1

2

BOGDAN FICEAC

TEHNICI DE MANIPULARE

În piesa vie ii, fiecare dintre noi ar vrea s - i scrie rolul i s - i interpreteze destinul în a a fel încât s ajung la un final conform cu propriile sale dorin e. Dar pentru c suntem fiin e sociale, monologul nu este o solu ie. Trebuie s ne alegem replicile astfel ca ele s se integreze unui cor anume. Uneori, sau chiar adesea, este foarte posibil ca replicile imaginate de noi s fie disonante sau s nu fie acceptate de ceilal i actori. De aceea este nevoie de un Regizor care s - i asume rolul de a pune în acord toate rolurile personale. Supunându-ne lui, ne pierdem autonomia i ne integr m sistemului. Cu timpul, nu mai putem spune cât anume din destinul personal l-am scris noi în ine i cât a fost scris de al ii. Nu mai putem preciza cu exactitate cât din fiin a noastr ne reprezint Eul i cât este rezultatul sfaturilor, antrenamentelor, educa iei, sugestiilor, recomand rilor sau ordinelor pe care ni le impun ceilal i. Nu mai tim unde se termin rolul pe care ni l-am scris noi în ine i unde începe cel scris de al ii. Nu mai putem spune cine, de ce i când a scris scenariul care ne comand ce s gândim, ce s facem, ce s sim im. Iar de multe ori se întâmpl ca vreun Regizor s - i dep easc simpla condi ie de dispecer abilitat s pun ordine într-un sistem i începe s se cread demiurg, s -i socoteasc pe ceilal i simpli figuran i într-o pies scris de el, pentru el, care lor, evident le este str in . În astfel de cazuri, mai devreme sau mai târziu, piesele se transform în tragedii oribile... Aceast carte se ocup tocmai de Regizorii care se cred demiurgi, de modul în care î i scriu scenariile i de tehnicile prin care transform actori talenta i în figuran i f r voie. Este un domeniu care, dincolo de impresia ocult pe care o degaj , are reguli precise. Cei mai mul i dintre noi, prad impresiei bune pe care o avem despre propria noastr persoan , nu credem c putem deveni prea u or victimele artizanilor manipul rii. Dar lucrurile stau cu totul pe dos. Încerc rile de manipulare vin tot timpul, de pretutindeni. +i cele mai u oare victime sunt cei care nu vor s cread ... Exist nenum rate sfaturi, exerci ii i algoritmi de a induce individului rezisten a fa de presiunea celor care încearc s -i remodeleze gândirea, sim urile, comportamentul, conform intereselor lor. Toate îns au la baz cunoa terea tehnicilor de manipulare. Fiind avertizat de presiunile ce se exercit permanent asupra lui, tiindu-le substratul i finalitatea, fiecare individ î i poate g si propria sa cale de a rezista, de a se reg si pe sine însu i în orice împrejurare, de a nu deveni un simplu figurant... Aceast carte nu este un manual. Nici nu î i propune s fie a a ceva. Ea se adreseaz cet eanului obi nuit, celui supus în permanen manipul rilor. Analiza tehnicilor de influen are i a efectelor acestora, cu exemple arhicunoscute sau abia sesizabile, din istorie sau din zilele

noastre, poate reprezenta un avertisment. "Knowledge is power" (Cunoa terea înseamn putere), spunea cândva filozoful englez Francis Bacon. Cunoscând tehnicile de manipulare putem s rezist m în fa a lor. Putem evita rolul de figuran i în propria noastr via ... În acela i timp, o astfel de carte este extrem de necesar cititorului român. În România, subiectul a fost tabu timp de aproape o jum tate de secol. Cuvântul manipulare nici m car nu exist în Micul Dic ionar Enciclopedic. Iar în Dic ionarul Explicativ al Limbii Române este prezentat doar semnifica ia sa tehnic . Motivele sunt lesne de în eles, dar golul trebuie umplut, pentru a nu se mai repeta ororile din trecut... Am reu it conturarea acestei c r i dup ce am urmat cursurile Catedrei de psihologie social de la Universitatea Stanford din California. Lec iile predate studen ilor de profesorul Philip Zimbardo, eful Catedrei, precum i referin ele bibliografice indicate de Domnia sa mi-aufost de un real folos. Faptul c am putut studia la Universitatea Stanford se datoreaz Funda iei Reuter din Londra, care mi-a acordat o burs de un an de zile, precum i Programului de burse Knight de care am beneficiat la Stanford. Mul umesc tuturor celor care m-au ajutat ca aceast carte s poat ap rea i s ajung la cititori.

Argument cu regizori i figuran i În seara de Halloween (31 octombrie) a anului 1938, în Statele Unite, un program de radio ce transmitea muzic3 spaniol3 a fost întrerupt de un buletin de 5tiri în cadrul c3ruia se anun a observarea unor explozii neobi5nuite pe planeta Marte. Dup3 care, programul muzical a continuat. Ceva mai târziu, din nou o întrerupere, pentru a transmite în direct un reportaj din Grover's Mill, o micu 3 localitate din statul New Jersey, unde un "cilindru uria5" a lovit P3mântul "cu o for 3 teribil3". Se pare c3 în acel moment, circa un milion de americani ascultau emisiunea. Curiozitatea a fost înlocuit3 treptat de team3 atunci când reporterul, 5i el speriat, a început s3 descrie cum se de5urubeaz3 cap3tul exterior al cilindrului (în difuzoare se auzeau ni5te scrâ5nete cu adev3rat lugubre) 5i din interiorul "ma5in3riei" apar ni5te creaturi uria5e, sclipitoare, cu tentacule imense 5i ochi ca de 5arpe. Pe m3sur3 ce continua "reportajul de la fa a locului", panica se r3spândea. Înfrico5a i, reporterii relatau cum aceast3 "avangard3 a invadatorilor de pe Marte" a început s3 cucereasc3 New Jersey, s3 ucid3 pe oricine ar fi încercat s3 i se opun3 5i s3 se îndrepte spre inima New Yorkului. În cadrul emisiunii se auzeau tot mai des apeluri ale autorit3 ilor c3tre popula ie, pentru evacuarea unor întregi zone. În studiile sale consacrate efectelor acestei emisiuni de radio, psihologul american Hadley Cantril a observat c3 sute de mii de oameni au intrat în panic3 5i mul i dintre ei 5i-au p3r3sit locuin ele pentru a sc3pa de invazia "mar ienilor". Ce se întâmplase de fapt? În fiecare an, în noaptea de Halloween,

3

4

americanii se deghizeaz3 în fantome, mon5tri, vampiri 5i alte figuri de groaz3. S3rb3toarea provine dintr-un vechi obicei celt, care urm3rea îmbunarea spiritelor celor mor i. Datina s-a r3spândit în Statele Unite, Canada 5i teritoriile britanice, devenind un prilej de carnaval 5i distrac ie. Copiii merg cu colindul, deghiza i în fantome, 5i "amenin 3" gazdele c3 le vor face surprize nepl3cute dac3 nu îi vor îmbuna cu ceva dulciuri, iar adul ii se întrec în p3c3leli. În noaptea de 31 octombrie 1938, Orson Wells, cel care avea s3 devin3 unul dintre cei mai vesti i regizori 5i actori americani, s-a gândit s3 adapteze radiofonic celebrul roman 5tiin ifico-fantastic R zboiul lumilor, scris de H.G. Wells. Împreun3 cu colegii s3i, actorii de la Mercury Theater, au interpretat extrem de realist momentele dramatice ale "invad3rii" Americii de c3tre hidoasele "creaturi mar iene". Efectele speciale au fost improvizate 5i ele cu foarte mult3 abilitate, reu5ind amplificarea tensiunii 5i inducerea sentimentului de panic3. Spre exemplu, pentru a reda sonor celebra de5urubare a cilindrului, tehnicienii au g3sit un borcan cu capac, pe care l-au deschis în bazinul WC-ului pentru a da o rezonan 3 special3 scrâ5netelor. Cum de au c3zut atât de mul i americani prad3 p3c3lelii? În primul rând trebuie amintit c3 piesa a fost transmis3 în 1938, deci înainte de "era televizorului". Pe atunci, radioul era unica surs3 de muzic3, divertisment, piese de teatru, dar 5i de 5tiri de ultim3 or3. Apoi, piesa copia foarte exact sistemul de transmitere a 5tirilor 5i a reportajelor în direct, în plus, foarte mul i dintre ascult3tori pierduser3 începutul când emisiunea fusese clar prezentat3 ca o adaptare radiofonic3 a romanului R zboiul lumilor. Orson Wells a ales ora începerii emisiunii cu pu in înainte de finalul unui foarte îndr3git spectacol radiofonic, Charlie McCarthy, ce se desf35ura pe un alt post de radio. Majoritatea ascult3torilor au a5teptat finalul acelui spectacol 5i abia dup3 aceea au comutat pe frecven a postului de muzic3 spaniol3, pierzând astfel prezentarea din debutul emisiunii. Dincolo de aceste explica ii, mai exist3 5i o alta inând de structura psihicului uman, de psihologia social3. Auzind acele "reportaje" înfrico53toare, dar 5i aproape incredibile, foarte mul i dintre ascult3tori au c3utat s3 vad3 cum se comport3 cei împreun3 cu care audiau emisiunea. Cum to i erau îngrijora i 5i speria i, orice îndoial3 a disp3rut. Ne-am s rutat unii pe al ii pentru c ne a teptam s murim dintr-o clip în alta, î5i amintea un ascult3tor, citat de Cantril. Mul i dintre cei convin5i c3 tot ceea ce aud la radio se întâmpl3 cu adev3rat au g3sit chiar 5i coresponden e în realitatea imediat3, interpretând instinctiv, "în cheie proprie", observa iile, pentru a se potrivi cu ceea ce se transmitea în difuzoare. Ne-am uitat pe fereastr i Wyoming Avenue era negru de ma ini. Mi-am dat seama c oamenii încercau s fug , s scape..., spunea un ascult3tor, pentru ca altul s3 adauge: Pe strada mea nu se z rea nici o ma in . M-am gândit c drumurile erau blocate de ambuteiaje, din cauz c foarte multe c i de acces fuseser distruse de invadatori. (Cantril) Fenomenul care a produs o asemenea psihoz3 în mas3 a fost

denumit Contagiune) printr-un paralelism cu termenul medical ce semnific3 r3spândirea unei epidemii. În psihologia social3, contagiunea reprezint3 transmiterea rapid3 la nivelul mul imilor de oameni, a emo iilor 5i a manifest3rilor de comportament. De fiecare dat3 când un individ se afl3 într-o situa ie ambigu3, el încearc3 s3 se adapteze reac iilor celorlal i. Din p3cate, într-o astfel de situa ie confuz3, nici ceilal i nu 5tiu mai mult decât el. Din cauza contagiunii, psihozele în mas3 cap3t3, uneori, propor ii incredibile. În acela5i timp, efectele emisiunii radiofonice R zboiul lumilor arat3 cât de puternice, dar, uneori, 5i periculoase, pot deveni sursele de informa ie atunci când ele sunt manipulate într-un anume scop. În acea noapte a lui 1938, foarte pu ini au fost cet3 enii care nu au crezut în ceea ce auzeau la radio 5i au încercat s3 afle am3nunte de la alte posturi radiofonice. Dar nu au g3sit nic3ieri vreo 5tire referitoare la respectivul "eveniment". Au telefonat diverselor cuno5tin e, dar nici acestea nu aveau informa ii suplimentare, singura surs3 referitoare la "invazie" fiind, pentru to i, postul ce transmitea "reportajele de la fa a locului". Lipsa datelor suplimentare, "t3cerea" celorlalte posturi au sporit deruta. Fapt ce demonstreaz3 c3 existen a unei singure surse de informare poate amplifica la maximum efectele manipul3rii. Cazul emisiunii lui Orson Wells este doar un exemplu particular, mai ales c3 s-a petrecut în condi iile existen ei unui num3r considerabil de posturi radiofonice. Lipsa informa iilor suplimentare a generat confuzia 5i a facilitat r3spândirea psihozei. Cu mult mai puternic3 îns3 este influen a unei surse de informa ie în condi iile în care nu exist3 o alternativ3. Un exemplu edificator îl constituie revolu ia român3 din decembrie 1989, când televiziunea na ional3 reprezenta singura surs3 major3 de informare. Nimeni nu avea posibilitatea, atunci, s3 verifice dac3 într-adev3r existau cei "5aizeci de mii de mor i" despre care se vorbea pe post. La fel, zvonurile despre terori5tii care "trag din toate pozi iile", despre iminenta aruncare în aer a Combinatului Petrochimic de la Pite5ti, despre otr3virea apei potabile 5.a.m.d. erau imposibil de verificat. Însu5i faptul c3 principalul obiectiv vizat de cei care au participat la revolu ie, dar mai ales de cei care au dirijat-o, a fost Televiziunea Român3, demonstreaz3 rolul vital al mijloacelor de informare în mas3, al acestei televiziuni în special, în canalizarea energiilor umane spre un anume scop. În anii urm3tori, mineriadele, ce au afectat grav imaginea României în lume, au fost posibile tot din cauza p3str3rii televiziunii na ionale ca singur3 surs3 de informare a marii majorit3 i a popula iei. Prezentarea voit distorsionat3 a evenimentelor pe postul na ional de televiziune a indus o anume psihoz3 în mas3, preg3tind terenul pentru evenimentele regretabile ce au urmat. Trebuie reamintit totu5i c3 nu doar studierea mecanismelor de propagare a psihozelor în mas3 constituie obiectul acestei c3r i, ci mai ales tehnicile prin care, cu bun3 5tiin 3, ele sunt induse la nivelul unui grup de oameni cât mai larg, de un grup restrâns de indivizi care urm3re5te un anume scop. R3mânând în sfera cre3rii psihozelor în mas3, merit3 amintit3 o

5

6

alt3 isterie colectiv3 de propor ii, care, la o analiz3 mai atent3, poate p3rea o glum3 prosteasc3, f3r3 nici o 5ans3 de reu5it3. Fi totu5i, la vremea respectiv3, sute de mii de oameni s-au l3sat antrena i în ceea ce mai târziu va fi consemnat3 în tratatele de psihologie social3 drept Epidemia ciupiturilor de parbrize din Seattle. În ultima decad3 a lunii martie din 1954, în ziarele din Seattle au început s3 apar3 tot mai multe informa ii despre avarierea parbrizelor de automobile din pricina unor ciupituri foarte fine 5i a unor mici bule ap3rute în sticl3. Pân3 atunci, nimeni nu remarcase fenomenul 5i via a decurgea în lini5te. Dup3 ce au citit respectivele relat3ri din ziare, mai to i posesorii de automobile din Seattle au descoperit c3, într-adev3r, parbrizele le erau ciupite 5i pres3rate ici-colo de bule minuscule. În urm3toarele trei s3pt3mâni, s-a r3spândit zvonul c3 respectivele stric3ciuni erau produse de ni5te bande de vandali care terorizau ora5ul. Telefoanele circumscrip iilor de poli ie au început s3 sune continuu. Mii de cet3 eni raportau noi stric3ciuni la parbrizele lor, iar al ii chemau poli ia pentru a-i prinde pe vandalii care tocmai disp3ruser3 "dup3 col ul str3zii". Poli ia s-a dovedit dep35it3 de evenimente, mai ales c3 nu reu5ise s3 prind3 nici un bandit. Pe 15 aprilie, primarul din Seattle a declarat c3 stric3ciunile raportate sunt mult prea numeroase pentru a mai încredin a cazurile poli iei 5i a cerut guvernatorului statului Washington (a c3rui capital3 este Seattle), precum 5i pre5edintelui Statelor Unite, Dwight D. Eisenhower, s3 ia m3suri urgente. Oamenii au început s3-5i acopere parbrizele cu ziare sau cuverturi, ori s3 le in3 numai în garaje. Nefiind depistat3 nici o band3 de vandali, a început s3 se r3spândeasc3 zvonul c3 ciupiturile ar fi produse de un praf meteoric sau de c3derile radioactive ce au urmat unor test3ri ale bombei cu hidrogen efectuate cu pu in timp în urm3. Câteva s3pt3mâni mai târziu, tot ziarele au fost cele care au ar3tat c3 tot ceea ce se întâmpla în Seattle nu era decât o isterie colectiv3, provocat3 de faptul c3, pentru prima dat3, oamenii au fost determina i s3 se uite cu aten ie la parbrizele ma5inilor (întotdeauna ciupite 5i cu bule minuscule), în loc s3 priveasc3 prin ele, a5a cum fac de obicei. Epidemia ciupiturilor de parbrize din Seattle a disp3rut la fel de brusc precum ap3ruse. Nu se mai 5tie cine a avut n3stru5nica idee de a provoca respectiva psihoz3. Atunci a fost vorba de un renghi jucat cititorilor. Tehnica îns3 r3mâne valabil3. Ea a fost 5i va mai fi utilizat3 de artizanii manipul3rii în scopuri mult mai grave decât o simpl3 fars3. Filmul Triumful voin ei, realizat de Leni Riefenstahl, înf3 i5eaz3 grandioasa manifesta ie cu care debuta Congresul Partidului Na ional Socialist German din septembrie 1934. Filmul Începe cu o vedere panoramic3 a cerului de un albastru splendid. Apoi, dinspre mun ii tivi i cu nori albi, apare un avion argintiu. Dedesubtul s3u, camera începe s3 înregistreze turnurile 5i zidurile maiestuoase ale unui ora5 medieval: Nürnberg. Umbra avionului trece peste o coloan3 uria53 de oameni în c3m35i brune, aflat3 în mar5. Apar alte 5i alte str3zi, toate pline cu 5iruri de oameni m3r53luind. În cele din urm3 avionul aterizeaz3 5i se opre5te într-un loc fastuos amenajat. Din cabina sa

sclipitoare, ca o zeitate coborât3 din ceruri, apare Adolf Hitler. O mul ime în extaz îi vine în întâmpinare. De5i realizat în scop de propagand3, Triumful voin ei con ine imagini reale, 5ocante, ce dezv3luie unele dintre metodele folosite pentru manipularea pe scar3 larg3 a colectivit3 ii umane, precum 5i rezultatele cutremur3toare ale acestei manipul3ri. Circa un milion 5i jum3tate de cet3 eni s-au strâns la Nürnberg, în septembrie 1934. Fi nu au fost adu5i cu for a. Asemenea uria5e adun3ri de oameni, care participau la procesiuni în lumina tor elor, asistau laparade militare impresionante, ascultau discursuri incendiare, inute de la în3l imea unor tribune grandioase, pavoazate cu gigantice însemne naziste, 5i scandau la unison urale precum: Sieg heil!, reprezentau o component3 vital3 a "noii ordini" pe care nazi5tii o impuseser3 Germaniei, dup3 ce au preluat puterea în 1933. Dincolo de asemenea manifesta ii grandioase 5i de prezentarea unor filme precum Triumful voin ei, propaganda nazist3 a pus la punct numeroase alte metode de îndoctrinare. Pictura, arhitectura, teatrul, radioul, ziarele, muzica, toate au fost supuse unei cenzuri stricte, pentru a putea fi utilizate cu maximum de eficien 3 în controlul gândurilor, emo iilor 5i comportamentului fiec3rui cet3 ean din cel deal Treilea Reich. Un vast sistem de manipulare a fost construit pentru a putea supraveghea 5i dirija permanent fiecare mijloc de exprimare. Studierea acestui sistem 5i analiza tehnicilor utilizate în cadrul s3u pot oferi un posibil r3spuns la întrebarea: "Cum a fost posibil ca nazi5tii s3 ajung3 la putere în Germania 5i s3 declan5eze cel mai devastator conflict armat din istoria omenirii?" La rândul lor, regimurile comuniste au aplicat, în linii generale, acelea5i metode de manipulare precum cele utilizate de nazi5tii ai c3ror du5mani de moarte erau. În fond, 5i fascismul 5i comunismul sunt ideologii totalitare, ce presupun strategii asem3n3toare de preluare a puterii 5i apoi de men inere a acesteia. Spre exemplu, manifest3rile grandioase ce marcau discursurile lui Adolf Hitler fac parte din aceea5i categorie cu spectacolele ce acompaniau cuvânt3rile lui Kim Ir Sen sau ale lui Nicolae Ceau5escu. Doar recuzita era diferit3. Un alt element comun, din p3cate, îl reprezint3 dezastrul 5i nenum3ratele victime umane pe care le las3 în urm3 pr3bu5irea regimurilor totalitare. Fi iar35i, din p3cate prea târziu, apar întreb3ri de genul: "Cum a fost posibil ca astfel de lucruri s3 se întâmple?" Unul dintre capitolele acestei c3r i radiografiaz3 tocmai mecanismele intime utilizate de propov3duitorii totalitarismului pentru a remodela gândirea celor pe care îi conduc. În campania electoral3 din vara lui 1988, în Statele Unite, vicepre5edintele George Bush se situa mult în urma guvernatorului Michael Dukakis în cursa pentru fotoliul de la Casa Alb3. Majoritatea observatorilor erau convin5i c3 avantajul lui Dukakis era imposibil de întrecut. Fi totu5i, spre surpriza general3, în numai câteva luni, George Bush a redus handicapul, l-a anulat 5i a câ5tigat alegerile. Cei mai mul i anali5ti politici sunt de p3rere c3 Willie Horton a jucat rolul

nimic despre statistici. manipularea în mas3 este exercitat3 de un grup restrâns. Imediat dup3 eliberare. cel mai adesea. De5i campania antifumat utiliza statistici 5i date concrete. în cadrul unui program de reabilitare. care s3 le asigure lini5tea. în cele mai sinistre posturi. companiile produc3toare de ig3ri au pus în joc uria5e sume de bani pentru publicitate. unul dintre aceste clipuri. Evident. cu tinere ea. în toate clipurile. Cert este îns3 c3 el a avut o mai bun3 echip3 de speciali5ti în campanii electorale. cre5terea num3rului de poli i5ti pe str3zi 5. în podul unei case. Spre exemplu. preferând s3 se ghideze dup3 sim uri 5i dup3 ceea ce le dicteaz3 instinctul de conservare este demonstrat 5i de un alt exemplu. s3n3tatea 5i via a s-au dovedit mai pre ioase decât aventura ori distrac iile. înainte de termen. avansat ca model în mai toate manualele destinate agen ilor de publicitate. la prima vedere. În ultimele dou3 decenii.a. Îns3. Fi totu5i adversarii fumatului au avut succes. Nimeni nu poate spune dac3 George Bush a fost un pre5edinte mai bun decât ar fi putut s3 fie Michael Dukakis. cei doi nici nu se întâlniser3 vreodat3. precum dragostea 5i preocuparea pentru copii. el a fugit în statul Maryland. indiferent de scop.i imite p rin ii. Michael Dukakis a venit cu o impresionant3 cantitate de statistici 5i argumente. Dar americanii erau s3tui de statistici 5i de promisiuni la modul general. la fel. De asemenea erau transmise imagini cu delincven i intrând 5i ie5ind în voie prin u5a turnant3 a unei închisori. precum 5i articole publicitare pentru pres3. reducerea masiv3 a taxelor. grafice sau date generale. Pe de alt3 parte. b3tu i 5i chiar omorâ i în plin3 strad3. Cine era acest Willie Horton? Nu f3cea parte dintre cei care au sus inut financiar campania electoral3 a lui Bush 5i nici nu se num3ra printre consilierii viitorului pre5edinte. 5i clipuri de televiziune în care se f3cea apel la cele mai profunde sentimente umane. În replic3. Abia în final. mult prea mare pentru ea. încal 3 pantofii uria5i ai mamei 5i începe s3 se machieze cu stâng3cie. . acesta i-ar fi putut spune c3 oamenii sunt profund îngrijora i 5i chiar furio5i din cauza faptului c3 ei sau cei care le sunt dragi pot fi ataca i. 5i au indus în rândurile opiniei publice sentimentul c3 justi ia american3 este prea blând3 cu criminalii 5i chiar îi favorizeaz3 în detrimentul cet3 enilor obi5nui i. A5a cum promitea s3 fac3 George Bush. în folosul propriu 5i în detrimentul intereselor celor mul i. esen a ei se referea la îns35i supravie uirea individului. cu aventura. În dou3 decenii. prezenta un b3ie el 5i o feti 3. B3iatul. Campania antifumat se axa pe prezentarea a numeroase date 5i statistici referitoare la bolile grave cauzate de fumat 5i la efectele devastatoare ale acestora. care se temeau de escalada violen ei.d. Echipa lui Bush a preg3tit imediat o serie de clipuri electorale pentru televiziune. Pe lâng3 toate aceste argumente în favoarea reabilit3rii criminalilor. În replic3. ci de alegerea ca pre5edinte a unui tip "dur". Iar pentru foarte mul i.m. Dumneavoastr fuma i? Statisticile au demonstrat c3 prezentarea acestui clip a avut efecte sensibil mai mari decât toate celelalte clipuri referitoare la urm3rile negative ale fumatului asupra s3n3t3 ii. pe lâng3 numeroasele date medicale. Dukakis era f3cut r3spunz3tor pentru sus inerea programelor de reabilitare a de inu ilor.. Revista Time îl denumea: Cel mai valoros juc tor din echipa lui George Bush. î5i pune pe el hainele largi ale tat3lui. num3rul fum3torilor americani s-a înjum3t3 it. Dukakis a demonstrat cu date concrete c3 respectivele programe erau eficiente. unde a violat o femeie dup3 ce i-a r3nit concubinul. speculându-i starea de spirit 5i speculând momentul. El a subliniat c3 Massachusetts era numai unul din multele state în care se introduseser3 programele de reabilitare 5i c3 însu5i guvernul federal (în cadrul c3ruia George Bush era vicepre5edinte) eliberase de inu i înainte de termen. Faptul c3 oamenii sunt mai pu in interesa i. tehnicile r3mân acelea5i. Feti a îmbrac3 rochia alb3. c3 nu sunt interesa i de statistici. Clipul nu are nici o explica ie. care fusese eliberat dintr-o închisoare din statul Massachusetts. cu dragostea. în Statele Unite s-a desf35urat o campanie vast3 împotriva fumatului. programe ce aveau ca rezultat alte noi crime. care totu5i constituie majoritatea electoratului. o echip3 care a 5tiut cum s3 influen eze decisiv opiniile electoratului. În acela5i timp. apoi vine lâng3 feti 3 5i se privesc amândoi în oglind3. care. în care ig3rile erau asociate cu distrac ia. Dukakis 5i-a continuat campania electoral3 5i cu numeroase alte promisiuni: patru sute de mii de noi locuri de munc3. nu trebuie neglijat faptul c3 antifum3torii au folosit. pe ecran apare un text lapidar: Copiii tind s . Contradic ia cu confruntarea Bush-Dukakis este doar aparent3. Acest ultim exemplu ilustreaz3 unul dintre pu inele cazuri în care tehnicile de influen are a opiniei publice sunt utilizate în scopuri nobile.. produc3torii de ig3ri au lansat clipuri 5i articole publicitare. Din p3cate. în momentele decisive. de analiza la rece a datelor 5i a fenomenelor. Nimic despre date. Asemenea clipuri 5i articole au atins coarda sensibil3 a multor americani.. pentru s3n3tatea 5i viitorul lor. Willie Horton era un delincvent afro-american. Copiii descoper3 un cuf3r vechi 5i scot din el hainele de miri ale p3rin ilor.. foarte pu ini au recidivat. În acela5i timp. faptul c3 Horton era negru a resuscitat anumite prejudec3 i rasiale în rândurile albilor. ar p3rea în contradic ie cu concluziile trase în urma campaniei electorale descrise mai sus. Michael Dukakis era guvernator în Massachusetts atunci când a fost ini iat respectivul program de reabilitare.7 8 principal în aceast3 spectaculoas3 r3sturnare de situa ie. în care era prezentat3 figura lui Horton. Bush l-a acuzat pe Dukakis c3 ac ioneaz3 prea "moale" atunci când se pune problema combaterii criminalit3 ii. De fapt. în fa a unei oglinzi vechi. Din cei cincizeci 5i trei de mii de de inu i elibera i înainte de termen în 1987. Dac3 Dukakis ar fi avut un consilier specializat în psihologia social3.

urmat de circa o sut3 de oameni. a fost imprimat pe casete audio 5i a ajuns apoi la cuno5tin a opiniei publice. iar tensiunea a atins punctul culminant o dat3 cu o veritabil3 b3t3lie juridic3 în urma c3reia Jim Jones amenin a s3 ob in3 custodia asupra unui b3ie el de 5ase ani. împotriva acelor adep i care se mai îndoiau de caracterul s3u mesianic. dar tiu c se va întâmpla.. nou3 sute unsprezece oameni. inclusiv pe Leo Ryan. Jones a adunat toat3 comunitatea. În urm toarele câteva minute unul dintre oamenii din acel avion îl va împu ca pe pilot. sau doar se îndoiau de Jones. întrerupt de interven iile unora dintre adep i. a început s3 circule printre oameni. Pu in peste 5apte sute de mii de oameni tr3iesc în localit3 ile de pe coast3.. Adul ii au fost sf3tui i s3-5i ucid3 întâi copiii. Câ iva au protestat.. Guyana a ajuns brusc în aten ia întregii lumi. oamenii erau inu i împotriva voin ei lor. Numele statului a c3p3tat la un moment dat o oarecare popularitate datorit3 c3r ii fostului ocna5evadat Papillon. de aceea a hot3rât s3 plece. ziarele publicau tot mai multe articole defavorabile lui Jones. Oamenii de încredere ai lui Jones 5i-au luat armele pentru a supraveghea mai bine ritualul. Pentru a avea puterea absolut3 asupra supu5ilor s3i. a ini iat un sistem foarte riguros de disciplinare a "r3t3ci ilor" 5i a început s3 prezic3. Nu avem sc pare. în Jonestown. "p3rintele" Jones a început s3-5i construiasc3 5i în cadrul sectei sale imaginea unui Mesia.. Pe m3sur3 ce congrega ia sa cre5tea. Cei care doreau s3 p3r3seasc3 secta. Fi totu5i. Am fost atât de crunt în ela i.. Foarte pu ine informa ii au mai ajuns în Statele Unite despre ceea ce se petrecea în "comunitatea socialist3 cre5tin3" din Jonestown. Jones: Mi-am dat toat silin a s v asigur o via mai bun . Jones propov3duia toleran a interrasial3. con inând suc de fructe în care se turnaser3 sedative 5i cianur3. precum 5i de supunerea lor des3vâr5it3 în fa a ordinelor sale. Jim Jones a început s3 pretind3 tot mai mult devotament 5i supunere adep ilor s3i. Secta a început s3 se dezvolte. de lider spiritual foarte iubit de adep i.. o mân de oameni... Secta a început s3-i îngrijoreze tot mai mult pe locuitorii din San Francisco. Acolo.. câ iva pistolari din garda lui Jim Jones au deschis focul 5i au ucis cinci oameni. a plecat spre Guyana spre a verifica informa iile conform c3rora. membru al Congresului Statelor Unite. Pe atunci. le g3seau uneori locuri de munc3. Dar în ciuda tuturor încerc rilor mele. erau supu5i unor pedepse severe.. mai ales. s-a mutat în California. în rest via a guyanezilor este înv3luit3 de un anonimat deplin. neau f cut via a imposibil . pentru c noi nu ne sinucidem. echipa sa 5i "ereticii" se preg3teau s3 urce în avion. Jim Jones le-a cerut o loialitate absolut3. Ryan a luat cu el câ iva ziari5ti 5i câteva rude îngrijorate ale unora dintre sectan i.. To i î5i exprimau dorin a ferm3 de a r3mâne acolo. În noiembrie 1978. izola i în jungla înconjurat3 de mla5tini.. Dup3 încheierea vizitei. iar adep ii s3i îi ajutau pe s3rmani.. cu minciunile lor. în Indiana. adep i ai sectei Templul poporului. A a c p rerea mea este s fi i blânzi cu copiii. în ciuda opozi iei rudelor acestuia. pentru a-5i spori influen a politic3. Un bol mare de cristal... O femeie: Simt c atât timp cât mai exist via . în timp ce Ryan. care a murit împreun3 cu adep ii s3i. în noiembrie 1978. +tiu asta. Doar du manii se vor întoarce pentru a spune alte i alte minciuni.. Jones: +i totu i. Nu am pl nuit-o.. de nenum3rate ori pân3 atunci. opinia public3 mondial3 nu are prea multe cuno5tin e. îi hr3neau. Secta era condus3 de pastorul Jim Jones.. le-a spus oamenilor c3 inamicii sunt pretutindeni 5i c3 este timpul s3 treac3 la "sinuciderea revolu ionar3". Acel ultim discurs al lui Jim Jones. s-au sinucis în cadrul unei ceremonii bizare. în acel an. îns3 cele mai virulente atacuri erau îndreptate împotriva inamicilor Templului poporului 5i. au petrecut acolo o sear3 5i începutul zilei urm3toare. s fi i blânzi cu b trânii i s lua i po iunea a a cum o f ceau vechii greci. Dincolo de imaginea sa public3. Leo Ryan. Predicatorul a sim it c3 zilele sectei sale sunt num3rate în California. Templul poporului a c3p3tat amploare. sfâr5itul lumii în urma unei iminente catastrofe nucleare. în numai câteva minute. a5a cum o exersaser3. împreun3 cu aproape o mie dintre adep i. iar Cartierul General s-a stabilit la San Francisco. El i-a determinat pe adep ii s3i s3-l venereze 5i s3 i se închine în cadrul unor ritualuri tot mai sofisticate.. Rudele celor racola i f3ceau apel la autorit3 i. În 1965.. Pe 18 noiembrie. îns3 reac ia mul imii i-a redus la t3cere.9 10 Despre Guyana. În multe din predicile sale ataca rasismul 5i sistemul capitalist.. Situat în nordul continentului sud-american. în cuvânt3rile sale. Este halucinant ce s-a întâmplat acolo. Nu mai exist cale de întoarcere.. unde el a fondat Templul poporului. cândva fiecare trebuie s moar . În acela5i timp. În timp ce dinspre pista de aterizare se auzeau împu5c3turile.. S trece i dincolo în lini te. au fost înfiin ate nuclee noi. apoi s3-5i ia 5i ei via a. venit ca o binecuvântare în mijlocul oamenilor. posturile de radio 5i televiziune aveau ca principal subiect o inexplicabil3 tragedie petrecut3 undeva în jungla înconjurat3 de mla5tini. se folosea de num3rul tot mai mare al membrilor sectei. Ajun5i la Jonestown. dou3 familii au reu5it s3-i strecoare lui Ryan mesaje în care îl implorau s3-i ia cu el la plecare. acesta este un act revolu ionar. (mul imea aplaud3). Fi totu5i. statul are cea mai mare parte a suprafe ei acoperit3 cu mla5tini 5i p3duri tropicale de nep3truns. dup3 cum o denumea însu5i pastorul. exist i speran . Ziarele. ascultându-i pe membrii comunit3 ii cum î5i laud3 via a paradisiac3. Dac nu putem tr i în pace. Povestea lui Jim Jones începuse cu peste dou3 decenii în urm3. atunci s murim în pace!. Evident. teoretic. Mul imea: A a este! A a este! . mergând de la umilirea public3 pân3 la b3t3i crâncene. au construit a5ezarea Jonestown. în Guyana. militând pentru armonia interrasial3.. singurii care ar supravie ui holocaustului ar fi cei care credeau sincer în el.

. în linii mari. Eu aleg s merg cu El mai departe. Mai ales c3 tot ceea ce s-a întâmplat la Jonestown nu reprezint3 un caz singular. Cercet3rile ulterioare au demonstrat c3 focul fusese pus de davidieni. M uit la to i copiii ace tia i cred c ei merit s tr iasc . Este simplu. pe stadioane. care. f3r3 conota ia tragic3 a celor de mai sus... particip3 periodic. mai repede. ale c3ror trupuri au fost g3site într-o vil3 izolat3 din Elve ia. Femeia: Dar mi-e fric s mor..11 12 Jones: Ce au f cut i ce fac acei oameni. Adep ii sectei Copiii Domnului. Femeia: Cred c sunt prea pu ini cei care ne-au p r sit.. moartei nu este un lucru însp imânt tor. conduc3torul sectei... lua i doctoria. Dac a i ti ce v a teapt . gr3bindu-i pe oameni.. Nu merit s tr im cum vor ei. au fost descoperite r3m35i ele a 5aptezeci 5i cinci de persoane.. Jones: Doamne. (vocile se roag3: "Tat ....... Întreaga lume a fost 5ocat3 de ceea ce s-a întâmplat în micu a a5ezare din jungla Guyanei. (aplauze) Jones: V rog. E ceva care ar trebui s ne înveseleasc ... încât s3-5i omoare copiii 5i apoi s3 se sinucid3.. Cadavrul lui Jim Jones se afla printre cele ale adep ilor s3i.. în 1993... Nu este o simpl sinucidere menit s ne distrug .. (aplauze) Peste ipetele copila5ilor for a i s3 înghit3 otrava. Facem un act revolu ionar de sinucidere. a i fi ferici i c trece i dincolo în noaptea asta. Jones: Trebuie s murim cu demnitate. Oamenii legii voiau s3 verifice unele zvonuri conform c3rora membrii cultului î5i maltratau copiii.". Nimeni nu putea în elege cum au ajuns sute de oameni simple marionete. Înceta i istericalele.. istoria s-a repetat. (aplauze) Al doilea b3rbat: Dac ne spui c trebuie s ne d m vie ile acum. Cuplurile sunt alc3tuite de Moon 5i de suita sa.. patru agen i federali au fost uci5i în cadrul unui schimb de focuri cu sectan ii baricada i în interior.. pentru comunism. f3r3 ca mirii s3 se fi cunoscut vreodat3. Jones: Eu cred c merit mai mult.. Mai repede. Este o sinucidere revolu ionar . A doua femeie: Nu trebuie s ne îngrijor m. De5i unii dintre membrii cultului au p3r3sit fort3rea a. mai întâi. dup3 ce. A urmat un asediu de cincizeci 5i una de zile.. au descoperit acolo o priveli5te terifiant3. prime te-ne vie ile.. For ând intrarea în fort... A doua zi.. a refuzat s3 permit3 autorit3 ilor accesul în veritabilul fort pe care îl construise. în cadrul uno: secte. Sectan ii muriser3 îmbr3 i5a i sau inându-se de mân3. s trecem mai repede peste asta.. în fapt conduc3torului acesteia.. Doar câ iva se pare c3 rezistaser3.. nu îmi mai pot dori altceva decât s mi dau i via a pentru socialism.. din lemn.i dea vie ile pentru ei. pe strad3... ci numai pentru c gustul po iunii este pu in amar... foarte simplu. nu numai pentru a face noi prozeli i. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este s p r sim aceast lume blestemat .. Jones: Nu cred. Numeroase alte exemple. cl3dirile au fost cuprinse de fl3c3ri 5i mistuite complet în mai pu in de treizeci de minute. conduse de David Berg. Pentru mine. motiv pentru care li s-a turnat otrava cu for a pe gât ori li s-a injectat... Fiecare s . cu secta davidienilor. Koresh a refuzat s3 se predea. ci 5i cu scopul de a strânge fonduri pentru sect3.. cum au ajuns s3-i îndeplineasc3 dorin ele 5i s3 se supun3 într-atât. David Koresh. par cu totul inofensive. de la trec3tori obi5nui i.. A treia femeie: Nu este nimic de plâns. de data aceasta în Europa. Tat .. poli i5tii au hot3rât s3 dea asaltul decisiv. Fi exemplele pot continua. apar aproape la tot pasul. Altfel ve i vedea curând oameni aterizând aici. A patra femeie: A fost o mândrie s merg al turi de voi în aceast permanent lupt revolu ionar .... pentru ca o mie dou sute de oameni s . când echipele trimise de autorit3 i au ajuns în Jonestown. suntem preg ti i. În lupta ce a urmat. ce ne preg tesc ei înseamn o via mai rea decât iadul.. Membrii sectei Biserica Unific rii.. Chiar dac3 num3rul victimelor nu a atins asemenea dimensiuni ca în Guyana. Nu v fie team s muri i. merit lini tea.. Venind s ne tortureze poporul. cum 5i-au urmat liderul f3r3 s3 ra ioneze. î5i doneaz3 de bun3-voie întreaga avere bisericii. opinia public3 a fost din nou 5ocat3 de sinuciderea colectiv3 a unora dintre adep ii sectei Templul soarelui. (mul imea aplaud3 în delir) Un b3rbat: S-a terminat. la ceremoniile unor c3s3torii în mas3. dar generând o îngrijorare la fel de mare. Trebuie s ne gr bim.. Dup3 ce s-au stins fl3c3rile. Via a este cea blestemat . Am tr it o zi minunat . Moartea este de un milion de ori mai preferabil decât s tr im înc o zi din via a asta blestemat . Nu cred c i-e fric . mai repede. În cele din urm3. pentru numele lui Dumnezeu... Adep ii cultului Hare Krishna au dezvoltat tehnici extrem de subtile de manipulare. tinerii adep i ai . Î i mul umesc. Aceast3 carte î5i propune s3 dea un posibil r3spuns la astfel de întreb3ri.. conduse de sud-coreeanul Sun Myung Moon. la început. aplauze) Al treilea b3rbat: Tat l ne-a adus atât de departe. vocea lui Jones se aude insistând asupra necesit3 ii sinuciderii.. Îns3 cazurile amintite pân3 acum reprezint3 doar urm3rile duse pân3 la extrem ale unor încerc3ri de remodelare total3 a gândirii umane. surioar .. pentru a protesta împotriva unei lumi inumane..i p streze calmul i s încerce s -i lini teasc pe copii.. În România. pentru tot. în apropiere de localitatea Waco. într-un gest disperat de a refuza s3 se predea. Mii de cupluri sunt unite în acela5i timp. Sute de cadavre z3ceau în jurul podiumului de pe care le vorbise Jim Jones. Nu ve i avea convulsii. Ei nu plâng de durere.. Fi din nou au ap3rut întreb3ri de genul: "Cum a fost posibil s3 se întâmple a5a ceva?" În 1995... conform relat3rilor din pres3.. 5i-au ucis copiii. din Texas.. Nimeni dintre cei afla i în3untru nu a sc3pat din incendiu. precedat de aruncarea unor grenade cu gaz lacrimogen în incinta fortului. Nu ne sinucidem.. Jones: V rog.

13 14 unei pseudosecte. care îi cerea. dezumanizarea înseamn3 actul de a percepe victimele ca fiin e nonumane. ci secretarul Catedrei de psihologie. doi cercet3tori în psihologie.. ci are un caracter strict obiectiv. folosind un ton extrem de civilizat.. Tocmai pentru a nu se repeta un astfel de trecut. care le-a explicat studen ilor c3 banii provin din fondurile universit3 ii. Înc3 un exemplu care demonstreaz3 c3. în prezen a unui experimentator. Jon Jecker 5i David Landy. c3 atunci când echipele trimise de autorit3 i au sosit la locul tragediei din Jonestown au v3zut deasupra podiumului înconjurat de sute de cadavre. îns3 de aceast3 dat3 cel care a formulat-o nu a mai fost experimentatorul. ce preluau date furnizate de Institutul MedicoLegal din Bucure5ti. în marea lor majoritate cer5etori 5i cet3 eni f3r3 . Conform articolelor ap3rute în presa româneasc3. Media notelor date de cei c3rora favoarea le-a fost cerut3 de c3tre secretarul Catedrei a fost de 4. Ftirea ilustreaz3 elocvent fenomenul dezumaniz3rii. Situa ia devenise enervant3.i exprima îngrijorarea în leg tur cu soarta câinelui. pân3 la altele axate pe remodelarea unei întregi societ3 i. particip3 la orgii sexuale în grup. Fi a g3sit-o. cu larg3 rezonan 3. Cei care au fost ruga i de experimentator s3 returneze banii i-au dat note cu o medie de 7. au imaginat. care au ajuns la limita inferioar3.. în timpul celor dou3 s3pt3mâni de viscol puternic din noiembrie 1995. în 1969.8. s-a apropiat de mine i mi-a vorbit (ceea ce nu f cuse niciodat înainte). Auzind c are în biblioteca lui o carte foarte rar i valoroas . În cele din urm3. în tunelurile metroului din New York au fost uci i un cer etor. Pe lâng3 exemplele de pân3 acum. Iat3-l povestind singur în ce mod a ac ionat: Nu m încânta ideea sâ-i câ tig favorurile manifestând un respect servil fa de el. a a c am folosit o alt metod . convin5i fiind de liderul lor c3 aceasta reprezint3 un "izvor de s3n3tate". SUNT CONDAMNAMI SN-L REPETE". din nefericire. Din nou apar întreb3ri de genul: "Cum este posibil?" Trebuie amintit. Media notelor acordate de "neutri" (cei c3rora nu li s-a pomenit de returnarea fondurilor) a fost 5. Acesta este un alt exemplu al adev rului cuprins într-o veche zical .. Nimeni nu s-a interesat de cer etor. 5i nu numai de aceea. de la unele utilizate pentru influen area unei anumite persoane. Despre ce este vorba? Pe când era membru în forul legislativ al statului Pennsylvania. este interesant de amintit 5i un caz de manipulare din cele aparent f3r3 prea mare importan 3. îns numai trei apeluri au fost în leg tur cu lucr torul. într-o anumit3 împrejurare. Mi l-a trimis imediat. Ei au propus unei grupe de studen i s3 participe la un test oarecare. iar prietenia noastr a durat pân la moartea lui. în New Yorker ap3rea o scurt3 5tire: În ultimele dou s pt mâni. Restul de studen i (a treia treime) nu au primit nici o solicitare în ceea ce prive5te banii. experimentatorul a abordat o treime dintre studen i." Scepticii ar putea fi înclina i s3 cread3 c3 succesul lui Franklin fusese determinat. dup3 preluarea sa ca exemplu. de la cele cu efecte imediate pân3 la cele ale c3ror urm3ri se v3d dup3 ani de zile sau chiar dup3 decenii. a i fi dispu i s returna i banii pe care i-a i câ tigat? Aceea5i cerere a fost f3cut3 5i celei de-a doua treimi dintre studen i (diferite de prima). fenomenul de dezumanizare nu este deloc rar. Pe 4 noiembrie 1991. o pancart3 pe care scria cu litere de-o 5chioap3: "ACEIA CARE NU ÎFI AMINTESC TRECUTUL. Nou zeci de oameni au telefonat la Autoritatea de Tranzit pentru a. care p3rea chiar s3-l antipatizeze. a a c am devenit buni prieteni. în mare m3sur3. Ceva mai târziu. Pentru a clarifica problema. convin5i fiind c3 este un tip simpatic 5i merit3 s3 fie ajutat. iar eu i l-am restituit peste vreo s pt mân împreun cu un alt bile el în care îmi ar tam recuno tin a pentru favoarea pe care mi-o f cuse. Episodul va fi cunoscut mai târziu. De pe urma testului fiecare student a câ5tigat o anumit3 sum3 de bani. în toate ocaziile i-a ar tat bun voin a în a m servi. Franklin era tot timpul contrat de un oponent politic. drept: "Manipularea Ben Franklin". i-am scris un bile el în care îmi exprimam dorin a de a citi cu aten ie respectivul volum i îl rugam s -mi fac favoarea de a mi-l împrumuta pentru câteva zile. de la foarte simple la extrem de sofisticate. Tehnicile de manipulare sunt dintre cele mai diverse. pe care am înv at-o i care spune: "Cel care i-a f cut odat o favoare. printre altele. motiv pentru care Ben Franklin a început s3 se gândeasc3 tot mai des la o solu ie prin care s3-l reduc3 la t3cere pe respectivul oponent. Când m-a întâlnit din nou la Camer . explicându-le c3 a finan at testul din propriul s3u buzunar 5i c3 nu mai are nici un fel de fonduri pentru a continua cercet3rile. un lucr tor de la între inere i un câine. sub diversele lor forme. ca o ironie a sor ii. conduse de un anume Gregorian Bivolaru.2. în manualele de psihologie social3. un experiment care s3 determine cât mai obiectiv efectul "Manipul3rii Ben Franklin". Apoi. s3-i acorde o not3 între 1 5i 10 experimentatorului. o asemenea carte este necesar3. circa o sut3 cincizeci de oameni 5i-au pierdut via a pe str3zi. de unde Jones î5i inuse discursurile. În termenii psihologiei sociale. Experimentul a dovedit c3 "Manipularea Ben Franklin" nu depinde de farmecul celui care o aplic3. Dezumanizarea sl3be5te sentimentul de respingere instinctiv3 a violen ei 5i faciliteaz3 escalada actelor de agresiune. La sfâr5it i-a întrebat: Ca o mare favoare pentru mine. este mult mai disponibil s te ajute din nou decât acela care î i este obligat. ajungând chiar s3 accepte un ritual în care î5i beau unul altuia urina. Benjamin Franklin m3rturisea c3 a utilizat înv3 3mintele din în elepciunea popular3 ca strategie politic3. fiecare student a fost rugat s3 mai completeze un chestionar. În 1736.4. de farmecul s3u personal 5i mai pu in de strategia aplicat3.

Manipul3rile pot fi clasificate în func ie de diverse criterii. doar a5a.. nenum3ratele victime ale regimurilor totalitare 5i multe alte atrocit3 i au fost 5i sunt posibile 5i prin aplicarea tehnicilor de dezumanizare la adresa inamicului. Cuvinte. În termenii psihologiei sociale. O tragedie de propor ii..d. Abia la sfâr5it se formuleaz3 cererea pentru o dona ie "nesemnificativ3". mici dona ii. semnatarului i se ofer3 5i o insign3 sau o mic3 plant3. într-o mare m3sur3. Trebuie remarcat c3. miile de vie i distruse în atentatele teroriste. atunci când interesele lor o cer. uneori mutila i inten ionat pentru a spori mila cet3 enilor. Iar efectele sunt însp3imânt3toare. cunoa5terea unor asemenea tehnici este un prim pas. pot avea. Spre exemplu. ca semn al bucuriei de a tr3i 5i al iubirii fa 3 de semeni. ob inute prin modific3ri minore ale situa iei sociale. plângând vara. Dac3 darul este acceptat. Exterminarea celor 5ase milioane de evrei în a doua conflagra ie mondial3.. extrem de pu ini fiind cei care le-au privit ca pe ni5te fiin e umane. pleac3 f3r3 s3-5i sub ieze portmoneul. Din nou. legi 5i. etichete. S3rb3torile de iarn3 sunt exploatate cu Scurt clasificare a manipul rilor Situa iile sociale exercit3 un control semnificativ asupra comportamentului uman. pot determina schimb3ri majore în comportamentul . "vagabonzi". Membrii sectei Hare Krishna au pus la punct un sistem extrem de simplu 5i de eficient pentru adunarea fondurilor..m. de la Universitatea Stanford.. de un apel la binecuvântarea cereasc3 sau chiar numai de înf3 i5area celui care formuleaz3 cererea. Oficialit3 ile au consemnat faptul ca pe ceva obi5nuit în astfel de perioade cu vreme rea. de5i în aceast3 accep iune manipul3rile pot fi clasificate ca mici.. lozinci. dona iile pot cre5te sim itor atunci când cererea este înso it3 de un mic serviciu. transformându-i în simple marionete sau într-o mas3 de manevr3.d. O sut3 cincizeci de oameni au murit pe str3zi. lansarea bombelor de la Hiroshima 5i Nagasaki. indiferent de starea lor material3. pe care se bazeaz3 întregul sistem propagandistic menit s3 declan5eze 5i s3 sus in3 conflictele. comandourile teroriste arabe ucideau agen i ai imperialismului. Ac iunile 5i reac iile individului la stimulii dintr-un anumit mediu social sunt determinate de for e 5i constrângeri specifice acelui mediu. de vârst3 sau de eventualele vicii. Profesorul Philip Zimbardo. Fenomenul dezumaniz3rii exist3 5i el este îngrijor3tor de r3spândit. Pentru a putea rezista celor care doresc s3 perverteasc3 min ile semenilor lor. La cer5it sunt trimi5i mai ales copiii. ca pe ni5te semeni. aparent nesemnificativ. foarte pu ini sunt cei care. prin tehnici specifice. în câteva zile. imediat membrul sectei scoate o mic3 revist3 a cultului 5i o ofer3 5i pe aceasta. dirijându-i reac iile 5i comportamentul uneori chiar f3r3 ca respectivul s3-5i dea seama. Foarte pu ini sunt cei care pleac3 numai cu floarea. Prima etap3 în a determina oamenii obi5nui i s3-5i ucid3 sau s3-5i prigoneasc3 semenii este dezumanizarea poten ialelor victime prin tehnici specifice de manipulare. Sume importante sunt pl3tite celor care compun versurile 5i muzica unor cântece deosebit de lacrimogene.m. comuni5tii ucideau du mani ai poporului.a. dar de ast3 dat3 contra unei. dezbr3ca i iarna. persoanelor aflate într-o anume situa ie social3. î5i oche5te imediat o "victim3" 5i îi ofer3 floarea insistând s3 fie primit3 f3r3 nici o obliga ie. despre care se afirm3 c3 va constitui unul din "argumentele" respectivei organiza ii în ac iunile de convingere a autorit3 ilor. f3r3 a face vreo dona ie.. Când ace5tia încep s3 ias3. consecin ele lor nu respect3 o coresponden 3 strict3 cu amplitudinea modific3rilor ini iale. de pild3. uneori. care nu a declan5at îns3 nici o reac ie. De pild3. semne. medii 5i mari. Manipul rile mici. putem vorbi de manipulare atunci când o anume situa ie social3 este creat3 premeditat pentru a influen a reac iile 5i comportamentul manipula ilor în sensul dorit de manipulator. Cer5etorii utilizeaz3 5i ei nenum3rate trucuri pentru a stimula spiritul caritabil al trec3torilor. schimb3ri mici pot avea consecin e majore 5i invers. "be ivi" 5. masacrele ce au provocat 5i continu3 s3 provoace milioane de victime în toate r3zboaiele de pe glob. nu oameni. într-o m3sur3 mult mai mare decât ar fi de a5teptat dac3 s-ar avea în vedere doar personalitatea intim3 a celui în cauz3.a. ras în cap 5i înve5mântat în specifica tog3 alb3. nu oameni 5. regulamente. îi roag3 pe trec3tori s3 semneze într-un registru voluminos. politicienii nu i-au dat nici cea mai mic3 importan 3. Victimele au fost catalogate drept "cer5etori".15 16 locuin e. Un membru al sectei. Iat3 numai câteva argumente care fac necesar studiul tehnicilor de manipulare a con5tiin elor. f3r3 ca semenii lor s3 se sinchiseasc3 5i s3 cear3 m3car construirea unui banal azil de noapte pentru ad3postirea vitregi ilor de soart3. societatea este responsabil3. gen: F r mam . dar cel mai îngrijor3tor este faptul c3 nici m3car opinia public3 nu a reac ionat în vreun fel. cei care adun3 fonduri pentru diverse ac iuni de protejare a mediului. pentru a putea rezista chiar 5i încerc3rilor minore de a fi for a i s3 accept3m sau s3 facem lucruri care nu ne sunt în fire.. efecte surprinz3tor de ample. Chiar 5i aspecte care par banale. prezen a celorlal i sunt factori cu o mare putere de influen 3 asupra individului. California. nesemnificative. La fel. utilizeaz3 drept criteriu amplitudinea modific3rilor efectuate într-o anumit3 situa ie social3. De asemenea. f r tat . Îns3 mult mai îngrijor3tor este faptul c3 artizanii manipul3rii îl pot induce 5i exploata la maximum. dup3 ce au semnat 5i au primit insigna. pentru care. Astfel "manipul3rile mici" sunt cele ob inute prin schimb3ri minore ale situa iei sociale. Nazi5tii ucideau evrei nu oameni. într-o mare m3sur3. se plaseaz3 în sala de sosiri a unui aeroport 5i îi a5teapt3 pe c3l3tori cu o floare în mân3..

a unui panou imens pe care scria Conduce i cu pruden . care are toate 5ansele s3 fie refuzat3. p3strarea deliberat3 a televiziunii na ionale ca unic mijloc de informare pentru marea majoritate a cet3 enilor. aduc3toare de comisioane fabuloase pentru cei care le-au derulat beneficiind de complicitatea guvernului. denumit3 de psihologi: Piciorul-în-u . În urma refuzului. pentru a lucra f r plat . un necunoscut se adreseaz3 "vecinului de cear5af: V rog s v uita i pu in la lucrurile mele. În 1966. Numai 5aisprezece la sut3 dintre cei întreba i au acceptat. din cauza lipsei de grâu.17 18 s3pt3mâni de zile înainte sau dup3. pare foarte rezonabil3. în România. a zah3rului. propunându-le instalarea panoului. c3 guvernul a rezolvat situa ia prin acceptarea unor masive importuri de grâu. psihologul Robert Cialdini 5i colegii s3i au imaginat un experiment menit s3 analizeze efectul acestei tehnici. Efectele s-au reg3sit atât în cre5terea general3 a pre urilor. În mod obi nuit. Un minim contact social poate determina de asemenea schimb3ri semnificative de comportament. ci a celor de anvergur3. echipa a vizitat din nou proprietarii ce semnaser3 peti ia. De5i tehnica se bazeaz3 pe stimuli sociali minori. c3reia aproape fiecare îi va da curs. Cine se ofer ? Dup3 cum era de a5teptat. a spus experimentatorul. În momentul apari iei unui ho care adun3 respectivele lucruri 5i fuge. în medie. procentul celor care au acceptat a fost de trei ori mai mare fa 3 de primul caz. prezentându-li-se în prealabil o cerere mult mai mare. cet3 eanul rugat s3 le p3zeasc3 porne5te de cele mai multe ori în urm3rirea ho ului 5i se agit3 pentru a determina prinderea lui. în fa a cur ii sale. Îns3 foarte pu ini dintre cei care dau banii se gândesc la acest lucru. Abia dup3 aceea se vine cu cererea avut3 în vedere de la bun început. În realitate. Ei i-au întrebat pe elevii unui colegiu dac3 accept3 s3 înso easc3 5i s3 supravegheze un grup de copii handicapa i. Crizele amintite pot fi prezentate ca rezultate grave ale unor manipul3ri minore. oamenii sunt determina i s3 accepte o anume concesie. prin compara ie cu solicitarea inacceptabil3 de dinainte. dar afacerea s-a derulat pentru încasarea respectivelor comisioane. Numeroase fabrici de ulei sau zah3r din România au fost aduse premeditat în stare de faliment pentru a permite importurile aduc3toare de comisioane fabuloase. De5i s-a f3cut apel la spiritul lor civic. timp de doi ani. în calitate de consilieri la Centrul de deten ie a minorilor. Deci 5i în . În Bucure5ti. casele au fost luate la rând 5i fiec3rui proprietar i s-a propus s3 permit3 instalarea. Lipsesc doar câteva minute. Circa cincizeci la sut3 din elevi au acceptat. Despre ce era vorba? Într-un cartier obi5nuit. Spre exemplu. Deci pentru a determina oamenii s3 accepte o concesie major3. posibil3 inducerea panicii generale prin comunicate privind iminenta criz3 de pâine. televiziunea na ional3 a prezentat mai multe zile la rând informa ii oficiale privind o iminent3 criz3 de pâine. Sume incredibil de mari sunt adunate de sp3l3torii de parbrize. Dup3 cum arat3 rezultatele experimentului descris anterior. Lucru care s-ar întâmpla cu o probabilitate mult redus3 în cazul în care rug3mintea nu ar fi fost f3cut3. De data aceasta. pentru dou3 ore. pe plaj3. în pres3 au început s3 apar3 materiale privind substratul ocult al afacerii. care î5i deghizeaz3 cer5etoria sub aparen a unor servicii utile celor afla i la volan. o propunere mult mai ampl3. într-o vizit3 la gr3dina zoologic3. în 1992. Abia mult mai târziu. în prealabil. 3ranii din România aveau suficient grâu pentru a satisface necesarul la nivel na ional. Unui alt grup de elevi i s-a prezentat. de aceea5i natur3. Spre exemplu. O a doua grup3 de experimentatori s-a deplasat într-o alt3 zon3 a cartierului 5i a colindat casele cerându-le proprietarilor s3 semneze o peti ie în favoarea introducerii unor reguli stricte de circula ie preventiv3. între altele. cât 5i în deteriorarea situa iei financiare a micilor proprietari agricoli. Criza fusese artificial creat3 pentru a justifica masivele importuri. recrut m voluntari dintre elevi. experimentatorul a f3cut o a doua propunere. O strategie similar3 a fost folosit3 5i pentru generarea unor alte crize artificiale precum cea a uleiului. uneori la nivelul unei societ3 i întregi. îns3 pre ul de achizi ie care le-a fost oferit era ridicol de mic. Apoi a continuat: Serviciul const în dou ore de munc pe s pt mân . tot de la televiziune. ca esen 3. Aproape to i au acceptat s3-5i depun3 semn3tura pe un act ce nu le atr3gea vreo obliga ie. Dou3 s3pt3mâni mai târziu. tocmai pentru a-i determina s3 refuze comercializarea stocurilor în a5teptarea unui pre mai bun. numai 5aptesprezece la sut3 au acceptat s3-5i umbreasc3 gazonul cu a5a ceva. lucru ce a f3cut. se prime5te. deoarece. dar de aceea5i natur3. Micile manipul3ri pot avea 5i efecte de o extrem3 gravitate la nivelul întregii societ3 i. cea referitoare la înso irea copiilor handicapa i. 5ansele de reu5it3 se vor tripla utilizând respectiva tehnic3. a orezului etc. pentru mai pu in de treizeci de secunde cât dureaz3 cur3 atul unui parbriz. nu mai intr3 în categoria manipul3rilor minore. etectele sunt acelea5i. cu Piciorul-în-u . pentru ca abia dup3 aceea s3 se vin3 cu cererea avut3 în vedere de la bun început. nimeni nu a acceptat un angajament pentru o perioad3 atât de lung3. prin îngânarea de colinde care s3 sensibilizeze poten ialul donator etc. o sum3 echivalent3 cu câ5tigul unui muncitor în treizeci de minute. Prin aceast3 tehnic3. O alt3 tehnic3 de manipulare este:Trântitul-u ii-în-fa . dar pot fi reluate 5i în subcapitolul marilor manipul3ri. S-a indus astfel un sentiment de panic3 la nivelul întregii societ3 i. care nu au avut posibilitatea s3-5i valorifice recoltele pentru a ob ine surse de finan are a lucr3rilor din anii urm3tori. În 1975. Uneori. dac3 se analizeaz3 întreg contextul ce le-a f3cut posibile. Pre ul grâului importat a fost de trei ori mai mare decât cel propus 3ranilor. Scott Fraser 5i Jonathan Freedman au imaginat un experiment care a demonstrat obiectivitatea unor asemenea tehnici de manipulare minor3. Spre exemplu. Câteva zile mai târziu. oamenii au r3suflat u5ura i aflând. ho ii utilizeaz3 asemenea trucuri pentru al jefui tocmai pe cel rugat s3 aib3 grij3 de lucrurile unui necunoscut. este convenabil s3 li se prezinte mai întâi o cerere nesemnificativ3. De5i total opus3. Aceasta are toate 5ansele de a fi acceptat3. efectele ei pot fi extrem de puternice.

Trântitulu ii-în-fa . iar "profesorul" este îngrozit. În cadrul experimentului standard. 5ansele de ob inere a unei concesii au crescut de trei ori. în care un tip de patruzeci 5i 5apte de ani. în compara ie cu cazurile în care cererea a fost normal3. în cadrul unor chestionare. experimentatorul îl îndeamn3 sobru: V rog. Testul începe. "profesorul" îi administreaz3 cincisprezece vol i. voluntarul vedea o alt3 înc3pere. Studiul capacit3 ii de memorare este doar un pretext pentru adev3ratul scop al experimentului. pe m3sur3 ce timpul trece 5i 5ocurile cresc în intensitate. la rândul s3u. Este necesar s3 ad3ug3m c3. Primele r3spunsuri ale "elevului" sunt corecte. 5edea pe un scaun. "Profesorul" este 5i el înnebunit. Apoi "profesorul" începea s3 spun3 câte un cuvânt. numit "elevul". nu le prime5te. El putea oricând s3 se ridice 5i s3 plece. Ca o scurt3 recapitulare. "profesorul" înc3 ezit3. const3 în prezentarea prealabil3 a unei cereri aproape imposibil de acceptat. primului un 5oc de patruzeci 5i cinci de vol i. li se propunea voluntarilor s3 participe la un test menit s3 studieze capacitatea de memorare 5i influen area acestei capacit3 i prin administrarea unor pedepse în caz de gre5eal3. apoi: Este absolut esen ial s continua i.. u5or supraponderal. continua i. cât 5i studen i sau psihologi.19 20 cazul tehnicii Trântitul-u ii-în-fa . cu o înf3 i5are agreabil3. de fapt. dar la fel de bine pot constitui componente ale unui sistem de manipulare pe scar3 larg3. Stanley Milgram a ini iat o serie de experimente cu rezultate de-a dreptul 5ocante în ceea ce prive5te supunerea individului fa 3 de o anume autoritate. destul de dureros. În aceea5i camer3 cu primul voluntar. ca 5i în cazul Piciorului-în-u . care va fi denumit "profesorul". Trebuie men ionat c3. R3spunsul a fost aproape unanim: "Circa unu la sut3". la îndemnurile sobre ale experimentatorului. v rog. Întrebarea: "Câ i ar accepta s3 mearg3 pân3 la limita de patru sute cincizeci de vol i?" a fost pus3. care începea prin a spune c3 persoana aflat3 dincolo de geam se oferise tot de bun3-voie pentru testare. pe care. suferin a "elevului" devine tot mai evident3. se afla un experimentator sobru. continu3 s3 m3reasc3 voltajul 5ocurilor 5i s3 apese pe comutator. experimentatorul îi spune: Indiferent dac celuilalt îi place sau nu. Dac3. Voluntarul era introdus într-o înc3pere 5i a5ezat la o mas3 pe care se afla pupitrul de comand3 al unui aparat de generat 5ocuri electrice. Pentru a-l avertiza pe "profesor" asupra a ceea ce urma s3-i fac3 "elevului". Testul consta în citirea unor perechi de cuvinte pe care cel cu electrozii.. afla i sub . care s3 determine sporirea disponibilit3 ii celui vizat de a accepta o concesie mai mare. Peste 5aptezeci 5i cinci de vol i. trebuie s continua i pân va memora corect perechile de cuvinte. trebuie s continua i. Treptat. Nimeni nu-5i putea închipui c3 limita bunului-sim 5i a unui comportament general uman ar putea fi dep35it3. dep35esc în mod dramatic a5tept3rile. Manipul rile medii se refer3 la modific3ri importante ale situa iilor sociale. în trepte de câte cincisprezece vol i. d3râmat. cu efecte care. trebuia s3 le memoreze. Îns3 rezultatul experimentului a infirmat dramatic toate aceste previziuni: 62. în realitate. Urmeaz3 înc3 o gre5eal3 5i un 5oc de treizeci de vol i. Apoi. iar "elevul" s3 r3spund3 cu perechea lui. dar im produc nici o ran . continua i. v3zând c3 pân3 5i marcajele de pe pupitrul de comand3 indic3 pericolul extrem al voltajului la care s-a ajuns. iar "profesorul" începe s3 aib3 mustr3ri de con5tiin 3. Pentru fiecare gre5eal3. V rog. Fi totu5i. mai multor grupuri. Ele pot fi utilizate pentru a influen a deciziile unei singure persoane sau pot s3 genereze efecte puternice la nivelul întregii societ3 i. Printr-un geam de sticl3. acuzând dureri de inim3. Piciorul-în-u a const3 în ob inerea prealabil3 a unei mici concesii. experimentatorul îi aplica. la prima gre5eal3. "elevul" este în în elegere cu experimentatorii pentru a mima foarte bine efectele 5ocurilor electrice. Trebuie precizat înc3 o dat3 c3 asemenea tehnici pot apar ine categoriei micilor manipul3ri. Continua i. la o sut3 cincizeci url3 pentru a fi l3sat s3 plece. dup3 care urmeaz3: Nu ave i alt alegere. Cu dou3 decenii în urm3. reprezentate de experimentatorul cel sobru.5 la sut3 dintre voluntarii pu5i în postura de "profesor" au administrat 5ocurile maxime de patru sute cincizeci de vol i. majoritatea legate de cauzele cruzimii inexplicabile de care au dat dovad3 ni5te oameni obi5nui i. nici o alt3 presiune nu s-a f3cut asupra celui aflat în postura "profesorului". La dou3 sute 5aptezeci de vol i. Ins3 la fiecare ezitare. la o sut3 nou3zeci 5i cinci strig3tele devin insuportabile. acela de a vedea pân3 la ce limit3 a cruzimii pot merge oamenii obi5nui i sub presiunea unei autorit3 i. Dar la fiecare ezitare a acestuia. tocmai pentru c3 enorma putere de influen 3 a situa iilor sociale asupra comportamentului uman este subevaluat3 în cele mai multe cazuri. "elevul" începe s3 agonizeze. prin compara ie cu care urm3toarea solicitare s3 par3 mult mai rezonabil3 5i s3 aib3 mult mai multe 5anse de a fi acceptat3. vocea sobr3 a experimentatorului îl îndeamn3: Experimentul v cere s continua i. În caz c3 "profesorul" vrea s3 se opreasc3 pe motiv c3 "elevul" nu mai suport3. în afara îndemnurilor permanente de a continua. iar 80 la sut3 au continuat s3 apese comutatorul 5i dup3 ce "elevul" a început s3 urle de durere 5i s3 spun3 c3 poate suferi de la o clip3 la alta un atac de cord! Nenum3rate întreb3ri au fost generate de rezultatele terifiante ale acestui experiment. "profesorul" trebuia s3-i administreze "elevului" un 5oc electric începând cu cincisprezece vol i 5i putând ajunge pân3 la patru sute cincizeci de vol i. speriat. provocându-i o tres3rire evident3. a5a cum se va vedea 5i dintr-un studiu de caz ce face subiectul unui capitol aparte al volumului de fa 3. demonstrativ. uneori. "elevul" începe s3 ipe de durere. totu5i. experimentatorul adaug3: +ocurile sunt dureroase. conectat la electrozii ce urmau s3 administreze 5ocurile. ce includeau atât oameni obi5nui i.

Pu ini dintre cei descoperi i c3 au tras sus in c3 nu au f3cut decât s3 execute ni5te ordine. ci de comportamentul experimentatorilor ce întruchipau autoritatea. Trebuie remarcat faptul c3. ale c3rui ac iuni au determinat explozia mul imii 5i fuga precipitat3 a dictatorului. O alt3 variant3 s-a desf35urat cu doi experimentatori 5i un "profesor". scade sim itor. Îns3 chiar 5i fug3rit. l3sând decizia la voia celor afla i în postura de "profesori". s-a luat m3sura elimin3rii sale fizice. la eliminarea fizic3 a manifestan ilor. Stanley Milgram aminte5te c3 pân3 5i lui Eichman i se f3cea r3u atunci când vizita lag3rele de exterminare. în urma unui proces extrem de sumar. Experimentele lui Stanley Milgram reprezint3 o form3 aproape abstract3 de studiere a unora dintre tehnicile de manipulare medie. S-a creat astfel o fragmentare a ac iunilor de ucidere. Revenit de urgen 3 la Bucure5ti. dictatura devenise de fapt bicefal3 5i trebuia ca ambele capete s3 dispar3. Trei "profesori" au fost introdu5i simultan în aceea5i înc3pere. În momentul în care "elevul" a început s3 ipe "de durere". Acela5i lucru s-a întâmplat în nenum3rate alte cazuri. precum cel al revolu iei române din decembrie 1989. experimentatorii au ini iat o discu ie în contradictoriu asupra oportunit3 ii de a continua testul. responsabilit3 ile se restrângeau. num3rul celor care au mers cu 5ocurile pân3 la limita maxim3 s-a diminuat de peste 5ase ori! Ceea ce înseamn3 c3 sentimentul de supunere necondi ionat3 fa 3 de autorit3 i scade drastic atunci când individul vede c3 sunt 5i al ii care gândesc asemenea lui 5i ac ioneaz3 în sensul considerat de el drept a fi corect. cât 5i pentru consecin e. spiritul de supunere necondi ionat3. Ultima variant3 a experimentelor lui Milgram a fost cea în care participan ilor li s-a spus c3 pot merge pân3 la limita maxim3 a voltajului. Serviciile specializate în dezinformare au. urmându-se lozinca bine cunoscut3 Azi în Timi oara. În astfel de situa ii. experimentatorul iese la un moment dat din înc3pere 5i locul s3u este luat de un alt "voluntar" care îi repet3 "profesorului" obi5nuitele ordine de a continua. iar persoana care ar fi trebuit s3 urm3reasc3 actul criminal de la un cap3t la altul 5i s3 r3spund3 atât pentru îndeplinirea lui. în nici una dintre variante.21 22 permanenta presiune psihic3 a "autorit3 ii" reprezentate de experimentator. Nimeni nu a mai continuat administrarea 5ocurilor. Fi aceasta a venit din partea unui mic grup. persoane care s3 poat3 fi f3cute responsabile de vreo ac iune cu consecin e negative asupra popula iei. Pentru a g3si motiva iile intime ale gener3rii unui comportament inuman în cazul oamenilor obi5nui i. Fapt ce dovede5te c3 atunci când cel care întruchipeaz3 autoritatea nu este prezent. Cultul personalit3 ii fusese în asemenea m3sur3 dezvoltat. de la ordin. Lipsa autorit3 ii supreme din ar3 a f3cut mult mai u5oar3 ridicarea maselor în numele redobândirii acelei libert3 i mult visate. de5i s-ar putea s3 existe unele aspecte negative. Într-o alt3 variant3. Milgram a reluat experimentul în alte variante. În România acelui an. În acela5i timp. În asemenea cazuri. spre exemplu. pân3 la execu ie. au refuzat s3 mai continue testul. a5a c3. gardianul care arunca pastilele de Cyclon-B în camerele de gazare î5i justifica ac iunile pe baza faptului c3 nu f3cea altceva decât s3 se supun3 ordinelor. Ceau5escu a convocat un mare miting popular. În acest context. la un moment dat. cu siguran 3 5eful regimului nu le cunoa5te. decizia "profesorilor" de a p3r3si experimentul nu a fost determinat3 de reac iile "elevului".5 la sut3 au mers pân3 la limita maxim3. se poate face o paralel3 revelatoare cu cazuri reale. Dar de fiecare dat3 el se întorcea la masa de lucru 5i continua s3 pritoceasc3 hârtiile ce con ineau planuri ale unor noi ac iuni de ucideri în mas3. de fapt. Doi erau în în elegere cu experimentatorii 5i. num3rul celor care au mers pân3 la voltajul maxim a sc3zut de trei ori. în momentul în care capacitatea autorit3 ii de a st3pâni o situa ie devine discu-tabil3. apoi au fost l3sa i s3 ac ioneze singuri. O dat3 cu el a fost împu5cat3 5i Elena Ceau5escu. ce s-a transformat într-un veritabil butoi cu pulbere c3ruia îi lipsea o singur3 scânteie. Pân3 în 22 decembrie. a u5urat extinderea la nivel na ional a ac iunilor de protest. invocându-se 5i anumite distorsiuni în transmiterea ordinelor sau în recep ionarea lor. 5i misiunea de a sus ine zvonul c3. În acela5i timp. dup3 ce a fost capturat. iar cei care au dat respectivele ordine sus in c3 nu s-au referit. în struc urile superioare. datorit3 c3rora mul i al i locuitori ai României au v3zut c3 sunt 5i al ii care gândesc asemenea lor 5i au curajul de a refuza supunerea necondi ionat3. . În acest mod. crea impresia unei adun3ri de marionete al c3ror unic rol era de a aplauda 5i de a aproba deciziile dictatorului. procent foarte apropiat de cel ob inut în chestionarele celor întreba i despre posibilele rezultate ale unui asemenea test. trebuie observat c3. Având în vedere concluziile testelor descrise pân3 acum. În regimurile totalitare trebuie anihilat3 pân3 5i impresia c3 ar putea exista. la scar3 mai mare sau mai mic3. pentru c3 simpla lor prezen 3 putea avea efecte greu de controlat pentru noua conducere a 3rii. simpla lui prezen 3 era o amenin are. din nou. autoritatea suprem3 era reprezentat3 de Nicolae Ceau5escu. deoarece. iar "cei de jos" refuz3 s3 se mai supun3 5i î5i urmeaz3 propria lor con5tiin 3 5i propriile lor interese. mâine-n toat ara. exact în zilele în care Ceau5escu se afla într-o vizit3 în Iran. Amploarea evenimentelor de la Timi5oara. încât nimeni s3 nu aib3 întreaga responsabilitate a crimelor. încât distan a dintre el 5i restul ierarhiei comuniste era imens3. Numai 2. Comitetul Politic Executiv. trebuie remarcat faptul c3 debutul revolu iei s-a produs la Timi5oara. în ultimul timp. nu mai exista. situa ia s-a caracterizat printr-o anume confuzie. Peste o mie de oameni au fost uci5i în revolu ia român3 f3r3 ca autorii s3 fie descoperi i. pentru c3 sunt o mul ime de lucruri interesante de studiat la fiecare etap3. revenind la ultima variant3 a experimentului. printre altele.

. Membrii organiza iilor Ku Klux Klan poart3 m35ti în timpul întrunirilor 5i ac iunilor. În accep ia psihologiei sociale. începând cu r3zboiul radioelectronic 5i sfâr5ind cu rolul decisiv al televiziunii în magnetizarea maselor. totu5i marea majoritate a victimelor s-a înregistrat dup3 aceast3 dat3. Omul era foarte lini5tit 5i pl3cut. a avut rolul de a legitima rapid. Nu reu eam s pricep cum putea s aib o asemenea concep ie omul acela blând. îndeosebi copii. apoi a surâs cu sinceritate: La naiba. Lui Elliot îi f3cea o real3 pl3cere s3 lucreze cu el 5i s3 discute pe diverse teme. dup3 5ase ani. spunându-i c3 luptele erau murdare. f3r3 urm3 de vehemen 3. Peste câteva zile. deruta 5i nevoia de a g3si cât mai repede o autoritate care s3 o înlocuiasc3 pe cea veche. dar cu efecte la fel de 5ocante. conduce la o cre5tere a agresivit3 ii. au abordat problema conflictului din Vietnam 5i aici p3rerile lor s-au dovedit a fi total contradictorii. era cu atât mai mare. tehnicile de dezumanizare a inamicului se utilizeaz3 pentru a face posibil3 exterminarea acestuia f3r3 ezit3ri 5i f3r3 remu5c3ri din partea executan ilor. de care era f3cut responsabil fostul dictator. Cum putea el s exclud o întreag na iune din rasa uman . Psihologul Elliot Aronsor poveste5te o întâmplare elocvent3 în ceea ce prive5te efectele acestei propagande.23 24 Deoarece dac3 le-ar cunoa5te. de5i sunt relativ simple. Membrii unor secte satanice. mutil3ri. decât cei care nu se mascheaz3. cât 5i din realitatea imediat3. însu5i sensul cuvintelor este pervertit pentru a nu l3sa vreo fisur3 prin care viitorii agresori s3 sesizeze c3. ia sunt vietnamezi! Toate cuvintele au fost spuse pe un ton deschis. Dezindividualizarea prin ascunderea chipului în spatele unor m35ti se reg3se5te în numeroase cazuri atât din istorie. La nevoie. de asemenea. care s3 cufunde individul în . i-a spus c3. dimpotriv3. Cu mai mul i ani în urm3. Cruzimea. inamicii le sunt semeni întru ra iune. S-a dovedit c3 r3zboinicii care î5i schimb3 înf3 i5area. Pe lâng3 tehnicile menite s3 induc3 sentimentul de supunere fa 3 de autorit3 i sau. în fa a întregii lumi. Starea de confuzie creat3 în timpul revolu iei române. de5i autoritatea suprem3 din România a fost înl3turat3 de la putere pe 22 decembrie. Revolu ia român3 reprezint3 un material faptic de excep ie pentru identificarea nenum3ratelor tehnici de manipulare ce au func ionat perfect. Singurul lucru care lipse5te. Dup3 cum s-a precizat anterior. pentru a reordona sistemul social 5i pentru a restrânge haosul. a unor materiale de pres3 falsificate. comit mult mai multe acte de sadism. în vederea încuraj3rii spiritului agresiv. s3vâr5ite în Statele Unite între 1899 5i 1946. noul regim de la Bucure5ti. ia nu sunt oameni. efectele lor dep35esc orice a5tept3ri. aceste tehnici pot intra în categoria manipul3rilor medii. ori punându-5i m35ti înainte de a pleca la lupt3. ar lua imediat m3suri. dup3 terminarea colegiului. chiar despre situa ii care scap3 aten iei cet3 eanului de rând. s3 declan5eze revolte puternice. în ceea ce prive5te caracteristicile lor etnografice. s3 î5i ucid3 semenii. Robert Watson a efectuat un studiu asupra a dou3zeci 5i patru de culturi. clar3. dezindividualizarea este definit3 ca un sentiment al pierderii în anonimat.. este identificarea oficial3. cu prilejul altor discu ii. Nu s-a oferit o explica ie oficial3 coerent3 care s3 motiveze aceast3 ciud3 enie. altfel obi5nui i. a angajat un zugrav pentru a-5i renova casa. asasinate. toate la un loc au sporit starea de tensiune 5i au inhibat ra iunea. Cercet3torul Brian Mullen a publicat în 1986 rezultatul cercet3rilor pe care le-a f3cut asupra a 5aizeci de cazuri de lin5aj. Scopul fundamental al tehnicilor de dezumanizare este cur3 area imaginii inamicului de orice tr3s3tur3 uman3. Între altele. La modul concret. datorit3 faptului c3. zvonurile despre terori5ti 5i despre tragedii iminente. determinând oameni. În principal. în care inamicii sunt prezenta i drept ni5te troglodi i violen i 5i periculo5i. cu cât cre5tea num3rul participan ilor la asasinatul colectiv. La un moment dat. Dezindividualizarea este o tehnic3 mult mai simpl3. manierat i sincer. Astfel se 5i explic3 men inerea lor la putere dincolo de orice ra iune. alte exemple de manipul3ri medii pot fi 5i cele prin care se urm3re5te dezumanizarea victimelor sau dezindividualizarea atacatorilor. Elliot l-a contrazis. impuse de un comportament normal si corec în societate. Zugravul sus inea c3 r3zboiul era just 5i urma s3 fac3 lumea mai sigur3 pentru democra ia în plin3 dezvoltare. Chiar 5i introducerea uniformei are printre scopurile ei crearea unui sentiment de uniformitate. Dup3 l3sarea la vatr3 se apucase de zugr3vit 5i devenise un meseria5 priceput 5i onest. se înrolase în armat3 5i luptase în Vietnam. de fapt. provocând moartea. mutilarea 5i arderea cu napalm a mii de oameni nevinova i. Cel3lalt l-a privit lung. a unor sloganuri agresive. Elliot a în eles c3 putea s3 reziste asaltului remu5c3rilor doar continuând s3 nu-i considere pe vietnamezi fiin e umane. a manifest3rilor deviante. prezentarea lui drept un monstru nedemn 5i periculos pentru specia uman3. Îns3 chiar men inerea unei permanente încord3ri reprezint3 o tactic3 menit3 s3 vulnerabilizeze individul 5i s3-l fac3 mult mai u5or de manipulat. vopsindu-5i chipul sau corpul. continu3 argumenta ia zvonului. Eliberarea de sub constrângerile inerente. eliberare ob inut3 prin aceast3 cufundare în anonimat. În 1973. zugravul i-a spus c3 ucisese 5i el civili în cadrul unor ac iuni în Vietnam. care nu aveau nici o leg3tur3 cu politica sau cu r3zboiul. conduc3torii regimurilor totalitare sunt extrem de bine informa i. metodele utilizate în propaganda de dezumanizare a inamicului constau în impunerea prin mass-media a unor caricaturi oribile. majoritatea proveni i dintre oamenii obi5nui i. Elliot a r3mas perplex. s-a constatat. De fapt. doctore. Straniu este faptul c3. Exist3 doar p3rerea neoficial3 c3 num3rul mare de mor i. a celor care au imaginat 5i pus în func iune tot acest mecanism. identificarea lui prin porecle sau prin orice alte denumiri care nu trebuie s3 mai p3streze nici o conota ie omeneasc3. în timpul unei pauze de cafea. femei 5i b3trâni. î5i va aminti Elliot mai târziu.

De multe ori. comisii de examinare. elevul este obi5nuit cu sim ul responsabilit ii. f3când mult mai u5oar3 disciplinarea 5i manipularea individului. de genul "trucurilor" electorale. ini iat la câteva decenii dup3 sfâr5itul celui de-al doilea r3zboi mondial.. de la cea mai fraged3 vârst3. unele institu ii de înv3 3mânt. î5i va îndeplini în mod firesc obliga iile familiale. prin care copilul. consta în experimentarea unor tehnologii neconven ionale. examene. de a-5i ordona timpul 5i metodele de studiu în a5a fel încât s3 dep35easc3 succesiv "obstacolele" reprezentate de extemporale. se va preocupa continuu de rezolvarea unor sarcini 5i probleme de care depinde succesul în cariera pe care 5i-a ales-o. diverse alte recompense. cu avertizarea c3 orice minut de întârziere îi poate aduce penaliz3ri. precum hipnoza. cum ar fi. Neglijând aceast3 permanent3 5i uria53 influen 3. prin introducerea unor obiecte care urm3resc inocularea doctrinei respective. În afara acestor caracteristici generale. profesori. spre exemplu. 5coala îl obi5nuie5te pe elev cu spiritul de subordonare fa de autorit i. Cea de-a treia menire a sistemului educa ional o repgrezint3 obi5nuirea elevului cu necesitatea respect rii unui program s rict.. de subculturile cu care vine în contact. Programul MK-ULTRA. trebuie observat3 5i structura subiectiv3 a programelor de studiu 5i chiar a manualelor în sine. Mai târziu îi va fi mult mai simplu s3 se conformeze legilor 5i diverselor reglement3ri sociale. provocând infirmitatea sau chiar moartea unora dintre cei supu5i testelor. faptul c3 rolul 5colii de a transmite elevilor un bagaj de cuno5tin e cât mai mare are o importan 3 secundar3 în compara ie cu celelalte scopuri. De aceea unele regimuri totalitare pretind supu5ilor s3 se îmbrace la fel. în cadrul unor examin3ri periodice. pentru ob inerea unor rezultate care s3-i aduc3 respectul celorlal i 5i s3-i sporeasc3 respectul de sine. Se creeaz3 astfel sentimentul apartenen ei la un grup social. felul de a gândi al individului sunt determinate în primul rând de normele scrise 5i nescrise ale societ3 ii în care tr3ie5te. obligativitatea purt3rii unor uniforme standard nu exist3. participarea la olimpiade sub presiunea celor din jur îi creeaz3 viitorului adult obi5nuin a de a se zbate pentru promovarea profesional3 spre trepte salariale superioare. Sistemul de valori. fiind mult mai dificil de identificat.. sistemul educa ional promoveaz3 spiritul de competi ie. c3 lec iile 5i pauzele au o durat3 bine stabilit3. de a prezenta rezultatele studiilor sale la termene bine stabilite. s3 se supun3 din instinct 5efilor de la viitorul s3u loc de munc3 5i autorit3 ilor statului. Notele. teze. În acela5i timp trebuie observat c3. menit3 s3 uniformizeze cât mai mult masa de manevr3. c3 întreg anul 5colar este împ3r it în perioade de studiu 5i vacan e. profesionale 5i sociale. este antrenat pentru a se integra în respectiva societate. Numero5i savan i de renume au fost coopta i de bun3-voie în cadrul acestui program. Astfel. întotdeauna aceea5i. Ceea ce nu se poate întâmpla în societ3 ile în care absolut to i fo5tii elevi au purtat o uniform3 standard. În sistemele democratice. tocmai pentru a-i deosebi de elevii 5i studen ii unor institu ii similare. sistemul de înv3 3mânt este în a5a fel alc3tuit. În China sau în Coreea de Nord. în mintea viitorului adult. care se dore5te de elit3 sentiment ce î5i va ar3ta roadele mai târziu. particulare în marea majoritate a cazurilor. În sistemele totalitare. uniforma 5colar3 standard este obligatorie. au consim it s3 se angajeze în asemenea experimente 5i chiar s3 provoace moartea unor semeni ai lor. prin obliga ia de a-5i face temele într-un anumit interval de timp. încât s3 modeleze comportamentul 5i gândirea viitorului adult în conformitate cu ideologia regimului aflat la putere. tocmai pentru a permite dezvoltarea personalit3 ii individuale. adolescentul de mai târziu. pentru a-l face mult mai disponibil pentru comiterea unor acte inumane. precum uciderea inamicului. tocmai datorit3 ac iunii continue a manipul3rilor mari asupra noastr3. lucr3ri de absolvire. Pe de alt3 parte. cu o reputa ie de invidiat. el se va integra foarte u5or în sistemul social din care face parte. Dup3 cum sublinia psihologul elve ian Jean Piaget. comportamentul. înainte de a fi un mijloc de comunicare a cuno5tin elor necesaie viitorului adult. tocmai datorit3 acestui sentiment. În al patrulea rând. Faptul c3 trebuie s3 fie prezent la 5coal3. în fiecare zi. decât una major3. dar dep35eau orice limit3 a legalit3 ii 5i a moralit3 ii. În al doilea rând. respectiv LSD. de pild3. inspectori. la aceea5i or3. ca adult. pierderea sentimentului identit3 ii are 5i rolul de a face individul mult mai u5or de manipulat. experien ele desf35urate de ei nu numai c3 violau etica profesional3. prezen a lor a devenit ceva obi5nuit. reprezentate în primul rând la nivelul s3u de educatori. Fi totu5i. pentru prime 5i alte diverse onoruri. pentru a ob ine un control total asupra gândirii 5i comportamentului subiec ilor. deoarece induce sentimentul de dezindividualizare. când fo5tii elevi sau studen i se vor sus ine 5i ajuta între ei. R3mânând la analiza sistemului de înv3 3mânt ca instrument de manipulare major3.25 26 anonimat. Regimurile totalitare politizeaz3 programa 5colar3 începând cu primele clase. dar ceea ce uime5te este u5urin a cu care numeroase somit3 i ale 5tiin ei. toate acestea îl obi5nuiesc cu acceptarea fireasc3 a programului de lucru de mai târziu 5i cu respectarea lui instinctiv3. De . Un alt exemplu de manipul3ri medii poate fi g3sit în dosarele referitoare la experimentele strict secrete de controlare a min ii umane. inuta obi5nuit3 a cet3 enilor era un soi de "uniform3 muncitoreasc3".. le impun elevilor 5i studen ilor purtarea de uniforme specifice. stimularea electric3 a creierului sau administrarea de droguri. premiile de la sfâr5itul fiec3rui an. individul poate face mult mai u5or judec3 i gre5ite sau poate fi lesne de manipulat. Manipul rile mari sunt reprezentate de influen a întregii culturi în mijlocul c3reia vie uie5te individul. precum 5i accesul spre un standard superior de via 3. Pentru foarte mul i este u5or de remarcat o manipulare minor3. Rezultatele nu au corespuns a5tept3rilor.

a celor în mijlocul c3rora tr3iesc. oricât de neînsemnat3. comportamentul 5i gândirea cet3 enilor obi5nui i sunt în a5a fel modelate. de respect fa 3 de istoria na ional3. Pentru a le dezvolta tinerilor acest sentiment de încredere în for ele proprii. celor care au jucat rolul "profesorilor" li s-a inoculat de la o vârst3 fraged3 reflexul supunerii fa 3 de autorit3 i. Una dintre întreb3ri era: "Câte lucruri bune 5i câte lucruri rele a i f3cut în via 3?" În r3spunsurile studen ilor americani. profesorii respect3 cu stricte e anumite reguli. num3rul faptelor bune era incomparabil mai mare decât cel al faptelor rele. În rest. în care structura educa ional3 s3 nu induc3 un comportament de fidelitate fa 3 de na iune 5i de stat. se poate observa c3 reac iile "profesorilor" au survenit ca urmare a unor manipul3ri relativ sc3zute ca importan 3. Una dintre caracteristicile acestei mentalit3 i. Când se afl3 în situa ii de criz3. niciodat3 dasc3lul nu-i va spune "e5ti prost". în cadrul c3reia s-a dezvoltat o mentalitate aparte. din partea p3rin ilor. Din fraged3 pruncie. care nu fac nici o referire la persoana elevului sau la capacitatea lui de înv3 are. încât s3 se conformeze 5i s3 accepte cu naturale e concep iile 5i standardele care definesc ce este bine 5i ce este r3u.27 28 asemenea. indiferent care ar fi acestea. uneori. într-o ar3 descoperit3 5i luat3 în st3pânire de oameni aspri. Spre exemplu. manipularea prin construirea unui sistem de înv3 3mânt specific exist3 5i în societ3 ile democratice. sunt sf3tui i s3 nu a5tepte ajutor de la nimeni. Având în vedere rolul sistemului de înv3 3mânt. lucrurile stau cu totul altfel. reprezentate de influen a întregului sistem social. Întreaga mentalitate a americanului obi5nuit se bazeaz3 pe dezvoltarea respectului de sine. cel mai r3spândit compendiu despre "starea na iunii". Istoria Statelor Unite. începe la 1492. formeaz3 tradi ii 5i obiceiuri. referitoare la diferen a de mentalitate dintre americani 5i japonezi. este absen a sentimentelor na ionaliste. contureaz3 mentalit3 i. ce este valoros 5i ce este lipsit de importan 3. Speciali5tii americani în psihologie social3 comparat3 au efectuat câteva experimente relevante. manualele de studiu al limbii materne. pe un teritoriu ce a fost cucerit cu arma într-o mân3 5i cu Biblia în cealalt3. Poate 5i datorit3 faptului c3 actuala democra ie american3 s-a dezvoltat într-un spa iu cu totul nou. geografie 5. ce este permis 5i ce interzis. printre altele. Spre exemplu. impresia este total opus3. reactualizat în fiecare an. sentiment care ac ioneaz3 ca un liant social absolut necesar. genereaz3 patriotismul 5i evit3 culpabilizarea cu efecte imprevizibile a cet3 enilor obi5nui i pentru faptele mai pu in corecte ale unora dintre înainta5i. ci s3 caute puterea de a dep35i criza doar în ei în5i5i. Studiul comparat al culturilor ofer3 concluzii extrem de interesante. lipsite de "povara" trecutului. a5a cum este ea prezentat3 în The World Almanac. trebuie observat c3 trecutul popoarelor ce au st3pânit acele inuturi înainte de venirea lui Cristofor Columb nu este luat în calcul. istorie. dar 5i întreaga complexitate a legilor 5i regulamentelor specifice unei anumite societ3 i. Dar esen a mentalit3 ii americane. ei a5teapt3 ajutor din afar3. În r3spunsurile japonezilor. Americanii au r3spuns imediat. Întotdeauna elevul este cel mai bun. sunt strict cenzurate pentru a educa elevul în spiritul doctrinei dominante.d. "nu reu5e5ti s3 pricepi un lucru atât de simplu" sau "dac3 mergi tot a5a. al propriilor sale legi 5i regulamente. spre exemplu. ce este adev3rat 5i ce este fals. dovad3 c3 pân3 5i în sistemele cu o democra ie avansat3 prezentarea istoriei are o tent3 subiectiv3. din punctul de vedere al mentalit3 ii. copiii sunt înv3 a i s3 in3 seama permanent de tradi ii. pentru familie. Revenind la istoria în sine. fiecare sistem politic 5i social î5i educ3 cet3 enii în spiritul propriului s3u sistem de valori. oricât de stupide ar fi întreb3rile sau r3spunsurile unui elev. a f3cut posibil3 crearea unei societ3 i cu totul noi. În cazul Statelor Unite. Înainte de a continua. deci are pu in peste cinci sute de ani în cazul Coastei de Est 5i circa un secol 5i jum3tate pentru Coasta de Vest. pentru societate sau pentru toate la un loc?" Nu exist3 un adev3r absolut conform c3ruia s3 se afirme c3 o mentalitate este mai bun3 decât alta Singura evaluare posibil3 poate fi f3cut3 avându-se în vedere efectele respectivelor mentalit3 i asupra dezvolt3rii sociale. Nu exist3 ar3. de filozofie. al3turi de inexisten a tradi iilor 5i. a unui context social prestabilit. locuitorii Europei Centrale 5i de Est sunt mult mai asem3n3tori asiaticilor decât americanilor. majoritatea f3r3 s3 pun3 întreb3ri suplimentare.m. prezentat3 cu o subiectivitate evident3 pentru un observator neutru. dar nu ar fi fost posibile f3r3 existen a marilor manipul3ri. Un alt element studiat a fost timpul în care s-au completat chestionarele. Manipul3rile majore stau la baza r3spândirii diferitelor curente de opinie. a deplinei încrederi în for ele proprii. pentru mine. De fapt. de p3rerile familiei sau de ale celor din jur. a prietenilor. n-o s3 ias3 nimic de capul t3u". conform c3ruia. întâmplându-se ca doar întreb3rile sau r3spunsurile lui s3 fie. accentuarea sentimentului de legitimitate al na iunii. Japonezii au avut nevoie de un timp mai îndelungat de gândire. este dezvoltarea respectului fa 3 de sine. Când trec prin momente grele. ce par f3r3 ie5ire. Acela5i chestionar a fost împ3r it unui grup de studen i americani 5i unui grup de studen i japonezi. proaste. cel mai de5tept. aceast3 omisiune urm3re5te. toate . în a5a fel încât s3 motiveze 5i s3 sus in3 doctrina promovat3 de regimul aflat la putere. ci va folosi doar expresii de genul "întrebarea nu e bun3" ori "r3spunsul e foarte bun". tocmai pentru c3 lipse5te cauza lor. în timp ce lupta pentru existen 3 se d3dea pe via 3 5i pe moarte. obi5nui i s3 nu a5tepte ajutor de la nimeni. pentru c3 un astfel de ajutor era în majoritatea cazurilor inexistent sau iluzoriu. De la cea mai fraged3 vârst3 copiii sunt înv3 a i s3 g3seasc3 singuri solu ia oric3rei probleme. determin3 curente "la mod3" sau chiar ample manifest3ri protestatare. În societ3 ile asiatice sau de sorginte latin3. erau relativ egale. în general. la prima vedere. ce este moral 5i ce imoral. De5i mai pu in strident3. dar 5i individuale din cadrul unui anumit tip de societate.a. iar mul i dintre ei au pus întreb3ri de genul: "În ce sens lucruri bune. de5i. spuneam. Readucând în aten ie experimentele lui Milgram. con inutul ei restrâns.

În acela5i timp sunt vehiculate exemplele unor enigmatice civiliza ii. patologic. demonstreaz3 superioritatea democra iei fa 3 de totalitarism. a5a cum nu se poate spune cât de aproape de extinc ie a fost umanitatea în ultimii ani. alien3ri 5i îmboln3viri psihice. De pild3. în eventualitatea declan53rii unui cataclism nuclear. Dezvoltând conceptul. unele deja confirmate. tradi iile. de concep ii 5i standarde sociale se pr3bu5e5te brusc. în 1994. din punctul lor de vedere. precum hipnoza. Dezvoltarea umanit3 ii.m. de team3 permanent3. Lipsi i de vechiul sistem de valori prin care se raportau permanent la situa iile sociale. oamenii devin vulnerabili. trebuie s3 se ridice de la mas3 5i s3 plece înainte de sfâr5itul acesteia. afla i la un dineu oficial în Europa sau în Statele Unite. Studiul mentalit3 ilor este necesar 5i pentru stabilirea unor contacte interumane importante. spre exemplu. Nu trebuie s3 uit3m c3. cu totul altfel se prezint3 situa ia în cazul compar3rii celor dou3 mari sisteme sociale Q totalitar 5i democratic. oamenii de afaceri arabi. îi pot acuza pe americani de egoism. telekinezia. nu demult. de profesorul Emile Durkheim. Spre exemplu. Disertori 5i Piazza observau c3 dezordinea psihopatologic3 de la nivelul colectivit3 ii este provocat3 de schimb3rile rapide ale normelor sociale pe care individul nu le poate asimila cu aceea5i vitez3. unii asce i. De5i astfel s-ar fi rezolvat criza de combustibil pentru o lung3 . generat de lipsa de reguli morale 5i juridice menite s3 organizeze via a economic3 5i social3. Durkheim a studiat apari ia 5i efectele fenomenului de anomie în perioada Revolu iei Franceze. dezorienta i. Asemenea acuze îns3 apar ca urmare a aprecierii unui sistem de valori prin intermediul standardelor unui sistem de valori diferit. ce duce la ac iuni revendicative în paralel cu cre5terea agresivit3 ii. La fel. Foarte u5or se pot na5te specula ii de genul: în trecut. Spre a da un exemplu simplificat pân3 la vulgaritate. dup3 o perioad3 mai scurt3 sau mai lung3. americanii îi pot acuza pe japonezi de sl3biciune 5i nehot3râre. Efectul const3 în cre5terea num3rului de agresiuni. în lucrarea sa La division du travail social (Diviziunea muncii sociale). Dac3 în ceea ce prive5te mentalit3 ile unor mari grupuri culturale este imposibil3 alc3tuirea unui "top" al valorii absolute.a. prin care se creeaz3 tot mai multe "proteze" ce limiteaz3 posibilit3 ile naturale ale omului. se pot face diverse specula ii. atunci când întregul sistem de valori. nu lipsite de interes 5i de importan 3. a unei epidemii înc3 necunoscute. Conceptul de anomie (din grece5te: a nomos B f3r3 lege) a fost introdus. în urma unor lungi perioade de exerci ii. în ultimele milenii 5i mai ales în ultimele secole. se poate presupune c3 telepatia nu este stimulat3 deoarece exist3 telefonul 5i celelalte mijloace de comunicare. clarviziunea. o întreag3 societate devine bolnav3 atunci când regulile. Dep35ind cadrul analizei sistemelor sociale. pe care lipsa de legi 5i regulamente. diferite de cea actual3. levita ia este inhibat3 de folosirea nenum3ratelor mijloace de locomo ie. au fost interzise experimente promi 3toare ce vizau ob inerea unor bacterii care s3 transforme celuloza în hidrocarburi. ale c3ror vestigii sunt imposibil de explicat în contextul dezvolt3rii comunit3 ii umane a5a cum este ea cunoscut3 ast3zi. sau din cauze ce scap3 previziunilor fire5ti. Exist3 îns3 p3reri care sus in c3 un asemenea curs al dezvolt3rii reprezint3 o "variant3 fals3" a evolu iei. s-a f3cut pe baza progresului 5tiin ei 5i al tehnicii. f3r3 a se folosi de 5tiin a 5i tehnica în accep iunea lor actual3. eventualele capacit3 i telekinetice nu mai sunt necesare din cauza dezvolt3rii a tot felul de mecanisme 5i aparate artificiale 5. pentru a fi politico5i. cum ar fi telepatia. unii oameni de afaceri pot ghida negocierile în a5a fel. Cu alte cuvinte. variante în cursul c3rora a atins performan e uluitoare. întemeietorul 5colii franceze de sociologie. 5tiu c3 ar fi nepoliticos s3 înceap3 tratativele înainte de mas3 sau s3 plece imediat dup3 terminarea acesteia. a c3rui cercetare în continuare ar putea oferi surprize de neb3nuit. Lipsa acestor norme se resimte la nivelul omului obi5nuit prin apari ia 5i accentuarea unui sentiment de insecuritate difuz3. La rândul lor. Spre exemplu. referitoare la însu5i rolul speciei umane. de mult disp3rute. Însu5i faptul c3 societ3 ile democratice au supravie uit tuturor convulsiilor 5i se dezvolt3 în continuare. sinucideri. tradi iile 5i legile se modific3 brusc. Dar observa iile sale se reg3sesc în analiza tuturor seismelor sociale. Adep ii acestor teorii utilizeaz3 5i argumentul insuficientei cunoa5teri a creierului uman. felul de a gândi 5i de a se comporta al partenerilor. Anomia desemneaz3 un fenomen social anormal. 5i înc3 mai este. iar musafirii. japonezii. un sondaj al Centrului de Studii 5i Cercet3ri pentru Probleme de Tineret din România ar3ta c3 optzeci 5i opt la sut3 dintre tinerii între cincisprezece 5i dou3zeci 5i nou3 de ani sufereau de anomie! O veritabil3 genera ie de sacrificiu. În acest context. levita ia etc.d. dispar sau se întârzie înlocuirea lor la timp. în timp ce sistemele totalitare s-au pr3bu5it de la sine. nervo5i. Se au în vedere 5i fenomene inexplicabile. cunoscând obiceiurile. specia uman3 a urmat 5i alte variante de evolu ie. Astfel cei care duc tratative în 3rile arabe 5tiu c3 acolo discu iile importante se poart3 înaintea mesei. Nu se 5tie ce a determinat dispari ia respectivelor civiliza ii. dar 5i imposibil de contestat) privind puterile "supranaturale" pe care le-ar dobândi. ce apare în cazul seismelor social-politice de anvergur3. altele deocamdat3 doar ipotetice. Un efect tulbur3tor 5i grav al marii manipul3ri exercitate prin integrarea individului într-un anumit sistem este fenomenul de anomie. precum 5i aplicarea defectuoas3 a celor existente în perioada imediat urm3toare revolu iei din decembrie '89 au f3cut-o s3-5i piard3 încrederea în viitor 5i s3 se adapteze foarte greu prezentului. dar eventualele încerc3ri de a le activa sunt inhibate de stilul de via 3 la care s-a ajuns. încât s3 ob in3 un profit maxim. se emite ipoteza c3 toate fiin ele umane ar fi capabile de asemenea performan e tulbur3toare. în 1893. P3rerile se bazeaz3 pe informa ii controversate (insuficient dovedite.29 30 celelalte interpret3ri nu pot fi decât subiective.

Oare 5i entit3 ile enisice manipuleaz3 specia uman3 f3r3 ca ea s3 fie con5tient3? Iat3 ipoteze tulbur3toare. pedepsirea. Animalele 5i plantele se folosesc de mediul înconjur3tor pentru a supravie ui. cel fizic. Marea majoritate a acestor studii a urm3rit aplica ii militare. În primul rând trebuie identificate cauzele sociale ale s3r3ciei. 238 5i 239 a unor pedepse speciale pentru ziari5ti în cazul comiterii infrac iunilor de calomnie. De fapt. Cum rezisten a reprezentan ilor presei independente era foarte puternic3. nu are doar menirea de a avertiza individul asupra presiunilor ce îi determin3 comportamentul 5i modul de gândire. se cuvin totu5i câteva preciz3ri pentru a contura întreg contextul respectivelor evenimente. Conform acestei teorii. în special la cele de mare anvergur3. cum este omul fa 3 de câine. adus3 la cuno5tin a cât mai multor oameni. le deslu5esc mecanismele . la diverse munci sau ca material pentru experien e. de a pune în circula ie 5tiri voit false ori tenden ioase. este reprezentat de materia însufle it3. 206. alcoolismul sau consumul de droguri. f3r3 nici o team3 de posibile urm3ri. în special Uniunea Sovietic3 5i Statele Unite. chiar de a o anihila pentru a nu mai deranja Puterea 5i pe ai s3i clien i. reie5ea clar c3 opozi ia fa 3 de respectivele articole ale noului Cod Penal. respectiv de plante 5i animale. Al doilea.31 32 perioad3 de timp. acesta con inând deja pedepsele pentru infrac iunile de calomnie. care s3 modifice structurile 5i sistemele sociale în a5a fel. în domeniul fic iunii pure. 5omerii nu pot fi f3cu i vinova i în întregime de situa ia în care se afl3. ofens3 adus3 autorit3 ii etc. analiza lor. Primul. precum 5i niveluri supraenisice. poate. de a împro5ca pe oricine cu noroi. cel denumit de Macovschi enisic. S-ar putea merge 5i mai departe cu ipotezele. Nivelul noesic apar ine fiin elor cu inteligen 3. ce intr3. iar o parte dintre concluzii au fost utilizate în imaginarea unor tehnici extrem de sofisticate pentru manipularea virtualilor inamici sau a maselor de manevr3. de pild3. f3r3 ca "dobitoacele" s3-5i poat3 da seama. s3racii. s3 se multiplice rapid 5i s3 transforme p3durile Terrei în lacuri nesfâr5ite de petrol. Teama cea mare const3 în audien a ei în rândul popula iei. Evident. ce intr3 din nou în domeniul fic iunii pure. excluderea sau execu ia celor care nu se comport3 în spiritul normelor impuse. precum 5i fa 3 de ini ierea unei legi a presei. în interesul grupului aflat la putere. 5omajul. De ce ar fi numai trei niveluri într-o asemenea structur3? Logica arat3 c3 este foarte posibil s3 existe 5i un al patrulea nivel. 3) Presa independent3 (nealiniat3).. asemenea lucruri nici nu erau posibile. dintre un om 5i un câine este la fel de mare 5i insurmontabil3 precum cea dintre un câine 5i o piatr3. Diferen a. acuzarea victimelor a devenit anacronic3. Oricât de fanteziste ar p3rea astfel de ipoteze. mai ales. superioare omului. au creat institute speciale 5i au alocat fonduri substan iale pentru studierea "fenomenelor neconven ionale" ( inând. o dat3 cu reluarea discut3rii noului Cod Penal în Parlamentul României. biosic. Marile puteri. discriminarea. cele planetare. ale lipsei de locuri de munc3 sau ale împrejur3rilor ce îi determin3 pe oameni s3 bea sau s3 se drogheze.. forma iunea de guvern3mânt s-a gândit la o strategie de manipulare abil conceput3. de parapsihologic). pl3tesc pentru a le citi. cât 5i cu alte numeroase prilejuri. a5a cum darul inteligen ei umane nu poate fi în eles de un câine. Milioane de oameni citesc zilnic ziarele independente. pentru a-5i îndeplini scopul. încarcerarea. Iar capacit3 ile lor nici m3car nu pot fi imaginate de c3tre oameni. încât s3 fie favorabile tuturor categoriilor de oameni. 2) Opozi ia fa 3 de articolele împricinate sau fa 3 de o lege a presei rezida 5i rezid3 înc3 în România tocmai în îngrijorarea Q justificat3 de nenum3rate exemple Q c3 aceste legi pot fi aplicate 5i interpretate într-un singur sens. nu reprezint3 un pericol pentru Putere.. ele sunt analizate cu toat3 seriozitatea de c3tre colective impresionante de cercet3tori. f3cute publice atât în paginile ziarelor independente (nealiniate). utilizân-du-le ca hran3. dar poate oferi 5i solu ii benefice în cazul unor situa ii de criz3. 1) Din opiniile reprezentan ilor presei. lucru ce ar fi putut duce chiar la dispari ia vie ii de pe P3mânt. Este vorba de solu ii reale. entit3 ile enisice ar putea fi atât de deosebite de oameni. În societ3 ile moderne. nu de acele rezolv3ri false. ea singur3. le r3spund unor întreb3ri spinoase. ultraj etc. Revenind la manipul3rile deja cunoscute 5i clasificate. deocamdat3. exista pericolul ca bacteriile s3 scape de sub control. Academicianul român Eugen Macovschi a imaginat o teorie conform c3reia universul înconjur3tor este structurat pe mai multe niveluri. concretizate în reeducarea. cine a determinat actuala variant3 de evolu ie a speciei umane?" Încercarea de a da un r3spuns ar marca deja trecerea la o categorie superioar3 de manipul3ri. este reprezentat de materia f3r3 via 3. Înainte de a trece la descrierea strategiei propriu-zise 5i a felului în care ea a fost pus3 în aplicare. Studiu de caz: "Trântitul-u ii-în-fa independente " i amu irea presei În toamna lui 1995. anume de a îngr3di cât mai mult libertatea presei. dat3 de inteligen 3. Doar ac ionând asupra cauzelor se poate diminua amploarea unor flageluri precum s3r3cia. Alcoolicii. Oamenii se folosesc de animale. partidul de guvern3mânt 5i-a reînceput presiunile pentru introducerea în cadrul articolelor 205. respectiv oamenilor. tocmai pentru c3 le reflect3 opiniile. chiar cu Codul Penal în vigoare la acea dat3 (de fapt 5i în momentul în care sunt scrise aceste rânduri). fiind sus inut3 5i de majoritatea partidelor din opozi ie. nu era rodul dorin ei de a putea calomnia în voie. cu adev3rat democratice. le arat3 modul în care cei ale5i îndeplinesc sau nu a5tept3rile electoratului. în final apare 5i întrebarea: "Ce 5i..

prin natura muncii lor. care îngr3de5te 5i mai mult accesul la informa ii de interes pentru opinia public3. în mod direct sau. Probabil nimeni nu ar fi protestat dac3. propriilor lor idei sau sentimente. contravine propriilor lor observa ii.a. la un moment dat. ci de milioanele de oameni care au acces la aceast3 surs3 de informa ie ce nu poate fi controlat3. s3 fie acceptate de adversari. prin diverse canale. ci erau orientate doar împotriva presei independente. 239 din Codul Penal nu avea nimic de-a face cu dorin a Puterii de a impune societ3 ii române5ti norme fire5ti de conduit3. cu care ini iatorii nici nu se a5teapt3 c3 partea advers3 ar putea fi de acord. aflat3 total sub controlul Puterii (spre exemplu. dar incomode pentru Putere 5i ai s3i clien i. ci lipsei de transparen 3 a autorit3 ilor. ca urmare a mineriadelor 5i a prezen ei extremi5tilor la guvernare în anumite momente 5. pentru lips3 de transparen 3 sau comportament abuziv ori arogant. Instaurarea moralit3 ii atât de dorite Q în discursuri Q de Putere s-ar putea realiza. O surs3 de informa ie care s3 nu aminteasc3 nimic de corup ie. în respectivele gazete apar frecvent insulte grosolane la adresa unor personalit3 i politice sau culturale de prim rang. 5edin e de lucru sus inute. indezirabile Puterii. în acela5i timp cu o lege a presei. Într-o democra ie veritabil3. de incompeten 3. se identific3. Având în vedere situa ia existent3. Mai mult. pe care o întreag3 ar3 îl ura. de ini iatori. apoi se creeaz3 o stare artificial3 de panic3. ce nici m3car nu pot fi suspectate de leg3tur3 cu ini iatorii. s3 se ajung3 la punctul în care condi iile dorite. Este adev3rat îns3 în majoritatea cazurilor c3 vina nu apar ine ziari5tilor. Ele au ap3rut din dorin a respectivelor institu ii de a influen a opinia public3..d. Mai ales c3 aceia5i profesioni5ti de atunci au continuat s3 lucreze din plin 5i dup3 revolu ie. O surs3 care s3 prezinte numai întâlniri oficiale. de5i defavorabile lor. lucrurile nu se opresc aici. când tensiunea dispare 5i analizele lucide arat3 situa ia de . Tirajul infim reflect3 neîncrederea popula iei fa 3 de amintitele institu ii. în sensul c3 termenul final al negocierilor nu mai poate fi amânat 5i "ceva trebuie pus în locul inacceptabilelor condi ii ini iale". de imaginea proast3 a României în lume. frecvent utilizat3 în cadrul unor negocieri. acela de a fi un veritabil câine de paz3 al democra iei. prin simpla desfiin are a respectivelor gazete. Dup3 cum s-a v3zut în capitolul anterior. 4) Un motiv principal vehiculat în permanen 3 de Putere pentru a impune legile împotriva presei este c3 aceasta public3 5i 5tiri false. A5a cum. pe parcursul negocierilor.a. Deci for a ziarelor independente st3 în primul rând în cititorii pe care îi reprezint3 5i cu care. Aminti i-v3 c3 regimul absurd. Pentru ca opinia public3 s3 fie manipulat3 în voie. s3 vedem strategia prin care Puterea 5i-a propus s3-5i ating3. despre comportamentul 5i activitatea ale5ilor s3i. De fapt. Pentru ca succesul s3 fie deplin. economice 5i politice din România de ast3zi. convin5i fiind c3 sunt exclusiv rodul gândirii lor. mult mai grave decât unele excese din presa independent3 (excese ap3rute de cele mai multe ori din dorin a disperat3 de a atrage aten ia asupra unor situa ii intolerabile. S-a aprobat în schimb Legea secretului de stat 5i de serviciu. în aceste cazuri. Important este faptul c3 în amintitele publica ii câ iva mercenari ai scrisului public3 frecvent injurii grosolane. într-o form3 sau alta. trebuie s3 aib3 acces la o singur3 surs3 de informa ie. 206. prin intermediul presei. este "Trântitul-u5ii-în-fa 3". 238. Reamintim. respectiv asupra televiziunii na ionale. gratuite. conform legilor 5i Constitu iei 3rii). iar cel care le-a în5elat a5tept3rile ar da faliment. era pe vremea lui Ceau5escu. s-ar fi adoptat 5i legea func ionarului public. despre activitatea autorit3 ilor sau a institu iilor pe care le finan eaz3 din buzunarul s3u. c3 mineriadele poate nu ar fi existat f3r3 manipularea exercitat3 prin intermediul televiziunii. tenden ioase ori acuza ii insuficient fundamentate. Dac3 cititorii ar sim i c3 tot ceea ce se spune în ziarul pe care îl cump3r3 contrazice realitatea. reiese evident 5i din exemplul oferit de publica iile Pre5edin iei 5i Guvernului. despre cum îi sunt cheltui i banii. care au refuzat s3-i r3spund3 la întreb3ri. acest lucru reflect3 tocmai rolul pe care trebuie s3-l aib3 presa. din nou.m. este un drept fundamental al contribuabilului s3 fie informat corect. scopul. noile condi ii sunt mult mai blânde fa 3 de cele propuse la început de ini iatori. a diver5ilor func ionari publici. de fapt. Mai târziu. în condi iile unei apatii totale din partea celor îndritui i s3 le solu ioneze. dar nu acesta este subiectul analizei de fa 3. într-un stat democratic este nepermis3 anomalia ca Guvernul s3 finan eze din fonduri publice un ziar în care s3-i fie ataca i adversarii politici. s-ar orienta imediat spre un alt ziar. Adversarilor li se pun de la bun început în fa 3 ni5te condi ii total inacceptabile. televiziunea na ional3). trebuie remarcat faptul c3 ofensiva Puterii împotriva presei independente a coincis cu declan5area campaniei pentru alegerile din 1996. Dar. Manipularea eficient3 a opiniei publice se poate realiza numai prin minimalizarea sau anihilarea surselor alternative de informa ie. În consecin 3 Puterea nu se teme de presa independent3. deci a presei independente. pentru ca apoi. mai ales.m. li se sugereaz3 chiar adversarilor textul noilor condi ii. spre exemplu. adversarii r3mân cu impresia c3 au ob inut o victorie prin faptul c3. m3car pentru a-i da posibilitatea ziaristului acuzat de publicarea unor 5tiri false sau tenden ioase s3 acuze la rândul s3u func ionarul public ori autorit3 ile. s3 informeze opinia public3. pe scurt. o tehnic3 de manipulare a p3r ii adverse. pentru adev3ra ii profesioni5ti ai manipul3rii. Aminti i-v3. 5) Faptul c3 modificarea articolelor 205. 6) Evident. zâmbete. legea r3spunderii ministeriale. de moralitate. creionat3 în cele de mai sus. nu a putut s3 cad3 pân3 nu a fost preluat controlul asupra informa iilor. momente în3l 3toare din activitatea productiv3 etc. De fapt. dar 5i ca o modalitate de a sonda în ce m3sur3 electoratul mai este sau nu de acord cu politica lor. legea partidelor 5. în ce const3 ea.33 34 intime ale vie ii sociale. Astfel adversarii ajung ei în5i5i s3 fac3 propunerile dorite de ini iatori. chiar a celor obliga i.d. Respectivele legi îns3 nici m3car nu au fost luate în discu ie.

În plus. dar creeaz3 disponibilitatea de a fi incriminate chiar 5i persoanele dispuse la m3rturisiri sau declara ii incomode. distruge individualitatea. a doua zi. trebuie amintit c3. dup3 preluarea puterii. Conduc3torilor revolu iei. Pe o planet3 ipotetic3. cât 5i Vadim Tudor au înregistrat cre5teri de popularitate. dar de mare importan 3. Revenind la manevra cu modific3rile Codului Penal. Pentru c3 doctrina socialist3 a fost. Imediat. În acest timp. care au t3iat aripile mai multor indivizi. ci în revistele extremiste. pre5edintele României a reu5it performan a de a beneficia de o imagine favorabil3 în mai toate cotidianele independente. pentru a sugera din start o nou3 concesie). Ceea ce. O superb3 povestire science-fiction începea cu o constatare dureroas3: Mi-au t iat aripile. Puterea. dup3 pu in timp. convocând imediat directorii principalelor cotidiane la o "ultim3" 5i "decisiv3" întâlnire cu pre5edintele partidului de guvern3mânt. se a5tepta ca propunerea cu "delictul de pres3" s3 vin3 din partea ziarului care l-a prezentat în paginile sale. Anticipând eforturile presei independente de a se ap3ra de atacurile Puterii. presei i se ofereau noi declara ii belicoase pentru a mediatiza nefiresc de mult acel conflict. popularizarea conflictului existent la acea vreme între liderul Partidului România Mare 5i pre5edintele României. O astfel de analiz3 ar3ta clar c3 introducerea "delictului de pres3" în noul Cod Penal ar fi reprezentat o victorie important3 a Puterii în ofensiva împotriva presei independente. cum era de a5teptat. fiind preluat3 5i transmis3 de la unii la al ii. De asemenea. Ar mai r3mâne de spus c3 imediat dup3 aceea noul Cod Penal a c3zut la vot în Parlament. câ iva gazetari de la un important cotidian na ional au f3cut public3 propunerea pentru înlocuirea celor patru articole incriminate din noul Cod Penal cu articolul privind "delictul de pres3". replicându-li-se c3 ei au fost cei care au f3cut propunerile. Respectiva "nad3" a fost canalizat3 spre mediul gazet3resc 5i a început s3 circule pe diverse c3i. fiind trimis spre reformulare. în seara de dinaintea discu iilor "finale" cu pre5edintele partidului de guvern3mânt.d. zilnic. În practic3 îns3. în sensul c3. la . orice protest din partea lor este inutil. A fost elaborat chiar 5i textul unui nou articol (doar unul. În linii mari scenariul s-a repetat în mai toate societ3 ile în care s-a încercat aplicarea sistemelor bazate pe ideile socialismului utopic. Dar. le-a devenit tot mai clar c3 nu pot pune în aplicare ideile utopice în numele c3rora au ridicat mul imea. s-a 5i întâmplat.. de5i a fost construit3 cu cea mai mare fine e. Au urmat.. Egalitatea între oameni. lipsa propriet3 ii private. for ându-i s3 se zbat3 continuu. prin canale oculte s-a r3spândit sugestia c3 totu5i "ceva trebuie pus în locul hulitelor articole". mult mai greu decelabile. doctrinele bazate pe egalitarism au câ5tigat numero5i adep i. Evident." ar fi fost imediat introdus în Codul Penal pentru a înlocui celelalte patru modific3ri 5i oricare proteste ulterioare ar fi fost contracarate cu non5alan 3: Voi l-a i cerut. Remodelarea gândirii într-un sistem totalitar În teorie. pân3 ce s-a pierdut total urma celor care au lansat-o. Puterea a inoculat atent o atmosfer3 de tensiune. au instaurat o domnie a terorii. 5i s-au în eles s3 renun e la ideea cu "delictul de pres3" 5i s3 nu cedeze nici unei presiuni din partea Puterii. prin a demonstra c3 cele mai grave calomnii nu apar în paginile ei. artizanii manipul3rii încurajau. "Delictul. locuit3 de oameni cu aripi..m. Pentru a se men ine la putere nu au avut alternativ3. au venit membrii unei expedi ii. desf35urate sub deviza Libertate. O nesperat3 bil3 alb3 în perspectiva alegerilor din anul urm3tor. convin5i fiind c3 ei sunt autorii textului 5i c3 astfel ofer3 o solu ie pentru ie5irea din impas.a. Rezultatul a fost contrar a5tept3rilor gazetarilor. fa 3 de celelalte patru pe care era menit s3 le înlocuiasc3. Dac3 ar fi s3 lu3m doar exemplul Revolu iei Franceze. noi n-am f cut altceva decât s v accept m dorin a. de grab3. gazetarii care au propulsat "delictul de pres3" nu au mai avut timpul unei analize lucide care s3 le demonstreze c3 noul articol nu numai c3 nu protejeaz3 ziari5tii. în rela ia dintre presa independent3 5i Putere. fiind pus permanent în antitez3 cu liderul extremist. tot oameni.35 36 inferioritate în care s-au pus adversarii Q p3str3m aceast3 denumire generic3 Q. de sindicate. Fraternitate. proteste venite din partea ziarelor independente. sus inute de for e din opozi ie. s-a ar3tat dispus3 la concesii. dar conform cu a5tept3rile manipulatorilor: atât Ion Iliescu. ele s-au dovedit falimentare. pentru "hot3rârea final3". de o mare parte a opiniei publice 5. S3 traducem teoria de mai sus în ceea ce s-a întâmplat în toamna lui 1995. În paralel. sl3be5te societatea pân3 la trecerea în nefiin 3. un adev3rat paradis. Egalitate. Reprezentan ii Puterii au "trântit" de la bun început articolele cu pricina în noul Cod Penal. cu mult mai crâncen3 5i mai absurd3 decât constrângerile existente în societate anterior venirii lor la conducere. este 5i va r3mâne utopic3. prin diverse declara ii mai mult sau mai pu in oficiale. societate sau politic3 anihileaz3 îns35i esen a fiin ei umane. sugerându-se c3 neglijarea lui i-ar putea da ap3 la moar3 liderului extremist. lipsa unui sistem concuren ial autentic în economie. în detrimentul personalit3 ilor din opozi ie. vedem c3 dup3 toat3 acea euforie ini ial3 a maselor a urmat sângeroasa perioad3 a terorii. prin diverse canale oculte. Sub presiunea timpului. articol prin care era definit 5i pasibil de pedeaps3 a5anumitul "delict de pres3". întâlnirea dintre reprezentantul de marc3 al Puterii 5i ziari5ti nu mai l3sa timp pentru discu ii 5i analize. protestele privind neconstitu ionalitatea lor. ea nu a reu5it. Directorii principalelor cotidiane s-au întâlnit.. cum spuneam. Manevra a dat roade. Spuneam c3 strategia aplicat3 de profesioni5tii Puterii în acest caz avea 5i alte efecte.

în timp Q când pe planeta respectiv3 au început cataclisme devastatoare. o jum3tate de tupu. Spre exemplu. concretizate în munca pe câmp. dar 5i acestea foarte bine definite 5i îmbinate cu obliga ii privind buna func ionare a statului. spiritul de competi ie. f3când-o extraordinar de vulnerabil3 în cazul apari iei unor maladii înc3 necunoscute. iar a treia poporului. Practica a dovedit c3 sistemele cele mai favorabile sunt acelea în care libert3 ile individuale sunt încurajate 5i îmbinate cât mai armonios cu libert3 ile colective. Poate am mers prea departe cu argumenta ia. tindea spre perfec iune (tot în ceea ce prive5te func ionarea). ce nu permiteau ob inerea unor recolte suficiente pentru toat3 lumea. Ingineria genetic3 va permite nu peste mult timp chiar corectarea unor asemenea deficien e. ce apar ineau suveranului. Iar dispari ia unor astfel de tipuri ar s3r3ci grav mo5tenirea genetic3 a omenirii. ce ar putea duce. Deasupra acestora. preo i. în cazul în care se va permite "modelarea" nou-n3scu ilor. numit3 tupu. Cei inap i de munc3. Se pot scrie studii întregi despre compara ia unui asemenea sistem ce func iona aproape impecabil 5i tipul de societate întrev3zut de adep ii socialismului. A doua treime era dus3 în depozitele "sacre". Trebuie remarcat c3 societatea incas3 înregistra o egalitate aproape perfect3 doar la nivelul cet3 enilor de rând. culoarea ochilor sau a p3rului. Democra iile occidentale în care societatea a încurajat competi ia 5i afirmarea valorilor. depozite din care erau pl3ti i militarii. de5i diferen ele sunt semnificative. pentru fiecare b3iat i se mai repartiza un tupu. dar specia a supravie uit prin cei c3rora li se t3iaser3 aripile. 5i satisfacerea stagiului militar. Inca5ii dezvoltaser3 un sistem social întrucâtva asem3n3tor celor imaginate de adep ii socialismului utopic. bun3starea general3. func ionarii. neînv3 a i cu lupta dur3 pentru existen 3. iar cei ce împliniser3 cincizeci de ani munceau mai pu in. Uniformitatea. pentru a supravie ui. duce cu gândul spre destinul tragic al imperiilor precolumbiene. Oamenii cu aripi. Imperiul Aztec. la dispari ia speciei umane. au supravie uit 5i s-au consolidat. În cazul unor calamit3 i naturale. Progresele geneticii. oamenii trecu i de 5aizeci de ani erau scuti i de munc3. Principala problem3 este aceea a unei previzibile 5i extrem de d3un3toare s3r3ciri a fondului genetic uman. pe continentul nord-american. acest sistem de via 3. se afla o întreag3 ierarhie de func ionari ai statului. chiar în trecutele momente de vârf ale economiei socialiste. societ3 i. spre o vulnerabilitate tot mai accentuat3 a întregii societ3 i. O treime mergea la depozitele de stat. nu existau cer5etori. dac3 avea copii. indiferent cât de neobi5nuit ar p3rea. Înc3 o . nu exista proprietate privat3. De5i experimentatorii p3reau la început ni5te agen i ai r3ului. în timp. Nu existau bani.37 38 nesfâr5it. de unde erau aproviziona i preo ii. egalitatea între to i cet3 enii 5i alte asemenea obiective m3re e a dat faliment. multe grup3ri etnice fuseser3 str3mutate din locurile de ba5tin3 5i amestecate cu altele. Întreaga suprafa 3 a statului era împ3r it3 în trei: o parte apar inea soarelui. v3duvele 5i b3trânii primeau de la stat toate cele necesare traiului. ale ingineriei genetice. Socialismul. a doua apar inea suveranului. s3 provoace moartea a milioane de oameni. într-un fel. fiec3rui b3rbat însurat i se repartiza o bucat3 de p3mânt de o anumit3 suprafa 3 (aproximativ aceea5i pentru to i). Mai mult. Îns3 perfec iunea a condus spre o anumit3 degenerare. A treia parte era împ3r it3 în mod egal tuturor celor care munciser3 p3mântul. în raport cu num3rul parcelelor pe care le cultivase fiecare. în urma cuceririlor. pe care ei le prev3zuser3 Q adev3ratul sens al misiunii lor a ie5it la iveal3. În afara obliga iilor fa 3 de stat. poate chiar cea fundamental3. cu ochi alba5tri. Recolta era strâns3 la comun 5i se împ3r ea 5i ea tot în trei p3r i egale. începând cu sexul 5i terminând cu fizionomia. mai creatori. au murit unul câte unul. Aceasta este una dintre cauzele. La fel. iar pentru fiecare fat3. depozitele de stat erau deschise pentru a se aproviziona din rezervele lor 5i poporul. În ceea ce prive5te cultivarea p3mântului. dac3 noua fiin 3 uman3 va suferi de vreo boal3 congenital3 sau va fi predispus3 unei maladii sau alteia. Înc3 un argument ar putea fi adus în sprijinul acestei afirma ii. diversificarea activit3 ilor umane. care se bucurau de privilegii uria5e. cet3 enii aveau 5i obliga ia de a presta un anumit num3r de zile de munc3 în folos ob5tesc (la construc ii. la sistemele de iriga ii etc). constructorii de drumuri 5i cet3 i. Povestirea. Se va putea cunoa5te astfel. ecosisteme care s3 incite creativitatea. pentru c3 ei deveniser3 mult mai rezisten i. cet3 enii obi5nui i aveau aceea5i stare material3. a dus la deosebiri minime între cet3 enii de rând ai imperiului. dac3 majoritatea p3rin ilor î5i vor dori copii blonzi. invidia. pentru care câteva sute de conchistadori au reu5it s3 distrug3 dou3 civiliza ii uluitoare. vor face în curând posibil3 realizarea "h3r ii genetice" a fiec3rui individ. în mine. nivelarea sistemelor umane genereaz3 vulnerabilitate. egoismul. nivelul de trai al cet3 eanului obi5nuit este cu mult peste cel înregistrat în 3rile foste comuniste. tot mai restrânse pe m3sura dezvolt3rii sistemului social. în 3rile cu democra ie avansat3. produsele ob inute de pe aceast3 "treime sacr3" fiind folosite pentru între inerea preo ilor 5i pentru jertfele rituale. Ideea îns3 era de a demonstra c3 supravie uirea speciei umane 5i dezvoltarea acesteia se pot face numai în cadrul unor sisteme. în ultim3 instan 3. mai inventivi. membri ai familiei imperiale. ajunsese aproape de perfec iune în ceea ce prive5te func ionarea sa. Îns3 nu despre o asemenea paralel3 dorim s3 discut3m. motiv pentru care nu se r3spândiser3 nici "maladii" precum l3comia. De asemenea. dincolo de tarele sale. care î5i propusese înl3turarea s3r3ciei. dar generând 5i noi "boli" ale societ3 ii. se va putea ajunge chiar la "modelarea" fiec3rui nou-n3scut conform dorin ei p3rin ilor. Tot din aceste depozite era între inut3 5i Curtea imperial3. De5i. De asemenea. este foarte posibil ca în scurt timp s3 dispar3 total tipurile umane care nu ar corespunde standardelor de frumuse e ale momentului. Acela5i sistem era aplicat 5i în cazul cre5terii turmelor de lame. Mai mult. Sistemul inca5. chiar înainte de na5tere. oamenii de 5tiin 3 au început deja s3-5i pun3 întreb3ri extrem de grave. Dincolo de optimismul generat de asemenea perspective tulbur3toare. lipsa motiva iilor.

. mai precis minciuna. documente. Datorit3 con5tiin ei ne d3m seama de rela iile noastre cu lumea exterioar3. în loc de a c3uta alte solu ii pentru a veni în întâmpinarea dorin elor 5i necesit3 ilor fire5ti ale oamenilor. în modificarea experien elor. de a corecta prezentul 5i de a construi variante mai bune ale viitorului. atunci comportamentul s3u va fi determinat 5i de con5tiin a a ceea ce s-ar putea întâmpla în anumite condi ii date. istorii scrise. etc. con5tiin a 5i afectul. fundamentali5ti etc. în deformarea rela iilor interpersonale. tradi ii. nazi5tii. înmagazinat3 în planuri. e mult mai lesne de în eles modul în care ac ioneaz3 cei care doresc s3 aib3 controlul total asupra semenilor lor. cum vre i s3 spune i. a ceea ce înseamn3 trecut. Imagina ia ofer3 omului puterea de a dep35i gre5elile trecutului. mai apoi. mai bine zis. tot de la bun început. ne determin3 s3 ne implic3m total în via a de fiecare zi. Capacitatea de a iubi. drepturi. În cadrul societ3 ii se regleaz3 raportul între interesele personale. Ceea ce uime5te este cinismul acestor "întemeietori". un sistem de norme morale. reflexe. comparativ cu ceea ce ar trebui s3 se întâmple. sunt izbitoare. Când unei asemenea fiin e umane pure îi este ad3ugat. putem face distinc ia între eul nostru 5i lume. în dezvoltarea unor noi criterii de evaluare. Afectul ne ofer3 baza pentru a percepe experien ele într-o infinitate de nuan e subtile. dintre care mul i. dup3 unele succese de început. . dincolo de simpla suferin 3 sau pl3cere.39 40 dovad3 c3 sistemul concuren ial s-a dovedit cel viabil. el are nevoie de ceilal i. a modului în care este ea perceput3 de psihologia social3. teoreticienii comunismului au în eles. aerul lor superior. Imensa capacitate de a înv3 a ne permite nu numai s3 profit3m de propria noastr3 experien 3. la început. perfec ionat3 continuu. eforturile depuse în a modifica structura psihic3 a sute de milioane de fiin e umane pentru a le supune voin ei lor. bazate pe ra ionamente pure. spuneam. ci s3 ne construim via a bazându-ne 5i pe experien a altora. dar 5i a fiec3rui individ în parte. uneori chiar opuse ideologic. conturându-i astfel personalitatea. cu o gândire total diferit3 de a predecesorilor. comunismul vor r3mâne ideologii utopice 5i. de manipulare a con5tiin elor.. sau diver5i al i dictatori. Sentimentele reprezint3 o punte de leg3tur3 special3 cu ceilal i oameni. conduc3torii. Pentru a se dezvolta. De aceea au ini iat o strategie extrem de bine pus3 la punct. lideri de cult. Memoria d3 omului sentimentul de continuitate a eului de-a lungul timpului. For a este folosit3 ca un auxiliar. de câ5tigare a controlului asupra min ilor umane este cu mult mai complex. va trebui men inut3 prin for 3. sistemul de legi. de a tr3i emo ii intense. Inteligen a ne d3 capacitatea de a înv3 a. în cadrul unui întreg sistem de recreare a con5tiin elor. criterii de compara ie. Noul sistem social creat de dictatori are ca unitate reprezentativ3 omul nou. de origini foarte diferite. pentru a evolua. dar 5i complexe. Pentru ca atributele tripletei inteligen 3-con5tiin 3-afect s3 func ioneze perfect în sensul dezvolt3rii individului. are rolul determinant. Îns3 procesul de manipulare a con5tiin elor. prezent 5i viitor. a importan ei acestor no iuni. impus. au crezut sincer în "superioritatea" 5i "binefacerile" unei viitoare societ3 i perfecte. în distorsionarea proceselor imaginative. co-rect-incorect. în recrearea sistemelor de norme morale 5i etice. au pus în mi5care un întreg mecanism al manipul3rii 5i terorii pentru a-i aduce pe oameni în situa ia unor marionete care s3 populeze universul pe care 5i l-au imaginat ei. Ei 5tiau c3 socialismul 5i. etice. sistem în care manipularea. ci de a-5i determina supu5ii s3 gândeasc3 sincer a5a cum vor ei. era poate arma de baz3 a celor care au impus ideologiile totalitare. Minciuna este instrumentul folosit în restructurarea concep iilor. Nu are rost s3 ne limit3m doar la comuni5ti. Analiza metodelor de creare 5i între inere a unui sistem totalitar relev3 faptul c3 minciuna era 5i înc3 mai este (în unele zone ale globului) doar una dintre armele celor afla i la putere. Minciuna. în remodelarea sentimentelor. dar 5i obliga iile ce stau la baza bunului-sim . Trecutul alimenteaz3 prezentul cu standarde. în compara ie cu sistemul centralizat. Oamenii au nevoie de oameni pentru a se sus ine reciproc. Principalul scop al liderilor unui sistem totalitar nu este de a st3pâni prin for 3 sau de a-5i distruge adversarii. privilegii. în cadrul societ3 ii. memorii. în sensul îndeplinirii sau neîndeplinirii respectivelor norme. Abilitatea de a imagina alternative. Ca un corolar al acestui mecanism apar no iunile de bine 5i r3u. a degenerat spre teroare. Omul este o fiin 3 social3. în ceea ce este 5i în ceea ce va fi. dep35ind chiar logica linear3. apoi. de a ne aminti 5i de a imagina. trebuie ca el s3 aib3 o viziune foarte bine închegat3 a temporalit3 ii. Iubirea 5i sentimentul de încredere pot crea leg3turi mult mai puternice 5i mai stabile decât orice judecat3. mai mult. indiferent c3 la conducerea lor s-au aflat comuni5tii. implementat. între universul nostru interior 5i realit3 ile exterioare. de a anticipa consecin e ne d3 posibilitatea s3 construim scenarii dintre cele mai îndr3zne e despre viitor. Având în vedere aceast3 extrem de schematic3 prezentare a esen ei umane sau. este dat3 de armonia în care se împletesc inteligen a. determinând reac iile din experien a imediat3. E cazul s3 vorbim de sistemele totalitare în general. c3 ideologia lor va trebui impus3 prin for 3 5i. în cadrul societ3 ii. Minciuna este instrumentul de baz3 prin care se creeaz3 omul nou. pentru a rezista pericolelor. care. Numai astfel fiin a uman3 î5i dobânde5te 5i î5i demonstreaz3 superioritatea: devenind total implicat3 în ceea ce a fost. Unicitatea speciei umane. experien e. de multe ori mult mai eficient3 5i mai rapid3 decât rezultatele unor analize reci. Spre deosebire de membrii de rând ai partidelor comuniste. în rescrierea istoriei. de a propune variante. pentru c3 asem3n3rile între toate aceste sisteme totalitare.

. modul de prezentare cuprindea.. Principiul esen ial de informare într-un sistem totalitar. (Ceau5escu. handicapa i.m. R. +tiin a sacr . documentele erau reformulate 5i noile variante le înlocuiau în arhive pe cele vechi... radioul erau obligate s3 prezinte doar "m3re ele realiz3ri". Mein Kampf 1933) F r nici o exagerare trebuie spus c însu i viitorul comunist al patriei noastre depinde de dezvoltarea cu succes a muncii ideologicoeducative (. s cuprind milioane de oameni. cea strict interzis3 de regimurile comuniste. cu privire la programul PCR pentru îmbun3t3 irea activit3 ii ideologice. Chiar dac3. Ac iunea îns3 are 5anse foarte limitate de reu5it3. care erau distruse. s fie promovate normele socialiste de convie uire.. spune Wierzbicki. mai mult. istoria era rescris3. atât timp cât oamenii au acces 5i la alte surse de informa ie. Nici un segment din sfera informa iei sau a culturii în general (care are un efect decisiv în crearea mentalit3 ii individuale.. în func ie de necesit3 ile momentului. de a le st3pâni. Structura minciunii. Controlul comunica iilor umane este mijlocul fundamental de ac iune în remodelarea gândirii umane. dar 5i pentru a justifica ac iunile din viitor. pe aceast cale s fie biciuite f r cru are moravurile retrograde. o alt3 armat3 de oameni lucra la recrearea prezentului. minciuna joac3 un rol primordial. Credin a propov3duitorilor în posibilitatea de a controla min ile oamenilor.) Criticii de art trebuie s ac ioneze întotdeauna în spiritul principiilor marxist-leniniste. Reforma gândirii i psihologia totalitarismului. permanent erau inventa i inamici. reac ionare". în realitate. inaugurarea unor noi obiective industriale se f3cea cu multe luni înainte de finalizare doar pentru a fi bifate în planul de investi ii.) Este necesar ca organele i organiza iile de partid s ac ioneze pentru unirea tuturor for elor de care dispune societatea noastr în direc ia realiz rii ..a.... Permanent. Lifton identific3 opt c3i de ac iune pentru remodelarea gândirii. îndeosebi tineretul. George Orwell imagina un sistem totalitar ce tindea spre perfec iune. controleaz trecutul... În toate aceste direc ii. conflicte. depersonalizat3.) Casele de cultur . Doctrina mai presus de oameni 5i Delimitarea social .d. Suprafa a raportat3 ca recoltat3 dep35ea suprafa a arabil3 a 3rii. (.J. presa. articolele din ziare. În acela5i timp. bunurile nu se scumpeau.. indiferent c3 este de sorginte comunist3.) Ziarele i revistele trebuie s deschid larg paginile lor problemelor educa iei socialiste. spuneam. Acestea sunt: Controlul comunica iilor umane.) Pe scena teatrelor noastre. (. cluburile i c minele culturale trebuie s desf oare o activitate cultural-artistic multilateral . era total3. (. Piotr Wierzbicki se ocup3 de analiza am3nun it3 a minciunilor din sfera informa iilor.a. gata de a fi remodelat3 pentru a da na5tere 5irurilor de supu5i perfec i. Iat3 câteva fragmente din cuvântarea lui Nicolae Ceau5escu din 1971. fundamentalist-religioas3 5.. s critice obiceiurile i moravurile înapoiate.. (Lenin. a operei. Metodele prezentate în Structura minciunii au fost experimentate 5i în România aproape o jum3tate de secol. cuvântare în fa a comisarilor educa iei.41 42 Propov3duitorii regimurilor totalitare. Remodelarea limbajului. Realitatea îns35i fusese anihilat3 5i înlocuit3 cu o aparen 3 de realitate. (. dar 5i colective) nu era neglijat. (Hitler. (. Cine controleaz trecutul. în România nu existau bolnavi de SIDA.) lucr ri contemporane. referitor la acest subiect: Da i-ne un copil de opt ani i v garantez c va fi bol evic toat via a. Trecutul era adaptat pentru a motiva ac iunile din realitatea imediat3. ci numai "pre urile se rea5ezau". s se integreze unei puteri superioare i s fie mândru c este parte din for a i gloria acestei puteri superioare. are forma urm3toarelor directive: Ce trebuie s tie poporul 5i Ce trebuie s nu tie poporul. Manipularea "mistic ".) Ele trebuie s promoveze cu curaj experien a înaintat . Nimeni nu mai 5tia exact ce se petrecea cu adev3rat. 1923) Individul trebuie s accepte lipsa de importan a propriei sale persoane. controleaz viitorul. exager3ri 5i minciuni ce frizau absurdul. clasificarea lui Lifton r3mâne valabil3. nazist3. Pentru îndeplinirea primei directive se pune în mi5care un întreg sistem de propagand3 care s3 induc3 în con5tiin a public3 ideea 5i mai apoi convingerea c3 ar fi "cea mai bun3 dintre lumi".d. pertinent3 5i util3 în încerc3rile de radiografiere a oric3rui sistem totalitar.). pentru a împiedica "r3spândirea concep iilor retrograde... dezastre. În cartea sa.radioteleviziunea trebuie s pun în centrul emisiunilor problemele educa iei socialiste (. (. în func ie de cei care se succedau în posturile de conducere sau c3deau în dizgra ie. Teza de baz3 a liderilor acelui regim era: Cine controleaz prezentul. aveau 5i au un total dispre fa 3 de fiin a uman3. v3zând oamenii ca pe o mas3 amorf3. Referitor la ceea ce se petrecea în ar3. În acela5i timp.) Trebuie s facem din fiecare unitate colar un puternic centru de educa ie în spirit socialist i comunist a copiilor i tinerilor. toate informa iile ce veneau din exterior erau cenzurate 5i deformate pentru a ar3ta "degradarea societ3 ii capitaliste aflate în putrefac ie"... televiziunea. 1971) În cartea sa. uneori. Programul PCR pentru îmbun t irea activit ii ideologice. În cartea sa. Cultul confesiunii. 1984. case de copii orfani 5. Cerin a de puritate. C3r ile. chiar dac3 unele metode de remodelare a gândirii au fost experimentate într-o propor ie mai mare decât altele 5i chiar exacerbate. cu caracter revolu ionar. De aceea. pentru a nu r3mâne nici o urm3 despre ceea ce se întâmplase cu adev3rat cândva sau m3car despre care fusese ultima versiune agreat3 de conduc3tori. trebuie s i fac loc (.m. Iat3 ce spuneau trei dintre ei. în scopul ob inerii controlului asupra min ii maselor de oameni. militant. ideologiile totalitare nu au utilizat o combina ie perfect3 între cele opt "c3i".. .. contribuind în mod activ la educa ia socialist a maselor.. Pentru a justifica o ac iune sau alta. partea cea mai grea este imaginarea mijloacelor prin care la urechile poporului s3 nu ajung3 informa iile ce ar putea afecta reu5ita activit3 ii de propagand3. O uria53 armat3 de oameni lucra pentru modificarea trecutului. De fapt nimeni nu mai 5tia exact ce se întâmplase în realitate.) Filmul s devin un puternic mijloc de educa ie socialist a maselor! (.

impu5i de sovietici. standarde 5i obi5nuin e menite s3 motiveze ac iunile din realitatea imediat3 a conduc3torilor regimurilor totalitare. Acest lucru. Dar corectitudinea alegerilor nu înseamn3 doar împiedicarea fraudelor electorale. a josniciei sau a du5m3niei unor indivizi meschini. care s devin o uria for în înf ptuirea programului general de f urire a societ ii socialiste multilateral dezvoltate în România. rolul lor minor în cadrul mi5c3rii comuniste fiind exacerbat la dimensiuni mesianice. precum 5i apropia ii lor. pân3 5i numele localit3 ilor sau ale domnitorilor au fost modificate. dictatorii în5i5i. s3 priveasc3 realitatea ca pe ceva ce nu are o leg3tur3 apropiat3 cu el. în completare. cet3 eanul poate avea o imagine cât mai apropiat3 de realitate 5i poate vota în consecin 3. Nu mai exist3 un singur trecut. prezentat de directorul respectivei institu ii în Parlament. copiii au ajuns s3-5i tr3deze p3rin ii 5i chiar s3 cear3 condamnarea lor la moarte pentru "crima de a gândi". În acela5i timp. în analiza trecutului. "istorici". Acest lucru este foarte bine 5tiut de liderii societ3 ilor totalitare. Condi ia fundamental3 a oric3rei democra ii este asigurarea de alegeri libere 5i corecte. greu de în eles sau chiar inaccesibile cet3 enilor de rând. amplificat. Fiecare cet3 ean trebuie s3 aib3 acces liber la surse de informa ie alternative. Permanent. Ei sunt dispu5i chiar s3 recunoasc3 manipularea. ca o apoteoz3. absurdul cult al personalit3 ii. oricât de bizar3. spre exemplu).. propov3duitorii totalitarismului încep s3 opereze distinc ii. crearea condi iilor ca fiecare cet3 ean s3 voteze în deplin3 cuno5tin 3 de cauz3. Iar acest deziderat se realizeaz3 numai prin înl3turarea controlului asupra informa iilor. Astfel întreaga istorie a fost rescris3.. "scriitori". incon5tient. formarea con tiin ei socialiste.. Acest trecut glorios st la baza dezvolt rii viitoare a poporului nostru. justificând-o ca pe o necesitate în atingerea m3re ului scop. mai mult sau mai pu in. Permanenta discordan 3 perceput3 între presiunea falsit3 ilor exterioare 5i sim 3mintele interioare provoac3 individului o stare de nesiguran 3. în primul rând. adev3rat 5i relevant în lumea exterioar3. radiografiat minu ios în cartea lui Piotr Wierzbicki. indiferent c3 se face prin mijloace de un cinism revolt3tor sau prin propov3duirea unui idealism aproape pur. Evident. Nicolae Ceau5escu accentua clar aceast3 distinc ie în "indica iile" adresate responsabililor din înv3 3mântul politico-ideologic: Dar în afar de aceste trecuturi B ca s spun a a B de trist amintire. Cea mai important3 concluzie îns3 trebuie s3 rezide nu în cât de extins poate ajunge sistemul manipul3rii con5tiin elor. Indiferent dac3 încerc3rile de a introduce în min ile oamenilor ideea guvern3rii în numele unor scopuri nobile reu5esc sau nu. Pe baza acestei reconstruiri a trecutului s-a ridicat. pentru a putea fi contracarate influen ele subiective ale unuia sau altuia dintre mijloacele de informare în mas3. Ei caut3 s3 înceap3 procesul de reeducare în primul rând cu tân3ra genera ie. el se va sim i victimizat de cei afla i la controlul societ3 ii. treptat-treptat. perceperea unei profunde amenin 3ri la adresa autonomiei sale. a fost prezentat3 ca un rezultat al voin ei întregului popor român. cu figura liderului Nicolae Ceau5escu. de trecutul anilor construc iilor socialiste. ci 5i la comunicarea cu el însu5i. sus inând c3 ac iunile lor sunt îndreptate spre un scop mai presus de orice altceva. Dintre acestea doar unul trebuie p3strat. personalit3 ile istoriei na ionale s-au trezit brusc. cinic3 sau absurd3 se desf35oar3 în virtutea unor ra iuni superioare. care a ridicat patria noastr la un înalt grad de dezvoltare în toate domeniile activit ii economico-sociale. creeaz3 reflexe 5i obi5nuin e în sensul dorit de lideri. Caracterul lor mesianic nu poate fi pus la îndoial3. Venirea comuni5tilor la putere. cel consemnat de istorie. în centrul politicii educative! În scopul remodel3rii trecutului au fost puse în mi5care colective întregi de "cercet3tori". Exemplele pot continua la nesfâr5it. orice ac iune. Ideologii totalitarismului renun 3 aparent la ideea men inerii la putere. Ca 5i în romanul lui Orwell. Manipularea "mistic ". Controlul comunica iilor umane se refer3 nu numai la cenzura informa iilor pe care le prime5te individul din exterior. Din p3cate. trebuie ca 5i mass-media s3 se bucure de o total3 libertate. const3 în crearea unei aure aproape mistice în jurul grupului conduc3tor. Protestatarii califica i de Ceau5escu drept "huligani" afla i în solda "agenturilor str3ine" au devenit. în Cambodgea. O alt3 contradic ie flagrant3 a fost sesizat3 între concluziile roz ale raportului celor trei ani de guvernare ai cabinetului V3c3roiu 5i concluziile îngrijor3toare ale sec iunii economice din raportul SRI. "golani" 5i "animale". ci. glorificat. Propov3duind "noua religie". rapoartele optimiste ale Comisiei Na ionale de Statistic3 sunt în permanent3 contradic ie cu nivelul de trai tot mai sc3zut al majorit3 ii popula iei. Dumnezeu sau alte for e supranaturale) mandata i s3 conduc3 societatea spre îndeplinirea elului respectiv (comunismul. dar 5i în interiorul s3u. În Uniunea Sovietic3. prin for 3.43 44 hot rârilor partidului privind îmbun t irea activit ii politico-educative. se înv3luie în aceea5i aur3 "mistic3". remodelarea trecutului constituia o metod3 de baz3 pentru crearea unui întreg e5afodaj de criterii. pe ei în5i5i se prezint3 drept "ale5ii" (de c3tre istorie. Orice încercare de a le pune la îndoial3 autoritatea. ci în metodele de contracarare eficient3 a acestuia. ci mai multe. toate evenimentele trecutului au fost reinterpretate pentru a folosi doctrinei comuniste. Deja. Pentru a ie5i din aceast3 stare. individul încearc3 s3 se deta5eze.." Îndeplinirea tuturor acestor "indica ii pre ioase" se realiza printrun imens mecanism al minciunii institu ionalizate. dup3 revolu ie. Biografiile lui Nicolae 5i Elena Ceau5escu au fost rescrise. Acest lucru îns3 nu îl scute5te de a fi profund afectat în capacitatea lui de a mai în elege ce este bun. în China. efectul acestora este în folosul . Procurându-5i informa iile din cât mai multe surse. al ac iunilor 5i concep iilor lui.) de trecutul glorios al mi c rii revolu ionare i comuniste. are acelea5i efecte: induce în rândul maselor un anume tip de comportament. în fruntea lor. mecanismul minciunii institu ionalizate nu a disp3rut o dat3 cu revolu ia din decembrie '89. cea de-a doua cale de remodelare a min ii umane. mai exist i un alt trecut: este vorba (. buna-credin 3 sau competen a nu este decât manifestarea egoismului.

Astfel. în care tortura fizic3 5i psihic3.45 46 conduc3torilor. Nu numai corectitudinea scopurilor propuse nu mai poate fi pus3 la îndoial3. fiecare va avea. indiferent dac3 individul accept3 cu bucurie manipularea. Trebuie s3 aib3 puritatea societ3 ii comuniste pe care o construie5te 5i în care va tr3i. între pur 5i impur. de procesiuni imense la lumina tor elor. "Corecte" 5i "pure" sunt. o binecuvântare a istoriei. Înva 3 s3 citeasc3 printre rânduri. "Omul nou" nu trebuie s3 mai aib3 nici o leg3tur3 cu influen ele nefaste ale trecutului. Ei accept3 cu bucurie misterul. biografia îi este îmbog3 it3 cu noi elemente care s3 demonstreze c3 din fraged3 pruncie s-a dovedit predestinat s3 conduc3 destinele 3rii. s3 anticipeze diverse evenimente. pentru a construi noi cartiere muncitore5ti. singurul capabil s3 conduc3 întreaga societate. evident. numai ideile. mai mult sau mai pu in instinctiv. Dintre liderii comuni5ti. mai devreme sau mai târziu. 5i alta. La un moment dat. În numele idealurilor neîntinate se pot desf35ura cele mai crunte prigoane sau cele mai crude opresiuni. din lume. erau acompaniate de manifesta ii grandioase. Ceau5escu a demolat cartiere întregi. Conduc3torul devine o figur3 mesianic3. ba mai mult. regimurile totalitare 5i-au dezvoltat un sistem foarte complex 5i extins de poli ie politic3. În crearea 5i amplificarea aurei de misticism. Ca un gest suprem de megalomanie a ordonat ridicarea a5a-numitei Case a Poporului. oricum cel în cauz3 se va comporta mult mai prudent pentru a nu intra din nou în conflict cu normele impuse de ideologii totalitarismului. manipularea apare ca o binecuvântare. dac3 o suport3 prin constrângere sau 5i una. cu na iunea. încearc3 s3 se adapteze. mai ales capitale. Unii dintre ei ajung chiar s3 accepte sistemul 5i s3 i se adapteze. figura i se identific3 treptat cu partidul. Pentru cei care cred. Totodat3. de a fi un gigantic templu al ideologiei comuniste. spectacolele omagiale cu zeci 5i sute de mii de figuran i. Tendin a spre megalomanie devenea dominant3. ajung ei în5i5i agen i ai manipul3rii. artizanii sistemelor totalitare au ini iat veritabile ritualuri. Cuvânt3rile lui Hitler. Orice altceva poate fi rapid catalogat drept "r3u" 5i "impur". cum s3 supravie uiasc3. precum 5i fiecare sector în parte. încât s3 se ajung3 la acceptarea de c3tre cet3 enii obi5nui i a diverselor epur3ri. s3-5i canalizeze energia în a descifra mersul lucrurilor. erijarea conduc3torilor în judec3tori supremi ai binelui 5i r3ului le d3 acestora posibilitatea de a jongla cu pedepsele. atunci când cei recalcitran i intr3 în contact direct cu institu iile de represiune. de grandoare.. trebuie s rup definitiv cu mentalit ile i practicile din trecut. s3 fie pedepsit pentru "vina" sa. mai ales. al cultului ceau5ist. nimeni nu poate g3si acestui colos o întrebuin are. pentru a se feri de pedepse. dup3 Pentagon. el merge cu valul. Standardele impuse indivizilor fiind imposibil de atins. nu i se opune. de mister. Centrul Civic al Bucure5tiului. în acela5i timp. cultul personalit3 ii 5i ajungea s3 se reflecte chiar 5i în restructurarea arhitectonic3 a unor întregi ora5e. îi sf3tuiesc 5i pe al ii cum s3 se fereasc3 de necazuri. este împotriva noastr B sun3 sloganul comuni5tilor. dar nu numai al lor. dar. se simt utili în îndeplinirea acelor scopuri mai presus de în elegere. datorit3 aurei de misticism. g3sesc pl3cerea chiar 5i în suferin 3. care a devenit a doua cl3dire ca m3rime. un sentiment de vinov3 ie sau chiar de ru5ine. Ceau5escu a fost cel care a dorit întotdeauna s3 fie la fel de sincer venerat. de misticism. Nici m3car nu se 5tie exact cum ar fi avut de gând Ceau5escu s3 utilizeze nenum3ratele 5i imensele ei înc3peri. de decoruri gigantice. sentimentele 5i ac iunile ce concord3 cu ideologia 5i cu politica totalitar3. Pe de alt3 parte. Cine nu este cu noi. Dup3 c3derea regimului comunist. De asemenea el se va a5tepta ca. . cu teroarea dezl3n uit3 în numele purific3rii societ3 ii. poli iile politice 5i-au dezvoltat ele însele un întreg sistem de ac iune. spre exemplu. grandomania trecea de limitele absurdului. Aceast3 preocupare continu3 nu le mai las3 timp pentru a gândi liber. Kim Ir Sen a fost cel care a beneficiat de reu5ita aproape total3 a unui asemenea cult. amenin 3rile eseau un p3ienjeni5 aproape indestructibil. Împletind aura de mister. 5antajul. Pe nesim ite. Ceau5escu) Ideologii totalitarismului 5tiu c3 o asemenea "puritate" precum cea propov3duit3 de ei este imposibil de atins în via a real3 a celor pe care îi conduc. dar nici m3car autoritatea 5i competen a celui ales s3 le îndeplineasc3 nu mai sunt subiect de controverse. cu întreaga ar3. de partea lor. Dar ei pornesc r3zboiul total împotriva "impurit3 ilor" tocmai pentru a crea o lume a vinov3 iei omniprezente. sentimentul de vinov3 ie combinat cu instinctul primar de supravie uire pot sta la baza unei viitoare colabor3ri între cei "vinova i" 5i cei care sunt pu5i s3-i controleze. pentru a se feri de necazuri. Pentru ideologii totalitarismului. Cultul personalit3 ii î5i are principala explica ie în dezvoltarea acestei c3i de manipulare. rostul Casei fiind acela de a domina Bucure5tiul. pentru a judeca dac3 sistemul în care tr3iesc este normal sau nu. Pentru a trece la aplicarea complex3 a cerin ei de puritate. cale de mijloc nu exist3. a celor pe care îi slujeau.. poate deveni un factor în declan5area competi iilor publice axate pe atingerea unor standarde ale "purit3 ii". indivizi dintre cei mai recalcitran i. Sau. depozitarul adev3rurilor absolute. Cererea de puritate se bazeaz3 pe delimitarea strict3 între bine 5i r3u. Dar 5i cei care nu cred devin la fel de manevrabili. i se închin3 ode 5i poezii. Poate nici nu avea un plan anume. Sentimentul de vinov3 ie poate fi exploatat în a5a fel. Sim ind c3 nu pot s3 scape de sub ap3sarea unor for e mai puternice decât ei. Treptat. Pentru a-l venera se creeaz3 spectacole grandioase. din ce în ce mai fastuoase. dar mai ales de a-5i exercita capacitatea de a "ierta". poporului sau chiar ale lumii întregi. dac3 aceast3 colaborare nu se poate lega din cauza unei rezisten e puternice a "vinovatului". brusc recunosc3tori pentru faptul c3 nu au fost pedepsi i a5a cum ar fi cerut-o "vina" lor. ea dep35ea manifest3rile grandioase. Mai mult. (N. chipul lui este imortalizat în picturi 5i sculpturi. Urmeaz3 apoi ac iunile de înl3turare 5i de anihilare a "impurit3 ilor". indivizii sunt determina i s3 se zbat3 permanent pentru a supravie ui. a distrus sute de biserici 5i de monumente istorice. Pot atrage astfel.

generator de presiuni cu mult mai puternice 5i mai eficiente. Astfel s-a dezvoltat practica 5antajului prin dosare. dar 5i în posturi de r3spundere în diverse sectoare ale economiei sau ale vie ii sociale. este o consecin 3 a acesteia. iar declara iile date la securitate. în acest caz. petrece un veritabil fenomen de dedublare a personalit3 ii. Secretul individului devenea cunoscut 5i de c3tre cei desemna i s3-l controleze. fo5ti chiaburi. chiar dup3 pr3bu5irea unui sistem totalitar precum comunismul. un tat3 fost chiabur ori un unchi legionar. au devenit. m3rturisirea celor mai ascunse gânduri 5i sentimente îi leag3 suflete5te de cei asemenea lor. În momentul în care sunt for a i s3 m3rturiseasc3. dominat3 de spaim3. exacerbarea conflictului interior aduce indivizii în situa ia de a nu mai fi în stare s3 men in3 echilibrul între demnitate 5i umilin 3. Cel care m3rturise5te. Uimirea a fost total3. Motivele de a încerca sentimentul de vin3 erau atât de numeroase. De asemenea. Mul i dintre ei r3mân pentru totdeauna adep ii involuntari ai unor ideologii totalitariste. Cu totul altfel stau lucrurile în sistemele totalitare opresive. Se crea o anume complicitate. cu lini5tea relativ3 a unui c3min. Aici confesiunea. efectele subtile ale unui asemenea gen de manipulare a con5tiin elor. care generau sentimentele de vin3 sau ru5ine. legat de ve5nice întreb3ri: "Ce secrete trebuie p3strate în continuare 5i care pot fi m3rturisite? Care dintre cele m3runte ar trebui spuse pentru a le ascunde pe cele grave?" În cele din urm3. îi fac s3 se piard3 în marele curs al Mi5c3rii. ci 5i altor milioane de oameni. Umili 5i slabi fa 3 de cei care îi controleaz3. erau cazuri în care ei în5i5i fuseser3 condamna i. au devenit noile elemente de 5antaj. care. candidatul era trecut printr-un filtru extrem de sever. pentru a putea fi permanent controla i 5i readu5i la ordine în caz de nesupunere. chiar dac3 individul era curat. de ru5ine. Cultul confesiunii apare în strâns3 leg3tur3 cu propov3duirea cerin ei de puritate. Indivizii fac eforturi pentru a-5i ascunde gândurile 5i tr3irile. înc3lcare ce putea fi anexat3 în dosar. "pete". astfel încât individul s3 fie m3cinat de un conflict interior perpetuu. Nu se admiteau "impurit3 i" la dosar precum rude în str3in3tate. dintre care. Indivizii care au tr3it în asemenea societ3 i se dezobi5nuiesc foarte greu s3 împart3 totul. 5i c3l3i 5i victime. voluntar sau for at. Dar nu numai lor li se întocmeau dosare. nu se admiteau antecedentele penale. legionari sau membri ai partidelor istorice. am descoperit cu o imens3 surprindere c3 marea majoritate a nomenclaturii avea. afla i în acelea5i structuri de conducere. Devin ei în5i5i. în loc de a se elibera de ele. face posibil3 cunoa5terea de sine.47 48 Din p3cate. cu un anume standard de via 3. de îndoieli. spun totul în afara lucrurilor importante. s3-5i redobândeasc3 sensibilitatea interioar3 menit3 s3-i fac3 mult mai receptivi la complexitatea moralit3 ii umane. În cazul sistemelor totalitare de sorginte religioas3. în cazul membrilor de partid obi5nui i. în studen ie. Dosarele au fost p3strate la secret. Sute de mii de oameni aveau dosarele completate cu cele mai intime am3nunte ale vie ii lor.a. la orice moment. Atunci am în eles amploarea extraordinar3 a 5antajului pus în aplicare de sistemul comunist. Îns3 ideologii fostului regim. precum cel declan5at în numele cerin ei de puritate. acum 5i reciproca putea fi valabil3. arogan i 5i puternici fa 3 de cei asemenea sau inferiori lor. Pentru a sc3pa de zbuciumul sufletesc. motive de mândrie. Mai mult. Îns3 toat3 via a secretele personale se vor afla într-o permanent3 opozi ie cu presiunea interioar3 de a le dest3inui 5i de a sc3pa de povara lor. Dup3 ce s-au înv3 at cu privilegiile oferite de func ii. încearc3 prin orice mijloace s3-l protejeze pe cel acuzat. prin care individul era controlat total.m. Studiind dosarele celor afla i în func iile de conducere ale partidului. din fi5etele biroului organiza iei de baz3 PCR dintr-un sector al Bucure5tiului. de lideri. ei încearc3 s3 împrumute psihologia celor care îi controleaz3. Conflictul interior al individului era dublat de un conflict exterior. Adep ii unor astfel de religii ajung s3 simt3 o veritabil3 u5urare în momentul confesiunii. mai ales cele de natur3 politic3. combinat cu direc iile de aplicare a cerin ei de puritate. dar nu ajungea public. Într-un anume sens. ce face tot mai vulnerabil individul. Ideologii totalitarismului tocmai asta urm3resc: accentuarea acestui conflict interior. încât nimeni nu mai putea fi sigur dac3 nu înc3lcase cândva vreo norm3. Astfel. în func ie de situa ie. Politica 5antajului se afla în pericol de anihilare. Aproape fiecare activist superior sau director de întreprindere avea o rud3 în str3in3tate. în "bine" 5i "r3u". una dintre cele mai eficiente metode de manipulare a individului. pentru ac iuni împotriva orânduirii socialiste 5. s3 accepte nuan ele. erau inadmisibile. la rândul lor. poli ia politic3 a sistemelor totalitare a experimentat 5i dezvoltat o uria53 institu ie a 5antajului. strict. în unele cazuri. nu conteaz3. în fi5ele personale. cultul confesiunii are un efect cu totul opus fa 3 de cazul sistemelor religioase. au g3sit imediat noi metode de a perpetua 5antajul. Astfel numai ideea existen ei dosarului f3cea posibil 5antajul. care. +tiin a sacr se manifest3 prin crearea unei aure de sacralitate în jurul dogmelor de baz3 ale ideologiei totalitariste. În primele zile ale revolu iei române am avut posibilitatea s3 v3d acele dosare de cadre strict secrete. Dup3 revolu ia din decembrie '89. ei n3scocesc permanent noi motive de "vin3". "actorul". prea pu ini se încumetau s3 încalce regulile sau s3 nu respecte "indica iile". În cazul primirii în partid a unui membru obi5nuit. A5a cum ceea ce fusese "r3u" înainte a devenit "bun". Individul încearc3 toate metodele pentru a-5i înmormânta în adâncul eului s3u secretele. În func iile de conducere au fost promova i cei "impuri". pentru a nu se 5ti în continuare ce con in. atrage dup3 sine iminen a pedepsei. precum comunismul ori fascismul. se puteau ivi contestatari ai sistemului. s3 creeze mereu alte secrete. "impurit3 ile" de la dosar.d. Pornind de la acest cult al confesiunii. o eliberare de vinov3 ii. înlesne5te uniunea spiritual3 cu divinitatea venerat3. m3rturisirea vinei. confesiunea este încurajat3 pe motiv c3 ea purific3 sufletul. "adev3ratul eu". rude preo i. ac ioneaz3 înc3 mult timp. Aceast3 ideologie este prezentat3 drept singura în m3sur3 s3 asigure "dezvoltarea .

drepturile omului se împart 5i acestea în fictive 5i reale 5. Nimeni nu trebuie s3 se îndoiasc3 nici de "superioritatea" sistemului.) concep ii str ine. În interiorul unor asemenea indivizi apare o lupt3 permanent3 între rezisten a min ii lor de a accepta idei în care nu cred 5i permanentul sentiment de team3 în a5i exprima public p3rerile. Ace5tia 5i al ii asemenea lor. Noul sistem acord3 "adev3ratele" libert3 i individuale 5i colective. în cadrul unei societ3 i perfecte. (. conduce omenirea spre "cele mai înalte culmi de civiliza ie 5i progres". economiei etc. Teoreticienii totalitarismului opereaz3 cu concepte deja cunoscute. pentru c3 este de la sine în eles. Cei care se îndoiesc devin disiden i demni de dispre . 5i "dreptul" de a respira. +tiin a sacr 5i Manipularea mistic . acest amestec permanent între misticism 5i adev3ruri "5tiin ifice" mai presus de orice îndoial3 face s3 dispar3 grani a dintre logic3 5i credin 3. cât 5i lupta pentru pace au fost trecute pe planuri secunde. aceast3 metod3 de remodelare a gândirii. Discutarea lui. ci 5i depozitari ai unor mentalit3 i retrograde. probleme fundamentale. fiec3ruia dup3 nevoi". erau total ignorate în numele "adev3rului absolut" propov3duit de ideologii comunismului. cel pu in unul dintre obiectivele manipulatorilor îndeplinindu-se astfel. ci democra ie adev rat 5i democra ie fals . Acestea sunt mai presus de orice îndoial3. le ofer3 în elesuri cu totul noi. dar le pervertesc. are efecte mult mai puternice decât s-ar putea crede la prima vedere. din moment ce toat3 lumea îl respect3 în mod natural). În numele acestui "drept la via 3" al tuturor oamenilor de pe planet3 au început apoi. care s3 serveasc3 doar ideologiei lor. în România. Fi asta pentru c3 timp de aproape o jum3tate de secol. ci 5i la soarta întregii omeniri. el permite crearea "omului nou".. obscurantiste. de a se pune în discu ie fundamentele ideologiei respective. raportând la nivelul întregii 3ri. iar contestarea lor ar fi un adev3rat sacrilegiu. au fost uitate. cum ar fi. exclu5i din societate 5i chiar pedepsi i pentru "erezia" lor. despre lume i via . înapoiate. Ei sunt supu5i oprobriului public. +tiin a sacr are în vedere sacralizarea doctrinei. reprezentat de principiul "de la fiecare dup3 capacit3 i. în conducerea României. Trebuie s3 facem o mic3 parantez3 pentru a accentua diferen ele de esen 3 între cele dou3 c3i. în timp ce Manipularea mistic î5i propune s3-i divinizeze pe conduc3torii ce ac ioneaz3 în numele respectivei doctrine. pe care societ3 ile din trecut l-au ignorat din rea-credin 3..49 50 plenar3" a fiin ei umane. atât "dreptul la via 3".m. "mai presus de îndoial3" vehi-culate de ideologii totalitarismului. Chiar 5i cele mai absurde aser iuni sunt învelite în aceea5i aur3 de sacralitate. uria5e manifesta ii 5i procesiuni în favoarea p3cii mondiale. Spre exemplu. 5tiin elor sociale. eventual agen i ai "agenturilor str3ine". "istoric". (Nicolae Ceau5escu Q Raport la Congresul al XIII-lea al PCR) Evident. a compromis "idealurile comunismului". guvernate de o moralitate absolut3. trecându-le sub t3cere pe cele ce erau înc3lcate flagrant 5i aducând în prim3 pozi ie a5a-numitul "drept la via 3" (o no iune care. a rolului s3u mesianic. nemaifiind necesar3 statutarea lui. (. mentalit i ale vechii societ i burghezo-mo iere ti. Aceast3 lupt3 îi face vulnerabili. Propov3duirea noii ideologii la toate nivelurile. al ii afirm3 c3 ideologia comunist3 ar fi perfect3. permi ând crearea unui sentiment special al încrederii în superioritatea sistemului. reprezint3 adev3rul absolut.. mai mult sau mai pu in explicit3. anularea logicii 5i deformarea realit3 ii permit inocularea noilor teorii privind superioritatea total3 a noului sistem fa 3 de cele anterioare. îi dau o aur3 de omniprezen 3 5i omnipoten 3. Prea pu ini îns3. În general acest lucru nu se discut3. incapabili s3 în eleag3 m3re ia noii doctrine. ci apar binele adev rat 5i binele aparent. foarte mul i oameni r3mân pentru toat3 via a prizonierii unora dintre conceptele de baz3. Tot ceea ce nu corespunde noii ideologii reprezint3 manifest ri i mentalit i obscurantiste. nici de caracterul mesianic al celor care îl impun. Mai mult. în viziunea lui Engels. Este acel egalitarism idilic. din punct de vedere filozofic. caracterul ei absolut. intr3 în firescul lucrurilor. +tiin a sacr . iar manifest3rile 5i procesiunile sau concentrat în jurul sl3virii "geniului carpatin". dar r3mâne utopic3.Fiecare în parte presupune crearea unui întreg sistem care s3 vegheze la convertirea cet3 enilor în adep i fideli. Chiar 5i dup3 ani de zile de la colapsul sistemului. neputând fi aplicat3 în via a de zi cu zi. Nici adev3rul obi5nuit nu mai exist3. morala cap3t3 brusc caracter de clas3. ar reprezenta un sacrilegiu. unii dintre cei care au fost împotriva lui Ceau5escu l-au acuzat c3. Sacralitatea se manifest3 în primul rând prin interdic ia.d. asigur3 bun3starea. Spre exemplu.. Treptat. Binele obi5nuit nu mai exist3. dup3 cum observ3 Piotr Wierzbicki în Structura minciunii. pentru ca stupizenia lor s3 fie prezentat3 drept adev3r elementar. to i cei care î5i pun întreb3ri cu privire la juste ea ideologiei comuniste sunt ni5te înapoia i. Din p3cate. în total3 opozi ie cu progresul 5tiin ific. pentru "crima de a gândi". Chiar 5i dup3 înl3turarea de la putere a regimurilor totalitare. Ceau5escu a modificat radical ierarhia acestor drepturi ale omului. începând cu primele clase de 5coal3. benefic pentru dezvoltarea umanit3 ii? Sau doar permanenta competi ie poate genera . Redefinirea limbajului. de pild3. atunci când voci tot mai multe 5i mai rezonante au început s3 se ridice împotriva înc3lc3rii drepturilor fundamentale ale omului în România.) influen e str ine concep iei noastre revolu ionare despre lume i via . ele sunt prezentate 5i difuzate în rândul maselor drept rezultate ale celor mai evoluate studii 5i cercet3ri 5tiin ifice în domeniul filozofiei. Revenind la +tiin a sacr . cum spuneam. într-o ar3 civilizat3.a. dar mai ales de venerare a cârmaciului care nu se gândea numai la soarta propriului s3u popor. Spre exemplu. califica i drept disiden i. el fiind înlocuit de adev3rul cu adev rat obiectiv 5i de cel doar aparent obiectiv. nici m3car nu merit3 s3 li se demonstreze în ce const3 superioritatea noii orânduiri. sunt cei care pun în discu ie bazele doctrinei comuniste. La fel nu mai exist3 democra ie în general. în megalomania lui. Aceast3 "pecete" 5tiin ific3 d3 posibilitatea propov3duitorilor de a-i califica pe cei care îndr3znesc s3 critice sistemul nu numai drept imorali 5i reac ionari.

f3r3 "gre5eli" de exprimare ce ar atrage dup3 sine diverse pedepse. nu se spunea nimic despre Sistemul de protec ie social3 din democra iile occidentale. pentru a nu fi cataloga i. exagerat poleite. strict delimitate. pentru c3 despre ea este vorba. Ca s3 nu mai vorbim de toate celelalte libert3 i 5i drepturi cet3 ene5ti despre care nu se spunea nici un cuvânt. iar din exterior veneau numai informa iile negative. f3r3 nici un alt atribut. conceptele 5i rezultatele experien ei erau amestecate 5i rearanjate pentru a folosi propagandei proprii. Cum spuneam. de exemplu. Iat3 c3 5tergerea efectelor "limbii de lemn". pân3 ce vor p3trunde în mintea individului drept concepte ale "5tiin ei sacre". comparativ. pentru a fi eviden iate doar aspectele negative: criminalitate. nu exist3". de pild3. dilemele iau amploare. în care minciuna avea un rol primordial. de c3tre individ. f3r3 a-l discuta. 5omaj. la adresa unor idei politice sau a unor oameni politici. ci doar s3 încerce permanent s3 se adapteze folosirii unor termeni abstrac i. de pild3. La fel. Utilizarea for at3 a unor termeni. în interior. Mai important îns3 5i mai grav este efectul pe care utilizarea acestor cli5ee îl are asupra individului. La fel. Individul ajunge s3 nu mai gândeasc3. reducerea la câteva no iuni ce exprim3 doar "binele" 5i "r3ul". Expresia "nu vreau s3 se interpreteze ce am spus" nu mai era urmat3 de explicitarea "în bine" sau "în r3u". care avea ca principal3 menire dezobi5nuirea oamenilo de a pune 5i de a-5i pune întreb3ri fundamentale. pentru a fi confundate cu "partidul" 5i "dragostea pentru cârmaci". Rezultatul este un profund sentiment de frustrare care accentueaz3 vulnerabilitatea individului. drept comuni5ti. care reduc întreaga complexitate a lumii exterioare la câteva cli5ee. dincolo de ridicarea în sl3vi a "m3re elor realiz3ri" din toate domeniile "construc iei societ3 ii socialiste multilateral dezvoltate". Efortul interior de analizare a acestor no iuni va fi într-o etern3 contradic ie cu presiunile din lumea exterioar3. Din nou se poate produce o dedublare a personalit3 ii. pentru a remodela gândirea oamenilor. principala lui leg3tur3 cu semenii în cadrul societ3 ii. Mai mult. Iar aceast3 lips3 a ini iativei de clarificare provine tocmai din sistemul de promovare a +tiin ei sacre. mai retrograd. al c3ror sens a fost pervertit evident. revenirea la un limbaj normal. f3r3 a încerca s3 clarifice dac3 îns35i bazele întregii doctrine erau adev3rate sau false.d. Conform principiului "despre ce nu se vorbe5te. interdic ia de a se discuta concep iile a indus o conota ie negativ3 cuvântului "a interpreta". Totodat3. Îngustarea limbajului. sunt percepute de individ ca o permanent3 amenin are la adresa intimit3 ii sale. încât la ani de zile dup3 c3derea sistemului comunist. Doctrina mai presus de oameni se afl3 în strâns3 interdependen 3 cu toate celelalte tehnici de remodelare a gândirii umane. exprimate prin cli5ee verbale u5or de rostit 5i de memorat. a dus la un sentiment instinctiv de aversiune fa 3 de unele cuvinte. în sensul c3. folosirea respectivelor "no iuni" la nesfâr5it. Exemple de cli5ee ale "limbii de lemn" se pot da la nesfâr5it. demagogia 5i megalomania fo5tilor lideri comuni5ti. sintagma "mentalit3 i burgheze" ajunsese s3 reprezinte tot ce era mai r3u. Prin asemenea tehnici de manipulare. handicapa i. oamenii înc3 mai utilizeaz3 cu fereal3 astfel de cuvinte Fire5ti. Remodelarea limbajului are ca obiect condensarea întregii complexit3 i a problematicii umane într-un num3r redus de categorii. timp de decenii. la standarde superioare celei duse de majoritatea cet3 enilor cu "drept la munc3" din societ3 ile socialiste. Chiar 5i dup3 colapsul comunismului. informa iile ce veneau din exterior se filtrau cu grij3. printr-o analogie instinctiv3. În acela5i timp. care poate dura ani de zile. erau total interzise informa iile interne referitoare la criminalitate. care vor fi repetate la infinit. au fost în asemenea m3sur3 tocite de propaganda comunist3. prostitu ie etc. Spre exemplu. S-a ajuns ca numai cuvântul de "mentalitate". greve. are un efect considerabil asupra subcon5tientului s3u. rigidizarea lui. Respectiva no iune fusese total golit3 de conota ii precum posibilitatea individului de a se exprima liber. el crede. De5i nivelul mediu de trai din democra iile occidentale era mult mai înalt decât cel din 3rile socialiste. lipsit de în elesuri abuziv impuse unor cuvinte. foarte mul i oameni au r3mas în capcana fostei ideologii. cur3 ate de nuan e. cer5etori. pentru c3 din interior ajungeau la cuno5tin a maselor numai informa iile pozitive. Limbajul este principalul mijloc de comunicare al omului. adesea critic. de a c3uta alternative etc. No iunile de "patrie" 5i "patriotism". exagerat îngro5ate. limitându-se la discutarea efectelor nocive asupra societ3 ii pe care le-au avut minciuna.m. cel democratic 5i cel totalitar. evadarea din aceast3 "capcan3 lingvistic3" este extrem de grea. Numai cei cu "mentalit3 i burgheze" interpreteaz3 5i caut3 nod în papur3. copii orfani 5. în via a de zi cu zi. iar în exterior omul încearc3 permanent s3-5i adapteze limbajul 5i chiar gândirea noilor reguli. principalul mijloc de a percepe 5i interpreta experien a exterioar3. pentru c3 îns35i ac iunea de a interpreta reprezenta un fenomen negativ. nici nu se mai analizau.a. unde este permis3 numai folosirea cli5eelor. f3r3 posibilit3 i de nuan are. Ea postula principiul egalit3 ii perfecte. termenii folosi i de ea nu las3 loc interpret3rilor sau nuan elor. ideologii comunismului încercau acreditarea ideii c3 asemenea fenomene negative nu se întâlnesc în societatea socialist3. ele fiind specifice doar capitalismului. mai nociv pentru dezvoltarea fiin ei umane.51 52 progresul? Iat3 întreb3ri pe care +tiin a sacr nu le admitea. ci se admitea doar discutarea efectelor. Fi reprezentau "adev3rata fa 3 a imperialismului". este un proces dificil 5i îndelungat. s3 aib3 o rezonan 3 negativ3. Chiar dac3 rezisten a intern3 nu este anihilat3. Ins3 5i aceast3 discu ie era total pervertit3. "Omul nou" nu interpreteaz3. concep iile fundamentale în virtutea c3rora au fost construite cele dou3 sisteme. care asigura oric3rui 5omer o via 3 decent3. dar mai ales . "Limba de lemn". devine mijlocul oficial de comunicare. conform principiului "purit3 ii".

O constatare recent3 din domeniul psihologiei sociale relev3 faptul c3 remodelarea min ii umane nu se face prin for 3 sau prin îndoctrinare excesiv3.m. lag3rele au fost desfiin ate. Sau. "lacheii imperialismului". oricâte lec ii de îndoctrinare ar urma. Iar cei care nu în eleg nu pot fi decât indivizi cu "mentalit3 i burgheze". Piotr Wierzbicki a inut s3-5i completeze explicit analiza minciunilor oficiale cu o constatare extrem de important3: sistemul comunist nu putea rezista numai prin dezvoltarea unui imens aparat al dezinform3rii. Pentru a se produce o schimbare major3 în gândire. La oricâte torturi fizice sau psihice ar fi supus. dup3 teroarea primilor ani 5i chiar a primelor decenii comuniste. mai "real3" decât îns35i realitatea. 5i cea care a condus la clasificarea "c3ilor" de remodelare a gândirii are o anumit3 doz3 de arbitrar. evident realitatea e cea care trebuie modificat3 pentru a veni în concordan 3 cu ideologia. istoria este rescris3 complet. pentru a se cupla perfect cu "logica" doctrinei. trebuie totu5i s3 se integreze perfect în realitate. torturile 5i prigoana au sc3zut considerabil în intensitate 5i. doctrina este "sacr3". putea avea acces la unele . Individul trebuie s3 aib3 senza ia c3 depinde numai de el dac3 accept3 sau nu s3 se comporte 5i s3 gândeasc3 într-un mod ce contravine credin elor 5i concep iilor lui anterioare. Cum doctrina este perfect3. Menirea societ3 ii. schematic numit Doctrina mai presus de oameni. cel mult. Efectele ac iunilor de epurare se manifestau atât la nivelul celor docili. ea reprezint3 adev3rul absolut 5i ofer3 singura "cale de progres" a fiin ei umane. s3-5i ascund3 reac iile fire5ti. depinzând de cel care î5i propune radiografierea ideologiilor totalitare 5i a metodelor de impunere a acestora. s3 fie motivat3 perfect de trecut 5i s3 determine în mod firesc viitorul. oferindu-le acestora posibilitatea de "reeducare". s3 mint3 pentru a supravie ui. exist3 5i alte modalit3 i de abordare a subiectului. sunt 5i vor fi întâlnite în mai toate sistemele totalitare. Astfel. la o constatare mult mai pragmatic3: "m3 supun. "constructorii con5tien i ai socialismului 5i comunismului". în timp ce oamenii sunt imperfec i.53 54 cu +tiin a sacr . dup3 perioadele de execu ii în mas3. de cealalt3 "oile r3t3cite". Apoi. Varia iuni ale acestor opt principale metode de manipulare a con5tiin elor au fost.d. La nivel de societate. ci. individul ajunge s3-5i modifice radical atitudinea. crearea unei aure de sacralitate în jurul ideologiei totalitare. Aceasta din urm3 are ca obiectiv. sunt trecute sub t3cere 5i uitate. a început dezvoltarea "politicii" de 5antaj. Evident. putea promova în carier3. Ideologia nu poate fi pus3 la îndoial3. realit3 i". În acela5i timp. Îns3 potriveala între doctrina totalitar3 5i realitatea unei comunit3 i umane e foarte greu. chiar dac3 ideologia este perfect3. Altfel spus. Drept urmare configurarea viitorului va ine seama de aceast3 nou3 "realitate" conform3 cu ideologia 5i se va integra perfect în viziunea propov3duit3 de liderii sistemului totalitar. de o parte sunt marea majoritate a "tovar35ilor". de cealalt3 parte sunt indivizii cu "mentalit3 i ale vechii societ3 i burghezo-mo5iere5ti". consimte s3 i se conformeze. Prin ac iunea conjugat3 a acestor doi factori. ci doar s3 impun3 prin for 3 acceptarea ideologiei comuniste în rândurile celor care îi erau ostili. Dac3 individul se conforma ideologiei. Am putea concluziona c3 aceast3 tehnic3 de remodelare a gândirii umane are ca obiectiv inocularea ideii c3 doctrina. În Structura minciunii. De o parte se afl3 adep ii. permanenta amenin are c3 dreptul la existen 3 le putea fi luat la cea mai mic3 abatere constituia o motiva ie suficient3 pentru a se integra sistemului. sistemul s-a perfec ionat. Pentru docili. Cerin a de puritate nu accept3 nuan ele sau indivizii neimplica i. deci exist". În acest mod. este mai adev3rat3. care nu doresc s3 accepte "noile. a urmat perioada "destinderii". deci exist". cât 5i la nivelul disiden ilor. trebuie îndeplinite dou3 condi ii esen iale. prin care întreaga experien 3 uman3 este subordonat3 principiilor doctrinare. este împotriva noastr3". prin mijloacele deja descrise. în paralel. Pentru a înl3tura orice umbr3 de îndoial3 cu privire la aceste postulate. "oamenii noi". evenimentele din trecut sunt reinterpretate total sau. Persecu iile violente au încetat. ci prin completarea acestuia cu un sistem la fel de extins al represiunii. în care manipularea con5tiin elor a trecut la ac iuni subtile. Delimitarea social const3 în împ3r irea indivizilor în dou3 categorii distincte: de o parte sunt cei al c3ror drept la existen 3 trebuie recunoscut. deoarece i se ofer3 posibilitatea de a-5i crea o motiva ie interioar3 pentru gestul s3u. Sistemele totalitare au redus chintesen a existen ei umane de la celebra tez3 cartezian3 "cuget. perfect3. prin acea aparen 3 a libert3 ii de decizie. iar colectivitatea uman3 trebuie remodelat3 pentru a se putea bucura de "binefacerile" promise de noua ideologie. chiar dac3 în adâncul lor nu credeau în noua ideologie. iar de cealalt3 cei care nu au nici un drept. dac3 nu imposibil de atins. indivizi neadaptabili. orice îndoial3 cu privire la for a 5i corectitudinea ei este înl3turat3. liderilor sistemului totalitar li se confec ioneaz3 biografii mesianice 5. ca alternativ3 la sentin a de condamnare la moarte sau la temni 3 grea. Întreg trecutul e recreat pentru a motiva apari ia 5i impunerea noii doctrine în respectiva comunitate uman3. a partidului consta în cur3 area sa de asemenea "impurit3 i". omul nu ajunge s3 cread3 cu adev3rat într-o ideologie care îi este str3in3. în viziunea totalitarismului comunist. ba chiar "reac ionari". ca orice analiz3. Cale de mijloc nu exist3. Spre exemplu. dar suficient de moderat3 pentru a nu-l determina la o respingere instinctiv3. presiunea la care este supus pentru a accepta noul comportament sau mod de gândire trebuie s3 fie permanent3. "huligani" sau tic3lo5i afla i în slujba "agenturilor str3ine". De aceea împ3r irea societ3 ii se face conform principiului "cine nu este cu noi. dincolo de aura ei sacr3.a. care nu au reu5it s3 schimbe mentalit3 i. devian i. dup3 cum spuneam. atunci când acest lucru este imposibil. Apoi urmeaz3 recrearea prezentului. este aplicat mecanismul de manipulare. În ceea ce prive5te "devian ii".

tendin a spre totalitarism este mult atenuat3. de un mare conduc3tor sau de o 5tiin 3 precis3 5i universal valabil3) care s3 permit3 solidarizarea definitiv3 a tuturor oamenilor 5i s3 elimine teroarea reprezentat3 de moarte 5i de nimicnicie.. instaurarea comunismului în celelalte 3ri europene s-a produs imediat dup3 cel de-al doilea r3zboi mondial. chiar dac3 scopul lor este nobil. el poate fi reactivat într-o form3 îmbog3 it3 prin experien a personal3. Toate îns3 au la baz3 analiza minu ioas3 a strategiilor de remodelare a gândirii.. în circumstan e favorabile. Începutul. Treptat. noua ideologie nu i se mai p3rea chiar atât de nefireasc3. cenu5ie. fraze de genul: "Dac3 Ceau5escu d3dea mâncare la oameni dup3 ce a pl3tit datoriile. Dincolo de fundamentele oric3rei ideologii totalitare s-ar putea s3 fie eterna dorin 3 a omului de a c3uta un ghid. se cuvine s3 r3spundem la dou3 întreb3ri.. 5i elul ideologiilor totalitare era nobil.. O concluzie a acestei explica ii aproximative ar putea fi: stabilitatea favorizeaz3 democra ia. Nu se impunea nimic prin for 3 Q dac3 individul nu se manifesta public împotriva regimului. chiar 5i metodele de educare ar reprezenta tot un anume gen de manipulare. un suport omnipotent (fie c3 este vorba de o for 3 supranatural3. în practic3 s-au dovedit falimentare. De aceea cel mai eficient mijloc de "imunizare" fa 3 de influen ele exterioare este studiul analizelor referitoare la asemenea influente. A doua întrebare: Care este. Ostilitatea s-a amplificat la nivelul întregii societ3 i 5i sistemul a c3zut. sentimentul de invulnerabilitate cre5te 5i o dat3 cu el cre5te si tendin a de a c3uta sau de a accepta o for 3 omnipotent3 care s3 aduc3 salvarea. De asemenea. mai era 5i acum la putere. Cercet3torii în psihologia social3 au imaginat numeroase modalit3 i de educare a cet3 enilor pentru a rezista manipul3rii.d. treptat. dup3 revolu ie. în alb-negru. s3 doreasc3 un sistem bine definit.am. Sentimentul de neajutorare al celor mici 5i impresia de putere 5i de autoritate pe care le-o inspir3 p3rin ii se pot manifesta mai târziu prin tendin a de a c3uta un suport puternic. Fi exemplele pot continua. putea duce o via 3 lini5tit3 5i chiar cu unele satisfac ii. Eminen ele negre ale propagandei În primul capitol al acestei c3r i erau descrise câteva imagini semnificative din filmul Triumful voin ei. f3r3 a-i cunoa5te esen a 5i c3ile de ac iune. În societ3 ile echilibrate. de o idee filozofic3. totul sau aproape totul era la libera alegere a cet3 eanului. poten ialul pentru dezvoltarea 5i acceptarea tendin elor 5i mai apoi a ideologiilor totalitare se men ine aproape constant. care s3-i uneasc3 5i s3-i protejeze împotriva spaimelor universale. de fapt. ba chiar acceptabil3 în anumite privin e. dezinform3rii 5i presiunilor subtile. dup3 cum spunea filozoful englez Francis Bacon. în istoria umanit3 ii. 5i-au dep35it condi ia. s3 cunoasc3 în am3nunt esen a 5i mecanismul intim ale sistemelor totalitare. sursa intim a ideologiilor totalitare? O asemenea întrebare implic3. întunericul din locuin e. Aceast3 permanent3 c3utare este prezent3. Astfel va deveni mai puternic 5i mai pu in influen abil. chiar dac3 î5i trag r3d3cinile dintr-o permanent3 zbatere a fiin ei umane de a g3si o for 3 mai presus de în elegerea comun3. pentru a rezista manipul3rilor de orice fel. poate. Revolu ia comunist3 din Rusia a avut loc în timpul primului r3zboi mondial. omnipotent. de fapt. Care este. Putea s3 se conformeze 5i s3 aib3 unele satisfac ii sau s3 nu se conformeze 5i s3 r3mân3 cufundat într-o existen 3 anost3. în mai toate mitologiile 5i religiile. Cei care nu cred într-o asemenea teorie sunt invita i s3 se gândeasc3 bine cât de des au auzit. dar 5i în via a fiec3rui individ în parte. un sentiment de intoleran 3 fa 3 de haos. individul trebuie s3 fie avertizat.55 56 privilegii. Simpla opozi ie fa 3 de totalitarism. La maturitate. u5or de exploatat de artizanii manipul3rii. iar pentru a se men ine la putere au apelat la constrângeri 5i la teroare. Urmau apoi avantajele. teoretic. iar instabilitatea Q totalitarismul. R3d3cinile tendin ei individuale spre totalitarism ar putea fi c3utate în copil3ria fiec3ruia. inevitabil. Presiunile asupra cet3 enilor au devenit mult prea puternice pentru a le mai da senza ia unei libert3 i de alegere. Chiar 5i admiterea la doctorat trecea mai întâi prin filtrul partidului. individul ajungea la concluzia c3 este mai bine pentru el s3 i se supun3. care s3 faciliteze rezolvarea tuturor problemelor. realizat de Leni Riefenstahl. lipsa oric3rui gen de divertisment m3car la televiziune. sentimentul de haos încercat de unii în copil3rie poate induce. dezvoltarea 5i declinul sistemelor totalitare au fost înso ite de tragedii soldate cu nenum3rate victime omene5ti. în cadrul ac iunilor de propagand3 nazist3. mai târziu. dar 5i cu regretabile involu ii ale comunit3 ilor umane. Ideologiile totalitariste. Foametea. Îns3 în perioadele de criz3 cultural3 sau de schimb3ri istorice rapide. rolul acestor studii referitoare la sistemele totalitare? De data aceasta r3spunsul e simplu: Knowledge is power (+tiin a înseamn putere). de valori 5. pentru c3 5i sentimentul de insecuritate personal3 este foarte restrâns. P3rin ii prea autoritari îi fac 5i pe copii. Cum asemenea st3ri se reg3sesc în copil3ria mai tuturor. cea mai profund3 5i mai complex3 problem3 legat3 de esen a fiin ei umane. teroarea frigului în fiecare iarn3. nazismul a ap3rut imediat dup3 aceea5i prim3 conflagra ie mondial3. toate la un loc au dep35it cu mult bariera minimei rezisten e 5i efectul a fost contrar celui a5teptat.. care au vrut s3 se identifice cu acele for e supreme 5i.. chiar dac3 nu era întru totul de acord cu noua ideologie. în rândurile cet3 enilor obi5nui i. Dincolo de faptul c3 Adolf ." Înainte s3 încheiem aceast3 scurt3 încercare de a radiografia sistemele totalitare. într-o form3 sau alta. F3r3 aceast3 analiz3. Pentru c3 ele au fost imaginate tot de oameni sau de grupuri de oameni. Fi. Pentru ca astfel de fenomene s3 nu se mai întâmple. la maturitate. Dimpotriv3. nu este decât tot o expresie a vulnerabilit3 ii individului. Faptul c3 în România regimul ceau5ist a c3zut printr-o revolu ie s-a datorat într-o mare m3sur3 neglij3rii acestei tactici în ultimii ani de "domnie" ai lui Ceau5escu. Dar.

Strasser era la acea vreme un foarte influent lider al nazi5tilor 5i rivalul ideologic al lui Adolf Hitler. au ajuns la "performan e" similare dup experien a nazist3 5i într-un interval de timp sensibil mai lung. Remodelarea limbajului. s3 studieze literatura german3. aducându-5i. La facultate a excelat în studiul latinei 5i al religiei. Cu timpul. Fundamentele ideologiei naziste 5i principalele metode propagandistice de impunere a ei au fost gândite de Adolf Hitler 5i prezentate în cartea sa. Mai mult. dar s3 urasc3 5i lumea înconjur3toare. conduc3torul suprem. De profesie farmacist. ce au distrus sute de mii sau milioane de vie i în numele unor ideologii. Atunci când vorbea. s3 creeze o aur3 mistic3 Führer-ului. tehnic3 menit3. A scris un roman. Joseph Goebbels a fost numit de Hitler conduc3tor al Organiza iei berlineze a partidului nazist. Pentru a în elege 5i mai bine mecanismele de manipulare în mas3. un apostol. în scopul controlului total al individului. poeme 5i mai multe articole pentru ziare. El urma s3 fie cel adulat. avea 5i un 5chiop3tat evident. mai ales cele din perioada lui Stalin. un b3rbat scund. totu5i alte zeci de milioane de oameni au fost determina i s3 cread3 sincer în discursurile lui Hitler. Din cauza handicapului a fost respins de la serviciul militar. în diverse variante. Cuvânt3rile lui Goebbels au început s3 aib3 o tot mai mare audien 3. Cum a fost posibil a5a ceva? În capitolul precedent am analizat metodele prin care propov3duitorii unei ideologii totalitare ac ioneaz3 pentru a ob ine controlul total asupra min ii. firav. din care se va dezvolta mai târziu cinismul ce îl va caracteriza. Îns3 Hitler nu se putea ocupa personal. De5i a absolvit Universitatea cu rezultate foarte bune 5i. comportându-se precum robo ii. secven ele devin de-a dreptul însp3imânt3toare pentru spectatorul neutru atunci când înf3 i5eaz3 sute de mii de oameni în uniform3. figura mesianic3 în stare s3 mobilizeze întreaga energie a na iunii germane. în timpul primului r3zboi mondial. un mic centru al industriei textile din valea Rinului. ne vom limita doar la Controlul comunica iilor umane. s3-5i dea via a de bun3-voie pentru cel de-al Treilea Reich. În foarte scurt timp a ajuns mâna dreapt3 a lui Gregor Strasser. care s3 preia ideile sale 5i s3 le duc3 la îndeplinire. Goebbels s-a n3scut în 1897. s3 se supun3 cu devotament unor experien e altminteri umilitoare. potrivit c3reia 5chiop3ta din cauza unei r3ni suferite pe câmpul de lupt3. omul de la tribun3. Ceva mai târziu. printre altele. Piciorul s3u stâng era cu vreo 5apte centimetri mai scurt decât dreptul. au existat în istoria omenirii nenum3rate alte sisteme totalitare. pentru a controla tot ceea ce înseamn3 cuvânt tip3rit sau vorbit. scria el entuziasmat de fascina ia pe care o creau discursurile lui asupra mul imii. propria sa contribu ie. Mein Kampf. Sufletul muncitorului german este în mâinile mele i îl pot sim i moale precum ceara. într-o familie de catolici din Rheydt. Pentru a-5i putea îndeplini rolul. Fiihrer-ul a început s3-l instruiasc3 temeinic asupra importan ei covâr5itoare pe care o are propaganda. c3ruia îi pl3cea ca lumea s3 i se adreseze cu Herr Doktor. p3rând simple p3pu5i. a comportamentului 5i a sentimentelor unei mase imense de oameni. Nu a mai durat mult pân3 la desp3r irea de Strasser. În acela5i timp. îns3 niciodat3 pân3 atunci tehnicile de manipulare nu au fost atât de perfec ionate 5i de extinse. Doctrina mai presus de oameni 5i Delimitarea social sunt. îns3 atitudinea sa arogant3 l-a f3cut s3 fie ocolit de colegi. cu ochi mari 5i zâmbet diabolic. Cum pentru exemplificarea pe larg a celor opt metode ar fi necesar spa iul unui volum de sine st3t3tor. cântând 5i scandând lozinci. Acest om a fost g3sit în persoana lui Paul Joseph Goebbels. ce includea partidul nazist. când a plecat la Universitatea din Heidelberg. m3r53luind. zi de zi. se cuvine prezentarea unui studiu de caz. În 1924 5i-a g3sit adev3rata chemare. el însu5i fiind pl3cut surprins de darul oratoric pe care 5i-l descoperise. ca urmare a unei boli din copil3rie (probabil poliomielit3 sau osteomielit3). Manipularea "mistic ". inteligent 5i energic. atunci când s-a angajat ca redactor la o publica ie apar inând alian ei de extrem3 dreapt3. un comandant de o5ti. De5i p3rin ii se îngrijeau ca to i trei b3ie ii lor s3 primeasc3 o educa ie s3n3toas3 5i s3 nu duc3 lips3 de nimic. preg3tindu-l pentru viitorul . Cum a fost posibil3 aceast3 isterizare f3r3 precedent a maselor 5i cine a fost artizanul ei. la nevoie. Totodat3. caracteristice tuturor sistemelor totalitare. Pân3 la apari ia Partidului Na ional Socialist German. totu5i permanenta grij3 pentru bani a tat3lui 5i normele morale rigide ale familiei aflate la periferia clasei de mijloc i-au l3sat micului Joseph un gust amar. Pe lâng3 faptul c3 era scund. imagine artistic3 sau sunet muzical. cu dirijarea propagandei. iat3 dou3 întreb3ri c3rora li se va da un posibil r3spuns în cele ce urmeaz3. O alt3 cauz3 a spiritului introvertit o reprezenta ura fa 3 de propriul s3u corp. Controlul comunica iilor umane. toate respinse de editori. a5a cum o arat3 însemn3rile din jurnalul s3u personal. manevrate prin fire invizibile de liderii regimului nazist. care a declan5at o veritabil3 campanie pentru a-l atrage de partea lui. Goebbels a în eles c3 viitorul îi va apar ine lui Hitler. cariera sa de scriitor nu a avut 5anse de reu5it3. Sistemele comuniste. Cerin a de puritate. Tat3l s3u muncea într-un atelier de fitile de lamp3 5i nota într-un carne el cu coperte albastre fiecare ban pe care îl câ5tiga. Goebbels 5i-a slujit cu credin 3 noul 5ef ajungând pân3 la a-l denigra pe Hitler ca având mentalit3 i "mic-burgheze" 5i a cere expulzarea acestuia din partid. în 1922. +tiin a sacr . a inventat o poveste. Cele opt c3i. influen a de care se bucura Führer-ul l-a f3cut s3 îl admire sincer. câteva piese de teatru. de5i teroarea nazist3 a provocat milioane de victime umane. La dou3zeci 5i nou3 de ani. Mao sau Kim Ir Sen. 5i-a luat doctoratul. Cultul confesiunii. trebuie reamintit faptul c3. lucru care la f3cut s3 se urasc3 5i mai mult pe sine.57 58 Hitler era prezentat ca un zeu coborând din cer pentru a-5i binecuvânta milioanele de supu5i. Abilitatea sa de a manipula auditoriul i-a atras aten ia lui Adolf Hitler. avea senza ia c3 este un adev3rat predicator. avea nevoie de un om de încredere.

pentru toate rela iile publice din stat. Mesajul va fi preluat. când a fost angajat ca ofi er responsabil cu educa ia politic3. Goebbels a organizat urgent ministerul. Pentru meritele sale. el devenea responsabil "pentru toat3 influen a exercitat3 asupra vie ii intelectuale a na iunii. Mein Kampf. Joseph Goebbels a înv3 at curând c3 propaganda nu are nimic comun cu adev rul. în cadrul Regimentului I de pu5ca5i din Bavaria. În paralel. a r3spândit în s3lile de cinema 5oricei 5i 5erpi inofensivi. pres3 scris3 5i radio. s ne bat . le-a adus profesori 5i a instituit un sistem foarte strict de reguli interne. atent la fiecare gest. Mai mult. Pe baza acestor observa ii a scris cartea sa de c3p3tâi. s ne calomnieze. Întreaga lui activitate din acea perioad3 s-a bazat pe analiza mijloacelor utilizate de propagandi5tii englezi în timpul primului r3zboi mondial. În urma ciocnirilor violente cu comuni5tii îi punea pe solda ii s3i s3 î5i arate în public r3nile pentru a ap3rea ca ni5te martiri. pentru a induce în rândul maselor un gen de fascina ie mitic3 a nou-ap3rutei trinit3 i Poporul-Ceau escu-România sau Partidul-Ceau escu-România. la 5ase s3pt3mâni dup3 ce Hitler a ajuns cancelar al Germaniei. Între altele. recruta i din alte ministere. Prin decret. l sa i-i s ne înjure. acestea fuseser3 comise de unii camarazi de arme de-ai lor.59 60 pas pe scara ierarhic3. mai târziu. pentru a cuceri suprema ia politic3. pe 13 martie 1933. prezentate cu o asemenea abilitate. La un moment dat. el a imaginat nenum3rate c3i de ac iune. f3cându-i pe oameni s3 le p3r3seasc3 în panic3. important este s se vorbeasc despre noi. imagini trucate pentru a-i prezenta pe solda ii germani ca pe ni5te barbari (huni. emisiuni radiofonice. El î5i repeta ore în 5ir discursurile în fa a unui triptic de oglinzi. În 1933. în care vor fi publicate frecvent caricaturi grote5ti ale evreilor 5i ale marxi5tilor. în care a preluat. sindicale. Atunci când pe ecranele berlineze a fost programat3 premiera filmului american pacifist Nimic nou pe Frontul de Vest. arte frumoase. mai mult decât în orice alt3 ar3 de pe glob. Sub îndrumarea lui Hitler. 5i de al i lideri ai unor sisteme totalitare. Pentru c3 mul i dintre noii s3i subordona i nu aveau suficient3 experien 3. în diverse forme. Apoi a provocat nenum3rate confrunt3ri între oamenii s3i 5i adversarii lor politici. pe care Hitler a pus-o în seama comuni5tilor (abia mult mai târziu se va dovedi c3 a fost o înscenare . El a folosit toate mijloacele pentru a-i crea lui Hitler o aur3 mistic3. distribuia sau vindea proprietate cultural3" era obligat s3 se înscrie în departamentul potrivit al Camerei de Cultur3 5i s3 se supun3 regulilor dictate de pre5edintele acesteia. nu aveau voie s3 desf35oare nici o activitate din sfera culturii. un conduc tor). ein Reich. de unic salvator al Germaniei din ghearele evreilor 5i ale comuni5tilor. le spunea adep ilor. nem ii erau acuza i permanent de atrocit3 i monstruoase. a publicat articole de genul Micul ABC pentru Na ional-Sociali ti 5i a ini iat un ziar al partidului. la fiecare intona ie a vocii. Adolf Hitler era un geniu al propagandei. s-a dezvoltat rapid 5i a ajuns s3 aib3 5i treizeci 5i dou3 de filiale regionale. Aflând c3 uciga5ul f3cea parte din Partidul Comunist. Hitler era mul umit de progresele lui 5i spunea c3 Goebbels a devenit singurul vorbitor pe care îl poate auzi f3r3 s3 adoarm3. a impus ca rapoartele ce i se înaintau s3 aib3 maximum cinci pagini dactilografiate 5i s3 fie scrise extrem de fluent 5i de corect din punct de vedere gramatical. Oricine "producea. Goebbels s-a angrenat serios în viitoarea campanie electoral3. i-a g3sit un sediu somptuos 5i a alc3tuit personalul din tineri str3luci i. La acea vreme. Evreii. Goebbels de inea mecanismele necesare controlului întregii activit3 i culturale a Germaniei. în Germania existau circa patru mii 5apte sute de cotidiane 5i s3pt3mânale 5i peste 5apte mii de reviste. P3strându5i 5i func ia de conduc3tor al Organiza iei berlineze. 5i una dintre ideile fundamentale ale inamicului: Spune o minciun i ea va prinde. Ace5tia folosiser3 un întreg arsenal de articole de pres3. s-a certat pentru o prostituat3 cu un individ 5i a fost ucis de acesta. Horst Wessel. în România ultimilor ani ai regimului comunist. la care a ad3ugat c3 propaganda trebuie s se adreseze maselor 5i c3 ea trebuie s se concentreze doar asupra câtorva puncte care s fie repetate la nesfâr it. Publica iile reprezentau o palet3 foarte larg3 de interese politice. arhicunoscuta sigl3 PCR a fost tot mai mult utilizat3. a5a c3 l-a convins pe Hitler s3 înfiin eze Camera de Cultur3 a Reich-ului. numit Der Angriff (Atacul). non-arienii sau cei care nu erau agrea i din motive politice nu puteau deveni membri ai Camerei 5i. Se pare c3 Goebbels a fost cel care a inventat acea celebr3 lozinc3 menit3 s3 energizeze masele: Ein Volk. pe postul pe care el însu5i îl ocupase pân3 atunci. Trebuind s3 revigoreze anemica organiza ie nazist3 din Berlin. comuni5tii. într-adev3r. cu 5apte departamente: literatur3. Trebuie s ie im din anonimat. caricaturi grote5ti. Ministerul Propagandei. A ini iat tip3rirea de afi5e incitante. film. Führer-ul l-a numit 5ef al propagandei naziste. În tripla sa calitate de 5ef al propagandei partidului nazist. printre altele. muzic3. Spre exemplu. cultur3 5i economie 5i pentru administrarea tuturor institu iilor ce servesc acestor scopuri". ein Führer (Un popor. Adolf Hitler a sesizat efectul devastator pe care l-a avut propaganda englez3 chiar asupra moralului solda ilor 5i civililor germani. Dar Goebbels voia s3 controleze absolut toat3 via a cultural3 a Germaniei. de pre5edinte al Camerei de Cultur3 5i de ministru al Propagandei. o ar . El începuse s3 practice aceast3 art3 înc3 din 1919. religioase. Joseph Goebbels a fost numit ministru al Informa iei 5i Propagandei. a preluat un cântec scris de Wessel 5i l-a transformat în imnul mi5c3rii naziste. încât pân3 5i solda ii germani ajunseser3 s3 cread3 c3. În 5ase luni. Joseph Goebbels. cum erau denumi i pentru a se induce instinctiv asocierea cu imaginea triburilor de migratori). Prima int3 spre care 5i-a concentrat aten ia a fost presa scris3. incendierea Reichstag-ului. În plus. în care Wessel era prezentat ca victima inocent3 a adversarilor politici ai nazi5tilor. unul dintre solda ii nazi5ti din trupele de asalt. în consecin 3. teatru. În 1930. mai ales prin intermediul odelor politice. Goebbels 5i-a perfec ionat talentul oratoric. supranumit 5i Promi. Goebbels a creat imediat un mit.

nici talent de orator. întrun cotidian plin de succes. În acest fel a reu5it s3 dobândeasc3 un anume control asupra informa iilor. articolul de fond va trebui s prezinte. Situa ia presei devenise atât de dramatic3. m3rimea titlului 5. secrete. cât mai elocvent cu putin . Fiecare publica ie se citea cu mare aten ie 5i orice gre5eal3 sau nesupunere era semnalat3 imediat. foarte mul i oameni s-au abonat la ziarul lor pentru a se proteja într-un fel. pentru a fi autoriza i s3-5i desf35oare activitatea. Hitler l-a numit pe Max Amann responsabil cu întreaga pres3 a partidului 5i l-a f3cut 5eful Departamentului de pres3 din cadrul Camerei de Cultur3 conduse de Goebbels. în spatele unor rânduri de sticle. în urma c3reia o explica ie privind un carnaval a ap3rut sub fotografia unei procesiuni solemne a trupelor de asalt naziste. în edi ii tip3rite la München. În paralel cu indica iile pentru ziari5ti. La Eher Verlag a fost publicat3 cartea lui Hitler. hot rârea Führer-ului. Uneori. În foarte scurt timp. O directiv3 din 1935 interzicea publicarea fotografiilor cu lideri nazi5ti la mese festive. Hitler l-a numit director al editurii oficiale a partidului nazist. Adolf Hitler a avut întotdeauna grij3 s3 nu lase prea mult3 putere vreunuia dintre subordona ii s3i. pentru a nu crea popula iei "impresia absurd3" c3 membrii guvernului s-ar ine de chefuri. pe care a denumit-o Biroul German de Ftiri 5i a pus-o în subordinea ministerului s3u. Lun3 de lun3.a. con inând directive am3nun ite privind evenimentele despre care era permis s3 se scrie. În 1938. el a încurajat rivalit3 ile dintre subordona ii s3i apropia i. precum cea ivit3 la sfâr5itul lui august 1939. Urm3toarea mutare a fost transformarea conferin elor de pres3 guvernamentale în ore de instruire a ziari5tilor despre ce 5i cum s3 scrie. cu un tiraj de peste un milion de exemplare. s ajung ziarist. a oferit motivul pentru interzicerea presei de stânga (comuniste 5i social-democrate). Amann a dat 5i el ni5te ordonan e. Goebbels a pus la punct 5i un serviciu foarte extins de supraveghere a presei. Goebbels a luat dou3 m3suri de for 3. Erorile minore se soldau cu confiscarea tirajului. Îns3 avea un foarte ascu it sim al afacerilor 5i mult fler în angajarea unor subordona i de valoare. În primul rând a unit cele dou3 agen ii na ionale de 5tiri existente la acea dat3 într-una singur3. bine selectate. 5i tot aici era editat 5i ziarul oficial al partidului. Viena 5i Berlin. reprezentan ilor presei li se spuneau 5tirile zilei. dup3 venirea nazi5tilor la putere. s3 le semneze 5i s3 le pun3 în pagin3 acolo unde li se indica. ca reprezentând singura solu ie corect pentru Germania. de5i Amann nu avea nici aptitudini literare. încât pân3 5i Goebbels recuno5tea. Treptat. Pedepsele variau în func ie de gravitatea faptei. Î5i pierduse mâna stâng3 într-un accident de vân3toare. Eher Verlag. 674. un alt cunoscut al s3u a fost ales s3 aduc3 în proprietatea partidului tot mai multe publica ii. Goebbels a interzis apari ia anun urilor prin care erau c3utate menajere pentru familiile f3r3 copii. Puterea lui Amann a început s3 creasc3 pe m3sur3 ce noi publica ii intrau în proprietatea lui Eher Verlag. pe 24 aprilie 1935. În acela5i timp li se interzicea s3 publice vreun material ce ar fi putut leza interesele statului. publica iile naziste reprezentau sub trei la sut3 din total. Orice sc3pare. când amândoi f3ceau parte din aceea5i unitate. Era interzis3 orice referire la cer5etori sau la s3raci. cu care Führer-ul se împrietenise în timpul primului r3zboi mondial. redactorii erau obliga i s3 le ard3 în prezen a unui martor.61 62 abil3). ordonan e prin care îi obliga pe proprietarii de case editoriale s3-5i dovedeasc3 originea . Cu toate aceste ac iuni în for 3 de subordonare a presei. în preajma invad3rii Cehoslovaciei. în timp ce lui Goebbels i-a încredin at misiunea s3 înregimenteze presa. Instruc iunea General3 nr. la prânz 5i seara.m. Amann a transformat publica ia dintr-un s3pt3mânal plicticos. Goebbels nu a devenit omnipotent. Chiar 5i publicitatea se cenzura. ziarelor li s-a impus s3 amplifice excesiv orice incident creat de cehi la grani 3. Este vorba de Max Amann. dar men ionarea unui nume interzis (de exemplu al unei personalit3 i socialiste sau al unui autor evreu) atr3gea dup3 sine interzicerea dreptului de a mai profesa pentru editorul în cauz3. precum men ionarea vreunei diferen e între germani 5i austrieci dup3 anexarea Austriei din 1938. În alte cazuri putea fi 5i mai r3u. f3r3 men ionarea actelor de caritate pe care le f3cea partidul nazist pentru ace5tia. din München. în calitatea lui de 5ef al Departamentului de pres3 al Camerei de Cultur3. în viitor. Al doilea pas l-a constituit promulgarea Legii Editorilor. redactorul-5ef 5i editorul unui ziar local din Essen au fost trimi5i într-un lag3r de concentrare. Chiar 5i ideologia nazist3 îi era indiferent3. prevedea: În num rul de mâine. cenzura devenea tot mai strict3.d. precum 5i lumina în care s3 fie prezentate. la Ministerul Propagandei. atr3gea dup3 sine excluderea editorului respectiv din nomenclator 5i interdic ia de a mai profesa. Goebbels ajungea 5i în situa ii dificile. prin care ace5tia erau f3cu i r3spunz3tori pentru fiecare cuvânt din publica iile lor. Pentru o gre5eal3 de machetare. pentru c3 politica demografic3 a nazi5tilor încuraja na5terile. Tirajul imens se explica 5i prin faptul c3. Cu toate acestea. firav 5i handicapat. era necesar s3 fie înscri5i într-un nomenclator. dintre autorit3 ile reprezentate de ace5tia. un individ scund. cât de m3runt3. Spre sfâr5itul lui 1933. Amann era 5i el. ca 5i Goebbels. pentru a nu ajunge în situa ia de a-5i vedea amenin at3 pozi ia suprem3 din ierarhie. Se ajungea pân3 la a le impune ziari5tilor 5i lungimea articolelor. De dou3 ori pe zi. Mein Kampf. Volkisher Beobachter (Observatorul poporului). Conform principiului "dezbin3 5i st3pâne5te". redactorii 5i editorii au ajuns doar s3 preia articolele deja scrise de propagandi5tii lui Goebbels. Pentru a prelua tot mai multe publica ii independente. oricare ar fi ea. apoi erau pu5i s3 semneze pentru primirea unor teancuri de foi galbene. când nu se 5tia dac3 Hitler va lua sau nu hot3rârea de a ataca Polonia. Dup3 citirea instruc iunilor. mai ales dup3 ce evreii au fost for a i s3-5i vând3 pe nimic editurile. Astfel. în jurnalul s3u intim: orice om c ruia înc i-a mai r mas o f râm de onoare va fi foarte atent ca nu cumva. adresat3 editorilor de ziare cu câteva ore înaintea lu3rii deciziei. aranjarea acestora în pagin3. Mai mult.

Cu toate c3 era un orator înn3scut. în special Hitler. În Germania. procentul fiind cel mai ridicat din lume. Fi în anii urm3tori. În fiecare din cele trei case ale sale avea câte un aparat de proiec ie 5i î5i f3cea timp s3 vad3 cel pu in un film pe zi. Oamenii lui Goebbels i-au înlocuit masiv pe profesioni5tii din radiodifuziune. î5i notau preferin ele oamenilor 5i raportau con5tiincios orice eventual3 nemul umire legat3 de faptul c3 emisiunile durau prea mult. ber3rii 5i în alte locuri publice. Nenum3rate difuzoare au fost instalate pe stâlpii de telegraf din intersec ii. dar pa5nice. La toate acestea se ad3uga 5i faptul c3 liderii nazi5ti.5. sistemul de radiodifuziune apar inea statului. Peste cinci sute de editori s-au v3zut nevoi i s3 abandoneze afacerile sau s35i vând3 editurile lui Eher Verlag. În martie 1933. În 5ase ani. magazine. din 1925. În scurt timp. Singurul s3u regret era acela c3 foarte mul i dintre actorii 5i regizorii talenta i ai Germaniei au plecat spre Hollywood sau spre alte capitale ale filmului din cauz3 c3 aveau evrei printre str3mo5i. precum I. iar persecu iile antisemite c3p3tau tot mai mult3 amploare. când Hitler a dispus desfiin area lui. autorul celebrului Metropolis. lucru ce a dus la sc3derea drastic3 a num3rului de cititori. la rândul s3u. adev3rata obsesie a lui Joseph Goebbels o constituia cinematografia. faptul c3 înc3 nu ajunseser3 la o diversitate 5i la tradi ii greu de controlat le f3ceau foarte vulnerabile imixtiunilor unor artizani ai manipul3rii. La urm3toarele emisii a umplut studioul cu oameni. Dup3 ce a reu5it subordonarea necondi ionat3 a presei. procentul a fost ridicat la 82. a5a c3 misiunea lui Goebbels nu a întâmpinat prea multe dificult3 i. mergând direct la sufletul spectatorilor. cu toat3 preocuparea pentru a subordona presa scris3 5i radioul. Frankfurter Zeitung a mai supravie uit pân3 în 1943. Goebbels a încercat s3-l conving3 pe Fritz Lang. prin calit3 ile sale vizuale. evident f3r3 evreii a c3ror familie îl avea în proprietate din 1856. s3 fac3 filme pentru nazi5ti. care se bucura 5i de o solid3 reputa ie interna ional3. Farben. în perioada r3zboiului. chiar dac3 originea . dar a urm3rit de mai multe ori 5i Nimic nou pe Frontul de Vest pentru a-i studia modalit3 ile de transmitere a mesajului pacifist. În 1933. Îns3 faptul c3 majoritatea publica iilor apar inea nazi5tilor. Goebbels a în eles c3 filmul. înc3 de la începuturile sale. a f3cut ca ziarele s3 devin3 extrem de plicticoase. Mai mult. mai mult de un ziar 5i î5i aroga dreptul de a suspenda cu de la sine putere unele publica ii. în fabrici. ministerul a for at produc3torii s3 scoat3 pe pia 3 cât mai multe difuzoare populare. Îndemnurile lui Goebbels la adresa jurnali5tilor de a fi mai inventivi s-au dovedit zadarnice. prin intermediul lor. Ministerul Propagandei a preluat controlul asupra întregii re ele radiofonice. num3rul posesorilor de radiouri sa triplat. au dus la cre5terea prestigiului lui Hitler în str3in3tate. Pelicula lui preferat3 era Pe aripile vântului. continuitatea prezen ei sale. în secret. fiecare. Restul programului cuprindea 5tiri (dintre cele furnizate de agen ia na ional3. acum a ajuns s3 de in3 circa 66 la sut3. editorii lui Frankfurter Zeitung au acceptat s3 urmeze direc iile politicii externe impuse de Hitler 5i pentru faptul c3 ei credeau în discursurile acestuia referitoare la crearea unei Germanii puternice. incluzând releele 5i sta iile locale de emisie. poate deveni un mijloc de propagand3 extrem de inteligent 5i eficace. de5i începutul a fost ceva mai dificil.63 64 arian3 pân3 la anul 1800.G. Pân3 în 1939. Circa 5aptezeci la sut3 din popula ie avea în cas3 cel pu in un aparat de radio. În timpul programelor importante. le agreau pentru c3 aveau posibilitatea s3-5i etaleze. În acela5i timp. Pe lâng3 stimularea produc iei de radiouri. astfel încât oamenii s3 poat3 auzi emisiunile. caracterul lor de noutate. Atunci ministrul Propagandei a hot3rât s3 permit3 câtorva ziare foarte respectabile o minim3 independen 3 editorial3. la un pre cât mai sc3zut. Mii de gardieni ai radiourilor publice se ocupau de organizarea grupurilor de ascult3tori. s3 le asculte. Aflat de unul singur în fa a microfonului. talentul oratoric. Profitul casei editoriale a partidului nazist a ajuns s3 fie comparabil cu cel al celor mai mari corpora ii germane. Joseph Goebbels a ini iat 5i un vast program de audi ii în comun. dar 5i muzic3 popular3 ori valsuri. Goebbels era foarte atent ca ascult3torii s3 nu se plictiseasc3 5i s3 închid3 radioul. Goebbels s-a orientat rapid spre celelalte dou3 noi mijloace de informare în mas3: radioul 5i filmul. În schimbul libert3 ii de a comenta unele evenimente culturale 5i religioase. Max Amann. redactorul-5ef al ziarului a r3mas 5ocat. În general muzic3 simfonic3. le interzicea s3 de in3. regimul nazist a g3sit un mijloc extrem de eficient pentru influen area opiniei publice din afara grani elor Germaniei. convins fiind c3 efectul discursurilor este cu atât mai mare. Aparenta lui independen 3. chiar 5i atunci când era extrem de ocupat. Cel mai important dintre acestea era Frankfurter Zeitung. Dezvoltarea radiodifuziunii 5i a cinematografiei sonore a coincis cu perioada de ascensiune a nazismului. Fiecare era con5tient c3 orice gre5eal3 îi poate fi fatal3. datorit3 faptului c3 poseda. Îns3 când Hitler a ordonat invadarea Poloniei. de aceea urm3rea cu grij3 programele 5i intervenea ori de câte ori considera c3 era cazul. mar5uri. iar cenzura func iona pentru absolut toate. iar pentru a asigura o cât mai mare audien 3 emisiunilor. 5i-a tras f3r3 scrupule o parte însemnat3 din câ5tiguri. opere de Beethoven 5i Wagner. cu cât mul imea adunat3 într-un loc. Dar Goebbels a remediat imediat situa ia. num3rul ziarelor germane s-a redus aproape la jum3tate. este mai mare. birouri. circa un sfert din cele nou3sprezece ore de emisie zilnic3 erau dedicate cuvânt3rilor 5i comentariilor cu conota ie clar propagandistic3. aflat3 5i ea sub totalul control al lui Goebbels) 5i muzic3. din cauza c3ruia a fost interzis în Germania acelor ani. s-a bâlbâit. Adolf Hitler se obi5nuise s3 vorbeasc3 în "priz3" direct3 cu mul imea. Führer-ul a inut patruzeci 5i cinci de cuvânt3ri la radio. Iar dac3 în 1932 partidul avea în proprietate numai 3 la sut3 din publica ii. o treime din ac iunile de la cea mai important3 tipografie cu care lucra editura. se ordona încetarea lucrului. Îns3. acolo unde considera concuren a prea puternic3.

Pelicula prezenta cazul unui bancher evreu care î5i extorca f3r3 scrupule concet3 enii. citat 5i de istoricul Gh. patru dintre cele mai cunoscute studiouri de film germane au intrat în proprietatea Ministerului Propagandei. cu caracter strict secret. 7 iunie 1990. aflat. Goebbels le-a impus produc3torilor s3-i prezinte spre aprobare fiecare scenariu. s-a specializat în roluri de arieni. iar puterea lui Goebbels a crescut 5i pentru faptul c3 el putea finan a diverse pelicule sau putea excepta încas3rile de la impozitare pe motiv c3 filmul are o "valoare politic3 5i estetic3 special3". Abia mai târziu 5i-a declinat adev3rata identitate 5i s-a îndreptat spre Hollywood unde a început s3 lucreze pentru Metro Goldwyn Mayer. Goebbels le-a promis realizatorilor de filme o libertate mult mai mare decât cea dat3 editorilor 5i celor de la radio. La realizarea peliculei Jidanul Süss. cu men iunea "Strict secret". a fugit la Viena. Buzatu în lucrarea sa R zboiul mondial al spionilor. nu se putea altfel. Leo Russ. se cuvine s3 observ3m c3 ac iunile de manipulare pe scar3 larg3 a popula iei din 3rile-satelit ale Uniunii Sovietice se combinau perfect cu cele de spionaj 5i cu cele de terorizare a popula iei (mergând pân3 la preg3tirea 5i ini ierea unor masacre halucinante). Fi nu numai. se poate acredita ideea c3 "directivele" au fost urm3rite 5i aplicate întocmai. Circa o mie cinci sute de caravane cinematografice colindau zonele rurale ale Germaniei pentru a proiecta în special filme documentare. încât îi scârbise pân3 5i pe unii lideri nazi5ti. filialei din Var5ovia. oamenii le priveau 5i pe acestea. Prin Ministerul Propagandei 5i prin Camera de Cultur3. în seiful 5efului partidului 5i statului polonez. Goebbels a trebuit s3 introduc3 tot mai mult3 propagand3 în produc ia cinematografic3. În mod surprinz3tor. Joseph Goebbels viziona fiecare film produs în Germania. a fost descoperit în camera de lucru a lui Boleslav Bierut. dup3 ce ie5eau din sala de proiec ie.65 66 sa era evreiasc3. cu toate c3 propaganda antisemit3 avea accente atât de scabroase. apoi a început chiar el s3 decid3 ce pelicul3 trebuie filmat3. din 1947. nu pe ecran. jurnale de 5tiri. Lang i-a cerut un r3gaz de gândire de dou3zeci 5i patru de ore 5i în aceea5i noapte a p3r3sit Germania cu trenul de Paris. sub un alt nume. pentru 3rile din sfera de influen 3 sovietic3. În 1938. spre mândria criticilor de film nazi5ti din capitala austriac3. 5i-a vopsit p3rul 5i barba în blond. Strategiile de influen lag rul sovietic ale NKVD (KGB) pentru rile din Despre tehnicile de manipulare utilizate intens de ideologii de la Kremlin s-ar putea scrie volume întregi. el a fost pus în practic3 în tot lag3rul socialist. Fi totu5i. de la scurtele documentare educative pân3 la peliculele artistice de lungmetraj. Dup3 "nevoile" Moscovei 5i dup3 "pericolele" care existau în fiecare dintre aceste 3ri din orbita URSS. reprodus dup3 revista Literatur i art . a trebuit ca Goebbels s3-i amenin e pe produc3tori 5i pe actori pentru a continua film3rile. fire5te. Chi5in3u. Cum mul i dintre spectatori începuser3 s3 întârzie. Dar promisiunea nu a inut prea mult. Preg3tit la Moscova. îns3 num3rul extrem de redus al spectatorilor care au venit s3 le vad3 l-a f3cut pe Goebbels s3 concluzioneze c3: Locul c m ilor brune este în strad . pentru fiecare dintre ele s3 existe câte o variant3. Goebbels avea interesul ca oamenii s3 vin3 în s3lile de cinema unde asistau. S-au realizat 5i dou3 filme având ca eroi militari din trupele de asalt. Dar. Pentru a împiedica exodul acesta. În cele patruzeci 5i cinci de puncte ale "Testamentului ro5u" kremlinez sunt cuprinse acele ac iuni ce aveau s3 fie întreprinse de cea mai malefic3 5i întins3 re ea de spionaj din lume. acest document con ine directive exprese pentru toate filialele Comitetului de Stat pentru Securitate din statele-satelit ale URSS. pelicule despre tinere ea lui Hitler sau alte teme de propagand3 nazist3. De5i documentul era destinat. Un alt actor renumit al timpului. Indica ie NK/003/47. Directivele au fost transmise destinatarilor pe 2 iunie 1947. fostul pre5edinte al Poloniei comuniste (1944-l956). ajunsese la un tiraj de 5apte sute de mii de exemplare. sub codul K-AA/CC 113. Deja terenul era preg3tit de presa în care caricaturile hidoase ale evreilor ap3reau aproape zilnic. 5i. înainte de proiectarea filmului. Consecin ele se v3d 5i ast3zi. a ordonat ca u5ile s3lilor s3 nu se mai deschid3 în pauza dintre film 5i documentar. E posibil ca. tot evreu. în birourile înalte ale NKVD (KGB). S3pt3mânalul Der Stürmer (Atacatorul). judecând efectele dezastruoase pe care le-a avut ocupa ia sovietic3 asupra acestor 3ri. Goebbels a ordonat intrarea în produc ie a câtorva pelicule virulent antisemite. Documentul. Efectul filmului a fost atât de puternic. Înainte de a trece la comentarea pe scurt a fiec3rei instruc iuni con inute în "Testamentul ro5u". acestea din urm3 nu purtau mesaje propagandistice. ce actori s3 interpreteze rolurile. dincolo de directivele de baz3. pe m3sur3 ce se apropia r3zboiul. În 1937. spre exemplu. din toate timpurile. cu consecin e tragice pentru toate popoarele din sfera Puterii sovietice. se n3pusteau asupra evreilor de pe strad3 si îi b3teau cu s3lb3ticie. Pentru capitolul de fa 3 am ales numai un exemplu. pân3 ce revolta maselor a impus condamnarea lui la moarte. O analiz3 . acelea5i pentru toate filialele NKVD (KGB) din fostele 3ri comuniste. încât grupuri de tineri. ce scene trebuie ref3cute sau scoase din film. Neexistând alternativ3. agent 5i executant impus de KGB. cum se vede. anume directivele secrete ale NKVD (KGB). De asemenea trebuie precizat c3 scurtele comentarii ce înso esc fiecare directiv3 reprezint3 doar fa eta cea mai evident3 a adev3ratelor inten ii ale celor care au imaginat respectiva strategie. 5i la jurnale de 5tiri sau la documentare ce reprezentau propagand3 pur3. îi tortura 5i le viola femeile. mai ales dup3 ce Hitler i-a repro5at c3 temele naziste sunt prea pu in reprezentate în filmele germane.

67

68

extins3 ar scoate la iveal3 nenum3rate alte ra iuni oculte. L3s3m în seama cititorului tentativa de a le descifra. Fi acum, documentul... Directivele de baz ale KGB pentru rile din lag rul sovietic Moscova, 2.6.1947 (Strict secret) K-AA/CC 113. Indica ie NK/003/47 1. Este interzis primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor racola i de noi ca informatori. Întâlnirea cu ace ti oameni este organizat de serviciul special desemnat în acest scop, iar întâlnirile pot avea loc doar în locuri publice. Informa iile sunt preluate de c tre ambasad , prin organele serviciilor speciale. Activitatea de spionaj trebuia s3 se desf35oare în cel mai deplin secret, de obicei respectându-se "principiul dominoului", conform c3ruia fiecare verig3 a serviciului de informa ii trebuia s3 cunoasc3 numai cât îi era strict necesar în activitate. În acela5i timp, contactele de lucru ale fiec3rui agent se limitau numai la verigile imediat al3turate. Astfel descoperirea unui spion f3cea mult mai dificil3 c3derea întregii re ele. Instruc iunea, pe lâng3 referirile la p3strarea confiden ialit3 ii racol3rilor de informatori, relev3 rolul important jucat de ambasadele Uniunii Sovietice în formarea unor puternice re ele de spionaj pe teritoriul statelor unde func ionau. 2. Se va urm ri ca între solda ii no tri i popula ia civil s nu se produc leg turi de nici un fel. Este inadmisibil ca ofi erii no tri s viziteze autohtoni la locuin ele lor; este, de asemenea, inadmisibil ca simplii solda i s stabileasc rela ii cu femei din rândul localnicelor. Nu se admite stabilirea de rela ii între solda ii no tri i popula ia civil , respectiv solda ii autohtoni. Pentru formarea unei armate eficiente, dezumanizarea inamicului este condi ia esen ial3. Încetând s3-5i mai priveasc3 viitoarele victime ca pe ni5te fiin e umane asemenea lui, soldatului îi va fi mult mai u5or s3 îndeplineasc3 ordinele de atac, s3 ucid3. De aceea este interzis3 orice leg3tur3 afectiv3 cu du5manul. Astfel de leg3turi între membrii celor dou3 tabere rivale ar face imposibil succesul tehnicilor de dezumanizare a viitoarelor victime 5i, mai mult, ar putea genera fenomene total nedorite (dezert3ri, nesupuneri la ordine etc). În acela5i timp trebuie reamintit c3 cele mai puternice tehnici de manipulare se bazeaz3 pe izolarea individului (în cadrul unei caz3rmi sau pe front, departe de via a normal3), urmat3 de supunerea lui la un nou mod de comportament (dirijat prin regulamentele militare). Contactele interumane ar putea anihila foarte repede efectele izol3rii 5i ar putea sta la baza unor puternice rela ii emo ionale ce ar z3d3rnici eforturile de ob inere a unei supuneri necondi ionate din partea soldatului fa 3 de ordinele superiorilor. Toate acestea demonstreaz3 f3r3 putin 3 de t3gad3 c3 URSS considera toate statele-satelit ni5te poten iali inamici. Iar inamicii ar fi trebuit s3 fie îngenunchea i f3r3 mil3, chiar cu pre ul unor masacre de propor ii (a5a cum de altfel s-a 5i întâmplat). Aceasta era adev3rata fa 3 a "prieteniei" pe care marele vecin de la R3s3rit o nutrea fa 3 de 3rile socialiste vecine.

3. Se va accelera lichidarea cet enilor care între in leg turi neini iate de noi cu Partidul Comunist Polonez, Partidul Socialist Polonez, cu interbrigadi tii, cu Organiza ia Tineretului Comunist Polonez, cu Armata de Acas i alte asocia ii. În acest scop trebuie folosite elementele opozi iei militare. Oricât de sincere ar fi fost, leg3turile cu partidele sau organiza iile "fr3 e5ti" nu puteau fi ini iate decât în cadru organizat 5i supravegheat strict "de la Centru". Cei care îndr3zneau s3 ac ioneze din proprie ini iativ3 urmau s3 fie lichida i f3r3 mil3. În acest scop se foloseau "elementele opozi iei militare", pentru ca vina pentru ucideri s3 fie pus3 pe seama inamicului. Grija de a controla total orice contacte cu partidele similare din 3rile-satelit demonstreaz3 înc3 o dat3 atitudinea dispre uitoare 5i du5m3noas3 a liderilor comuni5ti de la Moscova fa 3 de cei pe care chiar ei îi impuseser3 la conducerea 3rilor vecine. Oricând se puteau ivi motive pentru a-5i executa fidelii, motive reale sau imaginare, a5a c3 rela iile cu ace5tia nu puteau s3 dep35easc3 cadrul strict aprobat 5i controlat. 4. La ac iunile militare vor lua parte acei solda i care au stat pe teritoriul rii noastre (se are în vedere Uniunea Sovietic ) înainte de a intra în Armata Kosciuzsco (Armata Polon ce lupta de partea Armatei Sovietice pe teritoriul URSS). Se va ajunge la distrugerea ei total . În timpul 5ederii în Uniunea Sovietic3, solda ii erau supu5i unui intens proces de sp3lare a creierului, pentru a li se inocula un sentiment de fidelitate necondi ionat3 fa 3 de Moscova. Astfel ei deveneau demni de încredere în desf35urarea unor ac iuni militare. Fi totu5i efectul îndoctrin3rii putea s3 dispar3 în timp, atunci când soldatul se înapoia în mijlocul cona ionalilor s3i, când î5i relua vechile obiceiuri 5i revenea la uzul limbii materne. Cu cât trecea timpul, controlul asupra lui era mai dificil de exercitat. De aceea armata alia ilor, chiar dac3 se dovedise tovar353 fidel3 de lupt3 a celei sovietice, trebuia, în cele din urm3, s3 fie distrus3, pentru a înl3tura orice surprize viitoare. 5. Trebuie realizat în mod accelerat unificarea tuturor partidelor într-un partid unic, având grij ca toate rolurile-cheie s revin acelor oameni care apar in serviciilor noastre secrete. Controlul total asupra societ3 ii trebuia exercitat numai de la Centru. Sistemele totalitare, printre care 5i cele de sorginte comunist3, excludeau cu des3vâr5ire pluralismul politic. În cadrul lor nu exista decât o singur3 doctrin3 "corect3", anume cea propov3duit3 de liderii de la Centru. Orice deviere de la linie trebuia pedepsit3 cu cea mai mare severitate. Iar pentru aceasta, ea trebuia s3 fie sesizat3 cu maximum de operativitate de oamenii antrena i special pentru astfel de misiuni. 6. Unificarea tuturor organiza iilor de tineret. De la conduc tori de plase în sus, în pozi ii de conducere se vor repartiza oameni cu care sunt de acord serviciile noastre speciale. Membrii organiza iilor de tineret reprezentau schimbul de mâine al partidului unic. De aceea trebuia s3 fie verifica i cu aten ie, pentru a r3mâne fideli Moscovei, indiferent în ce situa ie se va afla ara lor.

69

70

Tinerii constituiau de asemenea materia prim3 pentru formarea "omului nou", iar cei ale5i pentru a face parte din respectivele organiza ii ar fi trebuit s3 reprezinte "crema" viitoarelor deta5amente credincioase pe veci Kremlinului. 7. Se organizeaz i se urm re te ca func ionarii ale i deputa i la congrese s nu- i poat p stra mandatul pe întreaga perioad ce le st în fa . Deputa ii nu pot convoca în nici un caz edin e între întreprinderi. Dac nu exist alt solu ie i o asemenea edin trebuie totu i convocat , se vor îndep rta acei oameni care au activitate legat de proiectarea concep iilor i avansarea revendic rilor. Pentru fiecare congres se vor preg ti oameni noi i doar cei viza i de serviciile noastre secrete vor fi ale i. Nici o personalitate autohton3 nu trebuia s3 aib3 ocazia de a dobândi prea mult3 autoritate. Autoritatea ar fi f3cut-o mult mai greu de controlat. Obstruc ionarea permanent3 a celor competen i, înlocuirea lor conform principiului "rotirii cadrelor" f3ceau imposibil3 impunerea lor în fa a concet3 enilor. Astfel influen a lor asupra celor din jur era redus3 la maximum, iar c3ile de manipulare de la Centru r3mâneau deschise. 8. Se va acorda o aten ie deosebit persoanelor cu capacit i organizatorice i cu anse sigure de popularitate. Ace ti oameni trebuie coopta i, iar în cazul în care se opun, nu li se vor oferi posturi ierarhic superioare. Nici un autohton nu trebuia s3 capete prea mult3 popularitate, prea mult3 aderen 3 la mase. Popularitatea îl f3cea greu de controlat. Competen ii ori se racolau, ori se anihilau. Cu orice pre , cale de mijloc nu exista. 9. Se va urm ri ca func ionarii de stat (exclusiv organele de securitate i din industria minelor) s aib retribu ii mici. Aceasta se refer îndeosebi la sfera s n t ii, justi iei, culturii, respectiv la cei care de in func ii de conducere. În permanen 3, trebuia ca to i cei care puteau genera curente de opinie, care puteau juca rolul unor agen i de influen 3 sau care puteau aduna adep i în jurul lor s3 fie redu5i la t3cere. Salariile mici îi obligau la un trai mizer. Trebuia s3 fie umili i, f3cu i s3 se preocupe de supravie uirea zilnic3, pentru a nu mai avea timp de altceva. Oamenii de cultur3, medicii, lucr3torii din justi ie, ceilal i func ionari de stat, care prin natura profesiei lor puteau avea un ascendent asupra semenilor, s3 fie minimaliza i, supu5i dispre ului. Justi ia, mai ales, trebuia târât3 în criz3, pentru a-i face pe judec3tori total dependen i fa 3 de Putere. Excep ie f3ceau lucr3torii din securitate, a c3ror fidelitate trebuia între inut3 prin oferirea unor privilegii, dar 5i minerii. Ace5tia din urm3, din pricina izol3rii totale în care î5i petrec majoritatea timpului, sunt foarte influen abili, foarte u5or de manipulat. Orice scânteie de nemul umire poate aprinde un veritabil butoi de pulbere, imposibil de controlat. De aceea salariile mai mari decât media erau menite s3 le induc3 un sentiment de fidelitate fa 3 de Centru, în virtutea c3ruia puteau fi sco5i în orice moment pentru a servi intereselor ascunse ale manipulatorilor, f3r3 ca ei s3-5i dea

seama 10. În toate organismele de guvern mânt, respectiv în majoritatea uzinelor, trebuie s avem oameni care conlucreaz cu serviciile noastre speciale (f r tirea organelor administrative locale). Marile colectivit3 i muncitore5ti reprezentau în permanen 3 un pericol poten ial. A5a cum, în trecut, nemul umirile lor au putut fi exploatate foarte u5or pentru declan5area revolu iilor prin care a fost instaurat sistemul comunist, 5i în continuare ei se puteau revolta oricând împotriva mizeriei zilnice. În fond, muncitorii nu aveau de pierdut "decât lan urile". Pe baza acestei concep ii ei au fost folosi i în revolu ii, dar tot în virtutea ei se puteau r3zvr3ti oricând împotriva noilor st3pâni. Liderii de la Kremlin cuno5teau foarte bine strategia r3sturn3rii unui regim cu ajutorul muncitorilor 5i se temeau c3 îi vor c3dea victime la rândul lor. Ceea ce, în multe cazuri, s-a 5i întâmplat. Spre exemplu, în România, regimul ceau5ist s-a pr3bu5it definitiv în momentul în care marile colective muncitore5ti s-au al3turat revolu ionarilor din strad3. Din aceste motive, trebuia ca muncitorii s3 fie supraveghea i permanent, cu aten ie, de oameni special preg3ti i. infiltra i în rândurile lor. 11. Se va urm ri cu stricte e ca presa autohton s nu transmit date privind calitatea i sortimentul m rfurilor ce ni se transport . Nu este voie ca aceast activitate s se cheme comer . Trebuie neap rat men ionat faptul c e vorba de schimburi de m rfuri. Marele vecin de la R3s3rit nu trebuia perceput ca un partener de afaceri, ci ca un prieten. Iar cu un prieten nu faci afaceri, deoarece, mai devreme sau mai târziu, pot ap3rea suspiciuni ori nemul umiri, mai ales din partea celui aflat în inferioritate. De aceea trebuia p3strat un secret absolut 5i asupra m3rfurilor trimise în URSS. În plus, sintagma "schimburi de m3rfuri" inducea impresia unui avantaj reciproc, ce masca jaful practicat de liderii de la Moscova în detrimentul statelor-satelit. 12. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor, în sensul neacord rii de acte de proprietate asupra p mântului; actele vor ar ta calitatea de lot dat în folosin , dar nu de proprietate a de in torului. Sentimentul de proprietate trebuia anihilat prin orice mijloace. Distrugându-i suportul material al independen ei personale, individul putea fi f3cut s3-5i piard3 complet identitatea 5i apoi cufundat cu mult mai mult3 u5urin 3 în anonimatul maselor de manevr3 supuse necondi ionat autorit3 ilor. 13. Politica fa de mica gospod rie r neasc s urmeze acel curs pentru a o face nerentabil . Dup aceea trebuie început colectivizarea. În cazul în care ar interveni o rezisten mai mare, trebuie redus împ r irea mijloacelor de produc ie, concomitent cu cre terea obliga iilor de predare a cotelor. Dac nu se ajunge la rezultatul scontat, trebuie aranjat ca agricultura s nu poat asigura aprovizionarea întregii ri, astfel ca necesarul s fie acoperit prin import. Proprietatea particular3 trebuia distrus3, mai ales la ar3. Micul proprietar agricol avea un grad mai mare de independen 3 datorit3 faptului c3 î5i putea asigura cele necesare traiului, 5i chiar ceva în

71

72

plus, în cadrul propriei sale gospod3rii. El nu mai depindea de rela iile cu cei din jur pentru a supravie ui 5i nici nu era prea preocupat de ob inerea unor înalte pozi ii sociale sau de alte privilegii. Micul proprietar agricol tr3ia într-o cvasiizolare, fapt care îl f3cea foarte greu de manipulat. De aceea trebuia înl3turat suportul ce îi d3dea siguran a zilei de mâine 5i for a de a rezista, îndârjit 5i t3cut, tuturor presiunilor. M3ranul 5tia c3 puterea lui st3tea în p3mânt 5i în mica gospod3rie din care î5i asigura traiul zilnic, de aceea era imposibil de aplicat o metod3 direct3 pentru a-l deposeda de ceea ce avea mai scump. În acest sens, strategii comunismului au apelat la o manevr3 indirect3 5i anume la subminarea micii propriet3 i private, gradat, prin diverse metode, f3când-o nerentabil3. S3r3cit, h3r uit, lipsit de speran 3 în ceea ce prive5te viitorul, micul proprietar trebuia în cele din urm3 s3 se supun3 colectiviz3rii. Iar dac3 totu5i rezisten a continua, trebuia s3 se apeleze la import, pentru a-i da lovitura de gra ie. Metoda a fost adoptat3 în mai toate statele socialiste, în primele decenii ale form3rii acestora, dar 5i mai târziu. Spre exemplu, în România, în 1992 5i 1993 s-a apelat la importul de grâu, de5i micii produc3tori ob inuser3 produc ii dincolo de a5tept3ri. 14. Trebuie f cut totul ca hot rârile i ordinele B fie acestea cu caracter juridic, economic sau organizatoric B s fie nepunctuale. În statele-satelit trebuia p3strat3 permanent o stare de dezorganizare. Trebuia ca legile s3 se bat3 cap în cap ori s3 vin3 prea târziu, ordinele 5i hot3rârile s3 fie ineficiente, ierarhiile s3 nu aib3 stabilitate 5.a.m.d. Men inând haosul, societatea î5i p3stra sl3biciunile 5i putea fi foarte u5or de controlat. Oamenii nu aveau posibilitatea s3-5i solidifice un sistem propriu de valori, sentimentul de insecuritate se accentua, iar manipulatorii aveau astfel un teren extrem de propice pentru ac iune. 15. Trebuie f cut totul ca anumite cazuri s fie discutate concomitent de mai multe comisii, oficii sau institute, îns nici una dintre ele s nu aib drept de decizie înainte de a se consulta cu celelalte (fac excep ie cazurile ce vizeaz industria minelor). O alt3 strategie menit3 s3 induc3 haosul, s3 împiedice formarea unor ierarhii func ionale, s3 nu ofere posibilitatea vreunei institu ii sau alteia de a acumula prea mult3 autoritate. De fapt, o variant3 a vechiului principiu "dezbin3 5i st3pâne5te". Excep ie face industria minelor, deoarece minerii constituiau armata de rezerv3 a regimului, prin faptul c3 ei puteau fi manipula i cu extrem3 u5urin 3. Iar pentru ca efectul manipul3rii s3 fie cel scontat, era necesar ca în rândurile celor din subteran s3 func ioneze impecabil sim ul ierarhiei. La un singur semn al celui pe care îl considerau lider (evident, acesta fiind agent KGB), trebuia ca ei s3 se mobilizeze 5i s3 ac ioneze pentru îndeplinirea ordinelor, f3r3 nici un comentariu sau re inere. Izolarea total3 de lumea exterioar3 d3dea posibilitatea liderului s3-i conving3 c3 numai ce spunea el era "corect" 5i "bine" pentru ei. O veritabil3 armat3 de robo i, p3strat3 în subterane, gata de ac iune la orice moment. 16. Autoconducerea din uzin nu poate exercita nici o influen

asupra activit ii din uzin . Poate lucra doar la punerea în practic a hot rârilor. Trebuia ca principiile socialiste vehiculate tot timpul, precum 5i cel al "autoconducerii muncitore5ti", s3 r3mân3 numai pentru fa ada propagandistic3 5i, eventual, pentru a arunca vina tuturor nereu5itelor asupra colectivelor înse5i. Dar realiz3rile trebuie atribuite doar "viziunii în elepte" a conduc3torilor de la Centru. În acest sens, Centrul trebuia s3 coordoneze nemijlocit întreaga activitate, iar "autoconducerea" uzinal3 s3 îndeplineasc3 doar rolul simplului executant. Asta 5i pentru a evita, iar35i, acumularea de autoritate sau de popularitate de c3tre unii oameni din colectivele muncitore5ti, competen i, dar neverifica i 5i neînregimenta i. 17. Sindicatele nu au dreptul de a se împotrivi conducerii. Sindicatele trebuie s fie ocupate cu alte probleme, spre exemplu cu organizarea odihnei în concedii, discutarea cererilor de pensii i împrumuturi, programe culturale i distractive, organizarea de excursii, repartizarea m rfurilor deficitare, justificarea unor puncte de vedere i decizii ale conducerii politice. Rolul sindicatelor, ca 5i al tuturor celorlalte organiza ii civice, ob5te5ti, de tineret etc. trebuie s3 fie acela de simpli vasali afla i sub controlul total al partidului unic, mai bine zis al Centrului de la Kremlin. Ele trebuie s3 îndeplineasc3 orbe5te ordinele, s3 promoveze politica partidului unic, s3 capaciteze energiile popula iei spre diverse alte sectoare, pentru a restrânge riscul apari iei unor nemul umiri sau r3zvr3tiri. De5i purtau denumirea unor organisme existente 5i în statele democratice, pentru a induce o aparen 3 de libertate, ele se deosebeau fundamental de acestea. În statele democratice, sindicatele 5i celelalte organiza ii neguvernamentale se afl3 total în slujba membrilor sau a cet3 enilor lor. În sistemele totalitare, ele se aflau 5i se afl3 înc3 5i ast3zi, în numeroase zone ale globului, numai în slujba partidului unic, ac ionând, subtil sau chiar f3 i5, împotriva intereselor legitime ale cet3 enilor. 18. Trebuie avansa i numai acei conduc tori care execut impecabil sarcinile primite i nu le analizeaz dep ind cadrul activit ii lor. Conducerea de la Kremlin nu avea nevoie, în statele-satelit, de parteneri, ci de executan i. Aceast3 politic3 trebuia aplicat3 pân3 la nivelul celei mai neînsemnate întreprinderi. Criteriul de avansare nu trebuia s3 fie competen a, autoritatea, inteligen a sau popularitatea, ci fidelitatea necondi ionat3 fa 3 de Centru. Faptul c3 fidelitatea era cultivat3, în majoritatea cazurilor, numai la cei incapabili, pentru c3 ei erau cei mai zelo5i executan i, nu deranja, ba chiar era de dorit. Nu contau uria5ele pierderi suferite de economiile 3rilor socialiste prin promovarea incompeten ilor. Scopul era p3strarea unui control total asupra fiec3rui segment al vie ii politice, economice, sociale 5i culturale. Iar dezastrul era chiar de dorit, pentru c3 bun3starea ar fi oferit oamenilor r3gazul de a gândi. 19. În leg tur cu activitatea localnicilor cu func ii de partid, de stat sau administrative, trebuie create asemenea condi ii, încât s fie compromi i în fa a angaja ilor, astfel devenind imposibil întoarcerea

prin activit3 i specifice spionajului economic. trebuie notate propunerile. Trebuie popularizate discu iile cu muncitorii care se ocup de probleme actuale legate de produc ie. Cadrelor militare autohtone li se pot încredin a pozi ii de r spundere în locuri unde deja sunt plasa i oamenii serviciului special. respectiv autorii acestora. Din nou. al3turi de supravegherea tuturor persoanelor influente din armat3. dar 5i pentru a prelua. Cu cât haosul cre5tea. cei de dinaintea lui erau blama i. materia prim3 necesar3 în orice moment economiei 5i.d. trebuia controlat3 minu ios muni ia existent3. aveau s3 fie exploatate în folosul statului. a c3rei dezvoltare trebuia s3 ofere. prin agen i infiltra i în pozi ii-cheie. partenerii de ideologie din 3rile-satelit nu puteau fi l3sa i s3 dobândeasc3 prea mult3 putere. Trebuie acordat o mare aten ie inventatorilor. Excep ie f3cea industria minelor. întemni a i 5.a. în perioada existen ei regimurilor comuniste. trebuia ca oamenii s3 fie în permanen 3 preocupa i de ceva. totodat3. pentru a nu observa c3 întreg sistemul era gre5it. De aceea. În plus. arhivate. Nu se pot realiza acele inven ii care ar asigura cre terea produc iei de produse finite i. orice reglementare minor3 înso it3 de înfierarea public3 a unor api isp35itori putea dezamorsa tensiunea. Dac3 totu5i unele inven ii deveneau cunoscute. judeca i. cel mai adesea în urma unor procese de "demascare" sau prin reconsiderarea trecutului lor conform unor concep ii 5i reguli inventate special în acest scop. trebuia ca înal ii func ionari de partid sau de stat din 3rile "fr3 e5ti" s3 fie compromi5i iremediabil. 20. popula ia ei. agasa i de întârzieri ori de aglomera ie. Având aceste fi5e individuale se putea anticipa 5i comportamentul fiec3ruia în anumite situa ii. atr3gând chiar recuno5tin a popula iei pentru scurtul moment de respiro. Niciodat3. sc derea extrac iei i a produc iei de materii prime sau ar împiedica îndeplinirea deciziilor.m. pentru a nu atrage cuiva aten ia asupra acestei politici oculte de supraveghere 5i utilizare a lor. care puteau fi folosi i oricând drept armat3 fidel3 de rezerv3. cantitatea muni iei va fi controlat permanent i cu seriozitate. cei acuza i nu au mai putut s3 revin3 la putere. În plus. 21. Ins3 inven iile r3mâneau secrete. Progresele 5tiin ei puteau oferi oricând un atu pentru contracararea influen ei ruse5ti sau pentru preluarea suprema iei într-un anumit domeniu. pe de alta. bun3starea minerilor. clasificate. Cum infiltrarea spionilor în colective de conducere deja formate atr3gea dup3 sine unele riscuri. Trebuie inut sub observa ie fiecare institut de cercetare i laborator. inovatorilor. chiar arunca i în temni 3.m. orice descoperire demn3 de interes. motivele de satisfac ie sau de nemul umire. dorin ele 5i poten ialul intelectual 5. respectiv dezvoltat i sprijinit activitatea lor. De aceea institutele de cercet3ri trebuie supravegheate cu aten ie pentru a contracara astfel de eventualit3 i. pentru a evita întreb3rile grave ce . pe de o parte. pentru a-5i pierde obi5nuin a gândirii lucide. s3 poat3 cunoa5te în am3nunt 5i cele mai secrete planuri militare ale armatelor "fr3 e5ti". 25. cu atât ara respectiv3. Preocup3rile de ordin profesional ale cet3 enilor 5i îndeosebi ale celor din marile centre industriale trebuie s3 fie cunoscute cu precizie pentru a nu face loc surprizelor. pentru c3 nici o surs3 de venit nu trebuia neglijat3. Popula ia trebuia men inut3 la limita subzisten ei pentru a deveni total dependent3 de m3surile luate de liderii sistemului. Dac o inven ie a devenit cunoscut . astfel încât autoritatea militarilor din 3rile-satelit s3 creasc3 în acela5i timp cu cea a agen ilor Kremlinului. care s3 fie folosite ulterior. oricât de fideli ar fi fost Kremlinului. în momente de cump3n3. era mult mai eficient3 promovarea cadrelor militare autohtone în locuri unde deja se aflau implanta i agen i KGB. care s3-i raporteze orice mi5care. trebuie organizat vânzarea acesteia în str in tate. era mai u5or de st3pânit. dar fiecare inven ie trebuie înregistrat cu consecven la Centru. Apoi tactica era reluat3. dar. 22. 23. 26. modul s3u de gândire. De fiecare dat3 când un nou lider venea la conducerea 3rii. pentru a nu permite formarea unor stocuri clandestine. Este permis doar realizarea acelor investi ii care au aplicabilitate în industria minelor sau cele care au indica iile noastre speciale. observa iile ce au fost expuse. nemul umi i de activitatea vreunui 5ofer sau a altuia. Armata trebuia 5i ea supravegheat3 îndeaproape. 24. Dac3 unele inven ii ar fi dus la accelerarea progresului economic 5i la cre5terea gradului de bun3stare a popula iei. iar economiile statelor-satelit s3 fie total dependente de rela iile cu Uniunea Sovietic3. Nu se vor înl tura cauzele fenomenelor în discu ie.a. În uzine trebuie ini iate diferite edin e i conferin e profesionale. Indiferent de serviciile aduse Moscovei. când mizeria traiului cotidian atingea insuportabilul. Punctualitatea transporturilor trebuie perturbat (mai pu in cele cuprinse în îndrum rile din NG 552-46). Fi activitatea inventatorilor 5i a inovatorilor trebuia supus3 celui mai strict control. pentru a urm3ri evolu ia profesional3 a fiec3rui individ în parte. În cazul fiec rei ac iuni armate i eu ocazia tragerilor. Documentele cuprinzând date cu privire la valoarea i descrierea inven iei nu se public . paralel cu aceasta. Dar nu numai cunoscute. ci 5i notate. trebuia s3 fie subminate. respectiv cele care critic trecutul i problemele locale. indiferent de tipul de arm . s3-i afle sl3biciunile. Istoria perioadei comuniste din mai toate 3rile Europei Centrale 5i de Est dovede5te c3 principiul a fost aplicat temeinic. înfiera i. în vederea unui eventual 5antaj viitor. decenii la rând.73 74 lor în anturajul ini ial. Întotdeauna se putea ivi posibilitatea unei conspira ii militare având ca scop declan5area unei revolte împotriva st3pânului de la R3s3rit.d. Preocup3rile 5i gândurile clasei "conduc3toare" trebuie canalizate spre probleme de munc3 ori locale. Fiecare personalitate militar3 autohton3 trebuia s3 aib3 cel pu in o "umbr3" din cadrul KGB.

Trebuie facilitat extinderea propriet ii de stat la cel mai înalt grad în toate domeniile. Trebuia îns3 respectat3 limita dincolo de care ar fi putut ap3rea unele revendic3ri teritoriale întemeiate. 30. Pentru a facilita acest lucru era necesar3 crearea unui uria5 sistem birocratic. S se . care ar putea folosi la ad postirea pe o perioad mai lung a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente. În cazul unor revolte foarte greu de contracarat. "Pârghiile" economiei socialiste trebuie p3strate în mâinile celor de la Centru. Tot în eventualitatea apari iei unor mi5c3ri de rezisten 3 sau a altor situa ii de criz3. pentru reunificarea 3rii cu teritoriile române5ti de dincolo de Prut. existen a sistemului unic de alimentare cu ap3 f3cea posibil3 5i aplicarea altor diversiuni. îi putea da un sprijin pentru a rezista celor mai aspre încerc3ri. a râurilor. dar nu pot duce la unitate na ional . aveau întotdeauna grij3 s3 otr3veasc3 fântânile. al educa iei religioase. respectiv al partidului unic. Locurile lor vor fi ocupate de oameni numi i. Ob inerea unui strict necesar pentru via a de zi cu zi trebuia s3 devin3 preocuparea permanent3 a fiec3rui individ. trebuia impus în absolut toate domeniile. erau încurajate pozi iile critice. 32. În ora ele reconstruite sau nou-construite nu se admit în locuin e spa ii excedentare. numai la adresa trecutului sau a unor probleme minore. Apa este esen ial3 pentru supravie uirea omului. în cotloanele c3ruia s3 se piard3 orice revendicare ra ional3. în fuga lor din calea n3v3lirilor barbare. în diverse variante. aceasta trebuia men inut3 la limita subzisten ei. de foarte mult timp. Este admis criticarea activit ii organelor administrative. Pentru p3strarea unei aparen e de independen 3 fa 3 de Moscova. era vorba de istoria na iunilor respective rescris3 în cheie comunist3). sau na ionalist (în acest caz. îl putea conecta pe individ la un alt sistem de valori. Activitatea cultural-educativ trebuie astfel dirijat ca s rezulte o antipatie general împotriva acestora. controlul asupra re elelor de ap3 oferea posibilitatea declan53rii unor ac iuni diversionist-teroriste cu efect catastrofal asupra insurgen ilor. a pânzelor freatice etc. cum ar fi r3spândirea zvonurilor privind otr3virea apei potabile.75 76 puteau ap3rea în min ile unora. De asemenea. dar nu trebuia împiedicat s3 func ioneze. respectiv din întreprinderile indicate în mod special. dar i cel al ceremoniilor de înmormântare. erau îng3duite lu3rile de pozi ie cu substrat istoric (bineîn eles. la o alt3 viziune asupra existen ei. îns nu se admite nicidecum sc derea numeric a personalului i nici func ionarea lor normal . Din acelea5i motive era încurajat3 5i autocritica. 35. era esen ial3 p3strarea cauzelor ce le f3ceau posibile. în unele 3ri din sfera de influen 3 moscovit3 directiva a fost aplicat3 în continuare. sus inute. 29. un timp. Controlul statului. pentru a da faliment în cel mai scurt timp posibil. de specialitate. De asemenea. dar. Canalizarea veche i fântânile trebuie lichidate sistematic pe parcurs. A se împiedica aprovizionarea bun a pie ei interne. pentru a nu mai avea timp s3 gândeasc3. În ce prive5te popula ia. precum 5i celorlalte "sectoare prioritare". orice ini iativ3 nedorit3. De fapt. În acela5i timp. E necesar s fie puse sub observa ie tipografiile biserice ti. Spre exemplu. 33. Dar pentru ca astfel de discu ii diversioniste s3 poat3 continua la nesfâr5it. tendin ele na ionaliste au r3bufnit cu furie. în România. 27. Biserica putea oferi un refugiu. 31. f3cându-i vulnerabili pe cei viza i. Din colile elementare. ce nu puteau duce la punerea în discu ie a întregului sistem. Nu numai fântânile 5i sistemele independente de alimentare cu ap3 trebuie distruse. bineîn eles. con inutul predicilo. Reconstruc ia obiectivelor industriale i construc ia celor noi se vor face având în vedere ca materialele reziduale s fie dirijate în depozitele de ap ce ar putea folosi drept rezerve de ap potabil . dar mai ales din licee i facult i trebuie s fie înl tura i profesorii care se bucur de popularitate. Din nou. de nesiguran 3. 34. Întreprinderile proprietate personal i industria ii vor primi doar acele cantit i de materii prime i utilaje care s împiedice produc ia de calitate. În timpul revolu iei din România au fost utilizate intens astfel de zvonuri. Trebuie acordat o mare aten ie ca nu cumva s existe re ele de ap neracordate la re eaua principal în cartierele în curs de reconstruc ie sau nou construite. pentru ca singura "5tiin 3 sacr3" s3 r3mân3 ideologia comunist3. Chiar 5i dup3 colapsul comunismului. Trebuie s se aib o mare grij de toate proiectele de fabrica ie din industria minier . ce amplificau starea de tensiune. orice manifestare de independen 3. Sistemul birocratic putea fi criticat. Dar ele au fost subminate. al cântecelor. o aten ie special3 este acordat3 industriei miniere. 28. pentru a amplifica tensiunile interetnice în spiritul bine cunoscutului principiu "dezbin3 5i st3pâne5te"). În acest sens era impus3 poluarea lacurilor. s3 existe 5i întreprinderi particulare. Pentru reu5ita total3 a acestor ac iuni era necesar ca toate re elele de ap3 se fie conectate la un sistem central. ci 5i orice alt3 rezerv3 poten ial3 de ap3 potabil3. arhivele. pentru a demonstra c3 sistemul comunist încuraja libertatea de opinie (a5a cum sus ineau ideologii de la Centru). Pre ul acestor m rfuri s fie mai mare decât pre ul produselor similare ale întreprinderilor de stat. În unele state socialiste au mai continuat. trebuie s3 fie reduse la maximum 5ansele de supravie uire a celor care luptau împotriva sistemului. Trebuie acordat o aten ie deosebit bisericilor. se crea posibilitatea recompens3rii celor fideli cu permisiunea de a se aproviziona pe filiere preferen iale. Asemenea cazuri erau apoi folosite de propaganda comunist3 ca exemple "vii" ale superiorit3 ii sistemului de produc ie socialist fa 3 de cel capitalist. Lu rile de pozi ie ale conducerilor autohtone pot avea coloratur na ional sau istoric . popoarele din vechime. dar nu s-a mers pân3 la depunerea unor eforturi concrete. Biserica trebuia anihilat3. metoda era cunoscut3 5i aplicat3. dup3 revolu ia din decembrie 1989. pentru a da nemul umi ilor iluzia c3 î5i pot exprima liber p3rerile. Spre exemplu. iar sursele independente s3 fie distruse.

Filozofia general3 era interzis3. Se va începe cu: profanarea monumentelor ce ne apar in. Trebuie s fie ini iat organizarea unor ac iuni cu caracter artistic sau sportiv care s s rb toreasc lupta autohtonilor împotriva cotropitorilor (exclusiv ru ii. 37. Dar aceste "p3cate ideologice" puse în seama organiza iei vizate ar fi trebuit sus inute de fapte reprobabile pe m3sur3. folosit3 în scopul a â 3rii urii na ionale. a filozofiei generale.77 78 analizeze diferen ele dintre materii. eventual. rudimente permise de cenzura regimului. distrugerea cimitirelor. a drumurilor i re elelor de leg tur . De aceea se trecea la înscenarea unor fapte de o extrem3 gravitate precum profanarea de monumente. Uluitoarea vitez3 cu care trupele sovietice au intervenit în Cehoslovacia anului 1968 reprezint3 o confirmare elocvent3 pentru importan a acestei instruc iuni. 5ovinismul se definea ca "atitudine politic3 anacronic3 5i retrograd3". O aten ie special3 se acorda rescrierii istoriei. pentru a justifica asuprirea na ional3. menit3 s3-l transforme pe om într-un robot foarte priceput în domeniul s3u de activitate. Adev3rata înv3 3tur3 urma s3 fie cea din manualele de socialism 5tiin ific. Na ionalismul era în total3 opozi ie cu "interna ionalismul proletar". lovitura final3 devenea extrem de simpl3. astfel ca în cazul în care este nevoie de o interven ie armat . Se va avea grij de construc ia i reconstruc ia oselelor. trebuia ca ei s3 fie minimaliza i. pentru c3 ea i-ar fi putut face pe unii s3 aib3 ideea de a judeca logic ideologia comunist3. De aceea se impunea obligatoriu înlocuirea dasc3lilor populari cu politruci convin5i. În acest context. darwinismul. Din când în când. a "mult iubi ilor" conduc3tori. atitudinile deprinse la o vârst3 fraged3 au 5anse considerabile s3 se p3streze toat3 via a. La rândul s3u. În 5colile specializate era recomandat3 specializarea îngust3. În colile de specialitate trebuie introdus specializarea restrâns . pentru a ascunde tendin ele sale expansioniste. De asemenea. popula ia avea nevoie 5i de o por ie de "circ". locul rezisten ei sau al concentr rii for elor reac ionare s fie accesibil din toate p r ile. Aten ia deosebit3 ce li se acord3 e motivat3 de faptul c3. 38. individul nu trebuie s3 aib3 vreun termen de compara ie pentru a ajunge s3-5i pun3 întreb3ri periculoase. Cu ocazia pred rii istoriei nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut s serveasc binele rii. dar neputincios în rest. precum 5i din toate celelalte manuale rescrise în cheia ideologiei comuniste. Acesta îns3 trebuia s3 îndoctrineze cet3 enii. 5i chiar declarativ filoruse. Dac se constituie o organiza ie care ar sprijini alian a cu noi. cel pu in din punct de vedere economic. A le interzice de-a dreptul era dificil. chiar dac3 respectiva na iune ar fi avut înainta5i de marc3. oricând puteau fi g3si i localnicii care s3 poat3 fi folosi i drept cozi de topor. Materialul documentar folosit în procesul de înv3 3mânt trebuia s3 fie redus cât mai mult pentru a le transmite elevilor doar rudimente de cultur3 general3. difuzarea unor manifeste din care s rezulte ponegrirea na iunii i a culturii noastre i îndoiala fa de în elesul contractelor încheiate cu noi. singura filozofie "adev3rat3" fiind cea marxist-leninist3. pentru a împiedica unitatea de lupt3 a oamenilor muncii împotriva exploat3rii". a logicii i geneticii. Istoria era rescris3. În acela5i timp. Întotdeauna îns3 exista pericolul ca declara iile de fidelitate fa 3 de Moscova s3 reprezinte doar o fa ad3 în spatele c3reia aceste organiza ii s3 încerce promovarea independen ei na ionale. Iluzia independen ei fa 3 de Moscova a statelor-satelit trebuia p3strat3 pentru a nu zgând3ri în mod inutil orgoliul na ional al popoarelor vasale. a podurilor. De aceea se recomanda utilizarea unei diversiuni constând în acuzarea organiza iei în cauz3 de na ionalism 5i 5ovinism. ar fi putut deschide noi orizonturi cognitive. precum 5i alte 5tiin e de avangard3. economie politic3.m. folosindu-ne de ura care exist împotriva acelor organiza ii. În munca de propagand trebuie implica i i localnicii. mergând pân3 la cea suprem3 în stat 5i partid.a. astfel încât orice s3rb3toare na ional3 se transforma în prilej de glorificare a "luptei pentru socialism" 5i. imediat se va porni împotriva ei o campanie de acuzare a na ionalismului i ovinismului. . ci trebuie ar tat mi elia regilor i lupta poporului asuprit. 36. sau în rezerva de cadre). iar la licee s se opreasc predarea limbilor latin i greac veche. dar totodat ar st rui asupra controlului activit ii economice a conducerii oficiale. antrenate în spiritul unei fidelit3 i absolute fa 3 de Kremlin. În doctrina comunist3. Genetica. îndeosebi nem ii) i care s popularizeze lupta pentru socialism. lucrând cu tinerii. Mai mult. Fi se p3stra 5i secretul asupra trecutului acelor personalit3 i autohtone (multe dintre ele în func ii importante. în scopul provoc3rii unei aversiuni totale a popula iei fa 3 de organiza ia vizat3. pentru a permite ca inocularea urii fa 3 de sistemul monarhist 5i capitalist s3 aib3 eficien 3 maxim3. personalit3 i care au fost preg3tite din punct de vedere ideologic pe teritoriul Uniunii Sovietice.d. era interzis studiul logicii. Studiul limbilor latin3 5i greac3 veche trebuia interzis în licee pentru a nu le da posibilitatea elevilor s3 aib3 acces direct la operele unor mari gânditori ai lumii. ori socialismul 5tiin ific ar fi p3rut desuete 5i chiar false. În statele socialiste puteau ap3rea diverse organiza ii având la baz3 ideologia comunist3. s fie redus cantitatea de material documentar. Pe plan local este interzis apari ia unor opere despre acei autohtoni care înainte de revolu ie i în perioada celui de-al doilea r zboi mondial au tr it la noi. pentru c3 nu se puteau invoca în mod clar incompatibilit3 i ideologice 5i nici nu se dorea zgând3rirea orgoliului na ional al cet3 enilor din ara respectiv3. din perspectiva c3rora materialismul dialectic. 39. Motivele anihil3rii fiind astfel create. Profesorii care se bucur3 de popularitate sunt foarte greu de controlat. le pot forma acestora concep ii 5i atitudini ostile ideologiei comuniste. r3spândirea de manifeste ostile Uniunii Sovietice 5i "prieteniei" dintre ara respectiv3 5i marele vecin de la R3s3rit 5. na ionalismul era definit drept o "arm3 politic3 a burgheziei.

41. pentru a-5i p3stra noile privilegii. trebuie lichida i prin a anumite "întâmpl ri neprev zute" sau închi i sub acuza ie de crim de drept comun. nici trimi5i în judecat3. Acei conduc tori numi i de c tre partid. Sistemul comunist era "perfect". pentru a nu r3mâne în con5tiin a contemporanilor 5i a genera iilor viitoare drept exemple de verticalitate moral3. În acela5i timp trebuia evitat3 cu foarte mare grij3 martirizarea lor. Mai ales din punct de vedere ideologic. ar fi erodat credibilitatea regimului. S se prelucreze acei opozan i care se bucur de stima popula iei. cadrelor didactice) care sunt învinuite de atitudine împotriva poporului. în loc de a fi deferi i justi iei. extrem de u5or de controlat. În "cea mai bun3 dintre lumi. în România din timpul regimului Iliescu sunt nenum3rate exemple de mini5tri sau de înal i func ionari de stat care. Cei care lucreaz în diferite func ii trebuie s fie schimba i i înlocui i cu muncitori cu cea mai slab preg tire profesional . Procedeul a continuat s3 fie folosit 5i dup3 colapsul comunismului. Asemenea personalit3 i puteau desfiin a foarte u5or. În alte cazuri se r3spândeau zvonuri 5i chiar "dovezi" despre colaborarea lor cu diverse for e antina ionale sau chiar. erau acuza i 5i condamna i pentru delicte de drept comun. Înainte ca ei s se întip reasc în con tiin a maselor. Pricinuitorii erorii judiciare erau 5i ei înv3lui i în uitare. deveneau fideli total conducerii de la Centru 5i îndeplineau cu stricte e numai directivele venite de sus. deoarece erau total dependen i de directivele de la Centru 5i. Tot pentru a nu se ajunge la punerea în discu ie a sistemului era interzis3 cu des3vâr5ire reluarea procesului. 43. de neîn eles pentru omul obi5nuit. 44. pentru c3 asemenea ac iuni ar fi atras aten ia asupra întregului sistem de promovare a cadrelor 5i. În cazuri drastice se recheam din func ie. Sistemul comunist nu putea fi acuzat vreodat3 de gre5eli. pentru a nu atrage prea mult aten ia opiniei publice asupra dedesubturilor procesului 5i implicit a sistemului. nu erau învinui i. pentru a demonstra popula iei c3 liderii nu au gre5it atunci când i-au învestit în respectivele func ii. deoarece ace5tia. La sfâr it vor fi pu i în fiinc ii de conducere i inu i în eviden ca i cadre de rezerv pentru perioada schimb rilor ulterioare. În posturile-cheie trebuia s3 fie numi i doar cei total incompeten i. erau greu de contracarat sau de aruncat în pu5c3rii datorit3 renumelui lor . în timp ce se aflau în pozi ii de conducere. ci de vin3 au fost unele situa ii obiective. Incompeten ii promova i în func ii superioare. dosarele penale ce li se puteau întocmi în orice moment puteau fi utilizate cu eficien 3 garantat3 ca instrument de 5antaj. erau lichida i pur 5i simplu prin "întâmpl3ri neprev3zute". serviciilor importante. Se aduc la cuno tin publicului procesele acelor persoane cu pozi ie de conducere (în primul rând din cadrul armatei. marile personalit3 i ale culturii reprezentau cea mai mare amenin are. Debarasarea de astfel de opozan i politici periculo5i trebuia mediatizat3 la maximum. ea era utilizat3 ca atare 5i pentru a induce în con5tiin a public3 ideea c3 existau "ra iuni superioare". dac3 respectivii ar fi dat cel mai timid semn de nesupunere. au fost "roti i" în altele similare sau au fost numi i consilieri preziden iali. ci doar s ob in o diplom . care au produs pierderi substan iale sau au creat tensiuni nedorite în rândul subalternilor. puteau forma grupuri de rezisten 3 tacit3. 42. justi ia nu putea gre5i. erau revoca i din func ii 5i trecu i în posturi echivalente sau chiar superioare ierarhic. În continuare incompeten ii erau men inu i în posturi-cheie sau ca rezerve pentru procesul de "rota ie a cadrelor". cu argumente clare. Pentru a accentua aceast3 percep ie în ochii opiniei publice. Iar atunci când se considera c3 înscen3rile ar fi luat prea mult timp. Iar dac devine inevitabil . E o ac iune ce atrage aten ia maselor populare. Dac3 situa ia devenea intolerabil3. s nu fie chema i în judecat . dup3 compromiterea definitiv3 în anumite func ii. mai ales din punct de vedere ideologic. "gre5eala" trebuia atribuit3 unor oameni. Trebuie împiedicat reabilitarea celor condamna i în procese politice. În acest scop. care au motivat schimbarea din func ie a respectivilor. Reprezentan ii opozi iei politice nu puteau r3mâne în libertate pentru c3 foarte u5or ar fi putut deveni nuclee de cristalizare a unor noi mi5c3ri de rezisten 3 anticomunist3. cu serviciile de securitate. Totu5i procesele politice de r3sunet s-au împu inat cu timpul. c3rora nimeni nu le-ar fi f3cut fa 3 mai bine în acele momente. astfel. cei care nu sunt interesa i s se perfec ioneze la nivel înalt. se impunea demolarea imaginii pe care o aveau în ochii popula iei. care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit nemul umirea angaja ilor. dar extrem de eficient3 în privin a impactului asupra unei popula ii nemul umite. Pentru ideologii totalitarismului. puteau aduna în jurul lor al i oameni de valoare. în unele 3ri est-europene.79 80 40. Dac3 totu5i se iveau cazuri în care reabilitarea unor condamna i în procese politice devenea inevitabil3. 45. nu sistemului în sine. ministerelor. De aceea ei nu erau de dorit în func ii de conducere. a industrializ rii. În plus. Cei competen i erau foarte greu de manipulat. se admite doar cu condi ia ca acest caz s fie considerat o gre eal judec toreasc : nu va avea loc reluarea procesului. fiind numi i în pozi ii similare sau superioare. trebuia s3 se dovedeasc3 intransigent. pentru c3 politica 5antaj3rii "vinova ilor" cu "petele" de la dosar s-a dovedit mult mai eficient3. rudimentara ideologie comunist3. a socialismului. pentru a nu se da o confirmare oficial3 a gre5elilor grave comise de conducerea de la Bucure5ti. Chiar dac3 motiva ia p3rea confuz3 5i contradictorie. îndeosebi cu cei care deviau de la linia politic3 impus3 de la Centru. Aten ie ca reprezentan ii opozi iei politice s fie închi i. mai târziu. în ultim3 instan 3. Trebuie ca la facult i s ajung cu prioritate cei care provin din cele mai joase categorii sociale. Spre exemplu. respectiv pricinuitorii judec ii gre ite nu vor fi convoca i. pentru a demonstra popula iei c3 liderii comuni5ti nu fac nici un fel de discriminare 5i îi pedepsesc drastic pe cei cu atitudini "du5m3noase" la adresa poporului sau a socialismului. chiar necalifica i. Deoarece p3strarea unui secret absolut asupra sor ii lor era imposibil3.

a relevat înc3 o dat3. astfel c3 la pr3bu5irea regimurilor comuniste din estul 5i centrul Europei. cred c3 ar fi interesant pentru cititor s3 încerce identificarea cât mai multor exemple de aplicare a acestor instruc iuni în România Atât înainte de revolu ia din decembrie 1989. individul era capabil. selectate dintre parveni ii cu "origine social3 s3n3toas3". scârbite de noua mascarad3 a democra iilor de operet3. asupra comportamentului s u 5i asupra sentimentelor sale. au continuat s3 tr3iasc3 5i s3 creeze în izolare 5i cvasianonimat. doar pe baza unei diplome 5i a rela iilor cu persoane influente din partid. metod3 c3reia îi va fi dedicat un capitol special al acestui volum. cu acuitate. strategia a avut sor i de izbând3. s3 fie permanent dependen i de sistemul de gândire al grupului din care fac parte 5i s3 se supun3 necondi ionat. integrarea în grup 5i inducerea sentimentului de supunere necondi ionat fa de autorit i. Tehnica a ie5it în eviden 3 în timpul r3zboiului din Coreea. Sc3pat de sub influen a "educatorilor" s3i. informa ii care mai apoi. interesa i numai de avansarea în ierarhia social3. le-ar fi respins. prin umilire. în timpul c3reia aten ia îi este concentrat3 c3tre exterior prin intermediul celor cinci sim uri. reformarea gândirii este un proces mult mai subtil 5i mai sofisticat. Pentru a în elege mai bine ce înseamn3 controlul asupra min ii umane 5i cum se ob ine. Rezultatele acestor studii au ar3tat c3 procesul de influen are are trei componente principale: modificarea comportamentului. În studierea tehnicilor de modificare subtil a comportamentului. el va coopera astfel cu manipulatorii s3i. sentiment ce l-ar putea determina s3 gândeasc3.. îns3 deosebit de relevante. În consecin 3 esen a controlului total asupra individului este reprezentat3 de anihilarea sentimentului de independen 3 a acestuia. Prizonierii americani erau supu5i unui tratament intensiv de manipulare a gândirii. ace5tia s-au erijat imediat în reprezentan i "autentici" ai intelectualit3 ii 5i au invadat noua scen3 politic3. sublinierea diferen elor existente între aceast3 reform a gândirii 5i sp larea creierului sau manipularea prin hipnoz . prin izolare. const3 în desprinderea individului din starea de con5tient3 normal3. s3-5i creeze propriul s3u sistem de valori 5i s3 ia decizii de unul singur. vor fi folosite chiar împotriva lui. ajungând chiar la performan e incredibile. s3 revin3 la vechiul s3u mod de gândire. când se supune total ordinelor hipnotizatorului. eliberat de spaim3. el reac ioneaz3 din reflex. În foarte multe secte. f3r3 ca subiectul manipulat s3-5i dea seama. mare parte din "elita" cultural3 ori 5tiin ific3 a respectivelor state era alc3tuit3 din indivizi mediocri. în mod normal. în timp ce adev3ratele valori. necesitatea studierii mecanismelor de manipulare atât la nivel individual.81 82 interna ional. oferindu-le de multe ori informa ii despre sine. f3r3 5tirea sa. atunci când individul caut3 s3 r3spund3 unei anumite situa ii sociale. Pentru a în elege mai bine cele trei componente ale procesului de influen are este necesar3 prezentarea câtorva experimente foarte simple. Experimentele desf35urate de cercet3torii în domeniul psihologiei sociale au demonstrat c3. F3r3 s3 vrea. decimate în timpul regimului comunist. în majoritatea cazurilor. f3r3 ca ace5tia s3 î5i dea seama c3 sunt influen a i. este necesar3. Din p3cate. practic. abuzul fizic sau psihic este foarte pu in sau chiar deloc perceptibil. Sistemele totalitare ce urm3resc supunerea necondi ionat3 a oamenilor se concentreaz3 spre crearea acelui tip de cet3 ean incapabil s ia decizii de unul singur. împotriva intereselor Statelor Unite. un grup de cercet3tori ia instruit pe studen ii unei clase de psihologie s3 experimenteze . Artizanii manipul3rii încearc3 s3 creeze o imagine agreabil3 a liderului în rândul maselor. Ac ionând asupra subcon5tientului. Controlul total asupra individului Controlul total asupra individului înseamn3 controlul total asupra modului s u de gândire. Sp3larea creierulu. 5tiin ific3 sau cultural3. trebuie ca ei s3 fie cufunda i în anonimatul maselor de manevr3. Fi totu5i efectele sp3l3rii creierului depindeau de conjunctura în care se afla prizonierul. artizanii manipul3rii ob in aproape întotdeauna reac iile dorite din partea subiec ilor. Evident. În timp. în special în cele evoluate. în timpul c3ruia mii de oameni obi5nui i au fost determina i s3 participe la exterminarea. iar aten ia îi este focalizat3 c3tre interior. în majoritatea cazurilor. autorit3 ilor. ritualurile specifice sunt menite s3 induc3 adep ilor o stare de trans3. pân3 la cele puternice. conform informa iei acumulate în subcon5tientul s3u. în urma c3reia predicatorii îi fac s3 se comporte ira ional sau s3 comit3 acte pe care. reformarea gândirii indivizilor. prin înlocuirea cu noi "personalit3 i". Treptat subiectul se va integra maselor 5i va r3spunde perfect la ceea ce este "programat" s3 r3spund3. la rândul lui. cât 5i la nivelul unor largi grupuri de oameni. Experien a celui de-al doilea r3zboi mondial. Din aceste motive trebuia ca ei s3 fie anihila i în timp. în urma c3ruia ajungeau s3 serveasc3 propaganda procoreean3. Comparativ cu sp3larea creierului sau cu manipularea prin hipnoz3. c3tre sine. cât 5i dup3.. Pentru a pune sub control total mintea oamenilor. în lag3rele de concentrare. În sistemele totalitare.. În acest fel. Hipnotismul. de la bun început. rezisten a psihic3 a individului este mult diminuat3 5i el poate fi influen at mult mai u5or. are efecte remarcabile în ceea ce prive5te determinarea individului de a se supune din reflex ordinelor sau de a5i tr3da semenii ori propria sa ar3. În încheierea acestui capitol. pentru a-l plasa într-o stare de trans3: leg3turile cu exteriorul îi sunt estompate sau chiar retezate. când subiectul are semnale slabe de la lumea exterioar3. exist3 mai multe feluri de transe. mergând de la cele de simpl3 reverie. instinctiv. a milioane de al i oameni obi5nui i.

omul are o senza ie foarte puternic3 de disconfort. obiceiuri. este influen a regulilor grupului asupra individului îl reprezint3 unul dintre episoadele îndr3gitului serial de televiziune Camera ascuns . încearc3 s3-l reduc3 sau chiar s3-l anihileze. cele mai elocvente sunt experimentele lui Stanley Milgram. o tr3ire sau un act de comportament vine în contradic ie cu celelalte dou3. cu fa a la u53. În mod clar el nu con5tientiza faptul c3 fusese influen at de "jocul" studen ilor s3i. În acest mod se ajunge la cea de-a doua caracteristic3. În capitolul dedicat sistemelor totalitare au fost descrise pe larg cele opt c3i majore de manipulare a individului 5i. deja descrise anterior: modificarea comportamentului. încearc3 s3 m3nânce. dar 5i subtil3. încât a sim it nevoia s3-5i aprind3 imediat o igar3. a demonstrat c3 marea majoritate a indivizilor ajung s3 se îndoiasc3 de propriile lor cuno5tin e atunci când sunt pu5i într-o situa ie social3 în cadrul c3reia componen ii grupului care se bucur3 de cel mai mare respect dau r3spunsuri gre5ite la întreb3ri simple. studen ii p3reau plictisi i. integrarea individului în grup (cufundarea în anonimat) 5i supunerea necondi ionat3 fa 3 de autorit3 i. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Individul poate suporta numai discrepan ele minore între cele trei componente ale identit3 ii lui. camera ascuns3 a înregistrat comportamentul indivizilor inocen i. în timp ce profesorul î5i inea cursul mi5cându-se spre partea stâng3 a înc3perii. deoarece manipulatorii ajung în cele din urm3 s3-i controleze 5i comportamentul. Efectele acestui proces de influen are se concretizeaz3. cu cele trei scopuri principale ale acestuia. trebuia ca studen ii s3 zâmbeasc3 5i s3 par3 mult mai aten i la spusele lui. elevii au r3mas dezorienta i. anume disonan a cognitiv J În 1957. unii au t3cut încurca i. neaten i. nu se mai consider responsabil pentru propriile sale ac iuni. nu trebuie uitat c3 Milgram scria: Esen a supunerii const în faptul c o persoan ajunge s se considere pe sine îns i ca fiind un instrument al îndeplinirii dorin elor i ordinelor unei alte persoane i. iar câteva zile mai târziu s-a obi5nuit s3 vorbeasc3 sprijinit lejer de peretele din stânga clasei. Identitatea unui individ este alc3tuit3 din împletirea armonioas a gândirii. a maselor. pentru ob inerea unui control total asupra acestora. c3 acela era stilul s3u personal. În momentul în care profesorul se deplasa c3tre partea dreapt3 a clasei. sentimentelor 5i ac iunilor sale. Întotdeauna când îi este sete. Nimeni nu a reluat r3spunsul corect! Un alt exemplu care demonstreaz3 cât de puternic3. irita i. de tradi ii. Dup3 mai multe cursuri. sus inând c3 a5a preda el dintotdeauna. al ii au r3spuns c3 nu 5tiu. ce au fost descrise pe larg în capitolul dedicat clasific3rii manipul3rilor. treptat. Dup3 terminarea aranjamentului. el 5i le va modifica instinctiv pe . care au fost pu5i în rând. întotdeauna când resimte disconfortul psihic. controlul gândirii 5i controlul sentimentelor.83 84 metoda pe propriul lor profesor. O variant3 a acestui experiment s-a desf35urat într-o 5coal3 cu elevi foarte buni. Astfel. care reprezint3 disonan a cognitiv . încearc3 s3 bea La fel. sentimente). comportament. Organizatorii au trimis un grup de câ iva cet3 eni s3 intre în liftul unei institu ii 5i s3-l ocupe în a5a fel încât s3 nu mai fie loc în3untru decât pentru o singur3 persoan3. Într-un singur caz. nenum3rate caracteristici comportamentale îi sunt induse individului în urma presiunii exercitate permanent asupra sa de cei din jur. rutine. Leon Festinger a f3cut cunoscute rezultatele unor studii ale sale bazate pe conflictul interior ce apare atunci când un ra ionament. unul dup3 altul: H2O. a reac ionat oarecum cu iritare. La început. apoi a reluat cu severitate întrebarea: Înc o dat : care este formula chimic a apei? Pu5i s3 r3spund3 pe rând. Exact ca în experimentul descris mai sus. 5i gândirea. tot mai mult. încerca s3 r3mân3. al3turi de grupul manipulatorilor. Întotdeauna când omului îi este foame. profesorul a continuat s35i in3 cursurile în apropierea peretelui din stânga. starea de tensiune îi era atât de mare. Altfel spus. manifesta o stare accentuat3 de disconfort. atunci gândirea i sentimentele sale se vor modifica în sensul minimaliz rii disonan ei. în fa a unui examinator sever. apoi se întorcea într-o parte. Dup3 ce a ie5it din ascensor. iar la destina ie era aproape întotdeauna cu spatele la u53. la fel cu to i ceilal i. Cele opt tehnici urm3resc declan5area 5i amplificarea procesului de influen are. Ca o concluzie important3 a studiilor sale. Chiar 5i dup3 ce studen ii au revenit la comportamentul absolut normal. profesorul a început s3 prefere doar partea stâng3 a înc3perii pentru a-5i ine prelegerile. Elevii au r3spuns relaxa i. fiecare "victim3" era vizibil surprins3 de comportamentul neobi5nuit al celor din3untru. Atunci când apare o discrepan 3 major3. Acesta i-a întrebat care este formula apei. întotdeauna când unui individ îi este indus3 schimbarea uneia dintre cele trei componente ale identit3 ii sale (gândire. în supunerea total3 a individului. Întrebat de cercet3tori asupra comportamentului s3u. în ultim3 instan 3. cea a integr rii tntnle a individului în grupul din care face parte. Cum? Festinger ofer3 un exemplu general în concluziile studiului s3u: Dac unei persoane i se modific actele comportamentale. este necesar3 introducerea unui nou concept. ca urmare. ini iat de doctorul Solomon Asch. care intrau în lift. se agita. În privin a supunerii fa 3 de autorit3 i. Un alt experiment faimos. 5i sentimentele. c3 nu i se p3rea deloc ciudat s3 se sprijine de peretele din stânga clasei. apoi s3 stea cu spatele la u53 pe tot timpul deplas3rii ascensorului. Înainte de analizarea celor trei componente ale recre3rii complete a individului: controlul comportamentului. totu5i. un tân3r s-a agitat permanent. Examinatorul a zâmbit oarecum dispre uitor. dar a rezistat eroic tenta iei de a se supune regulii de grup.

între obiceiul (comportamentul) s3u 5i ra iune apare un conflict. Fi tocmai pe crearea unor asemenea convingeri se bazeaz3 strategia publicitar3 a marilor companii produc3toare de ig3ri. În societ3 ile totalitare 5i în cadrul sectelor distructive. el va pune interven ia cunoscutului pe seama invidiei. num3rul mediu al orelor de somn. în general. soldatul ajunge s3 cread3 sincer în propaganda desf35urat3 de conduc3torii s3i. sunt antrena i s3 lupte 5i s3 ucid3 inamicul. care li se par infernal de grase.. Primul pas îl constituie instituirea unui program zilnic foarte strict. consumatorii chiar nu mai suport3 gustul bucatelor tradi ionale. ba mai mult. Îns3 pentru fum3tori ele devin convingeri de nezdruncinat. de fapt. felul muncii pe care o presteaz3. datorit3 fenomenului de disonan 3 cognitiv3. pentru a nu mai avea senza ia acut3 de disconfort psihic. Optând pentru cea de-a doua variant3. concretizat prin apari ia remu5c3rilor. Cu alte cuvinte. în principal. ritualurile 5i obiceiurile sale 5i. artizanii manipul3rii provoac3 în mod deliberat disonan e cognitive. Dup3 câteva luni. El nu se poate substitui regulilor deoarece 5tie c3 este pasibil de pedeaps3. s3 analiz3m pe rând cei trei piloni pe care se bazeaz3 controlul total asupra individului: controlul comportamentului. fum3torul î5i va adapta 5i sentimentele. Mai r3mâneau sim 3mintele. În aceast3 idee. are nou zeci de ani. 5i asupra comportamentului s3u. Comportamentul a urmat ra iunea. În acela5i timp fiec3rui individ i se dau sarcini specifice. sau c3 va fi ferit de pericol dac3 va fuma numai ig3ri cu filtru. În func ie de scopul urm3rit. ori va g3si exemple justificative de genul: Uite la nea Ilie. Pentru cei neobi5nui i. Dac3 argumentele nu stau în picioare. felul în care acesta se îmbrac3. gustul noilor alimente p3rea fad. În consecin 3 astfel de ra ionamente îl absolv3 de vin3. soldatul resimte un acut disconfort psihic. fum3torul înveterat va ajunge s3-5i spun3 c3. va ajunge s3 cread3 c3 ma5ina pe care a cump3rat-o este cea mai frumoas3 5i cea mai performant3. celelalte dou3 modificându-se de la sine în func ie de cea deja schimbat3. pentru a-5i aduce în consonan 3 ac iunile cu sentimentele 5i ra iunea. Controlul comportamentului este determinat de controlul realit3 ii fizice în care tr3ie5te individul. privind rata înalt3 de cancer pulmonar în rândul fum3torilor. artizanii manipul3rii au în vedere tipul de locuin 3 a individului. în urma c3reia oamenii obi5nui i sunt transforma i în uciga5i cu sânge rece. indivizii sunt . încât merit3 s3-5i sacrifice câteva minute din via 3 pentru ea. altminteri indivizi normali. indivizi afla i în captivitate etc). trebuie men ionat 5i comportamentul cump3r3torului obi5nuit. ori î5i adapteaz3 gândirea acestui comportament. un important interval de timp este dedicat activit3 ilor de îndoctrinare 5i îndeplinirii unor ritualuri. propaganda produc3torilor a ac ionat asupra ra iunii consumatorilor. ob inerea controlului total asupra individului nu este neap3rat condi ionat3 de exercitarea presiunilor. Este interesant 5i modul în care au reu5it s3 se impun3. cu aceea5i intensitate. În timp. Având în vedere importan a fenomenului de disonan 3. fumeaz câte un pachet pe zi de la doi' pe ani i n-are nici pe naiba. În concluzie trebuie subliniat înc3 o dat3 faptul c3. satisfac iei c3 du5manii au fost elimina i. controlul gândirii 5i controlul emo iilor. ci figuri odioase a c3ror via 3 nu are nici un fel de valoare. conformându-se ra iunii 5i comportamentului. proces descris într-un capitol anterior. S3 presupunem c3 un individ are obiceiul fumatului. membri ai unor secte. În urma citirii avertismentelor privind nocivitatea viciului s3u. Solda ii. omul are întotdeauna ceva de f3cut. individul are dou3 variante: ori renun 3 la viciu. de5i gustul lor este diferit de cel al alimentelor tradi ionale.. copii. Dac3 adaptarea gândirii este insuficient3. manipulatorii pot ac iona. noul posesor de autoturism nu-l va asculta sau va c3uta imediat argumente prin care s3-i demonstreze c3 modelul cump3rat de el este cel mai bun. Treptat îns3. În cele din urm3 se decide 5i cump3r3 un anumit model.85 86 celelalte dou3. b3trâni. în sensul c3 oamenii au început s3 cumpere numai astfel de produse. iar sentimentele se conformeaz3 5i ele ra iunii. Dup3 efectuarea pl3 ii. pentru a reduce disonan a. Pe acela5i fenomen al disonan ei cognitive se bazeaz3 5i dezumanizarea victimelor. alimentele cu con inut sc3zut de gr3simi. Pentru a elimina acest conflict. S3 presupunem c3 cineva colind3 magazinele specializate pentru a-5i g3si o ma5in3 pe placul s3u. pentru a face mult mai eficient 5i mai rapid procesul de influen are. f3r3 colesterol etc. În acest caz. i asupra sentimentelor lui. El consider3 c3 du5manii nu sunt oameni ca 5i el. alimenta ia. pe pie ele occidentale. gustul s-a adaptat. în subcon5tientul individului apare o contradic ie între actul de cump3rare pe care tocmai l-a efectuat 5i gândul c3 poate ar fi g3sit ceva mai bun ori sentimentul c3 alte modele ar fi totu5i mai frumoase. convingându-i c3 asemenea alimente sunt cele mai s3n3toase. spre exemplu. De multe ori se ajunge chiar la masacrarea unor fiin e nevinovate: femei. Chiar dac3 un cunoscut ar încerca s3-i demonstreze c3 alegerea sa a fost gre5it3. În urma unor asemenea acte de cruzime. toate ac iunile lui. S3 d3m câteva exemple simple pentru a în elege cât mai exact implacabilul mecanism declan5at de disonan a cognitiv3. valabil pentru to i membrii grupului social (cet3 eni obi5nui i din societ3 ile guvernate de ideologii totalitare. În unele sisteme sociale ca 5i în sectele extremiste. Pentru a sc3pa de remu5c3ri. ajungând s3 fie convins c3 o igar3 îi produce atât de mult3 pl3cere. i asupra gândirii individului. În fiecare zi. numai asupra uneia dintre cele trei componente ale identit3 ii individului. Revenind la exemple mai simple. statisticile privind cancerul nu sunt concludente. în sensul g3sirii unor justific3ri. Pentru nefum3tori asemenea justific3ri par stupide. în sensul c3 remu5c3rile fac loc dispre ului 5i urii fat3 de inamic. a c3ror rezolvare îi ocup3 cea mai mare parte a timpului.

d. s-a încercat crearea "omului nou". În sistemele totalitare. În Albania nu existau autoturisme. s3 se zbat3 pentru ob inerea unor mici recompense. s3 nu aib3 senza ia unei identit3 i proprii. Nici m3car locuin ele nu au sc3pat t3v3lugului demolator. cu reguli stricte. în livezi. oricare ar fi ea. Datoria de onoare a fiec3ruia era s3-5i apere ara de iminenta invazie a cotropitorilor imperiali5ti. Trebuie s3 cear3 bani pentru autobuz. oamenilor li se oferea ceva mult mai "util". deoarece nu avea nici o leg3tur3 cu noua doctrin3 comunist3. în majoritatea cazurilor "titluri de merit" ce nu aveau nici o component3 material3. decât în posesia unor membri ai ambasadelor sau a unor lideri comuni5ti. ce trebuia eradicat. În România regimului comunist a fost înfiin at3 organiza ia na ional3 a "Foimilor patriei". cu obliga ia de a purta un anumit gen de uniforme. întreg teritoriul 3rii a fost împânzit cu cazemate. prin înregimentarea în tot felul de organiza ii bazate pe o ierarhie bine stabilit3. eventual cu uniforme specifice. despre care a prins s3 se insinueze tot mai mult zvonul c3 urmau a fi transformate în uria5e cantine publice. concretizate în a5a-numitele "centre civice". Cupolele de ciment au fost amplasate în sate. nici buc3t3rii în apartamente. Pentru a fi exclus3 orice manifestare de insubordonare. indiferent c3 era vorba de un autoturism sau de lini5tea unui c3min. De asemenea. cel al mitologiei na ionale. indivizii sunt adu5i în starea de dependen 3 financiar3 total3 fa 3 de liderul de grup sau fa 3 de sistem. conform experien ei nord-coreene. în mun i. Casele de odihn3 existente la sfâr5itul celui de-al doilea r3zboi mondial pe superbul litoral al Adriaticii au fost închise 5i l3sate în paragin3. în vii. f3r3 nici un detaliu arhitectonic distinctiv. acelea5i pentru to i. pentru a se supune unor regulamente abuzive 5i a se integra unei ierarhii suplimentare. Un fabulos tezaur spiritual. Întreaga popula ie trebuia cuprins3 în una sau mai multe forme de organizare. în cadrul c3reia comportamentul copiilor era controlat înc3 din faza pre5colar3. Nesupunându-se ordinelor 5i regulamentelor. În România lui Ceau5escu. A merge în concediu la mare era considerat un obicei "mic-burghez". în lanuri. era preocupat s3 5i-l ocupe în întregime cu c3utarea unei îmbuc3turi mai bune sau cu procurarea câtorva lemne cu care s3 fac3 focul într-o sob3 special3. În locul caselor au fost ridicate blocuri. Nu trebuia ca oamenii s3 fie l3sa i s3 simt3 c3 le apar ine ceva numai lor. prin plasarea lui într-un cadru complet nou. conform indica iilor liderilor sau cu aprobarea acestora. Nu era zi în care fiecare cet3 ean al 3rii s3 nu vad3 cazematele 5i s3 nu simt3. la intersec ia drumurilor. ei nu mai au 5anse de supravie uire fizic3. Singurele mijloace de transport în comun erau autobuzele. Sute de sate au fost distruse sau rase de pe fa a p3mântului în inten ia de a desfiin a gospod3ria 3r3neasc3. absolut peste tot. pe plaja de la malul m3rii. f3r3 posibilitatea vreunei ini iative. s3 lucreze împreun3. pe strad3. pentru a-5i îmb3ia copilul. Omului îi era impus3 prin orice mijloace pierderea identit3 ii. La ar3. În fiecare cartier al Bucure5tiului a început construirea unor mari complexe alimentare. într-un timp record. Urmau apoi organiza ia de pionieri. Marile monumente istorice ale 3rii au fost l3sate în paragin3. În rest nimeni nu avea acces la a5a ceva. pericolul. Dup3 ani întregi de demonstrare a loialit3 ii fa 3 de regim puteau primi chiar 5i aprobarea de a-5i cump3ra o biciclet3 sau. îi conferea omului o anume individualitate. Pentru a avea dreptul s3 primeasc3 un aparat de radio. s3 se comporte "exemplar" pentru a accede la trepte . pentru a nu individualiza în vreun fel ora5ul sau regiunea respectiv3. sindicatul. În Albania lui Enver Hogea. individul era ocupat s3 participe la ac iunile organiza iei. Toate ora5ele din 3rile foste comuniste au acela5i aspect: sufocate de blocuri uria5e. UTC-ul. Pe lâng3 controlul strict exercitat asupra fiec3rei ore din via 3. f3r3 personalitate.a. Nenum3rate cl3diri din centrele tuturor ora5elor 3rii au fost rase de pe suprafa a p3mântului pentru a face loc arhitecturii "de tip nou". pentru c3 trecutul trebuia rescris. Locuitorii obi5nui i ai blocurilor din Tirana nu aveau înc3lzire. organiza ia de partid 5. Ei trebuie s3 cear3 permisiunea pentru absolut orice. Iar dac3 se întâmpla totu5i s3-i mai r3mân3 5i ceva timp liber. Cazematele erau astfel orientate pentru a primi atacurile venite din vest. bazat pe traiul în comun. anost. pentru a putea da un telefon unor rude sau cuno5tin e. cu un statut rigid. cu un comportament total nou. culmea luxului. ce l-ar putea duce spre exprimarea unor opinii personale. în încercarea de a le impune 3ranilor un nou mod de via 3. care s3 creeze sentimentul supunerii fa 3 de autorit3 i.a. trebuia s3 se înscrie pe liste la serviciu 5i s3 dovedeasc3 un comportament "exemplar" în munc3 5i via 3. Fiecare or3 din via 3 este destinat3 pentru ceva anume. o alt3 metod3 de determinare a comportamentului este impunerea unor reguli care s3-l determine pe individ s3 se integreze grupului. orice reprezentare ar fi avut acestea. în special din Italia. care s3 le inoculeze tocmai acest sentiment de cufundare în anonimat. spre exemplu. pentru a se duce la doctor 5. în ora5e oamenii au fost înghesui i în blocuri-tip. pentru haine. a fost cenzurat total.d. care. Controlul comportamentului se creeaz3 din fraged3 pruncie.m. în culori 5terse. Existau buc3t3rii comune. un televizor. s3 aib3 cât mai multe întâlniri în grup 5i chiar s3 doarm3 în mari dormitoare comune. În locul acestor perioade de relaxare. dou3 ore pe s3pt3mân3.m. Individualismul este descurajat prin orice mijloace. la rândul s3u. dar mai ales în sectele distructive. Omul nu trebuia s3 aib3 timp de reflec ie pentru a ajunge la vreo opinie proprie sau la manifest3ri personale. oamenii sunt pu5i s3 m3nânce împreun3. 5i implicit comportamentul respectiv. Mai mult. Ei puteau doar s3 primeasc3 recompense pentru comportament loial.87 88 adu5i pân3 în faza unei dependen e totale fa 3 de lideri. toate trase parc3 la indigo. teroarea a fost 5i mai mare. a5a neajutorat3 cum era ea. Tradi iile 5i obiceiurile române5ti au fost ignorate 5i chiar interzise. iar femeile erau obligate s3 mearg3 acolo pentru a g3ti. pentru c3 reprezenta o surs3 de inducere a sim ului de proprietate privat3. instinctiv. Inducerea supunerii determina implicit 5i un anume model de comportament. oamenii ajunseser3 la o dependen 3 total3 fa 3 de conduc3torii regimului. identice. Permanent. individul trebuie înregimentat într-o organiza ie anume.

Supunerea total3 fa 3 de conduc3tor. în "buni" 5i "r3i". Tunsoarea "decent3" era un alt element care îi f3cea pe oameni s3 nu se deosebeasc3 unii de al ii. este împotriva noastr separ3 dintr-o dat3 societatea. promovat. Conduc3torii unui sistem totalitar creeaz3 întotdeauna un limbaj propriu grupului. Tot ce este "r3u" provine din afar3. obi5nuin a i-a f3cut s3 cread3 sincer c3 acel gen de îmbr3c3minte este cel mai potrivit. în special prin împ3r irea tuturor fenomenelor în "bune" 5i "rele". li se ofer3 "5ansa" reabilit3rii. o poart3 spre promovarea social3. toate sistemele totalitare sus in c3 doctrina lor este riguros fundamentat3 din punct de vedere 5tiin ific. s3 adopte în mod firesc noul limbaj 5i s3 î5i formeze reflexul de a respinge instinctiv orice "gând perturbator". lozinca: Cine nu este cu noi. nici o interpretare. orice act comportamental putea fi interpretat într-un anume fel. de a se îmbr3ca. Îndoctrinarea. de fapt. Doctrina 5i întregul p3ienjeni5 de legi 5i regulamente ale sistemelor totalitare nu se axeaz3 doar pe filtrarea informa iilor culese de individ din exterior. f3r3 alternativ3. s3 cufunde individul în anonimat 5i s3-l fac3 s3 se supun3 din reflex autorit3 ilor 5i regulilor statuate de acestea. Conduc3torii 5tiu c3 nu pot comanda gândurile ascunse ale indivizilor. uneori. Mul i ajungeau chiar s3 cread3 sincer c3 un asemenea limbaj este "diplomatic" 5i superior celui utilizat de "vulg". Din acest motiv. în secta lui Moon. Se ajunge astfel la crearea unei maniere de a vorbi. Ac ionând în sensul dorit de autorit3 i. Controlând limbajul. chiar merit pedeapsa. Cei care ajungeau s3-l st3pâneasc3 erau con5tien i c3 puteau accede mult mai u5or spre vârful ierarhiei. Majoritatea situa iilor ce ar necesita analize complexe pentru a fi în elese în esen 3 de oamenii obi5nui i sunt condensate. Controlul gândirii presupune îndoctrinarea indivizilor atât de profund. În sistemele totalitare. Individului i se anuleaz3 posibilitatea de a judeca înprorunzime. în timp. îl aduce pe individ în situa ia de a crede sincer c3 recompensele pe care le ob ine în cazul comportamentului "corect" sunt absolut fire5ti. l3udat 5i. Spre exemplu. ajungând pân3 la a-5i controla cele mai mici gesturi sau chiar tonul vocii în dorin a de a nu ie5i cu ceva în eviden 3. guvernat de reguli nenum3rate. Cu timpul. pentru c3 ideologii sistemului au avut grij3 s3 gândeasc3 pentru ei 5i s3 le asigure integrarea în "cea mai bun3 dintre lumi". singura "valabil3". cel mai practic. Delimitarea dintre cele dou3 categorii este strict3 5i nu accept3 nici o derogare. sau chiar pentru a nu se pune în asemenea situa ii. fie dedesubtul s3u în ierarhia grupului. În acest sens. la fel. îngenuncherea 5i plec3ciunile în fa a celor mai în vârst3 îl f3ceau s3 se simt3 deosebit de restul lumii. "Limbajul de lemn" atât de ironizat dup3 colapsul comunismului reprezenta totu5i. lumea exterioar3. chiar 5i la o anumit3 expresie facial3. Oamenii îmbr3ca i deosebit le provocau un instinctiv sentiment de respingere. Mai mult. Pentru a deveni un "bun" membru al respectivului grup social. alc3tuit din cuvinte 5i expresii specifice. Aceast3 etichetare induce imediat în mintea . modificarea gândirii individului 5i chiar a sentimentelor acestuia. s3 aib3 un sentiment de relaxare 5i mul umire de sine. În sistemele totalitare asiatice. singura "adev3rat3". Pentru a se reabilita. Ob inerea controlului total asupra individului prin determinarea modului s3u de comportament impune crearea unui întreg sistem de ritualuri 5i obi5nuin e menite s3 asigure coeziunea grupului. individul ajunge s3 îsj manipuleze singur propria sa gândire. Dependen a total3 fa 3 de regim din punct de vedere financiar îi obliga pe cet3 enii obi5nui i s3 se a5eze la coad3 pentru a primi periodic îmbr3c3minte 5i înc3l 3minte. retrogradat. la vremea lui. Indivizii care totu5i mai rezist3 integr3rii totale sunt acuza i de egoism. atunci când un membru are dificult3 i în a se în elege cu un altul. f3r3 derog3ri de la reguli (în cazul majorit3 ii cet3 enilor obi5nui i). Astfel impunerea unui anume gen de comportament atrage dup3 sine. situat fie deasupra.89 90 superioare ale erarhiei grupului. Un fost membru al sectei lui Moon î5i aminte5te c3 pân3 5i obiceiuri orientale minore precum desc3l atul la intrarea într-un centru de medita ie. oamenii sunt adu5i în situa ia de a crede c3 ideologia propagat3 de conduc3tori reprezint3 "adev3rul absolut". "deja verificate". încât ei s3 accepte necondi ionat ideologia grupului. orice reprezentare ar avea acesta. Este. singura interpretare corect3 a realit3 ii. tot ce este "bun" 5i permis se reg3se5te în imaginea conduc3torului. Într-un asemenea mediu. de mentalit3 i învechite 5i. În cadrul sectelor. înainte de a fi pedepsi i. el era recompensat. în oameni care gândesc "corect" 5i inamici cu "mentalit3 i învechite". Individul era men inut permanent într-o balan 3 asupra c3reia î5i concentra întreaga aten ie. trebuie s3 se bazeze pe simplicitate. el era expus oprobriului public. Chiar 5i s3 fi vrut. pentru c3 limbajul pune la dispozi ia gândirii simbolurile cu care aceasta opereaz3. de a interpreta situa iile sociale. adep ii sunt supu5i unor nenum3rate ritualuri ce le creeaz3 un anume gen de comportament. majoritatea popula iei purta un soi de uniforme tot timpul zilei. devine cel mai important lucru pe care îl au de înv3 at. ac ionând în sens nedorit. se poate controla gândirea. De asemenea el crede sincer c3 atunci când este pedepsit pentru acte "incorecte". atrage dup3 sine reformarea gândirii 5i a sentimentelor. indivizilor le este inoculat3 ideea de a nu se mai gândi la asemenea lucruri. conflictul este calificat drept "problema Cain-Abel". etichetate 5i reduse la simple cli5ee verbale. pentru ca gândirea 5i emo iile s3 se conformeze de la sine acestuia. Îns3 ei 5tiu foarte bine cum s3 le comande comportamentul. oamenii nu aveau posibilitatea s3-5i procure haine mai "altfel". care. ci mai ales au în vedere crearea unui sistem de gândire prin care individul însu5i s3 selecteze 5i s3 interpreteze informa iile în sensul dorit de lideri. atr3gând dup3 sine recompense sau pedepse. pentru a fi cât mai eficient3. cel mai decent. Via a în cadrul unui asemenea sistem. indivizii caut3 s3 se integreze perfect grupului. de a se tunde. criticat. Pentru a da m3sura lucrurilor "corecte". Nuan ele sunt excluse. supus unor munci umilitoare. ce atrag dup3 ele formarea unor cli5ee de gândire.

însu5indu-5i limbajul sectei. induc la nivelul întregii popula ii starea de anomie. Dar ceea ce este mai grav.în cazul multor indivizi. De aceea el trebuie pervertit treptat. mai apoi. ci a fenomenelor. Ace5tia au impresia c3 sectan ii au ajuns la o în elegere superioar3 a fenomenelor vie ii. provocate de pr3bu5irea unui întreg sistem doctrinar. se formeaz3 sub influen a total3 a ideologiei respective. medita ii. de legi 5i regulamente. La fel. a oric3rei îndoieli sau incertitudini reprezint3 cea mai direct3 cale de a rupe individul de realitate. cele de gândire au rolul de a-i separa net pe membrii grupului de restul lumii. individul ajunge în situa ia de a5i forma el însu5i un nou mod de gândire. Îns3 punctul vital al acestor manifest3ri const3 în faptul c3 niciodat3 nu este permis3 criticarea ideologiei. a situa iilor 5i a persoanelor care i se opun. instinctul de judecare deta5at3 a unor situa ii sociale nu poate fi eliminat definitiv. Critica 5i autocritica au 5i menirea de a crea o imagine de "obiectivitate" a sistemului. În acest mod conflictul este dezamorsat pe loc. iar toate lucrurile rele ce i se vor întâmpla vor fi numai din vina lui.91 92 adep ilor 5i modul de rezolvare a conflictului: Cain trebuie s3 i se supun3 lui Abel 5i s3-l urmeze. chiar 5i sub forme poleite. al c3ror sistem de îndoctrinare este foarte eficient 5i pentru faptul c3 liderii lor ac ioneaz3 asupra unor grupuri de oameni relativ restrânse. Pentru el doctrina grupului va fi perfect3. Treptat. economice 5i sociale. prin crearea unei noi identit3 i spirituale a individului. c3 întreg comportamentul lor. autocritica nu va include niciodat3 p3rerea de r3u a individului c3 a crezut necondi ionat în ideologia grupului. price critic3 la adresa conduc3torilor sau a grupului.d.a. Cli5eele verbale 5i. Dac3 în cadrul sectelor astfel de automatisme se pot crea în câteva s3pt3mâni sau luni. Tot în ideea inducerii reflexelor mentale este încurajat un anume gen de critic3 5i autocritic3. participând la ritualurile ini iatice. În consecin 3 numai ceea ce i se opune este demn de critic3. novicii vor înv3 a cum s3 nu gândeasc3. ci va veni imediat cu justificarea: A a ceva s-a întâmplat pentru c trebuia s se întâmple. care. Adep ii sunt înv3 a i s3 identifice ei în5i5i aceste gânduri 5i s3 le anihileze pentru a se putea ridica pe o "treapt3 superioar3 a cunoa5terii". c3 vor fi necesari ani întregi de eforturi pentru a accede la "adev3rul absolut''. ci nemul umirea c3 nu a crezut destul pentru a fi un "bun" cet3 ean sau un "bun" adept al sectei respective. cli5eele verbale servesc pentru derutarea nou-ve-ni ilor. în afirmarea unor p3reri critice. Perpetuarea unei st3ri de fals3 tranzi ie. în cadrul sistemelor sociale mai mari este nevoie de ani sau chiar de decenii. apar noi genera ii. c3 pentru a deveni asemenea lor trebuie parcurse nenum3rate trepte ini iatice. standardele culturale etc. cântece specifice. Pentru reducerea perioadei de anomie cât mai mult posibil este necesar3 restructurarea din temelii a întregului sistem de valori. Astfel de indivizi vor fi incapabili s3 ra ioneze cu deta5are. Cu cât trece mai mult timp. conduc3torii vor fi perfec i. Este o minciun inventat de du manii no tri. În prima faz3 se aplic3 negarea total3 a ideilor "incorecte". În realitate. Încercarea vreunui adept de a gândi altfel este calificat3 imediat drept supunere fa 3 de dorin a Diavolului de a-l pune pe Cain-cel-r3u mai presus de Abel-cel-bun. s3 evalueze 5i s3 interpreteze obiectiv situa iile sociale. nu face decât s3 permanentizeze haosul 5i confuzia. Crearea reflexelor mentale are ca scop aducerea indivizilor în situa ia de a respinge din start orice idee ce vine în contradic ie cu doctrina sistemului. întrucât cet3 enilor le este permis s3-5i expun3.m. ale5j. repetarea cu voce tare sau în gând a unor cli5ee cu valoare de simbol. Judecarea instinctiv3 a diverselor situa ii sociale este anihilat3. ritualurile devin obi5nuin 3. Procesul inducerii unor astfel de reflexe mentale are mai multe etape. modul de gândire. p3rerile. Cu alte cuvinte. Individul este "programat" s3 le activeze la primul semn de îndoial3. ar ajunge s3 serveasc3 ideologia regimului prin simplul fapt c3 tr3iesc în acel sistem. nu s3-l ucid3. a5a cum s-a întâmplat în episodul descris de Vechiul Testament. în care vechile structuri 5i mentalit3 i continu3 s3 func ioneze. Prin practicarea unui limbaj propriu. posesori ai adev3rului absolut. respectivele ritualuri pot consta în: rug3ciuni. Atunci când are unele dubii. sistemul. deosebite total de cea veche. Treptat. conduc3torul sunt mai presus de orice îndoial3. m3t3nii. oferindu-i-se 5ansa de a fi utilizat. chiar public. spre exemplu. seismele sociale mari. Ei vor înv3 a c3 adev3rata cunoa5tere înseamn3 credin a total3 în ideologia sectei. În acela5i timp. de5i atrofiat pân3 aproape de dispari ie. el 5tie foarte bine ce face. în paralel cu noile mecanisme politice. Rigiditatea gândirii lor îi va împiedica s3 se angreneze chiar în cel mai banal schimb de opinii. Apoi nu va mai gândi. Din acest motiv. vor fi la fel de sincer convin5i c3 to i cei ce nu au idei asemenea lor le sunt du5mani de moarte 5i trebuie elimina i. Acest lucru este vizibil mai ales în cadrul unor secte. intrarea în trans3 5. Automatismul ajunge la perfec iune. Sistemele . Pentru c3 liderul ac ioneaz3 întotdeauna corect 5i. coroborat3 cu cenzurarea drastic3 a informa iilor venite din exterior: Ce spun ei nu este adev rat. sectan ii. care s3 deschid3 noi por i ale cunoa5terii. cel situat pe o treapt3 ierarhic3 superioar3 are întotdeauna dreptate. chiar dac3 nu ar fi îndoctrinate în mod evident. despre care am discutat într-un capitol anterior. din instinct va fi înv3 at s3 gândeasc3: A a ceva s-a întâmplat din motive bine întemeiate. iar sectantul începe s3 se roage brusc sau intr3 subit în trans3 f3r3 ca m3car s3 realizeze c3 tocmai a avut un gând "r3u". Ei vor fi sincer convin5i c3 sunt posesorii adev3rului absolut. team3 sau nesiguran 3. Asemenea automatisme mentale de înl3turare a oric3rui gând "incorect". O alt3 component3 important3 a controlului gândirii este formarea reflexelor mentale ale individului de a respinge orice gând ce ar putea contraveni ideologiei. se simt superiori. Întotdeauna doctrina. sistemul de valori. În cadrul unor secte se practic3 intens ritualuri speciale de alungare a gândurilor "rele". Acest cli5eu verbal 5i de gândire îi împiedic3 pe adep i s3 judece actele 5i eventualele gre5eli ale conduc3torilor. În func ie de sect3. izolate de ansamblul societ3 ii. chiar dac3 deciziile lui par uneori bizare.

iar fenomenele negative sunt puse exclusiv pe seama oamenilor obi5nui i. Vinov ia i frica sunt dou3 instrumente absolut necesare pentru a ine oamenii sub control. a vechilor structuri. Aceste for e pot fi autorit3 ile statului în cazul unor secte extremiste. ca s3-5i spele "gre5elile". Manipularea sentimentului de vinov3 ie d3 cele mai bune rezultate pentru integrarea individului în societate. În sistemele totalitare sau în sectele distructive. iar liderii ac ioneaz3 5i vorbesc în numele întregii na iuni. cât 5i de propriii conduc3tori. într-un interval de timp foarte scurt. Cum te po i lega de unele gre eli minore ale guvernului. Astfel vina istoric este cea prin care se creeaz3 culpabilizarea general3. Astfel.. Cu atât mai pu in uitarea. în sens opus.m. trebuie s3 cread3 nestr3mutat în liderul lor spiritual. Vina istoric3 se bazeaz3 pe inducerea unui sentiment de complicitate între autorit3 i 5i cet3 enii obi5nui i. Având în vedere c3 fostul regim ideologic totalitar a inoculat în mentalitatea cet3 enilor de rând ideea c3 doctrina 5i ac iunile conduc3torilor sunt întotdeauna corecte. Sentimentul de fric3 este indus 5i amplificat în dou3 direc ii principale. Instaurarea unui regim democratic. le va aduce iertarea. În acest sens sunt alc3tuite dosare voluminoase. Bineîn eles. Frica este cel3lalt sentiment utilizat pe scar3 larg3 pentru manipularea indivizilor. Vina incapacit ii de afirmare a propriei identit i. c3 nu vor s3 în eleag3 m3re ia programelor propuse de lideri 5i juste ea acestora. prieteni sau simple cuno5tin e ale acestuia pentru gre5elile c3rora s3 fie f3cut 5i el r3spunz3tor. trebuie subliniat 5i în acest caz faptul c3. ace5tia vor putea fi învinui i mult mai u5or de toate relele. fiecare având la baz3 o amenin are specific3.93 94 totalitare au putut fi instaurate rapid tocmai prin eliminarea complet3. spre un loc pe care acesta consider3 c3 îl merit3. fra i. Vina social const3 în culpabilizarea general3 a indivizilor pentru tarele existente în societate. grup3rile . Prin inducerea acestei vinov3 ii. fiecare american s-a sim it vinovat. Puterea extraordinar3 a acestui tip de vinov3 ie determin3 5i crearea unor noi genuri de "p3cate". Ei sunt f3cu i r3spunz3tori pentru toate p3catele omenirii. c3 se las3 influen a i de du5manii na iunii sau de diver5i "huligani" ori "golani". Iar dac3 individul a avut o via 3 exemplar3. Vinov3 ia poate fi de multe feluri. este generalizat3 aplicarea practicii întâlnite la societ3 ile democratice doar în cadrul proceselor penale: Tot ce spui poate fi folosit împotriva ta. precum iminenta declan5are a unui r3zboi nuclear. "for ele imperialiste. Vina pentru ac iuni comise în trecut este intens utilizat3 de artizanii manipul3rii pentru 5antajarea individului. acolo unde opozi ia a fost eliminat3. reac ionare" în cazul sistemelor socialiste. în special în sensul men inerii coeziunii grupului social din care fac parte. poate fi de asemenea exploatat3 pentru amplificarea st3rii de nemul umire pân3 la stadiul de revolt3 ori. individul este determinat s3-5i minimalizeze propriile sale probleme 5i incertitudini. Pentru a nu se începe procesele criminalilor comuni5ti s-a insinuat ideea c3 to i membrii de partid ar fi vinova i de crimele comise în lag3rele 5i pu5c3riile comuniste. pe motiv c3 "mentalitatea lor este învechit3". c3 oamenii nu-5i merit3 liderii. care. dar 5i pentru inducerea supunerii necondi ionate fa 3 de autorit3 i. aflate la conducere în asemenea situa ii de criz3. 5. sun3 doar una dintre întreb3rile retorice prin care se propag3 vina social3. c3 toat3 lumea este corupt3. Vina istoric3 poate fi indus3 atât de cuceritorii din afar3. ei vor sus ine în continuare ideologiile de inspira ie totalitar3 sub diverse pretexte precum: Se poate democra ie i cu un despot luminat. artizanii manipul3rii pot induce foarte u5or sentimentul culpabiliz3rii generale. Controlul sentimentelor const3 în manipularea emo iilor individului 5i în restrângerea cât mai mult posibil3 a spectrului s3u sentimental. pân3 la acceptarea unei supuneri totale fa 3 de autorit3 i. Revenind la mecanismele de control al gândirii. s3 nu mai dea aten ie îndoielilor la adresa celor care îl conduc. pentru cufundarea lui în anonimat. care doresc s3-5i justifice unele acte grave 5i s3 le prezinte distorsionat în ochii opiniei publice interne sau interna ionale. Pentru ororile nazismului a fost blamat întregul popor german. în primul rând. exprimat3 prin sentimentul de insatisfac ie al individului c3 nu tr3ie5te la nivelul valorii sale. care urm3resc s3 ob in3 supunerea necondi ionat3 a "vinova ilor" în numele p3catelor comise de reprezentan ii acestora. Chiar în fa a celor mai clare eviden e ale e5ecului totalitarismului.d. tocmai pentru a face dosarele cât mai voluminoase. nu se poate realiza prin for 3. chiar dac3 deciziile le iau numai unii. care ac ioneaz3 continuu pentru a dezmembra 5i a distruge grupul. Aici intervine rolul personalit3 ilor în istorie. slujitorii Diavolului în cazul unor grup3ri religioase. exploatând fenomenul de disonan 3 cognitiv3 se poate ob ine 5i controlul asupra comportamentului sau al sentimentelor.. se pot g3si oricând p3rin i.a. În cadrul unor secte se ajunge la blamarea adep ilor pentru toate tarele societ3 ii. Complicitatea 5i vina istoric3 prind mult mai repede în regimurile totalitare. sau sistemului pe care îl sus in. care pot fi scoase la iveal3 ori de câte ori persoana în cauz3 d3 semne de nesupunere. mai devreme sau mai târziu. ceilal i reprezentând doar masa de manevr3. Pentru aruncarea bombelor de la Hiroshima 5i Nagasaki. ac ionând asupra gândirii. când atâ ia oameni mor de foame pe str zi i din vina ta?. doctrinei pe care o servesc. M3rturisirea p3catelor nu aduce niciodat3 iertarea lor. indivizii sunt avertiza i permanent asupra pericolului reprezentat de for ele ostile din exterior. Conduc3torii totalitari nu vor accepta niciodat3 ideea c3 fenomenele negative s-ar putea întâmpla din cauza incompeten ei lor. Atunci când personalit3 ile. cu concep ii "incorecte". supunere în schimbul c3reia individului îi este facilitat accesul spre treptele superioare ale ierarhiei sociale. bazat pe încurajarea individului de a-5i manifesta propria sa identitate. chiar 5i pentru cele ipotetice. sunt incapabile s3 imprime un curs ascendent redefinirii societ3 ii.

mai tot timpul nefericit 5i nemul umit. de a îndeplini con5tiincios toate sarcinile ce îi sunt atribuite. În acest mod. acela de a crea o neîntrerupt3 stare de suspiciune în rândurile cet3 enilor. de pild3. iar popularizarea lor este inut3 în frâu. în care dela iunea a fost ridicat3 la rangul de virtute. de a-5i urma 5i adula conduc3torul. au fost numeroase cazuri în care fiii 5i-au acuzat p3rin ii în cadrul unor procese publice 5i au cerut condamnarea lor la moarte. în care dela iunea se men ine ca o expresie a "fidelit3 ii fa 3 de ar3". sângeroase. Mai trist este faptul c3 astfel de metode sunt continuate chiar 5i dup3 colapsul sistemelor totalitare. în sistemele totalitare. în viziunea respectivilor lideri. Chiar 5i atunci când acesta face apel la sacrificiul suprem. În cazurile în care "du5manul" nu exist3. astfel încât cet3 eanul s3 afle de ele abia dup3 ce le-a înc3lcat 5i a devenit. iese în eviden 3 cea de-a doua cale de utilizare a terorii în scopul control3rii totale a individului. De multe ori. Pentru a-5i demonstra aceast3 fidelitate. spre exemplu. este un sentiment spre care aspir3 orice fiin 3 uman3. indiferent dac3 vina lui este real3 (în sensul înc3lc3rii unor reguli arbitrar impuse de regimul la putere) sau pur 5i simplu inventat3. Pentru încurajarea sentimentului de cufundare în anonimat. în multe secte.m. dar are 5i un al doilea scop extrem de important. etniile rivale în cazul în care se urm3re5te exacerbarea unor conflicte interetnice. când Jim Jones a determinat sinuciderea în grup a peste nou3 sute de oameni. Având în vedere cele spuse mai sus. la 5ase ani dup3 revolu ia din decembrie 1989. vreodat3. dar 5i foarte mul i oameni maturi atingeau chiar o veritabil3 stare de extaz la vederea "Conduc3torului" Kim Ir Sen. În acela5i timp. ce atrage dup3 sine obedien a necondi ionat3 fa 3 de . pentru ca exemplul lor s3 fie urmat de cât mai mul i. se utilizeaz3 redefinirea sentimentelor. în sistemele comuniste de mân3 forte. De asemenea. Mai mult. fericirea adep ilor este concretizat3 într-o munc3 epuizant3 în folosul grupului. oricât de supus 5i de atent ar fi el. permanent. ac iuni în for 3. a5a cum a fost cazul în Guyana. astfel. în majoritatea cazurilor de redefinire a sentimentelor. conform principiului de guvernare: Divide et impera!. Fericirea. în acest fel. De multe ori. mai ales c3 aproape în fiecare zi sunt inventate altele noi. foarte u5or de înc3lcat. Dar cum Dumnezeu este. Un uria5 sistem de propagand3 este pus în mi5care pentrua-l determina pe individ s3-5i canalizeze sentimentele negative numai c3tre cei din afara grupului. Cu cât durerea este mai atroce. Treptat s-a creat o nou3 mentalitate. conform c3rora tr3darea p3rin ilor pentru "mentalit3 i învechite" devine un merit. ar fi un adev3rat sacrilegiu ca adep ii sectei s3-5i manifeste. Nu este admis3 nici o critic3 la adresa doctrinei sau a liderilor. În consecin 3. posturi negre. religii sau unui sistem social 5. Individul trebuie men inut permanent într-o stare de fric3 pentru a nu avea timp s3 gândeasc3. Fericirea. Într-un sistem totalitar dezvoltat este practic imposibil ca individul s3 respecte absolut toate regulile 5i legile. Aceast3 perfid3 combina ie între dezvoltarea unui sentiment de vin3 individual3 5i frica de a nu fi descoperit este cu atât mai eficient3 cu cât regulile sunt mai numeroase. a fost dezvoltat un imens sistem de represiune menit s3 distrug3 orice opozant al regimului.d. crucific3ri etc).m. Oricine nu era de acord cu doctrina comunist3 putea fi oricând învinov3 it de leg3turi cu "agenturile str3ine". Tinerii au fost prezenta i ca veritabili eroi. starea de fericire se atinge printr-o permanent3 nefericire 5i suferin 3. În Coreea de Nord. oamenii pot fi asmu i i mult mai u5or unii asupra altora. în acela5i timp. autocritica este încurajat3 doar în sensul blam3rii oric3rei tendin e de nesupunere fa 3 de normele ideologiei respective sau fa 3 de îndemnurile conduc3torilor. s3 devin3 un colaborator asiduu al serviciilor de informa ii. mai oculte 5i. spre exemplu. reac ionare". În unele secte. Acestuia îi este indus3. de fiecare dat3 când apar reglement3ri noi. existen a "du5manului" poate motiva. Redefinirea sentimentelor este o tehnic3 de baz3 în absolut toate sistemele totalitare. forul legislativ a adoptat noua lege a secretului de stat. Astfel noua lege a secretului de stat nu numai c3 men ine redefinirea sentimentelor ini iat3 de fostul regim. Copiii sunt crescu i 5i educa i dup3 standarde noi. pentru a nu da nici o 5ans3 individului. au fost cople5i i de onoruri 5i li s-a facilitat ascensiunea social3. enun at de Machiavelli. ceea ce era motiv de triste e trebuie s3 devin3 prilej de bucurie. Manipularea indivizilor prin inducerea 5i amplificarea amenin 3rilor venite din exterior poate ajunge pân3 la subtilit3 i extrem de perfide. ceea ce reprezenta o ru5ine trebuie s3 devin3 o mândrie 5.a. ci doar la adresa celor care au concep ii potrivnice sistemului. Alte dou3 sentimente utilizate intens de artizanii manipul3rii sunt loialitatea 5i devotamentul. Milioane de oameni au fost uci5i în numele acestei idei. pentru a controla eficient emo iile indivizilor. copiii. fiecare cet3 ean este obligat s3-5i supravegheze 5i s3-5i suspecteze permanent semenii. propaganda comunist3 se baza pe exacerbarea sentimentelor de team3 fa 3 de "ac iunile du5m3noase ale cercurilor imperialiste. el este inventat. automutil3ri. sectan ii ajung în extaz numai dup3 ce se supun unor suplicii înfrico53toare (flagel3ri. principiul este preluat de la romani: Divide ut regnes! (Dezbin ca s domne ti!). efectul lor este retroactiv. Astfel este facilitat3 dezbinarea. de "îndatorire patriotic3" fundamental3 a oric3rui cet3 ean.d. "din ra iuni superioare". este redus3 la bucuria individului de a se integra grupului. De asemenea. bucuria. grup3rile teroriste du5mane unei na iuni. deci mai ferici i. în respectarea fiec3rui îndemn adresat de c3tre lider. teama de a nu fi descoperit 5i pedepsit de autorit3 i. La rândul s3u. În România. cu atât ei se simt mai aproape de divinitate.a. care au ca scop final accentuarea st3rii de team3 5i nesiguran 3 în rândurile întregii popula ii. pasibil de pedeaps3. De fapt. dar. în mod deschis. în cedarea tuturor bunurilor c3tre comunitate.95 96 comuniste în cazul unor societ3 i cu doctrin3 de dreapta. Mai mult. Propaganda nazist3 s-a bazat într-o mare m3sur3 pe învinov3 irea evreilor de toate relele societ3 ii. indiferent dac3 avea sau nu vreo leg3tur3 cu etnia evreilor. liderii spun c3 omul poate fi fericit numai atunci când se simte cât mai aproape de Dumnezeu. iar controlul asupra lor este extrem de eficient.

de asemenea selecta i riguros. Liderii sistemelor totalitare impun reguli foarte stricte în ceea ce prive5te alegerea partenerului de via 3 5i num3rul urma5ilor pe care îi poate avea un cuplu. a fost ini iat un sistem draconic de legi 5i regulamente. impunea înc3 din primele paragrafe: +oimii patriei trebuie s fie întotdeauna veseli. În foarte multe cazuri. un prim pas a fost f3cut prin interzicerea avorturilor. colectarea sticlelor goale. Despre acele privilegii era interzis s3 se vorbeasc3. dincolo de scopul lor pur economic sau cultural. situa ia a c3p3tat accente dramatice. Oricât ar p3rea de absurd3. anume controlul relatiilor sexuale. s3-i înve e s3 respecte întocmai legile 5i reglement3rile regimului. Trebuia ca ei s3-i men in3 veseli pe micii "5oimi". sistem prin care primii r3spunz3tori de înc3lcarea statutului puteau fi educatorii.97 98 autorit3 i. axate în special pe îndeplinirea îndemnurilor venite de la conduc3tori. Munca patriotic3. În ceea ce prive5te "politica demografic3" a Partidului Comunist Român. chiar dac3 f3cuser3 m3rturisiri complete. pân3 ce acestea nu-l denun au pe autorul interven iei. deoarece. Doctorilor le-a fost interzis. Trupe speciale SS r3peau din teritoriile ocupate copii care corespundeau "standardelor" 5i îi internau în c3mine speciale unde erau crescu i doar în scopul procre3rii. O aten ie deosebit3 este acordat3 tinerei genera ii. Erau îndeob5te dorite c3s3toriile cu odrasle ale suprastructurii comuniste. Nu conta c3 acest principiu era aplicat numai oamenilor de rând. Fetele se împreunau. îi angreneaz3 în activit3 i entuziaste de grup. pe care nu îi cuno5teau 5i nici nu îi mai întâlneau vreodat3. Chiar 5i micile abateri de la linia impus3 "de sus" sunt tolerate. În cadru organizat 5i supravegheat. fiec ruia dup nevoi. sistemul comunist urm3rea continuu inducerea în con5tiin a cet3 eanului a principiului: De la fiecare dup capacit i. sub amenin area cu ani grei de pu5c3rie. ideologii comunismului au inventat titlul onorific de "mam3 eroin3". liderii nazi5ti au imaginat 5i au pus în aplicare un program halucinant de ob inere a unor noi genera ii de "arieni". În acest sens. În paralel. creeaz3 prietenii 5i simpatii având la baz3 tocmai îndeplinirea unei "sarcini" transmise "de la Centru". trebuie luat în considerare întregul sistem de educa ie din vremea respectiv3. O importan 3 deosebit3 pentru controlul total asupra structurii emo ionale a individului o are manipularea relatiilor interpersonale ale acestuia. dar. ci s3 depun3 eforturi tot mai mari pentru "binele colectiv". În acela5i timp. p3rin ii se opuneau c3s3toriei copilului cu cineva provenind dintr-o familie "cu probleme". deoarece aceasta este mult mai u5or de îndoctrinat. Acestea au un rol bine determinat. la fel ca 5i Hitler 5i ca to i ceilal i lideri ai sistemelor totalitare. avându-se în vedere privilegiile de care se va bucura. Chiar 5i atunci când femeile se aflau în com3. Apoi. acordarea oric3rui ajutor pacientelor aflate în stare grav3. multe tinere germane erau selectate. În consecin 3. a 5tiut c3 masa de manevr3 cea mai docil3 va fi constituit3 de tân3ra genera ie. de aceea nu trebuia s3 se plâng3. Astfel Statutul 5oimilor patriei. Uneori. organizarea de brig3zi artistice. Ceau5escu. Liderii urm3resc direc ionarea indivizilor spre un anume gen de prietenii. Îns3 condi iile tot mai mizere de via 3 din ultimii ani ai regimului Ceau5escu au f3cut ca apari ia unui copil s3 devin3 o adev3rat3 . indivizii sunt înv3 a i s3 nu se mai preocupe de ei în5i5i. într-o atmosfer3 de extaz ideologic. ci numai de ceea ce este "bun" 5i "corect" pentru întregul grup. mai ales atunci când îi vizeaz3 pe cei mai tineri membri ai societ3 ii. pentru a-l determina s3 se angreneze sincer în respectivele activit3 i. "Codul eticii 5i echit3 ii socialiste" anula ierarhia fireasc3 a valorilor 5i îi acuza imediat de "egoism" pe cei care doreau s3-5i pun3 în eviden 3 propriile lor capacit3 i. singura solu ie era aceea de a-i forma pe copii în a5a fel încât s3 fie veseli 5i ferici i numai atunci când gândeau 5i se comportau "corect". Dup3 na5tere. mai ales în timpul regimului Ceau5escu. Individul trebuia s3 se gândeasc3 permanent la faptul c3 sunt destui cei cu un standard de via 3 mai sc3zut decât el (apare aici 5i sentimentul de vin3 social3). Ei 5tiau c3 noul cuplu va avea de suferit din cauza "petelor" de la dosarele viitoarelor rude apropiate 5i de aceea preferau s3 evite asemenea situa ii. În dorin a lui de a crea "omul nou". pentru misiunea "suprem3" de a oferi copii Reich-ului. În timpul regimului nazist. În acest sens. elaborat în timpul regimului Ceau5escu. pentru a elimina total avorturile ilegale. pentru încurajarea na5terilor. crescut3 5i educat3 "în spiritul valorilor comunismului". Ei nu î5i mai vedeau niciodat3 p3rin ii. în timp ce suprastructura se bucura de privilegii nem3surate. Manifestarea unui spirit egalitarist perfect (în cazul cet3 enilor de rând) era dovada suprem3 a loialit3 ii fa 3 de doctrina comunist3. în semn de avertisment pentru cei care ar mai fi îndr3znit s3 încalce respectivele legi. în acela5i timp. pentru a da individului sentimentul de libertate. care s3 reprezinte viitorul na iunii germane. ce urma s3 ia locul celor cu "mentalit3 i învechite". o asemenea "sarcin3". alegerea unui so sau a unei so ii apar inând etniei evreilor echivala cu trimiterea într-un lag3r de concentrare 5i exterminare. În România regimului comunist. le inoculeaz3 necesitatea evit3rii celor cu concep ii "incorecte". sentimentele pe care trebuie s3 le manifeste permanent un "bun" membru al grupului social sunt impuse prin directive clare. cu solda i germani. automat. ce a dus la moartea a mii de femei. Ap3rea astfel o polarizare invizibil3 a societ3 ii în familii "bune" 5i familii "cu probleme". tân3ra familie. sute de medici au ajuns în pu5c3rii. al c3ror sistem de valori este în plin3 formare. iar ace5tia din urm3 erau mândri c3 î5i serviser3 patria 5i Führer-ul. la prima vedere. Pe de alt3 parte. c3s3toriile erau controlate prin mijloace mai subtile. pruncii erau prelua i imediat în c3mine speciale 5i crescu i în spiritul doctrinei naziste. de nevoile 5i aspira iile lor fire5ti. acordat femeilor cu mul i copii. ca urmare a unor interven ii empirice. fapta era pedepsit3 exemplar. lucru ce a dus la na5terea unor genera ii întregi de "ceau5ei". Mii de familii au r3mas îndoliate. sistemul condi iona acordarea primului ajutor de existen a unui denun . Controlul rela iilor interpersonale mai are o component3 deosebit de important3. alte mii de tinere au fost trimise la închisoare.

fie structur3 afectiv3). 5i antrenamentelor din armat3. 5i sistemelor de reeducare din pu5c3rii. în foarte multe cazuri. Pentru a le contracara 5i mai eficient. populat numai de terori5ti. adep ilor le este impus un regim de abstinen 3. Dac3 nu se iau în considerare credin a. criminali. sectan ii sunt îndemna i spre o via 3 sexual3 frenetic3. trebuie re inut faptul c3. modificându-se una dintre componentele identit3 ii individuale (fie gândire. pentru a fi eficient3. de Kurt Lewin. În unele dintre ele. ca urmare a fenomenului de disonan 3 cognitiv3. schimbarea 5i reînghetarea. indivizi f3r3 scrupule. o dat3 dobândit acest control. fie comportament. Ultimii doi 5i-au bazat studiile pe analiza programelor de sp3lare a creierului. Sp larea creierului În capitolul precedent am prezentat cele trei mari direc ii de ac iune pentru ob inerea unui control total asupra individului: remodelarea comportamentului. care abia a5teapt3 s3-i îngenuncheze 5i s3-i exploateze pe nou-veni i. utilizate în China maoist3. Dezghe area are ca scop distrugerea total3 a vechiului element de identitate a individului (act de comportament. singurul cu adev3rat eficient. Ace5tia sunt mediatiza i intens. apoi a fost descris 5i sistematizat. în anii patruzeci. mod de gândire. Acest model în trei trepte a fost studiat. schimbarea 5i reînghe area sunt specifice 5i proceselor de îndoctrinare din sistemele totalitare. precum reeducarea în penitenciare sau psihoterapia. Controlul vie ii sexuale este practicat 5i în foarte multe secte. De aceea avorturile clandestine au continuat. via a intim3 a întregii popula ii a intrat sub o supraveghere foarte strict3. Dup3 revolu ia din decembrie '89 s-a decretat imediat libertatea avorturilor. În acest mod. pentru ca schimb3rile s3 fie durabile. Astfel eficien a în ob inerea unui control total asupra individului este maxim3. chiar cu unele privilegii efemere. la sfâr5itul anilor cincizeci. ce urm3rea depistarea 5i înregistrarea unor eventuale sarcini înc3 din primele luni. cel mai adesea. 5i metodelor de convertire la diverse religii 5i secte religioase. Schimbarea este reprezentat3 de inocularea noului element de identitate. va fi persecutat de cei din afar3. sentimentele sau actele de comportament ce urmeaz3 a fi modificate. dup3 e5ecurile înregistrate în exterior. precum cele practicate în unele grupuri satanice. Dezghe area. Pentru fiecare direc ie în parte am dat nenum3rate exemple de modific3ri impuse individului. are ca numitor comun succesiunea a trei etape: dezghe area. celelalte dou3 se vor adapta corespunz3tor. dou3 decenii mai târziu.. de Edgar Schein 5i de R. . ca exemplu de m3rinimie a sistemului fa 3 de "fiii r3t3citori". va r3mâne f3r3 ap3rare. 5i proceselor de recuperare mental3 din spitalele de boli nervoase. aceasta fiind. comportamentul 5i gândirea individului se vor conforma noii structuri emo ionale. Individul este obi5nuit cu o total3 dependen 3 fa 3 de comunitatea din care face parte. în linii generale. apoi sunt reîncadra i în societate. În alte grupuri. se va îmboln3vi. În ambele cazuri. pentru a i se crea o nou3 identitate. atât cele cu finalitate moral3 negativ3. Pentru a putea rezista. El trebuie s3 se simt3 în siguran 3 numai în cadrul grupului. Lifton. În concluzie. sociale sau psihice.99 100 problem3 în foarte multe familii. cel care profit3 de roadele muncii adep ilor este exclusiv conduc3torul sectei). îns3 responsabilii pentru acea politic3 soldat3 cu mii de victime nu au fost niciodat3 tra5i la r3spundere. pu5i s3-5i prezinte nerealiz3rile ca fiind obiective. de fapt. din perspectiva moralit3 ii. 5omeri. Dar cea mai puternic3 tehnic3 utilizat3 în ob inerea unui control total asupra sentimentelor individului este inocularea spaimei fa de p r sirea grupului. Strategia impunerii acestor modific3ri. iar controlul asupra st3rii lor emo ionale ajunge o arm3 redutabil3 în mâinile conduc3torului sectei. sentiment). astfel încât fiecare modificare a uneia dintre ele s3 vin3 imediat în întâmpinarea modific3rilor celorlalte dou3. atitudinile. droga i. Prin mediile oficiale de comunicare în mas3 ori prin intermediul zvonurilor. restructurarea gândirii 5i redefinirea structurii emo ionale. În societ3 ile totalitare. Modelul în trei trepte nu este îns3 aplicabil numai unor tehnici de felul celor utilizate de comuni5tii chinezi pentru a-i "converti" pe prizonierii lor americani. Reînghetarea const3 în fixarea noii personalit3 i a individului. adep ii devin tot mai dependen i de stilul de via 3 al grupului. adep ii ajung s3 aib3 veritabile reac ii de panic3 numai la gândul plec3rii: transpir3. valorile. Permanent i se spune c3. va fi chiar ucis sau se va sinucide. ei trebuie s3-5i g3seasc3 o preocupare permanent3. generate exclusiv de ac iunile for elor oculte din exterior. În cadrul unor secte. Modelul în trei trepte este universal valabil 5i. aparatul de propagand3 se preocup3 intens de difuzarea unei imagini cât mai sumbre a lumii exterioare. în cazul p3r3sirii comunit3 ii. pentru ca ea s3 reziste în timp. Îns3 oricum s-ar ac iona pentru ob inerea controlului asupra emo iilor unui individ.. cât 5i cele ce urm3resc scopuri pozitive. autorit3 ile au impus fiec3rei femei din România obligativitatea de a se supune periodic unui control ginecologic umilitor. lumea exterioar3 este înf3 i5at3 ca un spa iu haotic. iar exemplele pot continua. b3t3ile inimii se accelereaz3. El este aplicabil în toate împrejur3rile în care individul este supus unor constrângeri fizice. spre adev3rate orgii 5i chiar perversiuni. O captur3 important3 pentru propaganda totalitar3 sunt cei reveni i în ar3. subcon5tientul le transmite o dorin 3 intens3 de a respinge respectiva idee. artizanii manipul3rii ac ioneaz3 în paralel asupra tuturor celor trei componente.J. modelul în sine (devenit astfel neutru din punct de vedere moral) poate explica toate procesele de influen are 5i de schimbare a personalit3 ii individului. În cele mai multe cazuri îns3. desf35urarea unor munci extenuante în folosul grupului (de fapt.

El trebuie s3 fie complet dezorientat. În lag3rele de concentrare naziste. rug3ciuni. acelea5i pentru to i. starea de trans3 este atins3 prin medita ii îndelungate. Chiar dac3 nu cu aceea5i intensitate ca în cazul sectelor. mai ales acolo unde func ioneaz3 internatele. Hipnoza este o alt3 metod3. în spitalele de boli nervoase. O variant3 mai dur3 a acestei prime c3i de dezghe are este mortificarea eului.d. întregul sistem de legi este modificat într-un timp foarte scurt. În sectele extremiste.a. cât 5i ocuparea timpului liber al acestuia cu o permanent3 alerg3tur3 dup3 alimente. de multe ori. în a5ez3mintele monahale. În acela5i timp. tân3rul se adapteaz3 treptat unui nou mediu social. O situa ie asem3n3toare. metoda era generalizat3. programul de studiu 5i regulamentele interne îi creeaz3 noi obi5nuin e. întreaga popula ie a 3rii. contactul cu cei de acas3 devine dificil. comunicate în acela5i timp. La fel se petrece 5i în armat3. cu excep ia nomenclaturii. vechile deprinderi sunt uitate 5i se formeaz3 noi obi5nuin e ce vor intra curând în reflex. dup3 preluarea puterii. Confuzia rezult3 atunci când individul este supus unui flux de informa ii contradictorii. novicele. foarte puternic3. O alt3 metod3 foarte utilizat3 pentru distrugerea identit3 ii O individului este privarea acestuia de somn. personalitatea îi e complet anulat3. revela faptul c3 rezultatele militarilor erau cu atât mai bune. Pentru a preg3ti un individ în vederea unei schimb3ri radicale. identitatea acestuia trebuie distrus3. încazar-marea. Regulamentul strict. În unele grupuri se folose5te regimul alimentar s3rac în proteine 5i bogat în glucide. sindicat ori partid. În unele culte satanice. complet diferit de cel cu care era familiarizat individul. cu atât te vei dovedi mai incapabil s pricepi vreodat . În sistemele totalitare. Devine un "nimeni" cufundat în anonimatul celor mul i. ce sporesc dezorientarea persoanei. pentru desf35urarea procesului de dezghe are. la o analiz3 mai atent3. suferea de foame. pe fondul st3rii generale de anomie. mergând pân3 la purtarea unor haine specifice. Un studiu din 1954.m. prime5te un num3r în locul numelui. efectul ei imediat asupra subiectului este crearea unui sentiment de disconfort psihic. În acest mod. cu cât unitatea lor se afla mai departe de cas3. efectuat în mai multe unit3 i militare din Statele Unite. utilizarea unor alte formule de adresare ori respectarea unui nou program zilnic. de influen a experien ei anterioare. s3 jure c3 î5i va omorî p3rin ii sau prietenii dac3 i se va cere. În majoritatea sectelor. Dezghe area poate fi aplicat3 pe diverse c3i. De asemenea. iar contactele cu cei apropia i erau mai pu ine. chiar 5i de unele semne distinctive ale persoanei sale prin obligativitatea tunsului la piele 5i a rasului. subalimentarea continu3 a individului are efecte sensibile în subminarea stabilit3 ii sale psihice. Lipsa contactelor interumane obi5nuite îl va priva de posibilitatea unor confirm3ri exterioare ale manifest3rilor sale. Controlul informa iei î5i dovede5te astfel întreaga putere de manipulare a con5tiin elor. Prima ar fi deta area individului din mediul s u social i anihilarea deprinderilor sale zilnice. Trebuie remarcat 5i faptul c3. ci se adapteaz3 din instinct comportamentului de grup. lipsa contactelor cu cei de acas3 îl dezorienteaz3 complet pe recrut 5i îl fac mult mai u5or de instruit. propov3duitorii noii doctrine au o aderen 3 sporit3 în rândurile marii mase a cet3 enilor. cu audierea 5i interpretarea cântecelor patriotice etc. atunci când individul este men inut mult timp într-un loc izolat 5i supus permanent unor astfel de fluxuri informa ionale confuze. Individului i se iau definitiv toate bunurile personale. starea . Sistemul s3u propriu de valori. astfel c3. În completare se poate veni 5i cu o nou3 diet3 precum 5i cu noi ore de mas3. s3 fac3 diverse jertfe animale etc). fraza pare a avea sens. A5anumitul "program de alimenta ie ra ional3" avea ca scop atât erodarea rezisten ei psihice a individului. În societ3 ile totalitare. de5i mai pu in evident3. Extrem de eficiente sunt tehnicile hipnotice bazate pe utilizarea deliberat3 a confuziei pentru inducerea st3rii de trans3. 5edin e de confesiune. se întâlne5te 5i în institu iile de înv3 3mânt. este supus unor munci sau ritualuri extenuante 5i deseori umilitoare. cântece în grup 5. dup3 c3derea regimului comunist. Ea se întâlne5te în special în unele secte religioase sau în lag3re. Individul nu mai are încredere în sine.101 102 Dezghe area este cea mai important3 etap3 a procesului. uniformele. În elegi? De5i..a. standardele conform c3rora se raporta la lumea exterioar3 5i se în elegea pe sine însu5i sunt anihilate pentru a preg3ti terenul schimb3rii ce va urma. se impun rapid noi deprinderi 5i noi forme de comportament. sporindu-i deruta.m. Spre exemplu. În România regimului Ceau5escu.d. programul zilnic foarte riguros stabilit creeaz3 un cadru cu totul nou. atunci când indivizii nu au posibilitatea între inerii unor leg3turi cu exteriorul. acestea sunt înlocuite cu 5edin ele comune de înv3 3mânt politic. ini iatorul respectivului "program" a ajuns ministru al s3n3t3 ii. eliberat. Îns3 chiar 5i în absen a hipnozei. Vechea sa identitate este complet distrus3. procesul de educa ie începe pe un "teren defri5at". pentru a fi rupt complet de vechea personalitate. mult mai obedient fa 3 de ordinele superiorilor. este privat. obligativitatea purt3rii unor ve5minte specifice. cu participarea la spectacole grandioase de venerare a liderilor. Sistemele totalitare interzic cet3 enilor lor c3l3toriile în str3in3tate. În închisori. hipnotizatorul spune pe un ton autoritar: Cu cât vei încerca mai mult s în elegi ceea ce spun. în taberele de instruire 5. el va ajunge s3-5i suprime din reflex gândirea logic3 5i s3 se comporte asemenea celor afla i împreun3 cu el în izolare. de eficien a ei depinzând reu5ita aplic3rii întregului model. adep ii sunt adu5i într-o stare de dependen 3 total3 fa 3 de a5ez3mântul grupului. în mare parte. sistemul de regulamente interne. Nevoit s3 locuiasc3 la c3min sau în campusurile universitare. cu scrierea unor nenum3rate autobiografii. este supus unor ritualuri ce implic3 desacralizarea 5i profanarea unor simboluri unanim acceptate în lumea exterioar3 (i se impune s3 scuipe crucea. pentru a nu avea când s3 mai gândeasc3. Dezghe area este realizat3 cu maximum de eficien 3 în izolare.

prizonierul îi studia. a condi iilor de deten ie. cea de dezghe are. sl3bea presiunea. De5i au urmat c3i diferite. Americanii. pentru a-i crea senza ia unei ruperi totale de lumea exterioar3. Mai mult. Pentru ei. a gândirii. cât de mic3. ajuns în aceast3 faz3. În fiecare noapte gardienii îl duceau într-o camer3 special3 unde îl a5tepta anchetatorul. în cele mai mici am3nunte. c3 doar lui trebuia s3-5i dedice via a. ci numai la nivelul întregului grup. de5i nu au folosit tehnici "exotice" precum americanii. Se crea astfel reflexul de supunere necondi ionat3 fa 3 de procesul îndoctrin3rii. cea de schimbare. Asem3n3rile reflexelor de comportament ajung pân3 la identificare. individul se conformeaz3 din reflex normelor impuse de autorit3 i. Îi spuneau când s3 stea în picioare 5i când s3 se a5eze. au experimentat alt gen de metode. propunându-5i. utilizat de chinezi asupra prizonierilor de r3zboi occidentali. ajungea s3 se învinov3 easc3 singur. îi interziceau orice stimul exterior (c3r i. asculta prelegeri de înv3 3mânt politic 5i se autoevalua în cadrul 5edin elor de autocritic3. ci se ar3ta convins c3 prizonierul 5tie foarte bine de ce se afl3 acolo. În timp.103 104 de disconfort psihic totu5i apare 5i. 5ocurile electrice. Dac3 prizonierul întârzia s3 fac3 noi m3rturisiri. anchetatorul izbucnea în râs. Metoda ruseasc3 de sp3lare a creierului începea prin izolarea prizonierului într-o celul3 auster3. prizonierul era împu5cat sau trimis într-un lag3r de munc3. al3turi de al i de inu i. nemaisuportând presiunile exercitate de colegi asupra lor. Acesta nu îl acuza de nimic. În cele din urm3. acesta fiind singura fiin 3 cu care putea comunica. prizonierul se str3duia s3-5i demonstreze nevinov3 ia f3r3 a 5ti de ce era acuzat. prizonierul î5i l3sa tot mai mult sufletul în mâinile anchetatorului. îi indicau în ce pozi ie s3 doarm3 5i îl trezeau când f3cea o mi5care cât de mic3. Pe m3sur3 ce acuza iile la adresa lui începeau s3 se contureze. Mai mult. prizonierul claca. cei doi treceau în revist3 întreaga via 3 a prizonierului.. "rezisten ii". c3 nu s-a colaborat a5a cum ar fi trebuit. prin rota ie. În nou3zeci 5i nou3 la sut3 din cazuri.m. Supunerea îl f3cea pe prizonier s3 supravie uiasc3 în deten ie. morm3ia. Pentru a trece la faza a doua. Apoi o luau de la cap3t. De câte ori prizonierul încerca s3 se justifice. Imediat ei sim eau cum ceilal i îi privesc cu simpatie 5i chiar cu recuno5tin 3. pentru eliminarea ei. G3rzile care îl supravegheau permanent.d. Comuni5tii ru5i 5i cei chinezi 5i-au p3strat "suprema ia" în domeniu. ru5ine 5i team3 de a nu fi pedepsit. prizonierul î5i d3dea seama c3 singura cale de a sc3pa de acel calvar era m3rturisirea complet3. determinându-l s3 caute un alt r3spuns. prizonierul semna tot ce i se punea în fa 3. din cauza fenomenului de disonan 3 cognitiv3. s3 se bucure de considera ia colegilor s3i. depindea numai de "progresele" înregistrate de absolut to i membrii grupului. Dup3 ob inerea ei. Având în vedere acest proces de "sp3lare a creierului". ob inerea m3rturisirilor complete reprezenta abia începutul. cât 5i chinezii au des3vâr5it-o. În Uniunea Sovietic3 de pe timpul lui Stalin. prizonierul încerca sentimente de u5urare 5i de recuno5tin 3 atunci când se întâlnea cu anchetatorul. chinezii au aplicat întreaga succesiune a etapelor. se ruga de unul singur. pe Marx 5i pe Mao. aceasta este considerat3 unanim drept forma extrem3 de îndoctrinare politic3 5i singura cu adev3rat eficient3. se conformau comportamentului de grup. nop i în 5ir. prezentând-o ca pe o dovad3 indubitabil3 de vinov3 ie. Din acest motiv. sarcina ambi ioas3 a reeduc3rii prizonierilor. s3 se cufunde în anonimat pentru a-5i reduce zbuciumul interior. Treptat avea impresia c3 munce5te cot la cot cu anchetatorul pentru rezolvarea cât mai rapid3 a cazului s3u. fiecare prizonier era foarte atent la comportamentul celorlal i. Din zori 5i pân3 în noapte. termenul de "sp3lare a creierului" este impropriu folosit în cazul procedurilor folosite de ru5i asupra prizonierilor. Spre deosebire de ru5i. Dup3 patru-cinci s3pt3mâni. iar acesta. Îi oferea prizonierului o igar3. cât mai plauzibil. îl supuneau încontinuu la tot felul de umilin e 5i înjosiri. Dup3 s3pt3mânile de izolare 5i de nesiguran 3. Revenind la metoda propriu-zis3 de sp3lare a creierului. Noul comportament atr3gea dup3 sine. au fost sacrificate vie i omene5ti. îi spunea c3 este un simplu om care trebuie s3-5i fac3 meseria. strângea din nou 5urubul.a. pentru a face ancheta s3 avanseze. Anchetatorul depista orice neconcordan 3 5i o amplifica. drogurile. ori de câte ori ob inea o nou3 m3rturie. Din acel moment începea interogatoriul. Au fost dep35ite orice limite ale eticii medicale 5i profesionale. îns3 rezultatele nu au confirmat a5tept3rile. El avea "revela ia" c3 ideologia comunist3 reprezint3 "adev3rul absolut". o eventual3 înc3lcare a normelor îi activeaz3 profunde sentimente de vinov3 ie. prin câteva programe ultrasecrete ale CIA. pentru a nu mai tr3i în tensiunea aceea psihic3 insuportabil3. Plângea. doar prima etap3 a metodei. Orice ameliorare. avea halucina ii. Pe m3sur3 ce treceau s3pt3mânile. Ore în 5ir. Aici avea loc îndoctrinarea. st3tea cu el la taclale. La rândul s3u. în care au utilizat hipnoza. înc3 de la început. de fapt. atacându-i violent pe cei care se dovedeau mai rezisten i la îndoctrinare. 5tiri. administrarea de diferite substan e chimice 5. Izolarea 5i interogatoriile constituiau. Din acest motiv. mutau prizonierul într-o celul3 mai larg3. . iar violen a fizic3 a fost aproape inexistent3. Spre exemplu.. Altfel infernul ar fi continuat la nesfâr5it. ar3tându-se nemul umit c3 i-a fost în5elat3 încrederea. conversa ii). împreun3 cu ceilal i. atât ru5ii. Supraveghetorii nu apreciau individual progresele. prizonierul ajungea s3 cread3 c3 numai credin a în noua doctrin3 îi putea aduce stima celor din jur. a te ridica în picioare 5i a p3r3si biserica în timpul unei predici este la fel de inacceptabil ca a te ridica 5i a p3r3si sala în timpul unei 5edin e de înv3 3mânt politic. remodelarea sim 3mintelor 5i. în cele din urm3. m3rturisirea complet3 marca sfâr5itul interogatoriului. se poate în elege mult mai u5or cea de-a doua etap3 a modelului de creare a unei noi identit3 i 5i anume schimbarea.

neconven ionale (includerea într-un grup 5i supunerea la presiunile exercitate de acesta. Din acest motiv. m3rind . 5edin ele de îndoctrinare pot deveni obsedante.m. cel mai adesea. confuze. în care gândirea logic3 este anihilat3. Îns3 atunci când un membru marcant al bandei este determinat s3 coopereze cu anchetatorii. determinându-i s3 devin3 reticen i sau chiar ostili fa 3 de cei din fruntea ierarhiei. În acela5i timp tind s3 le urmeze comportamentul pentru c3 veteranii reprezint3 un model de supravie uire. s3 fie catalogat drept "gu53". "ciripitor" 5. de aceea unica speran 3 o reprezint3 apartenen a la sect3 5i respectarea întocmai a înv3 3turilor liderului. în cadrul unui grup izolat. sau celor de pe treapta imediat superioar3. Este suficient ca veteranii s3-5i joace rolul lor de indivizi afla i la grani a dintre via a în penitenciar 5i libertate. Acela5i lucru se constat3. dar. Novicii au încredere în ei pentru c3 îi simt asemenea lor. Riscul const3 în faptul c3 unii dintre "fra ii mai mari" pot avea propriile lor frustr3ri. Aceea5i metod3 este utilizat3 5i în anumite penitenciare. cât 5i în metode subtile. În momentul în care se observ3 o prea mare rezisten 3 din partea vreunuia. coordoneaz3 comportamentul infirmierelor 5i al gardienilor. Nou-veni ii sunt încredin a i celor afla i pe aceea5i treapt3 cu ei. tocmai pentru c3 rezisten a intern3 a pacien ilor se amplific3 instinctiv în prezen a unui cadru medical cu autoritate. aflat la limita rezisten ei tinde s3 urmeze din instinct experien a veteranilor pentru a supravie ui.). contacte cu vreun prizonier anume. Dac3 leg3tura liderului de grup cu autorit3 ile este descoperit3 mult prea devreme de c3tre ceilal i de inu i. de a sim i 5i de a gândi. dar tocmai asta se dore5te.105 106 Schimbarea const3 în a impune individului un nou mod de a se comporta. noi sim 3minte în mod gradat. Metoda chinez3 a demonstrat c3 cea mai puternic3 surs3 de influen 3. Trebuie remarcat faptul c3 remodelarea novicilor prin aceast3 metod3 se face numai când ace5tia sunt convin5i de sinceritatea veteranilor. dar vechi în meserie. în practica judiciar3. pentru a ob ine rezultate pozitive. În spitalele de boli nervoase este cunoscut faptul c3. gândirea ra ional3 este potrivnic3 progresului spiritual. nu se bazeaz3 pe infiltrarea de informatori sau agen i de influen 3 suplimentari. este cea a "fratelui mai mare". Metoda implic3 totu5i riscuri serioase. supravegheaz3 discret adun3rile "libere" ale bolnavilor. psihiatrii. Medicii psihiatri ob in. iar constrângerile sau recompensele se aplic3 tuturor. ritualuri specifice). exemplul s3u. Novicii se izoleaz3 în ei în5i5i. f3cându-i mult mai greu de reeducat prin repetarea acestei tehnici sau chiar prin aplicarea altora. Astfel se umple vidul creat de 5tergerea vechii sale identit3 i 5i i se creeaz3 noua identitate. lecturi.m. iar susceptibilitatea de inu ilor cre5te. infirmierele sau ceilal i pacien i. Dac3 exist3 un dubiu cât de mic c3 veteranii s-ar afla în slujba autorit3 ilor.d. ca exemple de adaptare 5i supravie uire. "fra ii mai mari" pot manifesta o loialitate ostentativ3 fa 3 de companie. resping orice cooperare. ca indivizi care au sc3pat de povara acuza iilor 5i se afl3 spre finalul unui extenuant proces de reformare a personalit3 ii. care. în vederea reeduc3rii de inu ilor. deoarece ei nu cunosc «adev3rul». tehnica nu mai d3 rezultate. în continuare. în final. pe care le inoculeaz3 novicilor. monotone. efectul fiind crearea aceluia5i sentiment de reticen 3. este reprezentat3 de dorin a noilor prizonieri de a deveni asemenea veteranilor. îi determin3 5i pe ceilal i delincven i s3 fac3 m3rturisiri complete. în consecin 3 numai credin a f3r3 limite poate salva sufletul 5i trupul. 5i riscant3." Iar "adev3rul" poate fi în eles numai printr-o supunere oarb3 fa 3 de îndemnurile conduc3torului. Întotdeauna. de obicei. sunt utilizate. mai pu ine succese decât personalul auxiliar. pentru recuperarea pacien ilor. De multe ori. astfel se creeaz3 5i rela ii interpersonale mult mai stabile. refuz3 contactele cu ceilal i membri ai grupului. În acest sens. "Vechile concepte" trebuie abandonate pentru a elimina "r3ul". îns3 mesajul general este întotdeauna acela5i: lumea exterioar3 este rea. procesul de îndoctrinare const3 atât în tehnici evidente. Multe dintre tehnicile folosite în perioada anterioar3. Veteranii sunt percepu i ca modele de comportament 5i fel de a gândi. Ei sunt considera i asemenea unor noun3scu i din punct de vedere spiritual. conven ionale (ore de înv3 3mânt politic. puterea de influen 3 a partenerilor de grup are mai mari 5anse de reu5it3 decât presiunea din partea celor situa i în fruntea ierarhiei. În sectele extremiste. Atunci când acesta este determinat s3 coopereze. Uneori predicile pe care sunt nevoi i s3 le asculte noii adep i sunt sofisticate. schimbarea are loc în cadrul unor ritualuri extenuante. se men in în umbr3. în grup. Astfel întreaga strategie d3 gre5. în mod special. disperat. În alte cazuri. metoda chinez3 nu presupune. 5i în aceast3 a doua etap3. acesta poate s3 cad3 în dizgra ia grupului. Orice contact cu vreun veteran ar trezi suspiciune 5i ar compromite procesul de îndoctrinare. Ace5tia au mult mai mult3 influen 3. Eforturile autorit3 ilor se concentreaz3 asupra celui care este privit ca lider de c3tre ceilal i pu5c3ria5i. un nou mod de gândire. crearea reflexelor de gândire 5. O metod3 deosebit de eficient3.a. de pild3. aproape neinteligibile. respectivul este încredin at unui sectant experimentat care s3-i continue îndoctrinarea.a. Novicele. Grupul este tratat în ansamblul s3u. îi fac pe nou-veni i s3 devin3 loiali firmei. Noul adept este adus într-un gen de trans3 hipnotic3. procesul este încetinit 5i.d. cea mai mare influen 3 asupra acestora o au gardienii. Membrii bandelor criminale rezist3 de obicei cu înver5unare interogatoriilor extenuante 5i presiunilor de tot felul venite din partea anchetatorilor. cea a dezghe rii. a5a cum am v3zut ceva mai înainte. confuz. repetate la nesfâr5it. Recru ilor li se inoculeaz3 un nou comportament. c3 sunt informatori sau agen i ai Puterii. În unele spitale. "Iluminarea spiritual3 este imposibil3 pentru cei din exterior. într-un fel. Foarte multe companii au renun at la metoda tutel3rii noilor angaja i de c3tre persoane aflate spre vârful ierarhiei. influen a lui asupra grupului poate fi determinant3 în procesul de reeducare. în marea majoritate a cazurilor.

unde orice contact cu exteriorul este anihilat. dac3 putem s3-i spunem a5a) în care se afl3 recrutul. a5a cum s-a întâmplat în Guyana. dependen a adep ilor de sect3 5i de liderul acesteia va fi total3. pe spa iul liber ob inut prin distrugerea vechii personalit3 i. 5i num3rului foarte mare de indivizi a c3ror mentalitate trebuia schimbat3. reinventarea istoriei. membrii grupului sunt împ3r i i în subgrupuri. Amenin a i cu p3r3sirea sectei sau cu dezintegrarea acesteia. Într-un capitol anterior spuneam c3 una dintre cele mai recente concluzii ale cercet3torilor în psihologie social3 este aceea c3 presiunea manipulatorului asupra individului nu trebuie s3 dep35easc3 un anume prag. eventual prin intermediul noilor s3i prieteni din cadrul sectei. Ace5tia din urm3 sunt absolut convin5i c3 5tiu exact ce le lipse5te nou-veni ilor 5i îi "prelucreaz3" în consecin 3. într-o anume m3sur3. includerea lui în tot felul de grupuri de îndoctrinare înc3 de la cea mai fraged3 vârst3 5. Dar schimbarea nu implic3 doar inocularea unui sentiment de supunere necondi ionat3 fa 3 de liderul sectei sau inocularea unor precepte religioase cu totul noi. E5ecul sistemelor totalitare. Se cuvine aici o digresiune cu privire la diferen a fundamental3 dintre socialismul de sorginte moscovit3 5i socialismul democratic. spre exemplu. s3-5i m3rturiseasc3 între ei "vechile p3cate". Fi cum lipsa de credin 3 în divinitate este cel mai mare p3cat al unui sectant. Cele mai bine p3strate secrete ale recrutului sunt colectate treptat. O alt3 tehnic3 de schimbare este "experien a spiritual3". caz3rmi etc. nostalgicii comuni5ti. conduc3torul sectei cap3t3 o aur3 cvasidivin3. cu cât grupul este mai restrâns. A5ezarea sectei este ridicat3 din temelii. mai devreme sau mai târziu. pentru a-i face s3 se str3duiasc3 5i mai mult în atingerea "ilumin3rii spirituale" pe calea indicat3 de liderul sectei. ci supralicitarea. treptat. iar încrederea lui în lider devine de nezdruncinat. exacerbarea cultului personalit3 ii. Veteranii au senza ia c3 ei sunt singurii vinova i în caz c3 recrutul nu e destul de maleabil. ajunge la concluzia c3 liderul i-a citit gândurile sau a comunicat cu divinitatea. izolarea este absolut necesar3. Spre deosebire de el.m. în cadrul unor ritualuri specifice. Mai mult. îns3. dar 5i originea tuturor relelor din lume. s-a datorat.107 108 astfel 5ansele de reu5it3 ale procesului cre3rii unei noi identit3 i. la fel cum noua identitate a adeptului este reconstruit3 total. va izbucni cu efecte incontrolabile. Nu trebuie s3 uit3m cât de preocupat era Goebbels ca programele lui de propagand3 s3 nu dep35easc3 limita peste care popula ia ar fi fost plictisit3 5i ar fi închis butonul radioului. Fi totu5i nu aceasta este cauza principal3 a e5ecului. într-un loc virgin. În plus. Acesta va fi p3strat în interiorul individului. distrugerea a tot ceea ce amintea de trecut. S-a încercat inocularea ideii c3 socialismul este acela5i. pare de-a dreptul bizar3 aderen a pe care o au ideile socialiste în democra iile veritabile. Aceast3 percep ie are la baz3 confuzia inten ionat3 pe care propaganda comunist3 a creat-o printr-un vast sistem de dezinformare 5i manipulare a opiniei publice interne 5i interna ionale. care. Ideologia comunist3. la momentul potrivit. mai ales al celor de sorginte comunist3. În consecin 3 el ajunge s3-5i cear3 iertare pentru insuficienta preocupare de a deveni un "bun" membru al sectei. iau Suedia ca exemplu de ar3 în care principiile . o face cunoscut3. departe de lumea înconjur3toare. noua identitate a adep ilor va fi lipsit3 total de atributul gândirii logice. Recrutul. internate. s3 r3spândeasc3 pove5tile de succes ale sectei sau istorisirile cu aur3 mistic3 avându-l în centru pe lider. s3 perceap3 noua via 3 din cadrul grupului ca fiind singura posibil3 pentru ei. prin astfel de trucuri. va fi ascuns de frica de represalii. ei vor alege sinuciderea. Pentru reu5ita total3 a manipul3rii. spitale. se urm3re5te crearea unei veritabile "mitologii" a grupului. Liderii sectelor extremiste î5i duc întotdeauna adep ii în locuri izolate. Spre exemplu. iar efectul a fost exact invers celui preconizat.d. În consecin 3. activi5tii lui Ceau5escu au exagerat enorm manifest3rile de venerare a "cârmaciului". Pentru accelerarea procesului de creare a unei noi identit3 i. indiferent de c3ile prin care este promovat. sentimentul de vinov3 ie pe care îl încearc3 instinctiv poate fi exploatat la maximum. în revelarea unei a5a-zise "experien e spirituale". În acela5i timp. Procesul are 5anse de reu5it3 cu atât mai mari. 5tiind c3 nu divulgase nim3nui secretul sau fiind convins c3 cel c3ruia i-l împ3rt35ise nu îi putea tr3da încrederea. chiar 5i ast3zi. 5i chiar în rândurile unei mari p3r i a intelectualit3 ii occidentale. astfel încât recru ii s3 se afle permanent în preajma 5i sub influen a unor veterani de care s3 se lege 5i suflete5te. Procesul de schimbare includea izolarea între grani ele 3rii. nu c3 i-ar fi fost impus3. 5i transmise liderului pentru a fi folosite mai târziu. studiile de psihologie social3 axate pe analiza tehnicilor de manipulare din cadrul sectelor arat3 c3 totu5i cea mai puternic3 presiune de influen are a noilor membri vine din partea semenilor lor deja îndoctrina i. pentru reu5ita schimb rii. Informa ia este pasat3 conduc3torului. Având în vedere tehnicile de schimbare a identit3 ii în sectele religioase sau în diferite institu ii. se pot face 5i alte numeroase paralele cu manipularea din sistemele sociale totalitare. urm3rea formarea "omului nou". Din nou. deposedarea cet3 eanului de tot ceea ce i-ar fi oferit un anume grad de intimitate 5i cufundarea lui în anonimatul unei mase de manevr3 uniforme. Pentru cei care au tr3it (5i au suferit) într-un sistem socialist totalitar. de aceea î5i m3resc eforturile 5i presiunea pân3 când ob in rezultatul dorit. Trebuie ad3ugat3 5i observa ia c3. Pentru a fi de durat3. iar dependen a sectan ilor de grup este definitiv3. Se na5te astfel un sim al comunit3 ii. o importan 3 aparte o are mediul (fizic.a. individul trebuie s3 r3mân3 cu iluzia c3 el a ales schimbarea. Cele mai eficiente procese de schimbare au loc în închisori. când sistemele totalitare s-au pr3bu5it. dac3 novicii adorm în timpul unor ritualuri obositoare. noul adept a avut o prieten3 care s-a sinucis. în inten ia de a convinge cet3 enii c3 doctrina în numele c3reia au militat era "corect3". Adep ii ajung. Dup3 cum s-a v3zut. Dep35irea pragului echivaleaz3 cu declan5area unui intens sentiment de frustrare.

nivelul de trai tot mai sc3zut era motivat de oficialit3 i prin necesitatea existen ei unor "genera ii de sacrificiu" care s3 fac3 posibil acel "viitor luminos". Standardul înalt de via 3 atins în Suedia se datoreaz3 tocmai sistemului democratic de acolo. precum "democra ia cu un despot luminat". Întotdeauna. tot mai Îndep3rtat. Socialismul a fost. În fond. Argumenta ia poate p3rea logic3. În esen 3. Or. De aceea sistemele socialiste totalitare ajunseser3 s3 nu mai aib3 nimic comun cu socialismul autentic. în care oamenii sunt liberi s3 aleag3. Reînghe area este cea de-a treia 5i ultima etap3 a procesului de creare a unei noi identit3 i. ci de ceea ce îi ofer3 promotorii ei în sensul bun3st3rii personale imediate. Prelungirea unei astfel de perioade duce inevitabil la alunecarea spre totalitarism. Ele erau pur 5i simplu sisteme totalitare. Variantele hibride. cu cât sistemul democratic este mai puternic. aderen a sincer3 la doctrina socialist3 are 5anse de reu5it3. nesupunerea echivaleaz3 cu pedepse adesea insuportabile. Acesta este 5i motivul pentru care curentul socialist din societ3 ile democratice. individului i se cimenteaz3 noua identitate. el este liber s renun e la respectiva doctrin3 atunci când nu mai este convins de eficien a ei. oamenii tr3iesc în prezent. Oamenii nu tr3iau în prezent. de via 3. credeau sincer în "zorii unei ere noi". liniile ferate Bumbe5tiLivezeni. o dat3 ie5it de sub presiunea manipulatorilor s3i. doar înveli5ul doctrinar menit s3 instituie un regim autoritar. cet3 eanul este liber s opteze pentru socialism. indiferent de op iunea lui politic3. Pr3bu5irea "lag3rului socialist" a fost posibil3 pentru c3 oamenii nu au mai crezut în ideologia socialist3. în numele c3reia s3-5i aroge privilegii nem3surate. Doar într-un asemenea sistem. poate c3 o anume confuzie persist3. a fost din cauza unor conduc3tori incapabili. la fel ca pentru orice alt3 ideologie. Trebuie remarcat faptul c3 succesele regimurilor socialiste s-au înregistrat în prima perioad3 a acestora. În democra iile autentice. în Est. se bucur3 de via 3 5i se îngrijesc în mod normal de genera iile viitoare. În 3rile est-europene. atunci. este 5i va r3mâne o ideologie cu o mare putere de fascina ie asupra oamenilor. mai ales fa 3 de conduc3tor. Ideologia. confrunt3rile violente au loc doar acolo unde sistemul democratic este abia în formare. câteva decenii mai târziu. tocmai pentru c3 marea majoritate a popula iei sim ea nevoia unei alternative. f3r3 a avea nici o alt3 variant3. nu a sistemului în sine. pe o perioad3 limitat3. regimurile socialiste s-au pr3bu5it din interior. Pentru c3 astfel de partide nu urm3resc promovarea doctrinei socialiste (a5a cum declar3). Pentru c3 acei oameni. prin munc3 voluntar3. În acea vreme. Dar pe m3sur3 ce regimul a devenit tot mai ap3s3tor. era absolut real entuziasmul celor care. Mai mult. în care omul se afl pe primul plan. iar pericolul alunec3rii spre totalitarism (5i spre toate consecin ele nefaste ale acestuia) este cu atât mai mic. Salva-Vi5eu sau alte numeroase obiective. poate. Ceea ce îi interesa pe conduc3tori era doar men inerea unei puteri absolute asupra oamenilor. Astfel. Dup3 ce i-a fost distrus3 vechea personalitate 5i a fost supus îndoctrin3rii. mai ales în cele participative. Ei erau primii care înc3lcau principiile pe care le propov3duiau. În democra iile veritabile. Sistemul socialist de sorginte moscovit3 punea doctrina pe primul plan. pentru a nu exista posibilitatea s3 revin3 la vechile obiceiuri. Principiile socialiste ajunseser3. Situa ia în 3rile occidentale este total diferit3. spre exemplu. iar sistemul trebuie s3 se adapteze pentru a pune în valoare personalitatea 5i calit3 ile fiec3rui cet3 ean. tocmai aici se afl3 deosebirea esen ial3. concretizat 5i în Interna ionala socialist3. poate 5i pentru c3 au fost for a i s-o fac3 decenii în 5ir. Îns3 promovarea principiilor sale este posibil3 numai în cadrul unui sistem democratic. ei au încetat s3 mai cread3. deosebirea dintre socialismul de sorginte moscovit3 5i cel democratic este deosebirea dintre totalitarism 5i democra ie. O mare parte dintre tehnicile descrise la primele dou3 etape sunt folosite în continuare. zvârcolirile. menite s3 justifice represiunea. nu c3ile prin care au fost promovate acestea. De asemenea. singura lor speran 3 fiind ca urma5ii se vor bucura. iar dac3 s-au înregistrat e5ecuri. în România. orice abatere de la principii este imediat sanc ionat3 de celelalte partide. În plus. . cet3 eanul este for at s se supun preceptelor ideologice impuse "de la Centru". ideologia socialist3 este doar o parte a unui sistem democratic. refuz3 s3 se asocieze cu partide socialiste de sorginte moscovit3 sau asem3n3toare lor. În sistemele socialiste totalitare. Omul trebuia s3 se supun3 acesteia f3r3 crâcnire. Încrâncen3rile. Aderen a pe care o au principiile socialiste în democra iile autentice se datoreaz3 faptului c3 adep ii lor cred sincer în ele. dar ea eludeaz3 complexitatea fenomenului. spre exemplu. extremele se ating. pentru c3.109 110 socialiste (în special în ceea ce prive5te redistribuirea venitului) au avut câ5tig de cauz3. în democra iile avansate spre care se tinde. în care nu era admis3 nesupunerea. în momentul în care "despo ii" încep s3 prind3 gustul puterii nelimitate. Sunt tot mai mul i cei care sus in c3 principiile socialiste conteaz3 la urma urmei. Fi totu5i. sentimente sau mod de gândire. principiile "în3l 3toare" în numele c3rora guvernau liderii comuni5ti ajunseser3 simple idei abstracte. ci sunt doar instrumentele prin care se încearc3 promovarea unui sistem totalitar. De aceea 5i metodele de instaurare 5i de men inere a unui astfel de sistem erau foarte asem3n3toare cu cele utilizate în alte regimuri totalitare (de exemplu. iar nivelul de trai tot mai sc3zut. ci doar sufereau. Dezastrul din 3rile est-europene a fost provocat tocmai de sistemul totalitar. Cet3 eanul nu mai este interesat de doctrina în sine. confrunt3rile ideologice pierd foarte mult din intensitate. perfect asem3n3toare celor pornite de la o doctrin3 de dreapta. au construit. au avut uneori efecte benefice doar în democra iile fragile. atunci când oamenii înc3 tr3iau cu iluzia c3 socialismul este op iunea lor fireasc3. în cel nazist). acolo.

le-a impus adep ilor s3i s3 i se adreseze cu formula de "tat3". iar sistemul distructiv se va perpetua la nesfâr5it. o dat3 reveni i la situa ia familial3 sau social3 ce le-a produs c3derea psihic3. Conflictele sângeroase interetnice. În lipsa unor programe riguroase de readaptare la noile realit3 i sociale. cu consecin e adesea negative. atunci când le p3r3sesc. s3-5i blameze trecutul. el a v3zut c3 majoritatea celor din jur calific3 faptele sale de vitejie drept crime murdare. înregistrate mai ales în ultimii ani în numeroase zone ale globului (în fosta Uniune Sovietic3. în mediul social cu care sunt obi5nui i 5i î5i reiau îndeletnicirile ilegale. În cazul adep ilor lui Jim Jones. Unii nu au mai putut suporta 5i s-au sinucis. Un lucru asem3n3tor se întâmpl3 cu fo5tii pacien i ai spitalelor de boli nervoase. ei se întorc la vechii prieteni. victima va deveni la rândul s3u manipulator. spre exemplu. i se impun un nou stil de îmbr3c3minte. Sistemul educa ional. dup3 caz. Îns3 principiul nu se aplic3 numai acumul3rii de cuno5tin e. se ating dou3 obiective. s3-5i fac3 autocritica. Jim Jones. s3-5i renege familia 5i fo5tii prieteni sau colegi. Repetând mereu acelea5i idei. ace5tia au ales sinuciderea colectiv3 atunci când au fost amenin a i cu reîntoarcerea la via a din afara sectei. a fost cauzat tocmai de hiatusul dintre perioada "cazon3" a individului. Întregi grupuri etnice au fost determinate. universal valabil. perioada de reînghe are este riguros urm3rit3. În scopul ruperii tuturor leg3turilor tradi ionale ale individului. un sistem de gândire specific. se ajunge pân3 la impunerea unui nou tip de locuin 3. oamenii se vor supune noilor conduc3tori. cel mai adesea în izolare sau c3utând compania fo5tilor camarazi de arme pentru a da frâu liber nostalgiei dup3 vremurile de r3zboi.111 112 Neglijarea reînghe rii poate duce la e5ecul întregului proces. Pentru a impulsiona cimentarea noii identit3 i. efectele fenomenului de disonan 3 cognitiv3 au fost devastatoare pentru majoritatea fo5tilor combatan i. desf35urate cu decenii în urm3. Comuni5tii ru5i îl denumeau pe Stalin "tutucul". în locurile de ba5tin3 ale altor popoare. este aplicat în mod riguros. perioad3 în care acestuia i s-a inoculat o nou3 identitate. 5i mediul social în care el a revenit. s3-5i p3r3seasc3 teritoriile natale 5i s3 se stabileasc3 la sute 5i mii de kilometri distan 3. un nou nume. O alt3 metod3 eficient3 de reînghe are este transformarea adeptului în propov3duitor. Integrarea proasp3tului absolvent într-un mediu total diferit de cel cu care fusese obi5nuit în timpul studiilor poate anihila efectul perioadei de educa ie. o nou3 tunsoare. "Sindromul Vietnam". iar veteranul î5i va g3si confirmarea credin ei sale în respectul pe care i-l va ar3ta înv3 3celul. individul va ajunge s3 cread3 nestr3mutat în ele.d. prin for 3 în marea majoritate a cazurilor. noul grup va forma în acest fel o "familie adev3rat3". De cele mai multe ori. În domeniul educa iei.) sunt urmarea nefast3 a unor astfel de ac iuni. s3 se confeseze îndrum3torilor sau parte-nerilor s3i. în primul rând. liderul sectei Templul poporului. În acest fel. sub presiunea noului mediu social. ca 5i în etapele precedente.m. Dimpotriv3. foarte mul i de inu i. dup3 cum am spus deja. iar mul i al ii au r3mas s3 tr3iasc3 la periferia societ3 ii. cea de r3zboinic în ap3rarea unei cauze juste. el poate avea efecte tragice asupra individului. "corect" ori "în3l 3tor". lipsa unui suport social ulterior z3d3rnice5te programele de resocializare c3rora le-au fost supu5i în perioada intern3rii. noii prieteni 5i colegi de munc3 etc. individului i se d3. ca urmare a unui elementar instinct de conservare. El trebuie s3 se simt3 permanent vinovat de faptele. are 5i menirea de a crea elevului anumite deprinderi. Pentru ca procesul de creare a noii identit3 i s3 nu se termine cu un e5ec. Lipsi i de suportul social 5i moral cu care erau obi5nui i. uneori. noi formule de adresare. Individului i se impune. revin treptat la vechile deprinderi. toate acestea specifice grupului 5i neavând nici o leg3tur3 cu perioada anterioar3 din via a lui. O situa ie dramatic3 se întâlne5te 5i în cazul unor veterani de r3zboi. Liderii marilor sisteme totalitare au ini iat deport3rile în mas3. recidiveaz3. Fi în cazul acestora. în ciuda programelor de reeducare din unele penitenciare. o scar3 de valori prin prisma c3reia acesta va evalua ceea ce îi ofer3 societatea. În lag3rele de reeducare sau în cultele extremiste. se 5tie deja c3 "repeti ia este mama înv3 3turii". Statisticile arat3 c3. novicele este dat spre tutelare unui veteran. veteranul nu a mai beneficiat de suportul social avut în cadrul armatei.a. De asemenea membrii unor secte religioase. s3-5i reprime dorin ele fire5ti sau interesele personale 5i s3 se preocupe doar de ceea ce i se spune c3 este "permis". Astfel. a unui nou sistem educa ional. Aflat din nou în mijlocul celor apropia i. în eforturile de a cuceri noi adep i. dac3 acesta ajunge în situa ii sociale cu totul noi. Atunci când acest model în trei trepte. ai c3rei membri au comis acea halucinant3 sinucidere colectiv3 în Guyana. individul este obligat s3-5i neglijeze aptitudinile specifice. Celelalte leg3turi de sânge vor fi privite doar ca o demodat3 familie "biologic3". neavând nimic comun cu spiritul. incompatibile cu identitatea ce i-a fost impus3 de artizanii manipul3rii. Unii dintre acei lideri nazi5ti care au crezut sincer în Hitler . gândurile 5i sentimentele pe care le-a încercat înaintea schimb rii. În sistemele totalitare. a unui nou regim alimentar 5. Novicele va avea permanent un model de comportament la care s3 se raporteze 5i spre care s3 tind3. O situa ie asem3n3toare s-a înregistrat dup3 c3derea regimurilor totalitare. acesta este for at s3 locuiasc3 într-un mediu cu totul nou 5i cât mai lipsit de intimitate. Noua pereche sau. o dat3 elibera i. Mutarea întrun mediu total nou face mult mai facil3 subordonarea indivizilor fa 3 de autorit3 i. Din prima zi de libertate. c3 întregul r3zboi era considerat inutil 5i d3un3tor pentru na iune. un nou limbaj. am discutat deja. în fosta Iugoslavie etc. chiar 5i dup3 ie5irea de sub influen a direct3 a manipulatorilor.

dup3 un minim exerci iu. o repulsie instinctiv3. Ceea ce înseamn3 c3 marea manipulare ini iat3 de propov3duitorii totalitarismului a luat sfâr5it. metodele descoperite de Grinder 5i Bandler sunt la îndemâna oricui. cele mai mari probleme de readaptare le au fo5tii activi5ti 5i propagandi5ti de partid. unde tradi iile 5i leg3turile interumane au fost mai pu in alterate. renun area la vechea doctrin3. ele pot deveni instrumente foarte periculoase de manipulare 5i control social. În perioada ce a urmat execut3rii lui Ceau5escu. Studiile se axau pe analizarea comportamentului unor foarte buni medici psihiatri. a asistat la sinuciderea consoartei. dar.a. Mul i îns3. s-au adaptat rapid.. emo iile 5i gândirea interlocutorilor s3i printr-o serie întreag3 de metode.113 114 s-au sinucis imediat dup3 moartea acestuia. Apoi au f3cut leg3tura între cercet3rile lor ini iale 5i noile studii. Experien a primilor 5ase ani de dup3 revolu ie a dovedit c3 tocmai cet3 enii de rând au fost primii care au acceptat noul sistem democratic 5i regulile economiei de pia 3. noii identit3 i de cet3 eni tr3itori într-un sistem democratic. mai mult datorit3 instinctului de supravie uire. afirma iile celor doi cercet3tori au fost privite cu suspiciune. sub o form3 sau alta. La rândul s3u. Îns3 5i aceast3 categorie. . s-a adaptat.am. pe care au propov3duit-o decenii în 5ir. auditiv3 5i senzitiv3. cu inten ia de a descoperi ce anume îi f3cea pe ace5tia s3 aib3 succes în vindecarea bolnavilor. Grinder 5i cu Bandler au plecat în Arizona. numit "induc ie indirect3". Fenomenul disonan ei cognitive este atât de puternic în cazul lor. Datorit3 simplit3 ii lor. reglarea respira iei. au intrat în scena politic3 5i continu3 promovarea aceleia5i ideologii. î5i pot avea cauzele în deficien e de limbaj 5i în lacune de comunicare. Acesta î5i petrecuse mai mult de o jum3tate de secol pentru a dezvolta un stil propriu de hipnoz3. conform cu "standardele socialiste". În 3rile foste comuniste. mai târziu. cum reu5eau s3 comunice cu pacien ii. alc3tuit3 în mare parte din oameni care 5i-au rupt leg3turile sociale 5i s-au mutat în diferite centre industriale pentru a începe un mod nou de via 3. Pentru ei. chiar foarte mul i. utilizarea unor "ancore" pentru a focaliza aten ia celuilalt în sensul dorit 5. puse în slujba unor min i malefice. R3mâne de v3zut cât va dura 5i aceast3 etap3. la Phoenix.d. unii dintre colaboratorii lui fideli s-au sinucis. prin care aducea subiec ii în stare de trans3 f3când apel la amintirile 5i experien ele acestora. ori punându-i s3-5i concentreze aten ia pe diferite imagini mentale. Dar curiozitatea celor doi nu s-a limitat numai la studiul limbajului.m.d. cei doi au reu5it s3 descifreze secretele lui Erickson: modul de a vorbi. cât 5i non-verbal3. tulbur3toarele perspective oferite de programul neurolingvistic au provocat deopotriv3 entuziasm 5i spaim3. sus ineau c3 pot p3trunde în mintea oric3rei persoane 5i îi pot influen a modul de gândire 5i de ac iune numai cu ajutorul câtorva metode originale de interpretare a limbajului 5i a gesturilor. În urma cercet3rilor au ajuns la concluzia c3 o mare parte din tulbur3rile psihice. adaptarea la ritmul de respira ie al subiec ilor 5. cum ar fi: copierea gesticii celuilalt. Îns3 în cazul fiec3rui om. John Grinder avea deja o reputa ie solid3 în domeniul lingvisticii 5i activa ca profesor la Universitatea California din Santa Cruz. de la traumele din copil3rie pân3 la fobiile adul ilor. pentru a cuprinde întreaga complexitate a procesului de comunicare interuman3. Mai precis. în acela5i timp. s-a dezvoltat programul neurolingvistic. ei au ajuns s3 conduc3 România. iar al ii au ajuns în st3ri de depresie accentuat3. Treptat. La început. dup3 ce a experimentat pe propria sa piele "originalitatea" tranzi iei române5ti. Cei de la ar3. Grinder 5i Bandler au asistat la sute de 5edin e de psihoterapie 5i au analizat în am3nunt alte sute de înregistr3ri video. Din p3cate. ar echivala cu sinuciderea moral3 sau chiar fizic3. Cei doi au început în Santa Cruz o cercetare din care.. modificarea subtil3 a limbajului. Richard Bandler era o somitate în domeniul psihiatriei. programul neurolingvistic începea s3 suscite interesul publicului. mai ales în lipsa oric3rui program de reeducare 5i reintegrare social3. Ceva mai greu a reac ionat clasa muncitoare. prin care cei care de in puterea încearc3 s3 se men in3 la conducere prin orice mijloace. Imediat dup3 revolu ie. Punând cap la cap toate rezultatele muncii lor. pentru a studia metodele celebrului psihiatru Milton Erickson. Fascinanta putere a manipul rilor neurolingvistice În 1979. încât nu mai pot fi recupera i pentru societate. a mimicii ori a intona iei. Grinder 5i Bandler au pus la punct o teorie conform c3reia fiecare individ ia contact cu lumea exterioar3 prin trei modalit3 i primare de percep ie: vizual3. un analist politic provenit din vechea nomenclatur3 lansa ideea c3 românilor le vor fi necesare cel pu in dou3 decenii pentru a-si schimba mentalitatea. apoi 5i-a pus 5i el cap3t zilelor. Astfel au descoperit c3 un practician foarte bine antrenat poate influen a decisiv comportamentul. de îndat3 ce le-a fost redat dreptul de proprietate. sub sigla unui partid sau a altuia. atât verbal3. Goebbels. La începutul anilor 5aptezeci. decenii la rând. 5i-a otr3vit cei 5ase copii. Dup3 analiza unor nenum3rate ore de hipnotism. dup3 pr3bu5irea regimului ceau5ist. îns3. au început s3 identifice 5i s3 sistematizeze principalele "structuri neurolingvistice" (cum le-au denumit ei) ale procesului de comunicare interuman3. de comun acord cu so ia sa. numai una dintre aceste modalit3 i de percep ie este predominant3. psihologul Richard Bandler 5i lingvistul John Grinder. S-a intrat astfel în perioada manipul3rilor medii. dup3 câteva demonstra ii. Ini iatorii lui. în numele unor principii democratice fa 3 de care li s-a inoculat. În dorin a de a descoperi noi c3i de în elegere a min ii omului. s3 5i-i apropie 5i s3-i influen eze în sensul reintegr3rii în societate. din observarea am3nun it3 a nenum3ratelor întâlniri doctor-pacient. strategiile de varia ie a tonului vocii.

de regul3. M-a prins a a de mult ideea asta {expresie senzitiv3}.. AV: (se a5eaz3 5i el în fotoliul din fa a biroului. (Dup3 ce îi strânge mâna. c ardeam de ner bdare {expresie senzitiv3} s m întorc i s -i pun pe oamenii mei la treab (din nou. de înf3 i53rile picturale ale bunicilor etc. atingeri. la rândul lor. expresii specifice modului lor de percep ie: Ascult la ce m-am gândit.". îmi amintesc c am vorbit cu dumneavoastr la telefon... leg3tur3 datorit3 c3reia practicianul dobânde5te încrederea celuilalt 5i apoi. cu o ridicare din sprâncene 5i cu acela5i gest al mâinii). dezv3luindu-i modul de percep ie "senzitiv") P i. deci contactul a fost stabilit) Ce anume v-a determinat s cump ra i produsele concuren ilor no tri? CP: (privirile îi r3mân spre dreapta-jos.. O simpl atingere a tastelor este suficient pentru a le activa. pe care îl viziteaz3 pentru a-i oferi produsele firmei ce-o reprezint3: Agentul de vânz3ri (AV): Bun diminea a. ini iat în tehnicile de influen are neurolingvistic3.. Iat3.. spre exemplu. La fel. olfactive ori gustative: . domnule Petrescu. pentru a-l determina pe cel3lalt s3 semneze contractul.". îi poate influen a gândirea.." Bandler 5i Grinder au mers mai departe 5i au sus inut c3 fiecare tip de persoan3 este caracterizat. Clientul poten ial (CP): Da. imit3 insesizabil tonalitatea vocii 5i felul de a sta ale celuilalt) Am în eles c vânz rile de computere ZKM v merg foarte bine. de casa copil3riei.a. "Auditivii" pot fi recunoscu i dup3 mi5c3rile ochilor într-o parte 5i în alta 5i dup3 respira ia normal3. "Uite la ce m-am gândit.m. pe lâng3 limbaj.. în c3l3torii.. am sim it {expresie senzitiv3} c era cea mai bun afacere la vremea respectiv i de aceea am semnat contractul cu ei. "Senzitivii" arunc3 dese priviri în dreapta-jos 5i respir3 adânc." "Senzitivii".". dimpotriv3. Dup3 ce au pus noile lor metode la dispozi ia medicilor psihiatri...a. utilizeaz3 mai des termeni implicând emo ii 5i senza ii tactile. modulele sunt u5oare i simplu de înlocuit. în termeni ce implic3 sim ul vederii: "Vezi care-i diferen a?. Persoanele "senzitive" percep lumea ca pe un p3ienjeni5 de emo ii. foarte pe scurt. se reazem3 de sp3tar 5i î5i pune piciorul stâng peste cel drept). militarilor 5.. Sunt George Alexandru. mai vedem. practicianul poate afla c3reia dintre cele trei categorii îi apar ine interlocutorul s3u.d." "Auditivii" folosesc. "Ai mai auzit ceva de el?. î5i amintesc cum mirosea casa a cozonac în zilele de Cr3ciun ale copil3riei 5i reac ioneaz3 imediat la parfumul sau la atingerea persoanei iubite."... "Explic3-i tare i r spicat despre ce este vorba..m. AV: (testeaz3 stabilirea contactului subtil. agent de vânz ri la Delta Electronics. Spre exemplu. de vocea cald3 a mamei."... agen ilor de publicitate. Unele sunete le pot de5tepta amintiri dragi sau. Suntem mul umi i de ele. Cam asta s-a întâmplat atunci i simt {expresie senzitiv3} c nu m-am în elat.". Persoanele "auditive" sunt atente la fiece zgomot. Grinder 5i Bandler descriu unele tehnici de manipulare a judec3torilor în instan 3. oamenilor de afaceri.. dezvoltate 5i utilizate de Erickson. de mi5c3rile ochilor 5i de ritmul respira iei.Ai prins ideea?.". treptat.. Ele 5tiu s3 aprecieze confortul unui fotoliu sau c3ldura focului din sob3. de zgomotele casei 5. Ftiind acest lucru. 5i un poten ial client angrosist.. cu o ridicare a sprâncenelor 5i cu un anume gest al mâinii) Mi-am imaginat ce frumos vor ar ta {expresii vizuale} ZKM-urile în noile noastre bro uri publicitare i m-am gândit c dup asocierea asta se va auzi de noi {expresie auditiv3}.. În calculator.. "Alt3 dat3 s3 te ui i mai bine când faci lucrul 3sta. el se poate adapta insesizabil modului în care cel3lalt vorbe5te. privind decizia luat3 în trecut. AV: (deschide servieta 5i începe prezentarea ofertei sale): Tastatura noilor noastre modele este mult mai confortabil3. adresat3 de aceast3 dat3 avoca ilor sau celor care au contact cu justi ia.d. "vizualii" obi5nuiesc s3 priveasc3 în sus 5i s3 respire abia perceptibil.. "Nu-mi miroase a bine. cum ar decurge dialogul între agentul de vânz3ri al unei companii de tehnic3 de calcul.115 116 Persoanele "vizuale" î5i amintesc cu pl3cere de peisajele frumoase admirate cândva.. "ancorele" acoperite 5i comunicarea non-verbal3 pot fi deosebit de . de obicei. Oamenii la care aceast3 modalitate de percep ie este predominant3 î5i amintesc u5or de cântecele auzite cu mul i ani în urm3. politicienilor.". "M3 simt bine cu ei. Pentru a afla din ce categorie face parte un eventual interlocutor. cererea este înc mare. "E posibil s3 fie a5a. sunt sigur c i cump r torii vor sim i imediat avantajele oferite de firma noastr . mirosuri.. se a5eaz3 înapoi în fotoliu.. În cursul contactelor interumane. CP: (zâmbe5te satisf3cut) Da. nu este nevoie ca el s3 fie supus unui interogatoriu. ci doar s3 fie observat cu foarte mare aten ie. gusturi. Având în vedere aceste informa ii. cel3lalt îl imit3 f3r3 s3-5i dea seama. dureroase. Psihologii care au experimentat aceste metode în tratarea bolnavilor psihic au observat c3 ele le faciliteaz3 enorm comunicarea cu pacientul 5i gr3besc considerabil rezultatele pozitive ale terapiei. În fiecare caz. "Îmi pocnesc tâmplele de oboseal3. ridicând sprâncenele 5i gesticulând din mân3). Grinder 5i Bandler le-au adaptat 5i pentru uzul avoca ilor. agentul imit3 tonalitatea 5i gesturile cu care angrosistul 5i-a descris strategia cu câteva momente mai înainte.. Astfel se creeaz3 o leg3tur3 subtil3 între practician 5i interlocutor. rostit3 de cel3lalt. comportamentul 5i chiar deciziile. "Vizualii" se exprim3. "E o tip3 acr .". de asemenea el arunc3 "ancora".. modificându-5i treptat pozi ia. (agentul de vânz3ri "ancoreaz3" subtil fraza privind semnarea contractului. AV "ancoreaz3" fraza celuilalt. de aceea perioada de garan ie oferit de noi este de trei ori mai mare decât a concuren ei. respir3 5i prive5te. Într-una dintre c3r ile lor. Sunt sigur c sim i i diferen a între caracteristicile calculatoarelor noastre i cele pe care le comercializa i. strategiile de "comunicare eficient3" se bazeaz3 pe variante ale tehnicilor de hipnoz3 subtil3.. (în timp ce vorbe5te..

El a convocat dou3 grupuri de subiec i. În secret îns3. În 1982. Bandler 5i Grinder au instruit peste cincizeci 5i cinci de mii de oameni 5i au scris mai mult de o duzin3 de c3r i despre tehnicile descoperite de ei. în timpul desf35ur3rii procesului. Vicary a declarat c3 vânz3rile la b3uturile nealcoolice au crescut cu optsprezece procente. dar f3r3 a distrage aten ia. patronul unei firme comerciale din New Jersey. progresele semnalate de subiec i s-au datorat. vânz3tori au trecut cu miile pe la cursurile lor. pe ecran ap3reau flash-uri inobservabile în mod con5tient. aplicat3 de practican i experimenta i. Fi totu5i. particip3 5i la alte procese. În ciuda succesului. Unele ziare i-au prezentat ini iativa ca pe descoperirea secolului. îns3 episodul nu s-a mai repetat poate 5i din cauza protestelor tot mai energice venite din partea celor care considerau respectivele metode imorale. în timp ce componen ii celui de-al doilea erau interesa i în ridicarea nivelului de respect fa 3 de propria lor persoan3. l-a convins pe proprietarul unui cinematograf s3 încerce o nou3 metod3 pentru impulsionarea vânz3rilor de Coca-Cola 5i de floricele de porumb. dar nu au publicat niciodat3 vreun studiu 5tiin ific avându-le ca subiect. experimentele ulterioare nu au confirmat eficien a acestui gen de manipulare. vom face. în cele ce urmeaz3. unde acesta urmeaz3 a fi judecat. imperceptibile în mod con5tient. Absolut to i au declarat c3 simt progrese semnificative. aruncând "ancora" de fiecare dat3 când judec3torul zâmbe5te. Între 1975 5i 1980.. Dar 5i în acest caz. î5i drege vocea sau str3nut3 discret. În prim3vara anului 1982. dup3 câ iva ani. Cei din primul grup doreau s3-5i îmbun3t3 easc3 memoria. în care Donald R3 oiul era rugat s3 doneze sânge la Crucea Ro5ie iar acesta refuza. de "renun are la fumat".117 118 eficiente în asemenea cazuri. Apoi. iar cele la floricele de porumb. ce reprezentau . Grinder 5i Bandlersus in c3. Medici. fiind mult prea preocupa i de avantajele comercializ3rii aplica iilor ei. Îns3 Grinder 5i Bandler au omis s-o fundamenteze riguros. fiecare subiect a fost rugat s3 aprecieze efectul pe care l-au avut 5edin ele de ascultare asupra propriilor lor a5tept3ri. iar Comisia Federal3 a Comunica iilor a interzis difuzarea unor astfel de mesaje subliminale la radio sau la televiziune. Greenwald a schimbat benzile între ele. Fi totu5i. dar s3 fie totu5i auzit de judec3tor. În privin a efectului pe care îl au mesajele subliminale auditive. judec3torul este amuzat de o replic3 a unui martor 5i izbucne5te în râs. În urma experimentului. Mai mult. anume a celei axate pe mesajele subliminale. A fost cercetat 5i efectul mesajelor subliminale auditive. efectul este departe de a5tept3ri 5i de miraculoasele progrese promise de reclamele destinate s3 vând3 casetele audio 5i video de gen. Apoi el urm3re5te fiecare moment de relaxare al judec3torului 5i repet3 sunetul. mesajele subliminale pot avea efect. În acela5i timp se amplific3 discu iile referitoare la consecin ele sociale ale metodelor 5i la responsabilitatea autorilor în acest sens. un experiment simplu. de5i experimentul a dovedit f3r3 umbr3 de îndoial3 c3 efectul mesajelor subliminale este minim sau chiar nul. cu dou3 tipuri de mesaje: Be i Coca-Cola 5i: Mânca i floricele de porumb. James Vicary. Asta 5i pentru c3 lumea 5tiin ific3 a privit cu suspiciune cercet3rile celor doi. a fost ini iat un curs de înv3 are a metodelor neurolingvistice. John Bargh 5i Paulo Pietromonaco au invitat dou3 grupuri de subiec i s3 vizioneze un filmule de desene animate "neutru". de "îmbun3t3 ire a memoriei" sau chiar de "perfec ionare a îndemân3rii la jocul de golf a înregistrat câ5tiguri de peste cincizeci de milioane de dolari numai în 1990. avoca i. În Statele Unite. De asemenea. în timp ce Grinder a ales calea afacerilor. pentru a înt3ri leg3tura stabilit3 prin respectiva "ancor3". metoda are 5anse de reu5it3 în majoritatea cazurilor. oameni de afaceri. De5i nu are leg3tur3 cu metodele de comunicare neurolingvistic3. Fi totu5i. Imediat practicianul arunc3 "ancora": tu5e5te într-un anume fel. Canada 5i Europa audien a lor a început s3 fie tot mai mare. Ambele grupuri au fost puse s3 asculte casete cu mesaje subliminale. dar tot f3r3 rezultate semnificative. Bandler s-a orientat spre continuarea studiilor în domeniul terapiei psihologice. La sfâr5itul experimentului. Evident. într-o unitate din Pennsylvania. autosugestiei. cu cincizeci 5i opt de procente. altele l-au acuzat de manipulare mâr5av3 a spectatorilor. Iat3 un exemplu de manipulare: Un practicant al sistemelor de influen are neurolingvistic3 î5i înso e5te prietenul la tribunal. cei doi autori au condus numeroase cursuri de instruire în arta influen 3rii pe c3i neurolingvistice. consumate în mod curent de spectatorii din sal3. psihologul Anthony Greenwald a efectuat. în 1991. în timpul judec3rii prietenului s3u. numai vânzarea casetelor audio cu efecte de "sl3bire". astfel încât s3 nu distrag3 aten ia. conform rezultatelor unui alt tip de studii. Grinder 5i Bandler au hot3rât s3 se despart3. dar re inute de subcon5tientul spectatorilor. În timpul proiec iei. din punct de vedere 5tiin ific. Afirma iile lui au declan5at un adev3rat scandal. chiar 5i în armata Statelor Unite. În filmule ul proiectat primului grup au fost inserate flash-uri. comunicarea neurolingvistic3 ar putea fi cea mai tulbur3toare descoperire din domeniul psihologiei din ultimele trei decenii.. La un moment dat. Leg3tura subtil3 creat3 în acest mod între "ancor3" 5i comportamentul judec3torului îl va face pe acesta s3 se relaxeze atunci când se va adresa inculpatului 5i chiar sa aib3 o atitudine favorabil3 fa 3 de acesta. atunci când într-adev3r au existat 5i nu au fost o simpl3 iluzie. de "câ5tigare a respectului de sine". arunc3 "ancora" cât mai des posibil. Este foarte important ca astfel de instrumente de manipulare subtil3 s3 nu ajung3 arme de temut în mâinile vreunei elite atotputernice. dar edificator. Îns3 cu toate contest3rile lumii 5tiin ifice. contestatarii lor afirm3 c3 rezultatele pozitive sunt mult exagerate. Cu aproape patru decenii în urm3. o scurt3 trecere în revist3 a unui alt tip de manipulare subtil3. dar în a5a fel încât s3 nu ias3 în eviden 3.

Cu cât numele unei companii apare mai des. cât 5i competi ia în câ5tigarea cât mai multor puncte. În 1988. domeniul audiovizualului este supus unor legi stricte în timpul campaniilor electorale. înclina iile lor fire5ti au fost accentuate sensibil de vizionarea filmelor cu mesaje subliminale. o femeie a5teapt3 înfrigurat3. El a lucrat tot cu dou3 grupuri de subiec i. cump3r3 lucruri de care. Din acest motiv. Apoi subiec ii au fost pu5i s3 joace câteva jocuri ce presupuneau atât cooperarea. legi menite s3 limiteze la maximum utilizarea unor astfel de tehnici de manipulare subtil3 a electoratului. totu5i el devine familiar cu sigla companiei 5i. la prima ocazie. Evident. sub efectul unor astfel de reclame în avalan53. iar rezultatele au fost aproape nule. al c3ror procent. un b3d3ran indiferent la suferin a semenilor lor. este atât de mare.. Ei au dat în judecat3 guvernul pentru faptul c3 permite cascadele de reclame care îi fac s3 cumpere produse ce nu le sunt necesare. precum insult sau r utate. Tot în cadrul acestui capitol destinat manipul3rilor subtile se cuvine s3 amintim 5i un alt gen de experimente cu rezultate interesante. indiferent de ocazie. În Statele Unite ale Americii.d. Dac3 în sistemele totalitare mijloacele de informare erau controlate strict de la Centru.. Strategia îi are în vedere mai ales pe poten ialii aleg3tori înc3 nehot3râ i.. Cei care au recep ionat mesaje subliminale "neutre" s-au ar3tat indiferen i. Cu cât figura unui anume candidat apare mai des la televizor. Cum este manipulat mass-media în conflictele interna ionale Cea mai eficient3 tehnic3 de manipulare pe scar3 larg3 este reprezentat3 de controlul informa iei. respectiva tehnic3 poate fi utilizat3 5i în campaniile electorale. exploziv3. în timp ce al doilea grup era alc3tuit din indivizi obi5nui i cu spiritul de competi ie. Legea nu a reprezentat o lovitur3 prea mare la adresa produc3torilor. Neuberg a inversat apoi filmele. o dat3 ajun5i acas3. nu vi s-a f3cut poft3 de o sticl3 de Cola rece?. iar altele se repetau cu o frecven 3 mai mare sau mai mic3. În final. Principalul suport prin care se pun în practic3 asemenea strategii de influen 3 este mass-media. cenzurarea 5tirilor.a.m. Dar concluzia general3 a tuturor experimentelor din acest domeniu este aceea c3 efectul mesajelor subliminale nu corespunde nici pe departe a5tept3rilor 5i nu justific3 adev3rata psihoz3 manifestat3 în vânz3ri de milioane de dolari la casetele audio sau video. precum afi5ele sau clipurile publicitare de la televiziune ori radio. în mod con5tient. clien ii. deoarece efectul reclamelor este atât de puternic. Cercet3torii au explicat c3 subiec ilor le-au devenit. Cei doi cercet3tori au ajuns astfel la concluzia c3 mesajele subliminale pot induce o anumit3 atitudine în comportamentul subiec ilor. Cei c3rora le-au fost proiectate flash-urile "ostile" au spus despre Donald R3 oiul c3 este un egoist. mergând pân3 la agresivitate. un pu5ti asist3 la cearta p3rin ilor s3i sorbind dintrun pahar pe care este o inscrip ie cu Cola rece 5. chiar dac3 nu în mod evident. Metoda este deja utilizat3 în strategiile agen iilor de publicitate. pe care se poate z3ri. În filmule ul destinat celui deal doilea grup.. Concluzia studiilor sale a fost c3 mesajele subliminale pot avea unele rezultate semnificative doar atunci când ele îndeamn3 subiectul la un comportament c3tre care acesta are deja o înclina ie fireasc3. de c3tre spectator. 5i unul cu Cola între cuburi de ghea 3. dar . Pentru a-i împ3ca 5i pe produc3tori 5i pe consumatori. La sfâr5itul vizion3rilor. în democra iile aflate la început 5i mai ales în cele deja rodate. încât o asemenea manipulare poate r3sturna spectaculos rezultatele preconizate ale scrutinului. a fost dat3 imediat o lege conform c3reia fiecare cump3r3tor poate returna orice obiect achizi ionat (evident cu excep ia produselor perisabile 5i a altor categorii foarte bine delimitate) în termen de treizeci de zile 5i va primi înapoi întreaga contravaloare.m. S3 exemplific3m metoda cu câteva scene dintr-un film sponsorizat de o firm3 produc3toare de Cola rece: un cuplu discut3 la o mas3 pe care se afl3 o sticl3 de Cola. iar ceilal i au fost supu5i influen ei unor mesaje subliminale ce accentuau comportamentul competitiv. Apropo.. falsificarea realit3 ii 5. Primilor le-au fost proiectate mesaje subliminale ce accentuau spiritul de cooperare. Psihoza este între inut3 în mod artificial de produc3torii respectivelor m3rfuri 5i de comercian i. Steven Neuberg a f3cut un experiment asem3n3tor celui descris anterior. Unele ap3reau o singur3 dat3. Rescrierea istoriei. dezinform3rile. poten ialul consumator devine tot mai familiar cu marca respectivei firme 5i are o atitudine favorabil3 fa 3 de produsul propus. fiecare subiect a fost invitat s3 aprecieze comportamentul r3 oiului. subiec ii erau ruga i s3 aprecieze favorabil sau defavorabil cuvintele. Rezultatele au demonstrat c3 atât în cazul celor cooperan i. cu atât ea devine mai familiar3 aleg3torului. între alte afi5e. la un moment dat. Unui grup de subiec i i s-a dat s3 citeasc3 o lung3 list3 de cuvinte alese la întâmplare. într-o sta ie de autobuz.119 120 cuvinte neutre precum ap sau oameni. De foarte multe ori. Din primul grup f3ceau parte subiec i ce ar3taser3 o anume înclina ie spre cooperare cu semenii lor. uneori. Apreciate favorabil au fost cele ce ap3reau cel mai des în list3. Efecte mult mai semnificative în sensul manipul3rii consumatorului îl au reclamele evidente. î5i dau seama c3 nu aveau nevoie. sunt doar câteva dintre procedeele avute în vedere de cei care se ocup3 cu controlul informa iei. familiare cuvintele pe care le-au întâlnit mai des. nemul umirea cump3r3torilor pu5i în asemenea situa ii a ajuns. cât 5i în cel al competitivilor. Chiar dac3 aceste apari ii ale m3rcii Cola trec neobservate. în mod incon5tient. în statele cu democra ie avansat3. mesajele subliminale erau reprezentate de cuvinte cu înc3rc3tur3 ostil3.d. încât procentul celor care returneaz3 lucrurile este nesemnificativ pentru totalul vânz3rilor. manipularea mass-media implic3 elaborarea unor strategii extrem de complicate 5i subtile.a. va cump3ra instinctiv o sticl3 cu respectiva b3utur3.

. În aceast perioad am avut multe succese. de altfel.. Dincolo de asta. nici ale copiilor croa i nu-5i g3seau. A a c am contactat pe loc trei dintre cele mai mari organiza ii evreie ti din America B Liga B'nai B'rith contra def im rii. un cercet3tor sobru. imaginea unor întregi popoare sau etnii. ca i pentru opozi ia din provincia Kosovo. cu mare u urin . erau pur 5i simplu ignorate. sunte i cel mai mândru? Harff: Faptul de a fi atras de partea noastr opinia public evreiasc . mediatizarea interna ional3 a r3zboiului civil din Iugoslavia a înf3 i5at enormele pierderi 5i suferin e înregistrate de toate p3r ile implicate în conflict. Marea majoritate a . în traducerea 5i prelucrarea lui Vladimir Alexe. în cartea sa intitulat "Declara ia islamic ". Din iunie pân în septembrie (1993.) noi am organizat treizeci de întâlniri cu agen iile de pres importante. Aceasta era o chestiune vital . Misiunea noastr era s schimb m aceast atitudine. A fost o lovitur de propor ii. în timp ce suferin ele croa ilor erau abia men ionate. Cine citea aceast carte l-ar fi putut. publica ia new-yorkez "Newsday" a lansat afacerea cu lag rele (sârbe) de concentrare. fiindc dosarul afacerii era periculos. de regul3. Când organiza iile evreie ti au trecut de partea bosniacilor musulmani am putut. spunea Ramati. cu cele mai multe detalii.. Merlino: Cât de des recurge i la interven ii pe lâng oficialit i? Harff: Cantitatea nu e important .. editori. s -i identific m pe sârbi cu nazi tii în mintea oamenilor. Lawrence Eagleburger. Pre edintele Izetbegovici sus inea. dar. de regul3.n. Aceast3 selectivitate. am expediat în exclusivitate treisprezece tiri de ultim or . dac3 vre i. Trebuie doar s intervii la momentul oportun i pe lâng cea mai potrivit persoan . deoarece omul de rând s-a obi5nuit s3 cread3 sincer în impar ialitatea ziari5tilor. La începutul lui iulie 1992. De asemenea. De regul3. ca 5i în Israel Q observ3 Ramati Q ap3rea o puternic3 tendin 3 de "injectare a urii" prin manipularea propagandistic3 a mass-media. Retract rile ulterioare nu au nici un efect.. printre care George Mitchell i Robert Dole. iar cele ale sârbilor nici m3car nu erau amintite. Comitetul evreiesc american i Congresul american-evreiesc. cu diferen ieri semnificative. Fiind vorba a5adar de o ac iune concertat3. Adic3 ale guvernului sau ale celui care pl3te5te compania pentru asta! Mai pe scurt. cel pu in pentru marele public: manipularea imaginii unor conflicte interna ionale. în octombrie 1993. treizeci i apte de faxuri cu informa ii de ultim moment. la nivelul mentalit3 ilor colective. spa iu. directorul unui institut de studii strategice celebru în întreaga lume: Jerusalem Institute for Western Deffence. Nici r3nile femeilor. de pild . Zeci de mii de evrei au fost extermina i în lag rele croate. noi am lucrat pentru Croa ia i Bosnia-Her egovina. urm3toarea întrebare care s-a pus a fost: "Cine sus inea financiar 5i dirija din umbr3 toat3 acea manipulare interna ional3 a mass-media 5i a opiniei publice. am trimis aptesprezece scrisori oficiale i opt rapoarte. Faptele erau manipulate 5i. în exact aceea5i situa ie. femei sau b3trâni. creând clien ilor o formidabil imagine interna ional . pragmatismul) s3u. n. "era de departe prea evident3 pentru a fi rodul întâmpl3rii". Harff: Timp de optsprezece luni. Ramati au ap3rut apoi 5i în ziarul România liber . ca i întâlniri între oficialit ile bosniace cu Al Gore. Pentru a vedea la ce grad de sofisticare au ajuns artizanii manipul3rii în domeniul mass-media. acuza de antisemitism. Conteaz doar prima afirma ie. la Paris. astfel ca în SUA. trecutul Croa iei i al Bosniei este puternic marcat de un autentic i crud antisemitism. A a c era foarte normal ca organiza iile evreie ti i intelectualii s fie ostili croa ilor i bosniacilor. cu consecin e politice 5i istorice incalculabile. care se ocup3 de studiul fenomenelor geopolitice 5i geostrategice contemporane. În mass-media occidental3. s ob inem toate avantajele i s dezvolt m în elegeri comerciale cu aceste ri. Dezv3luirile lui Y. din partea sârb3 a Bosniei. copii ori b3trâni din Sarajevo Q dar numai din cartierele musulmane Q r3ni i. cu ardoare. În august. în cea din 3rile islamice. directorul lui "Ruder & Finn." lui Jacques Merlino. Nici în Bosnia lucrurile nu st teau mai bine.. Inten ion m. Ramati. în func ie de interesele clientului.121 122 cu o for 3 extraordinar3 de influen are a opiniei publice. în presa scris3 sau la televiziune ap3reau femei. +i am reu it de minune. când nu conveneau. Ramati a citat un interviu absolut senza ional prin cinismul (sau. red3m mai jos dezv3luirile lui Yohanan Ramati. Pentru a-5i argumenta afirma iile. Obiectul companiei este mai neobi5nuit. Astfel suferin ele musulmanilor erau prezentate. prin intermediul mass-media. în aprilie 1994. cu mare u urin . privit din acest unghi. Merlino: De care dintre realiz rile Dvs." se ocup3 cu "intoxicarea" opiniei publice mondiale la cerere. continu3 el. Am mai dat dou zeci de telefoane personalului de conducere de la Casa Alb i alte vreo sut la ziari ti. Niciodat3 îns3 nu erau prezenta i copii. pe fundalul sonor al r3p3itului de mitraliere 5i al bubuiturilor de tun. Pentru c pre edintele Tudjman (al Croa iei). dac3 acestea erau rezultatul bombardamentelor sau tirurilor musulmane. a fost dur la adresa evreilor în cartea sa "Rara f g duin ei i realitatea istoric ". Dup3 p3rerea lui Y. Am s rit imediat s exploat m momentul. le-am sugerat acestor organiza ii influente s publice un avertisment în "New York Times" i s organizeze demonstra ii în fa a ONU. s fie s dite în con tiin a opiniei publice. crearea acolo a unui stat fundamentalist islamic. Nimeni nu în elege nimic din ceea ce se întâmpl în Iugoslavia. câteva informa ii zguduitoare despre felul cum se construie5te. comentatori de politic extern i altor persoane influente din massmedia interna ional . acordat de însu5i James Harff. Ramati. "Ruder & Finn. Viteza este esen ial pentru ca faptele. precum i cu zece senatori influen i. sângerând abundent. a acceptat s3 ofere publica iei newyorkeze Mainstream. favorabile clien ilor no tri. a imaginii unor popoare 5i etnii. Marea Britanie sau Fran a s3 se creeze un curent favorabil constituirii unui al doilea stat musulman în Balcani?" Ramati ofer3 în acest sens exemplul companiei "Ruder & Finn Global Political Affairs".

" nu reprezint3 decât un element Q este adev3rat. Schimbarea în acest registru emo ional a fost atât de puternic .. noi doar f ceam cunoscut ce afirma "Newsday". ca 5i pentru cre5tinii maroni i din Liban ori pentru albii sau zulu5ii din Africa de Sud. Avea i doar un singur articol. cum se 5tie. i s-a r3spuns de c3tre o alt3 asemenea companie c3 ea ar putea întreprinde ceva pentru guvernul israelian doar dac3 acesta ar fi dispus la ini ierea unor schimb3ri politice. încât nimeni nu a mai îndr znit dup aceea s mearg contra curentului. America Latin3 sau spa iul fostei URSS f3r3 s3 se dea vreo "sanc iune" interna ional3. ocupau un teritoriu mai restrâns. nu 5i de obiectivitate. interesat de chestiune atunci când Partidul Likud era la putere în Israel. Africa. Noi nu confirmam deloc existen a lag relor mor ii în Bosnia. A lupta. Pentru c3 privând popula ia Serbiei de hran3. Schimb3rile urm3rite a fi produse în una dintre cele trei componente ale identit3 ii subiec ilor pot fi focalizate precis sau pot fi p3r i ale unui proces deosebit de complex. nu avea i nici o dovad c ceea ce spunea i era adev rat. E un comer nou 5i foarte costisitor. În schimb. medicamente 5i benzin3 îl lipsea total 5i pe Izetbegovici de vreun interes real pentru a pune cap3t luptelor. Rezisten a la manipulare Dup3 cum am v3zut în capitolele precedente. gândirii sau sentimentelor subiec ilor. sus ine Ramati. Iar a continua lupta. într-o anumit3 situa ie social3 5i pe parcursul unei anumite perioade de timp. aceast3 manipulare poate deveni o chestiune de via 3 5i moarte. Ramati. imaginea unor conflicte 5i popoare uitregi devine în acest mod dependent3 de interese legate de petrol 5i financiare." nu face decât s3-5i ofere serviciile. Ramati a ad3ugat c3 mai r3mânea de clarificat o chestiune. Nici o sanc iune. pentru c3 sârbii ortodoc5i au fost majoritari în Bosnia. "Ruder & Finn. ajun5i dup3 r3zboi mai numero5i (48 la sut3 contra 35 la sut3). cu cele fundamentalist-islamice. comercializeaz3 imaginea interna ional3 a unor state. doar aparent minor3: cine a angajat 5i pl3tit compania "Ruder & Finn. dintr-o singur mi care.. Campania bine orchestrat3 de "demonizare" a sârbilor. în 1990. pe Hitler. treptat.. sus ine Y. dup3 un r3zboi sângeros. Musulmanii. cât 5i pe to i cei care vor ca 3rile lor s3 continue s3 existe.. este o reac ie foarte natural3 la orice popor care î5i p3streaz3 instinctul na ional de supravie uire. constituie un semn al onoarei. Trebuia s facem ceva i am f cut. ca s3 scapi de impunerea cu for a a fundamentalismului islamic de c3tre despo i tip Izetbegovici. Merlino: Sunte i con tient c v-a i asumat o responsabilitate imens ? Harff: Suntem profesioni ti. cât 5i refuzul ONU de a o dezbate. Sanc iunile exclusive contra sârbilor sunt o ru5ine pentru umanitate. înainte de a fi decima i de usta5ii croa i (poli iile fasciste croate în ultimul r3zboi mondial) 5i de musulmanii bosniaci care l-au sus inut. era de p3rere Y. observa Ramati. Ramati. "comunitatea interna ional3" devine brusc foarte dur3 atunci când anumite interese legate de exploatarea petrolului sunt în joc. concepte ce evocau oamenilor imaginile Germaniei naziste i ale camerelor de gazare de la Auschwitz. care pe urm a func ionat aproape de la sine. în care parte a Africii se afl Bosnia. Imediat s-a observat o schimbare clar în limbajul presei. Dup3 citarea interviului.. de genul "purificare etnic ". Pentru israelieni. am fost în stare s le prezent m o poveste simpl . din "Newsday"! Harff: Treaba noastr nu e s verific m informa iile. constat3 Y. Fi înc3 mai acopereau peste jum3tate din teritoriul Bosniei înainte de începerea luptelor. Sarcina noastr este doar s acceler m r spândirea informa iilor favorabile nou . în vederea câ5tig3rii unor avantaje substan iale pentru artizanii manipul3rii 5i în detrimentul celor controla i. este: We are not paid to be moral! (Nu suntem pl ti i s fim morali!). cu "b ie i buni" i cu "b ie i r i". într-o ar3 care i-a apar inut 5i apoi i-a fost r3pit3 de o mân3 de str3ini. toate strategiile 5i tehnicile de manipulare sunt axate pe ob inerea controlului asupra comportamentului..123 124 americanilor se întreab ."? Unui israelian. Nici Siriei nu i s-a repro5at nimic dup3 interven ia din Liban. de pild3. Ea. "lag re de concentrare". S3 fi fost la mijloc banii unor state arabe? S3 fi fost banii companiilor petroliere americane care opereaz3 în 3ri arabe? Sau ai b3ncilor interna ionale? î5i poate permite oricine s3 angajeze pe "Ruder & Fin. Merlino: Dar când f cea i toate acestea. fapt necunoscut de opinia public3 interna ional3 deoarece mass-media a ignorat atât invazia. Nici Egiptul nu a fost supus sanc iunilor economice atunci când a invadat 5i anexat o parte din Sudan (1993). Y.. Ele pot avea efecte imediate sau pot r3mâne în faz3 latent3 . ca de pild3 în Irak. Iar deviza lor. N-avem echipament pentru asta. Se poate observa astfel c3 "Ruder & Finn. esen ial Q al unui întreg lan Prin manipularea opiniei publice interna ionale. dominat3 doar de interesele ei financiare. Rusiei când a intervenit pentru a-l r3sturna pe pre5edintele liber ales al Gruziei (Gamsahurdia) 5i a-l înlocui cu ni5te marionete. sute de mii de oameni au fost uci5i în diverse zone din Asia. ca 5i celelalte companii cu acela5i profil. ar trebui s3-i avertizeze atât pe evrei. menit3 s3 distrug3 structurile cre5tine 5i s3 le înlocuiasc3. dup3 cum s-a v3zut. În 1993. Dar noi.."? Era pu in probabil ca guvernul croat sau bosniac s3 fi dispus de fondurile necesare. Nu suntem pl ti i s fim morali. observa Ramati. grupa i mai ales în a5ez3rile urbane. probabil.. deoarece el spera ca sârbii s3 fie sili i s3-i accepte condi iile. care a început s exploateze concepte cu o înalt înc rc tur emo ional . nu a fost impus3. în ciuda sanc iunilor impuse de o "comunitate interna ional3" cinic3. nu f3cea decât s3 prelungeasc3 r3zboiul. Embargoul. Cine promoveaz3 islamismul radical în Europa poate promova radicalismul 5i islamismul oriunde în lume. Ramati..

Spre exemplu. se pot solda cu rezultate durabile în timp sau pot înregistra schimb3ri doar pentru o anumit3 perioad3 avut3 în vedere de manipulatori. apoi altceva 5i iar altceva. individul se obi5nuie5te cu supunerea fa 3 de o autoritate. Nu-l înv3 a i s3 identifice întrebarea gre5it3 cu propria lui persoan3. pot fi induse în mod vizibil ori pe c3i subtile. Un "copil cuminte" vorbe5te numai când este întrebat. Cu cât individul se preocup3 mai mult de a nu fi luat drept incult. cât 5i pe vânz3tor. de profesori 5. guvernat de reguli rigide. Nu-i impune i reguli f3r3 a i le explica. încât d3 na5tere la manifest3ri imposibil de controlat. de disconfort psihic. spune i-i simplu: "e o întrebare proast3". Aceasta pentru c3 succesul influen elor sociale nedorite se bazeaz3 tocmai pe neputin a individului de a le percepe în mod con5tient 5i a li se opune în consecin 3. f3r3 a se mai gândi m3car dac3 sunt neap3rat necesare sau. a i încercat senza ii de nemul umire.d. care. cultele religioase. individul încearc3 disperat s3 se supun3 noilor reguli. supunerea fa 3 de regulile de grup. de multe ori ea poate fi mai puternic3 decât influen a exercitat3 în mod direct de c3tre . cerând p3rin ilor s3 le ia un lucru minor. bineîn eles. Din nou. respecta i-l chiar dac3 a i optat pentru rolul de p3rinte autoritar. va deveni extrem de vulnerabil la influen ele anturajului. nu îi deranjeaz3 pe cei mari. ve i putea s3 rezista i manipul3rilor de orice fel. prost sau lipsit de orice talent. un compliment sau un gest prietenesc reprezint3 tocmai efectele manipul3rilor. Tehnicile de manipulare se întâlnesc permanent. Ave i încredere în el. Cei mai mul i îns3 r3mân cu un sentiment de inferioritate care îi poate urm3ri toat3 via a. precum accelerarea b3t3ilor inimii. În acela5i timp nu-l r3sf3 a i necondi ionat. cele mai multe strategii de ob inere a unui control total asupra individului au în vedere tehnici "laice". instinctiv. nu calific3m un astfel de sistem educa ional drept "bun" sau "r3u".. Cum spuneam. structurile de promovare a activit3 ilor comerciale etc. La rându-v3.. dac3 nu cumva ele sunt anume f3cute pentru a-i reduce la t3cere pe cei care gândesc diferit sau vor s3 pun3 întreb3ri. Unii agen i de manipulare fac parte dintr-un sistem institu ionalizat.a.). transpira ia. uneori. "e5ti un neispr3vit". Iar efectul a fost acela5i cu cel ob inut de speciali5ti. mai târziu.m. Uneori. plictisitor.m. ci dorim s3 oferim procedee de recunoa5tere a lor. Jocul cererii 5i ofertei a continuat pân3 la acordul asupra unui pre mediu care v-a satisf3cut atât pe dumneavoastr3. Pentru a rezista. reflexul de supunere fa 3 de regulile impuse de cei din jur este inoculat înc3 din copil3rie. f3r3 s3 5tie c3 se nume5te astfel 5i c3 a fost studiat3 de colective întregi de psihologi. În astfel de situa ii 5i nu numai. de informare. Tocmai acesta este scopul capitolului de fa 3. chiar 5i în cele mai banale momente ale vie ii. vânz3torul v-a "trântit" de la bun început un pre evident mai mare decât valoarea real3 a produsului 5i. Copiii. Dac3 întrebarea este chiar prosteasc3. 5tiind cum s3 ajunge i la cauzele lor intime. în timp ce al ii ac ioneaz3 în mod empiric. ori chiar pedepsit mai aspru. ceea ce reprezint3 tocmai manifest3rile specifice disonan ei cognitive. fiecare dintre dumneavoastr3 a utilizat cel pu in o dat3 în via 3 tehnica "trântituluiu5ii-în-fa 3". atunci când a i dorit s3 cump3ra i un produs. pentru a nu fi trimis "la col " (o form3 de izolare în fa a a doi pere i goi). Probabil de multe ori a i avut senza ia c3 i-a i dat cuiva "un deget". regulile de protocol reprezint3 factori de inhibi ie extraordinar de puternici pentru comportamentul firesc al omului obi5nuit. Spre exemplu. în primul rând.a. pentru ca apoi respectivul s3 vrea "toat3 mâna". precum armata. emo ia produs3 de recompense sociale minore precum un zâmbet. Înv3 ând s3 recunoa5te i astfel de st3ri. escroci 5. 5i ei. cu atât el este mai u5or de manipulat de c3tre cei care inten ionat îi induc astfel de preocup3ri pentru a-l distrage de la gândurile 5i întreb3rile lui fire5ti. "n-o s3 ias3 nimic din tine". Sau majorit3 ii lor. Revenind la influen a situa iilor sociale obi5nuite. metoda "piciorului-înu53". de ad3post.125 126 pentru a determina ulterior muta ii radicale de mentalitate. tremurul vocii etc.). L3sa i copilul s3 pun3 chiar 5i cele mai ciudate întreb3ri 5i r3spunde i-i întotdeauna f3r3 a-l jigni. Ele se bazeaz3 pe exploatarea necesit3 ilor fundamentale ale omului (nevoia de hran3. cer5etori. indiferent de forma sub care sunt percepute acestea.m. reprezentat3 în primul rând de p3rin i. conform unor reguli nescrise sau bazându-se pe propria lor experien 3 de influen are a indivizilor 5i chiar a maselor (profe i. Niciodat3 s3 nu-i spune i copilului: "e5ti prost". pentru c3. mai mult. apoi de ceilal i adul i din familie sau de fra ii mai mari. l3sând apoi la latitudinea fiec3ruia aprecierile precum 5i op iunea în ceea ce prive5te supunerea sau nesupunerea fa 3 de ele. Nu ne propunem neap3rat s3 calific3m manipul3rile drept "bune" sau "rele". guvernat de reguli stricte. îns3 câteva sfaturi generale pot rezulta de aici. în cadrul celei mai obi5nuite târguieli de la pia 3 sau de la talcioc. suprastructurile guvernamentale 5i administrative. pentru a-l face mult mai docil 5i mult mai dispus s3 se supun3 regulilor impuse de autorit3 i. institu iile de înv3 3mânt. Mai mult ca sigur. dar niciodat3 "e5ti prost". presiunea diferitelor tipuri de manipul3ri poate fi sesizat3 în cele mai obi5nuite secven e ale vie ii. El înva 3 c3 este mult mai u5or s3 te supui. pot avea efecte negative foarte greu sau chiar imposibil de controlat. aplic3 de multe ori. disonan a cognitiv3 ap3rut3 în urma plas3rii individului într-un mediu cu totul nou. Înv3 a i-l c3 respectul fa 3 de ceilal i înseamn3. în sensul cufund3rii individului în anonimat.d. Înv3 a i-l s3 gândeasc3 singur. Fi nu doar copiii procedeaz3 a5a. st3 la locul lui. f3cându-i victime sigure ale manipulatorilor care a5teapt3 s3 exploateze tocmai astfel de sl3biciuni. Importan a acordat3 rela iilor interumane. decât a i fost dumneavoastr3 dispus s3 pl3ti i. e ascult3tor.a. De5i unele metode de manipulare se bazeaz3 pe tehnici "exotice" precum hipnoza.d. administrarea de droguri sau de 5ocuri electrice. În majoritatea cazurilor. este atât de puternic3. respectul fa 3 de sine însu5i. Foarte pu ini se ambi ioneaz3 pentru a demonstra contrarul. De mic. interven iile chirurgicale pe creier. de integrare într-un anumit grup social 5. i-a i "trântit" un pre vizibil mai mic decât valoarea estimat3. în majoritatea cazurilor extrem de eficiente.

Metoda a fost aplicat3 de unii siha5tri. dar se poate deta5a emo ional de anumite aspecte ale vie ii. Fi totu5i "camuflajul" nu poate fi niciodat3 perfect. De aceea artizanii marilor manipul3ri imagineaz3 strategii tocmai pentru crearea unor astfel de situa ii sociale. pentru a evita orice contact prin intermediul c3ruia am putea fi manipula i. cât timp va fiin a societatea uman3. Marile sale împliniri se pot atinge numai în cadrul societ3 ii. 5i bune 5i rele. în care individul este supus presiunilor grupului din care face parte. Acestea au existat. o fiin 3 social3. înainte de culcare. oricum. Evident. ceva ce "nu se potrive5te". sentimentul de singur3tate se va amplifica. exist3 5i vor exista. Ceea ce ne intereseaz3 este ca ele s3 nu ne transforme în sclavii unor indivizi lipsi i de scrupule. În acest sens.4a rece" 5i când s3 tr3im din plin. 5i s3-i vorbeasc3 înainte de a adormi. prieteni. Metoda îns3 nu poate fi generalizat3 pentru c3 omul este. spunea: "Înc3 de când am coborât din avion am sim it c3 nu era în regul3 ceva. cel care a condus prin jungl3 un grup de evada i din Jonestown. c3 în perioada studen iei sale obi5nuia s3-5i pun3 c3ciula pe mas3. Întotdeauna. cu toat3 seriozitatea. s3 nu ne transforme în ni5te "legume". Acest lucru poate fi realizat 5i f3r3 a c3dea victim3 manipul3rilor prezente în fiecare moment al existen ei noastre. Richard Clark. ei arat3 cum ne putem deta5a în astfel de momente 5i. O considera ca pe un alter ego al s3u. Deta5area îns3 atrage dup3 sine pierderea suportului social reprezentat de familie. astfel de momente trebuie s3 reprezinte pentru noi semnale de alarm3. implicarea total3. îns3 exist3 diverse modalit3 i pentru a ne da seama imediat când se impune momentul de deta5are. Fi totu5i marea majoritate a adep ilor nega eviden ele 5i credea nestr3mutat în cuvintele lui Jones care le spunea c3. Se ajunge astfel la problema fundamental3: "Care este cea mai bun3 cale pentru a rezista manipul3rilor?" La prima vedere. decese. utilizându-se o a treia cale. au desf35urat numeroase studii. împreun3 cu câteva exemple pentru fiecare. 5i în cadrul acelui "dialog"-monolog recapitula tot ceea ce f3cuse în timpul zilei. ân ari. astfel încât perioadele de tr ire la cote înalte s fie urmate de scurte intervale de deta are. Pentru c3 nu trebuie s3 ajungem obseda i de pericolul manipul3rilor. pentru a g3si cele mai bune solu ii pentru viitor. au refuzat orice contact cu semenii 5i 5i-au dezvoltat propria lor filozofie de via 3. Din când în când este bine s3 încerc3m o deta5are total3 de problemele zilnice 5i s3 ne analiz3m "la rece" ac iunile. El realizeaz3 din reflex c3 este mult mai u5or s3 te supui regulilor grupului decât s3 le încalci 5i se adapteaz3 situa iei respective imitând comportamentul celor din jur. Identificarea discontinuit ilor De obicei. vor ajunge s3 evite contactul direct cu individul. Ar exista 5i o variant3 mai rezonabil3 a izol3rii: individul continu3 s3 tr3iasc3 în societate. munc3 u5oar3. le promitea adep ilor s3i o via 3 idilic3 în jungla Guyanei: climat blând. care. nu mai este vorba de a alege între deta are i implicare. s3 poat3 ac iona a5a cum îi dicteaz3 inima. Este un exemplu. Unii î5i aleg timpul deta53rii seara. marile minciuni sunt ascunse sub un înveli5 de aparent3 normalitate. solu ia ideal3 ar fi izolarea total3 de societate. pe cât posibil. colegi. California. mai devreme sau mai târziu. omul este o fiin 3 social3. Jim Jones. Un fost profesor universitar al subsemnatului spunea. în urma c3rora au cristalizat principalele metode prin care putem identifica momentele în care suntem supu5i manipul3rilor. Unii dintre sectan ii care nu fuseser3 înc3 subjuga i total voin ei lui Jones 5i-au dat seama înc3 din momentul sosirii în Guyana c3 promisiunile pastorului sunt vorbe în vânt. Fiecare dintre noi dore5te s3 experimenteze cele mai profunde sentimente. Deta5area de societate. În acest fel individul se poate deta5a complet de influen ele exterioare. s3-5i tr3iasc3 via a din plin. mai ales. se pune problema când s3 ne analiz3m via a . Uneori îns3 problemele sunt complexe 5i "analiza de sear3" poate conduce spre insomnii cu efect stresant. de la Universitatea Stanford. În continuare vom trece în revist3 cele mai importante asemenea strategii. De fiecare dat3. La rândul s3u. Oscilarea permanent3 între ace5ti doi poli (deta5area 5i impli-carea) este singura modalitate de a evita. în primul rând. apare ceva "în neregul3". hran3 insuficient3. De asemenea. prin care paradoxul de care vorbeam mai sus poate fi evitat. s3 nu ne lipseasc3 de bucuriile simple ale vie ii. s3n3tate 5i via 3 ve5nic3. s3 aib3 prieteni de n3dejde. liderul sectei Templul poporului. Realitatea a fost exact pe dos: climat ucig3tor. care s-au retras departe de civiliza ie. putând duce chiar la apari ia unor manifest3ri paranoide. alternativele alese într-o situa ie sau alta. este absurd3. Nu poate fi dat3 o re et3 general3. via a lor putea fi considerat3 un rai în compara ie cu "infernul" ce pusese st3pânire pe lume. întâmpina i tot timpul cu r3ceal3. plin3 de pasiune în via a social3 ne poate face extrem de vulnerabili la influen ele exercitate de artizanii manipul3rii. Ne afl3m astfel în fa a unui veritabil paradox. dup3 ani întregi de suferin 3. pentru a analiza consecin ele 5i a alege cea mai bun3 solu ie pentru a doua zi. sincer3. mâncare din abunden 3. cel care a determinat sinuciderea colectiv3 a peste nou3 sute de oameni." Regimurile comuniste au colapsat atunci când tot mai mul i oameni au început s3 simt3 discrepan ele uria5e dintre promisiunile în3l 3toare ale ideologilor 5i înr3ut3 irea continu3 a traiului de zi cu . f3r3 a mai încerca s3 analizeze cu deta5are respectivele reguli. boli. c3 exist3 o discrepan 3 evident3 între promisiunile pastorului 5i realitatea înconjur3toare. în fa a patului. În acela5i timp. chiar în diminea a de dinaintea tragediei. ci de a alterna cele dou st ri. Profesorul Philip Zimbardo 5i colega sa Susan Andersen. sentimentele. care sunt principalele strategii de a rezista influen elor.127 128 cei mai versa i manipulatori. Cei care au reu5it s3 se salvaze înaintea tragediei finale au fost tocmai cei care 5i-au dat seama c3 "ceva nu se potrive5te". de persoanele iubite. manipul3rile zilnice. Fi totu5i. munc3 extenuant3. Treptat.

Alternând tr3irile intense cu momentele de deta5are destinate analizelor. agen ii de influen 3 trebuie s3 ac ioneze în a5a fel încât s3 nu atrag3 aten ia celor din jur. î5i pun în eviden 3 r3nile (de multe ori inten ionat) pentru a stârni mila trec3torilor. Ei sus ineau c3 vor contribui cu sute de milioane de dolari. indiferent de ce orientare ar fi acestea. ci 5i dup3 ceea ce fac. se comport3 aidoma oamenilor de afaceri veritabili. se îmbrac3 întotdeauna în zdren e. pentru ca abia dup3 aceea s3 fie c3utat3 solu ia optim3. Oamenii au crezut în starea de formalitate" 5i nu 5i-au p3r3sit a5ez3rile. autorit3 ile au refuzat s3 ofere informa ii opiniei publice. cuvântul de ordine în toate ministerele este p3strarea secretului asupra tuturor neîmplinirilor 5i e5ecurilor. Raportându-ne la subcapitolul precedent. încrâncenarea autorit3 ilor de a p3stra aparen a de normalitate ajunge s3 frizeze absurdul. Sondajele de opinie arat3 c3 efectul a fost exact . Exemplele sunt nenum3rate. au încercat s3-l minimalizeze cât de mult posibil. ne putem dezvolta un anume scepticism 5i un sim critic în m3sur3 s3 ne ofere posibilitatea de a depista la timp influen ele nedorite c3rora le suntem supu5i. pentru a da impresia popula iei c3 tranzi ia decurge "normal". pentru a nu-5i 5ifona "imaginea". În general. 5eful Serviciului de Contrainforma ii al Armatei etc). pentru ca abia mult mai târziu s3 fie dezv3luit3 inciden a crescut3 a cazurilor de cancer din Nevada. un minim sim critic este bine venit. chiar 5i când venitul lor lunar îl dep35e5te de câteva ori pe cel mediu pe economie. toate regimurile. Întotdeauna cei care î5i asum3 o alt3 identitate încearc3 s3 se comporte. Astfel conducerea unei regii autonome din Bucure5ti a intrat în contact cu un grup de oameni de afaceri români 5i italieni. umbl3 murdari. impune mai întâi analiza obiectiv3 a situa iei. necondi ionat. c3 "nu merge ceva". s3 arate c3 "nu merge ceva în ar3". evident. în majoritatea cazurilor. în toate aceste cazuri. care urm3reau încheierea unor contracte fabuloase cu respectiva regie. uneori. descris3 într-un cotidian românesc la începutul lui 1996. Neglijarea acestor nemul umiri interne. pentru a ne lua toat3 mâna". iar dup3 zece ani s-a dovedit c3 mii de oameni au murit nevinova i. poten ialele victime nici nu mai verific3 identitatea celor cu care stau de vorb3 de team3 s3 nu-i "ofenseze". prima m3sur3 este demararea unei anchete pentru a se depista scurgerea de informa ii. în chinuri groaznice. care au încercat. Astfel. În cazul accidentului nuclear de la Cemobîl. Din p3cate. Chiar 5i cei mai apropia i nou3 tind. folosesc un limbaj elevat. pentru a vedea care este sursa real3 a respectivei discontinuit3 i. Foarte mul i escroci î5i datoreaz3 succesele unei abilit3 i înn3scute de a-5i înv3lui interlocutorii în vorbe frumoase 5i în promisiuni ce nu au nici o leg3tur3 cu realitatea. Echipele de interven ie nu au fost avertizate asupra pericolului real la care se expun. dar esen a problemei r3mâne una singur3. guvernul Statelor Unite a refuzat s3 avertizeze cet3 enii din Nevada asupra pericolului c3derilor radioactive produse în urma testelor nucleare. Acest lucru se realizeaz3. s3 ne exploateze sl3biciunile pentru a-5i satisface un interes. La un moment dat. 5i nu numai. s3 vorbeasc3. Convins c3 "nu se potrive5te ceva". încearc3 "s3 ne apuce un deget. pentru a lua cât de repede posibil o decizie în privin a viitorului. Trebuie s3-i judec3m 5i s3-i evalu3m pe cei cu care intr3m în contact nu numai dup3 ceea ce spun. De multe ori. respectul 5i sentimentele de prietenie fa 3 de cei din jur nu sunt echivalente cu a le acorda. care au stricat impresia de "normalitate". a fost debarasarea de ace5ti func ionari incomozi. Atunci când sim im c3 "nu se potrive5te ceva". În România postrevolu ionar3. când sim im c3 în adâncul sufletului nostru persist3 o nemul umire (semn al disonan ei cognitive). sau cum spun b3trânii. o încredere absolut3. reprezenta o 5ans3 unic3 pentru viitorii lor parteneri. prin controlul informa iilor. Reac ia Puterii. a e5uat din cauza unui am3nunt minor ce a atras aten ia uneia dintre poten ialele victime. ignorarea lor conform principiului "las3 c3 trece" ne pot duce uneori în situa ii ce par f3r3 sc3pare. aceasta r3mâne 5i singura m3sur3 luat3 de guvernan i. care s-au dovedit a fi ni5te escroci. O escrocherie de propor ii. locuitorii din împrejurimi au fost lini5ti i cu comunicate false. negociatorul a dispus verificarea partenerilor. Iar când distan a de la vorb3 la fapt3 este considerabil3. România a fost zguduit3 de demisiile r3sun3toare ale unor importan i func ionari de stat (5eful G3rzii Financiare. În fond. c3 "nu e în regul3 ceva". s3 se îmbrace precum cei pe care îi imit3. pentru ca poten ialelor victime s3 le fie indus sentimentul de normalitate menit s3 adoarm3 vigilen a. în anii cincizeci. Comportamentul civilizat. înseamn3 c3 "nu merge ceva". libertatea de op iune. ceea ce. Cer5etorii. este momentul s3 ne deta53m 5i s3 analiz3m lucrurile lucid. cu obiectivitate 5i calm. iar când dezastrul nu a mai putut fi ascuns. 5eful Inspectoratului General de Poli ie. dup3 revolu ia din decembrie 1989. în principal. înseamn3 c3 este momentul unei analize "la rece" a situa iei în care ne afl3m. unul dintre negociatorii regiei autonome a observat c3 un membru important al celuilalt grup nu are c3r i de vizit3. Sc3pare minor3. Întotdeauna. Pentru a avea succes.129 130 zi. dar de neacceptat pentru un om de afaceri serios. Observarea normalit ii aparente Cele mai eficiente tehnici de manipulare se bazeaz3 pe crearea unei aparen e de normalitate. ei sunt foarte aten i s3 nu le dea ocazia celorlal i de a observa c3 "nu se potrive5te ceva". încearc3 s3 induc3 oamenilor obi5nui i sentimentul de normalitate. respectiv c3 fenomenul corup iei a cuprins cele mai înalte straturi ale suprastructurii. prin gesturile lor. Marii escroci se îmbrac3 întotdeauna elegant. La nivel macrosocial. De multe ori. De câte ori ziarele independente public3 documente compromi 3toare la adresa suprastructurii. tocmai din dorin a guvernului de a p3stra aparen a de "normalitate". în m3sur3 s3 justifice ac iunile guvernamentale 5i s3 confere un spor de autoritate suprastructurii. în adev3ratul sens al cuvântului.

s3 fac3 m3rturisiri complete. dup3 cum spuneam. a recunoscut asasinarea a doi activi5ti sociali5ti. Treptat. nu înseamn3 abandonarea judec3rii lor cu un ochi critic. înseamn3 c3 "nu e în regul3 ceva" 5i trebuie s3 reevalu3m situa ia. chiar 5i într-o mic3 m3sur3. Dac3 va mai fi vreodat3. prin care se încearc3 transferarea e5ecurilor autorit3 ilor în sarcina presei. orice fapt "ce pare în neregul3". Sesizarea falsei similarit i Marii artizani ai manipul3rii nu se mul umesc doar cu controlul total al victimelor. de care nici m3car nu-5i d3 seama. o anumit3 relaxare dublat3 de un spirit nonconformist sunt necesare în asemenea situa ii pentru p3strarea capacit3 ii de analiz3 lucid3. Variante ale unor asemenea procedee se întâlnesc. victima sufer3 o transformare complet3. îns3 încrederea pe care deja o are în noul prieten o face s3 nu sesizeze deplasarea. ea este considerat3 "câinele de paz3 al democra iei". Cu trei decenii în urm3. El nu numai c3 a scris o m3rturisire de 5aizeci 5i una de pagini. ca în multe alte cazuri flagrante. Revenind la modalit3 ile propriu-zise de detectare a normalit3 ii aparente în via a de zi cu zi 5i la strategiile de evitare a influen ei manipulatorilor în astfel de cazuri. în sensul c3 menirea ei este aceea de a sanc iona prompt orice discontinuitate. forurilor în drept s3 acorde respectivele spa ii locative. al coagul3rii structurilor crimei organizate în sferele înalte ale Puterii. nu el îl comisese! Pentru a fi eficien i. un anume George Whitmore Jr. Revenind la presa independent3. mai ales când partenerul 5tie exact când s3 foloseasc3 un gest prietenesc sau un zâmbet de încurajare. pentru c3 nu reflect3 în paginile lor 5i faptele pozitive (câte ar fi acestea). îi capteaz3 încrederea 5i prietenia. în orice stat civilizat. Iar acuzele venite din partea autorit3 ilor. Evenimentele ulterioare au demonstrat f3r3 dubiu c3 Whitmore fusese adus în situa ia de a recunoa5te un dublu asasinat pe care. ca urmare a unor cereri f3cute. Se creeaz3 astfel un nou sistem de valori. este aceea de a observa discontinuit3 ile. dup3 ce fusese supus unor interogatorii îndelungate. de a-i capta încrederea 5i de a-l determina. în cele din urm3. nu s-a luat nici o m3sur3 în privin a lor. în primul rând. Victima se mi5c3 mai greu. norme 5i regulamente. drepturi fundamentale precum cele la liber3 exprimare. În acest caz. conform c3rora ziarele independente sunt vinovate de imaginea proast3 a suprastructurii în ochii cet3 enilor.. trebuie remarcat3 dificultatea 5i caracterul complex al acestora. asociere sau informare. în m3sur3 s3 sesizeze aparen a de normalitate. Cei intervieva i au r3spuns cu non5alan 3 c3 ei au ob inut locuin ele în mod "normal". Iar trecerea spre o normalitate real3 va fi mult mai grea 5i mai chinuitoare. mai ales în cazurile în care ele afecteaz3. aceste sentimente de admira ie reprezentau dovada suprem3 a abilit3 ii sale de a intra "pe lungimea de und3" a acuzatului. aparen a de normalitate a fost contrazis3 flagrant de criza de locuin e existent3 în România acelei perioade. Spunem din p3cate. aten ia se mut3 imperceptibil dar continuu spre zona ce îl intereseaz3 pe manipulator. Artizanii manipul3rii depun eforturi considerabile pentru a evita apari ia oric3rei discontinuit3 i. îi împ3rt35esc idealurile 5i temerile. În general. În final. o nou3 mentalitate. decât s-o respec i. având ca obiect repartizarea ilegal3 de locuin e unor înal i demnitari). pentru a-i oferi cititorului posibilitatea s3 analizeze obiectiv situa iile 5i s3 se poat3 hot3rî în perfect3 cuno5tin 3 de cauz3 cu ce forma iune politic3 va vota atunci când va veni vremea alegerilor. de fapt. dar a dorit s3-5i exprime în mod public admira ia fa 3 de anchetator.131 132 contrar celui urm3rit de autorit3 i. Ei imit3 felul de a se comporta al celuilalt. presa se afl3 într-o permanent3 opozi ie cu tendin a autorit3 ilor de a p3stra aparen a de normalitate. Omul obi5nuit resimte tot mai acut pericolul corup iei. Fi totu5i posibilit3 i de ap3rare exist3. în realitate. Testarea unor asemenea reguli se poate face printr-o minor3 înc3lcare a lor pentru a observa consecin ele. ce nu au nimic comun cu cele existente în 3rile cu democra ie autentic3.. în ciuda mesajelor lini5titoare venite "de sus". "s3 se bage sub pielea" victimei. Apoi. veterani. Dar falsa similaritate apare 5i în situa ii dintre cele mai simple. Cei incrimina i au utilizat respectiva tactic3 tocmai pentru a ascunde traficul de influen 3 5i ilegalit3 ile prin care 5i-au ob inut locuin ele 5i. "ca tot omul". în care orice ilegalitate este permis3 dac3 ai "spatele asigurat". pentru c3 perpetuarea unei asemenea st3ri are repercusiuni mult mai grave decât ar p3rea la prima vedere. din p3cate. Oamenii ajung la concluzia c3 este mult mai simplu 5i mai profitabil s3 î i cau i protectori pentru a înc3lca legea. Respectarea oric3ror legi. spre exemplu. "totul este normal". . nu reprezint3 decât tot o tehnic3 de manipulare (cea a " intelor false"). eventual prin adunarea unor informa ii suplimentare referitoare la cei cu care am intrat în contact sau la respectiva situa ie social3. în Statele Unite. Din acest motiv. în rela ia dintre anchetator 5i de inut sau între de inut 5i colegii s3i de celul3. conform c3rora. le capteaz3 afec iunea 5i respectul. scrise sau nescrise. în con5tiin a public3 se insinueaz3 ideea c3 adev3rata stare de "normalitate" în România este cea în care structurile crimei organizate se afl3 la putere. pe care ajunsese s3-l respecte mai mult decât pe propriul lui p3rinte. putând astfel s3 le influen eze mult mai eficient. Pentru anchetator. în timp ce menirea ziarelor independente. Un alt exemplu de aplicare a acestei tehnici privind "aparen a de normalitate" în România postdecembrist3 este dat de interviurile acordate presei de c3tre cei incrimina i în raportul "Apartamentul" (raport efectuat de o comisie parlamentar3 special3. în cadrul procedeelor de sp3lare a creierului despre care am vorbit într-un capitol anterior. responsabilitatea pentru imaginea proprie revine în întregime autorit3 ilor. Dac3 reac ia este dispropor ionat de mare 5i de violent3. manipulatorii încearc3. Ei devin cei mai buni prieteni ai acestora. Respectarea unor reguli de protocol foarte rigide nu impune neap3rat supunerea necondi ionat3 fa 3 de acestea.

Poate c3 tocmai cei care vi se par puternici au la rândul lor sl3biciuni ascunse. siguri pe ei în5i5i. în marea majoritate a cazurilor. s3 ne ferim. cu aparen 3 de credibilitate sau competen 3. la per tu. 5i gândi i-v3 la ea ori de câte ori ve i încerca un sentiment de sl3biciune. Concentra i-v3 aten ia asupra a ceea ce ave i de f3cut în mod concret. încrederea 5i siguran a de sine pe care aceasta o manifesta. iar spiritul critic se diminueaz3 tot mai mult. atât prin ceea ce spun. câte o dovad3 cât de mic3. acelea5i obiceiuri. Este adev3rat c3 exacerbarea unui asemenea comportament critic fa 3 de orice nou3 cuno5tin 3 ar putea s3 ne împiedice s3 tr3im din plin. Sesizarea confuziei cognitive . v3 poate stimula încrederea în propria dumneavoastr3 persoan3. refuzul de a accepta necondi ionat premisele impuse de cineva. Astfel orice activist este obi5nuit din start s3 se adreseze celor din afara ierarhiei. de asemenea. destinat3 s3-i intimideze pe cei cu care vin în contact. Devenim astfel victime u5oare ale celor care folosesc aceast3 tehnic3 a falsei similarit3 i. în ultim3 instan 3. dar concret3. î5i bazeaz3 ideologia pe "fundamente 5tiin ifice". echilibrul 5i gândirea lucid3. ne va fi mult mai u5or. Conduc3torii sistemelor totalitare. P3stra i aceast3 imagine numai pentru dumneavoastr3. teama de a nu fi în5ela i nu pot r3mâne nesesizate prea mult timp de c3tre cei din jur 5i ar putea s3 ne izoleze. din când în când. în acel moment. Multe dintre manualele destinate vânz3torilor din 3rile occidentale le ofer3 acestora sfaturi privind exploatarea celor mai neînsemnate gesturi 5i ezit3ri ale poten ialilor cump3r3tori. Cum se poate rezista unor situa ii în care cei cu care venim în contact exercit3 o putere de fascina ie greu de evitat? Primul pas este acela de a analiza r3spunsurile "programate" pe care ace5tia le a5teapt3 de la noi 5i de a refuza rostirea lor în caz c3 nu sunt justificate. r3spunde i-i în acela5i fel. folosesc un limbaj specific. o judecat3 confuz3. se comport3 ca veritabile figuri mesianice. f3r3 un plan dinainte stabilit. de care ei încearc3 s3 profite. Cineva care se uit3 direct în ochii interlocutorului. Pentru c3 toate astea in. primim o confirmare a faptului c3 ceea ce facem. Pute i s3 încerca i 5i singuri un experiment. Pe de alt3 parte. sau chiar mai presus de ei. încrederea pe care o avem în noi în5ine se transfer3 asupra noului prieten. se erijeaz3 în de in3tori ai adev3rului absolut. de farmecul vie ii. mai presus de orice b3nuial3. chiar cu riscul de a fi dezam3gi i mai târziu. b3nuielile. "accesibil doar ini ia ilor" (chiar dac3 nu semnific3 nimic concret). este mai bine s3-i privim pe oameni cu încredere. Pân3 5i cele mai nesemnificative gesturi sunt supuse necesit3 ii de a-5i crea o imagine de competen 3 absolut3. secretul supravie uirii decente nu const3 în a ne comporta ca 5i cum am tr3i într-o lume de du5mani. cu "tu". În marea majoritate a cazurilor. Ac ionând. acela5i mod de a se îmbr3ca sau de a vorbi. de vreme ce 5i al ii se manifest3 la fel. dup3 aceea. ci 5i prin tonalitatea vocii. la fel cu cei care v3 fascineaz3 într-un moment sau altul al vie ii. mai ales. Va fi dovada de necontestat c3 pute i fi o persoan3 puternic3. gândim sau sim im noi este corect. Ezit3ri minore precum pauzele în vorbire sau bâlbâielile pot fi u5or de manipulat pentru c3 ele exprim3. este unic3 în felul s3u. chiar 5i numai pentru faptul c3 ne-am lasat am3gi i. prin postur3. Nu v3 mai gândi i la amintirile nepl3cute. ca pe un secret intim. în loc s3 v3 pierde i timpul cu tot felul de îndoieli fa 3 de propria dumneavoastr3 persoan3.133 134 când manipulatorul ac ioneaz3 uneori din instinct. Foarte mul i manipulatori î5i creeaz3 cu aten ie o imagine de indivizi puternici. cât. De fapt. indiferent de vârsta sau competen a real3 a acestora. Reacti-va i-v3 în memorie un episod din via a dumneavoastr3 în care v-a i sim it puternic(3). ve i fi mult mai greu de influen at. dincolo de "în elegerea" maselor de manevr3. s3 vedem dac3 supraliciteaz3 într-un anume context 5i de ce. în care v-a i bucurat de respectul 5i admira ia celor din jur. gândi i-v3 c3 totu5i fiecare fiin 3 uman3. Treptat. deci o vulnerabilitate sporit3 a celui în cauz3. Dac3 v3 considera i o persoan3 u5or influen abil3. Identificarea competen ei aparente Dincolo de credibilitatea real3 a unei persoane. st3 foarte aproape de acesta 5i vorbe5te r3spicat. prin gesturi. În subcapitolul precedent vorbeam despre legarea unor prietenii. Probabil. cei u5or influen abili manifest3 o permanent3 stare de incertitudine. s3-i cerem. "m3i" sau chiar s3 foloseasc3 expresii triviale pentru a-5i demonstra "superioritatea". Asemenea dialoguri interne v3 pot face extrem de vulnerabil(3) în fa a manipulatorilor care 5tiu extrem de bine cum s3 le observe 5i s3 le exploateze. Într-un anume fel ne recunoa5tem în el. Atunci când un func ionar v3 vorbe5te t3ios. ci de a înv3 a din gre5elile noastre 5i ale celorlal i Acceptând c3 am gre5it în anumite situa ii. reu5e5te foarte u5or s3 se impun3. pe cei din jur îi impresioneaz3 competen a. refuzând s3 colabora i sub presiune. Niciodat3 nu trebuie s3 accepta i un lucru ce vi se pare "ciudat" doar din cauza presiunii 5i a insisten elor celuilalt. negociind. s3 facem diferen a între ceea ce vorbe5te sau promite 5i ceea ce face cu adev3rat. Permanenta neîncredere în ceilal i. cu calit3 ile 5i defectele ei. de prietenie. elimina i incertitudinile 5i analizele interioare descurajante. o amânare este bine venit3 pentru judecarea la rece a situa iei. tocmai pentru a-i putea subjuga mult mai u5or pe novici. competen i. Oamenii puternici fascineaz3 nu numai prin ceea ce spun. Fiec3ruia dintre noi i se pare "normal" ca noul amic s3 aib3 acelea5i idealuri. Liderii sectelor extremiste î5i construiesc o aur3 de mister indescifrabil în jurul lor. De multe ori îl ve i vedea cum î5i îndulce5te tonul vocii 5i trece la pronumele de polite e. analizând. În acela5i timp. Pentru a ne feri de astfel de situa ii este necesar s3 analiz3m cu aten ie comportamentul noului partener de rela ie. prin ceea ce nu spun. mult mai grave decât simpla dumneavoastr3 timiditate.

Cum. condus prin jungl3 de Clark. este foarte u5or apoi pentru manipulatori s3 vin3 în întâmpinarea necesit3 ilor emo ionale ale indivizilor. ori de câte ori sesiza i c3 o explica ie este neclar3. reprezentat de amenin area cu dosarele penale. indivizii sunt integra i unei "lumi mai bune" prin exploatarea erorilor din vechiul mod de via 3. Spre exemplu. Jim Jones a venit la patul ei 5i a întrebat-o: Cum te mai sim i? Ea s-a cufundat în p3turi. pentru a trece de bariera ra iunii c3tre emo iile individului. iar pe de alta aparatul de justi ie a fost f3cut ineficient prin aruncarea lui într-o criz3 f3r3 precedent. dar nu numai. Atunci când ceva vi se pare neclar. În general. în câteva cuvinte.d. cea mai eficient3 cale este aceea de a pune mereu întreb3ri. de toate promisiunile cu care Jones i-a în5elat pe ea 5i pe ceilal i 5i a r3spuns: Nu. Ai vrea s m nânci ceva anume?. o supravie uitoare a tragediei din jungla Guyanei (a f3cut parte din grupul de fugari. s3 le cucereasc3 încrederea 5i s3-i subjuge. Artizanii manipul3rii apeleaz3 la analogii false. dac acceptam vreo favoare. întrebând la modul foarte nevinovat: Domnule. în func ie de situa ie 5i de interlocutor.m. În acest mod. dar. individul este permanent amenin at cu ceea ce ar putea s3 i se întâmple dac3 nu respect3 normele impuse de regim. la etichet3ri neobi5nuite sau la teorii cu aparen 3 de fundamentare 5tiin ific3. Nici unul dintre utilizatorii acestei etichete nu a explicat vreodat3.d. s-a trecut la cel de-al doilea val. printr-o privire sever3 sau ironic3. aceasta fiind înlocuit3 cu generalit3 i extrem de vagi 5i de confuze. care sunt sursele de team3 sau de inducere a unui sentiment de vinov3 ie.m. 5i dup3 colapsul respectivelor sisteme. Sau dac3 realizeaz3 c3 au fost manipula i. mai ales. pute i reformula întrebarea. Într-o zi s-a îmboln3vit din cauza unui virus intestinal 5i a fost dus3 la infirmeria din Jonestown. pentru a câ5tiga controlul asupra individului. Artizanii manipul3rii elaboreaz3 strategii. ea a fost calificat3 drept "original3". evitând s3-l priveasc3 în ochi. declan5area . întreba i pân3 v3 l3muri i. pute i g3si alte variante. Foarte mul i agen i de influen 3 încearc3 evitarea unor r3spunsuri concrete prin crearea unui sentiment de jen3 în interiorul celui care este nel3murit.a. pe de o parte s-a perpetuat haosul legislativ. pute i folosi un ton serios sau mucalit. Totul e în regul . c3 unele generalit3 i sunt extrem de vagi. Ceva mai târziu.135 136 De multe ori. Sunt imaginate noi p3cate. În România postrevolu ionar3. în mod concret. Îns3 utilizarea confuziei cognitive se aplic3 5i în cazuri de manipul3ri medii sau mici. i-a fi apar inut pentru totdeauna. prin fraze. între timp. mai mult sau mai pu in vizibil. limitându-se la a tr3i într-o lume iluzorie. De aceea n-am vrut s -i datorez nimic. pe principiul orwellian. Fie indirect. uneori chiar brutale. în diminea a de dinaintea masacrului). uneori extrem de complexe. Diane Louie. În sistemele totalitare. În majoritatea cazurilor. M simt mai bine. ce în elege prin termenul de "original". prin controlul informa iilor. aceast3 etichet3 fiind considerat3 suficient3 pentru a motiva e5ecurile "inevitabile". fie direct. c3 mesajele transmise de diver5i vorbitori sunt retorice. un rol fundamental l-a avut reconsiderarea istoriei. dar prea elevat pentru mine. o strategie extrem de complex3 este pus3 în mi5care pentru exploatarea sentimentului de vinov3 ie. ajungând pân3 la rescrierea istoriei sau la "reinventarea" unor 5tiin e fundamentale. 5antajul a devenit o veritabil3 politic3 de stat. Cum spuneam. mergând pân3 la activarea instinctului fundamental de conservare. pentru impunerea unei noi mentalit3 i. f3r3 ca ei s3-5i dea seama. înseamn3 c3 "nu merge ceva". Mult mai târziu avea s3 declare: Am tiut atunci c . pentru redefinirea culturii 5. la etichet3ri retorice. pentru a escamota realitatea sau pentru a-5i ascunde obiectivele reale. În acest mod. cum s-a ac ionat pentru crearea "omului nou". Dar strategia este aplicat3. nu au o doctrin3 clar3. de gândacii din mâncare. de5i "original3". pentru a motiva noul sistem social. A i putea s repeta i concret. pentru c3 tranzi ia în România postrevolu ionar3 a înregistrat nenum3rate poticneli. În coagularea societ3 ilor bazate pe ideologia comunist3. ce interese sau dorin e intime se manifest3. povestea o amintire dureroas3 din via a ei. pe larg. În mod voit. Dac3 analiz3m programele partidelor de pe scena politic3 româneasc3 vom vedea c3 multe. conform c3ruia "cel care controleaz3 prezentul controleaz3 trecutul. Diane Louie a fost unul dintre foarte pu inii supravie uitori ai tragediei finale. a continuat Jones. se întocmesc dosare. la nivel macrosocial. la distorsiuni semantice. în continuare. la un anumit moment dat. Esen ial este s3 întreba i. În capitolul dedicat sistemelor totalitare am v3zut. de genul: E ti prea prost s în elegi! Cum po i s pui asemenea întreb ri? Te credeam mai de tept! E ti prea nervos ca s judeci cu luciditate! 5. Cunoscând toate acestea. individul e împiedicat s3 perceap3 realitatea a5a cum este. Diane 5i-a amintit atunci de locuin a ei mizerabil3. cel mai indicat este s3 aplica i "metoda Ion Roat3". în care simbolurile înlocuiesc concretul. confuze ori neconforme cu realitatea. dar 5i pentru a induce ideea c3. Sesizarea confuziei emo ionale Cel mai puternic instrument de manipulare a individului este apelul la sentimentele sale. Pentru a sc3pa de tentativele de influen are prin inducerea unor astfel de confuzii cognitive. ce a i vrut s spune i? Evident. opinia public3 5i-a pierdut interesul fa 3 de trecutul mai mult sau mai pu in tulbure al diferitor personalit3 i.a. de cele mai multe ori este prea târziu pentru a mai face ceva. de munca istovitoare. chiar 5i dintre cele cu aderen 3 semnificativ3 la electorat. Primul val a fost reprezentat de amenin 3rile cu publicarea dosarelor întocmite de securitate. pentru a-i exploata cele mai ascunse dorin e sau temeri. tranzi ia exist3 5i avanseaz3 triumfal. explica ia dumneavoastr este excelent . Ei urm3resc cu aten ie ce anume a5teapt3 subiec ii într-o anume situa ie social3. Fi exemplele pot continua la nesfâr5it. diver5i indivizi încearc3 s3 apeleze la noi construc ii semantice. În astfel de cazuri. iar cel care controleaz3 trecutul controleaz3 5i viitorul".

îndat3 ce simt c3 omul este decis s3 fac3 o cump3r3tur3 în magazinul lor. dar mai scumpe. Mai mult. încercând s3-i conving3 pe concet3 enii s3i s3 nu introduc3 în cetate calul de lemn l3sat de ahei pe 3rm. marele preot al Troiei. punctele vulnerabile. care. precum 5i fidelitatea sa fa 3 de sect3 sau organiza ie vor fi incomparabil mai mari decât în cazul unei accept3ri formale.137 138 urm3ririi penale. îi prezint3 în continuare calit3 ile suplimentare ale m3rfurilor de acela5i gen.d. delirurile sexuale ale unor importante personalit3 i ale vie ii publice române5ti. diversele cadouri. este foarte greu s3 ac ion3m astfel în toate împrejur3rile. respectivele înregistr3ri nu au constituit niciodat3 obiectul vreunei anchete serioase. În caz c3 respectivul cump3r3tor înclin3 s3 ia un produs ieftin. din nefericire. cu cât sunt mai severe restric iile impuse individului. În acest mod. Pentru a sesiza încerc3rile de manipulare ce se fac asupra noastr3 pe baza confuziei emo ionale. ci continu3 discu ia pentru a-l convinge c3 "a f3cut cea mai bun3 alegere". pot crea sentimente de recuno5tin 3 extrem de puternice. celelalte fiind nedemne de aten ie. Încercând s3 g3sim cauzele acestor activ3ri emo ionale. La fel. Tehnica a fost aplicat3 5i de multe partide extremiste. am putea. În acest fel se creeaz3 o leg3tur3 subtil3 între ei 5i cump3r3tor. cu pre uri din ce în ce mai ridicate 5i de calitate superioar3. procesele sunt stinse 5i afacerile mu5amalizate pân3 la noi ordine. Dup3 cum se 5tie. înainte de a accepta generozitatea cuiva. în timp ce el sufer3 de foame sau de frig. În acela5i timp. în general bine hr3ni i. a r3mas în întregime la latitudinea celor afla i la putere. Jocul de-a "alegerea" În 3rile cu sistem concuren ial veritabil. angaja i ai unor asocia ii de caritate etc. Psihologii Jack 5i Sharon Brehm au publicat în 1981 rezultatul unor studii prin care se constat3 c3. de analiz3 lucid3. ar trebui s3 ne inducem câteva momente de deta5are. controlori. În Eneida lui Vergiliu. oferite la momentul oportun.. din Bucure5ti. Evident. la ce v-ar putea duce un firesc sentiment de recuno5tin 3. în marea majoritate a cazurilor în care sunt implicate personalit3 i importante. cu atât dorin a acestuia de a le înfrunta este mai mare. ori de câte ori sim im c3 abuzeaz3 cineva de sentimentele noastre. dorin ele intime. O variant3 a ei este reprezentat3 de strategia "fructului oprit".am. Liderii unor secte extremiste. Tehnica respectiv3 nu se aplic3 doar în domeniul comercial. evita i s3 v3 deschide i sufletul în fa a oricui. când acelea5i interese o cer. cel mai indicat ar fi s3 ne lu3m câteva m3suri elementare de precau ie. sugerându-i c3 depinde numai de el dac3 vrea s3 ia un lucru prost la un pre mic sau accept3 s3 dea câ iva bani în plus pentru a avea o marf3 într-adev3r de calitate. În consecin 3. nu la dac s3 cumpere ceva ori nu. în care mirajul banilor poate întuneca ra iunea. Tenta ia "fructului oprit" îi d3 individului sentimentul c3 nu are decât o op iune. care s3 presupun3 cât mai multe eforturi din partea novicelui pentru a le parcurge. Fi totu5i. Vorbi i cât mai pu in despre trecutul dumneavoastr3. cândva. o func ie important3 5. este elocvent în acest sens. îi prezint3 mai multe sortimente. s-a adresat mul imii cu o fraz3 devenit3 celebr3: Timeo danaos el dona ferentes (M tem de danai chiar i când aduc daruri). satisfac ia final3 a noului adept. în activitatea lui. mai ales în prezen a str3inilor sau a unor cuno5tin e întâmpl3toare. Necesit3 ile sexuale ale indivizilor 5i cele mai ascunse dorin e ale acestora în domeniu pot fi 5i ele exploatate pentru a genera posibilit3 i de 5antaj ulterioare. O locuin 3 confortabil3. poli i5ti. accentuând pe faptul c3 "alegerea îi apar ine". Coborând la nivelul str3zii. în multe cazuri. care îl va determina pe acesta s3 le devin3 client permanent. temerea b3trânului preot s-a dovedit întemeiat3. Nu v3 dezv3lui i niciodat3. de secretele pe care i le-a i dest3inuit numai lui. sau când sesiz3m c3 "ceva nu este în ordine". nu v3 l3sa i antrena i în confesiuni ce nu î5i au rostul. atragerea în anumite afaceri. cu camere ascunse. au reu5it s3 adune . pe inducerea unui sentiment de vin3 (al3turi de mil3) în sufletele trec3torilor. Gândi i-v3. ele fiind destinate exclusiv 5antajului la nivel înalt. în care se afla Odiseu împreun3 cu solda ii s3i. s3 vedem dac3 sentimentele avute în acel moment sunt provocate cu un scop anume sau au o motiva ie ce nu ine neap3rat de manipulare. dosarele penale ale unor opozan i sunt trimise justi iei. oficialit3 ile au vorbit despre zeci de casete pe care fuseser3 înregistrate. precum 5i conduc3torii unor organiza ii cu iz ocult imagineaz3 tot felul de ritualuri ini iatice. cei mai versa i vânz3tori nu se mul umesc doar a-l determina pe client s3 cumpere unul dintre produsele oferite de ei. Scandalul de la "Sexi Club". darurile nu cad din cer. deoarece ar trebui s3 apel3m la momentele de deta5are cel pu in de câteva ori pe zi. pentru faptul c3 ei sunt bine îmbr3ca i. au grij3 s3-i induc3 sentimentul c3 posibilitatea de alegere se refer3 la ce anume s3 cumpere. Evita i tenta iile de orice fel. în nenum3rate interviuri. o deplasare în str3in3tate. În general. mai ales atunci când au fost scoase în afara legii. Dar manipul3rile bazate pe confuzia emo ional3 nu se limiteaz3 numai la exploatarea sentimentelor de vin3 sau de team3. De asemenea. O asemenea metod3 se impune doar atunci când întradev3r sim im c3 presiunea emo ional3 a atins cote îngrijor3toare. când avem un disconfort psihic. prin care chiar 5i cei mai aprigi du5mani pot fi redu5i la t3cere. Laocoon. Extrem de subtil3 este exploatarea dorin elor intime ale indivizilor. exploatând sentimentele pe care oamenii le au fa 3 de respectivele institu ii sau organiza ii. Nu ar fi r3u s3 v3 aminti i acest episod ori de câte ori cineva la care nu v3 a5tepta i v3 ofer3 daruri. temerile sau incertitudinile. trebuie remarcat c3 pân3 5i cel mai banal cer5etor se bazeaz . În rest. nenum3ra i escroci se dau drept gunoieri. De5i. Chiar 5i cel mai bun prieten se poate folosi. pot deveni mai târziu instrumente extrem de eficiente pentru 5antajul sentimental 5i chiar pentru cel cu conota ie penal3. ori de câte ori interesele Puterii o cer.

pre urile unor produse sunt artificial ridicate doar pentru c3 acestea se vând într-un magazin din care cump3r3 snobii sau. dac3 în sistemele totalitare o astfel de atitudine ar atrage dup3 sine pedepse severe. în timp ce restul lumii este alc3tuit din "r3i" 5i "tic3lo5i".a. Dac3 am ajuns s3 credem necondi ionat în anumite idei. Tehnica inocul3rii unei "gândiri de grup". mult mai favorabil3 nou3. "bun" 5i "r3u". Spre exemplu. pu5c3riile. doar c3 despre ele nu se vorbe5te. Comportamentul. pentru a impulsiona formarea unei mentalit3 i noi. pentru a permite accesul oamenilor obi5nui i numai la 5tirile ce sus in politica regimului.m. interlocutorul poate insista vehement asupra unei variante numai ca s3 ne trezeasc3 suspiciunea 5i s3 ne determine s3 alegem o a doua posibilitate. "lumea bun3". putem s3-i test3m inten iile. Fi totu5i. f3r3 nici un fel de mobilier. "corect" 5i "incorect" îi vor forma un mod de gândire foarte greu de readus la normalitate. dar 5i prin izolarea grupului. identitatea lui se evapor3 5i el va fi integrat grupului. c3 noua lume în care tr3ie5te este "cea mai bun3 dintre toate". pentru a-i vedea reac iile. limba. Pute i foarte bine alege un r3spuns neindus de întrebare: Nici una. Greu în special din cauza faptului c3 cel care sesizeaz3 la un moment dat c3 "nu merge ceva". cum se modific3 sistemul educa ional. În capitolul dedicat sistemelor totalitare am v3zut.139 140 un num3r record de adep i. iar în sistemele democratice în curs de cristalizare (precum cele din statele postcomuniste) este chiar bine venit3. a gândirii 5i a sentimentelor noastre. de modul în care individul a fost cufundat în anonimatul masei de manevr3. am v3zut cum se redefînesc istoria. precum 5i conduc3torii unor secte extremiste depun eforturi considerabile spre a inocula în min ile celor pe care îi manevreaz3 sentimentul fidelit3 ii necondi ionate fa 3 de respectivul grup social. m3car cu o opozi ie formal3. înseamn3 c3 ne afl3m sub influen a total3 a manipulatorilor ce ne-au inoculat politica împ3r irii tuturor faptelor 5i ideilor în "albe" 5i "negre". Atunci când ni se ofer3 posibilitatea de a alege între mai multe variante este indicat s3 ne gândim dac3 nu exist3 5i o alta nemen ionat3 de interlocutor. Gândirea de qrup Succesul manipul3rilor pe scar3 larg3 depinde. Cu timpul va avea chiar impresia c3 particip3 efectiv la luarea deciziilor. imagina i-v3 c3 sunte i într-un bombardier 5i vi se adreseaz3 întrebarea: Câte bombe ar trebui s arunc m? Una. În anumite situa ii. acceptându-i varianta! Dac3 are un plan ascuns. gândirea 5i chiar sentimentele lui se vor adapta noilor standarde. Cum putem sesiza dac3 suntem victime ale acestor tehnici de impunere a unei "gândiri de grup"? În primul rând printr-o analiz3 la rece a comportamentului. O dat3 ce individul nu mai are nici un contact cu exteriorul 5i nici o posibilitate de acces la surse alternative de informa ie. În orice caz. în special prin exagerarea persecu iilor la care au fost supuse sau chiar prin inventarea unor pogromuri ori atentate la adresa membrilor lor. Liderii sistemelor totalitare. intoxicarea cu informa ii a5a-zis "corecte" 5i contactul permanent cu o politic3 ce împarte totul în "alb" 5i "negru". Pentru a sc3pa de chinul interior. ce ne sus in concep iile. gândi i-v3 c3 aproape întotdeauna exist3 o solu ie ce nu a fost luat3 în calcul. se vede pus în situa ia de a se a5eza "împotriva curentului general". al c3ror în eles profund nici m3car nu ne este prea clar. satelor 5. "corect". sectele extremiste se retrag în campusuri unde contactul cu lumea exterioar3 este inexistent. cum se d3 o nou3 înf3 i5are ora5elor. de5i suntem pu5i în fa a a numeroase fapte concrete ce le contrazic. poate. în orice sect3 religioas3 extremist3. "reac ionare") 5i pentru a-l transforma în "omul nou". cu aten ie. Orice idee ce nu corespunde respectivei ideologii este calificat3 drept eretic3 sau drept o expresie a tr3d3rii. filozofia. De asemenea trebuie s3 analiz3m de fiecare dat3. unde se pot g3si acelea5i m3rfuri. Acelea5i tehnici se aplic3. de aceea5i calitate. În general. Repetând la nesfâr5it preceptele teoriei bazate pe împ3r irea oamenilor în "buni" 5i "r3i". dou . în sistemele democratice ea este posibil3 f3r3 urm3ri. spitalele de boli nervoase. 5i variante despre care nu ni se vorbe5te. deschise confrunt3rii autentice de idei. Poate fi chiar cea de care ave i nevoie. este necesar s3 lu3m în considerare. izolarea fa 3 de lumea exterioar3. sau zece? Nu este necesar s3 spune i câte. Manipularea se realizeaz3 în special prin controlul informa iilor. favorabil3 pentru el. Fi chiar dac3 nu este totalmente supus noii ideologii. de exemplu. ei îi fac pe adep i s3 cread3 sincer c3 fac parte din grupul social "bun". legi 5i regulamente. De multe ori. mai bine zis. dar nu imposibil. atunci când ea este aplicat3 unui întreg sistem social. e greu de sesizat. la scar3 redus3 5i în diverse variante. pentru a evita orice contacte ale membrilor s3i cu lumea exterioar3. în noile reguli de grup 5i va fi mult mai preocupat de alinierea la modul de gândire general. dac3 îi consider3m pro5ti sau du5mani pe cei care au alte p3reri decât ale noastre. sisteme de valori. dac3 ne limit3m numai la anumite surse de informa ie. c3 hot3rârile luate "în unanimitate" sunt cele "corecte". în "corecte" 5i . la pre uri sensibil mai mici. în ce mod se face controlul informa iilor. îns3. dac3 ajungem s3 d3m r3spunsuri standard. determinat de fenomenul disonan ei cognitive. pe larg. Izolarea este aplicat3 5i în situa ii dintre cele mai comune. va fi luat prin surprindere 5i se va da de gol. situa ii în care suntem ademeni i cu "fructul oprit". întotdeauna. atunci când cineva ne impune s3 ac ion3m într-un anume fel. decât de exprimarea unor p3reri critice sau de analiza obiectiv3 a situa iilor. el va ajunge s3 cread3 sincer în noua ideologie sau viziune asupra vie ii. Poli ia î5i interogheaz3 suspec ii în camere goale.d. morala. Exist3 îns3 nenum3rate alte magazine. în primul rând. pentru a influen a individul s3 fac3 un lucru sau altul.. Pentru a rezista acestui joc de-a "alegerea". totul pentru a-l rupe complet pe individ de influen ele vechiului mod de via 3 (de "mentalit3 ile burghezo-mo5iere5ti". De asemenea. centrele de reeducare sunt locuri izolate. Testa i-l.

a scenei politice poate releva cu destul3 u5urin 3 care partide încearc3 s3 atrag3 electoratul. doar pentru satisfacerea orgoliilor sau . Ie5i i de sub influen a celor care sus in pân3 în pânzele albe idei contrazise de realitate. schimbul de idei. asemenea manipul3ri de anvergur3 nu mai sunt posibile (sau. Mult mai u5oar3 este lupta împotriva unor astfel de sisteme din afara lor. Fi totu5i. cei care formeaz3 nucleul rezisten ei încep s3 testeze concep iile 5i sentimentele intime ale celor din jur. chiar 5i în situa iile cele mai lipsite de speran 3 exist3 posibilitatea organiz3rii unei rezisten e interne. nenum3rate variante 5i nimeni nu se poate crede de in3torul adev3rului absolut. iar dezorientarea electoratului e minim3. prin angajarea în toate posturile-cheie ale suprastructurii a unor oameni fideli lor. Atunci când presiunea unui sistem autoritar asupra oamenilor obi5nui i devine insuportabil3. orice semn de opozi ie este pedepsit sever.141 142 "incorecte". din cauza controlului informa ional total exercitat de puternicii zilei. De asemenea. în sectele extremiste. împ3rt35indu-le nemul umirile. ci o dovad3 de rigiditate 5i chiar de succes al manipul3rii la care este supus individul. Cristaliza i-v3 propriile dumneavoastr3 opinii prin observarea atent3 a realit3 ii.d. Ea este caracteristic3 înfiin 3rii 5i func ion3rii unor organiza ii cet3 ene5ti. 5i p3rerile celorlal i 5i analiza i-le cu aten ie. nu doar formal. analiza lucid3 a faptelor sunt pa5i importan i spre evadarea din mrejele unui asemenea tip de manipulare pe scar3 larg3. În continuare. pentru a nu mai gre5i din nou. ea poate determina Puterea s3 accepte unele concesii. Din p3cate. Fragmentarea spectrului politic.m. care nu pot face mare lucru f3r3 a fi pedepsi i.a. care se erijeaz3 în de in3tori ai adev3rului absolut. conduc3torii acestora au un control aproape total asupra existen ei celorlal i. Apoi încearc3 s3 stabileasc3 pun i de leg3tur3 cu cei din jur. nu reprezint3 un semn al loialit3 ii. Nici o împotrivire la reguli nu este admis3. De îndat3 ce se formeaz3 un grup de opozan i. în caz3rmi sau în lag3rele de concentrare. axându-se pe discutarea problemelor ce îi fr3mânt3 5i pe ace5tia. când televiziunile 5i posturile de radio particulare au început s3 se dezvolte. Aminti i-v3 cu cât3 înver5unare. De multe ori v3 pot oferi solu ii la care poate chiar 5i dumneavoastr3 v-a i gândit. deja scena politic3 este dominat3 de un num3r foarte redus de partide. ani de zile dup3 revolu ia din România a fost refuzat3 acordarea licen elor de emisie unor posturi particulare de televiziune. în multe cazuri numai dou3. Primul pas este analiza atent3 a sistemului pentru a vedea ce schimb3ri anume sunt posibile. Autorit3 ile din astfel de sisteme î5i iau de obicei m3suri de siguran 3. atunci când sunt sus inute de argumente concrete. captându-le încrederea. acest lucru nu este luat în considerare de diver5ii veleitari care bântuie scena politic3 a statelor postcomuniste. dar f3r3 a se expune prea mult. prin diverse tehnici de manipulare. apare întrebarea dac3 este posibil3 ori nu vreo cale de salvare sau de r3zvr3tire. unor grup3ri ale minorit3 ilor na ionale sau rasiale 5. Gândi i-v3 atunci când lua i o decizie dac3 ea reprezint3 op iunea dumneavoastr3 intim3. comenteaz3 unele lucruri minore. care s3 impulsioneze decisiv tranzi ia spre sisteme democratice autentice. pe care îi pot coordona cu u5urin 3. care nu accept3 dialogul. opozan ii sunt mai tot timpul oameni obi5nui i. indiferent cât de cunoscut3 ar fi persoana în cauz3. în ciuda tuturor eviden elor ce demonstreaz3 contrarul. În asemenea cazuri. Nu cumva a i luat-o pentru c3 "a5a trebuie" sau pentru c3 o asemenea hot3râre a5teapt3 de la dumneavoastr3 cei care deja v3 manevreaz3 a5a cum vor ei? Ata5amentul necondi ionat fa 3 de anumite idei. de îndat3 ce minoritatea s-a f3cut cunoscut3. determinându-i s3-5i deschid3 tot mai mult sufletul. ce nu puteau fi controlate de autorit3 i. îns3 variante ale ei sunt aplicate frecvent în statele ce asigur3 un anume grad de libert3 i cet3 ene5ti. lucru ce îi spore5te prestigiul 5i îi aduce noi adep i. deta5at3. O astfel de strategie are destul de pu ine 5anse de succes într-un sistem totalitar. în caz c3 informeaz3 cineva autorit3 ile). Asta dac3 pot fi g3site c3i de evadare. Dialogul autentic. a celor care îi consider3 du5mani personali pe to i cei care au p3reri diferite de ale lor. Observarea atent3. astfel încât stabilitatea sistemului este mult mai mare. Înv3 a i din gre5elile trecutului. Apoi. La 5ase ani dup3 revolu ie. o minoritate puternic3 poate lupta mult mai eficient împotriva majorit3 ii. Încerca i s3 ie5i i de sub influen a celor care judec3 doar în "alb" 5i "negru". Aminti i-v3 cât de u5or au fost chema i minerii la Bucure5ti. Concluzia ce trebuie re inut3 din acest subcapitol este c3 rezisten a colectiv e mult mai eficient decât opozi ia individual . sciziunile determinate doar de vanit3 ile personale ale unor lideri sau ale altora nu fac decât s3 reduc3 drastic posibilitatea apari iei unor forma iuni politice puternice. în spitalele de boli mintale. Accepta i în cadrul discu iilor. c3rora regimul nu le acord3 prea mult3 importan 3 (pentru a demonstra celorlal i c3 pozi ia critic3 este totu5i posibil3. prin culegerea informa iilor din cât mai multe surse. oricum. Structurile impersonale În sistemele totalitare. Nu uita i c3 premisa fundamental3 a democra iei este asigurarea accesului tuturor cet3 enilor la surse alternative de informa ie. nemul umirile acestora fa 3 de sistem vor fi exprimate în revendic ri ale grupului. ce vor fi mult mai greu de anihilat de c3tre autorit3 i decât r3zvr3tirile individuale. ar fi posibile cu mult mai mult efort din partea autorit3 ilor). ce ar putea da rezultate. în închisori. dar le-a i respins pentru c3 nu erau "pe linie" sau nu conveneau "politicii generale". În acest mod structurilor impersonale ale regimului li se opun revendic3rile impersonale ale unei anumite organiza ii. recunoa5terea gre5elilor. Numai astfel omul obi5nuit poate s3-5i aleag3 reprezentan ii în deplin3 cuno5tin 3 de cauz3. Astfel. Numai astfel alegerile generale pot fi considerate libere 5i corecte. În statele cu un grad înalt de civiliza ie. În via a real3 exist3 nenum3rate tonuri de gri.

o situa ie. s3 încadreze o problem3. ce interese se ascund sub unele alian e de circumstan 3. 2. Accepta i pierderile pe termen scurt (în bani. 7. care sunt tentativele de manipulare prin afi5area diverselor simboluri sau sigle. în foarte multe cazuri. mereu din alte perspective. Feri i-v3 s3 trece i la discutarea detaliilor înainte de a vedea dac3 problema. organiza ii sau lideri. Ziarele independente îns3 au pus problema cu totul altfel: era într-adev3r necesar3 legea presei sau apari ia ei ar fi putut justifica un nou val de cenzur3 informa ional3? 4. pentru ca abia când e prea târziu acesta s35i dea seama c3 întreaga problem3 era artificial creat3. dac3 vre i s3 r3mânem în rela ii bune.a. Reac iile celor din jur v3 vor putea demonstra dac3 au sau nu inten ii ascunse. Dou zeci i dou de sfaturi practice pentru a rezista manipul rilor 1. Se cuvine totu5i o scurt3 recapitulare. Încerca i s3 juca i cu dumneavoastr3 în5iv3. punctul lor de vedere 5i de a veni cu varianta dumneavoastr3. . dar 5i foarte util. s3 v3 descoperi i punctele slabe ori rigidit3 ile. Judeca i problema la rece. Mul i agen i de influen 3 exagereaz3 graba cu care trebuie s3 r3spunde i. 9. substratul diverselor rela ii interper-sonale.m. Fi i aten i la perspectiva din care al ii încearc3 s3 prezinte. încât s3 renun a i la a v3 mai expune deschis p3rerile. 5. presându-v3. nu este cumva gre5it pus3. cum ac ioneaz3 asupra individului presiunea grupului social din care face parte. ce se poate citi printre rânduri în articolele din ziare 5. dar nu într-o asemenea m3sur3. sau când suferi i din cauza comportamentului unei persoane apropiate. pentru a nu v3 da timp de gândire. "E vina mea". comb3tându-v3 propria imagine. mai ales în situa ii care v3 sunt neclare. iar suferin a produs3 de apari ia disonan ei cognitive va fi incomparabil mai mare decât cea provocat3 de nemul umiri sau de necazuri trec3toare. Nu acorda i credit solu iilor simple în cazul unor probleme personale. Poate fi un joc interesant. Acceptând necondi ionat premisele lor. "Am înv3 at ceva din gre5eala asta". 10. Încerca i s3 v3 privi i cu al i ochi. insista i cu întreb3rile pân3 ce v3 l3muri i complet. prejudec3 ile.143 144 a intereselor strict personale ce îi anim3 pe unii lideri de partid ori pe membrii acestora 5i care au într-adev3r un cuvânt de spus în promovarea mecanismelor democratice autentice 5i în asigurarea unei cre5teri reale a bun3st3rii tuturor cet3 enilor. c3uta i surse suplimentare de informa ii asupra subiectului 5i abia apoi pune i-v3 semn3tura. Întotdeauna când ceva vi se pare neclar. explica iile superficiale sunt semne ale unor tentative de manipulare. 8. Încerca i s3 v3 explica i ce s-a urm3rit prin promovarea unor anumite concep ii arhitectonice. dup3 revolu ia din 1989. agasat. De multe ori agen ii de influen 3 î5i atrag interlocutorul în discu ii pe marginea unei probleme. Privi i cu deta5are regulile de protocol. chiar dup3 avertismente repetate. le oferi i din start un avantaj substan ial. Încerca i din când în când s3 juca i rolul nonconfor-mistului. Aminti i-v3 c3 nu exist3 dragoste sau prietenie totala. Fi i preg3ti i pentru eventualitatea de a respinge de la bun început. o anume opinie. înceteaz3 s3 mai faci lucrul 3sta 5i obi5nuie5te-te s3 faci asta". regimul de la Bucure5ti a f3cut nenum3rate presiuni asupra ziari5tilor pentru discutarea articolelor pe care ar fi trebuit s3 le cuprind3 legea presei. Dac3 vrei s3 mai fim împreun3 (prieteni). inten iile reale ale diver5ilor vorbitori.m.. în întregime. respecta i-le. 6. Pune i imediat piciorul în prag atunci când sunte i nemul umit. sentimentele. rolul nescris al unor legi 5i regulamente. dar poate 5i calit3 i pe care nu vi le-a i pus în valoare. în totalitatea ei. De aceea vom încheia aceast3 carte cu o list3 cuprinzând dou3zeci 5i dou3 de sfaturi necesare pentru a rezista manipul3rilor. chiar dac3 la început îmi va fi greu. Fi i atent(3) la regulile impuse de gazde. sau chiar respect fa 3 de propria dumneavoastr3 persoan3) pentru a v3 p3stra independen a. prin ce mijloace este ob inut acceptul sau ata5amentul unora sau al altora fa 3 de anumite idei. Evita i întotdeauna s3 lua i hot3râri pripite. preg3ti i-v3 s3 v3 deta5a i (desp3r i i) total de persoana respectiv3. atunci când sunte i în rolul oaspetelui. pentru a în elege mai bine care este p3rerea celorlal i despre dumneavoastr3. lua i-v3 un r3gaz suficient. oferind astfel celor interesa i instrumente cât mai eficiente pentru a se sustrage presiunii permanente exercitate de agen ii de influen 3. concep iile pe care le considera i de nezdruncinat. În caz c3 nu sunte i luat(3) în serios. dar 5i ale superficialit3 ii 5i incompeten ei celui chipurile atot5tiutor. gândi i-v3 s3 m3 trata i cu mai mult respect" 5.a. "Îmi pare r3u". rolul de "avocat al diavolului".Pot tr3i 5i f3r3 dragostea (prietenia) ta. L3sându-v3 atra5i cu u5urin 3 de mirajul unor avantaje imediate. Spre exemplu. Uneori respectarea instinctiv3 a acestora (pentru a nu da dovad3 de impolite e) v3 poate limita drastic libertatea de exprimare. În acest capitol am trecut în revist3 principalele strategii de identificare a tehnicilor de manipulare 5i de rezisten 3 împotriva lor. de ac iune 5i chiar de alegere. comportamentul. pute i c3dea în capcane foarte periculoase. Ve i ajunge astfel s3 v3 cunoa5te i mai bine. Nu-i l3sa i pe agen ii de influen 3 s3 v3 fac3 s3 v3 sim i i prost 5i astfel s3 v3 reduc3 la t3cere. 3. 11. timp. Exersa i rostirea unor expresii precum: "Am gre5it". sociale sau politice complexe. Exersa i-v3 în descifrarea sensurilor ascunse ale lucrurilor sau situa iilor întâlnite la fiecare pas.d.d. din când în când. Accepta i micile pierderi 5i gândi i-v3 c3 ele v3 sunt înv3 3tur3 de minte pentru a nu mai gre5i în viitor. indiferent cât de banale ar p3rea: rolul uniformelor. efort. sau: "Pot supravie ui f3r3 favorurile dumneavoastr3. Exersa i-v3 în a spune:.

R. Timothy D. gândi i-v3 la persoana pe care o considera i un exemplu de onestitate 5i st3pânire de sine 5i imagina i-v3 cum ar proceda aceasta în locul dumneavoastr3. & Wilson. nu persista i în gre5eal3 doar de dragul consecven ei. New York. le pute i adapta situa iilor concrete în care v3 afla i la un moment dat. De foarte multe ori ei urm3resc s3 v3 enerveze special pentru a v3 crea momente de vulnerabilitate de care s3 se foloseasc3 în a v3 îngenunchea. bârfelor. Gustave. Thought Reform and The Psychology of Totalism. San Francisco. Norton.. este imposibil ca ele s3 reziste dac3 unul numai d3. Accepta i un pre mai mic pentru a v3 elibera. New York. 15. G. 18. Social Psychology: The Heart and The Mind. Faces ofthe Enemy. 1993 Conway.. orgoliile. Friedrich. Obi5nui i-v3 cu momentele de deta5are emo iona3. Nu v3 dezv3lui i sentimentele. 20. consecven a poate conduce la rigiditate. W. le pute i practica. Anima. uneori. indiferent de consecin e. 13. îns3 ea constituie doar un început. la prima vedere. Humanitas. Dac3 în urma unei analize deta5ate v3 da i seama c3 a i gre5it. Double-Speak. uneori. R. pentru a vedea mai bine unde gre5esc ei sau unde gre5i i dumneavoastr3. Jean-Noel. 1983 Hart. Combatting Cult Mind Control. încerca i s3 v3 pune i în locul celor cu care v3 confrunta i ideile. le pute i împ3rt35i celor din jurul dumneavoastr3 sau le pute i ignora. Nu lua i decizii doar pentru c3 "a5a trebuie" sau pentru c3 a5a v-a intrat în reflex. încerca i imediat s3 afla i de pe ce pozi ie pute i intra în contact cu cei din jur 5i care sunt principalii agen i de influen 3 ai grupului. Alegerea v3 apar ine.. într-un anturaj nou. 1990 Lifton. Zvonurile. Accepta i schimbul de idei. În general.B. Robin M. într-o companie nefamiliar3. Rochester VT. W. Vocifer3rile sau reac iile emo ionale nu sunt suficiente pentru contracararea actelor de inechitate sau de injusti ie. Accepta i-l ca pe o component3 inevitabil3 a firii umane. III). Gândi i-v3 c3.W. 14. Intra i pe "lungimea de und3" a acestora. New York. din partea unui str3in. Harper & Row. 21. Dac3 totu5i v3 afla i într-o asemenea situa ie. The Awesome Power of The MindProbers. Fi i foarte aten i la cei care încearc3 s3 vi se "bage sub piele" 5i încerca i s3 afla i ce anume urm3resc s3 ob in3 de la dumneavoastr3.. 22.. mai ales când sunt sus inute de argumente concrete. Sam. S.. 1993 Keen. flata i-i dac3 e cazul. Îns3 chiar 5i în cadrul rela iilor obi5nuite de prietenie sau de iubire. Influence: Science and Practice (ed. Harper & Row. W. în confrunt3rile cu cei care încearc3 s3 va manipuleze. "citi i-le" preferin ele. iar cel3lalt doar prime5te. dar nu ac iona i sub imperiul s3u. Park Street. mai ales atunci când dori i s3 analiza i cu aten ie 3 anumit3 problem3.. 1969 Lutz. Overcoming Resistance to Persuasion. Rezista i ademenirilor. & Brooks. lingu5elilor. Referin e bibliografice Aronson. adev3rata dragoste sau prietenie au la baz3 reciprocitatea 5i respectul fa 3 de cel3lalt. Fio & Siegelman. De asemenea. 1975 Hassen. Încrederea. Jim. Akert. Bucure5ti. Aminti i-v3 c3. dorin ele ascunse. New York. sept. 1988 Kapferer. Elliot. dar cei care se erijeaz3 în autorit3 i f3r3 a avea legitimitate trebuie supu5i unei analize atente pentru a vedea care sunt interesele ascunse ce îi anim3 5i pentru a g3si calea de a-i respinge. Harper & Row. 1994 Aronson. W. chiar 5i cel mai bun prieten v3 poate tr3da sau v3 poate exploata cu ajutorul acestor dest3inuiri. 17. Bucure5ti. analiza i la rece opiniile sau concep iile ce nu coincid cu ale dumneavoastr3. Ac iona i pe deplin con5tient în toate situa iile. Agen ii de influen 3 5tiu foarte bine cum s3 v3 exploateze aceste sl3biciuni pentru a profita de pe urma dumneavoastr3 sau chiar pentru a v3 supune în cele din urm3. le pute i perfec iona. 1986 Le Bon. Harper Collins.145 146 necondi ionat3. Science Digest.H. Vede i dac3 nu v3 este indus în mod artificial pentru a v3 determina s3 ac iona i într-un anume fel.. iar dac3 v3 sim i i nesigur(3) 5i nu 5ti i cum s3 proceda i. Social Animal. începe i cu testarea limitelor ce v3 sunt impuse. Exersa i-v3 în p3strarea calmului 5i a sângelui rece. Autorit3 ile legitime trebuie respectate. încerca i s3 descifra i ce urm3resc 5i apoi c3uta i solu iile cele mai bune pentru a rezolva problemele ce se pot ivi. 12. în loc s3 v3 supune i unor suferin e greu de suportat pe care vi le-ar putea provoca r3mânerea într-o astfel de situa ie. 1983 Mares. Lista prezentat3 mai sus con ine dou3zeci 5i dou3 de sfaturi. afla i cât mai multe am3nunte despre ei. Pentru a lupta împotriva oric3ror abuzuri trebuie s3 v3 asuma i deschis op iunea 5i s3 le înfrunta i pân3 la cap3t. 1981 Cialdini. Evita i situa iile total nefamiliare.J. O pute i completa dumneavoastr3 în5iv3 cu concluziile proprii extrase din aceast3 carte sau rezultate în urma observa iilor din via a de zi cu zi. Dac3 ajunge i într-o situa ie social3 nou3. New York. Freeman. Harper Collins. Identifica i momentele în care sim i i un sentiment de vin3 5i încerca i s3-i afla i originea. preocup3rile. 19. în care nu v3 pute i manifesta libertatea de ac iune sau de exprimare. Elliot. nu lua i decizii pentru a sc3pa de sentimentul de vin3. R.. Încerca i s3 vede i care anume reflexe corespund convingerilor dumneavoastr3 intime 5i care v-au fost impuse prin diverse tehnici de manipulare. Nu v3 l3sa i la cheremul l3comiei 5i al satisfacerii orgoliului personal. 16. . re ine i c3 acestea pot fi verificate numai în timp. sl3bi-ciunile sau limitele în fa a oricui. Apoi pute i analiza din nou toate aceste metode. Psihologia mul imilor. San Francisco.

A.G. R. E. Pacific Grove CA. King (Eds. 1995 Pratkanis. Washington D.I.. The Individual in a Social Work: Essays and Experiments (ed. Bucure5ti. Pantheon Books. M.. Mind control: Political Fiction and Psychological Reality. Stansky (Ed.A.G. II). & Leippe. Brooks/Cole. 1977 Zimbardo... 1992 Pease. Mind Control. & Schwitzgebel. Psychotechnology: Electronic Control of Mind and Behavior. Menlo Park CA. Ebbesen. & Maslach. McGinnies & B. New York.C. Addison Wesley. 1991 Milgram. 1990 Zimbardo.. New York.L. McGraw-Hill. Conflict.G. Limbajul Trupului. Freeman Press. The Psychology of Attitude Change and Social Influence. 1984 Zimbardo. The Marine Machine. R.. Polimark. and Social Change.147 William. 1972 . American Psychiatric Press. R. New York.. 1973 Weinstein.). N. 1971 Marks. Persuasion and Politics: The Social Psychology of Public Opinion.. Freeman. Attitudes. A.K. C. Age of Propaganda: The Everyday Use and Abuse of Persuasion. 1991 Zimbardo. P. New York. New York. The Tactics and Ethics of Persuasion.. New York.. Doubleday.R. The Searchfor The Manchurian Candidate. P.. New York.. M. & Aronson. Hoit. McGrawHill.). McGraw-Hill. 1991 Schrag. E. E. John. On Nineteen Eighty-four. (Ed. P. În P. 1978 Schwitzgebel. New York. RG.. S.D. 1980 Milburn. Academic Press.R. A. Influencing Attitudes and Changing Behavior. Psychiatry & the C.). New York.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful