 i extrem de perfide. indiferent dac3 vina lui este real3 (în sensul înc3lc3rii unor reguli arbitrar impuse de regimul la putere) sau pur 5i simplu inventat3. posturi negre. Un uria5 sistem de propagand3 este pus în mi5care pentrua-l determina pe individ s3-5i canalizeze sentimentele negative numai c3tre cei din afara grupului. În acela5i timp. acela de a crea o neîntrerupt3 stare de suspiciune în rândurile cet3 enilor. a fost dezvoltat un imens sistem de represiune menit s3 distrug3 orice opozant al regimului. Într-un sistem totalitar dezvoltat este practic imposibil ca individul s3 respecte absolut toate regulile 5i legile. Treptat s-a creat o nou3 mentalitate. Nu este admis3 nici o critic3 la adresa doctrinei sau a liderilor. Având în vedere cele spuse mai sus.d. În consecin 3. iar popularizarea lor este inut3 în frâu. iese în eviden 3 cea de-a doua cale de utilizare a terorii în scopul control3rii totale a individului. În România. Copiii sunt crescu i 5i educa i dup3 standarde noi. au fost numeroase cazuri în care fiii 5i-au acuzat p3rin ii în cadrul unor procese publice 5i au cerut condamnarea lor la moarte. Mai trist este faptul c3 astfel de metode sunt continuate chiar 5i dup3 colapsul sistemelor totalitare. în care dela iunea a fost ridicat3 la rangul de virtute. foarte u5or de înc3lcat. se utilizeaz3 redefinirea sentimentelor. copiii. dar are 5i un al doilea scop extrem de important.

Erau îndeob5te dorite c3s3toriile cu odrasle ale suprastructurii comuniste. acordarea oric3rui ajutor pacientelor aflate în stare grav3. Trebuia ca ei s3-i men in3 veseli pe micii "5oimi". un prim pas a fost f3cut prin interzicerea avorturilor. Îns3 condi iile tot mai mizere de via 3 din ultimii ani ai regimului Ceau5escu au f3cut ca apari ia unui copil s3 devin3 o adev3rat3 . impunea înc3 din primele paragrafe: +oimii patriei trebuie s fie întotdeauna veseli. mai ales atunci când îi vizeaz3 pe cei mai tineri membri ai societ3 ii. În acela5i timp. în semn de avertisment pentru cei care ar mai fi îndr3znit s3 încalce respectivele legi. În acest sens. fiec ruia dup nevoi. p3rin ii se opuneau c3s3toriei copilului cu cineva provenind dintr-o familie "cu probleme". În dorin a lui de a crea "omul nou". care s3 reprezinte viitorul na iunii germane. Oricât ar p3rea de absurd3. automat. Fetele se împreunau. Trupe speciale SS r3peau din teritoriile ocupate copii care corespundeau "standardelor" 5i îi internau în c3mine speciale unde erau crescu i doar în scopul procre3rii. Uneori. mai ales în timpul regimului Ceau5escu. elaborat în timpul regimului Ceau5escu. indivizii sunt înv3 a i s3 nu se mai preocupe de ei în5i5i. sistem prin care primii r3spunz3tori de înc3lcarea statutului puteau fi educatorii. Individul trebuia s3 se gândeasc3 permanent la faptul c3 sunt destui cei cu un standard de via 3 mai sc3zut decât el (apare aici 5i sentimentul de vin3 social3). a fost ini iat un sistem draconic de legi 5i regulamente. organizarea de brig3zi artistice. sistemul condi iona acordarea primului ajutor de existen a unui denun . într-o atmosfer3 de extaz ideologic. axate în special pe îndeplinirea îndemnurilor venite de la conduc3tori. ca urmare a unor interven ii empirice. liderii nazi5ti au imaginat 5i au pus în aplicare un program halucinant de ob inere a unor noi genera ii de "arieni". Acestea au un rol bine determinat. În paralel. sute de medici au ajuns în pu5c3rii. pruncii erau prelua i imediat în c3mine speciale 5i crescu i în spiritul doctrinei naziste. ci numai de ceea ce este "bun" 5i "corect" pentru întregul grup. Despre acele privilegii era interzis s3 se vorbeasc3. pentru a-l determina s3 se angreneze sincer în respectivele activit3 i. colectarea sticlelor goale. creeaz3 prietenii 5i simpatii având la baz3 tocmai îndeplinirea unei "sarcini" transmise "de la Centru". pe care nu îi cuno5teau 5i nici nu îi mai întâlneau vreodat3. ce a dus la moartea a mii de femei. Manifestarea unui spirit egalitarist perfect (în cazul cet3 enilor de rând) era dovada suprem3 a loialit3 ii fa 3 de doctrina comunist3. deoarece. acordat femeilor cu mul i copii. tân3ra familie. o asemenea "sarcin3". multe tinere germane erau selectate. În consecin 3. O aten ie deosebit3 este acordat3 tinerei genera ii. trebuie luat în considerare întregul sistem de educa ie din vremea respectiv3. Nu conta c3 acest principiu era aplicat numai oamenilor de rând. O importan 3 deosebit3 pentru controlul total asupra structurii emo ionale a individului o are manipularea relatiilor interpersonale ale acestuia. de aceea nu trebuia s3 se plâng3. avându-se în vedere privilegiile de care se va bucura. la prima vedere. c3s3toriile erau controlate prin mijloace mai subtile. iar ace5tia din urm3 erau mândri c3 î5i serviser3 patria 5i Führer-ul. ideologii comunismului au inventat titlul onorific de "mam3 eroin3". Dup3 na5tere. situa ia a c3p3tat accente dramatice. deoarece aceasta este mult mai u5or de îndoctrinat. de nevoile 5i aspira iile lor fire5ti. s3-i înve e s3 respecte întocmai legile 5i reglement3rile regimului. pentru încurajarea na5terilor. ce urma s3 ia locul celor cu "mentalit3 i învechite". sub amenin area cu ani grei de pu5c3rie. În cadru organizat 5i supravegheat. dincolo de scopul lor pur economic sau cultural.97 98 autorit3 i. În România regimului comunist. de asemenea selecta i riguros. În ceea ce prive5te "politica demografic3" a Partidului Comunist Român. pentru a da individului sentimentul de libertate. Ei nu î5i mai vedeau niciodat3 p3rin ii. singura solu ie era aceea de a-i forma pe copii în a5a fel încât s3 fie veseli 5i ferici i numai atunci când gândeau 5i se comportau "corect". sentimentele pe care trebuie s3 le manifeste permanent un "bun" membru al grupului social sunt impuse prin directive clare. în timp ce suprastructura se bucura de privilegii nem3surate. Ceau5escu. Controlul rela iilor interpersonale mai are o component3 deosebit de important3. "Codul eticii 5i echit3 ii socialiste" anula ierarhia fireasc3 a valorilor 5i îi acuza imediat de "egoism" pe cei care doreau s3-5i pun3 în eviden 3 propriile lor capacit3 i. Ap3rea astfel o polarizare invizibil3 a societ3 ii în familii "bune" 5i familii "cu probleme". Liderii urm3resc direc ionarea indivizilor spre un anume gen de prietenii. Chiar 5i micile abateri de la linia impus3 "de sus" sunt tolerate. Doctorilor le-a fost interzis. crescut3 5i educat3 "în spiritul valorilor comunismului". Chiar 5i atunci când femeile se aflau în com3. În acest sens. al c3ror sistem de valori este în plin3 formare. sistemul comunist urm3rea continuu inducerea în con5tiin a cet3 eanului a principiului: De la fiecare dup capacit i. anume controlul relatiilor sexuale. Mii de familii au r3mas îndoliate. pân3 ce acestea nu-l denun au pe autorul interven iei. pentru a elimina total avorturile ilegale. Astfel Statutul 5oimilor patriei. Apoi. lucru ce a dus la na5terea unor genera ii întregi de "ceau5ei". în acela5i timp. le inoculeaz3 necesitatea evit3rii celor cu concep ii "incorecte". alte mii de tinere au fost trimise la închisoare. Ei 5tiau c3 noul cuplu va avea de suferit din cauza "petelor" de la dosarele viitoarelor rude apropiate 5i de aceea preferau s3 evite asemenea situa ii. la fel ca 5i Hitler 5i ca to i ceilal i lideri ai sistemelor totalitare. pentru misiunea "suprem3" de a oferi copii Reich-ului. alegerea unui so sau a unei so ii apar inând etniei evreilor echivala cu trimiterea într-un lag3r de concentrare 5i exterminare. Liderii sistemelor totalitare impun reguli foarte stricte în ceea ce prive5te alegerea partenerului de via 3 5i num3rul urma5ilor pe care îi poate avea un cuplu. Pe de alt3 parte. fapta era pedepsit3 exemplar. ci s3 depun3 eforturi tot mai mari pentru "binele colectiv". În foarte multe cazuri. În timpul regimului nazist. dar. Munca patriotic3. chiar dac3 f3cuser3 m3rturisiri complete. îi angreneaz3 în activit3 i entuziaste de grup. a 5tiut c3 masa de manevr3 cea mai docil3 va fi constituit3 de tân3ra genera ie. cu solda i germani.

droga i. Lifton. El este aplicabil în toate împrejur3rile în care individul este supus unor constrângeri fizice.99 100 problem3 în foarte multe familii. pentru ca ea s3 reziste în timp. lumea exterioar3 este înf3 i5at3 ca un spa iu haotic. El trebuie s3 se simt3 în siguran 3 numai în cadrul grupului. cât 5i cele ce urm3resc scopuri pozitive. Controlul vie ii sexuale este practicat 5i în foarte multe secte. Prin mediile oficiale de comunicare în mas3 ori prin intermediul zvonurilor. În cadrul unor secte. va fi persecutat de cei din afar3. fie comportament. Schimbarea este reprezentat3 de inocularea noului element de identitate. cel mai adesea. sentiment). adep ilor le este impus un regim de abstinen 3. artizanii manipul3rii ac ioneaz3 în paralel asupra tuturor celor trei componente. din perspectiva moralit3 ii. via a intim3 a întregii popula ii a intrat sub o supraveghere foarte strict3. Individul este obi5nuit cu o total3 dependen 3 fa 3 de comunitatea din care face parte. de Kurt Lewin. În unele dintre ele. Permanent i se spune c3. atât cele cu finalitate moral3 negativ3. Sp larea creierului În capitolul precedent am prezentat cele trei mari direc ii de ac iune pentru ob inerea unui control total asupra individului: remodelarea comportamentului. Ace5tia sunt mediatiza i intens. are ca numitor comun succesiunea a trei etape: dezghe area. iar controlul asupra st3rii lor emo ionale ajunge o arm3 redutabil3 în mâinile conduc3torului sectei. spre adev3rate orgii 5i chiar perversiuni. iar exemplele pot continua. pentru ca schimb3rile s3 fie durabile. Modelul în trei trepte nu este îns3 aplicabil numai unor tehnici de felul celor utilizate de comuni5tii chinezi pentru a-i "converti" pe prizonierii lor americani. apoi sunt reîncadra i în societate. Dup3 revolu ia din decembrie '89 s-a decretat imediat libertatea avorturilor. dup3 e5ecurile înregistrate în exterior. de fapt. la sfâr5itul anilor cincizeci.. modelul în sine (devenit astfel neutru din punct de vedere moral) poate explica toate procesele de influen are 5i de schimbare a personalit3 ii individului. adep ii ajung s3 aib3 veritabile reac ii de panic3 numai la gândul plec3rii: transpir3. dou3 decenii mai târziu. ca urmare a fenomenului de disonan 3 cognitiv3. Acest model în trei trepte a fost studiat. în linii generale. ca exemplu de m3rinimie a sistemului fa 3 de "fiii r3t3citori". 5i metodelor de convertire la diverse religii 5i secte religioase. astfel încât fiecare modificare a uneia dintre ele s3 vin3 imediat în întâmpinarea modific3rilor celorlalte dou3. Pentru fiecare direc ie în parte am dat nenum3rate exemple de modific3ri impuse individului. Astfel eficien a în ob inerea unui control total asupra individului este maxim3. Reînghetarea const3 în fixarea noii personalit3 i a individului. schimbarea 5i reînghe area sunt specifice 5i proceselor de îndoctrinare din sistemele totalitare. trebuie re inut faptul c3. În cele mai multe cazuri îns3. 5i proceselor de recuperare mental3 din spitalele de boli nervoase. 5omeri. precum reeducarea în penitenciare sau psihoterapia. O captur3 important3 pentru propaganda totalitar3 sunt cei reveni i în ar3. atitudinile. Dezghe area are ca scop distrugerea total3 a vechiului element de identitate a individului (act de comportament.. care abia a5teapt3 s3-i îngenuncheze 5i s3-i exploateze pe nou-veni i. populat numai de terori5ti. cel care profit3 de roadele muncii adep ilor este exclusiv conduc3torul sectei). b3t3ile inimii se accelereaz3. modificându-se una dintre componentele identit3 ii individuale (fie gândire. generate exclusiv de ac iunile for elor oculte din exterior. pu5i s3-5i prezinte nerealiz3rile ca fiind obiective. Pentru a le contracara 5i mai eficient. ei trebuie s3-5i g3seasc3 o preocupare permanent3. Strategia impunerii acestor modific3ri. sociale sau psihice. va fi chiar ucis sau se va sinucide. valorile. mod de gândire. În concluzie. În societ3 ile totalitare. îns3 responsabilii pentru acea politic3 soldat3 cu mii de victime nu au fost niciodat3 tra5i la r3spundere. în foarte multe cazuri. Modelul în trei trepte este universal valabil 5i. aceasta fiind. sectan ii sunt îndemna i spre o via 3 sexual3 frenetic3. indivizi f3r3 scrupule. . apoi a fost descris 5i sistematizat. criminali. de Edgar Schein 5i de R. restructurarea gândirii 5i redefinirea structurii emo ionale. comportamentul 5i gândirea individului se vor conforma noii structuri emo ionale. aparatul de propagand3 se preocup3 intens de difuzarea unei imagini cât mai sumbre a lumii exterioare. celelalte dou3 se vor adapta corespunz3tor. va r3mâne f3r3 ap3rare. pentru a i se crea o nou3 identitate. În ambele cazuri.J. sentimentele sau actele de comportament ce urmeaz3 a fi modificate. adep ii devin tot mai dependen i de stilul de via 3 al grupului. în cazul p3r3sirii comunit3 ii. în anii patruzeci. chiar cu unele privilegii efemere. schimbarea 5i reînghetarea. 5i sistemelor de reeducare din pu5c3rii. autorit3 ile au impus fiec3rei femei din România obligativitatea de a se supune periodic unui control ginecologic umilitor. se va îmboln3vi. desf35urarea unor munci extenuante în folosul grupului (de fapt. Dac3 nu se iau în considerare credin a. utilizate în China maoist3. ce urm3rea depistarea 5i înregistrarea unor eventuale sarcini înc3 din primele luni. Dar cea mai puternic3 tehnic3 utilizat3 în ob inerea unui control total asupra sentimentelor individului este inocularea spaimei fa de p r sirea grupului. 5i antrenamentelor din armat3. În acest mod. subcon5tientul le transmite o dorin 3 intens3 de a respinge respectiva idee. o dat3 dobândit acest control. Îns3 oricum s-ar ac iona pentru ob inerea controlului asupra emo iilor unui individ. fie structur3 afectiv3). Ultimii doi 5i-au bazat studiile pe analiza programelor de sp3lare a creierului. În alte grupuri. singurul cu adev3rat eficient. pentru a fi eficient3. Dezghe area. De aceea avorturile clandestine au continuat. Pentru a putea rezista. precum cele practicate în unele grupuri satanice.

este privat.m. tân3rul se adapteaz3 treptat unui nou mediu social.d. Spre exemplu. Dezghe area este realizat3 cu maximum de eficien 3 în izolare. propov3duitorii noii doctrine au o aderen 3 sporit3 în rândurile marii mase a cet3 enilor. În completare se poate veni 5i cu o nou3 diet3 precum 5i cu noi ore de mas3. În sistemele totalitare. mult mai obedient fa 3 de ordinele superiorilor. în taberele de instruire 5. cu scrierea unor nenum3rate autobiografii.m. prime5te un num3r în locul numelui. uniformele. mai ales acolo unde func ioneaz3 internatele. identitatea acestuia trebuie distrus3. dup3 c3derea regimului comunist. În lag3rele de concentrare naziste. Confuzia rezult3 atunci când individul este supus unui flux de informa ii contradictorii. procesul de educa ie începe pe un "teren defri5at". Nevoit s3 locuiasc3 la c3min sau în campusurile universitare. În acela5i timp. este supus unor munci sau ritualuri extenuante 5i deseori umilitoare. cu cât unitatea lor se afla mai departe de cas3. În majoritatea sectelor. A5anumitul "program de alimenta ie ra ional3" avea ca scop atât erodarea rezisten ei psihice a individului. În unele grupuri se folose5te regimul alimentar s3rac în proteine 5i bogat în glucide. adep ii sunt adu5i într-o stare de dependen 3 total3 fa 3 de a5ez3mântul grupului. lipsa contactelor cu cei de acas3 îl dezorienteaz3 complet pe recrut 5i îl fac mult mai u5or de instruit. cu audierea 5i interpretarea cântecelor patriotice etc. Extrem de eficiente sunt tehnicile hipnotice bazate pe utilizarea deliberat3 a confuziei pentru inducerea st3rii de trans3. utilizarea unor alte formule de adresare ori respectarea unui nou program zilnic. eliberat. revela faptul c3 rezultatele militarilor erau cu atât mai bune. de influen a experien ei anterioare. pentru desf35urarea procesului de dezghe are. novicele. foarte puternic3. acestea sunt înlocuite cu 5edin ele comune de înv3 3mânt politic. cu atât te vei dovedi mai incapabil s pricepi vreodat . de eficien a ei depinzând reu5ita aplic3rii întregului model.a. rug3ciuni. efectuat în mai multe unit3 i militare din Statele Unite. Controlul informa iei î5i dovede5te astfel întreaga putere de manipulare a con5tiin elor. Regulamentul strict. contactul cu cei de acas3 devine dificil. sporindu-i deruta. În închisori. efectul ei imediat asupra subiectului este crearea unui sentiment de disconfort psihic. starea de trans3 este atins3 prin medita ii îndelungate. atunci când indivizii nu au posibilitatea între inerii unor leg3turi cu exteriorul. se impun rapid noi deprinderi 5i noi forme de comportament. cu participarea la spectacole grandioase de venerare a liderilor. obligativitatea purt3rii unor ve5minte specifice. atunci când individul este men inut mult timp într-un loc izolat 5i supus permanent unor astfel de fluxuri informa ionale confuze. O variant3 mai dur3 a acestei prime c3i de dezghe are este mortificarea eului.. Sistemele totalitare interzic cet3 enilor lor c3l3toriile în str3in3tate. în spitalele de boli nervoase. vechile deprinderi sunt uitate 5i se formeaz3 noi obi5nuin e ce vor intra curând în reflex. complet diferit de cel cu care era familiarizat individul. dup3 preluarea puterii. s3 jure c3 î5i va omorî p3rin ii sau prietenii dac3 i se va cere. se întâlne5te 5i în institu iile de înv3 3mânt. în a5ez3mintele monahale. ini iatorul respectivului "program" a ajuns ministru al s3n3t3 ii. metoda era generalizat3. De asemenea. În acest mod. O situa ie asem3n3toare. cu excep ia nomenclaturii. încazar-marea. În elegi? De5i. 5edin e de confesiune. programul zilnic foarte riguros stabilit creeaz3 un cadru cu totul nou. Ea se întâlne5te în special în unele secte religioase sau în lag3re. Hipnoza este o alt3 metod3. starea . el va ajunge s3-5i suprime din reflex gândirea logic3 5i s3 se comporte asemenea celor afla i împreun3 cu el în izolare. Individul nu mai are încredere în sine. sindicat ori partid. la o analiz3 mai atent3. este supus unor ritualuri ce implic3 desacralizarea 5i profanarea unor simboluri unanim acceptate în lumea exterioar3 (i se impune s3 scuipe crucea. În unele culte satanice. Dezghe area poate fi aplicat3 pe diverse c3i. O alt3 metod3 foarte utilizat3 pentru distrugerea identit3 ii O individului este privarea acestuia de somn. Sistemul s3u propriu de valori. întreaga popula ie a 3rii. standardele conform c3rora se raporta la lumea exterioar3 5i se în elegea pe sine însu5i sunt anihilate pentru a preg3ti terenul schimb3rii ce va urma. Vechea sa identitate este complet distrus3.a. mergând pân3 la purtarea unor haine specifice. iar contactele cu cei apropia i erau mai pu ine. În societ3 ile totalitare. La fel se petrece 5i în armat3. ce sporesc dezorientarea persoanei. Devine un "nimeni" cufundat în anonimatul celor mul i. Prima ar fi deta area individului din mediul s u social i anihilarea deprinderilor sale zilnice. Un studiu din 1954. Individului i se iau definitiv toate bunurile personale. întregul sistem de legi este modificat într-un timp foarte scurt.101 102 Dezghe area este cea mai important3 etap3 a procesului. de multe ori. sistemul de regulamente interne. în mare parte. de5i mai pu in evident3. pe fondul st3rii generale de anomie. s3 fac3 diverse jertfe animale etc). Lipsa contactelor interumane obi5nuite îl va priva de posibilitatea unor confirm3ri exterioare ale manifest3rilor sale. cât 5i ocuparea timpului liber al acestuia cu o permanent3 alerg3tur3 dup3 alimente. În România regimului Ceau5escu. Trebuie remarcat 5i faptul c3. În sectele extremiste. Pentru a preg3ti un individ în vederea unei schimb3ri radicale.d. ci se adapteaz3 din instinct comportamentului de grup. comunicate în acela5i timp. El trebuie s3 fie complet dezorientat. pentru a nu avea când s3 mai gândeasc3. acelea5i pentru to i. Îns3 chiar 5i în absen a hipnozei. Chiar dac3 nu cu aceea5i intensitate ca în cazul sectelor. chiar 5i de unele semne distinctive ale persoanei sale prin obligativitatea tunsului la piele 5i a rasului. pentru a fi rupt complet de vechea personalitate. personalitatea îi e complet anulat3. cântece în grup 5. programul de studiu 5i regulamentele interne îi creeaz3 noi obi5nuin e. hipnotizatorul spune pe un ton autoritar: Cu cât vei încerca mai mult s în elegi ceea ce spun. astfel c3. fraza pare a avea sens. subalimentarea continu3 a individului are efecte sensibile în subminarea stabilit3 ii sale psihice. suferea de foame.

de5i nu au folosit tehnici "exotice" precum americanii. Asem3n3rile reflexelor de comportament ajung pân3 la identificare. de fapt.. o eventual3 înc3lcare a normelor îi activeaz3 profunde sentimente de vinov3 ie. prizonierul încerca sentimente de u5urare 5i de recuno5tin 3 atunci când se întâlnea cu anchetatorul. îl supuneau încontinuu la tot felul de umilin e 5i înjosiri. prin câteva programe ultrasecrete ale CIA.103 104 de disconfort psihic totu5i apare 5i. Revenind la metoda propriu-zis3 de sp3lare a creierului. Orice ameliorare. Au fost dep35ite orice limite ale eticii medicale 5i profesionale. pe Marx 5i pe Mao. Pe m3sur3 ce acuza iile la adresa lui începeau s3 se contureze. Mai mult. Izolarea 5i interogatoriile constituiau. prizonierul era împu5cat sau trimis într-un lag3r de munc3. Dup3 ob inerea ei. Din zori 5i pân3 în noapte. Din acest motiv. doar prima etap3 a metodei. Aici avea loc îndoctrinarea. Îi spuneau când s3 stea în picioare 5i când s3 se a5eze. înc3 de la început. ob inerea m3rturisirilor complete reprezenta abia începutul. anchetatorul izbucnea în râs. utilizat de chinezi asupra prizonierilor de r3zboi occidentali. strângea din nou 5urubul. Mai mult. prizonierul se str3duia s3-5i demonstreze nevinov3 ia f3r3 a 5ti de ce era acuzat. Americanii. atacându-i violent pe cei care se dovedeau mai rezisten i la îndoctrinare. ru5ine 5i team3 de a nu fi pedepsit. mutau prizonierul într-o celul3 mai larg3. ci numai la nivelul întregului grup.m. Pentru ei. se conformau comportamentului de grup. iar acesta. prizonierul î5i l3sa tot mai mult sufletul în mâinile anchetatorului. Din acel moment începea interogatoriul. Spre deosebire de ru5i. Supraveghetorii nu apreciau individual progresele. Spre exemplu. din cauza fenomenului de disonan 3 cognitiv3. Dup3 patru-cinci s3pt3mâni. În fiecare noapte gardienii îl duceau într-o camer3 special3 unde îl a5tepta anchetatorul. ajuns în aceast3 faz3. prizonierul claca. drogurile. asculta prelegeri de înv3 3mânt politic 5i se autoevalua în cadrul 5edin elor de autocritic3. Noul comportament atr3gea dup3 sine. împreun3 cu ceilal i. conversa ii). pentru eliminarea ei. prizonierul semna tot ce i se punea în fa 3.a. cât de mic3. Metoda ruseasc3 de sp3lare a creierului începea prin izolarea prizonierului într-o celul3 auster3. remodelarea sim 3mintelor 5i. pentru a face ancheta s3 avanseze. Apoi o luau de la cap3t. 5ocurile electrice. sl3bea presiunea. s3 se cufunde în anonimat pentru a-5i reduce zbuciumul interior. m3rturisirea complet3 marca sfâr5itul interogatoriului. atât ru5ii. aceasta este considerat3 unanim drept forma extrem3 de îndoctrinare politic3 5i singura cu adev3rat eficient3. ajungea s3 se învinov3 easc3 singur. a gândirii. La rândul s3u. nop i în 5ir. Imediat ei sim eau cum ceilal i îi privesc cu simpatie 5i chiar cu recuno5tin 3. Pentru a trece la faza a doua. Supunerea îl f3cea pe prizonier s3 supravie uiasc3 în deten ie. cât mai plauzibil. El avea "revela ia" c3 ideologia comunist3 reprezint3 "adev3rul absolut". . Din acest motiv. pentru a-i crea senza ia unei ruperi totale de lumea exterioar3.d. a te ridica în picioare 5i a p3r3si biserica în timpul unei predici este la fel de inacceptabil ca a te ridica 5i a p3r3si sala în timpul unei 5edin e de înv3 3mânt politic. morm3ia. Anchetatorul depista orice neconcordan 3 5i o amplifica. îi interziceau orice stimul exterior (c3r i. administrarea de diferite substan e chimice 5. De câte ori prizonierul încerca s3 se justifice. st3tea cu el la taclale. cât 5i chinezii au des3vâr5it-o. îns3 rezultatele nu au confirmat a5tept3rile. chinezii au aplicat întreaga succesiune a etapelor. c3 nu s-a colaborat a5a cum ar fi trebuit. Altfel infernul ar fi continuat la nesfâr5it. cea de schimbare. Acesta nu îl acuza de nimic. se poate în elege mult mai u5or cea de-a doua etap3 a modelului de creare a unei noi identit3 i 5i anume schimbarea. Treptat avea impresia c3 munce5te cot la cot cu anchetatorul pentru rezolvarea cât mai rapid3 a cazului s3u. cei doi treceau în revist3 întreaga via 3 a prizonierului. prizonierul î5i d3dea seama c3 singura cale de a sc3pa de acel calvar era m3rturisirea complet3. În nou3zeci 5i nou3 la sut3 din cazuri. sarcina ambi ioas3 a reeduc3rii prizonierilor. al3turi de al i de inu i. prezentând-o ca pe o dovad3 indubitabil3 de vinov3 ie. ori de câte ori ob inea o nou3 m3rturie. au experimentat alt gen de metode. prizonierul îi studia. fiecare prizonier era foarte atent la comportamentul celorlal i. Dup3 s3pt3mânile de izolare 5i de nesiguran 3. Se crea astfel reflexul de supunere necondi ionat3 fa 3 de procesul îndoctrin3rii. În Uniunea Sovietic3 de pe timpul lui Stalin. acesta fiind singura fiin 3 cu care putea comunica. nemaisuportând presiunile exercitate de colegi asupra lor. Plângea. Îi oferea prizonierului o igar3. c3 doar lui trebuia s3-5i dedice via a. prin rota ie. iar violen a fizic3 a fost aproape inexistent3. cea de dezghe are. avea halucina ii. ci se ar3ta convins c3 prizonierul 5tie foarte bine de ce se afl3 acolo. ar3tându-se nemul umit c3 i-a fost în5elat3 încrederea. îi spunea c3 este un simplu om care trebuie s3-5i fac3 meseria. depindea numai de "progresele" înregistrate de absolut to i membrii grupului. determinându-l s3 caute un alt r3spuns. Pe m3sur3 ce treceau s3pt3mânile. în care au utilizat hipnoza. 5tiri. s3 se bucure de considera ia colegilor s3i. prizonierul ajungea s3 cread3 c3 numai credin a în noua doctrin3 îi putea aduce stima celor din jur. individul se conformeaz3 din reflex normelor impuse de autorit3 i. În timp. în cele mai mici am3nunte. G3rzile care îl supravegheau permanent. în cele din urm3.. pentru a nu mai tr3i în tensiunea aceea psihic3 insuportabil3. Comuni5tii ru5i 5i cei chinezi 5i-au p3strat "suprema ia" în domeniu. Dac3 prizonierul întârzia s3 fac3 noi m3rturisiri. termenul de "sp3lare a creierului" este impropriu folosit în cazul procedurilor folosite de ru5i asupra prizonierilor. Ore în 5ir. De5i au urmat c3i diferite. se ruga de unul singur. au fost sacrificate vie i omene5ti. îi indicau în ce pozi ie s3 doarm3 5i îl trezeau când f3cea o mi5care cât de mic3. a condi iilor de deten ie. Având în vedere acest proces de "sp3lare a creierului". propunându-5i. "rezisten ii". În cele din urm3.

În unele spitale. schimbarea are loc în cadrul unor ritualuri extenuante. Foarte multe companii au renun at la metoda tutel3rii noilor angaja i de c3tre persoane aflate spre vârful ierarhiei. Riscul const3 în faptul c3 unii dintre "fra ii mai mari" pot avea propriile lor frustr3ri. metoda chinez3 nu presupune. resping orice cooperare. Nou-veni ii sunt încredin a i celor afla i pe aceea5i treapt3 cu ei.a. noi sim 3minte în mod gradat. Acela5i lucru se constat3. În acela5i timp tind s3 le urmeze comportamentul pentru c3 veteranii reprezint3 un model de supravie uire. lecturi. repetate la nesfâr5it.m. Ace5tia au mult mai mult3 influen 3. acesta poate s3 cad3 în dizgra ia grupului. c3 sunt informatori sau agen i ai Puterii. confuze.m. Ei sunt considera i asemenea unor noun3scu i din punct de vedere spiritual. supravegheaz3 discret adun3rile "libere" ale bolnavilor. a5a cum am v3zut ceva mai înainte. cea a dezghe rii. În momentul în care se observ3 o prea mare rezisten 3 din partea vreunuia. iar constrângerile sau recompensele se aplic3 tuturor. Uneori predicile pe care sunt nevoi i s3 le asculte noii adep i sunt sofisticate. influen a lui asupra grupului poate fi determinant3 în procesul de reeducare. Astfel întreaga strategie d3 gre5. este reprezentat3 de dorin a noilor prizonieri de a deveni asemenea veteranilor. psihiatrii. iar susceptibilitatea de inu ilor cre5te. în consecin 3 numai credin a f3r3 limite poate salva sufletul 5i trupul. tehnica nu mai d3 rezultate. nu se bazeaz3 pe infiltrarea de informatori sau agen i de influen 3 suplimentari.). 5i în aceast3 a doua etap3. se men in în umbr3. un nou mod de gândire. O metod3 deosebit de eficient3. Eforturile autorit3 ilor se concentreaz3 asupra celui care este privit ca lider de c3tre ceilal i pu5c3ria5i. Veteranii sunt percepu i ca modele de comportament 5i fel de a gândi. confuz. dar.a. Dac3 exist3 un dubiu cât de mic c3 veteranii s-ar afla în slujba autorit3 ilor. cea mai mare influen 3 asupra acestora o au gardienii. În sectele extremiste. neconven ionale (includerea într-un grup 5i supunerea la presiunile exercitate de acesta. Grupul este tratat în ansamblul s3u. este cea a "fratelui mai mare". dar tocmai asta se dore5te. disperat. "ciripitor" 5. Metoda implic3 totu5i riscuri serioase. Noul adept este adus într-un gen de trans3 hipnotic3.105 106 Schimbarea const3 în a impune individului un nou mod de a se comporta. Îns3 atunci când un membru marcant al bandei este determinat s3 coopereze cu anchetatorii. În spitalele de boli nervoase este cunoscut faptul c3. ca exemple de adaptare 5i supravie uire. În alte cazuri. procesul de îndoctrinare const3 atât în tehnici evidente. în vederea reeduc3rii de inu ilor. Recru ilor li se inoculeaz3 un nou comportament. Orice contact cu vreun veteran ar trezi suspiciune 5i ar compromite procesul de îndoctrinare. în cadrul unui grup izolat. Atunci când acesta este determinat s3 coopereze. într-un fel. De multe ori. în mod special. în continuare. dar vechi în meserie.d. Multe dintre tehnicile folosite în perioada anterioar3. s3 fie catalogat drept "gu53". 5i riscant3. Metoda chinez3 a demonstrat c3 cea mai puternic3 surs3 de influen 3. ca indivizi care au sc3pat de povara acuza iilor 5i se afl3 spre finalul unui extenuant proces de reformare a personalit3 ii. în care gândirea logic3 este anihilat3. Dac3 leg3tura liderului de grup cu autorit3 ile este descoperit3 mult prea devreme de c3tre ceilal i de inu i. sunt utilizate. În acest sens. Aceea5i metod3 este utilizat3 5i în anumite penitenciare. Novicele. Astfel se umple vidul creat de 5tergerea vechii sale identit3 i 5i i se creeaz3 noua identitate. m3rind . de obicei. 5edin ele de îndoctrinare pot deveni obsedante. în grup. sau celor de pe treapta imediat superioar3. Este suficient ca veteranii s3-5i joace rolul lor de indivizi afla i la grani a dintre via a în penitenciar 5i libertate. care. tocmai pentru c3 rezisten a intern3 a pacien ilor se amplific3 instinctiv în prezen a unui cadru medical cu autoritate. "Iluminarea spiritual3 este imposibil3 pentru cei din exterior. de aceea unica speran 3 o reprezint3 apartenen a la sect3 5i respectarea întocmai a înv3 3turilor liderului. de pild3. cel mai adesea. pentru recuperarea pacien ilor. respectivul este încredin at unui sectant experimentat care s3-i continue îndoctrinarea. aflat la limita rezisten ei tinde s3 urmeze din instinct experien a veteranilor pentru a supravie ui." Iar "adev3rul" poate fi în eles numai printr-o supunere oarb3 fa 3 de îndemnurile conduc3torului. puterea de influen 3 a partenerilor de grup are mai mari 5anse de reu5it3 decât presiunea din partea celor situa i în fruntea ierarhiei. Novicii au încredere în ei pentru c3 îi simt asemenea lor. coordoneaz3 comportamentul infirmierelor 5i al gardienilor. în practica judiciar3. ritualuri specifice). de a sim i 5i de a gândi. Întotdeauna. în marea majoritate a cazurilor. mai pu ine succese decât personalul auxiliar. Din acest motiv.d. refuz3 contactele cu ceilal i membri ai grupului. "Vechile concepte" trebuie abandonate pentru a elimina "r3ul". Membrii bandelor criminale rezist3 de obicei cu înver5unare interogatoriilor extenuante 5i presiunilor de tot felul venite din partea anchetatorilor. Novicii se izoleaz3 în ei în5i5i. gândirea ra ional3 este potrivnic3 progresului spiritual. îi fac pe nou-veni i s3 devin3 loiali firmei. crearea reflexelor de gândire 5. infirmierele sau ceilal i pacien i. cât 5i în metode subtile. exemplul s3u. contacte cu vreun prizonier anume. f3cându-i mult mai greu de reeducat prin repetarea acestei tehnici sau chiar prin aplicarea altora. deoarece ei nu cunosc «adev3rul». îns3 mesajul general este întotdeauna acela5i: lumea exterioar3 este rea. "fra ii mai mari" pot manifesta o loialitate ostentativ3 fa 3 de companie. Trebuie remarcat faptul c3 remodelarea novicilor prin aceast3 metod3 se face numai când ace5tia sunt convin5i de sinceritatea veteranilor. îi determin3 5i pe ceilal i delincven i s3 fac3 m3rturisiri complete. monotone. aproape neinteligibile. procesul este încetinit 5i. pe care le inoculeaz3 novicilor. Medicii psihiatri ob in. pentru a ob ine rezultate pozitive. determinându-i s3 devin3 reticen i sau chiar ostili fa 3 de cei din fruntea ierarhiei. în final. astfel se creeaz3 5i rela ii interpersonale mult mai stabile. efectul fiind crearea aceluia5i sentiment de reticen 3. conven ionale (ore de înv3 3mânt politic.

într-o anume m3sur3. treptat. În acela5i timp. Acesta va fi p3strat în interiorul individului. Având în vedere tehnicile de schimbare a identit3 ii în sectele religioase sau în diferite institu ii. dac3 novicii adorm în timpul unor ritualuri obositoare. Ace5tia din urm3 sunt absolut convin5i c3 5tiu exact ce le lipse5te nou-veni ilor 5i îi "prelucreaz3" în consecin 3. dependen a adep ilor de sect3 5i de liderul acesteia va fi total3. Trebuie ad3ugat3 5i observa ia c3. individul trebuie s3 r3mân3 cu iluzia c3 el a ales schimbarea. de aceea î5i m3resc eforturile 5i presiunea pân3 când ob in rezultatul dorit. distrugerea a tot ceea ce amintea de trecut. s3 perceap3 noua via 3 din cadrul grupului ca fiind singura posibil3 pentru ei. Spre exemplu. 5i transmise liderului pentru a fi folosite mai târziu. Se na5te astfel un sim al comunit3 ii. pentru a-i face s3 se str3duiasc3 5i mai mult în atingerea "ilumin3rii spirituale" pe calea indicat3 de liderul sectei. cu cât grupul este mai restrâns. în inten ia de a convinge cet3 enii c3 doctrina în numele c3reia au militat era "corect3". la fel cum noua identitate a adeptului este reconstruit3 total. pentru reu5ita schimb rii. Adep ii ajung. activi5tii lui Ceau5escu au exagerat enorm manifest3rile de venerare a "cârmaciului". în revelarea unei a5a-zise "experien e spirituale". se pot face 5i alte numeroase paralele cu manipularea din sistemele sociale totalitare. A5ezarea sectei este ridicat3 din temelii. 5i chiar în rândurile unei mari p3r i a intelectualit3 ii occidentale. unde orice contact cu exteriorul este anihilat. izolarea este absolut necesar3. departe de lumea înconjur3toare. Liderii sectelor extremiste î5i duc întotdeauna adep ii în locuri izolate. Fi totu5i nu aceasta este cauza principal3 a e5ecului.107 108 astfel 5ansele de reu5it3 ale procesului cre3rii unei noi identit3 i. Cele mai bine p3strate secrete ale recrutului sunt colectate treptat. eventual prin intermediul noilor s3i prieteni din cadrul sectei. Pentru cei care au tr3it (5i au suferit) într-un sistem socialist totalitar. într-un loc virgin. iar efectul a fost exact invers celui preconizat. s3 r3spândeasc3 pove5tile de succes ale sectei sau istorisirile cu aur3 mistic3 avându-l în centru pe lider. o face cunoscut3. Recrutul. reinventarea istoriei. indiferent de c3ile prin care este promovat. prin astfel de trucuri. s-a datorat. Mai mult. În consecin 3 el ajunge s3-5i cear3 iertare pentru insuficienta preocupare de a deveni un "bun" membru al sectei.m. Într-un capitol anterior spuneam c3 una dintre cele mai recente concluzii ale cercet3torilor în psihologie social3 este aceea c3 presiunea manipulatorului asupra individului nu trebuie s3 dep35easc3 un anume prag. Procesul are 5anse de reu5it3 cu atât mai mari. O alt3 tehnic3 de schimbare este "experien a spiritual3". la momentul potrivit. care. membrii grupului sunt împ3r i i în subgrupuri. urm3rea formarea "omului nou". iau Suedia ca exemplu de ar3 în care principiile .d. dar 5i originea tuturor relelor din lume. Spre deosebire de el. exacerbarea cultului personalit3 ii. mai ales al celor de sorginte comunist3. Amenin a i cu p3r3sirea sectei sau cu dezintegrarea acesteia.a. pe spa iul liber ob inut prin distrugerea vechii personalit3 i. spitale. Dar schimbarea nu implic3 doar inocularea unui sentiment de supunere necondi ionat3 fa 3 de liderul sectei sau inocularea unor precepte religioase cu totul noi. o importan 3 aparte o are mediul (fizic. va izbucni cu efecte incontrolabile. se urm3re5te crearea unei veritabile "mitologii" a grupului. Fi cum lipsa de credin 3 în divinitate este cel mai mare p3cat al unui sectant. noul adept a avut o prieten3 care s-a sinucis. astfel încât recru ii s3 se afle permanent în preajma 5i sub influen a unor veterani de care s3 se lege 5i suflete5te. mai devreme sau mai târziu. nostalgicii comuni5ti. sentimentul de vinov3 ie pe care îl încearc3 instinctiv poate fi exploatat la maximum. Dep35irea pragului echivaleaz3 cu declan5area unui intens sentiment de frustrare. deposedarea cet3 eanului de tot ceea ce i-ar fi oferit un anume grad de intimitate 5i cufundarea lui în anonimatul unei mase de manevr3 uniforme. ei vor alege sinuciderea. va fi ascuns de frica de represalii. pare de-a dreptul bizar3 aderen a pe care o au ideile socialiste în democra iile veritabile. În plus. s3-5i m3rturiseasc3 între ei "vechile p3cate". În consecin 3. 5tiind c3 nu divulgase nim3nui secretul sau fiind convins c3 cel c3ruia i-l împ3rt35ise nu îi putea tr3da încrederea. nu c3 i-ar fi fost impus3. S-a încercat inocularea ideii c3 socialismul este acela5i. dac3 putem s3-i spunem a5a) în care se afl3 recrutul. ci supralicitarea. Nu trebuie s3 uit3m cât de preocupat era Goebbels ca programele lui de propagand3 s3 nu dep35easc3 limita peste care popula ia ar fi fost plictisit3 5i ar fi închis butonul radioului. caz3rmi etc. Ideologia comunist3. Cele mai eficiente procese de schimbare au loc în închisori. studiile de psihologie social3 axate pe analiza tehnicilor de manipulare din cadrul sectelor arat3 c3 totu5i cea mai puternic3 presiune de influen are a noilor membri vine din partea semenilor lor deja îndoctrina i. a5a cum s-a întâmplat în Guyana. Pentru a fi de durat3. internate. Aceast3 percep ie are la baz3 confuzia inten ionat3 pe care propaganda comunist3 a creat-o printr-un vast sistem de dezinformare 5i manipulare a opiniei publice interne 5i interna ionale. Se cuvine aici o digresiune cu privire la diferen a fundamental3 dintre socialismul de sorginte moscovit3 5i socialismul democratic. în cadrul unor ritualuri specifice. 5i num3rului foarte mare de indivizi a c3ror mentalitate trebuia schimbat3. iar dependen a sectan ilor de grup este definitiv3. chiar 5i ast3zi. Veteranii au senza ia c3 ei sunt singurii vinova i în caz c3 recrutul nu e destul de maleabil. Procesul de schimbare includea izolarea între grani ele 3rii. conduc3torul sectei cap3t3 o aur3 cvasidivin3. iar încrederea lui în lider devine de nezdruncinat. Din nou. noua identitate a adep ilor va fi lipsit3 total de atributul gândirii logice. spre exemplu. Pentru reu5ita total3 a manipul3rii. E5ecul sistemelor totalitare. îns3. Pentru accelerarea procesului de creare a unei noi identit3 i. Informa ia este pasat3 conduc3torului. ajunge la concluzia c3 liderul i-a citit gândurile sau a comunicat cu divinitatea. includerea lui în tot felul de grupuri de îndoctrinare înc3 de la cea mai fraged3 vârst3 5. când sistemele totalitare s-au pr3bu5it. Dup3 cum s-a v3zut.

Dezastrul din 3rile est-europene a fost provocat tocmai de sistemul totalitar. iar nivelul de trai tot mai sc3zut. Reînghe area este cea de-a treia 5i ultima etap3 a procesului de creare a unei noi identit3 i. iar pericolul alunec3rii spre totalitarism (5i spre toate consecin ele nefaste ale acestuia) este cu atât mai mic. dar ea eludeaz3 complexitatea fenomenului. concretizat 5i în Interna ionala socialist3. Sistemul socialist de sorginte moscovit3 punea doctrina pe primul plan. Oamenii nu tr3iau în prezent. zvârcolirile. orice abatere de la principii este imediat sanc ionat3 de celelalte partide. Pr3bu5irea "lag3rului socialist" a fost posibil3 pentru c3 oamenii nu au mai crezut în ideologia socialist3. câteva decenii mai târziu. au construit. Situa ia în 3rile occidentale este total diferit3. Argumenta ia poate p3rea logic3. nu c3ile prin care au fost promovate acestea. Dup3 ce i-a fost distrus3 vechea personalitate 5i a fost supus îndoctrin3rii. spre exemplu. regimurile socialiste s-au pr3bu5it din interior. în care nu era admis3 nesupunerea. Pentru c3 acei oameni. el este liber s renun e la respectiva doctrin3 atunci când nu mai este convins de eficien a ei. Ideologia. pentru c3. Încrâncen3rile. aderen a sincer3 la doctrina socialist3 are 5anse de reu5it3. oamenii tr3iesc în prezent. Doar într-un asemenea sistem. tocmai pentru c3 marea majoritate a popula iei sim ea nevoia unei alternative. au avut uneori efecte benefice doar în democra iile fragile. ideologia socialist3 este doar o parte a unui sistem democratic. în care omul se afl pe primul plan. în momentul în care "despo ii" încep s3 prind3 gustul puterii nelimitate. Dar pe m3sur3 ce regimul a devenit tot mai ap3s3tor. Fi totu5i. De asemenea. nivelul de trai tot mai sc3zut era motivat de oficialit3 i prin necesitatea existen ei unor "genera ii de sacrificiu" care s3 fac3 posibil acel "viitor luminos". menite s3 justifice represiunea. Acesta este 5i motivul pentru care curentul socialist din societ3 ile democratice. cet3 eanul este liber s opteze pentru socialism. De aceea sistemele socialiste totalitare ajunseser3 s3 nu mai aib3 nimic comun cu socialismul autentic. în numele c3reia s3-5i aroge privilegii nem3surate. Mai mult. liniile ferate Bumbe5tiLivezeni. cu cât sistemul democratic este mai puternic. poate c3 o anume confuzie persist3. În esen 3. Ei erau primii care înc3lcau principiile pe care le propov3duiau. . Ele erau pur 5i simplu sisteme totalitare. era absolut real entuziasmul celor care. Pentru c3 astfel de partide nu urm3resc promovarea doctrinei socialiste (a5a cum declar3). mai ales în cele participative. Principiile socialiste ajunseser3. se bucur3 de via 3 5i se îngrijesc în mod normal de genera iile viitoare. Astfel. doar înveli5ul doctrinar menit s3 instituie un regim autoritar. iar sistemul trebuie s3 se adapteze pentru a pune în valoare personalitatea 5i calit3 ile fiec3rui cet3 ean. indiferent de op iunea lui politic3. În democra iile veritabile. Ceea ce îi interesa pe conduc3tori era doar men inerea unei puteri absolute asupra oamenilor. singura lor speran 3 fiind ca urma5ii se vor bucura. individului i se cimenteaz3 noua identitate. Omul trebuia s3 se supun3 acesteia f3r3 crâcnire. tocmai aici se afl3 deosebirea esen ial3. poate. În acea vreme. Îns3 promovarea principiilor sale este posibil3 numai în cadrul unui sistem democratic. ci sunt doar instrumentele prin care se încearc3 promovarea unui sistem totalitar. cet3 eanul este for at s se supun preceptelor ideologice impuse "de la Centru". În plus. este 5i va r3mâne o ideologie cu o mare putere de fascina ie asupra oamenilor. Variantele hibride. Salva-Vi5eu sau alte numeroase obiective. pe o perioad3 limitat3. În 3rile est-europene. ci doar sufereau. în România. nu a sistemului în sine. poate 5i pentru c3 au fost for a i s-o fac3 decenii în 5ir. extremele se ating. Or. prin munc3 voluntar3.109 110 socialiste (în special în ceea ce prive5te redistribuirea venitului) au avut câ5tig de cauz3. f3r3 a avea nici o alt3 variant3. atunci. la fel ca pentru orice alt3 ideologie. credeau sincer în "zorii unei ere noi". sentimente sau mod de gândire. în Est. confrunt3rile violente au loc doar acolo unde sistemul democratic este abia în formare. Standardul înalt de via 3 atins în Suedia se datoreaz3 tocmai sistemului democratic de acolo. în democra iile avansate spre care se tinde. precum "democra ia cu un despot luminat". Sunt tot mai mul i cei care sus in c3 principiile socialiste conteaz3 la urma urmei. O mare parte dintre tehnicile descrise la primele dou3 etape sunt folosite în continuare. Aderen a pe care o au principiile socialiste în democra iile autentice se datoreaz3 faptului c3 adep ii lor cred sincer în ele. acolo. confrunt3rile ideologice pierd foarte mult din intensitate. deosebirea dintre socialismul de sorginte moscovit3 5i cel democratic este deosebirea dintre totalitarism 5i democra ie. De aceea 5i metodele de instaurare 5i de men inere a unui astfel de sistem erau foarte asem3n3toare cu cele utilizate în alte regimuri totalitare (de exemplu. În democra iile autentice. refuz3 s3 se asocieze cu partide socialiste de sorginte moscovit3 sau asem3n3toare lor. Întotdeauna. principiile "în3l 3toare" în numele c3rora guvernau liderii comuni5ti ajunseser3 simple idei abstracte. mai ales fa 3 de conduc3tor. Prelungirea unei astfel de perioade duce inevitabil la alunecarea spre totalitarism. pentru a nu exista posibilitatea s3 revin3 la vechile obiceiuri. Cet3 eanul nu mai este interesat de doctrina în sine. tot mai Îndep3rtat. nesupunerea echivaleaz3 cu pedepse adesea insuportabile. de via 3. În fond. Trebuie remarcat faptul c3 succesele regimurilor socialiste s-au înregistrat în prima perioad3 a acestora. perfect asem3n3toare celor pornite de la o doctrin3 de dreapta. iar dac3 s-au înregistrat e5ecuri. o dat3 ie5it de sub presiunea manipulatorilor s3i. spre exemplu. atunci când oamenii înc3 tr3iau cu iluzia c3 socialismul este op iunea lor fireasc3. a fost din cauza unor conduc3tori incapabili. Socialismul a fost. ci de ceea ce îi ofer3 promotorii ei în sensul bun3st3rii personale imediate. în care oamenii sunt liberi s3 aleag3. În sistemele socialiste totalitare. ei au încetat s3 mai cread3. în cel nazist).

o dat3 reveni i la situa ia familial3 sau social3 ce le-a produs c3derea psihic3. un nou nume. novicele este dat spre tutelare unui veteran. dup3 cum am spus deja. neavând nimic comun cu spiritul. În sistemele totalitare. am discutat deja. iar veteranul î5i va g3si confirmarea credin ei sale în respectul pe care i-l va ar3ta înv3 3celul. Liderii marilor sisteme totalitare au ini iat deport3rile în mas3. Noua pereche sau. gândurile 5i sentimentele pe care le-a încercat înaintea schimb rii. De cele mai multe ori. atunci când le p3r3sesc. a unui nou regim alimentar 5. foarte mul i de inu i.a. el a v3zut c3 majoritatea celor din jur calific3 faptele sale de vitejie drept crime murdare. În acest fel. incompatibile cu identitatea ce i-a fost impus3 de artizanii manipul3rii. efectele fenomenului de disonan 3 cognitiv3 au fost devastatoare pentru majoritatea fo5tilor combatan i. ace5tia au ales sinuciderea colectiv3 atunci când au fost amenin a i cu reîntoarcerea la via a din afara sectei. Repetând mereu acelea5i idei. În scopul ruperii tuturor leg3turilor tradi ionale ale individului. Mutarea întrun mediu total nou face mult mai facil3 subordonarea indivizilor fa 3 de autorit3 i. individului i se d3. uneori.111 112 Neglijarea reînghe rii poate duce la e5ecul întregului proces. un sistem de gândire specific. Atunci când acest model în trei trepte. se 5tie deja c3 "repeti ia este mama înv3 3turii". Dimpotriv3. s3-5i renege familia 5i fo5tii prieteni sau colegi. Individului i se impune. individul este obligat s3-5i neglijeze aptitudinile specifice. s3-5i blameze trecutul. veteranul nu a mai beneficiat de suportul social avut în cadrul armatei. desf35urate cu decenii în urm3. se ajunge pân3 la impunerea unui nou tip de locuin 3. prin for 3 în marea majoritate a cazurilor. le-a impus adep ilor s3i s3 i se adreseze cu formula de "tat3". Celelalte leg3turi de sânge vor fi privite doar ca o demodat3 familie "biologic3". Din prima zi de libertate. lipsa unui suport social ulterior z3d3rnice5te programele de resocializare c3rora le-au fost supu5i în perioada intern3rii. El trebuie s3 se simt3 permanent vinovat de faptele. O situa ie asem3n3toare s-a înregistrat dup3 c3derea regimurilor totalitare. Aflat din nou în mijlocul celor apropia i. în mediul social cu care sunt obi5nui i 5i î5i reiau îndeletnicirile ilegale. ei se întorc la vechii prieteni. Pentru a impulsiona cimentarea noii identit3 i.) sunt urmarea nefast3 a unor astfel de ac iuni. spre exemplu. "corect" ori "în3l 3tor". ca 5i în etapele precedente. a unui nou sistem educa ional. iar mul i al ii au r3mas s3 tr3iasc3 la periferia societ3 ii. c3 întregul r3zboi era considerat inutil 5i d3un3tor pentru na iune. înregistrate mai ales în ultimii ani în numeroase zone ale globului (în fosta Uniune Sovietic3. O situa ie dramatic3 se întâlne5te 5i în cazul unor veterani de r3zboi. se ating dou3 obiective. Unii nu au mai putut suporta 5i s-au sinucis. s3 se confeseze îndrum3torilor sau parte-nerilor s3i. în fosta Iugoslavie etc. Unii dintre acei lideri nazi5ti care au crezut sincer în Hitler . perioad3 în care acestuia i s-a inoculat o nou3 identitate. Îns3 principiul nu se aplic3 numai acumul3rii de cuno5tin e. în eforturile de a cuceri noi adep i. o scar3 de valori prin prisma c3reia acesta va evalua ceea ce îi ofer3 societatea. În lag3rele de reeducare sau în cultele extremiste. Comuni5tii ru5i îl denumeau pe Stalin "tutucul". Pentru ca procesul de creare a noii identit3 i s3 nu se termine cu un e5ec. dac3 acesta ajunge în situa ii sociale cu totul noi. În cazul adep ilor lui Jim Jones. s3-5i reprime dorin ele fire5ti sau interesele personale 5i s3 se preocupe doar de ceea ce i se spune c3 este "permis". noi formule de adresare. Jim Jones. În domeniul educa iei.m. sub presiunea noului mediu social. are 5i menirea de a crea elevului anumite deprinderi. este aplicat în mod riguros. s3-5i p3r3seasc3 teritoriile natale 5i s3 se stabileasc3 la sute 5i mii de kilometri distan 3. chiar 5i dup3 ie5irea de sub influen a direct3 a manipulatorilor. "Sindromul Vietnam". el poate avea efecte tragice asupra individului. universal valabil. ai c3rei membri au comis acea halucinant3 sinucidere colectiv3 în Guyana. recidiveaz3. Sistemul educa ional. Integrarea proasp3tului absolvent într-un mediu total diferit de cel cu care fusese obi5nuit în timpul studiilor poate anihila efectul perioadei de educa ie. cu consecin e adesea negative.d. dup3 caz. individul va ajunge s3 cread3 nestr3mutat în ele. cea de r3zboinic în ap3rarea unei cauze juste. o dat3 elibera i. o nou3 tunsoare. Conflictele sângeroase interetnice. O alt3 metod3 eficient3 de reînghe are este transformarea adeptului în propov3duitor. Un lucru asem3n3tor se întâmpl3 cu fo5tii pacien i ai spitalelor de boli nervoase. Fi în cazul acestora. s3-5i fac3 autocritica. acesta este for at s3 locuiasc3 într-un mediu cu totul nou 5i cât mai lipsit de intimitate. un nou limbaj. toate acestea specifice grupului 5i neavând nici o leg3tur3 cu perioada anterioar3 din via a lui. liderul sectei Templul poporului. perioada de reînghe are este riguros urm3rit3. În lipsa unor programe riguroase de readaptare la noile realit3 i sociale. De asemenea membrii unor secte religioase. Lipsi i de suportul social 5i moral cu care erau obi5nui i. i se impun un nou stil de îmbr3c3minte. Statisticile arat3 c3. în primul rând. Întregi grupuri etnice au fost determinate. noii prieteni 5i colegi de munc3 etc. în ciuda programelor de reeducare din unele penitenciare. Astfel. noul grup va forma în acest fel o "familie adev3rat3". oamenii se vor supune noilor conduc3tori. Novicele va avea permanent un model de comportament la care s3 se raporteze 5i spre care s3 tind3. a fost cauzat tocmai de hiatusul dintre perioada "cazon3" a individului. 5i mediul social în care el a revenit. victima va deveni la rândul s3u manipulator. ca urmare a unui elementar instinct de conservare. revin treptat la vechile deprinderi. cel mai adesea în izolare sau c3utând compania fo5tilor camarazi de arme pentru a da frâu liber nostalgiei dup3 vremurile de r3zboi. în locurile de ba5tin3 ale altor popoare. iar sistemul distructiv se va perpetua la nesfâr5it.

s-au adaptat rapid. din observarea am3nun it3 a nenum3ratelor întâlniri doctor-pacient. reglarea respira iei. de la traumele din copil3rie pân3 la fobiile adul ilor. În dorin a de a descoperi noi c3i de în elegere a min ii omului. tulbur3toarele perspective oferite de programul neurolingvistic au provocat deopotriv3 entuziasm 5i spaim3. Ceea ce înseamn3 c3 marea manipulare ini iat3 de propov3duitorii totalitarismului a luat sfâr5it. strategiile de varia ie a tonului vocii. chiar foarte mul i. Fenomenul disonan ei cognitive este atât de puternic în cazul lor. a asistat la sinuciderea consoartei. mai târziu. s-a adaptat. iar al ii au ajuns în st3ri de depresie accentuat3. dup3 un minim exerci iu. Goebbels. Grinder 5i cu Bandler au plecat în Arizona. cei doi au reu5it s3 descifreze secretele lui Erickson: modul de a vorbi. conform cu "standardele socialiste". prin care cei care de in puterea încearc3 s3 se men in3 la conducere prin orice mijloace.. Mul i îns3. încât nu mai pot fi recupera i pentru societate. a mimicii ori a intona iei. Dar curiozitatea celor doi nu s-a limitat numai la studiul limbajului. alc3tuit3 în mare parte din oameni care 5i-au rupt leg3turile sociale 5i s-au mutat în diferite centre industriale pentru a începe un mod nou de via 3. dup3 câteva demonstra ii. metodele descoperite de Grinder 5i Bandler sunt la îndemâna oricui.am. ar echivala cu sinuciderea moral3 sau chiar fizic3. numit "induc ie indirect3". Grinder 5i Bandler au pus la punct o teorie conform c3reia fiecare individ ia contact cu lumea exterioar3 prin trei modalit3 i primare de percep ie: vizual3. adaptarea la ritmul de respira ie al subiec ilor 5. dar. utilizarea unor "ancore" pentru a focaliza aten ia celuilalt în sensul dorit 5. atât verbal3. Îns3 5i aceast3 categorie. pentru a cuprinde întreaga complexitate a procesului de comunicare interuman3. noii identit3 i de cet3 eni tr3itori într-un sistem democratic. ori punându-i s3-5i concentreze aten ia pe diferite imagini mentale. cele mai mari probleme de readaptare le au fo5tii activi5ti 5i propagandi5ti de partid. s3 5i-i apropie 5i s3-i influen eze în sensul reintegr3rii în societate. sub sigla unui partid sau a altuia. emo iile 5i gândirea interlocutorilor s3i printr-o serie întreag3 de metode. Ini iatorii lui. afirma iile celor doi cercet3tori au fost privite cu suspiciune. în acela5i timp.m. dup3 pr3bu5irea regimului ceau5ist. sub o form3 sau alta. unii dintre colaboratorii lui fideli s-au sinucis. Acesta î5i petrecuse mai mult de o jum3tate de secol pentru a dezvolta un stil propriu de hipnoz3. programul neurolingvistic începea s3 suscite interesul publicului.. ei au ajuns s3 conduc3 România. Din p3cate. renun area la vechea doctrin3. Pentru ei. cu inten ia de a descoperi ce anume îi f3cea pe ace5tia s3 aib3 succes în vindecarea bolnavilor. 5i-a otr3vit cei 5ase copii. s-a dezvoltat programul neurolingvistic. Dup3 analiza unor nenum3rate ore de hipnotism. Astfel au descoperit c3 un practician foarte bine antrenat poate influen a decisiv comportamentul. la Phoenix. La început. modificarea subtil3 a limbajului.113 114 s-au sinucis imediat dup3 moartea acestuia. unde tradi iile 5i leg3turile interumane au fost mai pu in alterate. S-a intrat astfel în perioada manipul3rilor medii. cât 5i non-verbal3. de îndat3 ce le-a fost redat dreptul de proprietate. Richard Bandler era o somitate în domeniul psihiatriei. dup3 ce a experimentat pe propria sa piele "originalitatea" tranzi iei române5ti. John Grinder avea deja o reputa ie solid3 în domeniul lingvisticii 5i activa ca profesor la Universitatea California din Santa Cruz. Treptat. Îns3 în cazul fiec3rui om. mai ales în lipsa oric3rui program de reeducare 5i reintegrare social3. pentru a studia metodele celebrului psihiatru Milton Erickson. La începutul anilor 5aptezeci. puse în slujba unor min i malefice. cum ar fi: copierea gesticii celuilalt. Punând cap la cap toate rezultatele muncii lor. î5i pot avea cauzele în deficien e de limbaj 5i în lacune de comunicare. Experien a primilor 5ase ani de dup3 revolu ie a dovedit c3 tocmai cet3 enii de rând au fost primii care au acceptat noul sistem democratic 5i regulile economiei de pia 3. În perioada ce a urmat execut3rii lui Ceau5escu. sus ineau c3 pot p3trunde în mintea oric3rei persoane 5i îi pot influen a modul de gândire 5i de ac iune numai cu ajutorul câtorva metode originale de interpretare a limbajului 5i a gesturilor. prin care aducea subiec ii în stare de trans3 f3când apel la amintirile 5i experien ele acestora. Studiile se axau pe analizarea comportamentului unor foarte buni medici psihiatri. Ceva mai greu a reac ionat clasa muncitoare. . o repulsie instinctiv3. în numele unor principii democratice fa 3 de care li s-a inoculat. R3mâne de v3zut cât va dura 5i aceast3 etap3.a. un analist politic provenit din vechea nomenclatur3 lansa ideea c3 românilor le vor fi necesare cel pu in dou3 decenii pentru a-si schimba mentalitatea. de comun acord cu so ia sa. au început s3 identifice 5i s3 sistematizeze principalele "structuri neurolingvistice" (cum le-au denumit ei) ale procesului de comunicare interuman3. apoi 5i-a pus 5i el cap3t zilelor. Datorit3 simplit3 ii lor. au intrat în scena politic3 5i continu3 promovarea aceleia5i ideologii. psihologul Richard Bandler 5i lingvistul John Grinder.d. cum reu5eau s3 comunice cu pacien ii. ele pot deveni instrumente foarte periculoase de manipulare 5i control social. Imediat dup3 revolu ie. mai mult datorit3 instinctului de supravie uire. Apoi au f3cut leg3tura între cercet3rile lor ini iale 5i noile studii. Mai precis. îns3.d. numai una dintre aceste modalit3 i de percep ie este predominant3. Grinder 5i Bandler au asistat la sute de 5edin e de psihoterapie 5i au analizat în am3nunt alte sute de înregistr3ri video. pe care au propov3duit-o decenii în 5ir. auditiv3 5i senzitiv3. decenii la rând. La rândul s3u. În urma cercet3rilor au ajuns la concluzia c3 o mare parte din tulbur3rile psihice. Cei de la ar3. Fascinanta putere a manipul rilor neurolingvistice În 1979. Cei doi au început în Santa Cruz o cercetare din care. În 3rile foste comuniste.

Cam asta s-a întâmplat atunci i simt {expresie senzitiv3} c nu m-am în elat.". comportamentul 5i chiar deciziile.". "M3 simt bine cu ei. spre exemplu. "E o tip3 acr . c ardeam de ner bdare {expresie senzitiv3} s m întorc i s -i pun pe oamenii mei la treab (din nou. Sunt George Alexandru. modulele sunt u5oare i simplu de înlocuit. Clientul poten ial (CP): Da. Dup3 ce au pus noile lor metode la dispozi ia medicilor psihiatri..". el se poate adapta insesizabil modului în care cel3lalt vorbe5te. La fel. (agentul de vânz3ri "ancoreaz3" subtil fraza privind semnarea contractului. dezv3luindu-i modul de percep ie "senzitiv") P i. Grinder 5i Bandler le-au adaptat 5i pentru uzul avoca ilor.. dimpotriv3.". în termeni ce implic3 sim ul vederii: "Vezi care-i diferen a?.. pe care îl viziteaz3 pentru a-i oferi produsele firmei ce-o reprezint3: Agentul de vânz3ri (AV): Bun diminea a.Ai prins ideea?. M-a prins a a de mult ideea asta {expresie senzitiv3}. "vizualii" obi5nuiesc s3 priveasc3 în sus 5i s3 respire abia perceptibil. de obicei. (în timp ce vorbe5te..m. Suntem mul umi i de ele...m.... de aceea perioada de garan ie oferit de noi este de trei ori mai mare decât a concuren ei. "ancorele" acoperite 5i comunicarea non-verbal3 pot fi deosebit de .... expresii specifice modului lor de percep ie: Ascult la ce m-am gândit. sunt sigur c i cump r torii vor sim i imediat avantajele oferite de firma noastr . de regul3. de zgomotele casei 5. Astfel se creeaz3 o leg3tur3 subtil3 între practician 5i interlocutor. Persoanele "senzitive" percep lumea ca pe un p3ienjeni5 de emo ii. îi poate influen a gândirea. modificându-5i treptat pozi ia. ridicând sprâncenele 5i gesticulând din mân3)." "Senzitivii". pe lâng3 limbaj.. "Îmi pocnesc tâmplele de oboseal3. domnule Petrescu. treptat. politicienilor. î5i amintesc cum mirosea casa a cozonac în zilele de Cr3ciun ale copil3riei 5i reac ioneaz3 imediat la parfumul sau la atingerea persoanei iubite. AV "ancoreaz3" fraza celuilalt. Având în vedere aceste informa ii. "Auditivii" pot fi recunoscu i dup3 mi5c3rile ochilor într-o parte 5i în alta 5i dup3 respira ia normal3. se a5eaz3 înapoi în fotoliu. Pentru a afla din ce categorie face parte un eventual interlocutor. respir3 5i prive5te. pentru a-l determina pe cel3lalt s3 semneze contractul. "Uite la ce m-am gândit. ci doar s3 fie observat cu foarte mare aten ie. rostit3 de cel3lalt.. O simpl atingere a tastelor este suficient pentru a le activa. Unele sunete le pot de5tepta amintiri dragi sau. ini iat în tehnicile de influen are neurolingvistic3. Ele 5tiu s3 aprecieze confortul unui fotoliu sau c3ldura focului din sob3. Într-una dintre c3r ile lor. cum ar decurge dialogul între agentul de vânz3ri al unei companii de tehnic3 de calcul. militarilor 5. "Senzitivii" arunc3 dese priviri în dreapta-jos 5i respir3 adânc. AV: (testeaz3 stabilirea contactului subtil. (Dup3 ce îi strânge mâna. Sunt sigur c sim i i diferen a între caracteristicile calculatoarelor noastre i cele pe care le comercializa i. 5i un poten ial client angrosist. privind decizia luat3 în trecut.". foarte pe scurt.". cu o ridicare din sprâncene 5i cu acela5i gest al mâinii). nu este nevoie ca el s3 fie supus unui interogatoriu."... "Alt3 dat3 s3 te ui i mai bine când faci lucrul 3sta." "Auditivii" folosesc. imit3 insesizabil tonalitatea vocii 5i felul de a sta ale celuilalt) Am în eles c vânz rile de computere ZKM v merg foarte bine. agen ilor de publicitate.. În fiecare caz. agent de vânz ri la Delta Electronics.. am sim it {expresie senzitiv3} c era cea mai bun afacere la vremea respectiv i de aceea am semnat contractul cu ei.. Spre exemplu.115 116 Persoanele "vizuale" î5i amintesc cu pl3cere de peisajele frumoase admirate cândva.a. cel3lalt îl imit3 f3r3 s3-5i dea seama. cu o ridicare a sprâncenelor 5i cu un anume gest al mâinii) Mi-am imaginat ce frumos vor ar ta {expresii vizuale} ZKM-urile în noile noastre bro uri publicitare i m-am gândit c dup asocierea asta se va auzi de noi {expresie auditiv3}. practicianul poate afla c3reia dintre cele trei categorii îi apar ine interlocutorul s3u. de casa copil3riei. "E posibil s3 fie a5a. în c3l3torii. leg3tur3 datorit3 c3reia practicianul dobânde5te încrederea celuilalt 5i apoi. "Nu-mi miroase a bine. oamenilor de afaceri. gusturi. AV: (se a5eaz3 5i el în fotoliul din fa a biroului..... dureroase. Iat3.. strategiile de "comunicare eficient3" se bazeaz3 pe variante ale tehnicilor de hipnoz3 subtil3. deci contactul a fost stabilit) Ce anume v-a determinat s cump ra i produsele concuren ilor no tri? CP: (privirile îi r3mân spre dreapta-jos. adresat3 de aceast3 dat3 avoca ilor sau celor care au contact cu justi ia. Oamenii la care aceast3 modalitate de percep ie este predominant3 î5i amintesc u5or de cântecele auzite cu mul i ani în urm3. mirosuri. olfactive ori gustative: . de înf3 i53rile picturale ale bunicilor etc. de vocea cald3 a mamei. "Vizualii" se exprim3. Grinder 5i Bandler descriu unele tehnici de manipulare a judec3torilor în instan 3. Persoanele "auditive" sunt atente la fiece zgomot.. Psihologii care au experimentat aceste metode în tratarea bolnavilor psihic au observat c3 ele le faciliteaz3 enorm comunicarea cu pacientul 5i gr3besc considerabil rezultatele pozitive ale terapiei. cererea este înc mare.. AV: (deschide servieta 5i începe prezentarea ofertei sale): Tastatura noilor noastre modele este mult mai confortabil3. atingeri. se reazem3 de sp3tar 5i î5i pune piciorul stâng peste cel drept). dezvoltate 5i utilizate de Erickson.d. agentul imit3 tonalitatea 5i gesturile cu care angrosistul 5i-a descris strategia cu câteva momente mai înainte.".. "Explic3-i tare i r spicat despre ce este vorba. Ftiind acest lucru.a. "Ai mai auzit ceva de el?. În calculator.. utilizeaz3 mai des termeni implicând emo ii 5i senza ii tactile. de mi5c3rile ochilor 5i de ritmul respira iei. de asemenea el arunc3 "ancora".. În cursul contactelor interumane..d. CP: (zâmbe5te satisf3cut) Da. mai vedem." Bandler 5i Grinder au mers mai departe 5i au sus inut c3 fiecare tip de persoan3 este caracterizat. la rândul lor. îmi amintesc c am vorbit cu dumneavoastr la telefon.".

de "renun are la fumat". Imediat practicianul arunc3 "ancora": tu5e5te într-un anume fel. conform rezultatelor unui alt tip de studii. de "îmbun3t3 ire a memoriei" sau chiar de "perfec ionare a îndemân3rii la jocul de golf a înregistrat câ5tiguri de peste cincizeci de milioane de dolari numai în 1990. îns3 episodul nu s-a mai repetat poate 5i din cauza protestelor tot mai energice venite din partea celor care considerau respectivele metode imorale. dar tot f3r3 rezultate semnificative. dar nu au publicat niciodat3 vreun studiu 5tiin ific avându-le ca subiect. o scurt3 trecere în revist3 a unui alt tip de manipulare subtil3. avoca i. în timp ce componen ii celui de-al doilea erau interesa i în ridicarea nivelului de respect fa 3 de propria lor persoan3. în care Donald R3 oiul era rugat s3 doneze sânge la Crucea Ro5ie iar acesta refuza. La sfâr5itul experimentului. arunc3 "ancora" cât mai des posibil. Fi totu5i. cei doi autori au condus numeroase cursuri de instruire în arta influen 3rii pe c3i neurolingvistice. pentru a înt3ri leg3tura stabilit3 prin respectiva "ancor3". În Statele Unite. în timpul judec3rii prietenului s3u. din punct de vedere 5tiin ific. În urma experimentului. de "câ5tigare a respectului de sine". metoda are 5anse de reu5it3 în majoritatea cazurilor. imperceptibile în mod con5tient. în cele ce urmeaz3. oameni de afaceri. î5i drege vocea sau str3nut3 discret. dar re inute de subcon5tientul spectatorilor. dup3 câ iva ani. Leg3tura subtil3 creat3 în acest mod între "ancor3" 5i comportamentul judec3torului îl va face pe acesta s3 se relaxeze atunci când se va adresa inculpatului 5i chiar sa aib3 o atitudine favorabil3 fa 3 de acesta. progresele semnalate de subiec i s-au datorat. Mai mult. Iat3 un exemplu de manipulare: Un practicant al sistemelor de influen are neurolingvistic3 î5i înso e5te prietenul la tribunal. consumate în mod curent de spectatorii din sal3. altele l-au acuzat de manipulare mâr5av3 a spectatorilor. dar edificator. Evident. Vicary a declarat c3 vânz3rile la b3uturile nealcoolice au crescut cu optsprezece procente. l-a convins pe proprietarul unui cinematograf s3 încerce o nou3 metod3 pentru impulsionarea vânz3rilor de Coca-Cola 5i de floricele de porumb. Între 1975 5i 1980. iar cele la floricele de porumb. El a convocat dou3 grupuri de subiec i. aruncând "ancora" de fiecare dat3 când judec3torul zâmbe5te. comunicarea neurolingvistic3 ar putea fi cea mai tulbur3toare descoperire din domeniul psihologiei din ultimele trei decenii. vom face.117 118 eficiente în asemenea cazuri. Este foarte important ca astfel de instrumente de manipulare subtil3 s3 nu ajung3 arme de temut în mâinile vreunei elite atotputernice. experimentele ulterioare nu au confirmat eficien a acestui gen de manipulare. cu cincizeci 5i opt de procente. Fi totu5i. astfel încât s3 nu distrag3 aten ia. pe ecran ap3reau flash-uri inobservabile în mod con5tient. Unele ziare i-au prezentat ini iativa ca pe descoperirea secolului. în timp ce Grinder a ales calea afacerilor. dar s3 fie totu5i auzit de judec3tor. anume a celei axate pe mesajele subliminale. A fost cercetat 5i efectul mesajelor subliminale auditive. James Vicary. În filmule ul proiectat primului grup au fost inserate flash-uri. vânz3tori au trecut cu miile pe la cursurile lor. judec3torul este amuzat de o replic3 a unui martor 5i izbucne5te în râs.. Grinder 5i Bandlersus in c3. Canada 5i Europa audien a lor a început s3 fie tot mai mare. În timpul proiec iei. De asemenea. De5i nu are leg3tur3 cu metodele de comunicare neurolingvistic3. psihologul Anthony Greenwald a efectuat. atunci când într-adev3r au existat 5i nu au fost o simpl3 iluzie. Ambele grupuri au fost puse s3 asculte casete cu mesaje subliminale. ce reprezentau . Fi totu5i. În prim3vara anului 1982. autosugestiei. de5i experimentul a dovedit f3r3 umbr3 de îndoial3 c3 efectul mesajelor subliminale este minim sau chiar nul. Dar 5i în acest caz. John Bargh 5i Paulo Pietromonaco au invitat dou3 grupuri de subiec i s3 vizioneze un filmule de desene animate "neutru". chiar 5i în armata Statelor Unite. aplicat3 de practican i experimenta i. În ciuda succesului. Bandler 5i Grinder au instruit peste cincizeci 5i cinci de mii de oameni 5i au scris mai mult de o duzin3 de c3r i despre tehnicile descoperite de ei.. Grinder 5i Bandler au hot3rât s3 se despart3. numai vânzarea casetelor audio cu efecte de "sl3bire". Medici. Cei din primul grup doreau s3-5i îmbun3t3 easc3 memoria. unde acesta urmeaz3 a fi judecat. În 1982. dar f3r3 a distrage aten ia. Apoi. Absolut to i au declarat c3 simt progrese semnificative. contestatarii lor afirm3 c3 rezultatele pozitive sunt mult exagerate. Îns3 cu toate contest3rile lumii 5tiin ifice. fiind mult prea preocupa i de avantajele comercializ3rii aplica iilor ei. iar Comisia Federal3 a Comunica iilor a interzis difuzarea unor astfel de mesaje subliminale la radio sau la televiziune. Îns3 Grinder 5i Bandler au omis s-o fundamenteze riguros. a fost ini iat un curs de înv3 are a metodelor neurolingvistice. patronul unei firme comerciale din New Jersey. Greenwald a schimbat benzile între ele. dar în a5a fel încât s3 nu ias3 în eviden 3. fiecare subiect a fost rugat s3 aprecieze efectul pe care l-au avut 5edin ele de ascultare asupra propriilor lor a5tept3ri. în 1991. În privin a efectului pe care îl au mesajele subliminale auditive. Apoi el urm3re5te fiecare moment de relaxare al judec3torului 5i repet3 sunetul. În secret îns3. particip3 5i la alte procese. în timpul desf35ur3rii procesului. Afirma iile lui au declan5at un adev3rat scandal. La un moment dat. efectul este departe de a5tept3ri 5i de miraculoasele progrese promise de reclamele destinate s3 vând3 casetele audio 5i video de gen. mesajele subliminale pot avea efect. Cu aproape patru decenii în urm3. În acela5i timp se amplific3 discu iile referitoare la consecin ele sociale ale metodelor 5i la responsabilitatea autorilor în acest sens. Bandler s-a orientat spre continuarea studiilor în domeniul terapiei psihologice. într-o unitate din Pennsylvania. un experiment simplu. Asta 5i pentru c3 lumea 5tiin ific3 a privit cu suspiciune cercet3rile celor doi. cu dou3 tipuri de mesaje: Be i Coca-Cola 5i: Mânca i floricele de porumb.

deoarece efectul reclamelor este atât de puternic. pe care se poate z3ri. Metoda este deja utilizat3 în strategiile agen iilor de publicitate. 5i unul cu Cola între cuburi de ghea 3. înclina iile lor fire5ti au fost accentuate sensibil de vizionarea filmelor cu mesaje subliminale.d. Pentru a-i împ3ca 5i pe produc3tori 5i pe consumatori. clien ii. Din acest motiv. a fost dat3 imediat o lege conform c3reia fiecare cump3r3tor poate returna orice obiect achizi ionat (evident cu excep ia produselor perisabile 5i a altor categorii foarte bine delimitate) în termen de treizeci de zile 5i va primi înapoi întreaga contravaloare. Apoi subiec ii au fost pu5i s3 joace câteva jocuri ce presupuneau atât cooperarea. Apropo. Cercet3torii au explicat c3 subiec ilor le-au devenit. Unui grup de subiec i i s-a dat s3 citeasc3 o lung3 list3 de cuvinte alese la întâmplare.m. la prima ocazie. domeniul audiovizualului este supus unor legi stricte în timpul campaniilor electorale. Cum este manipulat mass-media în conflictele interna ionale Cea mai eficient3 tehnic3 de manipulare pe scar3 larg3 este reprezentat3 de controlul informa iei. o dat3 ajun5i acas3. în mod con5tient. încât procentul celor care returneaz3 lucrurile este nesemnificativ pentru totalul vânz3rilor. dar . Concluzia studiilor sale a fost c3 mesajele subliminale pot avea unele rezultate semnificative doar atunci când ele îndeamn3 subiectul la un comportament c3tre care acesta are deja o înclina ie fireasc3. Din primul grup f3ceau parte subiec i ce ar3taser3 o anume înclina ie spre cooperare cu semenii lor. iar altele se repetau cu o frecven 3 mai mare sau mai mic3. Neuberg a inversat apoi filmele. În Statele Unite ale Americii. legi menite s3 limiteze la maximum utilizarea unor astfel de tehnici de manipulare subtil3 a electoratului. Strategia îi are în vedere mai ales pe poten ialii aleg3tori înc3 nehot3râ i. î5i dau seama c3 nu aveau nevoie. iar ceilal i au fost supu5i influen ei unor mesaje subliminale ce accentuau comportamentul competitiv.a. Rescrierea istoriei. precum insult sau r utate. cât 5i în cel al competitivilor. manipularea mass-media implic3 elaborarea unor strategii extrem de complicate 5i subtile. mergând pân3 la agresivitate. Primilor le-au fost proiectate mesaje subliminale ce accentuau spiritul de cooperare. un pu5ti asist3 la cearta p3rin ilor s3i sorbind dintrun pahar pe care este o inscrip ie cu Cola rece 5. Apreciate favorabil au fost cele ce ap3reau cel mai des în list3. În final. Cu cât numele unei companii apare mai des.. va cump3ra instinctiv o sticl3 cu respectiva b3utur3. sunt doar câteva dintre procedeele avute în vedere de cei care se ocup3 cu controlul informa iei.d. între alte afi5e. în timp ce al doilea grup era alc3tuit din indivizi obi5nui i cu spiritul de competi ie.. subiec ii erau ruga i s3 aprecieze favorabil sau defavorabil cuvintele. uneori. mesajele subliminale erau reprezentate de cuvinte cu înc3rc3tur3 ostil3. într-o sta ie de autobuz. chiar dac3 nu în mod evident. Cu cât figura unui anume candidat apare mai des la televizor.m. Unele ap3reau o singur3 dat3. Legea nu a reprezentat o lovitur3 prea mare la adresa produc3torilor. nemul umirea cump3r3torilor pu5i în asemenea situa ii a ajuns. S3 exemplific3m metoda cu câteva scene dintr-un film sponsorizat de o firm3 produc3toare de Cola rece: un cuplu discut3 la o mas3 pe care se afl3 o sticl3 de Cola. cenzurarea 5tirilor. Dar concluzia general3 a tuturor experimentelor din acest domeniu este aceea c3 efectul mesajelor subliminale nu corespunde nici pe departe a5tept3rilor 5i nu justific3 adev3rata psihoz3 manifestat3 în vânz3ri de milioane de dolari la casetele audio sau video. Rezultatele au demonstrat c3 atât în cazul celor cooperan i. De foarte multe ori.. la un moment dat. Psihoza este între inut3 în mod artificial de produc3torii respectivelor m3rfuri 5i de comercian i. iar rezultatele au fost aproape nule. Cei care au recep ionat mesaje subliminale "neutre" s-au ar3tat indiferen i. În filmule ul destinat celui deal doilea grup.119 120 cuvinte neutre precum ap sau oameni. un b3d3ran indiferent la suferin a semenilor lor. Cei c3rora le-au fost proiectate flash-urile "ostile" au spus despre Donald R3 oiul c3 este un egoist. falsificarea realit3 ii 5. respectiva tehnic3 poate fi utilizat3 5i în campaniile electorale. poten ialul consumator devine tot mai familiar cu marca respectivei firme 5i are o atitudine favorabil3 fa 3 de produsul propus. în democra iile aflate la început 5i mai ales în cele deja rodate. Dac3 în sistemele totalitare mijloacele de informare erau controlate strict de la Centru. încât o asemenea manipulare poate r3sturna spectaculos rezultatele preconizate ale scrutinului. nu vi s-a f3cut poft3 de o sticl3 de Cola rece?. familiare cuvintele pe care le-au întâlnit mai des. cu atât ea devine mai familiar3 aleg3torului. Tot în cadrul acestui capitol destinat manipul3rilor subtile se cuvine s3 amintim 5i un alt gen de experimente cu rezultate interesante. indiferent de ocazie. Ei au dat în judecat3 guvernul pentru faptul c3 permite cascadele de reclame care îi fac s3 cumpere produse ce nu le sunt necesare. Chiar dac3 aceste apari ii ale m3rcii Cola trec neobservate. cât 5i competi ia în câ5tigarea cât mai multor puncte. Steven Neuberg a f3cut un experiment asem3n3tor celui descris anterior. în mod incon5tient. În 1988. sub efectul unor astfel de reclame în avalan53. fiecare subiect a fost invitat s3 aprecieze comportamentul r3 oiului.a. Cei doi cercet3tori au ajuns astfel la concluzia c3 mesajele subliminale pot induce o anumit3 atitudine în comportamentul subiec ilor. exploziv3. totu5i el devine familiar cu sigla companiei 5i. este atât de mare. El a lucrat tot cu dou3 grupuri de subiec i. La sfâr5itul vizion3rilor. în statele cu democra ie avansat3. Principalul suport prin care se pun în practic3 asemenea strategii de influen 3 este mass-media.. de c3tre spectator. precum afi5ele sau clipurile publicitare de la televiziune ori radio. cump3r3 lucruri de care. Efecte mult mai semnificative în sensul manipul3rii consumatorului îl au reclamele evidente.. Evident. al c3ror procent. dezinform3rile. o femeie a5teapt3 înfrigurat3.

pragmatismul) s3u. treizeci i apte de faxuri cu informa ii de ultim moment. Dezv3luirile lui Y. cu consecin e politice 5i istorice incalculabile. câteva informa ii zguduitoare despre felul cum se construie5te. dac3 vre i. Pentru a vedea la ce grad de sofisticare au ajuns artizanii manipul3rii în domeniul mass-media. Cine citea aceast carte l-ar fi putut. a acceptat s3 ofere publica iei newyorkeze Mainstream. dar. "Ruder & Finn. Nici r3nile femeilor. Merlino: Cât de des recurge i la interven ii pe lâng oficialit i? Harff: Cantitatea nu e important . În august. Astfel suferin ele musulmanilor erau prezentate. favorabile clien ilor no tri. de pild . am expediat în exclusivitate treisprezece tiri de ultim or . cu diferen ieri semnificative. precum i cu zece senatori influen i. spa iu. urm3toarea întrebare care s-a pus a fost: "Cine sus inea financiar 5i dirija din umbr3 toat3 acea manipulare interna ional3 a mass-media 5i a opiniei publice. ca i pentru opozi ia din provincia Kosovo. continu3 el. Ramati. trecutul Croa iei i al Bosniei este puternic marcat de un autentic i crud antisemitism. privit din acest unghi. n. dac3 acestea erau rezultatul bombardamentelor sau tirurilor musulmane. ca i întâlniri între oficialit ile bosniace cu Al Gore. Conteaz doar prima afirma ie. De regul3.) noi am organizat treizeci de întâlniri cu agen iile de pres importante. A a c era foarte normal ca organiza iile evreie ti i intelectualii s fie ostili croa ilor i bosniacilor. pe fundalul sonor al r3p3itului de mitraliere 5i al bubuiturilor de tun.n. le-am sugerat acestor organiza ii influente s publice un avertisment în "New York Times" i s organizeze demonstra ii în fa a ONU. prin intermediul mass-media. La începutul lui iulie 1992. Din iunie pân în septembrie (1993. editori. De asemenea. cu mare u urin . +i am reu it de minune. fiindc dosarul afacerii era periculos. erau pur 5i simplu ignorate. Pentru c pre edintele Tudjman (al Croa iei). Niciodat3 îns3 nu erau prezenta i copii. cel pu in pentru marele public: manipularea imaginii unor conflicte interna ionale. am trimis aptesprezece scrisori oficiale i opt rapoarte. din partea sârb3 a Bosniei.. de regul3. ca 5i în Israel Q observ3 Ramati Q ap3rea o puternic3 tendin 3 de "injectare a urii" prin manipularea propagandistic3 a mass-media. s -i identific m pe sârbi cu nazi tii în mintea oamenilor. în cartea sa intitulat "Declara ia islamic ". mediatizarea interna ional3 a r3zboiului civil din Iugoslavia a înf3 i5at enormele pierderi 5i suferin e înregistrate de toate p3r ile implicate în conflict. un cercet3tor sobru. Misiunea noastr era s schimb m aceast atitudine. Adic3 ale guvernului sau ale celui care pl3te5te compania pentru asta! Mai pe scurt. Ramati au ap3rut apoi 5i în ziarul România liber . Lawrence Eagleburger. Dincolo de asta. cu cele mai multe detalii. imaginea unor întregi popoare sau etnii. când nu conveneau. Când organiza iile evreie ti au trecut de partea bosniacilor musulmani am putut. de altfel. de regul3. Inten ion m. directorul lui "Ruder & Finn. nici ale copiilor croa i nu-5i g3seau. acuza de antisemitism. a imaginii unor popoare 5i etnii. spunea Ramati. în cea din 3rile islamice. Marea Britanie sau Fran a s3 se creeze un curent favorabil constituirii unui al doilea stat musulman în Balcani?" Ramati ofer3 în acest sens exemplul companiei "Ruder & Finn Global Political Affairs". iar cele ale sârbilor nici m3car nu erau amintite. Marea majoritate a . în exact aceea5i situa ie.. A a c am contactat pe loc trei dintre cele mai mari organiza ii evreie ti din America B Liga B'nai B'rith contra def im rii.. la Paris. Am s rit imediat s exploat m momentul." se ocup3 cu "intoxicarea" opiniei publice mondiale la cerere. Ramati a citat un interviu absolut senza ional prin cinismul (sau. în octombrie 1993. Dup3 p3rerea lui Y. Faptele erau manipulate 5i. Nici în Bosnia lucrurile nu st teau mai bine." lui Jacques Merlino. crearea acolo a unui stat fundamentalist islamic. astfel ca în SUA. Nimeni nu în elege nimic din ceea ce se întâmpl în Iugoslavia. sunte i cel mai mândru? Harff: Faptul de a fi atras de partea noastr opinia public evreiasc . acordat de însu5i James Harff. Pre edintele Izetbegovici sus inea.121 122 cu o for 3 extraordinar3 de influen are a opiniei publice. care se ocup3 de studiul fenomenelor geopolitice 5i geostrategice contemporane. directorul unui institut de studii strategice celebru în întreaga lume: Jerusalem Institute for Western Deffence. în presa scris3 sau la televiziune ap3reau femei. femei sau b3trâni. în timp ce suferin ele croa ilor erau abia men ionate. s ob inem toate avantajele i s dezvolt m în elegeri comerciale cu aceste ri. Fiind vorba a5adar de o ac iune concertat3. s fie s dite în con tiin a opiniei publice. Aceasta era o chestiune vital . printre care George Mitchell i Robert Dole.. noi am lucrat pentru Croa ia i Bosnia-Her egovina. Obiectul companiei este mai neobi5nuit. Harff: Timp de optsprezece luni.. Ramati. la nivelul mentalit3 ilor colective. comentatori de politic extern i altor persoane influente din massmedia interna ional . red3m mai jos dezv3luirile lui Yohanan Ramati. cu ardoare. Am mai dat dou zeci de telefoane personalului de conducere de la Casa Alb i alte vreo sut la ziari ti. Comitetul evreiesc american i Congresul american-evreiesc. A fost o lovitur de propor ii. cu mare u urin . Zeci de mii de evrei au fost extermina i în lag rele croate. în aprilie 1994. creând clien ilor o formidabil imagine interna ional . Merlino: De care dintre realiz rile Dvs. "era de departe prea evident3 pentru a fi rodul întâmpl3rii". Pentru a-5i argumenta afirma iile. în func ie de interesele clientului. Viteza este esen ial pentru ca faptele. a fost dur la adresa evreilor în cartea sa "Rara f g duin ei i realitatea istoric ". sângerând abundent.. copii ori b3trâni din Sarajevo Q dar numai din cartierele musulmane Q r3ni i. În mass-media occidental3. în traducerea 5i prelucrarea lui Vladimir Alexe. publica ia new-yorkez "Newsday" a lansat afacerea cu lag rele (sârbe) de concentrare. Aceast3 selectivitate. În aceast perioad am avut multe succese. deoarece omul de rând s-a obi5nuit s3 cread3 sincer în impar ialitatea ziari5tilor. Trebuie doar s intervii la momentul oportun i pe lâng cea mai potrivit persoan . Retract rile ulterioare nu au nici un efect.

sute de mii de oameni au fost uci5i în diverse zone din Asia. cum se 5tie. înainte de a fi decima i de usta5ii croa i (poli iile fasciste croate în ultimul r3zboi mondial) 5i de musulmanii bosniaci care l-au sus inut. sus ine Y. în ciuda sanc iunilor impuse de o "comunitate interna ional3" cinic3. Fi înc3 mai acopereau peste jum3tate din teritoriul Bosniei înainte de începerea luptelor. treptat. Merlino: Dar când f cea i toate acestea. deoarece el spera ca sârbii s3 fie sili i s3-i accepte condi iile. era de p3rere Y. America Latin3 sau spa iul fostei URSS f3r3 s3 se dea vreo "sanc iune" interna ional3. Rusiei când a intervenit pentru a-l r3sturna pe pre5edintele liber ales al Gruziei (Gamsahurdia) 5i a-l înlocui cu ni5te marionete. Sanc iunile exclusive contra sârbilor sunt o ru5ine pentru umanitate. aceast3 manipulare poate deveni o chestiune de via 3 5i moarte. noi doar f ceam cunoscut ce afirma "Newsday". în vederea câ5tig3rii unor avantaje substan iale pentru artizanii manipul3rii 5i în detrimentul celor controla i. într-o ar3 care i-a apar inut 5i apoi i-a fost r3pit3 de o mân3 de str3ini. Iar a continua lupta. care a început s exploateze concepte cu o înalt înc rc tur emo ional . din "Newsday"! Harff: Treaba noastr nu e s verific m informa iile. menit3 s3 distrug3 structurile cre5tine 5i s3 le înlocuiasc3. medicamente 5i benzin3 îl lipsea total 5i pe Izetbegovici de vreun interes real pentru a pune cap3t luptelor. ca de pild3 în Irak."? Unui israelian.. ca 5i celelalte companii cu acela5i profil. probabil. Se poate observa astfel c3 "Ruder & Finn. este: We are not paid to be moral! (Nu suntem pl ti i s fim morali!).. Iar deviza lor. Nici Egiptul nu a fost supus sanc iunilor economice atunci când a invadat 5i anexat o parte din Sudan (1993). Y. Ramati. nu 5i de obiectivitate. observa Ramati. ca s3 scapi de impunerea cu for a a fundamentalismului islamic de c3tre despo i tip Izetbegovici. ajun5i dup3 r3zboi mai numero5i (48 la sut3 contra 35 la sut3). Ele pot avea efecte imediate sau pot r3mâne în faz3 latent3 . Pentru c3 privând popula ia Serbiei de hran3.. E un comer nou 5i foarte costisitor. doar aparent minor3: cine a angajat 5i pl3tit compania "Ruder & Finn. de genul "purificare etnic ". pe Hitler.. interesat de chestiune atunci când Partidul Likud era la putere în Israel."? Era pu in probabil ca guvernul croat sau bosniac s3 fi dispus de fondurile necesare. Nu suntem pl ti i s fim morali. Sarcina noastr este doar s acceler m r spândirea informa iilor favorabile nou . Africa. Rezisten a la manipulare Dup3 cum am v3zut în capitolele precedente. A lupta.. nu avea i nici o dovad c ceea ce spunea i era adev rat. În 1993. Trebuia s facem ceva i am f cut. "comunitatea interna ional3" devine brusc foarte dur3 atunci când anumite interese legate de exploatarea petrolului sunt în joc.. "lag re de concentrare". în care parte a Africii se afl Bosnia. gândirii sau sentimentelor subiec ilor. Dup3 citarea interviului. ar trebui s3-i avertizeze atât pe evrei. Musulmanii. observa Ramati. ca 5i pentru cre5tinii maroni i din Liban ori pentru albii sau zulu5ii din Africa de Sud." nu reprezint3 decât un element Q este adev3rat." nu face decât s3-5i ofere serviciile. Cine promoveaz3 islamismul radical în Europa poate promova radicalismul 5i islamismul oriunde în lume. Ramati. toate strategiile 5i tehnicile de manipulare sunt axate pe ob inerea controlului asupra comportamentului. dintr-o singur mi care.. cât 5i refuzul ONU de a o dezbate. S3 fi fost la mijloc banii unor state arabe? S3 fi fost banii companiilor petroliere americane care opereaz3 în 3ri arabe? Sau ai b3ncilor interna ionale? î5i poate permite oricine s3 angajeze pe "Ruder & Fin. Dar noi. concepte ce evocau oamenilor imaginile Germaniei naziste i ale camerelor de gazare de la Auschwitz. Schimbarea în acest registru emo ional a fost atât de puternic . grupa i mai ales în a5ez3rile urbane. Pentru israelieni. sus ine Ramati. constat3 Y. imaginea unor conflicte 5i popoare uitregi devine în acest mod dependent3 de interese legate de petrol 5i financiare.123 124 americanilor se întreab . nu f3cea decât s3 prelungeasc3 r3zboiul. Schimb3rile urm3rite a fi produse în una dintre cele trei componente ale identit3 ii subiec ilor pot fi focalizate precis sau pot fi p3r i ale unui proces deosebit de complex. Embargoul. constituie un semn al onoarei. cu cele fundamentalist-islamice. "Ruder & Finn. de pild3.. cât 5i pe to i cei care vor ca 3rile lor s3 continue s3 existe. cu "b ie i buni" i cu "b ie i r i". Nici Siriei nu i s-a repro5at nimic dup3 interven ia din Liban. în 1990. i s-a r3spuns de c3tre o alt3 asemenea companie c3 ea ar putea întreprinde ceva pentru guvernul israelian doar dac3 acesta ar fi dispus la ini ierea unor schimb3ri politice. dominat3 doar de interesele ei financiare. N-avem echipament pentru asta. esen ial Q al unui întreg lan Prin manipularea opiniei publice interna ionale. Ramati a ad3ugat c3 mai r3mânea de clarificat o chestiune. fapt necunoscut de opinia public3 interna ional3 deoarece mass-media a ignorat atât invazia. dup3 un r3zboi sângeros. pentru c3 sârbii ortodoc5i au fost majoritari în Bosnia. comercializeaz3 imaginea interna ional3 a unor state. În schimb. am fost în stare s le prezent m o poveste simpl . Avea i doar un singur articol. Noi nu confirmam deloc existen a lag relor mor ii în Bosnia. Ramati. Imediat s-a observat o schimbare clar în limbajul presei. într-o anumit3 situa ie social3 5i pe parcursul unei anumite perioade de timp. Merlino: Sunte i con tient c v-a i asumat o responsabilitate imens ? Harff: Suntem profesioni ti. Ea. încât nimeni nu a mai îndr znit dup aceea s mearg contra curentului. dup3 cum s-a v3zut. Nici o sanc iune. care pe urm a func ionat aproape de la sine. este o reac ie foarte natural3 la orice popor care î5i p3streaz3 instinctul na ional de supravie uire... Campania bine orchestrat3 de "demonizare" a sârbilor. ocupau un teritoriu mai restrâns. nu a fost impus3.

Niciodat3 s3 nu-i spune i copilului: "e5ti prost". Din nou.125 126 pentru a determina ulterior muta ii radicale de mentalitate. Nu-i impune i reguli f3r3 a i le explica. Tocmai acesta este scopul capitolului de fa 3. structurile de promovare a activit3 ilor comerciale etc. Înv3 a i-l c3 respectul fa 3 de ceilal i înseamn3. Ave i încredere în el. în cadrul celei mai obi5nuite târguieli de la pia 3 sau de la talcioc.. e ascult3tor. guvernat de reguli rigide. în timp ce al ii ac ioneaz3 în mod empiric. individul încearc3 disperat s3 se supun3 noilor reguli. prost sau lipsit de orice talent. de profesori 5. respecta i-l chiar dac3 a i optat pentru rolul de p3rinte autoritar. supunerea fa 3 de regulile de grup. La rându-v3. în majoritatea cazurilor extrem de eficiente. Ele se bazeaz3 pe exploatarea necesit3 ilor fundamentale ale omului (nevoia de hran3.m. uneori.m. 5tiind cum s3 ajunge i la cauzele lor intime. reprezentat3 în primul rând de p3rin i. Fi nu doar copiii procedeaz3 a5a. 5i ei. cele mai multe strategii de ob inere a unui control total asupra individului au în vedere tehnici "laice". Pentru a rezista. fiecare dintre dumneavoastr3 a utilizat cel pu in o dat3 în via 3 tehnica "trântituluiu5ii-în-fa 3". ve i putea s3 rezista i manipul3rilor de orice fel.d.).a. nu îi deranjeaz3 pe cei mari. f3r3 s3 5tie c3 se nume5te astfel 5i c3 a fost studiat3 de colective întregi de psihologi. de disconfort psihic. de multe ori ea poate fi mai puternic3 decât influen a exercitat3 în mod direct de c3tre . precum accelerarea b3t3ilor inimii. chiar 5i în cele mai banale momente ale vie ii. mai mult. institu iile de înv3 3mânt. Nu-l înv3 a i s3 identifice întrebarea gre5it3 cu propria lui persoan3. f3r3 a se mai gândi m3car dac3 sunt neap3rat necesare sau. pentru ca apoi respectivul s3 vrea "toat3 mâna". spune i-i simplu: "e o întrebare proast3". decât a i fost dumneavoastr3 dispus s3 pl3ti i. a i încercat senza ii de nemul umire.). bineîn eles. Copiii. Aceasta pentru c3 succesul influen elor sociale nedorite se bazeaz3 tocmai pe neputin a individului de a le percepe în mod con5tient 5i a li se opune în consecin 3. metoda "piciorului-înu53". respectul fa 3 de sine însu5i. un compliment sau un gest prietenesc reprezint3 tocmai efectele manipul3rilor. st3 la locul lui. Tehnicile de manipulare se întâlnesc permanent. administrarea de droguri sau de 5ocuri electrice. ori chiar pedepsit mai aspru. pot fi induse în mod vizibil ori pe c3i subtile. guvernat de reguli stricte. precum armata. pentru c3. individul se obi5nuie5te cu supunerea fa 3 de o autoritate. escroci 5. interven iile chirurgicale pe creier. emo ia produs3 de recompense sociale minore precum un zâmbet. Un "copil cuminte" vorbe5te numai când este întrebat. În astfel de situa ii 5i nu numai. în primul rând. mai târziu. cât 5i pe vânz3tor. conform unor reguli nescrise sau bazându-se pe propria lor experien 3 de influen are a indivizilor 5i chiar a maselor (profe i. Înv3 a i-l s3 gândeasc3 singur. în sensul cufund3rii individului în anonimat. De5i unele metode de manipulare se bazeaz3 pe tehnici "exotice" precum hipnoza. de integrare într-un anumit grup social 5. Jocul cererii 5i ofertei a continuat pân3 la acordul asupra unui pre mediu care v-a satisf3cut atât pe dumneavoastr3. se pot solda cu rezultate durabile în timp sau pot înregistra schimb3ri doar pentru o anumit3 perioad3 avut3 în vedere de manipulatori. de informare. care.a.a. nu calific3m un astfel de sistem educa ional drept "bun" sau "r3u". l3sând apoi la latitudinea fiec3ruia aprecierile precum 5i op iunea în ceea ce prive5te supunerea sau nesupunerea fa 3 de ele. suprastructurile guvernamentale 5i administrative. reflexul de supunere fa 3 de regulile impuse de cei din jur este inoculat înc3 din copil3rie.d. este atât de puternic3. Cu cât individul se preocup3 mai mult de a nu fi luat drept incult. De mic. indiferent de forma sub care sunt percepute acestea. ceea ce reprezint3 tocmai manifest3rile specifice disonan ei cognitive. L3sa i copilul s3 pun3 chiar 5i cele mai ciudate întreb3ri 5i r3spunde i-i întotdeauna f3r3 a-l jigni. În majoritatea cazurilor. "e5ti un neispr3vit". va deveni extrem de vulnerabil la influen ele anturajului. pentru a nu fi trimis "la col " (o form3 de izolare în fa a a doi pere i goi). f3cându-i victime sigure ale manipulatorilor care a5teapt3 s3 exploateze tocmai astfel de sl3biciuni. dar niciodat3 "e5ti prost". Nu ne propunem neap3rat s3 calific3m manipul3rile drept "bune" sau "rele". dac3 nu cumva ele sunt anume f3cute pentru a-i reduce la t3cere pe cei care gândesc diferit sau vor s3 pun3 întreb3ri. "n-o s3 ias3 nimic din tine". Cei mai mul i îns3 r3mân cu un sentiment de inferioritate care îi poate urm3ri toat3 via a. tremurul vocii etc. îns3 câteva sfaturi generale pot rezulta de aici. Sau majorit3 ii lor. instinctiv. Uneori. Probabil de multe ori a i avut senza ia c3 i-a i dat cuiva "un deget". apoi altceva 5i iar altceva. regulile de protocol reprezint3 factori de inhibi ie extraordinar de puternici pentru comportamentul firesc al omului obi5nuit. atunci când a i dorit s3 cump3ra i un produs. Mai mult ca sigur. transpira ia. El înva 3 c3 este mult mai u5or s3 te supui. Spre exemplu. Dac3 întrebarea este chiar prosteasc3. Cum spuneam. presiunea diferitelor tipuri de manipul3ri poate fi sesizat3 în cele mai obi5nuite secven e ale vie ii. Unii agen i de manipulare fac parte dintr-un sistem institu ionalizat. pentru a-l face mult mai docil 5i mult mai dispus s3 se supun3 regulilor impuse de autorit3 i.m. vânz3torul v-a "trântit" de la bun început un pre evident mai mare decât valoarea real3 a produsului 5i. plictisitor.. pot avea efecte negative foarte greu sau chiar imposibil de controlat. cer5etori. Înv3 ând s3 recunoa5te i astfel de st3ri. Importan a acordat3 rela iilor interumane. Iar efectul a fost acela5i cu cel ob inut de speciali5ti.d. de ad3post. i-a i "trântit" un pre vizibil mai mic decât valoarea estimat3. încât d3 na5tere la manifest3ri imposibil de controlat. cultele religioase. cerând p3rin ilor s3 le ia un lucru minor. ci dorim s3 oferim procedee de recunoa5tere a lor. Revenind la influen a situa iilor sociale obi5nuite. În acela5i timp nu-l r3sf3 a i necondi ionat. apoi de ceilal i adul i din familie sau de fra ii mai mari. aplic3 de multe ori. cu atât el este mai u5or de manipulat de c3tre cei care inten ionat îi induc astfel de preocup3ri pentru a-l distrage de la gândurile 5i întreb3rile lui fire5ti. Spre exemplu. Foarte pu ini se ambi ioneaz3 pentru a demonstra contrarul. disonan a cognitiv3 ap3rut3 în urma plas3rii individului într-un mediu cu totul nou.

127 128 cei mai versa i manipulatori. colegi. Deta5area îns3 atrage dup3 sine pierderea suportului social reprezentat de familie. Metoda îns3 nu poate fi generalizat3 pentru c3 omul este. O considera ca pe un alter ego al s3u. California. La rândul s3u. în primul rând. au desf35urat numeroase studii. sincer3. 5i în cadrul acelui "dialog"-monolog recapitula tot ceea ce f3cuse în timpul zilei. s3 aib3 prieteni de n3dejde. De asemenea. În acest fel individul se poate deta5a complet de influen ele exterioare. spunea: "Înc3 de când am coborât din avion am sim it c3 nu era în regul3 ceva. Ceea ce ne intereseaz3 este ca ele s3 nu ne transforme în sclavii unor indivizi lipsi i de scrupule. le promitea adep ilor s3i o via 3 idilic3 în jungla Guyanei: climat blând. Jim Jones. s3 nu ne transforme în ni5te "legume". prin care paradoxul de care vorbeam mai sus poate fi evitat. o fiin 3 social3. boli. Întotdeauna. munc3 u5oar3. ceva ce "nu se potrive5te". Fi totu5i. ei arat3 cum ne putem deta5a în astfel de momente 5i. utilizându-se o a treia cale. în care individul este supus presiunilor grupului din care face parte. s3n3tate 5i via 3 ve5nic3. În continuare vom trece în revist3 cele mai importante asemenea strategii. s3 nu ne lipseasc3 de bucuriile simple ale vie ii. în fa a patului. El realizeaz3 din reflex c3 este mult mai u5or s3 te supui regulilor grupului decât s3 le încalci 5i se adapteaz3 situa iei respective imitând comportamentul celor din jur. Fi totu5i marea majoritate a adep ilor nega eviden ele 5i credea nestr3mutat în cuvintele lui Jones care le spunea c3. În acest sens. Un fost profesor universitar al subsemnatului spunea. cu toat3 seriozitatea. astfel de momente trebuie s3 reprezinte pentru noi semnale de alarm3. solu ia ideal3 ar fi izolarea total3 de societate. Unii dintre sectan ii care nu fuseser3 înc3 subjuga i total voin ei lui Jones 5i-au dat seama înc3 din momentul sosirii în Guyana c3 promisiunile pastorului sunt vorbe în vânt. ci de a alterna cele dou st ri.4a rece" 5i când s3 tr3im din plin. care sunt principalele strategii de a rezista influen elor. oricum. au refuzat orice contact cu semenii 5i 5i-au dezvoltat propria lor filozofie de via 3. cel care a condus prin jungl3 un grup de evada i din Jonestown. pentru a analiza consecin ele 5i a alege cea mai bun3 solu ie pentru a doua zi. astfel încât perioadele de tr ire la cote înalte s fie urmate de scurte intervale de deta are. întâmpina i tot timpul cu r3ceal3. Deta5area de societate. Din când în când este bine s3 încerc3m o deta5are total3 de problemele zilnice 5i s3 ne analiz3m "la rece" ac iunile. Metoda a fost aplicat3 de unii siha5tri. plin3 de pasiune în via a social3 ne poate face extrem de vulnerabili la influen ele exercitate de artizanii manipul3rii. sentimentele. ân ari. manipul3rile zilnice. cât timp va fiin a societatea uman3. Pentru c3 nu trebuie s3 ajungem obseda i de pericolul manipul3rilor. Treptat. alternativele alese într-o situa ie sau alta. de persoanele iubite. hran3 insuficient3. 5i s3-i vorbeasc3 înainte de a adormi. Richard Clark. împreun3 cu câteva exemple pentru fiecare. Nu poate fi dat3 o re et3 general3. de la Universitatea Stanford. pentru a evita orice contact prin intermediul c3ruia am putea fi manipula i. Unii î5i aleg timpul deta53rii seara. Acest lucru poate fi realizat 5i f3r3 a c3dea victim3 manipul3rilor prezente în fiecare moment al existen ei noastre. Fiecare dintre noi dore5te s3 experimenteze cele mai profunde sentimente. Este un exemplu. putând duce chiar la apari ia unor manifest3ri paranoide. c3 exist3 o discrepan 3 evident3 între promisiunile pastorului 5i realitatea înconjur3toare. exist3 5i vor exista. mâncare din abunden 3. nu mai este vorba de a alege între deta are i implicare. Realitatea a fost exact pe dos: climat ucig3tor. Ne afl3m astfel în fa a unui veritabil paradox. Ar exista 5i o variant3 mai rezonabil3 a izol3rii: individul continu3 s3 tr3iasc3 în societate. chiar în diminea a de dinaintea tragediei. Marile sale împliniri se pot atinge numai în cadrul societ3 ii. De aceea artizanii marilor manipul3ri imagineaz3 strategii tocmai pentru crearea unor astfel de situa ii sociale. Oscilarea permanent3 între ace5ti doi poli (deta5area 5i impli-carea) este singura modalitate de a evita. f3r3 a mai încerca s3 analizeze cu deta5are respectivele reguli. Uneori îns3 problemele sunt complexe 5i "analiza de sear3" poate conduce spre insomnii cu efect stresant. marile minciuni sunt ascunse sub un înveli5 de aparent3 normalitate. se pune problema când s3 ne analiz3m via a . omul este o fiin 3 social3. decese. Acestea au existat. implicarea total3. este absurd3. dar se poate deta5a emo ional de anumite aspecte ale vie ii. Cei care au reu5it s3 se salvaze înaintea tragediei finale au fost tocmai cei care 5i-au dat seama c3 "ceva nu se potrive5te". cel care a determinat sinuciderea colectiv3 a peste nou3 sute de oameni. De fiecare dat3. Identificarea discontinuit ilor De obicei. care s-au retras departe de civiliza ie. înainte de culcare. vor ajunge s3 evite contactul direct cu individul. s3 poat3 ac iona a5a cum îi dicteaz3 inima. 5i bune 5i rele. pentru a g3si cele mai bune solu ii pentru viitor. Profesorul Philip Zimbardo 5i colega sa Susan Andersen. apare ceva "în neregul3". care. liderul sectei Templul poporului. sentimentul de singur3tate se va amplifica. c3 în perioada studen iei sale obi5nuia s3-5i pun3 c3ciula pe mas3. mai devreme sau mai târziu. În acela5i timp. pe cât posibil." Regimurile comuniste au colapsat atunci când tot mai mul i oameni au început s3 simt3 discrepan ele uria5e dintre promisiunile în3l 3toare ale ideologilor 5i înr3ut3 irea continu3 a traiului de zi cu . dup3 ani întregi de suferin 3. Fi totu5i "camuflajul" nu poate fi niciodat3 perfect. Se ajunge astfel la problema fundamental3: "Care este cea mai bun3 cale pentru a rezista manipul3rilor?" La prima vedere. prieteni. mai ales. munc3 extenuant3. îns3 exist3 diverse modalit3 i pentru a ne da seama imediat când se impune momentul de deta5are. Evident. în urma c3rora au cristalizat principalele metode prin care putem identifica momentele în care suntem supu5i manipul3rilor. s3-5i tr3iasc3 via a din plin. via a lor putea fi considerat3 un rai în compara ie cu "infernul" ce pusese st3pânire pe lume.

se îmbrac3 întotdeauna în zdren e. umbl3 murdari. În cazul accidentului nuclear de la Cemobîl. Raportându-ne la subcapitolul precedent. care urm3reau încheierea unor contracte fabuloase cu respectiva regie. a fost debarasarea de ace5ti func ionari incomozi. cuvântul de ordine în toate ministerele este p3strarea secretului asupra tuturor neîmplinirilor 5i e5ecurilor. în adev3ratul sens al cuvântului. iar dup3 zece ani s-a dovedit c3 mii de oameni au murit nevinova i. Sc3pare minor3. pentru a nu-5i 5ifona "imaginea". În fond. impune mai întâi analiza obiectiv3 a situa iei. Astfel. guvernul Statelor Unite a refuzat s3 avertizeze cet3 enii din Nevada asupra pericolului c3derilor radioactive produse în urma testelor nucleare. autorit3 ile au refuzat s3 ofere informa ii opiniei publice. pentru a vedea care este sursa real3 a respectivei discontinuit3 i. s3 se îmbrace precum cei pe care îi imit3. tocmai din dorin a guvernului de a p3stra aparen a de "normalitate". În general. Convins c3 "nu se potrive5te ceva". 5i nu numai. care au încercat. în anii cincizeci. s3 arate c3 "nu merge ceva în ar3". Echipele de interven ie nu au fost avertizate asupra pericolului real la care se expun. Trebuie s3-i judec3m 5i s3-i evalu3m pe cei cu care intr3m în contact nu numai dup3 ceea ce spun.129 130 zi. dar de neacceptat pentru un om de afaceri serios. negociatorul a dispus verificarea partenerilor. ceea ce. pentru ca abia dup3 aceea s3 fie c3utat3 solu ia optim3. Comportamentul civilizat. Sondajele de opinie arat3 c3 efectul a fost exact . unul dintre negociatorii regiei autonome a observat c3 un membru important al celuilalt grup nu are c3r i de vizit3. pentru a da impresia popula iei c3 tranzi ia decurge "normal". folosesc un limbaj elevat. Marii escroci se îmbrac3 întotdeauna elegant. î5i pun în eviden 3 r3nile (de multe ori inten ionat) pentru a stârni mila trec3torilor. când sim im c3 în adâncul sufletului nostru persist3 o nemul umire (semn al disonan ei cognitive). se comport3 aidoma oamenilor de afaceri veritabili. prin controlul informa iilor. c3 "nu merge ceva". La nivel macrosocial. prin gesturile lor. dup3 revolu ia din decembrie 1989. ci 5i dup3 ceea ce fac. necondi ionat. indiferent de ce orientare ar fi acestea. este momentul s3 ne deta53m 5i s3 analiz3m lucrurile lucid. care s-au dovedit a fi ni5te escroci. Observarea normalit ii aparente Cele mai eficiente tehnici de manipulare se bazeaz3 pe crearea unei aparen e de normalitate. De câte ori ziarele independente public3 documente compromi 3toare la adresa suprastructurii. Acest lucru se realizeaz3. încearc3 "s3 ne apuce un deget. uneori. a e5uat din cauza unui am3nunt minor ce a atras aten ia uneia dintre poten ialele victime. pentru ca poten ialelor victime s3 le fie indus sentimentul de normalitate menit s3 adoarm3 vigilen a. c3 "nu e în regul3 ceva". La un moment dat. înseamn3 c3 este momentul unei analize "la rece" a situa iei în care ne afl3m. Reac ia Puterii. Alternând tr3irile intense cu momentele de deta5are destinate analizelor. Atunci când sim im c3 "nu se potrive5te ceva". De multe ori. în m3sur3 s3 justifice ac iunile guvernamentale 5i s3 confere un spor de autoritate suprastructurii. încearc3 s3 induc3 oamenilor obi5nui i sentimentul de normalitate. în chinuri groaznice. chiar 5i când venitul lor lunar îl dep35e5te de câteva ori pe cel mediu pe economie. poten ialele victime nici nu mai verific3 identitatea celor cu care stau de vorb3 de team3 s3 nu-i "ofenseze". s3 ne exploateze sl3biciunile pentru a-5i satisface un interes. Din p3cate. sau cum spun b3trânii. Neglijarea acestor nemul umiri interne. pentru ca abia mult mai târziu s3 fie dezv3luit3 inciden a crescut3 a cazurilor de cancer din Nevada. prima m3sur3 este demararea unei anchete pentru a se depista scurgerea de informa ii. respectiv c3 fenomenul corup iei a cuprins cele mai înalte straturi ale suprastructurii. pentru a ne lua toat3 mâna". Iar când distan a de la vorb3 la fapt3 este considerabil3. Cer5etorii. Întotdeauna cei care î5i asum3 o alt3 identitate încearc3 s3 se comporte. în toate aceste cazuri. ne putem dezvolta un anume scepticism 5i un sim critic în m3sur3 s3 ne ofere posibilitatea de a depista la timp influen ele nedorite c3rora le suntem supu5i. O escrocherie de propor ii. respectul 5i sentimentele de prietenie fa 3 de cei din jur nu sunt echivalente cu a le acorda. descris3 într-un cotidian românesc la începutul lui 1996. ignorarea lor conform principiului "las3 c3 trece" ne pot duce uneori în situa ii ce par f3r3 sc3pare. în majoritatea cazurilor. agen ii de influen 3 trebuie s3 ac ioneze în a5a fel încât s3 nu atrag3 aten ia celor din jur. înseamn3 c3 "nu merge ceva". Astfel conducerea unei regii autonome din Bucure5ti a intrat în contact cu un grup de oameni de afaceri români 5i italieni. România a fost zguduit3 de demisiile r3sun3toare ale unor importan i func ionari de stat (5eful G3rzii Financiare. au încercat s3-l minimalizeze cât de mult posibil. un minim sim critic este bine venit. 5eful Inspectoratului General de Poli ie. evident. Exemplele sunt nenum3rate. În România postrevolu ionar3. Ei sus ineau c3 vor contribui cu sute de milioane de dolari. s3 vorbeasc3. De multe ori. Pentru a avea succes. în principal. Întotdeauna. o încredere absolut3. toate regimurile. Chiar 5i cei mai apropia i nou3 tind. care au stricat impresia de "normalitate". ei sunt foarte aten i s3 nu le dea ocazia celorlal i de a observa c3 "nu se potrive5te ceva". 5eful Serviciului de Contrainforma ii al Armatei etc). reprezenta o 5ans3 unic3 pentru viitorii lor parteneri. aceasta r3mâne 5i singura m3sur3 luat3 de guvernan i. iar când dezastrul nu a mai putut fi ascuns. încrâncenarea autorit3 ilor de a p3stra aparen a de normalitate ajunge s3 frizeze absurdul. Foarte mul i escroci î5i datoreaz3 succesele unei abilit3 i înn3scute de a-5i înv3lui interlocutorii în vorbe frumoase 5i în promisiuni ce nu au nici o leg3tur3 cu realitatea. dar esen a problemei r3mâne una singur3. locuitorii din împrejurimi au fost lini5ti i cu comunicate false. Oamenii au crezut în starea de formalitate" 5i nu 5i-au p3r3sit a5ez3rile. pentru a lua cât de repede posibil o decizie în privin a viitorului. libertatea de op iune. cu obiectivitate 5i calm.

în primul rând. Artizanii manipul3rii depun eforturi considerabile pentru a evita apari ia oric3rei discontinuit3 i. eventual prin adunarea unor informa ii suplimentare referitoare la cei cu care am intrat în contact sau la respectiva situa ie social3. Se creeaz3 astfel un nou sistem de valori. le capteaz3 afec iunea 5i respectul. Spunem din p3cate. putând astfel s3 le influen eze mult mai eficient. Cei incrimina i au utilizat respectiva tactic3 tocmai pentru a ascunde traficul de influen 3 5i ilegalit3 ile prin care 5i-au ob inut locuin ele 5i. de a-i capta încrederea 5i de a-l determina. nu s-a luat nici o m3sur3 în privin a lor. manipulatorii încearc3. orice fapt "ce pare în neregul3". conform c3rora. În final. Testarea unor asemenea reguli se poate face printr-o minor3 înc3lcare a lor pentru a observa consecin ele. îi capteaz3 încrederea 5i prietenia. înseamn3 c3 "nu e în regul3 ceva" 5i trebuie s3 reevalu3m situa ia.. este aceea de a observa discontinuit3 ile. Pentru anchetator. nu el îl comisese! Pentru a fi eficien i. ce nu au nimic comun cu cele existente în 3rile cu democra ie autentic3. Evenimentele ulterioare au demonstrat f3r3 dubiu c3 Whitmore fusese adus în situa ia de a recunoa5te un dublu asasinat pe care. dar a dorit s3-5i exprime în mod public admira ia fa 3 de anchetator. în timp ce menirea ziarelor independente. El nu numai c3 a scris o m3rturisire de 5aizeci 5i una de pagini. aparen a de normalitate a fost contrazis3 flagrant de criza de locuin e existent3 în România acelei perioade. În acest caz. Iar acuzele venite din partea autorit3 ilor. Ei devin cei mai buni prieteni ai acestora. având ca obiect repartizarea ilegal3 de locuin e unor înal i demnitari). în realitate. Respectarea unor reguli de protocol foarte rigide nu impune neap3rat supunerea necondi ionat3 fa 3 de acestea. de care nici m3car nu-5i d3 seama. aceste sentimente de admira ie reprezentau dovada suprem3 a abilit3 ii sale de a intra "pe lungimea de und3" a acuzatului. victima sufer3 o transformare complet3. Sesizarea falsei similarit i Marii artizani ai manipul3rii nu se mul umesc doar cu controlul total al victimelor. o nou3 mentalitate. în ciuda mesajelor lini5titoare venite "de sus". asociere sau informare. Fi totu5i posibilit3 i de ap3rare exist3. Variante ale unor asemenea procedee se întâlnesc. dup3 ce fusese supus unor interogatorii îndelungate. Dar falsa similaritate apare 5i în situa ii dintre cele mai simple. În general. a recunoscut asasinarea a doi activi5ti sociali5ti. presa se afl3 într-o permanent3 opozi ie cu tendin a autorit3 ilor de a p3stra aparen a de normalitate. Victima se mi5c3 mai greu. ca în multe alte cazuri flagrante. "s3 se bage sub pielea" victimei. în con5tiin a public3 se insinueaz3 ideea c3 adev3rata stare de "normalitate" în România este cea în care structurile crimei organizate se afl3 la putere. responsabilitatea pentru imaginea proprie revine în întregime autorit3 ilor. scrise sau nescrise. îi împ3rt35esc idealurile 5i temerile. veterani. decât s-o respec i. "ca tot omul". nu reprezint3 decât tot o tehnic3 de manipulare (cea a " intelor false"). nu înseamn3 abandonarea judec3rii lor cu un ochi critic. s3 fac3 m3rturisiri complete. chiar 5i într-o mic3 m3sur3. pentru c3 perpetuarea unei asemenea st3ri are repercusiuni mult mai grave decât ar p3rea la prima vedere. din p3cate. îns3 încrederea pe care deja o are în noul prieten o face s3 nu sesizeze deplasarea. de fapt. în rela ia dintre anchetator 5i de inut sau între de inut 5i colegii s3i de celul3. Cei intervieva i au r3spuns cu non5alan 3 c3 ei au ob inut locuin ele în mod "normal". Omul obi5nuit resimte tot mai acut pericolul corup iei. conform c3rora ziarele independente sunt vinovate de imaginea proast3 a suprastructurii în ochii cet3 enilor. Din acest motiv. în m3sur3 s3 sesizeze aparen a de normalitate. Un alt exemplu de aplicare a acestei tehnici privind "aparen a de normalitate" în România postdecembrist3 este dat de interviurile acordate presei de c3tre cei incrimina i în raportul "Apartamentul" (raport efectuat de o comisie parlamentar3 special3. o anumit3 relaxare dublat3 de un spirit nonconformist sunt necesare în asemenea situa ii pentru p3strarea capacit3 ii de analiz3 lucid3. Treptat. Revenind la modalit3 ile propriu-zise de detectare a normalit3 ii aparente în via a de zi cu zi 5i la strategiile de evitare a influen ei manipulatorilor în astfel de cazuri. forurilor în drept s3 acorde respectivele spa ii locative. în sensul c3 menirea ei este aceea de a sanc iona prompt orice discontinuitate. prin care se încearc3 transferarea e5ecurilor autorit3 ilor în sarcina presei. un anume George Whitmore Jr. Oamenii ajung la concluzia c3 este mult mai simplu 5i mai profitabil s3 î i cau i protectori pentru a înc3lca legea. dup3 cum spuneam. Dac3 reac ia este dispropor ionat de mare 5i de violent3. pentru c3 nu reflect3 în paginile lor 5i faptele pozitive (câte ar fi acestea).131 132 contrar celui urm3rit de autorit3 i. Dac3 va mai fi vreodat3. în care orice ilegalitate este permis3 dac3 ai "spatele asigurat".. spre exemplu. în orice stat civilizat. Ei imit3 felul de a se comporta al celuilalt. "totul este normal". mai ales în cazurile în care ele afecteaz3. drepturi fundamentale precum cele la liber3 exprimare. Cu trei decenii în urm3. pe care ajunsese s3-l respecte mai mult decât pe propriul lui p3rinte. norme 5i regulamente. Iar trecerea spre o normalitate real3 va fi mult mai grea 5i mai chinuitoare. în Statele Unite. mai ales când partenerul 5tie exact când s3 foloseasc3 un gest prietenesc sau un zâmbet de încurajare. Respectarea oric3ror legi. ea este considerat3 "câinele de paz3 al democra iei". în cadrul procedeelor de sp3lare a creierului despre care am vorbit într-un capitol anterior. ca urmare a unor cereri f3cute. Revenind la presa independent3. trebuie remarcat3 dificultatea 5i caracterul complex al acestora. Apoi. aten ia se mut3 imperceptibil dar continuu spre zona ce îl intereseaz3 pe manipulator. pentru a-i oferi cititorului posibilitatea s3 analizeze obiectiv situa iile 5i s3 se poat3 hot3rî în perfect3 cuno5tin 3 de cauz3 cu ce forma iune politic3 va vota atunci când va veni vremea alegerilor. al coagul3rii structurilor crimei organizate în sferele înalte ale Puterii. în cele din urm3. .

primim o confirmare a faptului c3 ceea ce facem. î5i bazeaz3 ideologia pe "fundamente 5tiin ifice". sau chiar mai presus de ei. iar spiritul critic se diminueaz3 tot mai mult. cu calit3 ile 5i defectele ei. Poate c3 tocmai cei care vi se par puternici au la rândul lor sl3biciuni ascunse. s3 facem diferen a între ceea ce vorbe5te sau promite 5i ceea ce face cu adev3rat. teama de a nu fi în5ela i nu pot r3mâne nesesizate prea mult timp de c3tre cei din jur 5i ar putea s3 ne izoleze. destinat3 s3-i intimideze pe cei cu care vin în contact. Devenim astfel victime u5oare ale celor care folosesc aceast3 tehnic3 a falsei similarit3 i. b3nuielile. elimina i incertitudinile 5i analizele interioare descurajante. tocmai pentru a-i putea subjuga mult mai u5or pe novici. Ac ionând. refuzând s3 colabora i sub presiune. s3 vedem dac3 supraliciteaz3 într-un anume context 5i de ce. Pentru a ne feri de astfel de situa ii este necesar s3 analiz3m cu aten ie comportamentul noului partener de rela ie. competen i. refuzul de a accepta necondi ionat premisele impuse de cineva. încrederea 5i siguran a de sine pe care aceasta o manifesta. se erijeaz3 în de in3tori ai adev3rului absolut. Este adev3rat c3 exacerbarea unui asemenea comportament critic fa 3 de orice nou3 cuno5tin 3 ar putea s3 ne împiedice s3 tr3im din plin. Într-un anume fel ne recunoa5tem în el. De fapt. analizând. ve i fi mult mai greu de influen at. Permanenta neîncredere în ceilal i. În marea majoritate a cazurilor. Fiec3ruia dintre noi i se pare "normal" ca noul amic s3 aib3 acelea5i idealuri. se comport3 ca veritabile figuri mesianice. În subcapitolul precedent vorbeam despre legarea unor prietenii. Atunci când un func ionar v3 vorbe5te t3ios. acelea5i obiceiuri. Sesizarea confuziei cognitive . Treptat. în marea majoritate a cazurilor. Cum se poate rezista unor situa ii în care cei cu care venim în contact exercit3 o putere de fascina ie greu de evitat? Primul pas este acela de a analiza r3spunsurile "programate" pe care ace5tia le a5teapt3 de la noi 5i de a refuza rostirea lor în caz c3 nu sunt justificate. la per tu. Niciodat3 nu trebuie s3 accepta i un lucru ce vi se pare "ciudat" doar din cauza presiunii 5i a insisten elor celuilalt. s3 ne ferim. reu5e5te foarte u5or s3 se impun3. de care ei încearc3 s3 profite. în ultim3 instan 3. pe cei din jur îi impresioneaz3 competen a. Foarte mul i manipulatori î5i creeaz3 cu aten ie o imagine de indivizi puternici. Dac3 v3 considera i o persoan3 u5or influen abil3. dup3 aceea. cei u5or influen abili manifest3 o permanent3 stare de incertitudine. este unic3 în felul s3u. dar concret3. Identificarea competen ei aparente Dincolo de credibilitatea real3 a unei persoane. s3-i cerem. atât prin ceea ce spun. de prietenie. Concentra i-v3 aten ia asupra a ceea ce ave i de f3cut în mod concret. la fel cu cei care v3 fascineaz3 într-un moment sau altul al vie ii. Oamenii puternici fascineaz3 nu numai prin ceea ce spun. echilibrul 5i gândirea lucid3. indiferent de vârsta sau competen a real3 a acestora. ci 5i prin tonalitatea vocii. În acela5i timp. în acel moment. chiar 5i numai pentru faptul c3 ne-am lasat am3gi i. prin ceea ce nu spun. mult mai grave decât simpla dumneavoastr3 timiditate. chiar cu riscul de a fi dezam3gi i mai târziu. 5i gândi i-v3 la ea ori de câte ori ve i încerca un sentiment de sl3biciune. dincolo de "în elegerea" maselor de manevr3. cu "tu". Reacti-va i-v3 în memorie un episod din via a dumneavoastr3 în care v-a i sim it puternic(3). prin postur3. negociind. de farmecul vie ii. siguri pe ei în5i5i. Liderii sectelor extremiste î5i construiesc o aur3 de mister indescifrabil în jurul lor. cu aparen 3 de credibilitate sau competen 3. ci de a înv3 a din gre5elile noastre 5i ale celorlal i Acceptând c3 am gre5it în anumite situa ii. gândi i-v3 c3 totu5i fiecare fiin 3 uman3. de vreme ce 5i al ii se manifest3 la fel. din când în când. Pentru c3 toate astea in. Pân3 5i cele mai nesemnificative gesturi sunt supuse necesit3 ii de a-5i crea o imagine de competen 3 absolut3. cât. Probabil. în care v-a i bucurat de respectul 5i admira ia celor din jur. "m3i" sau chiar s3 foloseasc3 expresii triviale pentru a-5i demonstra "superioritatea". deci o vulnerabilitate sporit3 a celui în cauz3. mai ales. este mai bine s3-i privim pe oameni cu încredere. Multe dintre manualele destinate vânz3torilor din 3rile occidentale le ofer3 acestora sfaturi privind exploatarea celor mai neînsemnate gesturi 5i ezit3ri ale poten ialilor cump3r3tori. mai presus de orice b3nuial3. r3spunde i-i în acela5i fel. Astfel orice activist este obi5nuit din start s3 se adreseze celor din afara ierarhiei. v3 poate stimula încrederea în propria dumneavoastr3 persoan3. ne va fi mult mai u5or. acela5i mod de a se îmbr3ca sau de a vorbi. ca pe un secret intim. o judecat3 confuz3. P3stra i aceast3 imagine numai pentru dumneavoastr3. Conduc3torii sistemelor totalitare. în loc s3 v3 pierde i timpul cu tot felul de îndoieli fa 3 de propria dumneavoastr3 persoan3. Pe de alt3 parte. "accesibil doar ini ia ilor" (chiar dac3 nu semnific3 nimic concret). folosesc un limbaj specific. prin gesturi. Nu v3 mai gândi i la amintirile nepl3cute. Pute i s3 încerca i 5i singuri un experiment. gândim sau sim im noi este corect.133 134 când manipulatorul ac ioneaz3 uneori din instinct. secretul supravie uirii decente nu const3 în a ne comporta ca 5i cum am tr3i într-o lume de du5mani. Asemenea dialoguri interne v3 pot face extrem de vulnerabil(3) în fa a manipulatorilor care 5tiu extrem de bine cum s3 le observe 5i s3 le exploateze. o amânare este bine venit3 pentru judecarea la rece a situa iei. f3r3 un plan dinainte stabilit. câte o dovad3 cât de mic3. de asemenea. Ezit3ri minore precum pauzele în vorbire sau bâlbâielile pot fi u5or de manipulat pentru c3 ele exprim3. încrederea pe care o avem în noi în5ine se transfer3 asupra noului prieten. De multe ori îl ve i vedea cum î5i îndulce5te tonul vocii 5i trece la pronumele de polite e. st3 foarte aproape de acesta 5i vorbe5te r3spicat. Va fi dovada de necontestat c3 pute i fi o persoan3 puternic3. Cineva care se uit3 direct în ochii interlocutorului.

declan5area . Sunt imaginate noi p3cate. între timp. În acest mod. Ai vrea s m nânci ceva anume?. Îns3 utilizarea confuziei cognitive se aplic3 5i în cazuri de manipul3ri medii sau mici. mai ales. de gândacii din mâncare. în continuare. Într-o zi s-a îmboln3vit din cauza unui virus intestinal 5i a fost dus3 la infirmeria din Jonestown. uneori chiar brutale. evitând s3-l priveasc3 în ochi. o supravie uitoare a tragediei din jungla Guyanei (a f3cut parte din grupul de fugari. indivizii sunt integra i unei "lumi mai bune" prin exploatarea erorilor din vechiul mod de via 3. Dac3 analiz3m programele partidelor de pe scena politic3 româneasc3 vom vedea c3 multe. în care simbolurile înlocuiesc concretul.d. i-a fi apar inut pentru totdeauna. înseamn3 c3 "nu merge ceva". mai mult sau mai pu in vizibil. întrebând la modul foarte nevinovat: Domnule. ori de câte ori sesiza i c3 o explica ie este neclar3. În general.m. În mod voit. s3 le cucereasc3 încrederea 5i s3-i subjuge. printr-o privire sever3 sau ironic3. pe principiul orwellian.m. pute i folosi un ton serios sau mucalit. confuze ori neconforme cu realitatea. În sistemele totalitare. cea mai eficient3 cale este aceea de a pune mereu întreb3ri. Mult mai târziu avea s3 declare: Am tiut atunci c . este foarte u5or apoi pentru manipulatori s3 vin3 în întâmpinarea necesit3 ilor emo ionale ale indivizilor. Esen ial este s3 întreba i. de5i "original3". În majoritatea cazurilor. Nici unul dintre utilizatorii acestei etichete nu a explicat vreodat3. a continuat Jones. Artizanii manipul3rii apeleaz3 la analogii false. În România postrevolu ionar3. dac acceptam vreo favoare. pentru redefinirea culturii 5. Totul e în regul . ajungând pân3 la rescrierea istoriei sau la "reinventarea" unor 5tiin e fundamentale. Diane Louie a fost unul dintre foarte pu inii supravie uitori ai tragediei finale. ce interese sau dorin e intime se manifest3. povestea o amintire dureroas3 din via a ei. aceasta fiind înlocuit3 cu generalit3 i extrem de vagi 5i de confuze. un rol fundamental l-a avut reconsiderarea istoriei. pe de o parte s-a perpetuat haosul legislativ. pentru a escamota realitatea sau pentru a-5i ascunde obiectivele reale.a. pentru a trece de bariera ra iunii c3tre emo iile individului. de cele mai multe ori este prea târziu pentru a mai face ceva. Dar strategia este aplicat3. dar 5i pentru a induce ideea c3. Sau dac3 realizeaz3 c3 au fost manipula i. iar cel care controleaz3 trecutul controleaz3 5i viitorul". nu au o doctrin3 clar3. se întocmesc dosare. o strategie extrem de complex3 este pus3 în mi5care pentru exploatarea sentimentului de vinov3 ie. s-a trecut la cel de-al doilea val. la etichet3ri neobi5nuite sau la teorii cu aparen 3 de fundamentare 5tiin ific3. conform c3ruia "cel care controleaz3 prezentul controleaz3 trecutul. Atunci când ceva vi se pare neclar. În coagularea societ3 ilor bazate pe ideologia comunist3. limitându-se la a tr3i într-o lume iluzorie. Ceva mai târziu. opinia public3 5i-a pierdut interesul fa 3 de trecutul mai mult sau mai pu in tulbure al diferitor personalit3 i. ea a fost calificat3 drept "original3". ce a i vrut s spune i? Evident. Diane Louie. în mod concret. la etichet3ri retorice. la un anumit moment dat. În acest mod.a. Cum. pute i g3si alte variante. dar prea elevat pentru mine. pe larg. Pentru a sc3pa de tentativele de influen are prin inducerea unor astfel de confuzii cognitive. f3r3 ca ei s3-5i dea seama. De aceea n-am vrut s -i datorez nimic. diver5i indivizi încearc3 s3 apeleze la noi construc ii semantice. c3 mesajele transmise de diver5i vorbitori sunt retorice. la distorsiuni semantice. la nivel macrosocial. explica ia dumneavoastr este excelent . Primul val a fost reprezentat de amenin 3rile cu publicarea dosarelor întocmite de securitate. Diane 5i-a amintit atunci de locuin a ei mizerabil3.d. de toate promisiunile cu care Jones i-a în5elat pe ea 5i pe ceilal i 5i a r3spuns: Nu. pentru a-i exploata cele mai ascunse dorin e sau temeri. Ei urm3resc cu aten ie ce anume a5teapt3 subiec ii într-o anume situa ie social3. pentru impunerea unei noi mentalit3 i. uneori extrem de complexe. pentru c3 tranzi ia în România postrevolu ionar3 a înregistrat nenum3rate poticneli. în func ie de situa ie 5i de interlocutor. Artizanii manipul3rii elaboreaz3 strategii. chiar 5i dintre cele cu aderen 3 semnificativ3 la electorat. Foarte mul i agen i de influen 3 încearc3 evitarea unor r3spunsuri concrete prin crearea unui sentiment de jen3 în interiorul celui care este nel3murit. în câteva cuvinte. Spre exemplu. pentru a câ5tiga controlul asupra individului. cum s-a ac ionat pentru crearea "omului nou". de munca istovitoare. Cum spuneam. Cunoscând toate acestea. fie direct. individul e împiedicat s3 perceap3 realitatea a5a cum este. ce în elege prin termenul de "original". c3 unele generalit3 i sunt extrem de vagi. M simt mai bine. Sesizarea confuziei emo ionale Cel mai puternic instrument de manipulare a individului este apelul la sentimentele sale. reprezentat de amenin area cu dosarele penale. prin controlul informa iilor. care sunt sursele de team3 sau de inducere a unui sentiment de vinov3 ie. iar pe de alta aparatul de justi ie a fost f3cut ineficient prin aruncarea lui într-o criz3 f3r3 precedent. întreba i pân3 v3 l3muri i.135 136 De multe ori. Fie indirect. În capitolul dedicat sistemelor totalitare am v3zut. dar. A i putea s repeta i concret. 5antajul a devenit o veritabil3 politic3 de stat. condus prin jungl3 de Clark. de genul: E ti prea prost s în elegi! Cum po i s pui asemenea întreb ri? Te credeam mai de tept! E ti prea nervos ca s judeci cu luciditate! 5. cel mai indicat este s3 aplica i "metoda Ion Roat3". aceast3 etichet3 fiind considerat3 suficient3 pentru a motiva e5ecurile "inevitabile". mergând pân3 la activarea instinctului fundamental de conservare. individul este permanent amenin at cu ceea ce ar putea s3 i se întâmple dac3 nu respect3 normele impuse de regim. 5i dup3 colapsul respectivelor sisteme. Jim Jones a venit la patul ei 5i a întrebat-o: Cum te mai sim i? Ea s-a cufundat în p3turi. pute i reformula întrebarea. pentru a motiva noul sistem social. tranzi ia exist3 5i avanseaz3 triumfal. Fi exemplele pot continua la nesfâr5it. prin fraze. dar nu numai. în diminea a de dinaintea masacrului). În astfel de cazuri.

nu v3 l3sa i antrena i în confesiuni ce nu î5i au rostul. Vorbi i cât mai pu in despre trecutul dumneavoastr3. În rest. în marea majoritate a cazurilor în care sunt implicate personalit3 i importante. satisfac ia final3 a noului adept. Chiar 5i cel mai bun prieten se poate folosi. În caz c3 respectivul cump3r3tor înclin3 s3 ia un produs ieftin. cel mai indicat ar fi s3 ne lu3m câteva m3suri elementare de precau ie. sugerându-i c3 depinde numai de el dac3 vrea s3 ia un lucru prost la un pre mic sau accept3 s3 dea câ iva bani în plus pentru a avea o marf3 într-adev3r de calitate. este elocvent în acest sens. atragerea în anumite afaceri. În acest fel se creeaz3 o leg3tur3 subtil3 între ei 5i cump3r3tor. în care se afla Odiseu împreun3 cu solda ii s3i. O asemenea metod3 se impune doar atunci când întradev3r sim im c3 presiunea emo ional3 a atins cote îngrijor3toare. am putea. au reu5it s3 adune . îi prezint3 mai multe sortimente. de analiz3 lucid3. Pentru a sesiza încerc3rile de manipulare ce se fac asupra noastr3 pe baza confuziei emo ionale. În acest mod. prin care chiar 5i cei mai aprigi du5mani pot fi redu5i la t3cere. s3 vedem dac3 sentimentele avute în acel moment sunt provocate cu un scop anume sau au o motiva ie ce nu ine neap3rat de manipulare. celelalte fiind nedemne de aten ie. Tehnica respectiv3 nu se aplic3 doar în domeniul comercial. oferite la momentul oportun. este foarte greu s3 ac ion3m astfel în toate împrejur3rile. care s3 presupun3 cât mai multe eforturi din partea novicelui pentru a le parcurge. Necesit3 ile sexuale ale indivizilor 5i cele mai ascunse dorin e ale acestora în domeniu pot fi 5i ele exploatate pentru a genera posibilit3 i de 5antaj ulterioare. evita i s3 v3 deschide i sufletul în fa a oricui. cu pre uri din ce în ce mai ridicate 5i de calitate superioar3. dosarele penale ale unor opozan i sunt trimise justi iei. Dup3 cum se 5tie. îi prezint3 în continuare calit3 ile suplimentare ale m3rfurilor de acela5i gen. O locuin 3 confortabil3. nu la dac s3 cumpere ceva ori nu. din nefericire. cu cât sunt mai severe restric iile impuse individului. temerea b3trânului preot s-a dovedit întemeiat3. o deplasare în str3in3tate. Scandalul de la "Sexi Club". În acela5i timp. pot crea sentimente de recuno5tin 3 extrem de puternice. cu atât dorin a acestuia de a le înfrunta este mai mare.. din Bucure5ti. Fi totu5i. pentru faptul c3 ei sunt bine îmbr3ca i. Evita i tenta iile de orice fel. procesele sunt stinse 5i afacerile mu5amalizate pân3 la noi ordine. Gândi i-v3. O variant3 a ei este reprezentat3 de strategia "fructului oprit". în timp ce el sufer3 de foame sau de frig. Coborând la nivelul str3zii. deoarece ar trebui s3 apel3m la momentele de deta5are cel pu in de câteva ori pe zi. nenum3ra i escroci se dau drept gunoieri. De asemenea. care îl va determina pe acesta s3 le devin3 client permanent. punctele vulnerabile. cu camere ascunse. la ce v-ar putea duce un firesc sentiment de recuno5tin 3.137 138 urm3ririi penale. de secretele pe care i le-a i dest3inuit numai lui. Psihologii Jack 5i Sharon Brehm au publicat în 1981 rezultatul unor studii prin care se constat3 c3. accentuând pe faptul c3 "alegerea îi apar ine". când avem un disconfort psihic. Evident. care. În consecin 3. s-a adresat mul imii cu o fraz3 devenit3 celebr3: Timeo danaos el dona ferentes (M tem de danai chiar i când aduc daruri). De5i. au grij3 s3-i induc3 sentimentul c3 posibilitatea de alegere se refer3 la ce anume s3 cumpere. Nu ar fi r3u s3 v3 aminti i acest episod ori de câte ori cineva la care nu v3 a5tepta i v3 ofer3 daruri. ori de câte ori sim im c3 abuzeaz3 cineva de sentimentele noastre. dorin ele intime. îndat3 ce simt c3 omul este decis s3 fac3 o cump3r3tur3 în magazinul lor. precum 5i fidelitatea sa fa 3 de sect3 sau organiza ie vor fi incomparabil mai mari decât în cazul unei accept3ri formale. încercând s3-i conving3 pe concet3 enii s3i s3 nu introduc3 în cetate calul de lemn l3sat de ahei pe 3rm. sau când sesiz3m c3 "ceva nu este în ordine". ar trebui s3 ne inducem câteva momente de deta5are. pot deveni mai târziu instrumente extrem de eficiente pentru 5antajul sentimental 5i chiar pentru cel cu conota ie penal3. o func ie important3 5. ele fiind destinate exclusiv 5antajului la nivel înalt. cei mai versa i vânz3tori nu se mul umesc doar a-l determina pe client s3 cumpere unul dintre produsele oferite de ei. Liderii unor secte extremiste. Tenta ia "fructului oprit" îi d3 individului sentimentul c3 nu are decât o op iune. oficialit3 ile au vorbit despre zeci de casete pe care fuseser3 înregistrate. în general bine hr3ni i. controlori. înainte de a accepta generozitatea cuiva. mai ales în prezen a str3inilor sau a unor cuno5tin e întâmpl3toare. în nenum3rate interviuri. angaja i ai unor asocia ii de caritate etc. ori de câte ori interesele Puterii o cer. trebuie remarcat c3 pân3 5i cel mai banal cer5etor se bazeaz . Nu v3 dezv3lui i niciodat3. ci continu3 discu ia pentru a-l convinge c3 "a f3cut cea mai bun3 alegere". în activitatea lui. Laocoon. pe inducerea unui sentiment de vin3 (al3turi de mil3) în sufletele trec3torilor. poli i5ti. în care mirajul banilor poate întuneca ra iunea. când acelea5i interese o cer. Tehnica a fost aplicat3 5i de multe partide extremiste. diversele cadouri. respectivele înregistr3ri nu au constituit niciodat3 obiectul vreunei anchete serioase. La fel. În Eneida lui Vergiliu. precum 5i conduc3torii unor organiza ii cu iz ocult imagineaz3 tot felul de ritualuri ini iatice. În general. mai ales atunci când au fost scoase în afara legii. temerile sau incertitudinile. în multe cazuri. cândva. Dar manipul3rile bazate pe confuzia emo ional3 nu se limiteaz3 numai la exploatarea sentimentelor de vin3 sau de team3. dar mai scumpe. Încercând s3 g3sim cauzele acestor activ3ri emo ionale. Jocul de-a "alegerea" În 3rile cu sistem concuren ial veritabil. Extrem de subtil3 este exploatarea dorin elor intime ale indivizilor. delirurile sexuale ale unor importante personalit3 i ale vie ii publice române5ti. Mai mult.d. darurile nu cad din cer. a r3mas în întregime la latitudinea celor afla i la putere. exploatând sentimentele pe care oamenii le au fa 3 de respectivele institu ii sau organiza ii. marele preot al Troiei.am.

O dat3 ce individul nu mai are nici un contact cu exteriorul 5i nici o posibilitate de acces la surse alternative de informa ie. legi 5i regulamente. satelor 5. în primul rând. interlocutorul poate insista vehement asupra unei variante numai ca s3 ne trezeasc3 suspiciunea 5i s3 ne determine s3 alegem o a doua posibilitate. pentru a permite accesul oamenilor obi5nui i numai la 5tirile ce sus in politica regimului. îns3. la pre uri sensibil mai mici. atunci când cineva ne impune s3 ac ion3m într-un anume fel. gândirea 5i chiar sentimentele lui se vor adapta noilor standarde. favorabil3 pentru el. al c3ror în eles profund nici m3car nu ne este prea clar. De asemenea trebuie s3 analiz3m de fiecare dat3. 5i variante despre care nu ni se vorbe5te.m. deschise confrunt3rii autentice de idei. sisteme de valori. Fi totu5i. "bun" 5i "r3u". Exist3 îns3 nenum3rate alte magazine. determinat de fenomenul disonan ei cognitive. pu5c3riile. a gândirii 5i a sentimentelor noastre. atunci când ea este aplicat3 unui întreg sistem social. în "corecte" 5i . Repetând la nesfâr5it preceptele teoriei bazate pe împ3r irea oamenilor în "buni" 5i "r3i". în timp ce restul lumii este alc3tuit din "r3i" 5i "tic3lo5i". Izolarea este aplicat3 5i în situa ii dintre cele mai comune. în noile reguli de grup 5i va fi mult mai preocupat de alinierea la modul de gândire general. am v3zut cum se redefînesc istoria. totul pentru a-l rupe complet pe individ de influen ele vechiului mod de via 3 (de "mentalit3 ile burghezo-mo5iere5ti". poate. Greu în special din cauza faptului c3 cel care sesizeaz3 la un moment dat c3 "nu merge ceva". De multe ori. Pentru a rezista acestui joc de-a "alegerea". mult mai favorabil3 nou3. pentru a impulsiona formarea unei mentalit3 i noi. pentru a-i vedea reac iile. se vede pus în situa ia de a se a5eza "împotriva curentului general". putem s3-i test3m inten iile. Liderii sistemelor totalitare. e greu de sesizat. ce ne sus in concep iile. morala. doar c3 despre ele nu se vorbe5te. Gândirea de qrup Succesul manipul3rilor pe scar3 larg3 depinde. el va ajunge s3 cread3 sincer în noua ideologie sau viziune asupra vie ii. "lumea bun3". c3 noua lume în care tr3ie5te este "cea mai bun3 dintre toate". f3r3 nici un fel de mobilier. Testa i-l. în special prin exagerarea persecu iilor la care au fost supuse sau chiar prin inventarea unor pogromuri ori atentate la adresa membrilor lor. situa ii în care suntem ademeni i cu "fructul oprit". pre urile unor produse sunt artificial ridicate doar pentru c3 acestea se vând într-un magazin din care cump3r3 snobii sau.. "corect". dar nu imposibil.a.d. dac3 ne limit3m numai la anumite surse de informa ie. Poate fi chiar cea de care ave i nevoie. izolarea fa 3 de lumea exterioar3. centrele de reeducare sunt locuri izolate. iar în sistemele democratice în curs de cristalizare (precum cele din statele postcomuniste) este chiar bine venit3. c3 hot3rârile luate "în unanimitate" sunt cele "corecte". m3car cu o opozi ie formal3. Cu timpul va avea chiar impresia c3 particip3 efectiv la luarea deciziilor. în sistemele democratice ea este posibil3 f3r3 urm3ri. Atunci când ni se ofer3 posibilitatea de a alege între mai multe variante este indicat s3 ne gândim dac3 nu exist3 5i o alta nemen ionat3 de interlocutor. la scar3 redus3 5i în diverse variante. în ce mod se face controlul informa iilor. este necesar s3 lu3m în considerare. ei îi fac pe adep i s3 cread3 sincer c3 fac parte din grupul social "bun". dar 5i prin izolarea grupului.139 140 un num3r record de adep i. decât de exprimarea unor p3reri critice sau de analiza obiectiv3 a situa iilor. Poli ia î5i interogheaz3 suspec ii în camere goale. întotdeauna. Orice idee ce nu corespunde respectivei ideologii este calificat3 drept eretic3 sau drept o expresie a tr3d3rii. În orice caz. "corect" 5i "incorect" îi vor forma un mod de gândire foarte greu de readus la normalitate. pentru a influen a individul s3 fac3 un lucru sau altul. de exemplu. de aceea5i calitate. cum se modific3 sistemul educa ional. sectele extremiste se retrag în campusuri unde contactul cu lumea exterioar3 este inexistent. În general. Pentru a sc3pa de chinul interior. dac3 în sistemele totalitare o astfel de atitudine ar atrage dup3 sine pedepse severe. pe larg. filozofia. precum 5i conduc3torii unor secte extremiste depun eforturi considerabile spre a inocula în min ile celor pe care îi manevreaz3 sentimentul fidelit3 ii necondi ionate fa 3 de respectivul grup social. pentru a evita orice contacte ale membrilor s3i cu lumea exterioar3. limba. dou . dac3 îi consider3m pro5ti sau du5mani pe cei care au alte p3reri decât ale noastre. unde se pot g3si acelea5i m3rfuri. Comportamentul. De asemenea. Spre exemplu. înseamn3 c3 ne afl3m sub influen a total3 a manipulatorilor ce ne-au inoculat politica împ3r irii tuturor faptelor 5i ideilor în "albe" 5i "negre". acceptându-i varianta! Dac3 are un plan ascuns. În capitolul dedicat sistemelor totalitare am v3zut. Cum putem sesiza dac3 suntem victime ale acestor tehnici de impunere a unei "gândiri de grup"? În primul rând printr-o analiz3 la rece a comportamentului. de5i suntem pu5i în fa a a numeroase fapte concrete ce le contrazic. Manipularea se realizeaz3 în special prin controlul informa iilor. imagina i-v3 c3 sunte i într-un bombardier 5i vi se adreseaz3 întrebarea: Câte bombe ar trebui s arunc m? Una. Acelea5i tehnici se aplic3. de modul în care individul a fost cufundat în anonimatul masei de manevr3. dac3 ajungem s3 d3m r3spunsuri standard. cu aten ie. identitatea lui se evapor3 5i el va fi integrat grupului. Fi chiar dac3 nu este totalmente supus noii ideologii. va fi luat prin surprindere 5i se va da de gol. intoxicarea cu informa ii a5a-zis "corecte" 5i contactul permanent cu o politic3 ce împarte totul în "alb" 5i "negru". în orice sect3 religioas3 extremist3. spitalele de boli nervoase. În anumite situa ii. Tehnica inocul3rii unei "gândiri de grup". sau zece? Nu este necesar s3 spune i câte. gândi i-v3 c3 aproape întotdeauna exist3 o solu ie ce nu a fost luat3 în calcul. cum se d3 o nou3 înf3 i5are ora5elor. "reac ionare") 5i pentru a-l transforma în "omul nou". Pute i foarte bine alege un r3spuns neindus de întrebare: Nici una. Dac3 am ajuns s3 credem necondi ionat în anumite idei. mai bine zis.

Asta dac3 pot fi g3site c3i de evadare. pe care îi pot coordona cu u5urin 3. captându-le încrederea. chiar 5i în situa iile cele mai lipsite de speran 3 exist3 posibilitatea organiz3rii unei rezisten e interne. Numai astfel omul obi5nuit poate s3-5i aleag3 reprezentan ii în deplin3 cuno5tin 3 de cauz3. o minoritate puternic3 poate lupta mult mai eficient împotriva majorit3 ii. Structurile impersonale În sistemele totalitare. schimbul de idei. opozan ii sunt mai tot timpul oameni obi5nui i. îns3 variante ale ei sunt aplicate frecvent în statele ce asigur3 un anume grad de libert3 i cet3 ene5ti. în sectele extremiste. când televiziunile 5i posturile de radio particulare au început s3 se dezvolte. Cristaliza i-v3 propriile dumneavoastr3 opinii prin observarea atent3 a realit3 ii. în spitalele de boli mintale. care nu accept3 dialogul. în închisori. În continuare. a celor care îi consider3 du5mani personali pe to i cei care au p3reri diferite de ale lor. a scenei politice poate releva cu destul3 u5urin 3 care partide încearc3 s3 atrag3 electoratul. acest lucru nu este luat în considerare de diver5ii veleitari care bântuie scena politic3 a statelor postcomuniste. prin culegerea informa iilor din cât mai multe surse. în multe cazuri numai dou3. Dialogul autentic. analiza lucid3 a faptelor sunt pa5i importan i spre evadarea din mrejele unui asemenea tip de manipulare pe scar3 larg3. Concluzia ce trebuie re inut3 din acest subcapitol este c3 rezisten a colectiv e mult mai eficient decât opozi ia individual . Ie5i i de sub influen a celor care sus in pân3 în pânzele albe idei contrazise de realitate. dar f3r3 a se expune prea mult. din cauza controlului informa ional total exercitat de puternicii zilei. unor grup3ri ale minorit3 ilor na ionale sau rasiale 5. Atunci când presiunea unui sistem autoritar asupra oamenilor obi5nui i devine insuportabil3. deta5at3. În acest mod structurilor impersonale ale regimului li se opun revendic3rile impersonale ale unei anumite organiza ii. axându-se pe discutarea problemelor ce îi fr3mânt3 5i pe ace5tia. ce vor fi mult mai greu de anihilat de c3tre autorit3 i decât r3zvr3tirile individuale. Din p3cate. Astfel. De asemenea. împ3rt35indu-le nemul umirile.a. doar pentru satisfacerea orgoliilor sau . Observarea atent3. Apoi. apare întrebarea dac3 este posibil3 ori nu vreo cale de salvare sau de r3zvr3tire. Numai astfel alegerile generale pot fi considerate libere 5i corecte. Apoi încearc3 s3 stabileasc3 pun i de leg3tur3 cu cei din jur. Fi totu5i. Accepta i în cadrul discu iilor. lucru ce îi spore5te prestigiul 5i îi aduce noi adep i. cei care formeaz3 nucleul rezisten ei încep s3 testeze concep iile 5i sentimentele intime ale celor din jur. Încerca i s3 ie5i i de sub influen a celor care judec3 doar în "alb" 5i "negru". În statele cu un grad înalt de civiliza ie. Nici o împotrivire la reguli nu este admis3.141 142 "incorecte". nemul umirile acestora fa 3 de sistem vor fi exprimate în revendic ri ale grupului. astfel încât stabilitatea sistemului este mult mai mare. dar le-a i respins pentru c3 nu erau "pe linie" sau nu conveneau "politicii generale". asemenea manipul3ri de anvergur3 nu mai sunt posibile (sau. ce ar putea da rezultate. ea poate determina Puterea s3 accepte unele concesii. Înv3 a i din gre5elile trecutului. atunci când sunt sus inute de argumente concrete. nenum3rate variante 5i nimeni nu se poate crede de in3torul adev3rului absolut. Ea este caracteristic3 înfiin 3rii 5i func ion3rii unor organiza ii cet3 ene5ti.d. în caz c3 informeaz3 cineva autorit3 ile).m. prin diverse tehnici de manipulare. în ciuda tuturor eviden elor ce demonstreaz3 contrarul. conduc3torii acestora au un control aproape total asupra existen ei celorlal i. care s3 impulsioneze decisiv tranzi ia spre sisteme democratice autentice. În asemenea cazuri. deja scena politic3 este dominat3 de un num3r foarte redus de partide. comenteaz3 unele lucruri minore. Gândi i-v3 atunci când lua i o decizie dac3 ea reprezint3 op iunea dumneavoastr3 intim3. recunoa5terea gre5elilor. determinându-i s3-5i deschid3 tot mai mult sufletul. Nu cumva a i luat-o pentru c3 "a5a trebuie" sau pentru c3 o asemenea hot3râre a5teapt3 de la dumneavoastr3 cei care deja v3 manevreaz3 a5a cum vor ei? Ata5amentul necondi ionat fa 3 de anumite idei. în caz3rmi sau în lag3rele de concentrare. care se erijeaz3 în de in3tori ai adev3rului absolut. Primul pas este analiza atent3 a sistemului pentru a vedea ce schimb3ri anume sunt posibile. La 5ase ani dup3 revolu ie. care nu pot face mare lucru f3r3 a fi pedepsi i. Nu uita i c3 premisa fundamental3 a democra iei este asigurarea accesului tuturor cet3 enilor la surse alternative de informa ie. pentru a nu mai gre5i din nou. c3rora regimul nu le acord3 prea mult3 importan 3 (pentru a demonstra celorlal i c3 pozi ia critic3 este totu5i posibil3. Mult mai u5oar3 este lupta împotriva unor astfel de sisteme din afara lor. Fragmentarea spectrului politic. ani de zile dup3 revolu ia din România a fost refuzat3 acordarea licen elor de emisie unor posturi particulare de televiziune. indiferent cât de cunoscut3 ar fi persoana în cauz3. nu doar formal. 5i p3rerile celorlal i 5i analiza i-le cu aten ie. Aminti i-v3 cât de u5or au fost chema i minerii la Bucure5ti. ce nu puteau fi controlate de autorit3 i. ar fi posibile cu mult mai mult efort din partea autorit3 ilor). De multe ori v3 pot oferi solu ii la care poate chiar 5i dumneavoastr3 v-a i gândit. În via a real3 exist3 nenum3rate tonuri de gri. sciziunile determinate doar de vanit3 ile personale ale unor lideri sau ale altora nu fac decât s3 reduc3 drastic posibilitatea apari iei unor forma iuni politice puternice. ci o dovad3 de rigiditate 5i chiar de succes al manipul3rii la care este supus individul. oricum. de îndat3 ce minoritatea s-a f3cut cunoscut3. prin angajarea în toate posturile-cheie ale suprastructurii a unor oameni fideli lor. nu reprezint3 un semn al loialit3 ii. orice semn de opozi ie este pedepsit sever. iar dezorientarea electoratului e minim3. Aminti i-v3 cu cât3 înver5unare. Autorit3 ile din astfel de sisteme î5i iau de obicei m3suri de siguran 3. De îndat3 ce se formeaz3 un grup de opozan i. O astfel de strategie are destul de pu ine 5anse de succes într-un sistem totalitar.

Judeca i problema la rece. Ziarele independente îns3 au pus problema cu totul altfel: era într-adev3r necesar3 legea presei sau apari ia ei ar fi putut justifica un nou val de cenzur3 informa ional3? 4. chiar dac3 la început îmi va fi greu.Pot tr3i 5i f3r3 dragostea (prietenia) ta. Nu-i l3sa i pe agen ii de influen 3 s3 v3 fac3 s3 v3 sim i i prost 5i astfel s3 v3 reduc3 la t3cere.m. dup3 revolu ia din 1989. mereu din alte perspective. În acest capitol am trecut în revist3 principalele strategii de identificare a tehnicilor de manipulare 5i de rezisten 3 împotriva lor. punctul lor de vedere 5i de a veni cu varianta dumneavoastr3. . pentru a nu v3 da timp de gândire. Aminti i-v3 c3 nu exist3 dragoste sau prietenie totala. Fi i aten i la perspectiva din care al ii încearc3 s3 prezinte. Reac iile celor din jur v3 vor putea demonstra dac3 au sau nu inten ii ascunse. indiferent cât de banale ar p3rea: rolul uniformelor. Încerca i s3 v3 explica i ce s-a urm3rit prin promovarea unor anumite concep ii arhitectonice. Întotdeauna când ceva vi se pare neclar. Uneori respectarea instinctiv3 a acestora (pentru a nu da dovad3 de impolite e) v3 poate limita drastic libertatea de exprimare. 6. o situa ie. substratul diverselor rela ii interper-sonale. în totalitatea ei. Ve i ajunge astfel s3 v3 cunoa5te i mai bine. efort. concep iile pe care le considera i de nezdruncinat. pentru a în elege mai bine care este p3rerea celorlal i despre dumneavoastr3. În caz c3 nu sunte i luat(3) în serios. 2. Feri i-v3 s3 trece i la discutarea detaliilor înainte de a vedea dac3 problema. Accepta i pierderile pe termen scurt (în bani. lua i-v3 un r3gaz suficient. din când în când. 9. în foarte multe cazuri. timp. 7. sau chiar respect fa 3 de propria dumneavoastr3 persoan3) pentru a v3 p3stra independen a. respecta i-le.143 144 a intereselor strict personale ce îi anim3 pe unii lideri de partid ori pe membrii acestora 5i care au într-adev3r un cuvânt de spus în promovarea mecanismelor democratice autentice 5i în asigurarea unei cre5teri reale a bun3st3rii tuturor cet3 enilor. oferind astfel celor interesa i instrumente cât mai eficiente pentru a se sustrage presiunii permanente exercitate de agen ii de influen 3. "Îmi pare r3u". Exersa i-v3 în a spune:. Mul i agen i de influen 3 exagereaz3 graba cu care trebuie s3 r3spunde i. sociale sau politice complexe. ce interese se ascund sub unele alian e de circumstan 3. dac3 vre i s3 r3mânem în rela ii bune. c3uta i surse suplimentare de informa ii asupra subiectului 5i abia apoi pune i-v3 semn3tura. dar nu într-o asemenea m3sur3. în întregime. Exersa i rostirea unor expresii precum: "Am gre5it". Accepta i micile pierderi 5i gândi i-v3 c3 ele v3 sunt înv3 3tur3 de minte pentru a nu mai gre5i în viitor. 5.m. Acceptând necondi ionat premisele lor.a.. rolul de "avocat al diavolului". Poate fi un joc interesant. Spre exemplu. comb3tându-v3 propria imagine. sentimentele. dar 5i foarte util. pute i c3dea în capcane foarte periculoase. Încerca i s3 v3 privi i cu al i ochi. Fi i preg3ti i pentru eventualitatea de a respinge de la bun început. preg3ti i-v3 s3 v3 deta5a i (desp3r i i) total de persoana respectiv3. Privi i cu deta5are regulile de protocol. gândi i-v3 s3 m3 trata i cu mai mult respect" 5. de ac iune 5i chiar de alegere. prejudec3 ile. mai ales în situa ii care v3 sunt neclare. Încerca i din când în când s3 juca i rolul nonconfor-mistului. Se cuvine totu5i o scurt3 recapitulare. care sunt tentativele de manipulare prin afi5area diverselor simboluri sau sigle. "Am înv3 at ceva din gre5eala asta". inten iile reale ale diver5ilor vorbitori. dar poate 5i calit3 i pe care nu vi le-a i pus în valoare. agasat. pentru ca abia când e prea târziu acesta s35i dea seama c3 întreaga problem3 era artificial creat3. atunci când sunte i în rolul oaspetelui. Fi i atent(3) la regulile impuse de gazde. L3sându-v3 atra5i cu u5urin 3 de mirajul unor avantaje imediate. presându-v3. "E vina mea".d. rolul nescris al unor legi 5i regulamente. s3 v3 descoperi i punctele slabe ori rigidit3 ile. regimul de la Bucure5ti a f3cut nenum3rate presiuni asupra ziari5tilor pentru discutarea articolelor pe care ar fi trebuit s3 le cuprind3 legea presei. De multe ori agen ii de influen 3 î5i atrag interlocutorul în discu ii pe marginea unei probleme. iar suferin a produs3 de apari ia disonan ei cognitive va fi incomparabil mai mare decât cea provocat3 de nemul umiri sau de necazuri trec3toare. sau: "Pot supravie ui f3r3 favorurile dumneavoastr3. Exersa i-v3 în descifrarea sensurilor ascunse ale lucrurilor sau situa iilor întâlnite la fiecare pas. s3 încadreze o problem3. Încerca i s3 juca i cu dumneavoastr3 în5iv3.a. 3. 8. ce se poate citi printre rânduri în articolele din ziare 5. încât s3 renun a i la a v3 mai expune deschis p3rerile. o anume opinie. explica iile superficiale sunt semne ale unor tentative de manipulare. insista i cu întreb3rile pân3 ce v3 l3muri i complet. Dou zeci i dou de sfaturi practice pentru a rezista manipul rilor 1. Pune i imediat piciorul în prag atunci când sunte i nemul umit. Dac3 vrei s3 mai fim împreun3 (prieteni). Evita i întotdeauna s3 lua i hot3râri pripite. organiza ii sau lideri.d. le oferi i din start un avantaj substan ial. 10. prin ce mijloace este ob inut acceptul sau ata5amentul unora sau al altora fa 3 de anumite idei. 11. înceteaz3 s3 mai faci lucrul 3sta 5i obi5nuie5te-te s3 faci asta". chiar dup3 avertismente repetate. nu este cumva gre5it pus3. De aceea vom încheia aceast3 carte cu o list3 cuprinzând dou3zeci 5i dou3 de sfaturi necesare pentru a rezista manipul3rilor. sau când suferi i din cauza comportamentului unei persoane apropiate. Nu acorda i credit solu iilor simple în cazul unor probleme personale. cum ac ioneaz3 asupra individului presiunea grupului social din care face parte. dar 5i ale superficialit3 ii 5i incompeten ei celui chipurile atot5tiutor. comportamentul.

Autorit3 ile legitime trebuie respectate. Sam. 1983 Hart. Elliot. Evita i situa iile total nefamiliare. adev3rata dragoste sau prietenie au la baz3 reciprocitatea 5i respectul fa 3 de cel3lalt. uneori. la prima vedere. este imposibil ca ele s3 reziste dac3 unul numai d3. flata i-i dac3 e cazul. Thought Reform and The Psychology of Totalism. 18. iar cel3lalt doar prime5te. 13. încerca i imediat s3 afla i de pe ce pozi ie pute i intra în contact cu cei din jur 5i care sunt principalii agen i de influen 3 ai grupului. Accepta i schimbul de idei. Nu v3 dezv3lui i sentimentele. "citi i-le" preferin ele. & Wilson. sl3bi-ciunile sau limitele în fa a oricui. mai ales atunci când dori i s3 analiza i cu aten ie 3 anumit3 problem3.. începe i cu testarea limitelor ce v3 sunt impuse. Combatting Cult Mind Control. Rochester VT. The Awesome Power of The MindProbers. R. Harper & Row. Humanitas. Jim. Robin M. Intra i pe "lungimea de und3" a acestora. 1990 Lifton. W. Nu v3 l3sa i la cheremul l3comiei 5i al satisfacerii orgoliului personal. San Francisco. 1994 Aronson. Referin e bibliografice Aronson. W. dar nu ac iona i sub imperiul s3u. nu persista i în gre5eal3 doar de dragul consecven ei. R. îns3 ea constituie doar un început. în loc s3 v3 supune i unor suferin e greu de suportat pe care vi le-ar putea provoca r3mânerea într-o astfel de situa ie. Norton. 21. Social Animal. Ac iona i pe deplin con5tient în toate situa iile. 19. într-un anturaj nou. În general. Dac3 totu5i v3 afla i într-o asemenea situa ie. 14. 20. Jean-Noel. Akert.. Influence: Science and Practice (ed. Psihologia mul imilor.. Încerca i s3 vede i care anume reflexe corespund convingerilor dumneavoastr3 intime 5i care v-au fost impuse prin diverse tehnici de manipulare. Bucure5ti. G. Alegerea v3 apar ine. Timothy D. uneori. Friedrich. Identifica i momentele în care sim i i un sentiment de vin3 5i încerca i s3-i afla i originea.145 146 necondi ionat3. 17. . le pute i practica. Gustave. Apoi pute i analiza din nou toate aceste metode. III). analiza i la rece opiniile sau concep iile ce nu coincid cu ale dumneavoastr3. 1993 Keen.. O pute i completa dumneavoastr3 în5iv3 cu concluziile proprii extrase din aceast3 carte sau rezultate în urma observa iilor din via a de zi cu zi. Freeman. mai ales când sunt sus inute de argumente concrete. chiar 5i cel mai bun prieten v3 poate tr3da sau v3 poate exploata cu ajutorul acestor dest3inuiri. S. Aminti i-v3 c3. Dac3 ajunge i într-o situa ie social3 nou3. re ine i c3 acestea pot fi verificate numai în timp. Gândi i-v3 c3.J. le pute i perfec iona. Bucure5ti. sept. New York. 12. 1986 Le Bon. încerca i s3 v3 pune i în locul celor cu care v3 confrunta i ideile. le pute i împ3rt35i celor din jurul dumneavoastr3 sau le pute i ignora. W.W. Fio & Siegelman. Îns3 chiar 5i în cadrul rela iilor obi5nuite de prietenie sau de iubire. Fi i foarte aten i la cei care încearc3 s3 vi se "bage sub piele" 5i încerca i s3 afla i ce anume urm3resc s3 ob in3 de la dumneavoastr3. preocup3rile.. din partea unui str3in. Pentru a lupta împotriva oric3ror abuzuri trebuie s3 v3 asuma i deschis op iunea 5i s3 le înfrunta i pân3 la cap3t. într-o companie nefamiliar3. W. încerca i s3 descifra i ce urm3resc 5i apoi c3uta i solu iile cele mai bune pentru a rezolva problemele ce se pot ivi. Lista prezentat3 mai sus con ine dou3zeci 5i dou3 de sfaturi. indiferent de consecin e. 1983 Mares. lingu5elilor.. 22. nu lua i decizii pentru a sc3pa de sentimentul de vin3. Faces ofthe Enemy. Zvonurile. Accepta i-l ca pe o component3 inevitabil3 a firii umane. 16.H. Science Digest. pentru a vedea mai bine unde gre5esc ei sau unde gre5i i dumneavoastr3. 15.B. Double-Speak. Harper & Row. De asemenea. Nu lua i decizii doar pentru c3 "a5a trebuie" sau pentru c3 a5a v-a intrat în reflex. afla i cât mai multe am3nunte despre ei. Elliot. 1993 Conway. în confrunt3rile cu cei care încearc3 s3 va manipuleze. Accepta i un pre mai mic pentru a v3 elibera. R. Încrederea. New York. Agen ii de influen 3 5tiu foarte bine cum s3 v3 exploateze aceste sl3biciuni pentru a profita de pe urma dumneavoastr3 sau chiar pentru a v3 supune în cele din urm3. New York. dorin ele ascunse. în care nu v3 pute i manifesta libertatea de ac iune sau de exprimare. Dac3 în urma unei analize deta5ate v3 da i seama c3 a i gre5it. Park Street. 1969 Lutz. Social Psychology: The Heart and The Mind. le pute i adapta situa iilor concrete în care v3 afla i la un moment dat. Vocifer3rile sau reac iile emo ionale nu sunt suficiente pentru contracararea actelor de inechitate sau de injusti ie. Obi5nui i-v3 cu momentele de deta5are emo iona3. New York.. Exersa i-v3 în p3strarea calmului 5i a sângelui rece. consecven a poate conduce la rigiditate. De foarte multe ori ei urm3resc s3 v3 enerveze special pentru a v3 crea momente de vulnerabilitate de care s3 se foloseasc3 în a v3 îngenunchea. New York. Vede i dac3 nu v3 este indus în mod artificial pentru a v3 determina s3 ac iona i într-un anume fel. & Brooks. Harper Collins. iar dac3 v3 sim i i nesigur(3) 5i nu 5ti i cum s3 proceda i. San Francisco.. dar cei care se erijeaz3 în autorit3 i f3r3 a avea legitimitate trebuie supu5i unei analize atente pentru a vedea care sunt interesele ascunse ce îi anim3 5i pentru a g3si calea de a-i respinge. 1981 Cialdini. 1988 Kapferer. Harper & Row. Rezista i ademenirilor. orgoliile. bârfelor. Harper Collins. 1975 Hassen. Anima.. gândi i-v3 la persoana pe care o considera i un exemplu de onestitate 5i st3pânire de sine 5i imagina i-v3 cum ar proceda aceasta în locul dumneavoastr3. Overcoming Resistance to Persuasion.

A.. M. Hoit.. 1992 Pease. McGraw-Hill. Pacific Grove CA.L. 1991 Schrag. 1984 Zimbardo. Bucure5ti. The Marine Machine. Persuasion and Politics: The Social Psychology of Public Opinion. On Nineteen Eighty-four. John.D.. McGraw-Hill. New York. RG. Age of Propaganda: The Everyday Use and Abuse of Persuasion. McGrawHill. 1972 ..R. Limbajul Trupului. The Psychology of Attitude Change and Social Influence. S. R. King (Eds. New York.. 1980 Milburn. American Psychiatric Press. New York.). 1990 Zimbardo. R. R.. Polimark. Psychiatry & the C. Washington D. Psychotechnology: Electronic Control of Mind and Behavior. New York. C. M. (Ed. A. Stansky (Ed. 1978 Schwitzgebel. 1991 Zimbardo. Freeman Press. 1991 Milgram.. P. & Aronson. A. 1995 Pratkanis. New York..C.G. Addison Wesley. E.G. The Individual in a Social Work: Essays and Experiments (ed. Attitudes.G. Influencing Attitudes and Changing Behavior. În P. New York.. Menlo Park CA. Freeman. Brooks/Cole. New York. McGinnies & B. Conflict.K. and Social Change. The Searchfor The Manchurian Candidate. Academic Press. Mind control: Political Fiction and Psychological Reality. Mind Control. & Schwitzgebel.). N. & Leippe. New York.... Ebbesen. E. P. 1973 Weinstein. & Maslach.R. Doubleday. II). 1977 Zimbardo. P. New York. The Tactics and Ethics of Persuasion. E. 1971 Marks.)..147 William.I.A. Pantheon Books.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful