P. 1
Ficeac, Bogdan - Tehnici de Manipulare

Ficeac, Bogdan - Tehnici de Manipulare

|Views: 127|Likes:
Published by coserg

More info:

Published by: coserg on Aug 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/17/2013

pdf

text

original

1

2

BOGDAN FICEAC

TEHNICI DE MANIPULARE

În piesa vie ii, fiecare dintre noi ar vrea s - i scrie rolul i s - i interpreteze destinul în a a fel încât s ajung la un final conform cu propriile sale dorin e. Dar pentru c suntem fiin e sociale, monologul nu este o solu ie. Trebuie s ne alegem replicile astfel ca ele s se integreze unui cor anume. Uneori, sau chiar adesea, este foarte posibil ca replicile imaginate de noi s fie disonante sau s nu fie acceptate de ceilal i actori. De aceea este nevoie de un Regizor care s - i asume rolul de a pune în acord toate rolurile personale. Supunându-ne lui, ne pierdem autonomia i ne integr m sistemului. Cu timpul, nu mai putem spune cât anume din destinul personal l-am scris noi în ine i cât a fost scris de al ii. Nu mai putem preciza cu exactitate cât din fiin a noastr ne reprezint Eul i cât este rezultatul sfaturilor, antrenamentelor, educa iei, sugestiilor, recomand rilor sau ordinelor pe care ni le impun ceilal i. Nu mai tim unde se termin rolul pe care ni l-am scris noi în ine i unde începe cel scris de al ii. Nu mai putem spune cine, de ce i când a scris scenariul care ne comand ce s gândim, ce s facem, ce s sim im. Iar de multe ori se întâmpl ca vreun Regizor s - i dep easc simpla condi ie de dispecer abilitat s pun ordine într-un sistem i începe s se cread demiurg, s -i socoteasc pe ceilal i simpli figuran i într-o pies scris de el, pentru el, care lor, evident le este str in . În astfel de cazuri, mai devreme sau mai târziu, piesele se transform în tragedii oribile... Aceast carte se ocup tocmai de Regizorii care se cred demiurgi, de modul în care î i scriu scenariile i de tehnicile prin care transform actori talenta i în figuran i f r voie. Este un domeniu care, dincolo de impresia ocult pe care o degaj , are reguli precise. Cei mai mul i dintre noi, prad impresiei bune pe care o avem despre propria noastr persoan , nu credem c putem deveni prea u or victimele artizanilor manipul rii. Dar lucrurile stau cu totul pe dos. Încerc rile de manipulare vin tot timpul, de pretutindeni. +i cele mai u oare victime sunt cei care nu vor s cread ... Exist nenum rate sfaturi, exerci ii i algoritmi de a induce individului rezisten a fa de presiunea celor care încearc s -i remodeleze gândirea, sim urile, comportamentul, conform intereselor lor. Toate îns au la baz cunoa terea tehnicilor de manipulare. Fiind avertizat de presiunile ce se exercit permanent asupra lui, tiindu-le substratul i finalitatea, fiecare individ î i poate g si propria sa cale de a rezista, de a se reg si pe sine însu i în orice împrejurare, de a nu deveni un simplu figurant... Aceast carte nu este un manual. Nici nu î i propune s fie a a ceva. Ea se adreseaz cet eanului obi nuit, celui supus în permanen manipul rilor. Analiza tehnicilor de influen are i a efectelor acestora, cu exemple arhicunoscute sau abia sesizabile, din istorie sau din zilele

noastre, poate reprezenta un avertisment. "Knowledge is power" (Cunoa terea înseamn putere), spunea cândva filozoful englez Francis Bacon. Cunoscând tehnicile de manipulare putem s rezist m în fa a lor. Putem evita rolul de figuran i în propria noastr via ... În acela i timp, o astfel de carte este extrem de necesar cititorului român. În România, subiectul a fost tabu timp de aproape o jum tate de secol. Cuvântul manipulare nici m car nu exist în Micul Dic ionar Enciclopedic. Iar în Dic ionarul Explicativ al Limbii Române este prezentat doar semnifica ia sa tehnic . Motivele sunt lesne de în eles, dar golul trebuie umplut, pentru a nu se mai repeta ororile din trecut... Am reu it conturarea acestei c r i dup ce am urmat cursurile Catedrei de psihologie social de la Universitatea Stanford din California. Lec iile predate studen ilor de profesorul Philip Zimbardo, eful Catedrei, precum i referin ele bibliografice indicate de Domnia sa mi-aufost de un real folos. Faptul c am putut studia la Universitatea Stanford se datoreaz Funda iei Reuter din Londra, care mi-a acordat o burs de un an de zile, precum i Programului de burse Knight de care am beneficiat la Stanford. Mul umesc tuturor celor care m-au ajutat ca aceast carte s poat ap rea i s ajung la cititori.

Argument cu regizori i figuran i În seara de Halloween (31 octombrie) a anului 1938, în Statele Unite, un program de radio ce transmitea muzic3 spaniol3 a fost întrerupt de un buletin de 5tiri în cadrul c3ruia se anun a observarea unor explozii neobi5nuite pe planeta Marte. Dup3 care, programul muzical a continuat. Ceva mai târziu, din nou o întrerupere, pentru a transmite în direct un reportaj din Grover's Mill, o micu 3 localitate din statul New Jersey, unde un "cilindru uria5" a lovit P3mântul "cu o for 3 teribil3". Se pare c3 în acel moment, circa un milion de americani ascultau emisiunea. Curiozitatea a fost înlocuit3 treptat de team3 atunci când reporterul, 5i el speriat, a început s3 descrie cum se de5urubeaz3 cap3tul exterior al cilindrului (în difuzoare se auzeau ni5te scrâ5nete cu adev3rat lugubre) 5i din interiorul "ma5in3riei" apar ni5te creaturi uria5e, sclipitoare, cu tentacule imense 5i ochi ca de 5arpe. Pe m3sur3 ce continua "reportajul de la fa a locului", panica se r3spândea. Înfrico5a i, reporterii relatau cum aceast3 "avangard3 a invadatorilor de pe Marte" a început s3 cucereasc3 New Jersey, s3 ucid3 pe oricine ar fi încercat s3 i se opun3 5i s3 se îndrepte spre inima New Yorkului. În cadrul emisiunii se auzeau tot mai des apeluri ale autorit3 ilor c3tre popula ie, pentru evacuarea unor întregi zone. În studiile sale consacrate efectelor acestei emisiuni de radio, psihologul american Hadley Cantril a observat c3 sute de mii de oameni au intrat în panic3 5i mul i dintre ei 5i-au p3r3sit locuin ele pentru a sc3pa de invazia "mar ienilor". Ce se întâmplase de fapt? În fiecare an, în noaptea de Halloween,

3

4

americanii se deghizeaz3 în fantome, mon5tri, vampiri 5i alte figuri de groaz3. S3rb3toarea provine dintr-un vechi obicei celt, care urm3rea îmbunarea spiritelor celor mor i. Datina s-a r3spândit în Statele Unite, Canada 5i teritoriile britanice, devenind un prilej de carnaval 5i distrac ie. Copiii merg cu colindul, deghiza i în fantome, 5i "amenin 3" gazdele c3 le vor face surprize nepl3cute dac3 nu îi vor îmbuna cu ceva dulciuri, iar adul ii se întrec în p3c3leli. În noaptea de 31 octombrie 1938, Orson Wells, cel care avea s3 devin3 unul dintre cei mai vesti i regizori 5i actori americani, s-a gândit s3 adapteze radiofonic celebrul roman 5tiin ifico-fantastic R zboiul lumilor, scris de H.G. Wells. Împreun3 cu colegii s3i, actorii de la Mercury Theater, au interpretat extrem de realist momentele dramatice ale "invad3rii" Americii de c3tre hidoasele "creaturi mar iene". Efectele speciale au fost improvizate 5i ele cu foarte mult3 abilitate, reu5ind amplificarea tensiunii 5i inducerea sentimentului de panic3. Spre exemplu, pentru a reda sonor celebra de5urubare a cilindrului, tehnicienii au g3sit un borcan cu capac, pe care l-au deschis în bazinul WC-ului pentru a da o rezonan 3 special3 scrâ5netelor. Cum de au c3zut atât de mul i americani prad3 p3c3lelii? În primul rând trebuie amintit c3 piesa a fost transmis3 în 1938, deci înainte de "era televizorului". Pe atunci, radioul era unica surs3 de muzic3, divertisment, piese de teatru, dar 5i de 5tiri de ultim3 or3. Apoi, piesa copia foarte exact sistemul de transmitere a 5tirilor 5i a reportajelor în direct, în plus, foarte mul i dintre ascult3tori pierduser3 începutul când emisiunea fusese clar prezentat3 ca o adaptare radiofonic3 a romanului R zboiul lumilor. Orson Wells a ales ora începerii emisiunii cu pu in înainte de finalul unui foarte îndr3git spectacol radiofonic, Charlie McCarthy, ce se desf35ura pe un alt post de radio. Majoritatea ascult3torilor au a5teptat finalul acelui spectacol 5i abia dup3 aceea au comutat pe frecven a postului de muzic3 spaniol3, pierzând astfel prezentarea din debutul emisiunii. Dincolo de aceste explica ii, mai exist3 5i o alta inând de structura psihicului uman, de psihologia social3. Auzind acele "reportaje" înfrico53toare, dar 5i aproape incredibile, foarte mul i dintre ascult3tori au c3utat s3 vad3 cum se comport3 cei împreun3 cu care audiau emisiunea. Cum to i erau îngrijora i 5i speria i, orice îndoial3 a disp3rut. Ne-am s rutat unii pe al ii pentru c ne a teptam s murim dintr-o clip în alta, î5i amintea un ascult3tor, citat de Cantril. Mul i dintre cei convin5i c3 tot ceea ce aud la radio se întâmpl3 cu adev3rat au g3sit chiar 5i coresponden e în realitatea imediat3, interpretând instinctiv, "în cheie proprie", observa iile, pentru a se potrivi cu ceea ce se transmitea în difuzoare. Ne-am uitat pe fereastr i Wyoming Avenue era negru de ma ini. Mi-am dat seama c oamenii încercau s fug , s scape..., spunea un ascult3tor, pentru ca altul s3 adauge: Pe strada mea nu se z rea nici o ma in . M-am gândit c drumurile erau blocate de ambuteiaje, din cauz c foarte multe c i de acces fuseser distruse de invadatori. (Cantril) Fenomenul care a produs o asemenea psihoz3 în mas3 a fost

denumit Contagiune) printr-un paralelism cu termenul medical ce semnific3 r3spândirea unei epidemii. În psihologia social3, contagiunea reprezint3 transmiterea rapid3 la nivelul mul imilor de oameni, a emo iilor 5i a manifest3rilor de comportament. De fiecare dat3 când un individ se afl3 într-o situa ie ambigu3, el încearc3 s3 se adapteze reac iilor celorlal i. Din p3cate, într-o astfel de situa ie confuz3, nici ceilal i nu 5tiu mai mult decât el. Din cauza contagiunii, psihozele în mas3 cap3t3, uneori, propor ii incredibile. În acela5i timp, efectele emisiunii radiofonice R zboiul lumilor arat3 cât de puternice, dar, uneori, 5i periculoase, pot deveni sursele de informa ie atunci când ele sunt manipulate într-un anume scop. În acea noapte a lui 1938, foarte pu ini au fost cet3 enii care nu au crezut în ceea ce auzeau la radio 5i au încercat s3 afle am3nunte de la alte posturi radiofonice. Dar nu au g3sit nic3ieri vreo 5tire referitoare la respectivul "eveniment". Au telefonat diverselor cuno5tin e, dar nici acestea nu aveau informa ii suplimentare, singura surs3 referitoare la "invazie" fiind, pentru to i, postul ce transmitea "reportajele de la fa a locului". Lipsa datelor suplimentare, "t3cerea" celorlalte posturi au sporit deruta. Fapt ce demonstreaz3 c3 existen a unei singure surse de informare poate amplifica la maximum efectele manipul3rii. Cazul emisiunii lui Orson Wells este doar un exemplu particular, mai ales c3 s-a petrecut în condi iile existen ei unui num3r considerabil de posturi radiofonice. Lipsa informa iilor suplimentare a generat confuzia 5i a facilitat r3spândirea psihozei. Cu mult mai puternic3 îns3 este influen a unei surse de informa ie în condi iile în care nu exist3 o alternativ3. Un exemplu edificator îl constituie revolu ia român3 din decembrie 1989, când televiziunea na ional3 reprezenta singura surs3 major3 de informare. Nimeni nu avea posibilitatea, atunci, s3 verifice dac3 într-adev3r existau cei "5aizeci de mii de mor i" despre care se vorbea pe post. La fel, zvonurile despre terori5tii care "trag din toate pozi iile", despre iminenta aruncare în aer a Combinatului Petrochimic de la Pite5ti, despre otr3virea apei potabile 5.a.m.d. erau imposibil de verificat. Însu5i faptul c3 principalul obiectiv vizat de cei care au participat la revolu ie, dar mai ales de cei care au dirijat-o, a fost Televiziunea Român3, demonstreaz3 rolul vital al mijloacelor de informare în mas3, al acestei televiziuni în special, în canalizarea energiilor umane spre un anume scop. În anii urm3tori, mineriadele, ce au afectat grav imaginea României în lume, au fost posibile tot din cauza p3str3rii televiziunii na ionale ca singur3 surs3 de informare a marii majorit3 i a popula iei. Prezentarea voit distorsionat3 a evenimentelor pe postul na ional de televiziune a indus o anume psihoz3 în mas3, preg3tind terenul pentru evenimentele regretabile ce au urmat. Trebuie reamintit totu5i c3 nu doar studierea mecanismelor de propagare a psihozelor în mas3 constituie obiectul acestei c3r i, ci mai ales tehnicile prin care, cu bun3 5tiin 3, ele sunt induse la nivelul unui grup de oameni cât mai larg, de un grup restrâns de indivizi care urm3re5te un anume scop. R3mânând în sfera cre3rii psihozelor în mas3, merit3 amintit3 o

5

6

alt3 isterie colectiv3 de propor ii, care, la o analiz3 mai atent3, poate p3rea o glum3 prosteasc3, f3r3 nici o 5ans3 de reu5it3. Fi totu5i, la vremea respectiv3, sute de mii de oameni s-au l3sat antrena i în ceea ce mai târziu va fi consemnat3 în tratatele de psihologie social3 drept Epidemia ciupiturilor de parbrize din Seattle. În ultima decad3 a lunii martie din 1954, în ziarele din Seattle au început s3 apar3 tot mai multe informa ii despre avarierea parbrizelor de automobile din pricina unor ciupituri foarte fine 5i a unor mici bule ap3rute în sticl3. Pân3 atunci, nimeni nu remarcase fenomenul 5i via a decurgea în lini5te. Dup3 ce au citit respectivele relat3ri din ziare, mai to i posesorii de automobile din Seattle au descoperit c3, într-adev3r, parbrizele le erau ciupite 5i pres3rate ici-colo de bule minuscule. În urm3toarele trei s3pt3mâni, s-a r3spândit zvonul c3 respectivele stric3ciuni erau produse de ni5te bande de vandali care terorizau ora5ul. Telefoanele circumscrip iilor de poli ie au început s3 sune continuu. Mii de cet3 eni raportau noi stric3ciuni la parbrizele lor, iar al ii chemau poli ia pentru a-i prinde pe vandalii care tocmai disp3ruser3 "dup3 col ul str3zii". Poli ia s-a dovedit dep35it3 de evenimente, mai ales c3 nu reu5ise s3 prind3 nici un bandit. Pe 15 aprilie, primarul din Seattle a declarat c3 stric3ciunile raportate sunt mult prea numeroase pentru a mai încredin a cazurile poli iei 5i a cerut guvernatorului statului Washington (a c3rui capital3 este Seattle), precum 5i pre5edintelui Statelor Unite, Dwight D. Eisenhower, s3 ia m3suri urgente. Oamenii au început s3-5i acopere parbrizele cu ziare sau cuverturi, ori s3 le in3 numai în garaje. Nefiind depistat3 nici o band3 de vandali, a început s3 se r3spândeasc3 zvonul c3 ciupiturile ar fi produse de un praf meteoric sau de c3derile radioactive ce au urmat unor test3ri ale bombei cu hidrogen efectuate cu pu in timp în urm3. Câteva s3pt3mâni mai târziu, tot ziarele au fost cele care au ar3tat c3 tot ceea ce se întâmpla în Seattle nu era decât o isterie colectiv3, provocat3 de faptul c3, pentru prima dat3, oamenii au fost determina i s3 se uite cu aten ie la parbrizele ma5inilor (întotdeauna ciupite 5i cu bule minuscule), în loc s3 priveasc3 prin ele, a5a cum fac de obicei. Epidemia ciupiturilor de parbrize din Seattle a disp3rut la fel de brusc precum ap3ruse. Nu se mai 5tie cine a avut n3stru5nica idee de a provoca respectiva psihoz3. Atunci a fost vorba de un renghi jucat cititorilor. Tehnica îns3 r3mâne valabil3. Ea a fost 5i va mai fi utilizat3 de artizanii manipul3rii în scopuri mult mai grave decât o simpl3 fars3. Filmul Triumful voin ei, realizat de Leni Riefenstahl, înf3 i5eaz3 grandioasa manifesta ie cu care debuta Congresul Partidului Na ional Socialist German din septembrie 1934. Filmul Începe cu o vedere panoramic3 a cerului de un albastru splendid. Apoi, dinspre mun ii tivi i cu nori albi, apare un avion argintiu. Dedesubtul s3u, camera începe s3 înregistreze turnurile 5i zidurile maiestuoase ale unui ora5 medieval: Nürnberg. Umbra avionului trece peste o coloan3 uria53 de oameni în c3m35i brune, aflat3 în mar5. Apar alte 5i alte str3zi, toate pline cu 5iruri de oameni m3r53luind. În cele din urm3 avionul aterizeaz3 5i se opre5te într-un loc fastuos amenajat. Din cabina sa

sclipitoare, ca o zeitate coborât3 din ceruri, apare Adolf Hitler. O mul ime în extaz îi vine în întâmpinare. De5i realizat în scop de propagand3, Triumful voin ei con ine imagini reale, 5ocante, ce dezv3luie unele dintre metodele folosite pentru manipularea pe scar3 larg3 a colectivit3 ii umane, precum 5i rezultatele cutremur3toare ale acestei manipul3ri. Circa un milion 5i jum3tate de cet3 eni s-au strâns la Nürnberg, în septembrie 1934. Fi nu au fost adu5i cu for a. Asemenea uria5e adun3ri de oameni, care participau la procesiuni în lumina tor elor, asistau laparade militare impresionante, ascultau discursuri incendiare, inute de la în3l imea unor tribune grandioase, pavoazate cu gigantice însemne naziste, 5i scandau la unison urale precum: Sieg heil!, reprezentau o component3 vital3 a "noii ordini" pe care nazi5tii o impuseser3 Germaniei, dup3 ce au preluat puterea în 1933. Dincolo de asemenea manifesta ii grandioase 5i de prezentarea unor filme precum Triumful voin ei, propaganda nazist3 a pus la punct numeroase alte metode de îndoctrinare. Pictura, arhitectura, teatrul, radioul, ziarele, muzica, toate au fost supuse unei cenzuri stricte, pentru a putea fi utilizate cu maximum de eficien 3 în controlul gândurilor, emo iilor 5i comportamentului fiec3rui cet3 ean din cel deal Treilea Reich. Un vast sistem de manipulare a fost construit pentru a putea supraveghea 5i dirija permanent fiecare mijloc de exprimare. Studierea acestui sistem 5i analiza tehnicilor utilizate în cadrul s3u pot oferi un posibil r3spuns la întrebarea: "Cum a fost posibil ca nazi5tii s3 ajung3 la putere în Germania 5i s3 declan5eze cel mai devastator conflict armat din istoria omenirii?" La rândul lor, regimurile comuniste au aplicat, în linii generale, acelea5i metode de manipulare precum cele utilizate de nazi5tii ai c3ror du5mani de moarte erau. În fond, 5i fascismul 5i comunismul sunt ideologii totalitare, ce presupun strategii asem3n3toare de preluare a puterii 5i apoi de men inere a acesteia. Spre exemplu, manifest3rile grandioase ce marcau discursurile lui Adolf Hitler fac parte din aceea5i categorie cu spectacolele ce acompaniau cuvânt3rile lui Kim Ir Sen sau ale lui Nicolae Ceau5escu. Doar recuzita era diferit3. Un alt element comun, din p3cate, îl reprezint3 dezastrul 5i nenum3ratele victime umane pe care le las3 în urm3 pr3bu5irea regimurilor totalitare. Fi iar35i, din p3cate prea târziu, apar întreb3ri de genul: "Cum a fost posibil ca astfel de lucruri s3 se întâmple?" Unul dintre capitolele acestei c3r i radiografiaz3 tocmai mecanismele intime utilizate de propov3duitorii totalitarismului pentru a remodela gândirea celor pe care îi conduc. În campania electoral3 din vara lui 1988, în Statele Unite, vicepre5edintele George Bush se situa mult în urma guvernatorului Michael Dukakis în cursa pentru fotoliul de la Casa Alb3. Majoritatea observatorilor erau convin5i c3 avantajul lui Dukakis era imposibil de întrecut. Fi totu5i, spre surpriza general3, în numai câteva luni, George Bush a redus handicapul, l-a anulat 5i a câ5tigat alegerile. Cei mai mul i anali5ti politici sunt de p3rere c3 Willie Horton a jucat rolul

apoi vine lâng3 feti 3 5i se privesc amândoi în oglind3. Fi totu5i adversarii fumatului au avut succes. Acest ultim exemplu ilustreaz3 unul dintre pu inele cazuri în care tehnicile de influen are a opiniei publice sunt utilizate în scopuri nobile.. De asemenea erau transmise imagini cu delincven i intrând 5i ie5ind în voie prin u5a turnant3 a unei închisori. care. înainte de termen. care totu5i constituie majoritatea electoratului. Michael Dukakis era guvernator în Massachusetts atunci când a fost ini iat respectivul program de reabilitare. Campania antifumat se axa pe prezentarea a numeroase date 5i statistici referitoare la bolile grave cauzate de fumat 5i la efectele devastatoare ale acestora.i imite p rin ii. nu trebuie neglijat faptul c3 antifum3torii au folosit. Pe de alt3 parte. î5i pune pe el hainele largi ale tat3lui. programe ce aveau ca rezultat alte noi crime. Din cei cincizeci 5i trei de mii de de inu i elibera i înainte de termen în 1987. în care ig3rile erau asociate cu distrac ia. cre5terea num3rului de poli i5ti pe str3zi 5. care se temeau de escalada violen ei. mult prea mare pentru ea.m. Asemenea clipuri 5i articole au atins coarda sensibil3 a multor americani. tehnicile r3mân acelea5i. pe ecran apare un text lapidar: Copiii tind s . Feti a îmbrac3 rochia alb3. cel mai adesea. Din p3cate. indiferent de scop. În dou3 decenii. nimic despre statistici. Spre exemplu.. Cine era acest Willie Horton? Nu f3cea parte dintre cei care au sus inut financiar campania electoral3 a lui Bush 5i nici nu se num3ra printre consilierii viitorului pre5edinte. speculându-i starea de spirit 5i speculând momentul..7 8 principal în aceast3 spectaculoas3 r3sturnare de situa ie. la prima vedere. Pe lâng3 toate aceste argumente în favoarea reabilit3rii criminalilor. în cele mai sinistre posturi. produc3torii de ig3ri au lansat clipuri 5i articole publicitare. Contradic ia cu confruntarea Bush-Dukakis este doar aparent3. c3 nu sunt interesa i de statistici. de analiza la rece a datelor 5i a fenomenelor. preferând s3 se ghideze dup3 sim uri 5i dup3 ceea ce le dicteaz3 instinctul de conservare este demonstrat 5i de un alt exemplu. Bush l-a acuzat pe Dukakis c3 ac ioneaz3 prea "moale" atunci când se pune problema combaterii criminalit3 ii. Dumneavoastr fuma i? Statisticile au demonstrat c3 prezentarea acestui clip a avut efecte sensibil mai mari decât toate celelalte clipuri referitoare la urm3rile negative ale fumatului asupra s3n3t3 ii. pentru s3n3tatea 5i viitorul lor. care fusese eliberat dintr-o închisoare din statul Massachusetts. în care era prezentat3 figura lui Horton. În replic3. Copiii descoper3 un cuf3r vechi 5i scot din el hainele de miri ale p3rin ilor. În ultimele dou3 decenii. cu dragostea. în fa a unei oglinzi vechi. precum 5i articole publicitare pentru pres3. Michael Dukakis a venit cu o impresionant3 cantitate de statistici 5i argumente. încal 3 pantofii uria5i ai mamei 5i începe s3 se machieze cu stâng3cie. De5i campania antifumat utiliza statistici 5i date concrete. Dac3 Dukakis ar fi avut un consilier specializat în psihologia social3. . Dukakis era f3cut r3spunz3tor pentru sus inerea programelor de reabilitare a de inu ilor. manipularea în mas3 este exercitat3 de un grup restrâns. Imediat dup3 eliberare. o echip3 care a 5tiut cum s3 influen eze decisiv opiniile electoratului. B3iatul. s3n3tatea 5i via a s-au dovedit mai pre ioase decât aventura ori distrac iile. Faptul c3 oamenii sunt mai pu in interesa i. Dukakis 5i-a continuat campania electoral3 5i cu numeroase alte promisiuni: patru sute de mii de noi locuri de munc3. el a fugit în statul Maryland. cu tinere ea. companiile produc3toare de ig3ri au pus în joc uria5e sume de bani pentru publicitate. foarte pu ini au recidivat. 5i clipuri de televiziune în care se f3cea apel la cele mai profunde sentimente umane. Îns3. în Statele Unite s-a desf35urat o campanie vast3 împotriva fumatului. ci de alegerea ca pre5edinte a unui tip "dur". Cert este îns3 c3 el a avut o mai bun3 echip3 de speciali5ti în campanii electorale. În replic3.a. prezenta un b3ie el 5i o feti 3. Dar americanii erau s3tui de statistici 5i de promisiuni la modul general. în toate clipurile. El a subliniat c3 Massachusetts era numai unul din multele state în care se introduseser3 programele de reabilitare 5i c3 însu5i guvernul federal (în cadrul c3ruia George Bush era vicepre5edinte) eliberase de inu i înainte de termen. Iar pentru foarte mul i. Willie Horton era un delincvent afro-american. Echipa lui Bush a preg3tit imediat o serie de clipuri electorale pentru televiziune. esen a ei se referea la îns35i supravie uirea individului. grafice sau date generale.. la fel. faptul c3 Horton era negru a resuscitat anumite prejudec3 i rasiale în rândurile albilor. în momentele decisive. reducerea masiv3 a taxelor. pe lâng3 numeroasele date medicale. Revista Time îl denumea: Cel mai valoros juc tor din echipa lui George Bush. în folosul propriu 5i în detrimentul intereselor celor mul i. De fapt. unde a violat o femeie dup3 ce i-a r3nit concubinul. În acela5i timp. num3rul fum3torilor americani s-a înjum3t3 it. Nimeni nu poate spune dac3 George Bush a fost un pre5edinte mai bun decât ar fi putut s3 fie Michael Dukakis. avansat ca model în mai toate manualele destinate agen ilor de publicitate. Abia în final. Dukakis a demonstrat cu date concrete c3 respectivele programe erau eficiente. acesta i-ar fi putut spune c3 oamenii sunt profund îngrijora i 5i chiar furio5i din cauza faptului c3 ei sau cei care le sunt dragi pot fi ataca i. unul dintre aceste clipuri. b3tu i 5i chiar omorâ i în plin3 strad3.d. cu aventura. precum dragostea 5i preocuparea pentru copii. Clipul nu are nici o explica ie. ar p3rea în contradic ie cu concluziile trase în urma campaniei electorale descrise mai sus. Nimic despre date. cei doi nici nu se întâlniser3 vreodat3. A5a cum promitea s3 fac3 George Bush. Evident. 5i au indus în rândurile opiniei publice sentimentul c3 justi ia american3 este prea blând3 cu criminalii 5i chiar îi favorizeaz3 în detrimentul cet3 enilor obi5nui i. în cadrul unui program de reabilitare. în podul unei case. care s3 le asigure lini5tea. În acela5i timp.

Fi totu5i. le g3seau uneori locuri de munc3. nou3 sute unsprezece oameni. Numele statului a c3p3tat la un moment dat o oarecare popularitate datorit3 c3r ii fostului ocna5evadat Papillon. Ajun5i la Jonestown. Dup3 încheierea vizitei.. Jones a adunat toat3 comunitatea. Dincolo de imaginea sa public3. opinia public3 mondial3 nu are prea multe cuno5tin e. în Jonestown. venit ca o binecuvântare în mijlocul oamenilor... con inând suc de fructe în care se turnaser3 sedative 5i cianur3. Acolo. Un bol mare de cristal. O femeie: Simt c atât timp cât mai exist via . urmat de circa o sut3 de oameni. precum 5i de supunerea lor des3vâr5it3 în fa a ordinelor sale. Jones: Mi-am dat toat silin a s v asigur o via mai bun . au fost înfiin ate nuclee noi. iar tensiunea a atins punctul culminant o dat3 cu o veritabil3 b3t3lie juridic3 în urma c3reia Jim Jones amenin a s3 ob in3 custodia asupra unui b3ie el de 5ase ani. izola i în jungla înconjurat3 de mla5tini. în Guyana. Câ iva au protestat. Cei care doreau s3 p3r3seasc3 secta. sau doar se îndoiau de Jones. în ciuda opozi iei rudelor acestuia. le-a spus oamenilor c3 inamicii sunt pretutindeni 5i c3 este timpul s3 treac3 la "sinuciderea revolu ionar3". apoi s3-5i ia 5i ei via a. în Indiana. Dac nu putem tr i în pace. Adul ii au fost sf3tui i s3-5i ucid3 întâi copiii. de lider spiritual foarte iubit de adep i. Secta era condus3 de pastorul Jim Jones... Ziarele.. Acel ultim discurs al lui Jim Jones. echipa sa 5i "ereticii" se preg3teau s3 urce în avion. militând pentru armonia interrasial3. Pe m3sur3 ce congrega ia sa cre5tea.. întrerupt de interven iile unora dintre adep i. neau f cut via a imposibil .. Jones: +i totu i. oamenii erau inu i împotriva voin ei lor.. Jim Jones le-a cerut o loialitate absolut3. Nu am pl nuit-o. pentru c noi nu ne sinucidem. Nu avem sc pare. erau supu5i unor pedepse severe. câ iva pistolari din garda lui Jim Jones au deschis focul 5i au ucis cinci oameni. Mul imea: A a este! A a este! ... În timp ce dinspre pista de aterizare se auzeau împu5c3turile.. de nenum3rate ori pân3 atunci. a fost imprimat pe casete audio 5i a ajuns apoi la cuno5tin a opiniei publice... s-a mutat în California. În multe din predicile sale ataca rasismul 5i sistemul capitalist. ziarele publicau tot mai multe articole defavorabile lui Jones. Pentru a avea puterea absolut3 asupra supu5ilor s3i.. Leo Ryan. Predicatorul a sim it c3 zilele sectei sale sunt num3rate în California. Situat în nordul continentului sud-american.. +tiu asta. Rudele celor racola i f3ceau apel la autorit3 i. a5a cum o exersaser3. posturile de radio 5i televiziune aveau ca principal subiect o inexplicabil3 tragedie petrecut3 undeva în jungla înconjurat3 de mla5tini. împotriva acelor adep i care se mai îndoiau de caracterul s3u mesianic. dup3 cum o denumea însu5i pastorul.. teoretic. se folosea de num3rul tot mai mare al membrilor sectei. împreun3 cu aproape o mie dintre adep i. în rest via a guyanezilor este înv3luit3 de un anonimat deplin. iar Cartierul General s-a stabilit la San Francisco. În acela5i timp. mai ales. în timp ce Ryan. a plecat spre Guyana spre a verifica informa iile conform c3rora. cu minciunile lor. Guyana a ajuns brusc în aten ia întregii lumi. acesta este un act revolu ionar.. atunci s murim în pace!. Foarte pu ine informa ii au mai ajuns în Statele Unite despre ceea ce se petrecea în "comunitatea socialist3 cre5tin3" din Jonestown. în acel an. îi hr3neau.. Pu in peste 5apte sute de mii de oameni tr3iesc în localit3 ile de pe coast3.. El i-a determinat pe adep ii s3i s3-l venereze 5i s3 i se închine în cadrul unor ritualuri tot mai sofisticate. Este halucinant ce s-a întâmplat acolo. În 1965. statul are cea mai mare parte a suprafe ei acoperit3 cu mla5tini 5i p3duri tropicale de nep3truns. Jim Jones a început s3 pretind3 tot mai mult devotament 5i supunere adep ilor s3i. membru al Congresului Statelor Unite. a început s3 circule printre oameni. (mul imea aplaud3). care a murit împreun3 cu adep ii s3i. sfâr5itul lumii în urma unei iminente catastrofe nucleare. Secta a început s3-i îngrijoreze tot mai mult pe locuitorii din San Francisco. s fi i blânzi cu b trânii i s lua i po iunea a a cum o f ceau vechii greci.9 10 Despre Guyana. unde el a fondat Templul poporului. de aceea a hot3rât s3 plece. Oamenii de încredere ai lui Jones 5i-au luat armele pentru a supraveghea mai bine ritualul. Secta a început s3 se dezvolte. Jones propov3duia toleran a interrasial3. S trece i dincolo în lini te. au petrecut acolo o sear3 5i începutul zilei urm3toare. îns3 reac ia mul imii i-a redus la t3cere. Pe 18 noiembrie.. o mân de oameni. au construit a5ezarea Jonestown. În urm toarele câteva minute unul dintre oamenii din acel avion îl va împu ca pe pilot. singurii care ar supravie ui holocaustului ar fi cei care credeau sincer în el. În noiembrie 1978. inclusiv pe Leo Ryan. dou3 familii au reu5it s3-i strecoare lui Ryan mesaje în care îl implorau s3-i ia cu el la plecare. Doar du manii se vor întoarce pentru a spune alte i alte minciuni. îns3 cele mai virulente atacuri erau îndreptate împotriva inamicilor Templului poporului 5i. mergând de la umilirea public3 pân3 la b3t3i crâncene. ascultându-i pe membrii comunit3 ii cum î5i laud3 via a paradisiac3. în cuvânt3rile sale. A a c p rerea mea este s fi i blânzi cu copiii.. cândva fiecare trebuie s moar . exist i speran . Ryan a luat cu el câ iva ziari5ti 5i câteva rude îngrijorate ale unora dintre sectan i. a ini iat un sistem foarte riguros de disciplinare a "r3t3ci ilor" 5i a început s3 prezic3. Dar în ciuda tuturor încerc rilor mele. iar adep ii s3i îi ajutau pe s3rmani. "p3rintele" Jones a început s3-5i construiasc3 5i în cadrul sectei sale imaginea unui Mesia. în noiembrie 1978. Povestea lui Jim Jones începuse cu peste dou3 decenii în urm3.. Fi totu5i. dar tiu c se va întâmpla. Templul poporului a c3p3tat amploare. adep i ai sectei Templul poporului. Am fost atât de crunt în ela i. Nu mai exist cale de întoarcere. în numai câteva minute. Pe atunci. To i î5i exprimau dorin a ferm3 de a r3mâne acolo.. pentru a-5i spori influen a politic3. s-au sinucis în cadrul unei ceremonii bizare. Evident.

.i p streze calmul i s încerce s -i lini teasc pe copii. cum 5i-au urmat liderul f3r3 s3 ra ioneze. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este s p r sim aceast lume blestemat . de data aceasta în Europa.11 12 Jones: Ce au f cut i ce fac acei oameni. Aceast3 carte î5i propune s3 dea un posibil r3spuns la astfel de întreb3ri. Altfel ve i vedea curând oameni aterizând aici. precedat de aruncarea unor grenade cu gaz lacrimogen în incinta fortului. Ei nu plâng de durere.. în linii mari. Adep ii cultului Hare Krishna au dezvoltat tehnici extrem de subtile de manipulare. Cadavrul lui Jim Jones se afla printre cele ale adep ilor s3i. care.. Koresh a refuzat s3 se predea.. Nu ne sinucidem.. a refuzat s3 permit3 autorit3 ilor accesul în veritabilul fort pe care îl construise. din Texas. Jones: Doamne. tinerii adep i ai . dup3 ce. Mai ales c3 tot ceea ce s-a întâmplat la Jonestown nu reprezint3 un caz singular. de la trec3tori obi5nui i. conduse de David Berg. Eu aleg s merg cu El mai departe. Via a este cea blestemat ... (vocile se roag3: "Tat . nu îmi mai pot dori altceva decât s mi dau i via a pentru socialism. Înceta i istericalele.". A doua zi. A doua femeie: Nu trebuie s ne îngrijor m... conduse de sud-coreeanul Sun Myung Moon.. Facem un act revolu ionar de sinucidere. par cu totul inofensive.. lua i doctoria. For ând intrarea în fort. Nu este o simpl sinucidere menit s ne distrug . Doar câ iva se pare c3 rezistaser3.. A patra femeie: A fost o mândrie s merg al turi de voi în aceast permanent lupt revolu ionar . patru agen i federali au fost uci5i în cadrul unui schimb de focuri cu sectan ii baricada i în interior. Dup3 ce s-au stins fl3c3rile... Sectan ii muriser3 îmbr3 i5a i sau inându-se de mân3... în apropiere de localitatea Waco. (aplauze) Jones: V rog. poli i5tii au hot3rât s3 dea asaltul decisiv.. mai repede... Pentru mine. Dac a i ti ce v a teapt . moartei nu este un lucru însp imânt tor..i dea vie ile pentru ei... Mai repede. conform relat3rilor din pres3... Chiar dac3 num3rul victimelor nu a atins asemenea dimensiuni ca în Guyana. în cadrul uno: secte. pentru numele lui Dumnezeu. Întreaga lume a fost 5ocat3 de ceea ce s-a întâmplat în micu a a5ezare din jungla Guyanei. ce ne preg tesc ei înseamn o via mai rea decât iadul... cl3dirile au fost cuprinse de fl3c3ri 5i mistuite complet în mai pu in de treizeci de minute. Nimeni dintre cei afla i în3untru nu a sc3pat din incendiu. cu secta davidienilor. A urmat un asediu de cincizeci 5i una de zile.... (aplauze) Al doilea b3rbat: Dac ne spui c trebuie s ne d m vie ile acum. merit lini tea. Nu v fie team s muri i. opinia public3 a fost din nou 5ocat3 de sinuciderea colectiv3 a unora dintre adep ii sectei Templul soarelui. la început. Jones: Nu cred. din lemn. În lupta ce a urmat..... î5i doneaz3 de bun3-voie întreaga avere bisericii.. Sute de cadavre z3ceau în jurul podiumului de pe care le vorbise Jim Jones. au fost descoperite r3m35i ele a 5aptezeci 5i cinci de persoane. în fapt conduc3torului acesteia. Nimeni nu putea în elege cum au ajuns sute de oameni simple marionete. f3r3 conota ia tragic3 a celor de mai sus. Jones: Trebuie s murim cu demnitate.. Nu cred c i-e fric .. motiv pentru care li s-a turnat otrava cu for a pe gât ori li s-a injectat... Am tr it o zi minunat .. surioar . încât s3-5i omoare copiii 5i apoi s3 se sinucid3. pe stadioane.. mai repede. suntem preg ti i. A treia femeie: Nu este nimic de plâns. Jones: V rog. Fi exemplele pot continua. pentru comunism. vocea lui Jones se aude insistând asupra necesit3 ii sinuciderii.. particip3 periodic.. în 1993.. la ceremoniile unor c3s3torii în mas3. Nu merit s tr im cum vor ei.. 5i-au ucis copiii. (mul imea aplaud3 în delir) Un b3rbat: S-a terminat. Moartea este de un milion de ori mai preferabil decât s tr im înc o zi din via a asta blestemat . ale c3ror trupuri au fost g3site într-o vil3 izolat3 din Elve ia. În cele din urm3. Este simplu. Membrii sectei Biserica Unific rii. Femeia: Cred c sunt prea pu ini cei care ne-au p r sit.... Tat . (aplauze) Peste ipetele copila5ilor for a i s3 înghit3 otrava. foarte simplu. ci numai pentru c gustul po iunii este pu in amar.... într-un gest disperat de a refuza s3 se predea.. prime te-ne vie ile... De5i unii dintre membrii cultului au p3r3sit fort3rea a. apar aproape la tot pasul. E ceva care ar trebui s ne înveseleasc ... a i fi ferici i c trece i dincolo în noaptea asta.. cum au ajuns s3-i îndeplineasc3 dorin ele 5i s3 se supun3 într-atât.. au descoperit acolo o priveli5te terifiant3. s trecem mai repede peste asta. Mii de cupluri sunt unite în acela5i timp... pentru ca o mie dou sute de oameni s . dar generând o îngrijorare la fel de mare. Cuplurile sunt alc3tuite de Moon 5i de suita sa. Fi din nou au ap3rut întreb3ri de genul: "Cum a fost posibil s3 se întâmple a5a ceva?" În 1995.. Trebuie s ne gr bim. Numeroase alte exemple.. istoria s-a repetat. aplauze) Al treilea b3rbat: Tat l ne-a adus atât de departe. când echipele trimise de autorit3 i au ajuns în Jonestown.. pentru a protesta împotriva unei lumi inumane. ci 5i cu scopul de a strânge fonduri pentru sect3. Nu ve i avea convulsii. conduc3torul sectei. Femeia: Dar mi-e fric s mor. f3r3 ca mirii s3 se fi cunoscut vreodat3. mai întâi. Oamenii legii voiau s3 verifice unele zvonuri conform c3rora membrii cultului î5i maltratau copiii. nu numai pentru a face noi prozeli i.. M uit la to i copiii ace tia i cred c ei merit s tr iasc .. Î i mul umesc. Îns3 cazurile amintite pân3 acum reprezint3 doar urm3rile duse pân3 la extrem ale unor încerc3ri de remodelare total3 a gândirii umane. Venind s ne tortureze poporul. Adep ii sectei Copiii Domnului. Este o sinucidere revolu ionar . În România.. Jones: Eu cred c merit mai mult. Fiecare s . David Koresh. pentru tot. pe strad3. gr3bindu-i pe oameni. Cercet3rile ulterioare au demonstrat c3 focul fusese pus de davidieni.

Franklin era tot timpul contrat de un oponent politic. pân3 la altele axate pe remodelarea unei întregi societ3 i.. Înc3 un exemplu care demonstreaz3 c3. Nimeni nu s-a interesat de cer etor.. Experimentul a dovedit c3 "Manipularea Ben Franklin" nu depinde de farmecul celui care o aplic3. este interesant de amintit 5i un caz de manipulare din cele aparent f3r3 prea mare importan 3. Nou zeci de oameni au telefonat la Autoritatea de Tranzit pentru a.4.. 5i nu numai de aceea.8. în prezen a unui experimentator. i-am scris un bile el în care îmi exprimam dorin a de a citi cu aten ie respectivul volum i îl rugam s -mi fac favoarea de a mi-l împrumuta pentru câteva zile. în 1969. pe care am înv at-o i care spune: "Cel care i-a f cut odat o favoare. în tunelurile metroului din New York au fost uci i un cer etor. dup3 preluarea sa ca exemplu. a a c am devenit buni prieteni. cu larg3 rezonan 3. Când m-a întâlnit din nou la Camer . care au ajuns la limita inferioar3. fiecare student a fost rugat s3 mai completeze un chestionar. motiv pentru care Ben Franklin a început s3 se gândeasc3 tot mai des la o solu ie prin care s3-l reduc3 la t3cere pe respectivul oponent. s3-i acorde o not3 între 1 5i 10 experimentatorului. este mult mai disponibil s te ajute din nou decât acela care î i este obligat. s-a apropiat de mine i mi-a vorbit (ceea ce nu f cuse niciodat înainte). Fi a g3sit-o. Iat3-l povestind singur în ce mod a ac ionat: Nu m încânta ideea sâ-i câ tig favorurile manifestând un respect servil fa de el. SUNT CONDAMNAMI SN-L REPETE". Benjamin Franklin m3rturisea c3 a utilizat înv3 3mintele din în elepciunea popular3 ca strategie politic3. Conform articolelor ap3rute în presa româneasc3.13 14 unei pseudosecte. Dezumanizarea sl3be5te sentimentul de respingere instinctiv3 a violen ei 5i faciliteaz3 escalada actelor de agresiune. Media notelor acordate de "neutri" (cei c3rora nu li s-a pomenit de returnarea fondurilor) a fost 5. printre altele. experimentatorul a abordat o treime dintre studen i. din nefericire." Scepticii ar putea fi înclina i s3 cread3 c3 succesul lui Franklin fusese determinat. circa o sut3 cincizeci de oameni 5i-au pierdut via a pe str3zi. o pancart3 pe care scria cu litere de-o 5chioap3: "ACEIA CARE NU ÎFI AMINTESC TRECUTUL. o asemenea carte este necesar3. fenomenul de dezumanizare nu este deloc rar. care le-a explicat studen ilor c3 banii provin din fondurile universit3 ii. Auzind c are în biblioteca lui o carte foarte rar i valoroas . Apoi.. în mare m3sur3. de unde Jones î5i inuse discursurile. iar prietenia noastr a durat pân la moartea lui. Pe lâng3 exemplele de pân3 acum. de farmecul s3u personal 5i mai pu in de strategia aplicat3. a a c am folosit o alt metod . în toate ocaziile i-a ar tat bun voin a în a m servi. îns numai trei apeluri au fost în leg tur cu lucr torul. Acesta este un alt exemplu al adev rului cuprins într-o veche zical . În cele din urm3. de la foarte simple la extrem de sofisticate. în timpul celor dou3 s3pt3mâni de viscol puternic din noiembrie 1995. convin5i fiind de liderul lor c3 aceasta reprezint3 un "izvor de s3n3tate". Ftirea ilustreaz3 elocvent fenomenul dezumaniz3rii. Pentru a clarifica problema. Tehnicile de manipulare sunt dintre cele mai diverse. În 1736. Mi l-a trimis imediat. într-o anumit3 împrejurare. Episodul va fi cunoscut mai târziu. un lucr tor de la între inere i un câine. a i fi dispu i s returna i banii pe care i-a i câ tigat? Aceea5i cerere a fost f3cut3 5i celei de-a doua treimi dintre studen i (diferite de prima). ci secretarul Catedrei de psihologie. în marea lor majoritate cer5etori 5i cet3 eni f3r3 . particip3 la orgii sexuale în grup. care îi cerea. La sfâr5it i-a întrebat: Ca o mare favoare pentru mine. doi cercet3tori în psihologie. ci are un caracter strict obiectiv. Restul de studen i (a treia treime) nu au primit nici o solicitare în ceea ce prive5te banii. de la cele cu efecte imediate pân3 la cele ale c3ror urm3ri se v3d dup3 ani de zile sau chiar dup3 decenii. ca o ironie a sor ii.i exprima îngrijorarea în leg tur cu soarta câinelui. sub diversele lor forme. ce preluau date furnizate de Institutul MedicoLegal din Bucure5ti. Din nou apar întreb3ri de genul: "Cum este posibil?" Trebuie amintit. Media notelor date de cei c3rora favoarea le-a fost cerut3 de c3tre secretarul Catedrei a fost de 4. Jon Jecker 5i David Landy. Despre ce este vorba? Pe când era membru în forul legislativ al statului Pennsylvania. Pe 4 noiembrie 1991. ajungând chiar s3 accepte un ritual în care î5i beau unul altuia urina. Cei care au fost ruga i de experimentator s3 returneze banii i-au dat note cu o medie de 7. Ei au propus unei grupe de studen i s3 participe la un test oarecare. de la unele utilizate pentru influen area unei anumite persoane. dezumanizarea înseamn3 actul de a percepe victimele ca fiin e nonumane. au imaginat. folosind un ton extrem de civilizat. în New Yorker ap3rea o scurt3 5tire: În ultimele dou s pt mâni. c3 atunci când echipele trimise de autorit3 i au sosit la locul tragediei din Jonestown au v3zut deasupra podiumului înconjurat de sute de cadavre. care p3rea chiar s3-l antipatizeze. conduse de un anume Gregorian Bivolaru. un experiment care s3 determine cât mai obiectiv efectul "Manipul3rii Ben Franklin". convin5i fiind c3 este un tip simpatic 5i merit3 s3 fie ajutat. drept: "Manipularea Ben Franklin". iar eu i l-am restituit peste vreo s pt mân împreun cu un alt bile el în care îmi ar tam recuno tin a pentru favoarea pe care mi-o f cuse. îns3 de aceast3 dat3 cel care a formulat-o nu a mai fost experimentatorul.2. În termenii psihologiei sociale. De pe urma testului fiecare student a câ5tigat o anumit3 sum3 de bani. Tocmai pentru a nu se repeta un astfel de trecut. în manualele de psihologie social3. explicându-le c3 a finan at testul din propriul s3u buzunar 5i c3 nu mai are nici un fel de fonduri pentru a continua cercet3rile. Situa ia devenise enervant3. Ceva mai târziu.

O sut3 cincizeci de oameni au murit pe str3zi. prin tehnici specifice. nu oameni. de pild3. Abia la sfâr5it se formuleaz3 cererea pentru o dona ie "nesemnificativ3".. Astfel "manipul3rile mici" sunt cele ob inute prin schimb3ri minore ale situa iei sociale. într-o mare m3sur3. plângând vara. Oficialit3 ile au consemnat faptul ca pe ceva obi5nuit în astfel de perioade cu vreme rea. comuni5tii ucideau du mani ai poporului.d.. nenum3ratele victime ale regimurilor totalitare 5i multe alte atrocit3 i au fost 5i sunt posibile 5i prin aplicarea tehnicilor de dezumanizare la adresa inamicului. Prima etap3 în a determina oamenii obi5nui i s3-5i ucid3 sau s3-5i prigoneasc3 semenii este dezumanizarea poten ialelor victime prin tehnici specifice de manipulare. ob inute prin modific3ri minore ale situa iei sociale. nesemnificative. Manipul rile mici. cei care adun3 fonduri pentru diverse ac iuni de protejare a mediului. Din nou. În termenii psihologiei sociale. dar cel mai îngrijor3tor este faptul c3 nici m3car opinia public3 nu a reac ionat în vreun fel. gen: F r mam . politicienii nu i-au dat nici cea mai mic3 importan 3. putem vorbi de manipulare atunci când o anume situa ie social3 este creat3 premeditat pentru a influen a reac iile 5i comportamentul manipula ilor în sensul dorit de manipulator. de un apel la binecuvântarea cereasc3 sau chiar numai de înf3 i5area celui care formuleaz3 cererea.. pot determina schimb3ri majore în comportamentul . Cer5etorii utilizeaz3 5i ei nenum3rate trucuri pentru a stimula spiritul caritabil al trec3torilor. Sume importante sunt pl3tite celor care compun versurile 5i muzica unor cântece deosebit de lacrimogene. într-o m3sur3 mult mai mare decât ar fi de a5teptat dac3 s-ar avea în vedere doar personalitatea intim3 a celui în cauz3. Victimele au fost catalogate drept "cer5etori". indiferent de starea lor material3. imediat membrul sectei scoate o mic3 revist3 a cultului 5i o ofer3 5i pe aceasta. dirijându-i reac iile 5i comportamentul uneori chiar f3r3 ca respectivul s3-5i dea seama. Cuvinte.. doar a5a. Dac3 darul este acceptat. lansarea bombelor de la Hiroshima 5i Nagasaki.m. schimb3ri mici pot avea consecin e majore 5i invers.a.. De pild3. pot avea.. pentru care. într-o mare m3sur3. Ac iunile 5i reac iile individului la stimulii dintr-un anumit mediu social sunt determinate de for e 5i constrângeri specifice acelui mediu. îi roag3 pe trec3tori s3 semneze într-un registru voluminos. transformându-i în simple marionete sau într-o mas3 de manevr3. semnatarului i se ofer3 5i o insign3 sau o mic3 plant3. uneori. pentru a putea rezista chiar 5i încerc3rilor minore de a fi for a i s3 accept3m sau s3 facem lucruri care nu ne sunt în fire. care nu a declan5at îns3 nici o reac ie. La cer5it sunt trimi5i mai ales copiii.a. Trebuie remarcat c3. Nazi5tii ucideau evrei nu oameni.d. Îns3 mult mai îngrijor3tor este faptul c3 artizanii manipul3rii îl pot induce 5i exploata la maximum.. La fel. Profesorul Philip Zimbardo. nu oameni 5. Exterminarea celor 5ase milioane de evrei în a doua conflagra ie mondial3. despre care se afirm3 c3 va constitui unul din "argumentele" respectivei organiza ii în ac iunile de convingere a autorit3 ilor. prezen a celorlal i sunt factori cu o mare putere de influen 3 asupra individului... etichete.m. masacrele ce au provocat 5i continu3 s3 provoace milioane de victime în toate r3zboaiele de pe glob. aparent nesemnificativ. de5i în aceast3 accep iune manipul3rile pot fi clasificate ca mici. Manipul3rile pot fi clasificate în func ie de diverse criterii. î5i oche5te imediat o "victim3" 5i îi ofer3 floarea insistând s3 fie primit3 f3r3 nici o obliga ie. Spre exemplu. California. f r tat . efecte surprinz3tor de ample. Iar efectele sunt însp3imânt3toare. persoanelor aflate într-o anume situa ie social3. medii 5i mari. pe care se bazeaz3 întregul sistem propagandistic menit s3 declan5eze 5i s3 sus in3 conflictele. pleac3 f3r3 s3-5i sub ieze portmoneul. Pentru a putea rezista celor care doresc s3 perverteasc3 min ile semenilor lor. de vârst3 sau de eventualele vicii. De asemenea. ca pe ni5te semeni. miile de vie i distruse în atentatele teroriste. cunoa5terea unor asemenea tehnici este un prim pas. uneori mutila i inten ionat pentru a spori mila cet3 enilor. de la Universitatea Stanford.15 16 locuin e. consecin ele lor nu respect3 o coresponden 3 strict3 cu amplitudinea modific3rilor ini iale. în câteva zile. regulamente. dona iile pot cre5te sim itor atunci când cererea este înso it3 de un mic serviciu. comandourile teroriste arabe ucideau agen i ai imperialismului. S3rb3torile de iarn3 sunt exploatate cu Scurt clasificare a manipul rilor Situa iile sociale exercit3 un control semnificativ asupra comportamentului uman. atunci când interesele lor o cer. ca semn al bucuriei de a tr3i 5i al iubirii fa 3 de semeni. dezbr3ca i iarna. dar de ast3 dat3 contra unei. "be ivi" 5. mici dona ii. f3r3 a face vreo dona ie. utilizeaz3 drept criteriu amplitudinea modific3rilor efectuate într-o anumit3 situa ie social3. societatea este responsabil3. ras în cap 5i înve5mântat în specifica tog3 alb3. Membrii sectei Hare Krishna au pus la punct un sistem extrem de simplu 5i de eficient pentru adunarea fondurilor. foarte pu ini sunt cei care. Când ace5tia încep s3 ias3. Chiar 5i aspecte care par banale. dup3 ce au semnat 5i au primit insigna. lozinci. Foarte pu ini sunt cei care pleac3 numai cu floarea. extrem de pu ini fiind cei care le-au privit ca pe ni5te fiin e umane. O tragedie de propor ii. Fenomenul dezumaniz3rii exist3 5i el este îngrijor3tor de r3spândit. se plaseaz3 în sala de sosiri a unui aeroport 5i îi a5teapt3 pe c3l3tori cu o floare în mân3. "vagabonzi". f3r3 ca semenii lor s3 se sinchiseasc3 5i s3 cear3 m3car construirea unui banal azil de noapte pentru ad3postirea vitregi ilor de soart3. Un membru al sectei. Iat3 numai câteva argumente care fac necesar studiul tehnicilor de manipulare a con5tiin elor. legi 5i. semne.

într-o vizit3 la gr3dina zoologic3. propunându-le instalarea panoului. în fa a cur ii sale. aduc3toare de comisioane fabuloase pentru cei care le-au derulat beneficiind de complicitatea guvernului. 5ansele de reu5it3 se vor tripla utilizând respectiva tehnic3. deoarece. care are toate 5ansele s3 fie refuzat3. în prealabil. în medie. Numeroase fabrici de ulei sau zah3r din România au fost aduse premeditat în stare de faliment pentru a permite importurile aduc3toare de comisioane fabuloase. televiziunea na ional3 a prezentat mai multe zile la rând informa ii oficiale privind o iminent3 criz3 de pâine. denumit3 de psihologi: Piciorul-în-u . Îns3 foarte pu ini dintre cei care dau banii se gândesc la acest lucru. Numai 5aisprezece la sut3 dintre cei întreba i au acceptat. dac3 se analizeaz3 întreg contextul ce le-a f3cut posibile. care nu au avut posibilitatea s3-5i valorifice recoltele pentru a ob ine surse de finan are a lucr3rilor din anii urm3tori. se prime5te. efectele ei pot fi extrem de puternice. recrut m voluntari dintre elevi. Dou3 s3pt3mâni mai târziu. Spre exemplu. Aproape to i au acceptat s3-5i depun3 semn3tura pe un act ce nu le atr3gea vreo obliga ie. a spus experimentatorul. dar afacerea s-a derulat pentru încasarea respectivelor comisioane. Sume incredibil de mari sunt adunate de sp3l3torii de parbrize. nimeni nu a acceptat un angajament pentru o perioad3 atât de lung3. Abia mult mai târziu. Circa cincizeci la sut3 din elevi au acceptat. a unui panou imens pe care scria Conduce i cu pruden . Ei i-au întrebat pe elevii unui colegiu dac3 accept3 s3 înso easc3 5i s3 supravegheze un grup de copii handicapa i. Pre ul grâului importat a fost de trei ori mai mare decât cel propus 3ranilor. Un minim contact social poate determina de asemenea schimb3ri semnificative de comportament. tocmai pentru a-i determina s3 refuze comercializarea stocurilor în a5teptarea unui pre mai bun. pentru a lucra f r plat . 3ranii din România aveau suficient grâu pentru a satisface necesarul la nivel na ional. un necunoscut se adreseaz3 "vecinului de cear5af: V rog s v uita i pu in la lucrurile mele. tot de la televiziune. procentul celor care au acceptat a fost de trei ori mai mare fa 3 de primul caz. De5i s-a f3cut apel la spiritul lor civic. casele au fost luate la rând 5i fiec3rui proprietar i s-a propus s3 permit3 instalarea. între altele. experimentatorul a f3cut o a doua propunere. oamenii sunt determina i s3 accepte o anume concesie. ca esen 3. Deci pentru a determina oamenii s3 accepte o concesie major3. Dup3 cum arat3 rezultatele experimentului descris anterior. O strategie similar3 a fost folosit3 5i pentru generarea unor alte crize artificiale precum cea a uleiului. În momentul apari iei unui ho care adun3 respectivele lucruri 5i fuge. Lipsesc doar câteva minute. În urma refuzului. Lucru care s-ar întâmpla cu o probabilitate mult redus3 în cazul în care rug3mintea nu ar fi fost f3cut3. Micile manipul3ri pot avea 5i efecte de o extrem3 gravitate la nivelul întregii societ3 i. pentru dou3 ore. ci a celor de anvergur3. cea referitoare la înso irea copiilor handicapa i. cet3 eanul rugat s3 le p3zeasc3 porne5te de cele mai multe ori în urm3rirea ho ului 5i se agit3 pentru a determina prinderea lui. În 1975. este convenabil s3 li se prezinte mai întâi o cerere nesemnificativ3. numai 5aptesprezece la sut3 au acceptat s3-5i umbreasc3 gazonul cu a5a ceva. etectele sunt acelea5i. dar de aceea5i natur3.17 18 s3pt3mâni de zile înainte sau dup3. Aceasta are toate 5ansele de a fi acceptat3. o sum3 echivalent3 cu câ5tigul unui muncitor în treizeci de minute. Spre exemplu. De5i total opus3. În 1966. îns3 pre ul de achizi ie care le-a fost oferit era ridicol de mic. c3reia aproape fiecare îi va da curs. în 1992. în România. Uneori. Apoi a continuat: Serviciul const în dou ore de munc pe s pt mân . Prin aceast3 tehnic3. Crizele amintite pot fi prezentate ca rezultate grave ale unor manipul3ri minore. În realitate. c3 guvernul a rezolvat situa ia prin acceptarea unor masive importuri de grâu. a orezului etc. în pres3 au început s3 apar3 materiale privind substratul ocult al afacerii. O alt3 tehnic3 de manipulare este:Trântitul-u ii-în-fa . echipa a vizitat din nou proprietarii ce semnaser3 peti ia. Efectele s-au reg3sit atât în cre5terea general3 a pre urilor. O a doua grup3 de experimentatori s-a deplasat într-o alt3 zon3 a cartierului 5i a colindat casele cerându-le proprietarilor s3 semneze o peti ie în favoarea introducerii unor reguli stricte de circula ie preventiv3. p3strarea deliberat3 a televiziunii na ionale ca unic mijloc de informare pentru marea majoritate a cet3 enilor. de aceea5i natur3. cât 5i în deteriorarea situa iei financiare a micilor proprietari agricoli. a zah3rului. Scott Fraser 5i Jonathan Freedman au imaginat un experiment care a demonstrat obiectivitatea unor asemenea tehnici de manipulare minor3. timp de doi ani. De5i tehnica se bazeaz3 pe stimuli sociali minori. pentru ca abia dup3 aceea s3 se vin3 cu cererea avut3 în vedere de la bun început. Deci 5i în . pentru mai pu in de treizeci de secunde cât dureaz3 cur3 atul unui parbriz. S-a indus astfel un sentiment de panic3 la nivelul întregii societ3 i. pe plaj3. Unui alt grup de elevi i s-a prezentat. lucru ce a f3cut. prin compara ie cu solicitarea inacceptabil3 de dinainte. prin îngânarea de colinde care s3 sensibilizeze poten ialul donator etc. ho ii utilizeaz3 asemenea trucuri pentru al jefui tocmai pe cel rugat s3 aib3 grij3 de lucrurile unui necunoscut. În Bucure5ti. nu mai intr3 în categoria manipul3rilor minore. În mod obi nuit. Câteva zile mai târziu. oamenii au r3suflat u5ura i aflând. prezentându-li-se în prealabil o cerere mult mai mare. De data aceasta. Despre ce era vorba? Într-un cartier obi5nuit. care î5i deghizeaz3 cer5etoria sub aparen a unor servicii utile celor afla i la volan. uneori la nivelul unei societ3 i întregi. cu Piciorul-în-u . din cauza lipsei de grâu. Abia dup3 aceea se vine cu cererea avut3 în vedere de la bun început. Spre exemplu. Criza fusese artificial creat3 pentru a justifica masivele importuri. pare foarte rezonabil3. o propunere mult mai ampl3. în calitate de consilieri la Centrul de deten ie a minorilor. posibil3 inducerea panicii generale prin comunicate privind iminenta criz3 de pâine. Cine se ofer ? Dup3 cum era de a5teptat. psihologul Robert Cialdini 5i colegii s3i au imaginat un experiment menit s3 analizeze efectul acestei tehnici. dar pot fi reluate 5i în subcapitolul marilor manipul3ri.

trebuie s continua i pân va memora corect perechile de cuvinte. cât 5i studen i sau psihologi. voluntarul vedea o alt3 înc3pere. Trebuie precizat înc3 o dat3 c3 asemenea tehnici pot apar ine categoriei micilor manipul3ri. Continua i. Dac3. în cadrul unor chestionare. Testul consta în citirea unor perechi de cuvinte pe care cel cu electrozii. continua i. nu le prime5te. în care un tip de patruzeci 5i 5apte de ani. Trebuie men ionat c3. În aceea5i camer3 cu primul voluntar. care va fi denumit "profesorul". care s3 determine sporirea disponibilit3 ii celui vizat de a accepta o concesie mai mare. Trântitulu ii-în-fa . v rog. la rândul s3u. numit "elevul". pe m3sur3 ce timpul trece 5i 5ocurile cresc în intensitate. Dar la fiecare ezitare a acestuia. uneori. a5a cum se va vedea 5i dintr-un studiu de caz ce face subiectul unui capitol aparte al volumului de fa 3. Ca o scurt3 recapitulare. "profesorul" trebuia s3-i administreze "elevului" un 5oc electric începând cu cincisprezece vol i 5i putând ajunge pân3 la patru sute cincizeci de vol i. Apoi. "elevul" începe s3 ipe de durere. ca 5i în cazul Piciorului-în-u . R3spunsul a fost aproape unanim: "Circa unu la sut3". destul de dureros. majoritatea legate de cauzele cruzimii inexplicabile de care au dat dovad3 ni5te oameni obi5nui i. experimentatorul îl îndeamn3 sobru: V rog. "profesorul" înc3 ezit3.. În caz c3 "profesorul" vrea s3 se opreasc3 pe motiv c3 "elevul" nu mai suport3. totu5i. Nimeni nu-5i putea închipui c3 limita bunului-sim 5i a unui comportament general uman ar putea fi dep35it3.5 la sut3 dintre voluntarii pu5i în postura de "profesor" au administrat 5ocurile maxime de patru sute cincizeci de vol i. La dou3 sute 5aptezeci de vol i. reprezentate de experimentatorul cel sobru. "Profesorul" este 5i el înnebunit. dup3 care urmeaz3: Nu ave i alt alegere. El putea oricând s3 se ridice 5i s3 plece. Testul începe. vocea sobr3 a experimentatorului îl îndeamn3: Experimentul v cere s continua i. apoi: Este absolut esen ial s continua i. trebuie s continua i. la o sut3 cincizeci url3 pentru a fi l3sat s3 plece. Pentru fiecare gre5eal3. Primele r3spunsuri ale "elevului" sunt corecte. continu3 s3 m3reasc3 voltajul 5ocurilor 5i s3 apese pe comutator. trebuia s3 le memoreze. iar "elevul" s3 r3spund3 cu perechea lui. "profesorul" îi administreaz3 cincisprezece vol i. iar 80 la sut3 au continuat s3 apese comutatorul 5i dup3 ce "elevul" a început s3 urle de durere 5i s3 spun3 c3 poate suferi de la o clip3 la alta un atac de cord! Nenum3rate întreb3ri au fost generate de rezultatele terifiante ale acestui experiment. "elevul" este în în elegere cu experimentatorii pentru a mima foarte bine efectele 5ocurilor electrice. ce includeau atât oameni obi5nui i. V rog.. Cu dou3 decenii în urm3. cu efecte care. speriat. v3zând c3 pân3 5i marcajele de pe pupitrul de comand3 indic3 pericolul extrem al voltajului la care s-a ajuns. Îns3 rezultatul experimentului a infirmat dramatic toate aceste previziuni: 62. în trepte de câte cincisprezece vol i. Peste 5aptezeci 5i cinci de vol i. Piciorul-în-u a const3 în ob inerea prealabil3 a unei mici concesii. experimentatorul îi aplica.19 20 cazul tehnicii Trântitul-u ii-în-fa . acuzând dureri de inim3. de fapt. experimentatorul îi spune: Indiferent dac celuilalt îi place sau nu. Voluntarul era introdus într-o înc3pere 5i a5ezat la o mas3 pe care se afla pupitrul de comand3 al unui aparat de generat 5ocuri electrice. pe care. iar "profesorul" începe s3 aib3 mustr3ri de con5tiin 3. Este necesar s3 ad3ug3m c3. provocându-i o tres3rire evident3. iar "profesorul" este îngrozit. Fi totu5i. nici o alt3 presiune nu s-a f3cut asupra celui aflat în postura "profesorului". la prima gre5eal3. la îndemnurile sobre ale experimentatorului. u5or supraponderal. mai multor grupuri. la o sut3 nou3zeci 5i cinci strig3tele devin insuportabile. care începea prin a spune c3 persoana aflat3 dincolo de geam se oferise tot de bun3-voie pentru testare. în compara ie cu cazurile în care cererea a fost normal3. dar la fel de bine pot constitui componente ale unui sistem de manipulare pe scar3 larg3. cu o înf3 i5are agreabil3. Apoi "profesorul" începea s3 spun3 câte un cuvânt. tocmai pentru c3 enorma putere de influen 3 a situa iilor sociale asupra comportamentului uman este subevaluat3 în cele mai multe cazuri. Pentru a-l avertiza pe "profesor" asupra a ceea ce urma s3-i fac3 "elevului". dar im produc nici o ran . se afla un experimentator sobru. suferin a "elevului" devine tot mai evident3. demonstrativ. experimentatorul adaug3: +ocurile sunt dureroase. Ele pot fi utilizate pentru a influen a deciziile unei singure persoane sau pot s3 genereze efecte puternice la nivelul întregii societ3 i. Treptat. în afara îndemnurilor permanente de a continua. dep35esc în mod dramatic a5tept3rile. Printr-un geam de sticl3. afla i sub . prin compara ie cu care urm3toarea solicitare s3 par3 mult mai rezonabil3 5i s3 aib3 mult mai multe 5anse de a fi acceptat3. 5edea pe un scaun. Întrebarea: "Câ i ar accepta s3 mearg3 pân3 la limita de patru sute cincizeci de vol i?" a fost pus3. acela de a vedea pân3 la ce limit3 a cruzimii pot merge oamenii obi5nui i sub presiunea unei autorit3 i. conectat la electrozii ce urmau s3 administreze 5ocurile. primului un 5oc de patruzeci 5i cinci de vol i. const3 în prezentarea prealabil3 a unei cereri aproape imposibil de acceptat. Manipul rile medii se refer3 la modific3ri importante ale situa iilor sociale. Studiul capacit3 ii de memorare este doar un pretext pentru adev3ratul scop al experimentului. d3râmat. "elevul" începe s3 agonizeze. li se propunea voluntarilor s3 participe la un test menit s3 studieze capacitatea de memorare 5i influen area acestei capacit3 i prin administrarea unor pedepse în caz de gre5eal3. Urmeaz3 înc3 o gre5eal3 5i un 5oc de treizeci de vol i. în realitate. Stanley Milgram a ini iat o serie de experimente cu rezultate de-a dreptul 5ocante în ceea ce prive5te supunerea individului fa 3 de o anume autoritate. Ins3 la fiecare ezitare. continua i. În cadrul experimentului standard. 5ansele de ob inere a unei concesii au crescut de trei ori.

trebuie remarcat faptul c3 debutul revolu iei s-a produs la Timi5oara. Îns3 chiar 5i fug3rit. nu mai exista. l3sând decizia la voia celor afla i în postura de "profesori". încât distan a dintre el 5i restul ierarhiei comuniste era imens3. . spre exemplu. Pu ini dintre cei descoperi i c3 au tras sus in c3 nu au f3cut decât s3 execute ni5te ordine. În astfel de situa ii. cu siguran 3 5eful regimului nu le cunoa5te. iar persoana care ar fi trebuit s3 urm3reasc3 actul criminal de la un cap3t la altul 5i s3 r3spund3 atât pentru îndeplinirea lui. trebuie observat c3. Experimentele lui Stanley Milgram reprezint3 o form3 aproape abstract3 de studiere a unora dintre tehnicile de manipulare medie. au refuzat s3 mai continue testul. la eliminarea fizic3 a manifestan ilor. În România acelui an. pân3 la execu ie. În asemenea cazuri. la un moment dat. S-a creat astfel o fragmentare a ac iunilor de ucidere. pentru c3 simpla lor prezen 3 putea avea efecte greu de controlat pentru noua conducere a 3rii. încât nimeni s3 nu aib3 întreaga responsabilitate a crimelor. Doi erau în în elegere cu experimentatorii 5i. Într-o alt3 variant3. Trei "profesori" au fost introdu5i simultan în aceea5i înc3pere. Dar de fiecare dat3 el se întorcea la masa de lucru 5i continua s3 pritoceasc3 hârtiile ce con ineau planuri ale unor noi ac iuni de ucideri în mas3. a u5urat extinderea la nivel na ional a ac iunilor de protest. de la ordin. a5a c3. Numai 2. Trebuie remarcat faptul c3. de fapt.21 22 permanenta presiune psihic3 a "autorit3 ii" reprezentate de experimentator. Amploarea evenimentelor de la Timi5oara. de5i s-ar putea s3 existe unele aspecte negative. experimentatorii au ini iat o discu ie în contradictoriu asupra oportunit3 ii de a continua testul. persoane care s3 poat3 fi f3cute responsabile de vreo ac iune cu consecin e negative asupra popula iei. În momentul în care "elevul" a început s3 ipe "de durere". revenind la ultima variant3 a experimentului. Acela5i lucru s-a întâmplat în nenum3rate alte cazuri. Comitetul Politic Executiv. decizia "profesorilor" de a p3r3si experimentul nu a fost determinat3 de reac iile "elevului". Stanley Milgram aminte5te c3 pân3 5i lui Eichman i se f3cea r3u atunci când vizita lag3rele de exterminare. în nici una dintre variante. Cultul personalit3 ii fusese în asemenea m3sur3 dezvoltat. experimentatorul iese la un moment dat din înc3pere 5i locul s3u este luat de un alt "voluntar" care îi repet3 "profesorului" obi5nuitele ordine de a continua. se poate face o paralel3 revelatoare cu cazuri reale. crea impresia unei adun3ri de marionete al c3ror unic rol era de a aplauda 5i de a aproba deciziile dictatorului. În acest context. procent foarte apropiat de cel ob inut în chestionarele celor întreba i despre posibilele rezultate ale unui asemenea test. O dat3 cu el a fost împu5cat3 5i Elena Ceau5escu. dictatura devenise de fapt bicefal3 5i trebuia ca ambele capete s3 dispar3. iar cei care au dat respectivele ordine sus in c3 nu s-au referit. mâine-n toat ara. În regimurile totalitare trebuie anihilat3 pân3 5i impresia c3 ar putea exista. din nou. Ultima variant3 a experimentelor lui Milgram a fost cea în care participan ilor li s-a spus c3 pot merge pân3 la limita maxim3 a voltajului. datorit3 c3rora mul i al i locuitori ai României au v3zut c3 sunt 5i al ii care gândesc asemenea lor 5i au curajul de a refuza supunerea necondi ionat3. 5i misiunea de a sus ine zvonul c3. num3rul celor care au mers pân3 la voltajul maxim a sc3zut de trei ori. dup3 ce a fost capturat. Nimeni nu a mai continuat administrarea 5ocurilor. Ceau5escu a convocat un mare miting popular. autoritatea suprem3 era reprezentat3 de Nicolae Ceau5escu. situa ia s-a caracterizat printr-o anume confuzie. în ultimul timp. la scar3 mai mare sau mai mic3. Milgram a reluat experimentul în alte variante. pentru c3 sunt o mul ime de lucruri interesante de studiat la fiecare etap3. În acela5i timp. gardianul care arunca pastilele de Cyclon-B în camerele de gazare î5i justifica ac iunile pe baza faptului c3 nu f3cea altceva decât s3 se supun3 ordinelor. num3rul celor care au mers cu 5ocurile pân3 la limita maxim3 s-a diminuat de peste 5ase ori! Ceea ce înseamn3 c3 sentimentul de supunere necondi ionat3 fa 3 de autorit3 i scade drastic atunci când individul vede c3 sunt 5i al ii care gândesc asemenea lui 5i ac ioneaz3 în sensul considerat de el drept a fi corect. s-a luat m3sura elimin3rii sale fizice. Peste o mie de oameni au fost uci5i în revolu ia român3 f3r3 ca autorii s3 fie descoperi i. ce s-a transformat într-un veritabil butoi cu pulbere c3ruia îi lipsea o singur3 scânteie. Serviciile specializate în dezinformare au. simpla lui prezen 3 era o amenin are. în momentul în care capacitatea autorit3 ii de a st3pâni o situa ie devine discu-tabil3. cât 5i pentru consecin e. apoi au fost l3sa i s3 ac ioneze singuri. Lipsa autorit3 ii supreme din ar3 a f3cut mult mai u5oar3 ridicarea maselor în numele redobândirii acelei libert3 i mult visate. În acest mod. precum cel al revolu iei române din decembrie 1989. În acela5i timp. Revenit de urgen 3 la Bucure5ti.5 la sut3 au mers pân3 la limita maxim3. Fapt ce dovede5te c3 atunci când cel care întruchipeaz3 autoritatea nu este prezent. în urma unui proces extrem de sumar. invocându-se 5i anumite distorsiuni în transmiterea ordinelor sau în recep ionarea lor. în struc urile superioare. ci de comportamentul experimentatorilor ce întruchipau autoritatea. deoarece. iar "cei de jos" refuz3 s3 se mai supun3 5i î5i urmeaz3 propria lor con5tiin 3 5i propriile lor interese. spiritul de supunere necondi ionat3. O alt3 variant3 s-a desf35urat cu doi experimentatori 5i un "profesor". Pentru a g3si motiva iile intime ale gener3rii unui comportament inuman în cazul oamenilor obi5nui i. urmându-se lozinca bine cunoscut3 Azi în Timi oara. Având în vedere concluziile testelor descrise pân3 acum. scade sim itor. Fi aceasta a venit din partea unui mic grup. ale c3rui ac iuni au determinat explozia mul imii 5i fuga precipitat3 a dictatorului. Pân3 în 22 decembrie. responsabilit3 ile se restrângeau. printre altele. exact în zilele în care Ceau5escu se afla într-o vizit3 în Iran.

pentru a reordona sistemul social 5i pentru a restrânge haosul. În 1973. datorit3 faptului c3. Cruzimea. Dezindividualizarea este o tehnic3 mult mai simpl3. Singurul lucru care lipse5te. s3 declan5eze revolte puternice. Peste câteva zile. toate la un loc au sporit starea de tensiune 5i au inhibat ra iunea. Elliot l-a contrazis. dar cu efecte la fel de 5ocante.. majoritatea proveni i dintre oamenii obi5nui i. altfel obi5nui i. În accep ia psihologiei sociale. conduce la o cre5tere a agresivit3 ii. provocând moartea. Între altele. a unor sloganuri agresive. vopsindu-5i chipul sau corpul. zugravul i-a spus c3 ucisese 5i el civili în cadrul unor ac iuni în Vietnam. mutil3ri. apoi a surâs cu sinceritate: La naiba. impuse de un comportament normal si corec în societate. dup3 terminarea colegiului. Starea de confuzie creat3 în timpul revolu iei române. alte exemple de manipul3ri medii pot fi 5i cele prin care se urm3re5te dezumanizarea victimelor sau dezindividualizarea atacatorilor. a avut rolul de a legitima rapid. a manifest3rilor deviante. efectele lor dep35esc orice a5tept3ri. Lui Elliot îi f3cea o real3 pl3cere s3 lucreze cu el 5i s3 discute pe diverse teme. Cum putea el s exclud o întreag na iune din rasa uman . Straniu este faptul c3. doctore. Psihologul Elliot Aronsor poveste5te o întâmplare elocvent3 în ceea ce prive5te efectele acestei propagande. Revolu ia român3 reprezint3 un material faptic de excep ie pentru identificarea nenum3ratelor tehnici de manipulare ce au func ionat perfect. S-a dovedit c3 r3zboinicii care î5i schimb3 înf3 i5area. care nu aveau nici o leg3tur3 cu politica sau cu r3zboiul. femei 5i b3trâni. cu cât cre5tea num3rul participan ilor la asasinatul colectiv. cu prilejul altor discu ii. dezindividualizarea este definit3 ca un sentiment al pierderii în anonimat. este identificarea oficial3. de5i sunt relativ simple. totu5i marea majoritate a victimelor s-a înregistrat dup3 aceast3 dat3. s3vâr5ite în Statele Unite între 1899 5i 1946. conduc3torii regimurilor totalitare sunt extrem de bine informa i. ia sunt vietnamezi! Toate cuvintele au fost spuse pe un ton deschis. La modul concret. Exist3 doar p3rerea neoficial3 c3 num3rul mare de mor i. se înrolase în armat3 5i luptase în Vietnam. în fa a întregii lumi. tehnicile de dezumanizare a inamicului se utilizeaz3 pentru a face posibil3 exterminarea acestuia f3r3 ezit3ri 5i f3r3 remu5c3ri din partea executan ilor. care s3 cufunde individul în . De fapt. asasinate. Cel3lalt l-a privit lung. La nevoie. însu5i sensul cuvintelor este pervertit pentru a nu l3sa vreo fisur3 prin care viitorii agresori s3 sesizeze c3. a unor materiale de pres3 falsificate. în care inamicii sunt prezenta i drept ni5te troglodi i violen i 5i periculo5i. Robert Watson a efectuat un studiu asupra a dou3zeci 5i patru de culturi. deruta 5i nevoia de a g3si cât mai repede o autoritate care s3 o înlocuiasc3 pe cea veche. în timpul unei pauze de cafea. începând cu r3zboiul radioelectronic 5i sfâr5ind cu rolul decisiv al televiziunii în magnetizarea maselor. a celor care au imaginat 5i pus în func iune tot acest mecanism. dup3 5ase ani. Omul era foarte lini5tit 5i pl3cut. continu3 argumenta ia zvonului. zvonurile despre terori5ti 5i despre tragedii iminente. dimpotriv3. Elliot a r3mas perplex. de care era f3cut responsabil fostul dictator. Cu mai mul i ani în urm3. Dup3 l3sarea la vatr3 se apucase de zugr3vit 5i devenise un meseria5 priceput 5i onest. Membrii unor secte satanice. au abordat problema conflictului din Vietnam 5i aici p3rerile lor s-au dovedit a fi total contradictorii. La un moment dat. Elliot a în eles c3 putea s3 reziste asaltului remu5c3rilor doar continuând s3 nu-i considere pe vietnamezi fiin e umane. Pe lâng3 tehnicile menite s3 induc3 sentimentul de supunere fa 3 de autorit3 i sau. determinând oameni. spunându-i c3 luptele erau murdare. Chiar 5i introducerea uniformei are printre scopurile ei crearea unui sentiment de uniformitate. cât 5i din realitatea imediat3. Astfel se 5i explic3 men inerea lor la putere dincolo de orice ra iune. Cercet3torul Brian Mullen a publicat în 1986 rezultatul cercet3rilor pe care le-a f3cut asupra a 5aizeci de cazuri de lin5aj. aceste tehnici pot intra în categoria manipul3rilor medii. în ceea ce prive5te caracteristicile lor etnografice. comit mult mai multe acte de sadism. a angajat un zugrav pentru a-5i renova casa. ia nu sunt oameni. chiar despre situa ii care scap3 aten iei cet3 eanului de rând.23 24 Deoarece dac3 le-ar cunoa5te. Dezindividualizarea prin ascunderea chipului în spatele unor m35ti se reg3se5te în numeroase cazuri atât din istorie. Zugravul sus inea c3 r3zboiul era just 5i urma s3 fac3 lumea mai sigur3 pentru democra ia în plin3 dezvoltare. metodele utilizate în propaganda de dezumanizare a inamicului constau în impunerea prin mass-media a unor caricaturi oribile. îndeosebi copii. i-a spus c3. clar3. de asemenea. noul regim de la Bucure5ti. ar lua imediat m3suri. Dup3 cum s-a precizat anterior. de5i autoritatea suprem3 din România a fost înl3turat3 de la putere pe 22 decembrie. era cu atât mai mare. prezentarea lui drept un monstru nedemn 5i periculos pentru specia uman3. Membrii organiza iilor Ku Klux Klan poart3 m35ti în timpul întrunirilor 5i ac iunilor. inamicii le sunt semeni întru ra iune.. manierat i sincer. f3r3 urm3 de vehemen 3. Scopul fundamental al tehnicilor de dezumanizare este cur3 area imaginii inamicului de orice tr3s3tur3 uman3. în vederea încuraj3rii spiritului agresiv. Nu s-a oferit o explica ie oficial3 coerent3 care s3 motiveze aceast3 ciud3 enie. de fapt. În principal. s3 î5i ucid3 semenii. î5i va aminti Elliot mai târziu. decât cei care nu se mascheaz3. mutilarea 5i arderea cu napalm a mii de oameni nevinova i. s-a constatat. ori punându-5i m35ti înainte de a pleca la lupt3. eliberare ob inut3 prin aceast3 cufundare în anonimat. Îns3 chiar men inerea unei permanente încord3ri reprezint3 o tactic3 menit3 s3 vulnerabilizeze individul 5i s3-l fac3 mult mai u5or de manipulat. identificarea lui prin porecle sau prin orice alte denumiri care nu trebuie s3 mai p3streze nici o conota ie omeneasc3. Eliberarea de sub constrângerile inerente. Nu reu eam s pricep cum putea s aib o asemenea concep ie omul acela blând.

Un alt exemplu de manipul3ri medii poate fi g3sit în dosarele referitoare la experimentele strict secrete de controlare a min ii umane.. sistemul educa ional promoveaz3 spiritul de competi ie. sistemul de înv3 3mânt este în a5a fel alc3tuit. încât s3 modeleze comportamentul 5i gândirea viitorului adult în conformitate cu ideologia regimului aflat la putere. tocmai datorit3 acestui sentiment. Numero5i savan i de renume au fost coopta i de bun3-voie în cadrul acestui program.25 26 anonimat. la aceea5i or3. lucr3ri de absolvire. Dup3 cum sublinia psihologul elve ian Jean Piaget. Regimurile totalitare politizeaz3 programa 5colar3 începând cu primele clase. R3mânând la analiza sistemului de înv3 3mânt ca instrument de manipulare major3. dar ceea ce uime5te este u5urin a cu care numeroase somit3 i ale 5tiin ei. Astfel. dar dep35eau orice limit3 a legalit3 ii 5i a moralit3 ii. precum hipnoza. adolescentul de mai târziu. inspectori. precum uciderea inamicului. când fo5tii elevi sau studen i se vor sus ine 5i ajuta între ei. diverse alte recompense. de a-5i ordona timpul 5i metodele de studiu în a5a fel încât s3 dep35easc3 succesiv "obstacolele" reprezentate de extemporale. Pentru foarte mul i este u5or de remarcat o manipulare minor3. el se va integra foarte u5or în sistemul social din care face parte. experien ele desf35urate de ei nu numai c3 violau etica profesional3. de la cea mai fraged3 vârst3. pierderea sentimentului identit3 ii are 5i rolul de a face individul mult mai u5or de manipulat. De aceea unele regimuri totalitare pretind supu5ilor s3 se îmbrace la fel. inuta obi5nuit3 a cet3 enilor era un soi de "uniform3 muncitoreasc3". faptul c3 rolul 5colii de a transmite elevilor un bagaj de cuno5tin e cât mai mare are o importan 3 secundar3 în compara ie cu celelalte scopuri. pentru prime 5i alte diverse onoruri. comisii de examinare. individul poate face mult mai u5or judec3 i gre5ite sau poate fi lesne de manipulat. participarea la olimpiade sub presiunea celor din jur îi creeaz3 viitorului adult obi5nuin a de a se zbate pentru promovarea profesional3 spre trepte salariale superioare. cum ar fi. tocmai datorit3 ac iunii continue a manipul3rilor mari asupra noastr3... înainte de a fi un mijloc de comunicare a cuno5tin elor necesaie viitorului adult. Rezultatele nu au corespuns a5tept3rilor. premiile de la sfâr5itul fiec3rui an. precum 5i accesul spre un standard superior de via 3. Neglijând aceast3 permanent3 5i uria53 influen 3. tocmai pentru a-i deosebi de elevii 5i studen ii unor institu ii similare. în fiecare zi. profesionale 5i sociale. cu o reputa ie de invidiat. trebuie observat3 5i structura subiectiv3 a programelor de studiu 5i chiar a manualelor în sine. î5i va îndeplini în mod firesc obliga iile familiale. De multe ori. Sistemul de valori. de genul "trucurilor" electorale. În al patrulea rând. comportamentul. Fi totu5i. le impun elevilor 5i studen ilor purtarea de uniforme specifice. uniforma 5colar3 standard este obligatorie. Programul MK-ULTRA. Mai târziu îi va fi mult mai simplu s3 se conformeze legilor 5i diverselor reglement3ri sociale. menit3 s3 uniformizeze cât mai mult masa de manevr3. În acela5i timp trebuie observat c3. prin obliga ia de a-5i face temele într-un anumit interval de timp. profesori. Notele. ini iat la câteva decenii dup3 sfâr5itul celui de-al doilea r3zboi mondial. În afara acestor caracteristici generale. pentru ob inerea unor rezultate care s3-i aduc3 respectul celorlal i 5i s3-i sporeasc3 respectul de sine. de pild3. pentru a-l face mult mai disponibil pentru comiterea unor acte inumane. În al doilea rând. 5coala îl obi5nuie5te pe elev cu spiritul de subordonare fa de autorit i. Faptul c3 trebuie s3 fie prezent la 5coal3. c3 lec iile 5i pauzele au o durat3 bine stabilit3. s3 se supun3 din instinct 5efilor de la viitorul s3u loc de munc3 5i autorit3 ilor statului. particulare în marea majoritate a cazurilor. În sistemele democratice. care se dore5te de elit3 sentiment ce î5i va ar3ta roadele mai târziu. decât una major3. Manipul rile mari sunt reprezentate de influen a întregii culturi în mijlocul c3reia vie uie5te individul. tocmai pentru a permite dezvoltarea personalit3 ii individuale. întotdeauna aceea5i. Pe de alt3 parte.. prin care copilul. De . consta în experimentarea unor tehnologii neconven ionale. felul de a gândi al individului sunt determinate în primul rând de normele scrise 5i nescrise ale societ3 ii în care tr3ie5te. În sistemele totalitare. Se creeaz3 astfel sentimentul apartenen ei la un grup social. se va preocupa continuu de rezolvarea unor sarcini 5i probleme de care depinde succesul în cariera pe care 5i-a ales-o. unele institu ii de înv3 3mânt. în mintea viitorului adult. în cadrul unor examin3ri periodice. examene. toate acestea îl obi5nuiesc cu acceptarea fireasc3 a programului de lucru de mai târziu 5i cu respectarea lui instinctiv3. prezen a lor a devenit ceva obi5nuit. provocând infirmitatea sau chiar moartea unora dintre cei supu5i testelor. În China sau în Coreea de Nord. spre exemplu. respectiv LSD. teze. c3 întreg anul 5colar este împ3r it în perioade de studiu 5i vacan e. Ceea ce nu se poate întâmpla în societ3 ile în care absolut to i fo5tii elevi au purtat o uniform3 standard. cu avertizarea c3 orice minut de întârziere îi poate aduce penaliz3ri. ca adult. au consim it s3 se angajeze în asemenea experimente 5i chiar s3 provoace moartea unor semeni ai lor. fiind mult mai dificil de identificat. elevul este obi5nuit cu sim ul responsabilit ii. reprezentate în primul rând la nivelul s3u de educatori. obligativitatea purt3rii unor uniforme standard nu exist3. stimularea electric3 a creierului sau administrarea de droguri. prin introducerea unor obiecte care urm3resc inocularea doctrinei respective. Cea de-a treia menire a sistemului educa ional o repgrezint3 obi5nuirea elevului cu necesitatea respect rii unui program s rict. de a prezenta rezultatele studiilor sale la termene bine stabilite. pentru a ob ine un control total asupra gândirii 5i comportamentului subiec ilor. deoarece induce sentimentul de dezindividualizare. este antrenat pentru a se integra în respectiva societate. f3când mult mai u5oar3 disciplinarea 5i manipularea individului. de subculturile cu care vine în contact.

ei a5teapt3 ajutor din afar3. cel mai de5tept. ci va folosi doar expresii de genul "întrebarea nu e bun3" ori "r3spunsul e foarte bun". geografie 5. întâmplându-se ca doar întreb3rile sau r3spunsurile lui s3 fie. din punctul de vedere al mentalit3 ii. proaste. Spre exemplu. Nu exist3 ar3. al3turi de inexisten a tradi iilor 5i. formeaz3 tradi ii 5i obiceiuri. comportamentul 5i gândirea cet3 enilor obi5nui i sunt în a5a fel modelate. încât s3 se conformeze 5i s3 accepte cu naturale e concep iile 5i standardele care definesc ce este bine 5i ce este r3u. lucrurile stau cu totul altfel. locuitorii Europei Centrale 5i de Est sunt mult mai asem3n3tori asiaticilor decât americanilor. în a5a fel încât s3 motiveze 5i s3 sus in3 doctrina promovat3 de regimul aflat la putere. referitoare la diferen a de mentalitate dintre americani 5i japonezi. în general. celor care au jucat rolul "profesorilor" li s-a inoculat de la o vârst3 fraged3 reflexul supunerii fa 3 de autorit3 i. Înainte de a continua. reactualizat în fiecare an. num3rul faptelor bune era incomparabil mai mare decât cel al faptelor rele. a f3cut posibil3 crearea unei societ3 i cu totul noi. a celor în mijlocul c3rora tr3iesc. a5a cum este ea prezentat3 în The World Almanac. pentru societate sau pentru toate la un loc?" Nu exist3 un adev3r absolut conform c3ruia s3 se afirme c3 o mentalitate este mai bun3 decât alta Singura evaluare posibil3 poate fi f3cut3 avându-se în vedere efectele respectivelor mentalit3 i asupra dezvolt3rii sociale. în care structura educa ional3 s3 nu induc3 un comportament de fidelitate fa 3 de na iune 5i de stat. profesorii respect3 cu stricte e anumite reguli. trebuie observat c3 trecutul popoarelor ce au st3pânit acele inuturi înainte de venirea lui Cristofor Columb nu este luat în calcul. indiferent care ar fi acestea. Pentru a le dezvolta tinerilor acest sentiment de încredere în for ele proprii. reprezentate de influen a întregului sistem social. Un alt element studiat a fost timpul în care s-au completat chestionarele. care nu fac nici o referire la persoana elevului sau la capacitatea lui de înv3 are. Istoria Statelor Unite. tocmai pentru c3 lipse5te cauza lor. ce este adev3rat 5i ce este fals.27 28 asemenea. sentiment care ac ioneaz3 ca un liant social absolut necesar. cel mai r3spândit compendiu despre "starea na iunii". dar nu ar fi fost posibile f3r3 existen a marilor manipul3ri. pentru familie. Când se afl3 în situa ii de criz3. spuneam. În cazul Statelor Unite. dar 5i individuale din cadrul unui anumit tip de societate. Una dintre caracteristicile acestei mentalit3 i. Spre exemplu. a unui context social prestabilit. ci s3 caute puterea de a dep35i criza doar în ei în5i5i. obi5nui i s3 nu a5tepte ajutor de la nimeni. este dezvoltarea respectului fa 3 de sine. sunt sf3tui i s3 nu a5tepte ajutor de la nimeni. este absen a sentimentelor na ionaliste. la prima vedere. manipularea prin construirea unui sistem de înv3 3mânt specific exist3 5i în societ3 ile democratice. Având în vedere rolul sistemului de înv3 3mânt. Acela5i chestionar a fost împ3r it unui grup de studen i americani 5i unui grup de studen i japonezi. lipsite de "povara" trecutului. Readucând în aten ie experimentele lui Milgram. a prietenilor. accentuarea sentimentului de legitimitate al na iunii. uneori. conform c3ruia. din partea p3rin ilor. Speciali5tii americani în psihologie social3 comparat3 au efectuat câteva experimente relevante. într-o ar3 descoperit3 5i luat3 în st3pânire de oameni aspri. se poate observa c3 reac iile "profesorilor" au survenit ca urmare a unor manipul3ri relativ sc3zute ca importan 3. genereaz3 patriotismul 5i evit3 culpabilizarea cu efecte imprevizibile a cet3 enilor obi5nui i pentru faptele mai pu in corecte ale unora dintre înainta5i. prezentat3 cu o subiectivitate evident3 pentru un observator neutru. Când trec prin momente grele. de p3rerile familiei sau de ale celor din jur. a deplinei încrederi în for ele proprii. con inutul ei restrâns. contureaz3 mentalit3 i. aceast3 omisiune urm3re5te. oricât de neînsemnat3. iar mul i dintre ei au pus întreb3ri de genul: "În ce sens lucruri bune. istorie. deci are pu in peste cinci sute de ani în cazul Coastei de Est 5i circa un secol 5i jum3tate pentru Coasta de Vest. Dar esen a mentalit3 ii americane. În rest. oricât de stupide ar fi întreb3rile sau r3spunsurile unui elev. în cadrul c3reia s-a dezvoltat o mentalitate aparte. erau relativ egale. printre altele. Japonezii au avut nevoie de un timp mai îndelungat de gândire. În r3spunsurile japonezilor. "nu reu5e5ti s3 pricepi un lucru atât de simplu" sau "dac3 mergi tot a5a. pentru c3 un astfel de ajutor era în majoritatea cazurilor inexistent sau iluzoriu. ce este moral 5i ce imoral. impresia este total opus3. spre exemplu.a. majoritatea f3r3 s3 pun3 întreb3ri suplimentare. Întreaga mentalitate a americanului obi5nuit se bazeaz3 pe dezvoltarea respectului de sine. pentru mine. de respect fa 3 de istoria na ional3. de5i. Manipul3rile majore stau la baza r3spândirii diferitelor curente de opinie. ce este valoros 5i ce este lipsit de importan 3. Una dintre întreb3ri era: "Câte lucruri bune 5i câte lucruri rele a i f3cut în via 3?" În r3spunsurile studen ilor americani. manualele de studiu al limbii materne. dovad3 c3 pân3 5i în sistemele cu o democra ie avansat3 prezentarea istoriei are o tent3 subiectiv3.m. determin3 curente "la mod3" sau chiar ample manifest3ri protestatare. pe un teritoriu ce a fost cucerit cu arma într-o mân3 5i cu Biblia în cealalt3. niciodat3 dasc3lul nu-i va spune "e5ti prost". al propriilor sale legi 5i regulamente. De fapt. începe la 1492.d. În societ3 ile asiatice sau de sorginte latin3. De la cea mai fraged3 vârst3 copiii sunt înv3 a i s3 g3seasc3 singuri solu ia oric3rei probleme. Întotdeauna elevul este cel mai bun. copiii sunt înv3 a i s3 in3 seama permanent de tradi ii. De5i mai pu in strident3. Poate 5i datorit3 faptului c3 actuala democra ie american3 s-a dezvoltat într-un spa iu cu totul nou. Revenind la istoria în sine. sunt strict cenzurate pentru a educa elevul în spiritul doctrinei dominante. Americanii au r3spuns imediat. de filozofie. fiecare sistem politic 5i social î5i educ3 cet3 enii în spiritul propriului s3u sistem de valori. în timp ce lupta pentru existen 3 se d3dea pe via 3 5i pe moarte. toate . ce este permis 5i ce interzis. ce par f3r3 ie5ire. n-o s3 ias3 nimic de capul t3u". Studiul comparat al culturilor ofer3 concluzii extrem de interesante. Din fraged3 pruncie. dar 5i întreaga complexitate a legilor 5i regulamentelor specifice unei anumite societ3 i.

tradi iile. nu demult. ce apare în cazul seismelor social-politice de anvergur3. cu totul altfel se prezint3 situa ia în cazul compar3rii celor dou3 mari sisteme sociale Q totalitar 5i democratic. clarviziunea. În acest context. Dep35ind cadrul analizei sistemelor sociale. demonstreaz3 superioritatea democra iei fa 3 de totalitarism. Lipsa acestor norme se resimte la nivelul omului obi5nuit prin apari ia 5i accentuarea unui sentiment de insecuritate difuz3. Dezvoltarea umanit3 ii. încât s3 ob in3 un profit maxim. unii asce i. 5i înc3 mai este. prin care se creeaz3 tot mai multe "proteze" ce limiteaz3 posibilit3 ile naturale ale omului. Dar observa iile sale se reg3sesc în analiza tuturor seismelor sociale. alien3ri 5i îmboln3viri psihice. dispar sau se întârzie înlocuirea lor la timp. dar 5i imposibil de contestat) privind puterile "supranaturale" pe care le-ar dobândi.m. De5i astfel s-ar fi rezolvat criza de combustibil pentru o lung3 . 5tiu c3 ar fi nepoliticos s3 înceap3 tratativele înainte de mas3 sau s3 plece imediat dup3 terminarea acesteia. în 1893. în 1994. nu lipsite de interes 5i de importan 3. a5a cum nu se poate spune cât de aproape de extinc ie a fost umanitatea în ultimii ani. oamenii de afaceri arabi. Efectul const3 în cre5terea num3rului de agresiuni. Exist3 îns3 p3reri care sus in c3 un asemenea curs al dezvolt3rii reprezint3 o "variant3 fals3" a evolu iei.a. Foarte u5or se pot na5te specula ii de genul: în trecut. De pild3.29 30 celelalte interpret3ri nu pot fi decât subiective. Dezvoltând conceptul. se poate presupune c3 telepatia nu este stimulat3 deoarece exist3 telefonul 5i celelalte mijloace de comunicare. spre exemplu. specia uman3 a urmat 5i alte variante de evolu ie. Asemenea acuze îns3 apar ca urmare a aprecierii unui sistem de valori prin intermediul standardelor unui sistem de valori diferit. Însu5i faptul c3 societ3 ile democratice au supravie uit tuturor convulsiilor 5i se dezvolt3 în continuare. generat de lipsa de reguli morale 5i juridice menite s3 organizeze via a economic3 5i social3. referitoare la însu5i rolul speciei umane. a unei epidemii înc3 necunoscute. o întreag3 societate devine bolnav3 atunci când regulile.d. îi pot acuza pe americani de egoism. Durkheim a studiat apari ia 5i efectele fenomenului de anomie în perioada Revolu iei Franceze. sau din cauze ce scap3 previziunilor fire5ti. de team3 permanent3. s-a f3cut pe baza progresului 5tiin ei 5i al tehnicii. Conceptul de anomie (din grece5te: a nomos B f3r3 lege) a fost introdus. în lucrarea sa La division du travail social (Diviziunea muncii sociale). Anomia desemneaz3 un fenomen social anormal. în urma unor lungi perioade de exerci ii. cum ar fi telepatia. Lipsi i de vechiul sistem de valori prin care se raportau permanent la situa iile sociale. dup3 o perioad3 mai scurt3 sau mai lung3. Dac3 în ceea ce prive5te mentalit3 ile unor mari grupuri culturale este imposibil3 alc3tuirea unui "top" al valorii absolute. din punctul lor de vedere. levita ia este inhibat3 de folosirea nenum3ratelor mijloace de locomo ie. ce duce la ac iuni revendicative în paralel cu cre5terea agresivit3 ii. În acela5i timp sunt vehiculate exemplele unor enigmatice civiliza ii. Spre exemplu. Cu alte cuvinte. de mult disp3rute. nervo5i. Adep ii acestor teorii utilizeaz3 5i argumentul insuficientei cunoa5teri a creierului uman. variante în cursul c3rora a atins performan e uluitoare. a c3rui cercetare în continuare ar putea oferi surprize de neb3nuit. unele deja confirmate. La rândul lor. trebuie s3 se ridice de la mas3 5i s3 plece înainte de sfâr5itul acesteia. pentru a fi politico5i. eventualele capacit3 i telekinetice nu mai sunt necesare din cauza dezvolt3rii a tot felul de mecanisme 5i aparate artificiale 5. în eventualitatea declan53rii unui cataclism nuclear. diferite de cea actual3. iar musafirii. americanii îi pot acuza pe japonezi de sl3biciune 5i nehot3râre. tradi iile 5i legile se modific3 brusc. Se au în vedere 5i fenomene inexplicabile. felul de a gândi 5i de a se comporta al partenerilor. oamenii devin vulnerabili. precum 5i aplicarea defectuoas3 a celor existente în perioada imediat urm3toare revolu iei din decembrie '89 au f3cut-o s3-5i piard3 încrederea în viitor 5i s3 se adapteze foarte greu prezentului. se emite ipoteza c3 toate fiin ele umane ar fi capabile de asemenea performan e tulbur3toare. Astfel cei care duc tratative în 3rile arabe 5tiu c3 acolo discu iile importante se poart3 înaintea mesei. patologic. întemeietorul 5colii franceze de sociologie. Nu se 5tie ce a determinat dispari ia respectivelor civiliza ii. Studiul mentalit3 ilor este necesar 5i pentru stabilirea unor contacte interumane importante. afla i la un dineu oficial în Europa sau în Statele Unite. Spre a da un exemplu simplificat pân3 la vulgaritate. precum hipnoza. telekinezia. de profesorul Emile Durkheim. La fel. Disertori 5i Piazza observau c3 dezordinea psihopatologic3 de la nivelul colectivit3 ii este provocat3 de schimb3rile rapide ale normelor sociale pe care individul nu le poate asimila cu aceea5i vitez3. de concep ii 5i standarde sociale se pr3bu5e5te brusc. f3r3 a se folosi de 5tiin a 5i tehnica în accep iunea lor actual3. dezorienta i. unii oameni de afaceri pot ghida negocierile în a5a fel. pe care lipsa de legi 5i regulamente. un sondaj al Centrului de Studii 5i Cercet3ri pentru Probleme de Tineret din România ar3ta c3 optzeci 5i opt la sut3 dintre tinerii între cincisprezece 5i dou3zeci 5i nou3 de ani sufereau de anomie! O veritabil3 genera ie de sacrificiu. altele deocamdat3 doar ipotetice. P3rerile se bazeaz3 pe informa ii controversate (insuficient dovedite. japonezii. atunci când întregul sistem de valori. Nu trebuie s3 uit3m c3. Un efect tulbur3tor 5i grav al marii manipul3ri exercitate prin integrarea individului într-un anumit sistem este fenomenul de anomie. sinucideri. levita ia etc. cunoscând obiceiurile. în ultimele milenii 5i mai ales în ultimele secole. se pot face diverse specula ii. în timp ce sistemele totalitare s-au pr3bu5it de la sine. Spre exemplu. ale c3ror vestigii sunt imposibil de explicat în contextul dezvolt3rii comunit3 ii umane a5a cum este ea cunoscut3 ast3zi. dar eventualele încerc3ri de a le activa sunt inhibate de stilul de via 3 la care s-a ajuns. au fost interzise experimente promi 3toare ce vizau ob inerea unor bacterii care s3 transforme celuloza în hidrocarburi.

Iar capacit3 ile lor nici m3car nu pot fi imaginate de c3tre oameni. În societ3 ile moderne. acesta con inând deja pedepsele pentru infrac iunile de calomnie. de a împro5ca pe oricine cu noroi. ale lipsei de locuri de munc3 sau ale împrejur3rilor ce îi determin3 pe oameni s3 bea sau s3 se drogheze. nu reprezint3 un pericol pentru Putere. Înainte de a trece la descrierea strategiei propriu-zise 5i a felului în care ea a fost pus3 în aplicare. s3 se multiplice rapid 5i s3 transforme p3durile Terrei în lacuri nesfâr5ite de petrol. deocamdat3.. nu de acele rezolv3ri false. Doar ac ionând asupra cauzelor se poate diminua amploarea unor flageluri precum s3r3cia. precum 5i fa 3 de ini ierea unei legi a presei. asemenea lucruri nici nu erau posibile. în special Uniunea Sovietic3 5i Statele Unite. 2) Opozi ia fa 3 de articolele împricinate sau fa 3 de o lege a presei rezida 5i rezid3 înc3 în România tocmai în îngrijorarea Q justificat3 de nenum3rate exemple Q c3 aceste legi pot fi aplicate 5i interpretate într-un singur sens. la diverse munci sau ca material pentru experien e. cine a determinat actuala variant3 de evolu ie a speciei umane?" Încercarea de a da un r3spuns ar marca deja trecerea la o categorie superioar3 de manipul3ri. cu adev3rat democratice. Oamenii se folosesc de animale. este reprezentat de materia însufle it3. Nivelul noesic apar ine fiin elor cu inteligen 3.. cât 5i cu alte numeroase prilejuri. Marea majoritate a acestor studii a urm3rit aplica ii militare. a5a cum darul inteligen ei umane nu poate fi în eles de un câine. 1) Din opiniile reprezentan ilor presei. Oricât de fanteziste ar p3rea astfel de ipoteze. fiind sus inut3 5i de majoritatea partidelor din opozi ie. chiar cu Codul Penal în vigoare la acea dat3 (de fapt 5i în momentul în care sunt scrise aceste rânduri). care s3 modifice structurile 5i sistemele sociale în a5a fel. 5omerii nu pot fi f3cu i vinova i în întregime de situa ia în care se afl3. cel denumit de Macovschi enisic. biosic. dintre un om 5i un câine este la fel de mare 5i insurmontabil3 precum cea dintre un câine 5i o piatr3. în domeniul fic iunii pure. Diferen a. superioare omului. se cuvin totu5i câteva preciz3ri pentru a contura întreg contextul respectivelor evenimente. poate. în final apare 5i întrebarea: "Ce 5i. Este vorba de solu ii reale. Revenind la manipul3rile deja cunoscute 5i clasificate. Conform acestei teorii. cele planetare. s3racii.. excluderea sau execu ia celor care nu se comport3 în spiritul normelor impuse. partidul de guvern3mânt 5i-a reînceput presiunile pentru introducerea în cadrul articolelor 205. De ce ar fi numai trei niveluri într-o asemenea structur3? Logica arat3 c3 este foarte posibil s3 existe 5i un al patrulea nivel. nu era rodul dorin ei de a putea calomnia în voie. forma iunea de guvern3mânt s-a gândit la o strategie de manipulare abil conceput3. chiar de a o anihila pentru a nu mai deranja Puterea 5i pe ai s3i clien i. Al doilea. respectiv de plante 5i animale. au creat institute speciale 5i au alocat fonduri substan iale pentru studierea "fenomenelor neconven ionale" ( inând. utilizân-du-le ca hran3. Marile puteri. dar poate oferi 5i solu ii benefice în cazul unor situa ii de criz3. Cum rezisten a reprezentan ilor presei independente era foarte puternic3. le deslu5esc mecanismele .. analiza lor. în special la cele de mare anvergur3. ofens3 adus3 autorit3 ii etc. Animalele 5i plantele se folosesc de mediul înconjur3tor pentru a supravie ui. 3) Presa independent3 (nealiniat3). este reprezentat de materia f3r3 via 3. ultraj etc. f3r3 ca "dobitoacele" s3-5i poat3 da seama. precum 5i niveluri supraenisice. Milioane de oameni citesc zilnic ziarele independente. respectiv oamenilor. ce intr3. Teama cea mare const3 în audien a ei în rândul popula iei. anume de a îngr3di cât mai mult libertatea presei. le r3spund unor întreb3ri spinoase. mai ales. lucru ce ar fi putut duce chiar la dispari ia vie ii de pe P3mânt. S-ar putea merge 5i mai departe cu ipotezele. acuzarea victimelor a devenit anacronic3. tocmai pentru c3 le reflect3 opiniile. f3cute publice atât în paginile ziarelor independente (nealiniate). cel fizic. reie5ea clar c3 opozi ia fa 3 de respectivele articole ale noului Cod Penal. le arat3 modul în care cei ale5i îndeplinesc sau nu a5tept3rile electoratului. pl3tesc pentru a le citi. o dat3 cu reluarea discut3rii noului Cod Penal în Parlamentul României. De fapt. entit3 ile enisice ar putea fi atât de deosebite de oameni. Evident. pedepsirea. Academicianul român Eugen Macovschi a imaginat o teorie conform c3reia universul înconjur3tor este structurat pe mai multe niveluri. exista pericolul ca bacteriile s3 scape de sub control. încarcerarea. iar o parte dintre concluzii au fost utilizate în imaginarea unor tehnici extrem de sofisticate pentru manipularea virtualilor inamici sau a maselor de manevr3. 206. ce intr3 din nou în domeniul fic iunii pure. 5omajul. dat3 de inteligen 3. În primul rând trebuie identificate cauzele sociale ale s3r3ciei. adus3 la cuno5tin a cât mai multor oameni. în interesul grupului aflat la putere.31 32 perioad3 de timp. încât s3 fie favorabile tuturor categoriilor de oameni. pentru a-5i îndeplini scopul. de pild3. cum este omul fa 3 de câine. 238 5i 239 a unor pedepse speciale pentru ziari5ti în cazul comiterii infrac iunilor de calomnie. ea singur3. de a pune în circula ie 5tiri voit false ori tenden ioase. f3r3 nici o team3 de posibile urm3ri. de parapsihologic). discriminarea. Oare 5i entit3 ile enisice manipuleaz3 specia uman3 f3r3 ca ea s3 fie con5tient3? Iat3 ipoteze tulbur3toare. Alcoolicii. Primul. nu are doar menirea de a avertiza individul asupra presiunilor ce îi determin3 comportamentul 5i modul de gândire. Studiu de caz: "Trântitul-u ii-în-fa independente " i amu irea presei În toamna lui 1995. ele sunt analizate cu toat3 seriozitatea de c3tre colective impresionante de cercet3tori. alcoolismul sau consumul de droguri. concretizate în reeducarea.

prin simpla desfiin are a respectivelor gazete.. gratuite. Astfel adversarii ajung ei în5i5i s3 fac3 propunerile dorite de ini iatori. în ce const3 ea. de imaginea proast3 a României în lume. despre cum îi sunt cheltui i banii. De fapt. pe scurt. Reamintim. conform legilor 5i Constitu iei 3rii). Mai ales c3 aceia5i profesioni5ti de atunci au continuat s3 lucreze din plin 5i dup3 revolu ie. Mai mult. în condi iile unei apatii totale din partea celor îndritui i s3 le solu ioneze. contravine propriilor lor observa ii. Într-o democra ie veritabil3. Dar. reiese evident 5i din exemplul oferit de publica iile Pre5edin iei 5i Guvernului. s-ar fi adoptat 5i legea func ionarului public. apoi se creeaz3 o stare artificial3 de panic3. A5a cum. 239 din Codul Penal nu avea nimic de-a face cu dorin a Puterii de a impune societ3 ii române5ti norme fire5ti de conduit3.33 34 intime ale vie ii sociale. tenden ioase ori acuza ii insuficient fundamentate. O surs3 care s3 prezinte numai întâlniri oficiale. legea partidelor 5. ci de milioanele de oameni care au acces la aceast3 surs3 de informa ie ce nu poate fi controlat3. o tehnic3 de manipulare a p3r ii adverse. de moralitate. aflat3 total sub controlul Puterii (spre exemplu. respectiv asupra televiziunii na ionale. ca urmare a mineriadelor 5i a prezen ei extremi5tilor la guvernare în anumite momente 5. Probabil nimeni nu ar fi protestat dac3. care au refuzat s3-i r3spund3 la întreb3ri. pentru adev3ra ii profesioni5ti ai manipul3rii. prin natura muncii lor. momente în3l 3toare din activitatea productiv3 etc. li se sugereaz3 chiar adversarilor textul noilor condi ii. în sensul c3 termenul final al negocierilor nu mai poate fi amânat 5i "ceva trebuie pus în locul inacceptabilelor condi ii ini iale". s3 fie acceptate de adversari. ce nici m3car nu pot fi suspectate de leg3tur3 cu ini iatorii. legea r3spunderii ministeriale. Pentru ca opinia public3 s3 fie manipulat3 în voie. 238. cu care ini iatorii nici nu se a5teapt3 c3 partea advers3 ar putea fi de acord. Este adev3rat îns3 în majoritatea cazurilor c3 vina nu apar ine ziari5tilor. dar incomode pentru Putere 5i ai s3i clien i. adversarii r3mân cu impresia c3 au ob inut o victorie prin faptul c3. S-a aprobat în schimb Legea secretului de stat 5i de serviciu. se identific3. care îngr3de5te 5i mai mult accesul la informa ii de interes pentru opinia public3. creionat3 în cele de mai sus. De fapt.a. despre activitatea autorit3 ilor sau a institu iilor pe care le finan eaz3 din buzunarul s3u. O surs3 de informa ie care s3 nu aminteasc3 nimic de corup ie. Având în vedere situa ia existent3. despre comportamentul 5i activitatea ale5ilor s3i. pentru ca apoi. acela de a fi un veritabil câine de paz3 al democra iei. trebuie s3 aib3 acces la o singur3 surs3 de informa ie. 5edin e de lucru sus inute. 5) Faptul c3 modificarea articolelor 205.d. lucrurile nu se opresc aici. 4) Un motiv principal vehiculat în permanen 3 de Putere pentru a impune legile împotriva presei este c3 aceasta public3 5i 5tiri false. c3 mineriadele poate nu ar fi existat f3r3 manipularea exercitat3 prin intermediul televiziunii. acest lucru reflect3 tocmai rolul pe care trebuie s3-l aib3 presa. convin5i fiind c3 sunt exclusiv rodul gândirii lor. la un moment dat. televiziunea na ional3). Instaurarea moralit3 ii atât de dorite Q în discursuri Q de Putere s-ar putea realiza. este un drept fundamental al contribuabilului s3 fie informat corect. de ini iatori. pe care o întreag3 ar3 îl ura. în mod direct sau. indezirabile Puterii. zâmbete. Aminti i-v3. în acela5i timp cu o lege a presei. 6) Evident.m. Ele au ap3rut din dorin a respectivelor institu ii de a influen a opinia public3. Dup3 cum s-a v3zut în capitolul anterior. Adversarilor li se pun de la bun început în fa 3 ni5te condi ii total inacceptabile.d. mult mai grave decât unele excese din presa independent3 (excese ap3rute de cele mai multe ori din dorin a disperat3 de a atrage aten ia asupra unor situa ii intolerabile. de fapt. s3 vedem strategia prin care Puterea 5i-a propus s3-5i ating3. era pe vremea lui Ceau5escu. Respectivele legi îns3 nici m3car nu au fost luate în discu ie. Pentru ca succesul s3 fie deplin. s-ar orienta imediat spre un alt ziar. în respectivele gazete apar frecvent insulte grosolane la adresa unor personalit3 i politice sau culturale de prim rang. de incompeten 3. de5i defavorabile lor. pe parcursul negocierilor. Important este faptul c3 în amintitele publica ii câ iva mercenari ai scrisului public3 frecvent injurii grosolane. noile condi ii sunt mult mai blânde fa 3 de cele propuse la început de ini iatori. dar 5i ca o modalitate de a sonda în ce m3sur3 electoratul mai este sau nu de acord cu politica lor. iar cel care le-a în5elat a5tept3rile ar da faliment. Deci for a ziarelor independente st3 în primul rând în cititorii pe care îi reprezint3 5i cu care. Mai târziu. propriilor lor idei sau sentimente. economice 5i politice din România de ast3zi. spre exemplu. într-un stat democratic este nepermis3 anomalia ca Guvernul s3 finan eze din fonduri publice un ziar în care s3-i fie ataca i adversarii politici. 206. deci a presei independente. ci erau orientate doar împotriva presei independente. dar nu acesta este subiectul analizei de fa 3. mai ales. când tensiunea dispare 5i analizele lucide arat3 situa ia de .m.a. într-o form3 sau alta. este "Trântitul-u5ii-în-fa 3". din nou. Aminti i-v3 c3 regimul absurd. pentru lips3 de transparen 3 sau comportament abuziv ori arogant. scopul. prin intermediul presei. trebuie remarcat faptul c3 ofensiva Puterii împotriva presei independente a coincis cu declan5area campaniei pentru alegerile din 1996. m3car pentru a-i da posibilitatea ziaristului acuzat de publicarea unor 5tiri false sau tenden ioase s3 acuze la rândul s3u func ionarul public ori autorit3 ile. nu a putut s3 cad3 pân3 nu a fost preluat controlul asupra informa iilor. frecvent utilizat3 în cadrul unor negocieri. a diver5ilor func ionari publici. chiar a celor obliga i. În consecin 3 Puterea nu se teme de presa independent3. Tirajul infim reflect3 neîncrederea popula iei fa 3 de amintitele institu ii. s3 informeze opinia public3. în aceste cazuri. s3 se ajung3 la punctul în care condi iile dorite. ci lipsei de transparen 3 a autorit3 ilor. prin diverse canale. Manipularea eficient3 a opiniei publice se poate realiza numai prin minimalizarea sau anihilarea surselor alternative de informa ie. Dac3 cititorii ar sim i c3 tot ceea ce se spune în ziarul pe care îl cump3r3 contrazice realitatea.

Pe o planet3 ipotetic3. Anticipând eforturile presei independente de a se ap3ra de atacurile Puterii. Ar mai r3mâne de spus c3 imediat dup3 aceea noul Cod Penal a c3zut la vot în Parlament. în seara de dinaintea discu iilor "finale" cu pre5edintele partidului de guvern3mânt.a. de5i a fost construit3 cu cea mai mare fine e.. a doua zi. sl3be5te societatea pân3 la trecerea în nefiin 3. Puterea a inoculat atent o atmosfer3 de tensiune. gazetarii care au propulsat "delictul de pres3" nu au mai avut timpul unei analize lucide care s3 le demonstreze c3 noul articol nu numai c3 nu protejeaz3 ziari5tii. Spuneam c3 strategia aplicat3 de profesioni5tii Puterii în acest caz avea 5i alte efecte. Rezultatul a fost contrar a5tept3rilor gazetarilor. presei i se ofereau noi declara ii belicoase pentru a mediatiza nefiresc de mult acel conflict.. întâlnirea dintre reprezentantul de marc3 al Puterii 5i ziari5ti nu mai l3sa timp pentru discu ii 5i analize. care au t3iat aripile mai multor indivizi. În plus. sugerându-se c3 neglijarea lui i-ar putea da ap3 la moar3 liderului extremist. pân3 ce s-a pierdut total urma celor care au lansat-o. vedem c3 dup3 toat3 acea euforie ini ial3 a maselor a urmat sângeroasa perioad3 a terorii. s-a ar3tat dispus3 la concesii. prin a demonstra c3 cele mai grave calomnii nu apar în paginile ei. în rela ia dintre presa independent3 5i Putere. dup3 pu in timp. le-a devenit tot mai clar c3 nu pot pune în aplicare ideile utopice în numele c3rora au ridicat mul imea. A fost elaborat chiar 5i textul unui nou articol (doar unul." ar fi fost imediat introdus în Codul Penal pentru a înlocui celelalte patru modific3ri 5i oricare proteste ulterioare ar fi fost contracarate cu non5alan 3: Voi l-a i cerut. desf35urate sub deviza Libertate. mult mai greu decelabile.. fiind pus permanent în antitez3 cu liderul extremist. convocând imediat directorii principalelor cotidiane la o "ultim3" 5i "decisiv3" întâlnire cu pre5edintele partidului de guvern3mânt. au instaurat o domnie a terorii. lipsa propriet3 ii private. de grab3. de o mare parte a opiniei publice 5. de sindicate. cu mult mai crâncen3 5i mai absurd3 decât constrângerile existente în societate anterior venirii lor la conducere. orice protest din partea lor este inutil. În linii mari scenariul s-a repetat în mai toate societ3 ile în care s-a încercat aplicarea sistemelor bazate pe ideile socialismului utopic. for ându-i s3 se zbat3 continuu. În paralel. sus inute de for e din opozi ie. cum spuneam. dar creeaz3 disponibilitatea de a fi incriminate chiar 5i persoanele dispuse la m3rturisiri sau declara ii incomode. ele s-au dovedit falimentare. convin5i fiind c3 ei sunt autorii textului 5i c3 astfel ofer3 o solu ie pentru ie5irea din impas. zilnic. proteste venite din partea ziarelor independente. De asemenea. Conduc3torilor revolu iei. fiind preluat3 5i transmis3 de la unii la al ii. trebuie amintit c3. Reprezentan ii Puterii au "trântit" de la bun început articolele cu pricina în noul Cod Penal. cât 5i Vadim Tudor au înregistrat cre5teri de popularitate. au venit membrii unei expedi ii. protestele privind neconstitu ionalitatea lor. Manevra a dat roade. articol prin care era definit 5i pasibil de pedeaps3 a5anumitul "delict de pres3". ci în revistele extremiste. Revenind la manevra cu modific3rile Codului Penal. tot oameni. locuit3 de oameni cu aripi. O nesperat3 bil3 alb3 în perspectiva alegerilor din anul urm3tor. În practic3 îns3. Puterea. Ceea ce. Dac3 ar fi s3 lu3m doar exemplul Revolu iei Franceze. dar conform cu a5tept3rile manipulatorilor: atât Ion Iliescu. Pentru a se men ine la putere nu au avut alternativ3. noi n-am f cut altceva decât s v accept m dorin a. Sub presiunea timpului.m. ea nu a reu5it. doctrinele bazate pe egalitarism au câ5tigat numero5i adep i. Pentru c3 doctrina socialist3 a fost. "Delictul. s-a 5i întâmplat. în sensul c3. popularizarea conflictului existent la acea vreme între liderul Partidului România Mare 5i pre5edintele României. Respectiva "nad3" a fost canalizat3 spre mediul gazet3resc 5i a început s3 circule pe diverse c3i. Imediat. la . O superb3 povestire science-fiction începea cu o constatare dureroas3: Mi-au t iat aripile. dup3 preluarea puterii. Egalitatea între oameni.. pre5edintele României a reu5it performan a de a beneficia de o imagine favorabil3 în mai toate cotidianele independente. prin diverse canale oculte. replicându-li-se c3 ei au fost cei care au f3cut propunerile. Dar. Remodelarea gândirii într-un sistem totalitar În teorie. un adev3rat paradis. cum era de a5teptat. este 5i va r3mâne utopic3. În acest timp. Evident. lipsa unui sistem concuren ial autentic în economie. Au urmat. se a5tepta ca propunerea cu "delictul de pres3" s3 vin3 din partea ziarului care l-a prezentat în paginile sale. prin canale oculte s-a r3spândit sugestia c3 totu5i "ceva trebuie pus în locul hulitelor articole".35 36 inferioritate în care s-au pus adversarii Q p3str3m aceast3 denumire generic3 Q. în detrimentul personalit3 ilor din opozi ie. fa 3 de celelalte patru pe care era menit s3 le înlocuiasc3.d. Directorii principalelor cotidiane s-au întâlnit. câ iva gazetari de la un important cotidian na ional au f3cut public3 propunerea pentru înlocuirea celor patru articole incriminate din noul Cod Penal cu articolul privind "delictul de pres3". prin diverse declara ii mai mult sau mai pu in oficiale. fiind trimis spre reformulare. 5i s-au în eles s3 renun e la ideea cu "delictul de pres3" 5i s3 nu cedeze nici unei presiuni din partea Puterii. S3 traducem teoria de mai sus în ceea ce s-a întâmplat în toamna lui 1995. artizanii manipul3rii încurajau. societate sau politic3 anihileaz3 îns35i esen a fiin ei umane. distruge individualitatea. Egalitate. Fraternitate. O astfel de analiz3 ar3ta clar c3 introducerea "delictului de pres3" în noul Cod Penal ar fi reprezentat o victorie important3 a Puterii în ofensiva împotriva presei independente. pentru "hot3rârea final3". pentru a sugera din start o nou3 concesie). dar de mare importan 3.

numit3 tupu. în mine. mai creatori. motiv pentru care nu se r3spândiser3 nici "maladii" precum l3comia. în urma cuceririlor. A treia parte era împ3r it3 în mod egal tuturor celor care munciser3 p3mântul. la dispari ia speciei umane. Spre exemplu. în timp Q când pe planeta respectiv3 au început cataclisme devastatoare. se va putea ajunge chiar la "modelarea" fiec3rui nou-n3scut conform dorin ei p3rin ilor. dac3 avea copii. oamenii trecu i de 5aizeci de ani erau scuti i de munc3. invidia. O treime mergea la depozitele de stat. dar 5i acestea foarte bine definite 5i îmbinate cu obliga ii privind buna func ionare a statului. pentru a supravie ui. Ingineria genetic3 va permite nu peste mult timp chiar corectarea unor asemenea deficien e. acest sistem de via 3. la sistemele de iriga ii etc). egoismul. constructorii de drumuri 5i cet3 i. De asemenea. nivelarea sistemelor umane genereaz3 vulnerabilitate. preo i. concretizate în munca pe câmp. Înc3 un argument ar putea fi adus în sprijinul acestei afirma ii. pe continentul nord-american. Inca5ii dezvoltaser3 un sistem social întrucâtva asem3n3tor celor imaginate de adep ii socialismului utopic. în ultim3 instan 3.37 38 nesfâr5it. într-un fel. v3duvele 5i b3trânii primeau de la stat toate cele necesare traiului. Acela5i sistem era aplicat 5i în cazul cre5terii turmelor de lame. nu existau cer5etori. în timp. ce nu permiteau ob inerea unor recolte suficiente pentru toat3 lumea. De5i. iar a treia poporului. egalitatea între to i cet3 enii 5i alte asemenea obiective m3re e a dat faliment. Imperiul Aztec. multe grup3ri etnice fuseser3 str3mutate din locurile de ba5tin3 5i amestecate cu altele. nivelul de trai al cet3 eanului obi5nuit este cu mult peste cel înregistrat în 3rile foste comuniste. societ3 i. Poate am mers prea departe cu argumenta ia. În cazul unor calamit3 i naturale. începând cu sexul 5i terminând cu fizionomia. pe care ei le prev3zuser3 Q adev3ratul sens al misiunii lor a ie5it la iveal3. de5i diferen ele sunt semnificative. Mai mult. mai inventivi. dincolo de tarele sale. pentru c3 ei deveniser3 mult mai rezisten i. iar cei ce împliniser3 cincizeci de ani munceau mai pu in. bun3starea general3. Cei inap i de munc3. În afara obliga iilor fa 3 de stat. Socialismul. au murit unul câte unul. chiar în trecutele momente de vârf ale economiei socialiste. depozitele de stat erau deschise pentru a se aproviziona din rezervele lor 5i poporul. produsele ob inute de pe aceast3 "treime sacr3" fiind folosite pentru între inerea preo ilor 5i pentru jertfele rituale. Mai mult. în cazul în care se va permite "modelarea" nou-n3scu ilor. depozite din care erau pl3ti i militarii. în raport cu num3rul parcelelor pe care le cultivase fiecare. Îns3 nu despre o asemenea paralel3 dorim s3 discut3m. Iar dispari ia unor astfel de tipuri ar s3r3ci grav mo5tenirea genetic3 a omenirii. Ideea îns3 era de a demonstra c3 supravie uirea speciei umane 5i dezvoltarea acesteia se pot face numai în cadrul unor sisteme. Se va putea cunoa5te astfel. diversificarea activit3 ilor umane. nu exista proprietate privat3. de unde erau aproviziona i preo ii. neînv3 a i cu lupta dur3 pentru existen 3. Povestirea. care se bucurau de privilegii uria5e. a doua apar inea suveranului. ce apar ineau suveranului. Democra iile occidentale în care societatea a încurajat competi ia 5i afirmarea valorilor. dar specia a supravie uit prin cei c3rora li se t3iaser3 aripile. f3când-o extraordinar de vulnerabil3 în cazul apari iei unor maladii înc3 necunoscute. dac3 majoritatea p3rin ilor î5i vor dori copii blonzi. cu ochi alba5tri. Tot din aceste depozite era între inut3 5i Curtea imperial3. iar pentru fiecare fat3. Trebuie remarcat c3 societatea incas3 înregistra o egalitate aproape perfect3 doar la nivelul cet3 enilor de rând. a dus la deosebiri minime între cet3 enii de rând ai imperiului. Înc3 o . în 3rile cu democra ie avansat3. indiferent cât de neobi5nuit ar p3rea. pentru fiecare b3iat i se mai repartiza un tupu. vor face în curând posibil3 realizarea "h3r ii genetice" a fiec3rui individ. se afla o întreag3 ierarhie de func ionari ai statului. func ionarii. lipsa motiva iilor. spiritul de competi ie. Practica a dovedit c3 sistemele cele mai favorabile sunt acelea în care libert3 ile individuale sunt încurajate 5i îmbinate cât mai armonios cu libert3 ile colective. dac3 noua fiin 3 uman3 va suferi de vreo boal3 congenital3 sau va fi predispus3 unei maladii sau alteia. Progresele geneticii. Uniformitatea. Întreaga suprafa 3 a statului era împ3r it3 în trei: o parte apar inea soarelui. spre o vulnerabilitate tot mai accentuat3 a întregii societ3 i. chiar înainte de na5tere. cet3 enii aveau 5i obliga ia de a presta un anumit num3r de zile de munc3 în folos ob5tesc (la construc ii. care î5i propusese înl3turarea s3r3ciei. De5i experimentatorii p3reau la început ni5te agen i ai r3ului. Se pot scrie studii întregi despre compara ia unui asemenea sistem ce func iona aproape impecabil 5i tipul de societate întrev3zut de adep ii socialismului. A doua treime era dus3 în depozitele "sacre". Oamenii cu aripi. ce ar putea duce. este foarte posibil ca în scurt timp s3 dispar3 total tipurile umane care nu ar corespunde standardelor de frumuse e ale momentului. duce cu gândul spre destinul tragic al imperiilor precolumbiene. culoarea ochilor sau a p3rului. Sistemul inca5. ale ingineriei genetice. fiec3rui b3rbat însurat i se repartiza o bucat3 de p3mânt de o anumit3 suprafa 3 (aproximativ aceea5i pentru to i). cet3 enii obi5nui i aveau aceea5i stare material3. De asemenea. membri ai familiei imperiale. Principala problem3 este aceea a unei previzibile 5i extrem de d3un3toare s3r3ciri a fondului genetic uman. Dincolo de optimismul generat de asemenea perspective tulbur3toare. Nu existau bani. Recolta era strâns3 la comun 5i se împ3r ea 5i ea tot în trei p3r i egale. oamenii de 5tiin 3 au început deja s3-5i pun3 întreb3ri extrem de grave. ecosisteme care s3 incite creativitatea. În ceea ce prive5te cultivarea p3mântului. ajunsese aproape de perfec iune în ceea ce prive5te func ionarea sa. o jum3tate de tupu. Aceasta este una dintre cauzele. Deasupra acestora. tot mai restrânse pe m3sura dezvolt3rii sistemului social. au supravie uit 5i s-au consolidat. La fel. pentru care câteva sute de conchistadori au reu5it s3 distrug3 dou3 civiliza ii uluitoare. Îns3 perfec iunea a condus spre o anumit3 degenerare. dar generând 5i noi "boli" ale societ3 ii. tindea spre perfec iune (tot în ceea ce prive5te func ionarea). 5i satisfacerea stagiului militar. poate chiar cea fundamental3. s3 provoace moartea a milioane de oameni.

înmagazinat3 în planuri. co-rect-incorect. mai apoi. atunci comportamentul s3u va fi determinat 5i de con5tiin a a ceea ce s-ar putea întâmpla în anumite condi ii date. conturându-i astfel personalitatea. a modului în care este ea perceput3 de psihologia social3. cum vre i s3 spune i. ci de a-5i determina supu5ii s3 gândeasc3 sincer a5a cum vor ei. Nu are rost s3 ne limit3m doar la comuni5ti. de a anticipa consecin e ne d3 posibilitatea s3 construim scenarii dintre cele mai îndr3zne e despre viitor. de câ5tigare a controlului asupra min ilor umane este cu mult mai complex. cu o gândire total diferit3 de a predecesorilor. de origini foarte diferite. în compara ie cu sistemul centralizat. ne determin3 s3 ne implic3m total în via a de fiecare zi. va trebui men inut3 prin for 3. pentru a evolua. dar 5i obliga iile ce stau la baza bunului-sim . documente. comunismul vor r3mâne ideologii utopice 5i. Minciuna este instrumentul de baz3 prin care se creeaz3 omul nou. prezent 5i viitor. memorii. pentru c3 asem3n3rile între toate aceste sisteme totalitare. în dezvoltarea unor noi criterii de evaluare. determinând reac iile din experien a imediat3. în cadrul unui întreg sistem de recreare a con5tiin elor. dep35ind chiar logica linear3. ci s3 ne construim via a bazându-ne 5i pe experien a altora. spuneam. dar 5i a fiec3rui individ în parte. în ceea ce este 5i în ceea ce va fi. de a propune variante. la început. Capacitatea de a iubi. Având în vedere aceast3 extrem de schematic3 prezentare a esen ei umane sau. aerul lor superior. implementat. fundamentali5ti etc. con5tiin a 5i afectul. un sistem de norme morale. Pentru ca atributele tripletei inteligen 3-con5tiin 3-afect s3 func ioneze perfect în sensul dezvolt3rii individului. de manipulare a con5tiin elor. drepturi. în recrearea sistemelor de norme morale 5i etice. sistem în care manipularea. Ei 5tiau c3 socialismul 5i. Memoria d3 omului sentimentul de continuitate a eului de-a lungul timpului. de a tr3i emo ii intense. apoi. dincolo de simpla suferin 3 sau pl3cere. Abilitatea de a imagina alternative. Pentru a se dezvolta. nazi5tii. mai precis minciuna. în cadrul societ3 ii. au pus în mi5care un întreg mecanism al manipul3rii 5i terorii pentru a-i aduce pe oameni în situa ia unor marionete care s3 populeze universul pe care 5i l-au imaginat ei. trebuie ca el s3 aib3 o viziune foarte bine închegat3 a temporalit3 ii. au crezut sincer în "superioritatea" 5i "binefacerile" unei viitoare societ3 i perfecte. are rolul determinant. eforturile depuse în a modifica structura psihic3 a sute de milioane de fiin e umane pentru a le supune voin ei lor. experien e. conduc3torii. În cadrul societ3 ii se regleaz3 raportul între interesele personale. Spre deosebire de membrii de rând ai partidelor comuniste. Sentimentele reprezint3 o punte de leg3tur3 special3 cu ceilal i oameni. . comparativ cu ceea ce ar trebui s3 se întâmple. de a ne aminti 5i de a imagina. a importan ei acestor no iuni. putem face distinc ia între eul nostru 5i lume. mai bine zis. Oamenii au nevoie de oameni pentru a se sus ine reciproc. Ca un corolar al acestui mecanism apar no iunile de bine 5i r3u. E cazul s3 vorbim de sistemele totalitare în general. în sensul îndeplinirii sau neîndeplinirii respectivelor norme. sistemul de legi. care. sunt izbitoare. Noul sistem social creat de dictatori are ca unitate reprezentativ3 omul nou. uneori chiar opuse ideologic. Minciuna. mai mult. pentru a rezista pericolelor. For a este folosit3 ca un auxiliar. Când unei asemenea fiin e umane pure îi este ad3ugat. De aceea au ini iat o strategie extrem de bine pus3 la punct. privilegii. Principalul scop al liderilor unui sistem totalitar nu este de a st3pâni prin for 3 sau de a-5i distruge adversarii. a degenerat spre teroare. Iubirea 5i sentimentul de încredere pot crea leg3turi mult mai puternice 5i mai stabile decât orice judecat3. între universul nostru interior 5i realit3 ile exterioare. dar 5i complexe. în remodelarea sentimentelor. în rescrierea istoriei. tot de la bun început. sau diver5i al i dictatori. lideri de cult. el are nevoie de ceilal i. Analiza metodelor de creare 5i între inere a unui sistem totalitar relev3 faptul c3 minciuna era 5i înc3 mai este (în unele zone ale globului) doar una dintre armele celor afla i la putere. în cadrul societ3 ii. Omul este o fiin 3 social3. tradi ii. este dat3 de armonia în care se împletesc inteligen a. reflexe. etc. Inteligen a ne d3 capacitatea de a înv3 a. bazate pe ra ionamente pure. Numai astfel fiin a uman3 î5i dobânde5te 5i î5i demonstreaz3 superioritatea: devenind total implicat3 în ceea ce a fost. Ceea ce uime5te este cinismul acestor "întemeietori". teoreticienii comunismului au în eles. impus. Trecutul alimenteaz3 prezentul cu standarde. Afectul ne ofer3 baza pentru a percepe experien ele într-o infinitate de nuan e subtile. a ceea ce înseamn3 trecut. dintre care mul i. etice. în loc de a c3uta alte solu ii pentru a veni în întâmpinarea dorin elor 5i necesit3 ilor fire5ti ale oamenilor.. Datorit3 con5tiin ei ne d3m seama de rela iile noastre cu lumea exterioar3. Îns3 procesul de manipulare a con5tiin elor. în deformarea rela iilor interpersonale. de a corecta prezentul 5i de a construi variante mai bune ale viitorului. criterii de compara ie. era poate arma de baz3 a celor care au impus ideologiile totalitare. c3 ideologia lor va trebui impus3 prin for 3 5i. Minciuna este instrumentul folosit în restructurarea concep iilor. în modificarea experien elor. perfec ionat3 continuu. indiferent c3 la conducerea lor s-au aflat comuni5tii. în distorsionarea proceselor imaginative. Imensa capacitate de a înv3 a ne permite nu numai s3 profit3m de propria noastr3 experien 3. dup3 unele succese de început. de multe ori mult mai eficient3 5i mai rapid3 decât rezultatele unor analize reci. Unicitatea speciei umane.39 40 dovad3 c3 sistemul concuren ial s-a dovedit cel viabil.. e mult mai lesne de în eles modul în care ac ioneaz3 cei care doresc s3 aib3 controlul total asupra semenilor lor. Imagina ia ofer3 omului puterea de a dep35i gre5elile trecutului. istorii scrise.

clasificarea lui Lifton r3mâne valabil3. modul de prezentare cuprindea. De aceea.J. toate informa iile ce veneau din exterior erau cenzurate 5i deformate pentru a ar3ta "degradarea societ3 ii capitaliste aflate în putrefac ie". în func ie de necesit3 ile momentului. (. (.. Permanent. în România nu existau bolnavi de SIDA. televiziunea. Metodele prezentate în Structura minciunii au fost experimentate 5i în România aproape o jum3tate de secol. depersonalizat3. O uria53 armat3 de oameni lucra pentru modificarea trecutului. trebuie s i fac loc (.. militant. referitor la acest subiect: Da i-ne un copil de opt ani i v garantez c va fi bol evic toat via a.. case de copii orfani 5. radioul erau obligate s3 prezinte doar "m3re ele realiz3ri". În acela5i timp.). spune Wierzbicki. (Lenin. În cartea sa. (. dar 5i pentru a justifica ac iunile din viitor. în func ie de cei care se succedau în posturile de conducere sau c3deau în dizgra ie. gata de a fi remodelat3 pentru a da na5tere 5irurilor de supu5i perfec i.. documentele erau reformulate 5i noile variante le înlocuiau în arhive pe cele vechi. chiar dac3 unele metode de remodelare a gândirii au fost experimentate într-o propor ie mai mare decât altele 5i chiar exacerbate. Pentru a justifica o ac iune sau alta. controleaz trecutul. Cerin a de puritate. handicapa i.m. George Orwell imagina un sistem totalitar ce tindea spre perfec iune. (Hitler. Iat3 ce spuneau trei dintre ei. pertinent3 5i util3 în încerc3rile de radiografiere a oric3rui sistem totalitar. C3r ile.d. nazist3. Remodelarea limbajului. Structura minciunii. Realitatea îns35i fusese anihilat3 5i înlocuit3 cu o aparen 3 de realitate.) lucr ri contemporane. Manipularea "mistic ". Principiul esen ial de informare într-un sistem totalitar. În cartea sa. Acestea sunt: Controlul comunica iilor umane. a operei. Cultul confesiunii. aveau 5i au un total dispre fa 3 de fiin a uman3. s critice obiceiurile i moravurile înapoiate. R. Nimeni nu mai 5tia exact ce se petrecea cu adev3rat... permanent erau inventa i inamici.radioteleviziunea trebuie s pun în centrul emisiunilor problemele educa iei socialiste (. (.. pentru a nu r3mâne nici o urm3 despre ceea ce se întâmplase cu adev3rat cândva sau m3car despre care fusese ultima versiune agreat3 de conduc3tori. Reforma gândirii i psihologia totalitarismului. exager3ri 5i minciuni ce frizau absurdul. Nici un segment din sfera informa iei sau a culturii în general (care are un efect decisiv în crearea mentalit3 ii individuale. v3zând oamenii ca pe o mas3 amorf3. Teza de baz3 a liderilor acelui regim era: Cine controleaz prezentul.. Controlul comunica iilor umane este mijlocul fundamental de ac iune în remodelarea gândirii umane. Pentru îndeplinirea primei directive se pune în mi5care un întreg sistem de propagand3 care s3 induc3 în con5tiin a public3 ideea 5i mai apoi convingerea c3 ar fi "cea mai bun3 dintre lumi". fundamentalist-religioas3 5. conflicte. s fie promovate normele socialiste de convie uire. inaugurarea unor noi obiective industriale se f3cea cu multe luni înainte de finalizare doar pentru a fi bifate în planul de investi ii. cu caracter revolu ionar.. în realitate. cea strict interzis3 de regimurile comuniste. Referitor la ceea ce se petrecea în ar3. (. Iat3 câteva fragmente din cuvântarea lui Nicolae Ceau5escu din 1971. s cuprind milioane de oameni.. +tiin a sacr . cuvântare în fa a comisarilor educa iei. are forma urm3toarelor directive: Ce trebuie s tie poporul 5i Ce trebuie s nu tie poporul. spuneam.. 1984.. (Ceau5escu. dar 5i colective) nu era neglijat..41 42 Propov3duitorii regimurilor totalitare. În acela5i timp. 1971) În cartea sa.) Pe scena teatrelor noastre.. 1923) Individul trebuie s accepte lipsa de importan a propriei sale persoane.d. Piotr Wierzbicki se ocup3 de analiza am3nun it3 a minciunilor din sfera informa iilor. Cine controleaz trecutul.. o alt3 armat3 de oameni lucra la recrearea prezentului. Programul PCR pentru îmbun t irea activit ii ideologice. În toate aceste direc ii. Lifton identific3 opt c3i de ac iune pentru remodelarea gândirii. cluburile i c minele culturale trebuie s desf oare o activitate cultural-artistic multilateral . bunurile nu se scumpeau..a. era total3. minciuna joac3 un rol primordial. indiferent c3 este de sorginte comunist3.m. contribuind în mod activ la educa ia socialist a maselor.) Filmul s devin un puternic mijloc de educa ie socialist a maselor! (. pentru a împiedica "r3spândirea concep iilor retrograde.) Ele trebuie s promoveze cu curaj experien a înaintat . s se integreze unei puteri superioare i s fie mândru c este parte din for a i gloria acestei puteri superioare. reac ionare".. De fapt nimeni nu mai 5tia exact ce se întâmplase în realitate.. Mein Kampf 1933) F r nici o exagerare trebuie spus c însu i viitorul comunist al patriei noastre depinde de dezvoltarea cu succes a muncii ideologicoeducative (. pe aceast cale s fie biciuite f r cru are moravurile retrograde. controleaz viitorul.a. în scopul ob inerii controlului asupra min ii maselor de oameni. Doctrina mai presus de oameni 5i Delimitarea social . mai mult. Ac iunea îns3 are 5anse foarte limitate de reu5it3. atât timp cât oamenii au acces 5i la alte surse de informa ie.) Criticii de art trebuie s ac ioneze întotdeauna în spiritul principiilor marxist-leniniste. Credin a propov3duitorilor în posibilitatea de a controla min ile oamenilor. care erau distruse. istoria era rescris3.. Chiar dac3. presa. .. Suprafa a raportat3 ca recoltat3 dep35ea suprafa a arabil3 a 3rii. ci numai "pre urile se rea5ezau".) Casele de cultur .) Trebuie s facem din fiecare unitate colar un puternic centru de educa ie în spirit socialist i comunist a copiilor i tinerilor. cu privire la programul PCR pentru îmbun3t3 irea activit3 ii ideologice... partea cea mai grea este imaginarea mijloacelor prin care la urechile poporului s3 nu ajung3 informa iile ce ar putea afecta reu5ita activit3 ii de propagand3. Trecutul era adaptat pentru a motiva ac iunile din realitatea imediat3. de a le st3pâni.) Ziarele i revistele trebuie s deschid larg paginile lor problemelor educa iei socialiste. dezastre. îndeosebi tineretul. uneori.) Este necesar ca organele i organiza iile de partid s ac ioneze pentru unirea tuturor for elor de care dispune societatea noastr în direc ia realiz rii . articolele din ziare. ideologiile totalitare nu au utilizat o combina ie perfect3 între cele opt "c3i". (.

în Cambodgea.. copiii au ajuns s3-5i tr3deze p3rin ii 5i chiar s3 cear3 condamnarea lor la moarte pentru "crima de a gândi". const3 în crearea unei aure aproape mistice în jurul grupului conduc3tor. cea de-a doua cale de remodelare a min ii umane. Nicolae Ceau5escu accentua clar aceast3 distinc ie în "indica iile" adresate responsabililor din înv3 3mântul politico-ideologic: Dar în afar de aceste trecuturi B ca s spun a a B de trist amintire. impu5i de sovietici. mecanismul minciunii institu ionalizate nu a disp3rut o dat3 cu revolu ia din decembrie '89. propov3duitorii totalitarismului încep s3 opereze distinc ii. se înv3luie în aceea5i aur3 "mistic3".. oricât de bizar3. Venirea comuni5tilor la putere. Evident. trebuie ca 5i mass-media s3 se bucure de o total3 libertate. amplificat. al ac iunilor 5i concep iilor lui. în fruntea lor. pentru a putea fi contracarate influen ele subiective ale unuia sau altuia dintre mijloacele de informare în mas3. Condi ia fundamental3 a oric3rei democra ii este asigurarea de alegeri libere 5i corecte. cel consemnat de istorie. ci. personalit3 ile istoriei na ionale s-au trezit brusc. Propov3duind "noua religie". pân3 5i numele localit3 ilor sau ale domnitorilor au fost modificate. cinic3 sau absurd3 se desf35oar3 în virtutea unor ra iuni superioare. Fiecare cet3 ean trebuie s3 aib3 acces liber la surse de informa ie alternative. treptat-treptat. Dar corectitudinea alegerilor nu înseamn3 doar împiedicarea fraudelor electorale. Dumnezeu sau alte for e supranaturale) mandata i s3 conduc3 societatea spre îndeplinirea elului respectiv (comunismul. Procurându-5i informa iile din cât mai multe surse. justificând-o ca pe o necesitate în atingerea m3re ului scop. "golani" 5i "animale". are acelea5i efecte: induce în rândul maselor un anume tip de comportament. Acest lucru. în China. sus inând c3 ac iunile lor sunt îndreptate spre un scop mai presus de orice altceva. "scriitori". Protestatarii califica i de Ceau5escu drept "huligani" afla i în solda "agenturilor str3ine" au devenit. Ei sunt dispu5i chiar s3 recunoasc3 manipularea. de trecutul anilor construc iilor socialiste. crearea condi iilor ca fiecare cet3 ean s3 voteze în deplin3 cuno5tin 3 de cauz3. Caracterul lor mesianic nu poate fi pus la îndoial3. s3 priveasc3 realitatea ca pe ceva ce nu are o leg3tur3 apropiat3 cu el. a josniciei sau a du5m3niei unor indivizi meschini.) de trecutul glorios al mi c rii revolu ionare i comuniste. radiografiat minu ios în cartea lui Piotr Wierzbicki. mai mult sau mai pu in. a fost prezentat3 ca un rezultat al voin ei întregului popor român. care a ridicat patria noastr la un înalt grad de dezvoltare în toate domeniile activit ii economico-sociale. individul încearc3 s3 se deta5eze. Pe baza acestei reconstruiri a trecutului s-a ridicat. prezentat de directorul respectivei institu ii în Parlament. ci în metodele de contracarare eficient3 a acestuia. Permanenta discordan 3 perceput3 între presiunea falsit3 ilor exterioare 5i sim 3mintele interioare provoac3 individului o stare de nesiguran 3. creeaz3 reflexe 5i obi5nuin e în sensul dorit de lideri. efectul acestora este în folosul . prin for 3. indiferent c3 se face prin mijloace de un cinism revolt3tor sau prin propov3duirea unui idealism aproape pur. ca o apoteoz3. ci 5i la comunicarea cu el însu5i. standarde 5i obi5nuin e menite s3 motiveze ac iunile din realitatea imediat3 a conduc3torilor regimurilor totalitare. Acest trecut glorios st la baza dezvolt rii viitoare a poporului nostru.. Controlul comunica iilor umane se refer3 nu numai la cenzura informa iilor pe care le prime5te individul din exterior. Manipularea "mistic ". dup3 revolu ie. precum 5i apropia ii lor. pe ei în5i5i se prezint3 drept "ale5ii" (de c3tre istorie. în centrul politicii educative! În scopul remodel3rii trecutului au fost puse în mi5care colective întregi de "cercet3tori". mai exist i un alt trecut: este vorba (. Exemplele pot continua la nesfâr5it. Ca 5i în romanul lui Orwell." Îndeplinirea tuturor acestor "indica ii pre ioase" se realiza printrun imens mecanism al minciunii institu ionalizate. Din p3cate. remodelarea trecutului constituia o metod3 de baz3 pentru crearea unui întreg e5afodaj de criterii. glorificat. Ei caut3 s3 înceap3 procesul de reeducare în primul rând cu tân3ra genera ie. În acela5i timp. Pentru a ie5i din aceast3 stare. formarea con tiin ei socialiste. în completare. orice ac iune. Indiferent dac3 încerc3rile de a introduce în min ile oamenilor ideea guvern3rii în numele unor scopuri nobile reu5esc sau nu. cu figura liderului Nicolae Ceau5escu. rolul lor minor în cadrul mi5c3rii comuniste fiind exacerbat la dimensiuni mesianice. Biografiile lui Nicolae 5i Elena Ceau5escu au fost rescrise. în primul rând.. buna-credin 3 sau competen a nu este decât manifestarea egoismului. absurdul cult al personalit3 ii. ci mai multe. "istorici". Permanent. Orice încercare de a le pune la îndoial3 autoritatea. Nu mai exist3 un singur trecut. greu de în eles sau chiar inaccesibile cet3 enilor de rând. Ideologii totalitarismului renun 3 aparent la ideea men inerii la putere. dictatorii în5i5i. perceperea unei profunde amenin 3ri la adresa autonomiei sale. adev3rat 5i relevant în lumea exterioar3. Cea mai important3 concluzie îns3 trebuie s3 rezide nu în cât de extins poate ajunge sistemul manipul3rii con5tiin elor. spre exemplu). Acest lucru este foarte bine 5tiut de liderii societ3 ilor totalitare. O alt3 contradic ie flagrant3 a fost sesizat3 între concluziile roz ale raportului celor trei ani de guvernare ai cabinetului V3c3roiu 5i concluziile îngrijor3toare ale sec iunii economice din raportul SRI. dar 5i în interiorul s3u. În Uniunea Sovietic3. rapoartele optimiste ale Comisiei Na ionale de Statistic3 sunt în permanent3 contradic ie cu nivelul de trai tot mai sc3zut al majorit3 ii popula iei. Iar acest deziderat se realizeaz3 numai prin înl3turarea controlului asupra informa iilor. Acest lucru îns3 nu îl scute5te de a fi profund afectat în capacitatea lui de a mai în elege ce este bun. care s devin o uria for în înf ptuirea programului general de f urire a societ ii socialiste multilateral dezvoltate în România.43 44 hot rârilor partidului privind îmbun t irea activit ii politico-educative. incon5tient. Deja. în analiza trecutului. cet3 eanul poate avea o imagine cât mai apropiat3 de realitate 5i poate vota în consecin 3. Astfel întreaga istorie a fost rescris3. toate evenimentele trecutului au fost reinterpretate pentru a folosi doctrinei comuniste. el se va sim i victimizat de cei afla i la controlul societ3 ii. Dintre acestea doar unul trebuie p3strat.

45 46 conduc3torilor. . Trebuie s3 aib3 puritatea societ3 ii comuniste pe care o construie5te 5i în care va tr3i.. ajung ei în5i5i agen i ai manipul3rii. Pentru ideologii totalitarismului. grandomania trecea de limitele absurdului. ea dep35ea manifest3rile grandioase. Dar 5i cei care nu cred devin la fel de manevrabili. nu i se opune. Cine nu este cu noi. Ei accept3 cu bucurie misterul. În crearea 5i amplificarea aurei de misticism. Pot atrage astfel. Pentru a trece la aplicarea complex3 a cerin ei de puritate. s3-5i canalizeze energia în a descifra mersul lucrurilor. g3sesc pl3cerea chiar 5i în suferin 3. de decoruri gigantice. cale de mijloc nu exist3. depozitarul adev3rurilor absolute. erau acompaniate de manifesta ii grandioase. numai ideile. s3 fie pedepsit pentru "vina" sa. cum s3 supravie uiasc3. se simt utili în îndeplinirea acelor scopuri mai presus de în elegere. de partea lor. poate deveni un factor în declan5area competi iilor publice axate pe atingerea unor standarde ale "purit3 ii". datorit3 aurei de misticism. (N. indivizii sunt determina i s3 se zbat3 permanent pentru a supravie ui. ba mai mult. mai ales. manipularea apare ca o binecuvântare. Mai mult. dac3 aceast3 colaborare nu se poate lega din cauza unei rezisten e puternice a "vinovatului". care a devenit a doua cl3dire ca m3rime. între pur 5i impur. amenin 3rile eseau un p3ienjeni5 aproape indestructibil. Nu numai corectitudinea scopurilor propuse nu mai poate fi pus3 la îndoial3. artizanii sistemelor totalitare au ini iat veritabile ritualuri. De asemenea el se va a5tepta ca. Nici m3car nu se 5tie exact cum ar fi avut de gând Ceau5escu s3 utilizeze nenum3ratele 5i imensele ei înc3peri. pentru a judeca dac3 sistemul în care tr3iesc este normal sau nu. din ce în ce mai fastuoase. mai mult sau mai pu in instinctiv. dar. de a fi un gigantic templu al ideologiei comuniste. Pe nesim ite. regimurile totalitare 5i-au dezvoltat un sistem foarte complex 5i extins de poli ie politic3. brusc recunosc3tori pentru faptul c3 nu au fost pedepsi i a5a cum ar fi cerut-o "vina" lor. pentru a construi noi cartiere muncitore5ti. Astfel. o binecuvântare a istoriei. pentru a se feri de pedepse. Pentru cei care cred. poli iile politice 5i-au dezvoltat ele însele un întreg sistem de ac iune. Ceau5escu) Ideologii totalitarismului 5tiu c3 o asemenea "puritate" precum cea propov3duit3 de ei este imposibil de atins în via a real3 a celor pe care îi conduc. el merge cu valul. îi sf3tuiesc 5i pe al ii cum s3 se fereasc3 de necazuri. 5i alta. spectacolele omagiale cu zeci 5i sute de mii de figuran i. Treptat. "Omul nou" nu trebuie s3 mai aib3 nici o leg3tur3 cu influen ele nefaste ale trecutului. Împletind aura de mister. În numele idealurilor neîntinate se pot desf35ura cele mai crunte prigoane sau cele mai crude opresiuni. Urmeaz3 apoi ac iunile de înl3turare 5i de anihilare a "impurit3 ilor". dar nici m3car autoritatea 5i competen a celui ales s3 le îndeplineasc3 nu mai sunt subiect de controverse. La un moment dat. în acela5i timp. cu teroarea dezl3n uit3 în numele purific3rii societ3 ii. încât s3 se ajung3 la acceptarea de c3tre cet3 enii obi5nui i a diverselor epur3ri. Tendin a spre megalomanie devenea dominant3.. Kim Ir Sen a fost cel care a beneficiat de reu5ita aproape total3 a unui asemenea cult. Dup3 c3derea regimului comunist. oricum cel în cauz3 se va comporta mult mai prudent pentru a nu intra din nou în conflict cu normele impuse de ideologii totalitarismului. Conduc3torul devine o figur3 mesianic3. Centrul Civic al Bucure5tiului. trebuie s rup definitiv cu mentalit ile i practicile din trecut. rostul Casei fiind acela de a domina Bucure5tiul. un sentiment de vinov3 ie sau chiar de ru5ine. dac3 o suport3 prin constrângere sau 5i una. Cultul personalit3 ii î5i are principala explica ie în dezvoltarea acestei c3i de manipulare. mai devreme sau mai târziu. este împotriva noastr B sun3 sloganul comuni5tilor. sentimentele 5i ac iunile ce concord3 cu ideologia 5i cu politica totalitar3. Pe de alt3 parte. Poate nici nu avea un plan anume. spre exemplu. dar mai ales de a-5i exercita capacitatea de a "ierta". precum 5i fiecare sector în parte. s3 anticipeze diverse evenimente. Sim ind c3 nu pot s3 scape de sub ap3sarea unor for e mai puternice decât ei. "Corecte" 5i "pure" sunt. mai ales capitale. de misticism. Aceast3 preocupare continu3 nu le mai las3 timp pentru a gândi liber. erijarea conduc3torilor în judec3tori supremi ai binelui 5i r3ului le d3 acestora posibilitatea de a jongla cu pedepsele. nimeni nu poate g3si acestui colos o întrebuin are. cultul personalit3 ii 5i ajungea s3 se reflecte chiar 5i în restructurarea arhitectonic3 a unor întregi ora5e. încearc3 s3 se adapteze. evident. dup3 Pentagon. biografia îi este îmbog3 it3 cu noi elemente care s3 demonstreze c3 din fraged3 pruncie s-a dovedit predestinat s3 conduc3 destinele 3rii. Ceau5escu a demolat cartiere întregi. din lume. Dintre liderii comuni5ti. Orice altceva poate fi rapid catalogat drept "r3u" 5i "impur". Pentru a-l venera se creeaz3 spectacole grandioase. fiecare va avea. sentimentul de vinov3 ie combinat cu instinctul primar de supravie uire pot sta la baza unei viitoare colabor3ri între cei "vinova i" 5i cei care sunt pu5i s3-i controleze. cu na iunea. i se închin3 ode 5i poezii. de procesiuni imense la lumina tor elor. Sau. chipul lui este imortalizat în picturi 5i sculpturi. Cererea de puritate se bazeaz3 pe delimitarea strict3 între bine 5i r3u. Sentimentul de vinov3 ie poate fi exploatat în a5a fel. de mister. poporului sau chiar ale lumii întregi. pentru a se feri de necazuri. a distrus sute de biserici 5i de monumente istorice. indiferent dac3 individul accept3 cu bucurie manipularea. Unii dintre ei ajung chiar s3 accepte sistemul 5i s3 i se adapteze. Dar ei pornesc r3zboiul total împotriva "impurit3 ilor" tocmai pentru a crea o lume a vinov3 iei omniprezente. Totodat3. Înva 3 s3 citeasc3 printre rânduri. Ca un gest suprem de megalomanie a ordonat ridicarea a5a-numitei Case a Poporului. cu întreaga ar3. Cuvânt3rile lui Hitler. 5antajul. figura i se identific3 treptat cu partidul. Standardele impuse indivizilor fiind imposibil de atins. indivizi dintre cei mai recalcitran i. Ceau5escu a fost cel care a dorit întotdeauna s3 fie la fel de sincer venerat. dar nu numai al lor. singurul capabil s3 conduc3 întreaga societate. al cultului ceau5ist. de grandoare. atunci când cei recalcitran i intr3 în contact direct cu institu iile de represiune. în care tortura fizic3 5i psihic3. a celor pe care îi slujeau.

Dup3 revolu ia din decembrie '89. acum 5i reciproca putea fi valabil3. strict. pentru ac iuni împotriva orânduirii socialiste 5.d. Sute de mii de oameni aveau dosarele completate cu cele mai intime am3nunte ale vie ii lor. cu lini5tea relativ3 a unui c3min. Dup3 ce s-au înv3 at cu privilegiile oferite de func ii. motive de mândrie. erau inadmisibile. nu se admiteau antecedentele penale. efectele subtile ale unui asemenea gen de manipulare a con5tiin elor. în unele cazuri. am descoperit cu o imens3 surprindere c3 marea majoritate a nomenclaturii avea. mai ales cele de natur3 politic3. în func ie de situa ie. Cu totul altfel stau lucrurile în sistemele totalitare opresive. care. m3rturisirea celor mai ascunse gânduri 5i sentimente îi leag3 suflete5te de cei asemenea lor. +tiin a sacr se manifest3 prin crearea unei aure de sacralitate în jurul dogmelor de baz3 ale ideologiei totalitariste. dintre care. astfel încât individul s3 fie m3cinat de un conflict interior perpetuu. care generau sentimentele de vin3 sau ru5ine. voluntar sau for at. În func iile de conducere au fost promova i cei "impuri". Atunci am în eles amploarea extraordinar3 a 5antajului pus în aplicare de sistemul comunist. de lideri. Îns3 ideologii fostului regim. În primele zile ale revolu iei române am avut posibilitatea s3 v3d acele dosare de cadre strict secrete. cu un anume standard de via 3. în studen ie. au devenit noile elemente de 5antaj. Devin ei în5i5i. "impurit3 ile" de la dosar. la orice moment. Ideologii totalitarismului tocmai asta urm3resc: accentuarea acestui conflict interior. un tat3 fost chiabur ori un unchi legionar. arogan i 5i puternici fa 3 de cei asemenea sau inferiori lor. fo5ti chiaburi. afla i în acelea5i structuri de conducere. chiar dup3 pr3bu5irea unui sistem totalitar precum comunismul. precum cel declan5at în numele cerin ei de puritate. combinat cu direc iile de aplicare a cerin ei de puritate. "adev3ratul eu". În momentul în care sunt for a i s3 m3rturiseasc3. prea pu ini se încumetau s3 încalce regulile sau s3 nu respecte "indica iile". 5i c3l3i 5i victime. Dosarele au fost p3strate la secret. Pentru a sc3pa de zbuciumul sufletesc. Motivele de a încerca sentimentul de vin3 erau atât de numeroase. nu conteaz3. Într-un anume sens. înlesne5te uniunea spiritual3 cu divinitatea venerat3. Îns3 toat3 via a secretele personale se vor afla într-o permanent3 opozi ie cu presiunea interioar3 de a le dest3inui 5i de a sc3pa de povara lor. din fi5etele biroului organiza iei de baz3 PCR dintr-un sector al Bucure5tiului. prin care individul era controlat total. rude preo i. A5a cum ceea ce fusese "r3u" înainte a devenit "bun". atrage dup3 sine iminen a pedepsei.m. Astfel s-a dezvoltat practica 5antajului prin dosare. "actorul". ce face tot mai vulnerabil individul.a. exacerbarea conflictului interior aduce indivizii în situa ia de a nu mai fi în stare s3 men in3 echilibrul între demnitate 5i umilin 3.47 48 Din p3cate. la rândul lor. ei încearc3 s3 împrumute psihologia celor care îi controleaz3. îi fac s3 se piard3 în marele curs al Mi5c3rii. generator de presiuni cu mult mai puternice 5i mai eficiente. Mul i dintre ei r3mân pentru totdeauna adep ii involuntari ai unor ideologii totalitariste. s3 accepte nuan ele. care. Astfel numai ideea existen ei dosarului f3cea posibil 5antajul. În cazul sistemelor totalitare de sorginte religioas3. încearc3 prin orice mijloace s3-l protejeze pe cel acuzat. Umili 5i slabi fa 3 de cei care îi controleaz3. Indivizii fac eforturi pentru a-5i ascunde gândurile 5i tr3irile. dar 5i în posturi de r3spundere în diverse sectoare ale economiei sau ale vie ii sociale. pentru a putea fi permanent controla i 5i readu5i la ordine în caz de nesupunere. spun totul în afara lucrurilor importante. Politica 5antajului se afla în pericol de anihilare. Mai mult. ac ioneaz3 înc3 mult timp. s3-5i redobândeasc3 sensibilitatea interioar3 menit3 s3-i fac3 mult mai receptivi la complexitatea moralit3 ii umane. de ru5ine. dar nu ajungea public. Pornind de la acest cult al confesiunii. În cazul primirii în partid a unui membru obi5nuit. Astfel. dominat3 de spaim3. Cultul confesiunii apare în strâns3 leg3tur3 cu propov3duirea cerin ei de puritate. legionari sau membri ai partidelor istorice. poli ia politic3 a sistemelor totalitare a experimentat 5i dezvoltat o uria53 institu ie a 5antajului. de îndoieli. Indivizii care au tr3it în asemenea societ3 i se dezobi5nuiesc foarte greu s3 împart3 totul. De asemenea. Aproape fiecare activist superior sau director de întreprindere avea o rud3 în str3in3tate. Se crea o anume complicitate. precum comunismul ori fascismul. Dar nu numai lor li se întocmeau dosare. o eliberare de vinov3 ii. se puteau ivi contestatari ai sistemului. încât nimeni nu mai putea fi sigur dac3 nu înc3lcase cândva vreo norm3. candidatul era trecut printr-un filtru extrem de sever. cultul confesiunii are un efect cu totul opus fa 3 de cazul sistemelor religioase. Aici confesiunea. Individul încearc3 toate metodele pentru a-5i înmormânta în adâncul eului s3u secretele. Studiind dosarele celor afla i în func iile de conducere ale partidului. este o consecin 3 a acesteia. Nu se admiteau "impurit3 i" la dosar precum rude în str3in3tate. Secretul individului devenea cunoscut 5i de c3tre cei desemna i s3-l controleze. "pete". s3 creeze mereu alte secrete. în loc de a se elibera de ele. petrece un veritabil fenomen de dedublare a personalit3 ii. Cel care m3rturise5te. pentru a nu se 5ti în continuare ce con in. Adep ii unor astfel de religii ajung s3 simt3 o veritabil3 u5urare în momentul confesiunii. au devenit. face posibil3 cunoa5terea de sine. au g3sit imediat noi metode de a perpetua 5antajul. Conflictul interior al individului era dublat de un conflict exterior. în acest caz. m3rturisirea vinei. ei n3scocesc permanent noi motive de "vin3". legat de ve5nice întreb3ri: "Ce secrete trebuie p3strate în continuare 5i care pot fi m3rturisite? Care dintre cele m3runte ar trebui spuse pentru a le ascunde pe cele grave?" În cele din urm3. una dintre cele mai eficiente metode de manipulare a individului. iar declara iile date la securitate. chiar dac3 individul era curat. în "bine" 5i "r3u". în fi5ele personale. Aceast3 ideologie este prezentat3 drept singura în m3sur3 s3 asigure "dezvoltarea . erau cazuri în care ei în5i5i fuseser3 condamna i. ci 5i altor milioane de oameni. confesiunea este încurajat3 pe motiv c3 ea purific3 sufletul. în cazul membrilor de partid obi5nui i. înc3lcare ce putea fi anexat3 în dosar. Uimirea a fost total3.

. ci apar binele adev rat 5i binele aparent. drepturile omului se împart 5i acestea în fictive 5i reale 5. +tiin a sacr 5i Manipularea mistic . ci 5i depozitari ai unor mentalit3 i retrograde. nemaifiind necesar3 statutarea lui. Teoreticienii totalitarismului opereaz3 cu concepte deja cunoscute. Acestea sunt mai presus de orice îndoial3. le ofer3 în elesuri cu totul noi. cum ar fi. trecându-le sub t3cere pe cele ce erau înc3lcate flagrant 5i aducând în prim3 pozi ie a5a-numitul "drept la via 3" (o no iune care. nici de caracterul mesianic al celor care îl impun. pentru ca stupizenia lor s3 fie prezentat3 drept adev3r elementar. conduce omenirea spre "cele mai înalte culmi de civiliza ie 5i progres". în viziunea lui Engels. (. Redefinirea limbajului. Cei care se îndoiesc devin disiden i demni de dispre . 5tiin elor sociale. îi dau o aur3 de omniprezen 3 5i omnipoten 3. reprezentat de principiul "de la fiecare dup3 capacit3 i. dup3 cum observ3 Piotr Wierzbicki în Structura minciunii. Spre exemplu.) concep ii str ine. califica i drept disiden i. din moment ce toat3 lumea îl respect3 în mod natural). ele sunt prezentate 5i difuzate în rândul maselor drept rezultate ale celor mai evoluate studii 5i cercet3ri 5tiin ifice în domeniul filozofiei. în total3 opozi ie cu progresul 5tiin ific. Chiar 5i dup3 ani de zile de la colapsul sistemului. a rolului s3u mesianic. de pild3. La fel nu mai exist3 democra ie în general. mentalit i ale vechii societ i burghezo-mo iere ti. Chiar 5i dup3 înl3turarea de la putere a regimurilor totalitare. Spre exemplu. morala cap3t3 brusc caracter de clas3. iar contestarea lor ar fi un adev3rat sacrilegiu. pentru "crima de a gândi". dar le pervertesc. Nimeni nu trebuie s3 se îndoiasc3 nici de "superioritatea" sistemului. (Nicolae Ceau5escu Q Raport la Congresul al XIII-lea al PCR) Evident. +tiin a sacr . În general acest lucru nu se discut3. uria5e manifesta ii 5i procesiuni în favoarea p3cii mondiale. atât "dreptul la via 3". pe care societ3 ile din trecut l-au ignorat din rea-credin 3. cât 5i lupta pentru pace au fost trecute pe planuri secunde. ci democra ie adev rat 5i democra ie fals . Treptat. în timp ce Manipularea mistic î5i propune s3-i divinizeze pe conduc3torii ce ac ioneaz3 în numele respectivei doctrine.49 50 plenar3" a fiin ei umane. înapoiate. Este acel egalitarism idilic. "mai presus de îndoial3" vehi-culate de ideologii totalitarismului. Noul sistem acord3 "adev3ratele" libert3 i individuale 5i colective. în România. nici m3car nu merit3 s3 li se demonstreze în ce const3 superioritatea noii orânduiri.d. aceast3 metod3 de remodelare a gândirii. Binele obi5nuit nu mai exist3.a. au fost uitate. 5i "dreptul" de a respira. cel pu in unul dintre obiectivele manipulatorilor îndeplinindu-se astfel. Sacralitatea se manifest3 în primul rând prin interdic ia. "istoric". permi ând crearea unui sentiment special al încrederii în superioritatea sistemului. +tiin a sacr are în vedere sacralizarea doctrinei. din punct de vedere filozofic. mai mult sau mai pu in explicit3. Propov3duirea noii ideologii la toate nivelurile.) influen e str ine concep iei noastre revolu ionare despre lume i via . dar mai ales de venerare a cârmaciului care nu se gândea numai la soarta propriului s3u popor. (. iar manifest3rile 5i procesiunile sau concentrat în jurul sl3virii "geniului carpatin". pentru c3 este de la sine în eles. el fiind înlocuit de adev3rul cu adev rat obiectiv 5i de cel doar aparent obiectiv. intr3 în firescul lucrurilor. fiec3ruia dup3 nevoi". sunt cei care pun în discu ie bazele doctrinei comuniste. incapabili s3 în eleag3 m3re ia noii doctrine. Spre exemplu. în cadrul unei societ3 i perfecte. reprezint3 adev3rul absolut. a compromis "idealurile comunismului". guvernate de o moralitate absolut3. Nici adev3rul obi5nuit nu mai exist3. obscurantiste.. Chiar 5i cele mai absurde aser iuni sunt învelite în aceea5i aur3 de sacralitate. Aceast3 lupt3 îi face vulnerabili. exclu5i din societate 5i chiar pedepsi i pentru "erezia" lor. Prea pu ini îns3. el permite crearea "omului nou". unii dintre cei care au fost împotriva lui Ceau5escu l-au acuzat c3. raportând la nivelul întregii 3ri. într-o ar3 civilizat3. al ii afirm3 c3 ideologia comunist3 ar fi perfect3.Fiecare în parte presupune crearea unui întreg sistem care s3 vegheze la convertirea cet3 enilor în adep i fideli. În interiorul unor asemenea indivizi apare o lupt3 permanent3 între rezisten a min ii lor de a accepta idei în care nu cred 5i permanentul sentiment de team3 în a5i exprima public p3rerile. Trebuie s3 facem o mic3 parantez3 pentru a accentua diferen ele de esen 3 între cele dou3 c3i. atunci când voci tot mai multe 5i mai rezonante au început s3 se ridice împotriva înc3lc3rii drepturilor fundamentale ale omului în România.. ar reprezenta un sacrilegiu. to i cei care î5i pun întreb3ri cu privire la juste ea ideologiei comuniste sunt ni5te înapoia i. în conducerea României. are efecte mult mai puternice decât s-ar putea crede la prima vedere. Aceast3 "pecete" 5tiin ific3 d3 posibilitatea propov3duitorilor de a-i califica pe cei care îndr3znesc s3 critice sistemul nu numai drept imorali 5i reac ionari. ci 5i la soarta întregii omeniri. Ace5tia 5i al ii asemenea lor. În numele acestui "drept la via 3" al tuturor oamenilor de pe planet3 au început apoi. Revenind la +tiin a sacr . care s3 serveasc3 doar ideologiei lor. benefic pentru dezvoltarea umanit3 ii? Sau doar permanenta competi ie poate genera . Mai mult. caracterul ei absolut. începând cu primele clase de 5coal3. anularea logicii 5i deformarea realit3 ii permit inocularea noilor teorii privind superioritatea total3 a noului sistem fa 3 de cele anterioare. dar r3mâne utopic3. despre lume i via . în megalomania lui. foarte mul i oameni r3mân pentru toat3 via a prizonierii unora dintre conceptele de baz3. Ceau5escu a modificat radical ierarhia acestor drepturi ale omului..m. Fi asta pentru c3 timp de aproape o jum3tate de secol. acest amestec permanent între misticism 5i adev3ruri "5tiin ifice" mai presus de orice îndoial3 face s3 dispar3 grani a dintre logic3 5i credin 3. neputând fi aplicat3 în via a de zi cu zi. asigur3 bun3starea. economiei etc. Discutarea lui. erau total ignorate în numele "adev3rului absolut" propov3duit de ideologii comunismului. Tot ceea ce nu corespunde noii ideologii reprezint3 manifest ri i mentalit i obscurantiste. probleme fundamentale. Ei sunt supu5i oprobriului public. de a se pune în discu ie fundamentele ideologiei respective. cum spuneam. Din p3cate. eventual agen i ai "agenturilor str3ine".

care vor fi repetate la infinit. pentru c3 îns35i ac iunea de a interpreta reprezenta un fenomen negativ. principalul mijloc de a percepe 5i interpreta experien a exterioar3. Cum spuneam. pentru c3 din interior ajungeau la cuno5tin a maselor numai informa iile pozitive. No iunile de "patrie" 5i "patriotism". s3 aib3 o rezonan 3 negativ3. informa iile ce veneau din exterior se filtrau cu grij3. drept comuni5ti.a. Doctrina mai presus de oameni se afl3 în strâns3 interdependen 3 cu toate celelalte tehnici de remodelare a gândirii umane. de c3tre individ. revenirea la un limbaj normal. demagogia 5i megalomania fo5tilor lideri comuni5ti. în via a de zi cu zi. exprimate prin cli5ee verbale u5or de rostit 5i de memorat. folosirea respectivelor "no iuni" la nesfâr5it. devine mijlocul oficial de comunicare. au fost în asemenea m3sur3 tocite de propaganda comunist3. Utilizarea for at3 a unor termeni. termenii folosi i de ea nu las3 loc interpret3rilor sau nuan elor. Expresia "nu vreau s3 se interpreteze ce am spus" nu mai era urmat3 de explicitarea "în bine" sau "în r3u". Mai mult. f3r3 "gre5eli" de exprimare ce ar atrage dup3 sine diverse pedepse. în interior. care poate dura ani de zile. dilemele iau amploare. Conform principiului "despre ce nu se vorbe5te. Chiar dac3 rezisten a intern3 nu este anihilat3. "Omul nou" nu interpreteaz3. principala lui leg3tur3 cu semenii în cadrul societ3 ii. Spre exemplu. erau total interzise informa iile interne referitoare la criminalitate. exagerat poleite. f3r3 posibilit3 i de nuan are. iar în exterior omul încearc3 permanent s3-5i adapteze limbajul 5i chiar gândirea noilor reguli. handicapa i. Prin asemenea tehnici de manipulare. care asigura oric3rui 5omer o via 3 decent3. f3r3 a-l discuta. La fel. timp de decenii. încât la ani de zile dup3 c3derea sistemului comunist. comparativ. Ins3 5i aceast3 discu ie era total pervertit3. de pild3. limitându-se la discutarea efectelor nocive asupra societ3 ii pe care le-au avut minciuna. evadarea din aceast3 "capcan3 lingvistic3" este extrem de grea. la standarde superioare celei duse de majoritatea cet3 enilor cu "drept la munc3" din societ3 ile socialiste. În acela5i timp. rigidizarea lui. interdic ia de a se discuta concep iile a indus o conota ie negativ3 cuvântului "a interpreta". ci doar s3 încerce permanent s3 se adapteze folosirii unor termeni abstrac i. Limbajul este principalul mijloc de comunicare al omului. exagerat îngro5ate. Iat3 c3 5tergerea efectelor "limbii de lemn". ci se admitea doar discutarea efectelor. nu exist3". greve. printr-o analogie instinctiv3. cel democratic 5i cel totalitar. pentru a fi eviden iate doar aspectele negative: criminalitate. nici nu se mai analizau. Din nou se poate produce o dedublare a personalit3 ii. Numai cei cu "mentalit3 i burgheze" interpreteaz3 5i caut3 nod în papur3. Efortul interior de analizare a acestor no iuni va fi într-o etern3 contradic ie cu presiunile din lumea exterioar3. la adresa unor idei politice sau a unor oameni politici. De5i nivelul mediu de trai din democra iile occidentale era mult mai înalt decât cel din 3rile socialiste. în sensul c3.m. pentru a nu fi cataloga i. S-a ajuns ca numai cuvântul de "mentalitate". concep iile fundamentale în virtutea c3rora au fost construite cele dou3 sisteme. pentru a fi confundate cu "partidul" 5i "dragostea pentru cârmaci". oamenii înc3 mai utilizeaz3 cu fereal3 astfel de cuvinte Fire5ti. 5omaj. al c3ror sens a fost pervertit evident. de pild3. cer5etori. "Limba de lemn". sunt percepute de individ ca o permanent3 amenin are la adresa intimit3 ii sale. ele fiind specifice doar capitalismului. Fi reprezentau "adev3rata fa 3 a imperialismului". La fel. nu se spunea nimic despre Sistemul de protec ie social3 din democra iile occidentale. pentru c3 despre ea este vorba. prostitu ie etc. strict delimitate. pentru a remodela gândirea oamenilor. conceptele 5i rezultatele experien ei erau amestecate 5i rearanjate pentru a folosi propagandei proprii. cur3 ate de nuan e. Rezultatul este un profund sentiment de frustrare care accentueaz3 vulnerabilitatea individului. Mai important îns3 5i mai grav este efectul pe care utilizarea acestor cli5ee îl are asupra individului. Individul ajunge s3 nu mai gândeasc3. Ea postula principiul egalit3 ii perfecte. Iar aceast3 lips3 a ini iativei de clarificare provine tocmai din sistemul de promovare a +tiin ei sacre.d. iar din exterior veneau numai informa iile negative. de exemplu. a dus la un sentiment instinctiv de aversiune fa 3 de unele cuvinte. foarte mul i oameni au r3mas în capcana fostei ideologii. lipsit de în elesuri abuziv impuse unor cuvinte. f3r3 a încerca s3 clarifice dac3 îns35i bazele întregii doctrine erau adev3rate sau false. Îngustarea limbajului. conform principiului "purit3 ii". unde este permis3 numai folosirea cli5eelor. f3r3 nici un alt atribut. dar mai ales . care avea ca principal3 menire dezobi5nuirea oamenilo de a pune 5i de a-5i pune întreb3ri fundamentale. reducerea la câteva no iuni ce exprim3 doar "binele" 5i "r3ul". Totodat3. Respectiva no iune fusese total golit3 de conota ii precum posibilitatea individului de a se exprima liber. sintagma "mentalit3 i burgheze" ajunsese s3 reprezinte tot ce era mai r3u. ideologii comunismului încercau acreditarea ideii c3 asemenea fenomene negative nu se întâlnesc în societatea socialist3. el crede. Ca s3 nu mai vorbim de toate celelalte libert3 i 5i drepturi cet3 ene5ti despre care nu se spunea nici un cuvânt. este un proces dificil 5i îndelungat. Chiar 5i dup3 colapsul comunismului. de a c3uta alternative etc. Remodelarea limbajului are ca obiect condensarea întregii complexit3 i a problematicii umane într-un num3r redus de categorii. Exemple de cli5ee ale "limbii de lemn" se pot da la nesfâr5it. care reduc întreaga complexitate a lumii exterioare la câteva cli5ee.51 52 progresul? Iat3 întreb3ri pe care +tiin a sacr nu le admitea. mai nociv pentru dezvoltarea fiin ei umane. dincolo de ridicarea în sl3vi a "m3re elor realiz3ri" din toate domeniile "construc iei societ3 ii socialiste multilateral dezvoltate". copii orfani 5. are un efect considerabil asupra subcon5tientului s3u. pân3 ce vor p3trunde în mintea individului drept concepte ale "5tiin ei sacre". mai retrograd. adesea critic. în care minciuna avea un rol primordial.

de cealalt3 "oile r3t3cite". dup3 perioadele de execu ii în mas3. La nivel de societate. Cum doctrina este perfect3. sunt trecute sub t3cere 5i uitate. devian i. presiunea la care este supus pentru a accepta noul comportament sau mod de gândire trebuie s3 fie permanent3. "lacheii imperialismului". a început dezvoltarea "politicii" de 5antaj. putea avea acces la unele . În acest mod. În Structura minciunii. putea promova în carier3. prin acea aparen 3 a libert3 ii de decizie. evident realitatea e cea care trebuie modificat3 pentru a veni în concordan 3 cu ideologia. s3-5i ascund3 reac iile fire5ti. liderilor sistemului totalitar li se confec ioneaz3 biografii mesianice 5. care nu au reu5it s3 schimbe mentalit3 i. iar de cealalt3 cei care nu au nici un drept. permanenta amenin are c3 dreptul la existen 3 le putea fi luat la cea mai mic3 abatere constituia o motiva ie suficient3 pentru a se integra sistemului. Întreg trecutul e recreat pentru a motiva apari ia 5i impunerea noii doctrine în respectiva comunitate uman3. deci exist".a. dac3 nu imposibil de atins. Prin ac iunea conjugat3 a acestor doi factori. Efectele ac iunilor de epurare se manifestau atât la nivelul celor docili.m. în viziunea totalitarismului comunist. consimte s3 i se conformeze. "oamenii noi". prin mijloacele deja descrise. deci exist". Ideologia nu poate fi pus3 la îndoial3. ea reprezint3 adev3rul absolut 5i ofer3 singura "cale de progres" a fiin ei umane. schematic numit Doctrina mai presus de oameni. mai "real3" decât îns35i realitatea. dar suficient de moderat3 pentru a nu-l determina la o respingere instinctiv3. în care manipularea con5tiin elor a trecut la ac iuni subtile. deoarece i se ofer3 posibilitatea de a-5i crea o motiva ie interioar3 pentru gestul s3u. în paralel. Altfel spus. la o constatare mult mai pragmatic3: "m3 supun. ci. Varia iuni ale acestor opt principale metode de manipulare a con5tiin elor au fost. ci prin completarea acestuia cu un sistem la fel de extins al represiunii. Cerin a de puritate nu accept3 nuan ele sau indivizii neimplica i. individul ajunge s3-5i modifice radical atitudinea. este împotriva noastr3". Sau. este aplicat mecanismul de manipulare. dup3 teroarea primilor ani 5i chiar a primelor decenii comuniste. sistemul s-a perfec ionat. Astfel. chiar dac3 în adâncul lor nu credeau în noua ideologie. ca alternativ3 la sentin a de condamnare la moarte sau la temni 3 grea. Îns3 potriveala între doctrina totalitar3 5i realitatea unei comunit3 i umane e foarte greu. perfect3. depinzând de cel care î5i propune radiografierea ideologiilor totalitare 5i a metodelor de impunere a acestora. ba chiar "reac ionari". Piotr Wierzbicki a inut s3-5i completeze explicit analiza minciunilor oficiale cu o constatare extrem de important3: sistemul comunist nu putea rezista numai prin dezvoltarea unui imens aparat al dezinform3rii. Individul trebuie s3 aib3 senza ia c3 depinde numai de el dac3 accept3 sau nu s3 se comporte 5i s3 gândeasc3 într-un mod ce contravine credin elor 5i concep iilor lui anterioare. "constructorii con5tien i ai socialismului 5i comunismului". exist3 5i alte modalit3 i de abordare a subiectului. cel mult. Pentru a înl3tura orice umbr3 de îndoial3 cu privire la aceste postulate. doctrina este "sacr3". Drept urmare configurarea viitorului va ine seama de aceast3 nou3 "realitate" conform3 cu ideologia 5i se va integra perfect în viziunea propov3duit3 de liderii sistemului totalitar. sunt 5i vor fi întâlnite în mai toate sistemele totalitare. ca orice analiz3. dincolo de aura ei sacr3. torturile 5i prigoana au sc3zut considerabil în intensitate 5i. de cealalt3 parte sunt indivizii cu "mentalit3 i ale vechii societ3 i burghezo-mo5iere5ti". omul nu ajunge s3 cread3 cu adev3rat într-o ideologie care îi este str3in3. Pentru docili. care nu doresc s3 accepte "noile. a urmat perioada "destinderii". indivizi neadaptabili. istoria este rescris3 complet. Dac3 individul se conforma ideologiei. pentru a se cupla perfect cu "logica" doctrinei. Iar cei care nu în eleg nu pot fi decât indivizi cu "mentalit3 i burgheze". Delimitarea social const3 în împ3r irea indivizilor în dou3 categorii distincte: de o parte sunt cei al c3ror drept la existen 3 trebuie recunoscut. realit3 i". Sistemele totalitare au redus chintesen a existen ei umane de la celebra tez3 cartezian3 "cuget. a partidului consta în cur3 area sa de asemenea "impurit3 i". dup3 cum spuneam. lag3rele au fost desfiin ate. chiar dac3 ideologia este perfect3. trebuie îndeplinite dou3 condi ii esen iale. crearea unei aure de sacralitate în jurul ideologiei totalitare. Cale de mijloc nu exist3. de o parte sunt marea majoritate a "tovar35ilor". trebuie totu5i s3 se integreze perfect în realitate. iar colectivitatea uman3 trebuie remodelat3 pentru a se putea bucura de "binefacerile" promise de noua ideologie. Persecu iile violente au încetat. orice îndoial3 cu privire la for a 5i corectitudinea ei este înl3turat3. De aceea împ3r irea societ3 ii se face conform principiului "cine nu este cu noi. De o parte se afl3 adep ii. cât 5i la nivelul disiden ilor.d. în timp ce oamenii sunt imperfec i. s3 fie motivat3 perfect de trecut 5i s3 determine în mod firesc viitorul. 5i cea care a condus la clasificarea "c3ilor" de remodelare a gândirii are o anumit3 doz3 de arbitrar. Aceasta din urm3 are ca obiectiv. Evident. În acela5i timp. atunci când acest lucru este imposibil. oricâte lec ii de îndoctrinare ar urma. "huligani" sau tic3lo5i afla i în slujba "agenturilor str3ine". Apoi urmeaz3 recrearea prezentului. La oricâte torturi fizice sau psihice ar fi supus. Am putea concluziona c3 aceast3 tehnic3 de remodelare a gândirii umane are ca obiectiv inocularea ideii c3 doctrina. oferindu-le acestora posibilitatea de "reeducare". evenimentele din trecut sunt reinterpretate total sau.53 54 cu +tiin a sacr . O constatare recent3 din domeniul psihologiei sociale relev3 faptul c3 remodelarea min ii umane nu se face prin for 3 sau prin îndoctrinare excesiv3. prin care întreaga experien 3 uman3 este subordonat3 principiilor doctrinare. Pentru a se produce o schimbare major3 în gândire. Apoi. În ceea ce prive5te "devian ii". s3 mint3 pentru a supravie ui. Spre exemplu. Menirea societ3 ii. este mai adev3rat3. ci doar s3 impun3 prin for 3 acceptarea ideologiei comuniste în rândurile celor care îi erau ostili.

omnipotent. Fi exemplele pot continua. de fapt. chiar dac3 nu era întru totul de acord cu noua ideologie. sursa intim a ideologiilor totalitare? O asemenea întrebare implic3. Dar. în rândurile cet3 enilor obi5nui i. mai era 5i acum la putere. u5or de exploatat de artizanii manipul3rii. în alb-negru. dezinform3rii 5i presiunilor subtile. nazismul a ap3rut imediat dup3 aceea5i prim3 conflagra ie mondial3. poten ialul pentru dezvoltarea 5i acceptarea tendin elor 5i mai apoi a ideologiilor totalitare se men ine aproape constant. Pentru ca astfel de fenomene s3 nu se mai întâmple. de fapt. Fi. fraze de genul: "Dac3 Ceau5escu d3dea mâncare la oameni dup3 ce a pl3tit datoriile. treptat. Toate îns3 au la baz3 analiza minu ioas3 a strategiilor de remodelare a gândirii. Urmau apoi avantajele. în cadrul ac iunilor de propagand3 nazist3. iar instabilitatea Q totalitarismul. De asemenea.am. P3rin ii prea autoritari îi fac 5i pe copii. chiar dac3 scopul lor este nobil. care s3-i uneasc3 5i s3-i protejeze împotriva spaimelor universale. de un mare conduc3tor sau de o 5tiin 3 precis3 5i universal valabil3) care s3 permit3 solidarizarea definitiv3 a tuturor oamenilor 5i s3 elimine teroarea reprezentat3 de moarte 5i de nimicnicie. în circumstan e favorabile. De aceea cel mai eficient mijloc de "imunizare" fa 3 de influen ele exterioare este studiul analizelor referitoare la asemenea influente. O concluzie a acestei explica ii aproximative ar putea fi: stabilitatea favorizeaz3 democra ia. dezvoltarea 5i declinul sistemelor totalitare au fost înso ite de tragedii soldate cu nenum3rate victime omene5ti. pentru a rezista manipul3rilor de orice fel. la maturitate. mai târziu. se cuvine s3 r3spundem la dou3 întreb3ri. Dincolo de faptul c3 Adolf . într-o form3 sau alta. Putea s3 se conformeze 5i s3 aib3 unele satisfac ii sau s3 nu se conformeze 5i s3 r3mân3 cufundat într-o existen 3 anost3. inevitabil.d. Cercet3torii în psihologia social3 au imaginat numeroase modalit3 i de educare a cet3 enilor pentru a rezista manipul3rii. teroarea frigului în fiecare iarn3. rolul acestor studii referitoare la sistemele totalitare? De data aceasta r3spunsul e simplu: Knowledge is power (+tiin a înseamn putere). cenu5ie. Cum asemenea st3ri se reg3sesc în copil3ria mai tuturor. Dincolo de fundamentele oric3rei ideologii totalitare s-ar putea s3 fie eterna dorin 3 a omului de a c3uta un ghid. 5i elul ideologiilor totalitare era nobil. realizat de Leni Riefenstahl. În societ3 ile echilibrate.. Îns3 în perioadele de criz3 cultural3 sau de schimb3ri istorice rapide.. de o idee filozofic3. Revolu ia comunist3 din Rusia a avut loc în timpul primului r3zboi mondial.55 56 privilegii.. Treptat. dup3 cum spunea filozoful englez Francis Bacon. Dimpotriv3. instaurarea comunismului în celelalte 3ri europene s-a produs imediat dup3 cel de-al doilea r3zboi mondial. sentimentul de invulnerabilitate cre5te 5i o dat3 cu el cre5te si tendin a de a c3uta sau de a accepta o for 3 omnipotent3 care s3 aduc3 salvarea.. Faptul c3 în România regimul ceau5ist a c3zut printr-o revolu ie s-a datorat într-o mare m3sur3 neglij3rii acestei tactici în ultimii ani de "domnie" ai lui Ceau5escu. pentru c3 5i sentimentul de insecuritate personal3 este foarte restrâns. de valori 5. întunericul din locuin e. R3d3cinile tendin ei individuale spre totalitarism ar putea fi c3utate în copil3ria fiec3ruia. în practic3 s-au dovedit falimentare. în mai toate mitologiile 5i religiile. individul trebuie s3 fie avertizat. totul sau aproape totul era la libera alegere a cet3 eanului. Presiunile asupra cet3 enilor au devenit mult prea puternice pentru a le mai da senza ia unei libert3 i de alegere. un sentiment de intoleran 3 fa 3 de haos. dar 5i în via a fiec3rui individ în parte. Începutul.. noua ideologie nu i se mai p3rea chiar atât de nefireasc3." Înainte s3 încheiem aceast3 scurt3 încercare de a radiografia sistemele totalitare. poate. Chiar 5i admiterea la doctorat trecea mai întâi prin filtrul partidului. La maturitate. Pentru c3 ele au fost imaginate tot de oameni sau de grupuri de oameni. Aceast3 permanent3 c3utare este prezent3. Nu se impunea nimic prin for 3 Q dac3 individul nu se manifesta public împotriva regimului. 5i-au dep35it condi ia. Simpla opozi ie fa 3 de totalitarism. s3 cunoasc3 în am3nunt esen a 5i mecanismul intim ale sistemelor totalitare. A doua întrebare: Care este. Care este. chiar dac3 î5i trag r3d3cinile dintr-o permanent3 zbatere a fiin ei umane de a g3si o for 3 mai presus de în elegerea comun3. cea mai profund3 5i mai complex3 problem3 legat3 de esen a fiin ei umane. tendin a spre totalitarism este mult atenuat3. dup3 revolu ie. Ostilitatea s-a amplificat la nivelul întregii societ3 i 5i sistemul a c3zut. putea duce o via 3 lini5tit3 5i chiar cu unele satisfac ii. Foametea. f3r3 a-i cunoa5te esen a 5i c3ile de ac iune. teoretic. care s3 faciliteze rezolvarea tuturor problemelor. Eminen ele negre ale propagandei În primul capitol al acestei c3r i erau descrise câteva imagini semnificative din filmul Triumful voin ei. Sentimentul de neajutorare al celor mici 5i impresia de putere 5i de autoritate pe care le-o inspir3 p3rin ii se pot manifesta mai târziu prin tendin a de a c3uta un suport puternic. nu este decât tot o expresie a vulnerabilit3 ii individului. s3 doreasc3 un sistem bine definit. Ideologiile totalitariste. el poate fi reactivat într-o form3 îmbog3 it3 prin experien a personal3. individul ajungea la concluzia c3 este mai bine pentru el s3 i se supun3. lipsa oric3rui gen de divertisment m3car la televiziune. toate la un loc au dep35it cu mult bariera minimei rezisten e 5i efectul a fost contrar celui a5teptat. iar pentru a se men ine la putere au apelat la constrângeri 5i la teroare.. în istoria umanit3 ii. F3r3 aceast3 analiz3. Cei care nu cred într-o asemenea teorie sunt invita i s3 se gândeasc3 bine cât de des au auzit. care au vrut s3 se identifice cu acele for e supreme 5i. un suport omnipotent (fie c3 este vorba de o for 3 supranatural3. ba chiar acceptabil3 în anumite privin e. chiar 5i metodele de educare ar reprezenta tot un anume gen de manipulare. Astfel va deveni mai puternic 5i mai pu in influen abil. dar 5i cu regretabile involu ii ale comunit3 ilor umane. sentimentul de haos încercat de unii în copil3rie poate induce.

O alt3 cauz3 a spiritului introvertit o reprezenta ura fa 3 de propriul s3u corp.57 58 Hitler era prezentat ca un zeu coborând din cer pentru a-5i binecuvânta milioanele de supu5i. influen a de care se bucura Führer-ul l-a f3cut s3 îl admire sincer. în timpul primului r3zboi mondial. un apostol. Mao sau Kim Ir Sen. A scris un roman. În acela5i timp. +tiin a sacr . Cuvânt3rile lui Goebbels au început s3 aib3 o tot mai mare audien 3. Manipularea "mistic ". Fiihrer-ul a început s3-l instruiasc3 temeinic asupra importan ei covâr5itoare pe care o are propaganda. avea 5i un 5chiop3tat evident. zi de zi. scria el entuziasmat de fascina ia pe care o creau discursurile lui asupra mul imii. ne vom limita doar la Controlul comunica iilor umane. avea senza ia c3 este un adev3rat predicator. Fundamentele ideologiei naziste 5i principalele metode propagandistice de impunere a ei au fost gândite de Adolf Hitler 5i prezentate în cartea sa. Pe lâng3 faptul c3 era scund. Atunci când vorbea. Abilitatea sa de a manipula auditoriul i-a atras aten ia lui Adolf Hitler. Doctrina mai presus de oameni 5i Delimitarea social sunt. manevrate prin fire invizibile de liderii regimului nazist. figura mesianic3 în stare s3 mobilizeze întreaga energie a na iunii germane. el însu5i fiind pl3cut surprins de darul oratoric pe care 5i-l descoperise. potrivit c3reia 5chiop3ta din cauza unei r3ni suferite pe câmpul de lupt3. lucru care la f3cut s3 se urasc3 5i mai mult pe sine. m3r53luind. În 1924 5i-a g3sit adev3rata chemare. Remodelarea limbajului. din care se va dezvolta mai târziu cinismul ce îl va caracteriza. pentru a controla tot ceea ce înseamn3 cuvânt tip3rit sau vorbit. avea nevoie de un om de încredere. în scopul controlului total al individului. au existat în istoria omenirii nenum3rate alte sisteme totalitare. îns3 atitudinea sa arogant3 l-a f3cut s3 fie ocolit de colegi. atunci când s-a angajat ca redactor la o publica ie apar inând alian ei de extrem3 dreapt3. Cum a fost posibil a5a ceva? În capitolul precedent am analizat metodele prin care propov3duitorii unei ideologii totalitare ac ioneaz3 pentru a ob ine controlul total asupra min ii. a comportamentului 5i a sentimentelor unei mase imense de oameni. când a plecat la Universitatea din Heidelberg. La dou3zeci 5i nou3 de ani. totu5i permanenta grij3 pentru bani a tat3lui 5i normele morale rigide ale familiei aflate la periferia clasei de mijloc i-au l3sat micului Joseph un gust amar. printre altele. Mai mult. un mic centru al industriei textile din valea Rinului. imagine artistic3 sau sunet muzical. Pentru a în elege 5i mai bine mecanismele de manipulare în mas3. Cerin a de puritate. c3ruia îi pl3cea ca lumea s3 i se adreseze cu Herr Doktor. mai ales cele din perioada lui Stalin. s3 se supun3 cu devotament unor experien e altminteri umilitoare. De profesie farmacist. câteva piese de teatru. conduc3torul suprem. la nevoie. preg3tindu-l pentru viitorul . trebuie reamintit faptul c3. De5i a absolvit Universitatea cu rezultate foarte bune 5i. 5i-a luat doctoratul. îns3 niciodat3 pân3 atunci tehnicile de manipulare nu au fost atât de perfec ionate 5i de extinse. Totodat3. omul de la tribun3. Cu timpul. într-o familie de catolici din Rheydt. cântând 5i scandând lozinci. care a declan5at o veritabil3 campanie pentru a-l atrage de partea lui. în diverse variante. un comandant de o5ti. a inventat o poveste. ce includea partidul nazist. Goebbels 5i-a slujit cu credin 3 noul 5ef ajungând pân3 la a-l denigra pe Hitler ca având mentalit3 i "mic-burgheze" 5i a cere expulzarea acestuia din partid. aducându-5i. Din cauza handicapului a fost respins de la serviciul militar. propria sa contribu ie. în 1922. Sufletul muncitorului german este în mâinile mele i îl pot sim i moale precum ceara. Cum a fost posibil3 aceast3 isterizare f3r3 precedent a maselor 5i cine a fost artizanul ei. cariera sa de scriitor nu a avut 5anse de reu5it3. totu5i alte zeci de milioane de oameni au fost determina i s3 cread3 sincer în discursurile lui Hitler. un b3rbat scund. Controlul comunica iilor umane. s3-5i dea via a de bun3-voie pentru cel de-al Treilea Reich. Sistemele comuniste. Pentru a-5i putea îndeplini rolul. Cum pentru exemplificarea pe larg a celor opt metode ar fi necesar spa iul unui volum de sine st3t3tor. toate respinse de editori. cu dirijarea propagandei. Goebbels a în eles c3 viitorul îi va apar ine lui Hitler. Cele opt c3i. p3rând simple p3pu5i. Tat3l s3u muncea într-un atelier de fitile de lamp3 5i nota într-un carne el cu coperte albastre fiecare ban pe care îl câ5tiga. Pân3 la apari ia Partidului Na ional Socialist German. s3 creeze o aur3 mistic3 Führer-ului. inteligent 5i energic. Îns3 Hitler nu se putea ocupa personal. Piciorul s3u stâng era cu vreo 5apte centimetri mai scurt decât dreptul. firav. au ajuns la "performan e" similare dup experien a nazist3 5i într-un interval de timp sensibil mai lung. care s3 preia ideile sale 5i s3 le duc3 la îndeplinire. Mein Kampf. caracteristice tuturor sistemelor totalitare. În foarte scurt timp a ajuns mâna dreapt3 a lui Gregor Strasser. Nu a mai durat mult pân3 la desp3r irea de Strasser. Joseph Goebbels a fost numit de Hitler conduc3tor al Organiza iei berlineze a partidului nazist. El urma s3 fie cel adulat. ca urmare a unei boli din copil3rie (probabil poliomielit3 sau osteomielit3). de5i teroarea nazist3 a provocat milioane de victime umane. tehnic3 menit3. secven ele devin de-a dreptul însp3imânt3toare pentru spectatorul neutru atunci când înf3 i5eaz3 sute de mii de oameni în uniform3. s3 studieze literatura german3. a5a cum o arat3 însemn3rile din jurnalul s3u personal. De5i p3rin ii se îngrijeau ca to i trei b3ie ii lor s3 primeasc3 o educa ie s3n3toas3 5i s3 nu duc3 lips3 de nimic. Strasser era la acea vreme un foarte influent lider al nazi5tilor 5i rivalul ideologic al lui Adolf Hitler. comportându-se precum robo ii. poeme 5i mai multe articole pentru ziare. cu ochi mari 5i zâmbet diabolic. Goebbels s-a n3scut în 1897. La facultate a excelat în studiul latinei 5i al religiei. se cuvine prezentarea unui studiu de caz. dar s3 urasc3 5i lumea înconjur3toare. Ceva mai târziu. Cultul confesiunii. Acest om a fost g3sit în persoana lui Paul Joseph Goebbels. ce au distrus sute de mii sau milioane de vie i în numele unor ideologii. iat3 dou3 întreb3ri c3rora li se va da un posibil r3spuns în cele ce urmeaz3.

Joseph Goebbels a înv3 at curând c3 propaganda nu are nimic comun cu adev rul. în România ultimilor ani ai regimului comunist. sindicale. Adolf Hitler era un geniu al propagandei. comuni5tii. a impus ca rapoartele ce i se înaintau s3 aib3 maximum cinci pagini dactilografiate 5i s3 fie scrise extrem de fluent 5i de corect din punct de vedere gramatical. ein Führer (Un popor. Ace5tia folosiser3 un întreg arsenal de articole de pres3. Atunci când pe ecranele berlineze a fost programat3 premiera filmului american pacifist Nimic nou pe Frontul de Vest. pe care Hitler a pus-o în seama comuni5tilor (abia mult mai târziu se va dovedi c3 a fost o înscenare . el a imaginat nenum3rate c3i de ac iune. recruta i din alte ministere. Dar Goebbels voia s3 controleze absolut toat3 via a cultural3 a Germaniei. important este s se vorbeasc despre noi. Adolf Hitler a sesizat efectul devastator pe care l-a avut propaganda englez3 chiar asupra moralului solda ilor 5i civililor germani. A ini iat tip3rirea de afi5e incitante. unul dintre solda ii nazi5ti din trupele de asalt. o ar . arte frumoase. Mesajul va fi preluat. în cadrul Regimentului I de pu5ca5i din Bavaria. Trebuie s ie im din anonimat. în care a preluat. în care vor fi publicate frecvent caricaturi grote5ti ale evreilor 5i ale marxi5tilor. El a folosit toate mijloacele pentru a-i crea lui Hitler o aur3 mistic3. Mein Kampf. P3strându5i 5i func ia de conduc3tor al Organiza iei berlineze. nu aveau voie s3 desf35oare nici o activitate din sfera culturii. imagini trucate pentru a-i prezenta pe solda ii germani ca pe ni5te barbari (huni. Goebbels a creat imediat un mit. muzic3. a publicat articole de genul Micul ABC pentru Na ional-Sociali ti 5i a ini iat un ziar al partidului. un conduc tor). s ne calomnieze.59 60 pas pe scara ierarhic3. non-arienii sau cei care nu erau agrea i din motive politice nu puteau deveni membri ai Camerei 5i. Publica iile reprezentau o palet3 foarte larg3 de interese politice. Mai mult. Hitler era mul umit de progresele lui 5i spunea c3 Goebbels a devenit singurul vorbitor pe care îl poate auzi f3r3 s3 adoarm3. Între altele. el devenea responsabil "pentru toat3 influen a exercitat3 asupra vie ii intelectuale a na iunii. într-adev3r. emisiuni radiofonice. a preluat un cântec scris de Wessel 5i l-a transformat în imnul mi5c3rii naziste. mai ales prin intermediul odelor politice. în Germania existau circa patru mii 5apte sute de cotidiane 5i s3pt3mânale 5i peste 5apte mii de reviste. În 5ase luni. i-a g3sit un sediu somptuos 5i a alc3tuit personalul din tineri str3luci i. Prin decret. pentru a cuceri suprema ia politic3. prezentate cu o asemenea abilitate. la care a ad3ugat c3 propaganda trebuie s se adreseze maselor 5i c3 ea trebuie s se concentreze doar asupra câtorva puncte care s fie repetate la nesfâr it. distribuia sau vindea proprietate cultural3" era obligat s3 se înscrie în departamentul potrivit al Camerei de Cultur3 5i s3 se supun3 regulilor dictate de pre5edintele acesteia. Ministerul Propagandei. atent la fiecare gest. când a fost angajat ca ofi er responsabil cu educa ia politic3. Spre exemplu. Goebbels s-a angrenat serios în viitoarea campanie electoral3. La un moment dat. Joseph Goebbels a fost numit ministru al Informa iei 5i Propagandei. la fiecare intona ie a vocii. Se pare c3 Goebbels a fost cel care a inventat acea celebr3 lozinc3 menit3 s3 energizeze masele: Ein Volk. Apoi a provocat nenum3rate confrunt3ri între oamenii s3i 5i adversarii lor politici. pres3 scris3 5i radio. f3cându-i pe oameni s3 le p3r3seasc3 în panic3. Trebuind s3 revigoreze anemica organiza ie nazist3 din Berlin. Întreaga lui activitate din acea perioad3 s-a bazat pe analiza mijloacelor utilizate de propagandi5tii englezi în timpul primului r3zboi mondial. Horst Wessel. nem ii erau acuza i permanent de atrocit3 i monstruoase. Joseph Goebbels. film. 5i una dintre ideile fundamentale ale inamicului: Spune o minciun i ea va prinde. pe postul pe care el însu5i îl ocupase pân3 atunci. s ne bat . cultur3 5i economie 5i pentru administrarea tuturor institu iilor ce servesc acestor scopuri". Evreii. religioase. mai târziu. de pre5edinte al Camerei de Cultur3 5i de ministru al Propagandei. la 5ase s3pt3mâni dup3 ce Hitler a ajuns cancelar al Germaniei. în care Wessel era prezentat ca victima inocent3 a adversarilor politici ai nazi5tilor. le-a adus profesori 5i a instituit un sistem foarte strict de reguli interne. El î5i repeta ore în 5ir discursurile în fa a unui triptic de oglinzi. cum erau denumi i pentru a se induce instinctiv asocierea cu imaginea triburilor de migratori). pentru toate rela iile publice din stat. Goebbels de inea mecanismele necesare controlului întregii activit3 i culturale a Germaniei. În 1933. În paralel. teatru. caricaturi grote5ti. numit Der Angriff (Atacul). Pentru meritele sale. El începuse s3 practice aceast3 art3 înc3 din 1919. cu 5apte departamente: literatur3. Aflând c3 uciga5ul f3cea parte din Partidul Comunist. supranumit 5i Promi. printre altele. Pentru c3 mul i dintre noii s3i subordona i nu aveau suficient3 experien 3. În plus. de unic salvator al Germaniei din ghearele evreilor 5i ale comuni5tilor. La acea vreme. Sub îndrumarea lui Hitler. le spunea adep ilor. încât pân3 5i solda ii germani ajunseser3 s3 cread3 c3. arhicunoscuta sigl3 PCR a fost tot mai mult utilizat3. În 1930. pentru a induce în rândul maselor un gen de fascina ie mitic3 a nou-ap3rutei trinit3 i Poporul-Ceau escu-România sau Partidul-Ceau escu-România. pe 13 martie 1933. s-a certat pentru o prostituat3 cu un individ 5i a fost ucis de acesta. acestea fuseser3 comise de unii camarazi de arme de-ai lor. Führer-ul l-a numit 5ef al propagandei naziste. l sa i-i s ne înjure. În tripla sa calitate de 5ef al propagandei partidului nazist. mai mult decât în orice alt3 ar3 de pe glob. a5a c3 l-a convins pe Hitler s3 înfiin eze Camera de Cultur3 a Reich-ului. în consecin 3. Oricine "producea. Prima int3 spre care 5i-a concentrat aten ia a fost presa scris3. Pe baza acestor observa ii a scris cartea sa de c3p3tâi. s-a dezvoltat rapid 5i a ajuns s3 aib3 5i treizeci 5i dou3 de filiale regionale. În urma ciocnirilor violente cu comuni5tii îi punea pe solda ii s3i s3 î5i arate în public r3nile pentru a ap3rea ca ni5te martiri. Goebbels 5i-a perfec ionat talentul oratoric. incendierea Reichstag-ului. a r3spândit în s3lile de cinema 5oricei 5i 5erpi inofensivi. 5i de al i lideri ai unor sisteme totalitare. în diverse forme. Goebbels a organizat urgent ministerul. ein Reich.

f3r3 men ionarea actelor de caritate pe care le f3cea partidul nazist pentru ace5tia. Instruc iunea General3 nr. În primul rând a unit cele dou3 agen ii na ionale de 5tiri existente la acea dat3 într-una singur3. Pentru o gre5eal3 de machetare. ordonan e prin care îi obliga pe proprietarii de case editoriale s3-5i dovedeasc3 originea . Pentru a prelua tot mai multe publica ii independente. În alte cazuri putea fi 5i mai r3u. Hitler l-a numit director al editurii oficiale a partidului nazist. dup3 venirea nazi5tilor la putere. Conform principiului "dezbin3 5i st3pâne5te". pentru a nu crea popula iei "impresia absurd3" c3 membrii guvernului s-ar ine de chefuri. bine selectate. Puterea lui Amann a început s3 creasc3 pe m3sur3 ce noi publica ii intrau în proprietatea lui Eher Verlag. în spatele unor rânduri de sticle. Cu toate aceste ac iuni în for 3 de subordonare a presei. Hitler l-a numit pe Max Amann responsabil cu întreaga pres3 a partidului 5i l-a f3cut 5eful Departamentului de pres3 din cadrul Camerei de Cultur3 conduse de Goebbels. Chiar 5i publicitatea se cenzura. în timp ce lui Goebbels i-a încredin at misiunea s3 înregimenteze presa. cât mai elocvent cu putin . Este vorba de Max Amann. Goebbels a luat dou3 m3suri de for 3. era necesar s3 fie înscri5i într-un nomenclator. Lun3 de lun3. redactorii erau obliga i s3 le ard3 în prezen a unui martor. Î5i pierduse mâna stâng3 într-un accident de vân3toare. cenzura devenea tot mai strict3. redactorii 5i editorii au ajuns doar s3 preia articolele deja scrise de propagandi5tii lui Goebbels. dintre autorit3 ile reprezentate de ace5tia. În paralel cu indica iile pentru ziari5ti. Se ajungea pân3 la a le impune ziari5tilor 5i lungimea articolelor. Situa ia presei devenise atât de dramatic3. cu un tiraj de peste un milion de exemplare. precum 5i lumina în care s3 fie prezentate. Viena 5i Berlin. în viitor. Mein Kampf. Tirajul imens se explica 5i prin faptul c3. nici talent de orator. pentru c3 politica demografic3 a nazi5tilor încuraja na5terile. întrun cotidian plin de succes. a oferit motivul pentru interzicerea presei de stânga (comuniste 5i social-democrate). firav 5i handicapat. ca reprezentând singura solu ie corect pentru Germania. Goebbels a interzis apari ia anun urilor prin care erau c3utate menajere pentru familiile f3r3 copii. Eher Verlag. în calitatea lui de 5ef al Departamentului de pres3 al Camerei de Cultur3. când amândoi f3ceau parte din aceea5i unitate. aranjarea acestora în pagin3.d. la prânz 5i seara. Spre sfâr5itul lui 1933. pe care a denumit-o Biroul German de Ftiri 5i a pus-o în subordinea ministerului s3u. În acest fel a reu5it s3 dobândeasc3 un anume control asupra informa iilor. Treptat. Cu toate acestea. ca 5i Goebbels.m. Adolf Hitler a avut întotdeauna grij3 s3 nu lase prea mult3 putere vreunuia dintre subordona ii s3i. prevedea: În num rul de mâine. ziarelor li s-a impus s3 amplifice excesiv orice incident creat de cehi la grani 3. din München. Urm3toarea mutare a fost transformarea conferin elor de pres3 guvernamentale în ore de instruire a ziari5tilor despre ce 5i cum s3 scrie. atr3gea dup3 sine excluderea editorului respectiv din nomenclator 5i interdic ia de a mai profesa. La Eher Verlag a fost publicat3 cartea lui Hitler. Orice sc3pare. de5i Amann nu avea nici aptitudini literare. el a încurajat rivalit3 ile dintre subordona ii s3i apropia i. 674. Îns3 avea un foarte ascu it sim al afacerilor 5i mult fler în angajarea unor subordona i de valoare. în edi ii tip3rite la München. precum cea ivit3 la sfâr5itul lui august 1939. în preajma invad3rii Cehoslovaciei. încât pân3 5i Goebbels recuno5tea. dar men ionarea unui nume interzis (de exemplu al unei personalit3 i socialiste sau al unui autor evreu) atr3gea dup3 sine interzicerea dreptului de a mai profesa pentru editorul în cauz3. prin care ace5tia erau f3cu i r3spunz3tori pentru fiecare cuvânt din publica iile lor. apoi erau pu5i s3 semneze pentru primirea unor teancuri de foi galbene. Goebbels a pus la punct 5i un serviciu foarte extins de supraveghere a presei. pe 24 aprilie 1935. cu care Führer-ul se împrietenise în timpul primului r3zboi mondial. 5i tot aici era editat 5i ziarul oficial al partidului.61 62 abil3). hot rârea Führer-ului. De dou3 ori pe zi. în jurnalul s3u intim: orice om c ruia înc i-a mai r mas o f râm de onoare va fi foarte atent ca nu cumva. precum men ionarea vreunei diferen e între germani 5i austrieci dup3 anexarea Austriei din 1938. Al doilea pas l-a constituit promulgarea Legii Editorilor. Goebbels nu a devenit omnipotent. În acela5i timp li se interzicea s3 publice vreun material ce ar fi putut leza interesele statului. Fiecare publica ie se citea cu mare aten ie 5i orice gre5eal3 sau nesupunere era semnalat3 imediat. un alt cunoscut al s3u a fost ales s3 aduc3 în proprietatea partidului tot mai multe publica ii. secrete. articolul de fond va trebui s prezinte. Uneori. În foarte scurt timp. oricare ar fi ea. con inând directive am3nun ite privind evenimentele despre care era permis s3 se scrie. pentru a nu ajunge în situa ia de a-5i vedea amenin at3 pozi ia suprem3 din ierarhie. Goebbels ajungea 5i în situa ii dificile. foarte mul i oameni s-au abonat la ziarul lor pentru a se proteja într-un fel. Mai mult. Era interzis3 orice referire la cer5etori sau la s3raci. Amann a dat 5i el ni5te ordonan e.a. O directiv3 din 1935 interzicea publicarea fotografiilor cu lideri nazi5ti la mese festive. Volkisher Beobachter (Observatorul poporului). Chiar 5i ideologia nazist3 îi era indiferent3. Dup3 citirea instruc iunilor. adresat3 editorilor de ziare cu câteva ore înaintea lu3rii deciziei. Astfel. mai ales dup3 ce evreii au fost for a i s3-5i vând3 pe nimic editurile. Pedepsele variau în func ie de gravitatea faptei. În 1938. cât de m3runt3. când nu se 5tia dac3 Hitler va lua sau nu hot3rârea de a ataca Polonia. reprezentan ilor presei li se spuneau 5tirile zilei. Erorile minore se soldau cu confiscarea tirajului. un individ scund. redactorul-5ef 5i editorul unui ziar local din Essen au fost trimi5i într-un lag3r de concentrare. s3 le semneze 5i s3 le pun3 în pagin3 acolo unde li se indica. s ajung ziarist. în urma c3reia o explica ie privind un carnaval a ap3rut sub fotografia unei procesiuni solemne a trupelor de asalt naziste. m3rimea titlului 5. Amann a transformat publica ia dintr-un s3pt3mânal plicticos. Amann era 5i el. publica iile naziste reprezentau sub trei la sut3 din total. la Ministerul Propagandei. pentru a fi autoriza i s3-5i desf35oare activitatea.

în perioada r3zboiului. prin calit3 ile sale vizuale. Cu toate c3 era un orator înn3scut. chiar 5i atunci când era extrem de ocupat. Îns3 când Hitler a ordonat invadarea Poloniei. Atunci ministrul Propagandei a hot3rât s3 permit3 câtorva ziare foarte respectabile o minim3 independen 3 editorial3. Mii de gardieni ai radiourilor publice se ocupau de organizarea grupurilor de ascult3tori. regimul nazist a g3sit un mijloc extrem de eficient pentru influen area opiniei publice din afara grani elor Germaniei. editorii lui Frankfurter Zeitung au acceptat s3 urmeze direc iile politicii externe impuse de Hitler 5i pentru faptul c3 ei credeau în discursurile acestuia referitoare la crearea unei Germanii puternice. lucru ce a dus la sc3derea drastic3 a num3rului de cititori. Dup3 ce a reu5it subordonarea necondi ionat3 a presei. iar persecu iile antisemite c3p3tau tot mai mult3 amploare. o treime din ac iunile de la cea mai important3 tipografie cu care lucra editura. Goebbels a în eles c3 filmul. Aflat de unul singur în fa a microfonului. În Germania. Adolf Hitler se obi5nuise s3 vorbeasc3 în "priz3" direct3 cu mul imea. dar a urm3rit de mai multe ori 5i Nimic nou pe Frontul de Vest pentru a-i studia modalit3 ile de transmitere a mesajului pacifist. Frankfurter Zeitung a mai supravie uit pân3 în 1943. Îns3 faptul c3 majoritatea publica iilor apar inea nazi5tilor. incluzând releele 5i sta iile locale de emisie. În 1933.5. adev3rata obsesie a lui Joseph Goebbels o constituia cinematografia. Fiecare era con5tient c3 orice gre5eal3 îi poate fi fatal3. Oamenii lui Goebbels i-au înlocuit masiv pe profesioni5tii din radiodifuziune. care se bucura 5i de o solid3 reputa ie interna ional3. În scurt timp. faptul c3 înc3 nu ajunseser3 la o diversitate 5i la tradi ii greu de controlat le f3ceau foarte vulnerabile imixtiunilor unor artizani ai manipul3rii. iar pentru a asigura o cât mai mare audien 3 emisiunilor. în secret. mergând direct la sufletul spectatorilor. 5i-a tras f3r3 scrupule o parte însemnat3 din câ5tiguri. Aparenta lui independen 3. Dar Goebbels a remediat imediat situa ia. Îndemnurile lui Goebbels la adresa jurnali5tilor de a fi mai inventivi s-au dovedit zadarnice. Iar dac3 în 1932 partidul avea în proprietate numai 3 la sut3 din publica ii. înc3 de la începuturile sale. mai mult de un ziar 5i î5i aroga dreptul de a suspenda cu de la sine putere unele publica ii. În general muzic3 simfonic3. s3 fac3 filme pentru nazi5ti. evident f3r3 evreii a c3ror familie îl avea în proprietate din 1856. acolo unde considera concuren a prea puternic3. num3rul ziarelor germane s-a redus aproape la jum3tate. Cel mai important dintre acestea era Frankfurter Zeitung. prin intermediul lor. convins fiind c3 efectul discursurilor este cu atât mai mare. mar5uri. poate deveni un mijloc de propagand3 extrem de inteligent 5i eficace. caracterul lor de noutate. circa un sfert din cele nou3sprezece ore de emisie zilnic3 erau dedicate cuvânt3rilor 5i comentariilor cu conota ie clar propagandistic3. precum I. Farben. în fabrici. Max Amann. din cauza c3ruia a fost interzis în Germania acelor ani. Peste cinci sute de editori s-au v3zut nevoi i s3 abandoneze afacerile sau s35i vând3 editurile lui Eher Verlag. se ordona încetarea lucrului. s3 le asculte.G. Ministerul Propagandei a preluat controlul asupra întregii re ele radiofonice. din 1925. talentul oratoric. la un pre cât mai sc3zut. În acela5i timp. La urm3toarele emisii a umplut studioul cu oameni. Îns3. ber3rii 5i în alte locuri publice. dar pa5nice. Mai mult. redactorul-5ef al ziarului a r3mas 5ocat. dar 5i muzic3 popular3 ori valsuri. Goebbels a încercat s3-l conving3 pe Fritz Lang. aflat3 5i ea sub totalul control al lui Goebbels) 5i muzic3. ministerul a for at produc3torii s3 scoat3 pe pia 3 cât mai multe difuzoare populare. î5i notau preferin ele oamenilor 5i raportau con5tiincios orice eventual3 nemul umire legat3 de faptul c3 emisiunile durau prea mult. de aceea urm3rea cu grij3 programele 5i intervenea ori de câte ori considera c3 era cazul. Dezvoltarea radiodifuziunii 5i a cinematografiei sonore a coincis cu perioada de ascensiune a nazismului. când Hitler a dispus desfiin area lui. iar cenzura func iona pentru absolut toate. le agreau pentru c3 aveau posibilitatea s3-5i etaleze. Goebbels s-a orientat rapid spre celelalte dou3 noi mijloace de informare în mas3: radioul 5i filmul. au dus la cre5terea prestigiului lui Hitler în str3in3tate. Profitul casei editoriale a partidului nazist a ajuns s3 fie comparabil cu cel al celor mai mari corpora ii germane. autorul celebrului Metropolis.63 64 arian3 pân3 la anul 1800. Joseph Goebbels a ini iat 5i un vast program de audi ii în comun. a5a c3 misiunea lui Goebbels nu a întâmpinat prea multe dificult3 i. birouri. datorit3 faptului c3 poseda. sistemul de radiodifuziune apar inea statului. Pelicula lui preferat3 era Pe aripile vântului. le interzicea s3 de in3. La toate acestea se ad3uga 5i faptul c3 liderii nazi5ti. Nenum3rate difuzoare au fost instalate pe stâlpii de telegraf din intersec ii. fiecare. este mai mare. a f3cut ca ziarele s3 devin3 extrem de plicticoase. Führer-ul a inut patruzeci 5i cinci de cuvânt3ri la radio. de5i începutul a fost ceva mai dificil. cu cât mul imea adunat3 într-un loc. num3rul posesorilor de radiouri sa triplat. cu toat3 preocuparea pentru a subordona presa scris3 5i radioul. În 5ase ani. astfel încât oamenii s3 poat3 auzi emisiunile. În fiecare din cele trei case ale sale avea câte un aparat de proiec ie 5i î5i f3cea timp s3 vad3 cel pu in un film pe zi. În timpul programelor importante. Restul programului cuprindea 5tiri (dintre cele furnizate de agen ia na ional3. procentul a fost ridicat la 82. continuitatea prezen ei sale. opere de Beethoven 5i Wagner. s-a bâlbâit. acum a ajuns s3 de in3 circa 66 la sut3. În schimbul libert3 ii de a comenta unele evenimente culturale 5i religioase. Circa 5aptezeci la sut3 din popula ie avea în cas3 cel pu in un aparat de radio. chiar dac3 originea . Pe lâng3 stimularea produc iei de radiouri. în special Hitler. În martie 1933. Fi în anii urm3tori. Pân3 în 1939. procentul fiind cel mai ridicat din lume. Singurul s3u regret era acela c3 foarte mul i dintre actorii 5i regizorii talenta i ai Germaniei au plecat spre Hollywood sau spre alte capitale ale filmului din cauz3 c3 aveau evrei printre str3mo5i. la rândul s3u. Goebbels era foarte atent ca ascult3torii s3 nu se plictiseasc3 5i s3 închid3 radioul. magazine.

filialei din Var5ovia. Pentru a împiedica exodul acesta. Deja terenul era preg3tit de presa în care caricaturile hidoase ale evreilor ap3reau aproape zilnic. Preg3tit la Moscova. Goebbels a trebuit s3 introduc3 tot mai mult3 propagand3 în produc ia cinematografic3. acelea5i pentru toate filialele NKVD (KGB) din fostele 3ri comuniste. Strategiile de influen lag rul sovietic ale NKVD (KGB) pentru rile din Despre tehnicile de manipulare utilizate intens de ideologii de la Kremlin s-ar putea scrie volume întregi. O analiz3 . ce scene trebuie ref3cute sau scoase din film. În 1938. Directivele au fost transmise destinatarilor pe 2 iunie 1947. Prin Ministerul Propagandei 5i prin Camera de Cultur3. iar puterea lui Goebbels a crescut 5i pentru faptul c3 el putea finan a diverse pelicule sau putea excepta încas3rile de la impozitare pe motiv c3 filmul are o "valoare politic3 5i estetic3 special3". S-au realizat 5i dou3 filme având ca eroi militari din trupele de asalt. patru dintre cele mai cunoscute studiouri de film germane au intrat în proprietatea Ministerului Propagandei. sub codul K-AA/CC 113. Cum mul i dintre spectatori începuser3 s3 întârzie. a fost descoperit în camera de lucru a lui Boleslav Bierut. Dup3 "nevoile" Moscovei 5i dup3 "pericolele" care existau în fiecare dintre aceste 3ri din orbita URSS. apoi a început chiar el s3 decid3 ce pelicul3 trebuie filmat3.65 66 sa era evreiasc3. 5i. agent 5i executant impus de KGB. sub un alt nume. ce actori s3 interpreteze rolurile. dincolo de directivele de baz3. anume directivele secrete ale NKVD (KGB). reprodus dup3 revista Literatur i art . ajunsese la un tiraj de 5apte sute de mii de exemplare. Lang i-a cerut un r3gaz de gândire de dou3zeci 5i patru de ore 5i în aceea5i noapte a p3r3sit Germania cu trenul de Paris. dup3 ce ie5eau din sala de proiec ie. spre exemplu. cu toate c3 propaganda antisemit3 avea accente atât de scabroase. se poate acredita ideea c3 "directivele" au fost urm3rite 5i aplicate întocmai. oamenii le priveau 5i pe acestea. acestea din urm3 nu purtau mesaje propagandistice. îns3 num3rul extrem de redus al spectatorilor care au venit s3 le vad3 l-a f3cut pe Goebbels s3 concluzioneze c3: Locul c m ilor brune este în strad . el a fost pus în practic3 în tot lag3rul socialist. judecând efectele dezastruoase pe care le-a avut ocupa ia sovietic3 asupra acestor 3ri. din 1947. Dar promisiunea nu a inut prea mult. fire5te. Circa o mie cinci sute de caravane cinematografice colindau zonele rurale ale Germaniei pentru a proiecta în special filme documentare. Efectul filmului a fost atât de puternic. mai ales dup3 ce Hitler i-a repro5at c3 temele naziste sunt prea pu in reprezentate în filmele germane. a fugit la Viena. încât îi scârbise pân3 5i pe unii lideri nazi5ti. Indica ie NK/003/47. a trebuit ca Goebbels s3-i amenin e pe produc3tori 5i pe actori pentru a continua film3rile. înainte de proiectarea filmului. Fi nu numai. Abia mai târziu 5i-a declinat adev3rata identitate 5i s-a îndreptat spre Hollywood unde a început s3 lucreze pentru Metro Goldwyn Mayer. Goebbels avea interesul ca oamenii s3 vin3 în s3lile de cinema unde asistau. 7 iunie 1990. La realizarea peliculei Jidanul Süss. De5i documentul era destinat. în seiful 5efului partidului 5i statului polonez. Goebbels le-a promis realizatorilor de filme o libertate mult mai mare decât cea dat3 editorilor 5i celor de la radio. Leo Russ. În cele patruzeci 5i cinci de puncte ale "Testamentului ro5u" kremlinez sunt cuprinse acele ac iuni ce aveau s3 fie întreprinse de cea mai malefic3 5i întins3 re ea de spionaj din lume. Chi5in3u. E posibil ca. din toate timpurile. Fi totu5i. În 1937. citat 5i de istoricul Gh. de la scurtele documentare educative pân3 la peliculele artistice de lungmetraj. nu pe ecran. S3pt3mânalul Der Stürmer (Atacatorul). în birourile înalte ale NKVD (KGB). Buzatu în lucrarea sa R zboiul mondial al spionilor. jurnale de 5tiri. încât grupuri de tineri. pentru 3rile din sfera de influen 3 sovietic3. Consecin ele se v3d 5i ast3zi. Pelicula prezenta cazul unui bancher evreu care î5i extorca f3r3 scrupule concet3 enii. cu consecin e tragice pentru toate popoarele din sfera Puterii sovietice. Joseph Goebbels viziona fiecare film produs în Germania. spre mândria criticilor de film nazi5ti din capitala austriac3. Documentul. Pentru capitolul de fa 3 am ales numai un exemplu. De asemenea trebuie precizat c3 scurtele comentarii ce înso esc fiecare directiv3 reprezint3 doar fa eta cea mai evident3 a adev3ratelor inten ii ale celor care au imaginat respectiva strategie. Dar. Neexistând alternativ3. cu caracter strict secret. acest document con ine directive exprese pentru toate filialele Comitetului de Stat pentru Securitate din statele-satelit ale URSS. a ordonat ca u5ile s3lilor s3 nu se mai deschid3 în pauza dintre film 5i documentar. fostul pre5edinte al Poloniei comuniste (1944-l956). Goebbels a ordonat intrarea în produc ie a câtorva pelicule virulent antisemite. pân3 ce revolta maselor a impus condamnarea lui la moarte. pe m3sur3 ce se apropia r3zboiul. tot evreu. pentru fiecare dintre ele s3 existe câte o variant3. 5i la jurnale de 5tiri sau la documentare ce reprezentau propagand3 pur3. se cuvine s3 observ3m c3 ac iunile de manipulare pe scar3 larg3 a popula iei din 3rile-satelit ale Uniunii Sovietice se combinau perfect cu cele de spionaj 5i cu cele de terorizare a popula iei (mergând pân3 la preg3tirea 5i ini ierea unor masacre halucinante). Înainte de a trece la comentarea pe scurt a fiec3rei instruc iuni con inute în "Testamentul ro5u". cum se vede. pelicule despre tinere ea lui Hitler sau alte teme de propagand3 nazist3. nu se putea altfel. s-a specializat în roluri de arieni. îi tortura 5i le viola femeile. se n3pusteau asupra evreilor de pe strad3 si îi b3teau cu s3lb3ticie. În mod surprinz3tor. cu men iunea "Strict secret". aflat. Goebbels le-a impus produc3torilor s3-i prezinte spre aprobare fiecare scenariu. 5i-a vopsit p3rul 5i barba în blond. Un alt actor renumit al timpului.

67

68

extins3 ar scoate la iveal3 nenum3rate alte ra iuni oculte. L3s3m în seama cititorului tentativa de a le descifra. Fi acum, documentul... Directivele de baz ale KGB pentru rile din lag rul sovietic Moscova, 2.6.1947 (Strict secret) K-AA/CC 113. Indica ie NK/003/47 1. Este interzis primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor racola i de noi ca informatori. Întâlnirea cu ace ti oameni este organizat de serviciul special desemnat în acest scop, iar întâlnirile pot avea loc doar în locuri publice. Informa iile sunt preluate de c tre ambasad , prin organele serviciilor speciale. Activitatea de spionaj trebuia s3 se desf35oare în cel mai deplin secret, de obicei respectându-se "principiul dominoului", conform c3ruia fiecare verig3 a serviciului de informa ii trebuia s3 cunoasc3 numai cât îi era strict necesar în activitate. În acela5i timp, contactele de lucru ale fiec3rui agent se limitau numai la verigile imediat al3turate. Astfel descoperirea unui spion f3cea mult mai dificil3 c3derea întregii re ele. Instruc iunea, pe lâng3 referirile la p3strarea confiden ialit3 ii racol3rilor de informatori, relev3 rolul important jucat de ambasadele Uniunii Sovietice în formarea unor puternice re ele de spionaj pe teritoriul statelor unde func ionau. 2. Se va urm ri ca între solda ii no tri i popula ia civil s nu se produc leg turi de nici un fel. Este inadmisibil ca ofi erii no tri s viziteze autohtoni la locuin ele lor; este, de asemenea, inadmisibil ca simplii solda i s stabileasc rela ii cu femei din rândul localnicelor. Nu se admite stabilirea de rela ii între solda ii no tri i popula ia civil , respectiv solda ii autohtoni. Pentru formarea unei armate eficiente, dezumanizarea inamicului este condi ia esen ial3. Încetând s3-5i mai priveasc3 viitoarele victime ca pe ni5te fiin e umane asemenea lui, soldatului îi va fi mult mai u5or s3 îndeplineasc3 ordinele de atac, s3 ucid3. De aceea este interzis3 orice leg3tur3 afectiv3 cu du5manul. Astfel de leg3turi între membrii celor dou3 tabere rivale ar face imposibil succesul tehnicilor de dezumanizare a viitoarelor victime 5i, mai mult, ar putea genera fenomene total nedorite (dezert3ri, nesupuneri la ordine etc). În acela5i timp trebuie reamintit c3 cele mai puternice tehnici de manipulare se bazeaz3 pe izolarea individului (în cadrul unei caz3rmi sau pe front, departe de via a normal3), urmat3 de supunerea lui la un nou mod de comportament (dirijat prin regulamentele militare). Contactele interumane ar putea anihila foarte repede efectele izol3rii 5i ar putea sta la baza unor puternice rela ii emo ionale ce ar z3d3rnici eforturile de ob inere a unei supuneri necondi ionate din partea soldatului fa 3 de ordinele superiorilor. Toate acestea demonstreaz3 f3r3 putin 3 de t3gad3 c3 URSS considera toate statele-satelit ni5te poten iali inamici. Iar inamicii ar fi trebuit s3 fie îngenunchea i f3r3 mil3, chiar cu pre ul unor masacre de propor ii (a5a cum de altfel s-a 5i întâmplat). Aceasta era adev3rata fa 3 a "prieteniei" pe care marele vecin de la R3s3rit o nutrea fa 3 de 3rile socialiste vecine.

3. Se va accelera lichidarea cet enilor care între in leg turi neini iate de noi cu Partidul Comunist Polonez, Partidul Socialist Polonez, cu interbrigadi tii, cu Organiza ia Tineretului Comunist Polonez, cu Armata de Acas i alte asocia ii. În acest scop trebuie folosite elementele opozi iei militare. Oricât de sincere ar fi fost, leg3turile cu partidele sau organiza iile "fr3 e5ti" nu puteau fi ini iate decât în cadru organizat 5i supravegheat strict "de la Centru". Cei care îndr3zneau s3 ac ioneze din proprie ini iativ3 urmau s3 fie lichida i f3r3 mil3. În acest scop se foloseau "elementele opozi iei militare", pentru ca vina pentru ucideri s3 fie pus3 pe seama inamicului. Grija de a controla total orice contacte cu partidele similare din 3rile-satelit demonstreaz3 înc3 o dat3 atitudinea dispre uitoare 5i du5m3noas3 a liderilor comuni5ti de la Moscova fa 3 de cei pe care chiar ei îi impuseser3 la conducerea 3rilor vecine. Oricând se puteau ivi motive pentru a-5i executa fidelii, motive reale sau imaginare, a5a c3 rela iile cu ace5tia nu puteau s3 dep35easc3 cadrul strict aprobat 5i controlat. 4. La ac iunile militare vor lua parte acei solda i care au stat pe teritoriul rii noastre (se are în vedere Uniunea Sovietic ) înainte de a intra în Armata Kosciuzsco (Armata Polon ce lupta de partea Armatei Sovietice pe teritoriul URSS). Se va ajunge la distrugerea ei total . În timpul 5ederii în Uniunea Sovietic3, solda ii erau supu5i unui intens proces de sp3lare a creierului, pentru a li se inocula un sentiment de fidelitate necondi ionat3 fa 3 de Moscova. Astfel ei deveneau demni de încredere în desf35urarea unor ac iuni militare. Fi totu5i efectul îndoctrin3rii putea s3 dispar3 în timp, atunci când soldatul se înapoia în mijlocul cona ionalilor s3i, când î5i relua vechile obiceiuri 5i revenea la uzul limbii materne. Cu cât trecea timpul, controlul asupra lui era mai dificil de exercitat. De aceea armata alia ilor, chiar dac3 se dovedise tovar353 fidel3 de lupt3 a celei sovietice, trebuia, în cele din urm3, s3 fie distrus3, pentru a înl3tura orice surprize viitoare. 5. Trebuie realizat în mod accelerat unificarea tuturor partidelor într-un partid unic, având grij ca toate rolurile-cheie s revin acelor oameni care apar in serviciilor noastre secrete. Controlul total asupra societ3 ii trebuia exercitat numai de la Centru. Sistemele totalitare, printre care 5i cele de sorginte comunist3, excludeau cu des3vâr5ire pluralismul politic. În cadrul lor nu exista decât o singur3 doctrin3 "corect3", anume cea propov3duit3 de liderii de la Centru. Orice deviere de la linie trebuia pedepsit3 cu cea mai mare severitate. Iar pentru aceasta, ea trebuia s3 fie sesizat3 cu maximum de operativitate de oamenii antrena i special pentru astfel de misiuni. 6. Unificarea tuturor organiza iilor de tineret. De la conduc tori de plase în sus, în pozi ii de conducere se vor repartiza oameni cu care sunt de acord serviciile noastre speciale. Membrii organiza iilor de tineret reprezentau schimbul de mâine al partidului unic. De aceea trebuia s3 fie verifica i cu aten ie, pentru a r3mâne fideli Moscovei, indiferent în ce situa ie se va afla ara lor.

69

70

Tinerii constituiau de asemenea materia prim3 pentru formarea "omului nou", iar cei ale5i pentru a face parte din respectivele organiza ii ar fi trebuit s3 reprezinte "crema" viitoarelor deta5amente credincioase pe veci Kremlinului. 7. Se organizeaz i se urm re te ca func ionarii ale i deputa i la congrese s nu- i poat p stra mandatul pe întreaga perioad ce le st în fa . Deputa ii nu pot convoca în nici un caz edin e între întreprinderi. Dac nu exist alt solu ie i o asemenea edin trebuie totu i convocat , se vor îndep rta acei oameni care au activitate legat de proiectarea concep iilor i avansarea revendic rilor. Pentru fiecare congres se vor preg ti oameni noi i doar cei viza i de serviciile noastre secrete vor fi ale i. Nici o personalitate autohton3 nu trebuia s3 aib3 ocazia de a dobândi prea mult3 autoritate. Autoritatea ar fi f3cut-o mult mai greu de controlat. Obstruc ionarea permanent3 a celor competen i, înlocuirea lor conform principiului "rotirii cadrelor" f3ceau imposibil3 impunerea lor în fa a concet3 enilor. Astfel influen a lor asupra celor din jur era redus3 la maximum, iar c3ile de manipulare de la Centru r3mâneau deschise. 8. Se va acorda o aten ie deosebit persoanelor cu capacit i organizatorice i cu anse sigure de popularitate. Ace ti oameni trebuie coopta i, iar în cazul în care se opun, nu li se vor oferi posturi ierarhic superioare. Nici un autohton nu trebuia s3 capete prea mult3 popularitate, prea mult3 aderen 3 la mase. Popularitatea îl f3cea greu de controlat. Competen ii ori se racolau, ori se anihilau. Cu orice pre , cale de mijloc nu exista. 9. Se va urm ri ca func ionarii de stat (exclusiv organele de securitate i din industria minelor) s aib retribu ii mici. Aceasta se refer îndeosebi la sfera s n t ii, justi iei, culturii, respectiv la cei care de in func ii de conducere. În permanen 3, trebuia ca to i cei care puteau genera curente de opinie, care puteau juca rolul unor agen i de influen 3 sau care puteau aduna adep i în jurul lor s3 fie redu5i la t3cere. Salariile mici îi obligau la un trai mizer. Trebuia s3 fie umili i, f3cu i s3 se preocupe de supravie uirea zilnic3, pentru a nu mai avea timp de altceva. Oamenii de cultur3, medicii, lucr3torii din justi ie, ceilal i func ionari de stat, care prin natura profesiei lor puteau avea un ascendent asupra semenilor, s3 fie minimaliza i, supu5i dispre ului. Justi ia, mai ales, trebuia târât3 în criz3, pentru a-i face pe judec3tori total dependen i fa 3 de Putere. Excep ie f3ceau lucr3torii din securitate, a c3ror fidelitate trebuia între inut3 prin oferirea unor privilegii, dar 5i minerii. Ace5tia din urm3, din pricina izol3rii totale în care î5i petrec majoritatea timpului, sunt foarte influen abili, foarte u5or de manipulat. Orice scânteie de nemul umire poate aprinde un veritabil butoi de pulbere, imposibil de controlat. De aceea salariile mai mari decât media erau menite s3 le induc3 un sentiment de fidelitate fa 3 de Centru, în virtutea c3ruia puteau fi sco5i în orice moment pentru a servi intereselor ascunse ale manipulatorilor, f3r3 ca ei s3-5i dea

seama 10. În toate organismele de guvern mânt, respectiv în majoritatea uzinelor, trebuie s avem oameni care conlucreaz cu serviciile noastre speciale (f r tirea organelor administrative locale). Marile colectivit3 i muncitore5ti reprezentau în permanen 3 un pericol poten ial. A5a cum, în trecut, nemul umirile lor au putut fi exploatate foarte u5or pentru declan5area revolu iilor prin care a fost instaurat sistemul comunist, 5i în continuare ei se puteau revolta oricând împotriva mizeriei zilnice. În fond, muncitorii nu aveau de pierdut "decât lan urile". Pe baza acestei concep ii ei au fost folosi i în revolu ii, dar tot în virtutea ei se puteau r3zvr3ti oricând împotriva noilor st3pâni. Liderii de la Kremlin cuno5teau foarte bine strategia r3sturn3rii unui regim cu ajutorul muncitorilor 5i se temeau c3 îi vor c3dea victime la rândul lor. Ceea ce, în multe cazuri, s-a 5i întâmplat. Spre exemplu, în România, regimul ceau5ist s-a pr3bu5it definitiv în momentul în care marile colective muncitore5ti s-au al3turat revolu ionarilor din strad3. Din aceste motive, trebuia ca muncitorii s3 fie supraveghea i permanent, cu aten ie, de oameni special preg3ti i. infiltra i în rândurile lor. 11. Se va urm ri cu stricte e ca presa autohton s nu transmit date privind calitatea i sortimentul m rfurilor ce ni se transport . Nu este voie ca aceast activitate s se cheme comer . Trebuie neap rat men ionat faptul c e vorba de schimburi de m rfuri. Marele vecin de la R3s3rit nu trebuia perceput ca un partener de afaceri, ci ca un prieten. Iar cu un prieten nu faci afaceri, deoarece, mai devreme sau mai târziu, pot ap3rea suspiciuni ori nemul umiri, mai ales din partea celui aflat în inferioritate. De aceea trebuia p3strat un secret absolut 5i asupra m3rfurilor trimise în URSS. În plus, sintagma "schimburi de m3rfuri" inducea impresia unui avantaj reciproc, ce masca jaful practicat de liderii de la Moscova în detrimentul statelor-satelit. 12. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor, în sensul neacord rii de acte de proprietate asupra p mântului; actele vor ar ta calitatea de lot dat în folosin , dar nu de proprietate a de in torului. Sentimentul de proprietate trebuia anihilat prin orice mijloace. Distrugându-i suportul material al independen ei personale, individul putea fi f3cut s3-5i piard3 complet identitatea 5i apoi cufundat cu mult mai mult3 u5urin 3 în anonimatul maselor de manevr3 supuse necondi ionat autorit3 ilor. 13. Politica fa de mica gospod rie r neasc s urmeze acel curs pentru a o face nerentabil . Dup aceea trebuie început colectivizarea. În cazul în care ar interveni o rezisten mai mare, trebuie redus împ r irea mijloacelor de produc ie, concomitent cu cre terea obliga iilor de predare a cotelor. Dac nu se ajunge la rezultatul scontat, trebuie aranjat ca agricultura s nu poat asigura aprovizionarea întregii ri, astfel ca necesarul s fie acoperit prin import. Proprietatea particular3 trebuia distrus3, mai ales la ar3. Micul proprietar agricol avea un grad mai mare de independen 3 datorit3 faptului c3 î5i putea asigura cele necesare traiului, 5i chiar ceva în

71

72

plus, în cadrul propriei sale gospod3rii. El nu mai depindea de rela iile cu cei din jur pentru a supravie ui 5i nici nu era prea preocupat de ob inerea unor înalte pozi ii sociale sau de alte privilegii. Micul proprietar agricol tr3ia într-o cvasiizolare, fapt care îl f3cea foarte greu de manipulat. De aceea trebuia înl3turat suportul ce îi d3dea siguran a zilei de mâine 5i for a de a rezista, îndârjit 5i t3cut, tuturor presiunilor. M3ranul 5tia c3 puterea lui st3tea în p3mânt 5i în mica gospod3rie din care î5i asigura traiul zilnic, de aceea era imposibil de aplicat o metod3 direct3 pentru a-l deposeda de ceea ce avea mai scump. În acest sens, strategii comunismului au apelat la o manevr3 indirect3 5i anume la subminarea micii propriet3 i private, gradat, prin diverse metode, f3când-o nerentabil3. S3r3cit, h3r uit, lipsit de speran 3 în ceea ce prive5te viitorul, micul proprietar trebuia în cele din urm3 s3 se supun3 colectiviz3rii. Iar dac3 totu5i rezisten a continua, trebuia s3 se apeleze la import, pentru a-i da lovitura de gra ie. Metoda a fost adoptat3 în mai toate statele socialiste, în primele decenii ale form3rii acestora, dar 5i mai târziu. Spre exemplu, în România, în 1992 5i 1993 s-a apelat la importul de grâu, de5i micii produc3tori ob inuser3 produc ii dincolo de a5tept3ri. 14. Trebuie f cut totul ca hot rârile i ordinele B fie acestea cu caracter juridic, economic sau organizatoric B s fie nepunctuale. În statele-satelit trebuia p3strat3 permanent o stare de dezorganizare. Trebuia ca legile s3 se bat3 cap în cap ori s3 vin3 prea târziu, ordinele 5i hot3rârile s3 fie ineficiente, ierarhiile s3 nu aib3 stabilitate 5.a.m.d. Men inând haosul, societatea î5i p3stra sl3biciunile 5i putea fi foarte u5or de controlat. Oamenii nu aveau posibilitatea s3-5i solidifice un sistem propriu de valori, sentimentul de insecuritate se accentua, iar manipulatorii aveau astfel un teren extrem de propice pentru ac iune. 15. Trebuie f cut totul ca anumite cazuri s fie discutate concomitent de mai multe comisii, oficii sau institute, îns nici una dintre ele s nu aib drept de decizie înainte de a se consulta cu celelalte (fac excep ie cazurile ce vizeaz industria minelor). O alt3 strategie menit3 s3 induc3 haosul, s3 împiedice formarea unor ierarhii func ionale, s3 nu ofere posibilitatea vreunei institu ii sau alteia de a acumula prea mult3 autoritate. De fapt, o variant3 a vechiului principiu "dezbin3 5i st3pâne5te". Excep ie face industria minelor, deoarece minerii constituiau armata de rezerv3 a regimului, prin faptul c3 ei puteau fi manipula i cu extrem3 u5urin 3. Iar pentru ca efectul manipul3rii s3 fie cel scontat, era necesar ca în rândurile celor din subteran s3 func ioneze impecabil sim ul ierarhiei. La un singur semn al celui pe care îl considerau lider (evident, acesta fiind agent KGB), trebuia ca ei s3 se mobilizeze 5i s3 ac ioneze pentru îndeplinirea ordinelor, f3r3 nici un comentariu sau re inere. Izolarea total3 de lumea exterioar3 d3dea posibilitatea liderului s3-i conving3 c3 numai ce spunea el era "corect" 5i "bine" pentru ei. O veritabil3 armat3 de robo i, p3strat3 în subterane, gata de ac iune la orice moment. 16. Autoconducerea din uzin nu poate exercita nici o influen

asupra activit ii din uzin . Poate lucra doar la punerea în practic a hot rârilor. Trebuia ca principiile socialiste vehiculate tot timpul, precum 5i cel al "autoconducerii muncitore5ti", s3 r3mân3 numai pentru fa ada propagandistic3 5i, eventual, pentru a arunca vina tuturor nereu5itelor asupra colectivelor înse5i. Dar realiz3rile trebuie atribuite doar "viziunii în elepte" a conduc3torilor de la Centru. În acest sens, Centrul trebuia s3 coordoneze nemijlocit întreaga activitate, iar "autoconducerea" uzinal3 s3 îndeplineasc3 doar rolul simplului executant. Asta 5i pentru a evita, iar35i, acumularea de autoritate sau de popularitate de c3tre unii oameni din colectivele muncitore5ti, competen i, dar neverifica i 5i neînregimenta i. 17. Sindicatele nu au dreptul de a se împotrivi conducerii. Sindicatele trebuie s fie ocupate cu alte probleme, spre exemplu cu organizarea odihnei în concedii, discutarea cererilor de pensii i împrumuturi, programe culturale i distractive, organizarea de excursii, repartizarea m rfurilor deficitare, justificarea unor puncte de vedere i decizii ale conducerii politice. Rolul sindicatelor, ca 5i al tuturor celorlalte organiza ii civice, ob5te5ti, de tineret etc. trebuie s3 fie acela de simpli vasali afla i sub controlul total al partidului unic, mai bine zis al Centrului de la Kremlin. Ele trebuie s3 îndeplineasc3 orbe5te ordinele, s3 promoveze politica partidului unic, s3 capaciteze energiile popula iei spre diverse alte sectoare, pentru a restrânge riscul apari iei unor nemul umiri sau r3zvr3tiri. De5i purtau denumirea unor organisme existente 5i în statele democratice, pentru a induce o aparen 3 de libertate, ele se deosebeau fundamental de acestea. În statele democratice, sindicatele 5i celelalte organiza ii neguvernamentale se afl3 total în slujba membrilor sau a cet3 enilor lor. În sistemele totalitare, ele se aflau 5i se afl3 înc3 5i ast3zi, în numeroase zone ale globului, numai în slujba partidului unic, ac ionând, subtil sau chiar f3 i5, împotriva intereselor legitime ale cet3 enilor. 18. Trebuie avansa i numai acei conduc tori care execut impecabil sarcinile primite i nu le analizeaz dep ind cadrul activit ii lor. Conducerea de la Kremlin nu avea nevoie, în statele-satelit, de parteneri, ci de executan i. Aceast3 politic3 trebuia aplicat3 pân3 la nivelul celei mai neînsemnate întreprinderi. Criteriul de avansare nu trebuia s3 fie competen a, autoritatea, inteligen a sau popularitatea, ci fidelitatea necondi ionat3 fa 3 de Centru. Faptul c3 fidelitatea era cultivat3, în majoritatea cazurilor, numai la cei incapabili, pentru c3 ei erau cei mai zelo5i executan i, nu deranja, ba chiar era de dorit. Nu contau uria5ele pierderi suferite de economiile 3rilor socialiste prin promovarea incompeten ilor. Scopul era p3strarea unui control total asupra fiec3rui segment al vie ii politice, economice, sociale 5i culturale. Iar dezastrul era chiar de dorit, pentru c3 bun3starea ar fi oferit oamenilor r3gazul de a gândi. 19. În leg tur cu activitatea localnicilor cu func ii de partid, de stat sau administrative, trebuie create asemenea condi ii, încât s fie compromi i în fa a angaja ilor, astfel devenind imposibil întoarcerea

22. arhivate. era mai u5or de st3pânit.a. materia prim3 necesar3 în orice moment economiei 5i. Cu cât haosul cre5tea. Dar nu numai cunoscute. pentru a evita întreb3rile grave ce . Preocup3rile 5i gândurile clasei "conduc3toare" trebuie canalizate spre probleme de munc3 ori locale. dorin ele 5i poten ialul intelectual 5. cu atât ara respectiv3. De fiecare dat3 când un nou lider venea la conducerea 3rii. orice reglementare minor3 înso it3 de înfierarea public3 a unor api isp35itori putea dezamorsa tensiunea. 24. bun3starea minerilor. când mizeria traiului cotidian atingea insuportabilul. ci 5i notate. paralel cu aceasta. Este permis doar realizarea acelor investi ii care au aplicabilitate în industria minelor sau cele care au indica iile noastre speciale. Preocup3rile de ordin profesional ale cet3 enilor 5i îndeosebi ale celor din marile centre industriale trebuie s3 fie cunoscute cu precizie pentru a nu face loc surprizelor. dar. a c3rei dezvoltare trebuia s3 ofere. totodat3. Întotdeauna se putea ivi posibilitatea unei conspira ii militare având ca scop declan5area unei revolte împotriva st3pânului de la R3s3rit. cantitatea muni iei va fi controlat permanent i cu seriozitate. pentru a nu observa c3 întreg sistemul era gre5it.d. al3turi de supravegherea tuturor persoanelor influente din armat3. Armata trebuia 5i ea supravegheat3 îndeaproape. trebuie notate propunerile. trebuia ca înal ii func ionari de partid sau de stat din 3rile "fr3 e5ti" s3 fie compromi5i iremediabil. cei acuza i nu au mai putut s3 revin3 la putere. Istoria perioadei comuniste din mai toate 3rile Europei Centrale 5i de Est dovede5te c3 principiul a fost aplicat temeinic. În plus. Indiferent de serviciile aduse Moscovei. Progresele 5tiin ei puteau oferi oricând un atu pentru contracararea influen ei ruse5ti sau pentru preluarea suprema iei într-un anumit domeniu. Excep ie f3cea industria minelor. judeca i. Trebuie acordat o mare aten ie inventatorilor. observa iile ce au fost expuse. atr3gând chiar recuno5tin a popula iei pentru scurtul moment de respiro. sc derea extrac iei i a produc iei de materii prime sau ar împiedica îndeplinirea deciziilor. pe de o parte. 21. Dac o inven ie a devenit cunoscut . De aceea. Nu se vor înl tura cauzele fenomenelor în discu ie. În plus. s3-i afle sl3biciunile. Dac3 totu5i unele inven ii deveneau cunoscute. era mult mai eficient3 promovarea cadrelor militare autohtone în locuri unde deja se aflau implanta i agen i KGB. trebuia s3 fie subminate. care puteau fi folosi i oricând drept armat3 fidel3 de rezerv3. 23. oricât de fideli ar fi fost Kremlinului. nemul umi i de activitatea vreunui 5ofer sau a altuia. pentru a nu atrage cuiva aten ia asupra acestei politici oculte de supraveghere 5i utilizare a lor. De aceea institutele de cercet3ri trebuie supravegheate cu aten ie pentru a contracara astfel de eventualit3 i. popula ia ei. clasificate. 26. înfiera i. partenerii de ideologie din 3rile-satelit nu puteau fi l3sa i s3 dobândeasc3 prea mult3 putere.m. Nu se pot realiza acele inven ii care ar asigura cre terea produc iei de produse finite i. iar economiile statelor-satelit s3 fie total dependente de rela iile cu Uniunea Sovietic3. Trebuie inut sub observa ie fiecare institut de cercetare i laborator. care s3 fie folosite ulterior. Popula ia trebuia men inut3 la limita subzisten ei pentru a deveni total dependent3 de m3surile luate de liderii sistemului. cei de dinaintea lui erau blama i. 25. Documentele cuprinzând date cu privire la valoarea i descrierea inven iei nu se public . Dac3 unele inven ii ar fi dus la accelerarea progresului economic 5i la cre5terea gradului de bun3stare a popula iei. inovatorilor. prin agen i infiltra i în pozi ii-cheie. în momente de cump3n3. Niciodat3. trebuia ca oamenii s3 fie în permanen 3 preocupa i de ceva. Având aceste fi5e individuale se putea anticipa 5i comportamentul fiec3ruia în anumite situa ii. respectiv cele care critic trecutul i problemele locale. decenii la rând. astfel încât autoritatea militarilor din 3rile-satelit s3 creasc3 în acela5i timp cu cea a agen ilor Kremlinului.73 74 lor în anturajul ini ial. dar 5i pentru a prelua. cel mai adesea în urma unor procese de "demascare" sau prin reconsiderarea trecutului lor conform unor concep ii 5i reguli inventate special în acest scop. Ins3 inven iile r3mâneau secrete. respectiv autorii acestora. întemni a i 5. chiar arunca i în temni 3. pentru a-5i pierde obi5nuin a gândirii lucide. Din nou. prin activit3 i specifice spionajului economic. s3 poat3 cunoa5te în am3nunt 5i cele mai secrete planuri militare ale armatelor "fr3 e5ti". În uzine trebuie ini iate diferite edin e i conferin e profesionale. motivele de satisfac ie sau de nemul umire. În cazul fiec rei ac iuni armate i eu ocazia tragerilor. în perioada existen ei regimurilor comuniste. Trebuie popularizate discu iile cu muncitorii care se ocup de probleme actuale legate de produc ie. care s3-i raporteze orice mi5care. 20. Fiecare personalitate militar3 autohton3 trebuia s3 aib3 cel pu in o "umbr3" din cadrul KGB.d. trebuie organizat vânzarea acesteia în str in tate. Cum infiltrarea spionilor în colective de conducere deja formate atr3gea dup3 sine unele riscuri. pentru a urm3ri evolu ia profesional3 a fiec3rui individ în parte. orice descoperire demn3 de interes. agasa i de întârzieri ori de aglomera ie.m. Cadrelor militare autohtone li se pot încredin a pozi ii de r spundere în locuri unde deja sunt plasa i oamenii serviciului special. Apoi tactica era reluat3. indiferent de tipul de arm . pentru a nu permite formarea unor stocuri clandestine.a. aveau s3 fie exploatate în folosul statului. Punctualitatea transporturilor trebuie perturbat (mai pu in cele cuprinse în îndrum rile din NG 552-46). Fi activitatea inventatorilor 5i a inovatorilor trebuia supus3 celui mai strict control. respectiv dezvoltat i sprijinit activitatea lor. trebuia controlat3 minu ios muni ia existent3. în vederea unui eventual 5antaj viitor. modul s3u de gândire. pentru c3 nici o surs3 de venit nu trebuia neglijat3. pe de alta. dar fiecare inven ie trebuie înregistrat cu consecven la Centru.

Pentru p3strarea unei aparen e de independen 3 fa 3 de Moscova. a râurilor. Biserica putea oferi un refugiu. De fapt. 28. trebuie s3 fie reduse la maximum 5ansele de supravie uire a celor care luptau împotriva sistemului. pentru a da faliment în cel mai scurt timp posibil. popoarele din vechime. Întreprinderile proprietate personal i industria ii vor primi doar acele cantit i de materii prime i utilaje care s împiedice produc ia de calitate. Din nou. Dar pentru ca astfel de discu ii diversioniste s3 poat3 continua la nesfâr5it. f3cându-i vulnerabili pe cei viza i. bineîn eles. pentru a nu mai avea timp s3 gândeasc3. Spre exemplu. Apa este esen ial3 pentru supravie uirea omului. Trebuie s se aib o mare grij de toate proiectele de fabrica ie din industria minier . în fuga lor din calea n3v3lirilor barbare. 31. ce nu puteau duce la punerea în discu ie a întregului sistem. pentru reunificarea 3rii cu teritoriile române5ti de dincolo de Prut. A se împiedica aprovizionarea bun a pie ei interne. care ar putea folosi la ad postirea pe o perioad mai lung a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente. Din colile elementare. În ce prive5te popula ia. Pre ul acestor m rfuri s fie mai mare decât pre ul produselor similare ale întreprinderilor de stat. De asemenea. existen a sistemului unic de alimentare cu ap3 f3cea posibil3 5i aplicarea altor diversiuni. erau încurajate pozi iile critice. îl putea conecta pe individ la un alt sistem de valori. de nesiguran 3. În cazul unor revolte foarte greu de contracarat. de specialitate. arhivele. Din acelea5i motive era încurajat3 5i autocritica. dar nu pot duce la unitate na ional . era esen ial3 p3strarea cauzelor ce le f3ceau posibile. În ora ele reconstruite sau nou-construite nu se admit în locuin e spa ii excedentare. În acest sens era impus3 poluarea lacurilor. trebuia impus în absolut toate domeniile. 29. Lu rile de pozi ie ale conducerilor autohtone pot avea coloratur na ional sau istoric . de foarte mult timp. se crea posibilitatea recompens3rii celor fideli cu permisiunea de a se aproviziona pe filiere preferen iale. ce amplificau starea de tensiune. pentru a da nemul umi ilor iluzia c3 î5i pot exprima liber p3rerile. 27. 35. Dar ele au fost subminate. orice manifestare de independen 3. dar mai ales din licee i facult i trebuie s fie înl tura i profesorii care se bucur de popularitate. dar nu s-a mers pân3 la depunerea unor eforturi concrete. îi putea da un sprijin pentru a rezista celor mai aspre încerc3ri. Trebuia îns3 respectat3 limita dincolo de care ar fi putut ap3rea unele revendic3ri teritoriale întemeiate. dar i cel al ceremoniilor de înmormântare. Controlul statului. pentru a amplifica tensiunile interetnice în spiritul bine cunoscutului principiu "dezbin3 5i st3pâne5te"). Biserica trebuia anihilat3. În timpul revolu iei din România au fost utilizate intens astfel de zvonuri. pentru a demonstra c3 sistemul comunist încuraja libertatea de opinie (a5a cum sus ineau ideologii de la Centru). Trebuie facilitat extinderea propriet ii de stat la cel mai înalt grad în toate domeniile. îns nu se admite nicidecum sc derea numeric a personalului i nici func ionarea lor normal . o aten ie special3 este acordat3 industriei miniere. iar sursele independente s3 fie distruse. ci 5i orice alt3 rezerv3 poten ial3 de ap3 potabil3. al cântecelor. sus inute. S se . sau na ionalist (în acest caz. orice ini iativ3 nedorit3. al educa iei religioase. De asemenea. Canalizarea veche i fântânile trebuie lichidate sistematic pe parcurs. respectiv din întreprinderile indicate în mod special. "Pârghiile" economiei socialiste trebuie p3strate în mâinile celor de la Centru. aceasta trebuia men inut3 la limita subzisten ei. controlul asupra re elelor de ap3 oferea posibilitatea declan53rii unor ac iuni diversionist-teroriste cu efect catastrofal asupra insurgen ilor. tendin ele na ionaliste au r3bufnit cu furie. Chiar 5i dup3 colapsul comunismului. pentru ca singura "5tiin 3 sacr3" s3 r3mân3 ideologia comunist3. Pentru reu5ita total3 a acestor ac iuni era necesar ca toate re elele de ap3 se fie conectate la un sistem central. în România. era vorba de istoria na iunilor respective rescris3 în cheie comunist3). În unele state socialiste au mai continuat. Este admis criticarea activit ii organelor administrative. respectiv al partidului unic. Nu numai fântânile 5i sistemele independente de alimentare cu ap3 trebuie distruse. Reconstruc ia obiectivelor industriale i construc ia celor noi se vor face având în vedere ca materialele reziduale s fie dirijate în depozitele de ap ce ar putea folosi drept rezerve de ap potabil . Locurile lor vor fi ocupate de oameni numi i. la o alt3 viziune asupra existen ei. aveau întotdeauna grij3 s3 otr3veasc3 fântânile. 34. con inutul predicilo. în cotloanele c3ruia s3 se piard3 orice revendicare ra ional3. E necesar s fie puse sub observa ie tipografiile biserice ti. un timp. Tot în eventualitatea apari iei unor mi5c3ri de rezisten 3 sau a altor situa ii de criz3. dar nu trebuia împiedicat s3 func ioneze.75 76 puteau ap3rea în min ile unora. Ob inerea unui strict necesar pentru via a de zi cu zi trebuia s3 devin3 preocuparea permanent3 a fiec3rui individ. în unele 3ri din sfera de influen 3 moscovit3 directiva a fost aplicat3 în continuare. cum ar fi r3spândirea zvonurilor privind otr3virea apei potabile. Trebuie acordat o aten ie deosebit bisericilor. Activitatea cultural-educativ trebuie astfel dirijat ca s rezulte o antipatie general împotriva acestora. Spre exemplu. s3 existe 5i întreprinderi particulare. în diverse variante. precum 5i celorlalte "sectoare prioritare". 30. dup3 revolu ia din decembrie 1989. În acela5i timp. Pentru a facilita acest lucru era necesar3 crearea unui uria5 sistem birocratic. a pânzelor freatice etc. metoda era cunoscut3 5i aplicat3. numai la adresa trecutului sau a unor probleme minore. dar. Asemenea cazuri erau apoi folosite de propaganda comunist3 ca exemple "vii" ale superiorit3 ii sistemului de produc ie socialist fa 3 de cel capitalist. Sistemul birocratic putea fi criticat. 32. erau îng3duite lu3rile de pozi ie cu substrat istoric (bineîn eles. 33. Trebuie acordat o mare aten ie ca nu cumva s existe re ele de ap neracordate la re eaua principal în cartierele în curs de reconstruc ie sau nou construite.

darwinismul. A le interzice de-a dreptul era dificil. lucrând cu tinerii. precum 5i din toate celelalte manuale rescrise în cheia ideologiei comuniste. folosit3 în scopul a â 3rii urii na ionale. Se va avea grij de construc ia i reconstruc ia oselelor. Profesorii care se bucur3 de popularitate sunt foarte greu de controlat. 38. atitudinile deprinse la o vârst3 fraged3 au 5anse considerabile s3 se p3streze toat3 via a. a podurilor. Pe plan local este interzis apari ia unor opere despre acei autohtoni care înainte de revolu ie i în perioada celui de-al doilea r zboi mondial au tr it la noi. În colile de specialitate trebuie introdus specializarea restrâns . Genetica. distrugerea cimitirelor. . s fie redus cantitatea de material documentar. Trebuie s fie ini iat organizarea unor ac iuni cu caracter artistic sau sportiv care s s rb toreasc lupta autohtonilor împotriva cotropitorilor (exclusiv ru ii. pentru a împiedica unitatea de lupt3 a oamenilor muncii împotriva exploat3rii". Studiul limbilor latin3 5i greac3 veche trebuia interzis în licee pentru a nu le da posibilitatea elevilor s3 aib3 acces direct la operele unor mari gânditori ai lumii. De aceea se impunea obligatoriu înlocuirea dasc3lilor populari cu politruci convin5i. eventual. antrenate în spiritul unei fidelit3 i absolute fa 3 de Kremlin. dar neputincios în rest. economie politic3. De asemenea. 37. personalit3 i care au fost preg3tite din punct de vedere ideologic pe teritoriul Uniunii Sovietice. cel pu in din punct de vedere economic. Uluitoarea vitez3 cu care trupele sovietice au intervenit în Cehoslovacia anului 1968 reprezint3 o confirmare elocvent3 pentru importan a acestei instruc iuni. La rândul s3u. ori socialismul 5tiin ific ar fi p3rut desuete 5i chiar false. din perspectiva c3rora materialismul dialectic. difuzarea unor manifeste din care s rezulte ponegrirea na iunii i a culturii noastre i îndoiala fa de în elesul contractelor încheiate cu noi. De aceea se trecea la înscenarea unor fapte de o extrem3 gravitate precum profanarea de monumente. individul nu trebuie s3 aib3 vreun termen de compara ie pentru a ajunge s3-5i pun3 întreb3ri periculoase. menit3 s3-l transforme pe om într-un robot foarte priceput în domeniul s3u de activitate. pentru a ascunde tendin ele sale expansioniste. rudimente permise de cenzura regimului. în scopul provoc3rii unei aversiuni totale a popula iei fa 3 de organiza ia vizat3. Dac se constituie o organiza ie care ar sprijini alian a cu noi.m. a "mult iubi ilor" conduc3tori. pentru c3 ea i-ar fi putut face pe unii s3 aib3 ideea de a judeca logic ideologia comunist3. Adev3rata înv3 3tur3 urma s3 fie cea din manualele de socialism 5tiin ific. precum 5i alte 5tiin e de avangard3. ar fi putut deschide noi orizonturi cognitive.a. folosindu-ne de ura care exist împotriva acelor organiza ii. Na ionalismul era în total3 opozi ie cu "interna ionalismul proletar". 5ovinismul se definea ca "atitudine politic3 anacronic3 5i retrograd3". r3spândirea de manifeste ostile Uniunii Sovietice 5i "prieteniei" dintre ara respectiv3 5i marele vecin de la R3s3rit 5. 5i chiar declarativ filoruse. Cu ocazia pred rii istoriei nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut s serveasc binele rii. chiar dac3 respectiva na iune ar fi avut înainta5i de marc3. Dar aceste "p3cate ideologice" puse în seama organiza iei vizate ar fi trebuit sus inute de fapte reprobabile pe m3sur3. În acela5i timp.77 78 analizeze diferen ele dintre materii. În statele socialiste puteau ap3rea diverse organiza ii având la baz3 ideologia comunist3. astfel încât orice s3rb3toare na ional3 se transforma în prilej de glorificare a "luptei pentru socialism" 5i. Motivele anihil3rii fiind astfel create. În acest context. O aten ie special3 se acorda rescrierii istoriei. De aceea se recomanda utilizarea unei diversiuni constând în acuzarea organiza iei în cauz3 de na ionalism 5i 5ovinism. ci trebuie ar tat mi elia regilor i lupta poporului asuprit. oricând puteau fi g3si i localnicii care s3 poat3 fi folosi i drept cozi de topor. lovitura final3 devenea extrem de simpl3. Iluzia independen ei fa 3 de Moscova a statelor-satelit trebuia p3strat3 pentru a nu zgând3ri în mod inutil orgoliul na ional al popoarelor vasale. Se va începe cu: profanarea monumentelor ce ne apar in. pentru c3 nu se puteau invoca în mod clar incompatibilit3 i ideologice 5i nici nu se dorea zgând3rirea orgoliului na ional al cet3 enilor din ara respectiv3. era interzis studiul logicii. mergând pân3 la cea suprem3 în stat 5i partid. iar la licee s se opreasc predarea limbilor latin i greac veche. a logicii i geneticii. pentru a permite ca inocularea urii fa 3 de sistemul monarhist 5i capitalist s3 aib3 eficien 3 maxim3. Din când în când. Fi se p3stra 5i secretul asupra trecutului acelor personalit3 i autohtone (multe dintre ele în func ii importante. a filozofiei generale. na ionalismul era definit drept o "arm3 politic3 a burgheziei. le pot forma acestora concep ii 5i atitudini ostile ideologiei comuniste. 36. În 5colile specializate era recomandat3 specializarea îngust3. Acesta îns3 trebuia s3 îndoctrineze cet3 enii. a drumurilor i re elelor de leg tur . îndeosebi nem ii) i care s popularizeze lupta pentru socialism. imediat se va porni împotriva ei o campanie de acuzare a na ionalismului i ovinismului. Materialul documentar folosit în procesul de înv3 3mânt trebuia s3 fie redus cât mai mult pentru a le transmite elevilor doar rudimente de cultur3 general3. Întotdeauna îns3 exista pericolul ca declara iile de fidelitate fa 3 de Moscova s3 reprezinte doar o fa ad3 în spatele c3reia aceste organiza ii s3 încerce promovarea independen ei na ionale. locul rezisten ei sau al concentr rii for elor reac ionare s fie accesibil din toate p r ile. Aten ia deosebit3 ce li se acord3 e motivat3 de faptul c3. Istoria era rescris3. popula ia avea nevoie 5i de o por ie de "circ".d. sau în rezerva de cadre). astfel ca în cazul în care este nevoie de o interven ie armat . trebuia ca ei s3 fie minimaliza i. dar totodat ar st rui asupra controlului activit ii economice a conducerii oficiale. Filozofia general3 era interzis3. În munca de propagand trebuie implica i i localnicii. singura filozofie "adev3rat3" fiind cea marxist-leninist3. pentru a justifica asuprirea na ional3. Mai mult. 39. În doctrina comunist3.

a socialismului. În plus. trebuie lichida i prin a anumite "întâmpl ri neprev zute" sau închi i sub acuza ie de crim de drept comun. De aceea ei nu erau de dorit în func ii de conducere. în timp ce se aflau în pozi ii de conducere. îndeosebi cu cei care deviau de la linia politic3 impus3 de la Centru. ministerelor. mai ales din punct de vedere ideologic. puteau forma grupuri de rezisten 3 tacit3. În "cea mai bun3 dintre lumi. În alte cazuri se r3spândeau zvonuri 5i chiar "dovezi" despre colaborarea lor cu diverse for e antina ionale sau chiar. fiind numi i în pozi ii similare sau superioare. cadrelor didactice) care sunt învinuite de atitudine împotriva poporului. E o ac iune ce atrage aten ia maselor populare. Trebuie ca la facult i s ajung cu prioritate cei care provin din cele mai joase categorii sociale. Debarasarea de astfel de opozan i politici periculo5i trebuia mediatizat3 la maximum. Aten ie ca reprezentan ii opozi iei politice s fie închi i. Asemenea personalit3 i puteau desfiin a foarte u5or. Iar atunci când se considera c3 înscen3rile ar fi luat prea mult timp. Se aduc la cuno tin publicului procesele acelor persoane cu pozi ie de conducere (în primul rând din cadrul armatei. Sistemul comunist nu putea fi acuzat vreodat3 de gre5eli. trebuia s3 se dovedeasc3 intransigent. cei care nu sunt interesa i s se perfec ioneze la nivel înalt. Tot pentru a nu se ajunge la punerea în discu ie a sistemului era interzis3 cu des3vâr5ire reluarea procesului. chiar necalifica i. care au produs pierderi substan iale sau au creat tensiuni nedorite în rândul subalternilor. Dac3 situa ia devenea intolerabil3. Pricinuitorii erorii judiciare erau 5i ei înv3lui i în uitare. ea era utilizat3 ca atare 5i pentru a induce în con5tiin a public3 ideea c3 existau "ra iuni superioare". ci doar s ob in o diplom . în România din timpul regimului Iliescu sunt nenum3rate exemple de mini5tri sau de înal i func ionari de stat care. În acela5i timp trebuia evitat3 cu foarte mare grij3 martirizarea lor. Chiar dac3 motiva ia p3rea confuz3 5i contradictorie. Spre exemplu. se impunea demolarea imaginii pe care o aveau în ochii popula iei. Incompeten ii promova i în func ii superioare. Mai ales din punct de vedere ideologic. pentru c3 asemenea ac iuni ar fi atras aten ia asupra întregului sistem de promovare a cadrelor 5i. serviciilor importante. În acest scop. se admite doar cu condi ia ca acest caz s fie considerat o gre eal judec toreasc : nu va avea loc reluarea procesului. pentru a nu r3mâne în con5tiin a contemporanilor 5i a genera iilor viitoare drept exemple de verticalitate moral3. 43. Înainte ca ei s se întip reasc în con tiin a maselor. erau lichida i pur 5i simplu prin "întâmpl3ri neprev3zute". 42. erau acuza i 5i condamna i pentru delicte de drept comun. Totu5i procesele politice de r3sunet s-au împu inat cu timpul. Pentru a accentua aceast3 percep ie în ochii opiniei publice. dac3 respectivii ar fi dat cel mai timid semn de nesupunere. în loc de a fi deferi i justi iei. în unele 3ri est-europene. În posturile-cheie trebuia s3 fie numi i doar cei total incompeten i. pentru c3 politica 5antaj3rii "vinova ilor" cu "petele" de la dosar s-a dovedit mult mai eficient3. erau revoca i din func ii 5i trecu i în posturi echivalente sau chiar superioare ierarhic. pentru a demonstra popula iei c3 liderii nu au gre5it atunci când i-au învestit în respectivele func ii. Sistemul comunist era "perfect". dar extrem de eficient3 în privin a impactului asupra unei popula ii nemul umite. c3rora nimeni nu le-ar fi f3cut fa 3 mai bine în acele momente. În cazuri drastice se recheam din func ie. deoarece erau total dependen i de directivele de la Centru 5i. care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit nemul umirea angaja ilor. Cei care lucreaz în diferite func ii trebuie s fie schimba i i înlocui i cu muncitori cu cea mai slab preg tire profesional . Dac3 totu5i se iveau cazuri în care reabilitarea unor condamna i în procese politice devenea inevitabil3. În continuare incompeten ii erau men inu i în posturi-cheie sau ca rezerve pentru procesul de "rota ie a cadrelor". a industrializ rii. mai târziu. respectiv pricinuitorii judec ii gre ite nu vor fi convoca i. puteau aduna în jurul lor al i oameni de valoare. justi ia nu putea gre5i. nici trimi5i în judecat3. Cei competen i erau foarte greu de manipulat. Acei conduc tori numi i de c tre partid. nu sistemului în sine. pentru a demonstra popula iei c3 liderii comuni5ti nu fac nici un fel de discriminare 5i îi pedepsesc drastic pe cei cu atitudini "du5m3noase" la adresa poporului sau a socialismului. erau greu de contracarat sau de aruncat în pu5c3rii datorit3 renumelui lor . deoarece ace5tia. s nu fie chema i în judecat . Pentru ideologii totalitarismului. nu erau învinui i. 41. pentru a-5i p3stra noile privilegii. au fost "roti i" în altele similare sau au fost numi i consilieri preziden iali. La sfâr it vor fi pu i în fiinc ii de conducere i inu i în eviden ca i cadre de rezerv pentru perioada schimb rilor ulterioare. "gre5eala" trebuia atribuit3 unor oameni. în ultim3 instan 3. Reprezentan ii opozi iei politice nu puteau r3mâne în libertate pentru c3 foarte u5or ar fi putut deveni nuclee de cristalizare a unor noi mi5c3ri de rezisten 3 anticomunist3. pentru a nu se da o confirmare oficial3 a gre5elilor grave comise de conducerea de la Bucure5ti. dosarele penale ce li se puteau întocmi în orice moment puteau fi utilizate cu eficien 3 garantat3 ca instrument de 5antaj. 44. Trebuie împiedicat reabilitarea celor condamna i în procese politice. dup3 compromiterea definitiv3 în anumite func ii. de neîn eles pentru omul obi5nuit. 45. Iar dac devine inevitabil . Procedeul a continuat s3 fie folosit 5i dup3 colapsul comunismului. S se prelucreze acei opozan i care se bucur de stima popula iei. deveneau fideli total conducerii de la Centru 5i îndeplineau cu stricte e numai directivele venite de sus. rudimentara ideologie comunist3. ci de vin3 au fost unele situa ii obiective. care au motivat schimbarea din func ie a respectivilor. pentru a nu atrage prea mult aten ia opiniei publice asupra dedesubturilor procesului 5i implicit a sistemului. Deoarece p3strarea unui secret absolut asupra sor ii lor era imposibil3. ar fi erodat credibilitatea regimului. cu argumente clare.79 80 40. marile personalit3 i ale culturii reprezentau cea mai mare amenin are. astfel. extrem de u5or de controlat. cu serviciile de securitate.

artizanii manipul3rii ob in aproape întotdeauna reac iile dorite din partea subiec ilor. necesitatea studierii mecanismelor de manipulare atât la nivel individual. Din p3cate.81 82 interna ional. autorit3 ilor. În încheierea acestui capitol. s3 revin3 la vechiul s3u mod de gândire. c3tre sine. a milioane de al i oameni obi5nui i. exist3 mai multe feluri de transe. prin înlocuirea cu noi "personalit3 i". ritualurile specifice sunt menite s3 induc3 adep ilor o stare de trans3. Hipnotismul. mare parte din "elita" cultural3 ori 5tiin ific3 a respectivelor state era alc3tuit3 din indivizi mediocri. cât 5i dup3. Comparativ cu sp3larea creierului sau cu manipularea prin hipnoz3. eliberat de spaim3. În acest fel. Prizonierii americani erau supu5i unui tratament intensiv de manipulare a gândirii. În sistemele totalitare. de la bun început. în timpul c3ruia mii de oameni obi5nui i au fost determina i s3 participe la exterminarea. în mod normal. Fi totu5i efectele sp3l3rii creierului depindeau de conjunctura în care se afla prizonierul. el va coopera astfel cu manipulatorii s3i. îns3 deosebit de relevante. sentiment ce l-ar putea determina s3 gândeasc3. integrarea în grup 5i inducerea sentimentului de supunere necondi ionat fa de autorit i. selectate dintre parveni ii cu "origine social3 s3n3toas3". Pentru a în elege mai bine cele trei componente ale procesului de influen are este necesar3 prezentarea câtorva experimente foarte simple. când se supune total ordinelor hipnotizatorului. ace5tia s-au erijat imediat în reprezentan i "autentici" ai intelectualit3 ii 5i au invadat noua scen3 politic3. în lag3rele de concentrare. mergând de la cele de simpl3 reverie. astfel c3 la pr3bu5irea regimurilor comuniste din estul 5i centrul Europei. când subiectul are semnale slabe de la lumea exterioar3. Experien a celui de-al doilea r3zboi mondial. este necesar3. atunci când individul caut3 s3 r3spund3 unei anumite situa ii sociale. strategia a avut sor i de izbând3. În consecin 3 esen a controlului total asupra individului este reprezentat3 de anihilarea sentimentului de independen 3 a acestuia. trebuie ca ei s3 fie cufunda i în anonimatul maselor de manevr3. vor fi folosite chiar împotriva lui. s3 fie permanent dependen i de sistemul de gândire al grupului din care fac parte 5i s3 se supun3 necondi ionat.. în majoritatea cazurilor. le-ar fi respins. Din aceste motive trebuia ca ei s3 fie anihila i în timp. s3-5i creeze propriul s3u sistem de valori 5i s3 ia decizii de unul singur. în timp ce adev3ratele valori. au continuat s3 tr3iasc3 5i s3 creeze în izolare 5i cvasianonimat. în urma c3reia predicatorii îi fac s3 se comporte ira ional sau s3 comit3 acte pe care. cu acuitate. prin umilire. pentru a-l plasa într-o stare de trans3: leg3turile cu exteriorul îi sunt estompate sau chiar retezate. la rândul lui. cât 5i la nivelul unor largi grupuri de oameni. în timpul c3reia aten ia îi este concentrat3 c3tre exterior prin intermediul celor cinci sim uri. conform informa iei acumulate în subcon5tientul s3u. Experimentele desf35urate de cercet3torii în domeniul psihologiei sociale au demonstrat c3. În studierea tehnicilor de modificare subtil a comportamentului. reformarea gândirii este un proces mult mai subtil 5i mai sofisticat. const3 în desprinderea individului din starea de con5tient3 normal3. instinctiv. rezisten a psihic3 a individului este mult diminuat3 5i el poate fi influen at mult mai u5or. informa ii care mai apoi. Sp3larea creierulu. un grup de cercet3tori ia instruit pe studen ii unei clase de psihologie s3 experimenteze . f3r3 5tirea sa. în special în cele evoluate. practic. interesa i numai de avansarea în ierarhia social3. abuzul fizic sau psihic este foarte pu in sau chiar deloc perceptibil. iar aten ia îi este focalizat3 c3tre interior. pân3 la cele puternice. Treptat subiectul se va integra maselor 5i va r3spunde perfect la ceea ce este "programat" s3 r3spund3. 5tiin ific3 sau cultural3. reformarea gândirii indivizilor. ajungând chiar la performan e incredibile. f3r3 ca ace5tia s3 î5i dea seama c3 sunt influen a i. cred c3 ar fi interesant pentru cititor s3 încerce identificarea cât mai multor exemple de aplicare a acestor instruc iuni în România Atât înainte de revolu ia din decembrie 1989. Tehnica a ie5it în eviden 3 în timpul r3zboiului din Coreea. el reac ioneaz3 din reflex. sublinierea diferen elor existente între aceast3 reform a gândirii 5i sp larea creierului sau manipularea prin hipnoz . în majoritatea cazurilor. prin izolare. decimate în timpul regimului comunist. În foarte multe secte. Pentru a pune sub control total mintea oamenilor. doar pe baza unei diplome 5i a rela iilor cu persoane influente din partid. scârbite de noua mascarad3 a democra iilor de operet3. individul era capabil. oferindu-le de multe ori informa ii despre sine. împotriva intereselor Statelor Unite. Evident. Pentru a în elege mai bine ce înseamn3 controlul asupra min ii umane 5i cum se ob ine. Ac ionând asupra subcon5tientului. f3r3 ca subiectul manipulat s3-5i dea seama. Controlul total asupra individului Controlul total asupra individului înseamn3 controlul total asupra modului s u de gândire. În timp. metod3 c3reia îi va fi dedicat un capitol special al acestui volum. are efecte remarcabile în ceea ce prive5te determinarea individului de a se supune din reflex ordinelor sau de a5i tr3da semenii ori propria sa ar3. a relevat înc3 o dat3. Artizanii manipul3rii încearc3 s3 creeze o imagine agreabil3 a liderului în rândul maselor... F3r3 s3 vrea. asupra comportamentului s u 5i asupra sentimentelor sale. Sistemele totalitare ce urm3resc supunerea necondi ionat3 a oamenilor se concentreaz3 spre crearea acelui tip de cet3 ean incapabil s ia decizii de unul singur. în urma c3ruia ajungeau s3 serveasc3 propaganda procoreean3. Rezultatele acestor studii au ar3tat c3 procesul de influen are are trei componente principale: modificarea comportamentului. Sc3pat de sub influen a "educatorilor" s3i.

este necesar3 introducerea unui nou concept. care intrau în lift. Întotdeauna când îi este sete. Într-un singur caz. La început. apoi s3 stea cu spatele la u53 pe tot timpul deplas3rii ascensorului. ini iat de doctorul Solomon Asch. c3 acela era stilul s3u personal. trebuia ca studen ii s3 zâmbeasc3 5i s3 par3 mult mai aten i la spusele lui. încât a sim it nevoia s3-5i aprind3 imediat o igar3. unii au t3cut încurca i. cele mai elocvente sunt experimentele lui Stanley Milgram. la fel cu to i ceilal i. ce au fost descrise pe larg în capitolul dedicat clasific3rii manipul3rilor. o tr3ire sau un act de comportament vine în contradic ie cu celelalte dou3. Elevii au r3spuns relaxa i. întotdeauna când unui individ îi este indus3 schimbarea uneia dintre cele trei componente ale identit3 ii sale (gândire. în supunerea total3 a individului. camera ascuns3 a înregistrat comportamentul indivizilor inocen i. a demonstrat c3 marea majoritate a indivizilor ajung s3 se îndoiasc3 de propriile lor cuno5tin e atunci când sunt pu5i într-o situa ie social3 în cadrul c3reia componen ii grupului care se bucur3 de cel mai mare respect dau r3spunsuri gre5ite la întreb3ri simple. totu5i. care reprezint3 disonan a cognitiv . a reac ionat oarecum cu iritare. Atunci când apare o discrepan 3 major3. Examinatorul a zâmbit oarecum dispre uitor. al ii au r3spuns c3 nu 5tiu. O variant3 a acestui experiment s-a desf35urat într-o 5coal3 cu elevi foarte buni. Efectele acestui proces de influen are se concretizeaz3. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. unul dup3 altul: H2O. integrarea individului în grup (cufundarea în anonimat) 5i supunerea necondi ionat3 fa 3 de autorit3 i. el 5i le va modifica instinctiv pe . Dup3 terminarea aranjamentului. atunci gândirea i sentimentele sale se vor modifica în sensul minimaliz rii disonan ei.83 84 metoda pe propriul lor profesor. elevii au r3mas dezorienta i. Altfel spus. obiceiuri. deoarece manipulatorii ajung în cele din urm3 s3-i controleze 5i comportamentul. nu trebuie uitat c3 Milgram scria: Esen a supunerii const în faptul c o persoan ajunge s se considere pe sine îns i ca fiind un instrument al îndeplinirii dorin elor i ordinelor unei alte persoane i. al3turi de grupul manipulatorilor. Nimeni nu a reluat r3spunsul corect! Un alt exemplu care demonstreaz3 cât de puternic3. Ca o concluzie important3 a studiilor sale. în timp ce profesorul î5i inea cursul mi5cându-se spre partea stâng3 a înc3perii. care au fost pu5i în rând. sentimentelor 5i ac iunilor sale. încerca s3 r3mân3. În privin a supunerii fa 3 de autorit3 i. se agita. rutine. pentru ob inerea unui control total asupra acestora. ca urmare. neaten i. Întrebat de cercet3tori asupra comportamentului s3u. În capitolul dedicat sistemelor totalitare au fost descrise pe larg cele opt c3i majore de manipulare a individului 5i. comportament. Un alt experiment faimos. sentimente). profesorul a început s3 prefere doar partea stâng3 a înc3perii pentru a-5i ine prelegerile. irita i. cea a integr rii tntnle a individului în grupul din care face parte. deja descrise anterior: modificarea comportamentului. tot mai mult. cu cele trei scopuri principale ale acestuia. Leon Festinger a f3cut cunoscute rezultatele unor studii ale sale bazate pe conflictul interior ce apare atunci când un ra ionament. În acest mod se ajunge la cea de-a doua caracteristic3. manifesta o stare accentuat3 de disconfort. apoi a reluat cu severitate întrebarea: Înc o dat : care este formula chimic a apei? Pu5i s3 r3spund3 pe rând. iar câteva zile mai târziu s-a obi5nuit s3 vorbeasc3 sprijinit lejer de peretele din stânga clasei. Organizatorii au trimis un grup de câ iva cet3 eni s3 intre în liftul unei institu ii 5i s3-l ocupe în a5a fel încât s3 nu mai fie loc în3untru decât pentru o singur3 persoan3. în ultim3 instan 3. Identitatea unui individ este alc3tuit3 din împletirea armonioas a gândirii. încearc3 s3 m3nânce. Exact ca în experimentul descris mai sus. starea de tensiune îi era atât de mare. nu se mai consider responsabil pentru propriile sale ac iuni. Individul poate suporta numai discrepan ele minore între cele trei componente ale identit3 ii lui. dar 5i subtil3. dar a rezistat eroic tenta iei de a se supune regulii de grup. încearc3 s3 bea La fel. Astfel. În momentul în care profesorul se deplasa c3tre partea dreapt3 a clasei. Dup3 ce a ie5it din ascensor. fiecare "victim3" era vizibil surprins3 de comportamentul neobi5nuit al celor din3untru. apoi se întorcea într-o parte. controlul gândirii 5i controlul sentimentelor. treptat. Chiar 5i dup3 ce studen ii au revenit la comportamentul absolut normal. este influen a regulilor grupului asupra individului îl reprezint3 unul dintre episoadele îndr3gitului serial de televiziune Camera ascuns . încearc3 s3-l reduc3 sau chiar s3-l anihileze. de tradi ii. Înainte de analizarea celor trei componente ale recre3rii complete a individului: controlul comportamentului. Acesta i-a întrebat care este formula apei. Întotdeauna când omului îi este foame. sus inând c3 a5a preda el dintotdeauna. un tân3r s-a agitat permanent. studen ii p3reau plictisi i. În mod clar el nu con5tientiza faptul c3 fusese influen at de "jocul" studen ilor s3i. a maselor. nenum3rate caracteristici comportamentale îi sunt induse individului în urma presiunii exercitate permanent asupra sa de cei din jur. 5i gândirea. Cum? Festinger ofer3 un exemplu general în concluziile studiului s3u: Dac unei persoane i se modific actele comportamentale. iar la destina ie era aproape întotdeauna cu spatele la u53. anume disonan a cognitiv J În 1957. c3 nu i se p3rea deloc ciudat s3 se sprijine de peretele din stânga clasei. întotdeauna când resimte disconfortul psihic. profesorul a continuat s35i in3 cursurile în apropierea peretelui din stânga. Cele opt tehnici urm3resc declan5area 5i amplificarea procesului de influen are. cu fa a la u53. omul are o senza ie foarte puternic3 de disconfort. în fa a unui examinator sever. 5i sentimentele. Dup3 mai multe cursuri.

El consider3 c3 du5manii nu sunt oameni ca 5i el. artizanii manipul3rii provoac3 în mod deliberat disonan e cognitive. S3 d3m câteva exemple simple pentru a în elege cât mai exact implacabilul mecanism declan5at de disonan a cognitiv3. Revenind la exemple mai simple. ori î5i adapteaz3 gândirea acestui comportament. Având în vedere importan a fenomenului de disonan 3. Dup3 efectuarea pl3 ii. copii. Dac3 adaptarea gândirii este insuficient3. care li se par infernal de grase. ci figuri odioase a c3ror via 3 nu are nici un fel de valoare.85 86 celelalte dou3. încât merit3 s3-5i sacrifice câteva minute din via 3 pentru ea. indivizi afla i în captivitate etc). În urma citirii avertismentelor privind nocivitatea viciului s3u. în sensul c3 oamenii au început s3 cumpere numai astfel de produse. ba mai mult. trebuie men ionat 5i comportamentul cump3r3torului obi5nuit. felul în care acesta se îmbrac3. El nu se poate substitui regulilor deoarece 5tie c3 este pasibil de pedeaps3. artizanii manipul3rii au în vedere tipul de locuin 3 a individului. convingându-i c3 asemenea alimente sunt cele mai s3n3toase. ajungând s3 fie convins c3 o igar3 îi produce atât de mult3 pl3cere. 5i asupra comportamentului s3u. sunt antrena i s3 lupte 5i s3 ucid3 inamicul. Treptat îns3. felul muncii pe care o presteaz3. fum3torul î5i va adapta 5i sentimentele. alimentele cu con inut sc3zut de gr3simi.. consumatorii chiar nu mai suport3 gustul bucatelor tradi ionale. ob inerea controlului total asupra individului nu este neap3rat condi ionat3 de exercitarea presiunilor. conformându-se ra iunii 5i comportamentului. Pentru nefum3tori asemenea justific3ri par stupide. a c3ror rezolvare îi ocup3 cea mai mare parte a timpului. statisticile privind cancerul nu sunt concludente. În aceast3 idee. un important interval de timp este dedicat activit3 ilor de îndoctrinare 5i îndeplinirii unor ritualuri. Pentru a elimina acest conflict. soldatul ajunge s3 cread3 sincer în propaganda desf35urat3 de conduc3torii s3i. în sensul g3sirii unor justific3ri. În consecin 3 astfel de ra ionamente îl absolv3 de vin3. În unele sisteme sociale ca 5i în sectele extremiste. fum3torul înveterat va ajunge s3-5i spun3 c3. fumeaz câte un pachet pe zi de la doi' pe ani i n-are nici pe naiba. indivizii sunt . de5i gustul lor este diferit de cel al alimentelor tradi ionale. f3r3 colesterol etc. celelalte dou3 modificându-se de la sine în func ie de cea deja schimbat3. Mai r3mâneau sim 3mintele. noul posesor de autoturism nu-l va asculta sau va c3uta imediat argumente prin care s3-i demonstreze c3 modelul cump3rat de el este cel mai bun. s3 analiz3m pe rând cei trei piloni pe care se bazeaz3 controlul total asupra individului: controlul comportamentului. pe pie ele occidentale. Dup3 câteva luni. S3 presupunem c3 un individ are obiceiul fumatului. membri ai unor secte. propaganda produc3torilor a ac ionat asupra ra iunii consumatorilor. va ajunge s3 cread3 c3 ma5ina pe care a cump3rat-o este cea mai frumoas3 5i cea mai performant3. altminteri indivizi normali. cu aceea5i intensitate. Pentru a sc3pa de remu5c3ri. de fapt. Pe acela5i fenomen al disonan ei cognitive se bazeaz3 5i dezumanizarea victimelor. proces descris într-un capitol anterior. sau c3 va fi ferit de pericol dac3 va fuma numai ig3ri cu filtru. în general. individul are dou3 variante: ori renun 3 la viciu. Cu alte cuvinte. satisfac iei c3 du5manii au fost elimina i. ori va g3si exemple justificative de genul: Uite la nea Ilie. omul are întotdeauna ceva de f3cut. În acest caz. în sensul c3 remu5c3rile fac loc dispre ului 5i urii fat3 de inamic. num3rul mediu al orelor de somn. în subcon5tientul individului apare o contradic ie între actul de cump3rare pe care tocmai l-a efectuat 5i gândul c3 poate ar fi g3sit ceva mai bun ori sentimentul c3 alte modele ar fi totu5i mai frumoase. În func ie de scopul urm3rit. gustul noilor alimente p3rea fad. Dac3 argumentele nu stau în picioare. Pentru cei neobi5nui i. Fi tocmai pe crearea unor asemenea convingeri se bazeaz3 strategia publicitar3 a marilor companii produc3toare de ig3ri. valabil pentru to i membrii grupului social (cet3 eni obi5nui i din societ3 ile guvernate de ideologii totalitare. toate ac iunile lui. b3trâni. Comportamentul a urmat ra iunea. iar sentimentele se conformeaz3 5i ele ra iunii. Solda ii.. privind rata înalt3 de cancer pulmonar în rândul fum3torilor. soldatul resimte un acut disconfort psihic. are nou zeci de ani. În societ3 ile totalitare 5i în cadrul sectelor distructive. spre exemplu. În fiecare zi. Îns3 pentru fum3tori ele devin convingeri de nezdruncinat. gustul s-a adaptat. Controlul comportamentului este determinat de controlul realit3 ii fizice în care tr3ie5te individul. între obiceiul (comportamentul) s3u 5i ra iune apare un conflict. el va pune interven ia cunoscutului pe seama invidiei. pentru a-5i aduce în consonan 3 ac iunile cu sentimentele 5i ra iunea. concretizat prin apari ia remu5c3rilor. Chiar dac3 un cunoscut ar încerca s3-i demonstreze c3 alegerea sa a fost gre5it3. alimenta ia. Optând pentru cea de-a doua variant3. pentru a face mult mai eficient 5i mai rapid procesul de influen are. Primul pas îl constituie instituirea unui program zilnic foarte strict. i asupra sentimentelor lui. pentru a nu mai avea senza ia acut3 de disconfort psihic. numai asupra uneia dintre cele trei componente ale identit3 ii individului. S3 presupunem c3 cineva colind3 magazinele specializate pentru a-5i g3si o ma5in3 pe placul s3u. pentru a reduce disonan a. datorit3 fenomenului de disonan 3 cognitiv3. controlul gândirii 5i controlul emo iilor. De multe ori se ajunge chiar la masacrarea unor fiin e nevinovate: femei. i asupra gândirii individului. În timp. În acela5i timp fiec3rui individ i se dau sarcini specifice. Este interesant 5i modul în care au reu5it s3 se impun3. în urma c3reia oamenii obi5nui i sunt transforma i în uciga5i cu sânge rece. În cele din urm3 se decide 5i cump3r3 un anumit model. În concluzie trebuie subliniat înc3 o dat3 faptul c3. manipulatorii pot ac iona. în principal. În urma unor asemenea acte de cruzime. ritualurile 5i obiceiurile sale 5i.

o alt3 metod3 de determinare a comportamentului este impunerea unor reguli care s3-l determine pe individ s3 se integreze grupului. întreg teritoriul 3rii a fost împânzit cu cazemate. individul trebuie înregimentat într-o organiza ie anume. orice reprezentare ar fi avut acestea. identice. cu reguli stricte. Un fabulos tezaur spiritual. În fiecare cartier al Bucure5tiului a început construirea unor mari complexe alimentare. În sistemele totalitare. Dup3 ani întregi de demonstrare a loialit3 ii fa 3 de regim puteau primi chiar 5i aprobarea de a-5i cump3ra o biciclet3 sau. s-a încercat crearea "omului nou". Urmau apoi organiza ia de pionieri. care s3 creeze sentimentul supunerii fa 3 de autorit3 i. f3r3 personalitate. organiza ia de partid 5. eventual cu uniforme specifice. Pe lâng3 controlul strict exercitat asupra fiec3rei ore din via 3. în încercarea de a le impune 3ranilor un nou mod de via 3. 5i implicit comportamentul respectiv. indivizii sunt adu5i în starea de dependen 3 financiar3 total3 fa 3 de liderul de grup sau fa 3 de sistem. în culori 5terse. ce trebuia eradicat. un televizor. în livezi. s3 aib3 cât mai multe întâlniri în grup 5i chiar s3 doarm3 în mari dormitoare comune. prin înregimentarea în tot felul de organiza ii bazate pe o ierarhie bine stabilit3. prin plasarea lui într-un cadru complet nou. În Albania nu existau autoturisme. În România regimului comunist a fost înfiin at3 organiza ia na ional3 a "Foimilor patriei". Existau buc3t3rii comune.87 88 adu5i pân3 în faza unei dependen e totale fa 3 de lideri. oamenilor li se oferea ceva mult mai "util". decât în posesia unor membri ai ambasadelor sau a unor lideri comuni5ti. absolut peste tot. deoarece nu avea nici o leg3tur3 cu noua doctrin3 comunist3. în cadrul c3reia comportamentul copiilor era controlat înc3 din faza pre5colar3. s3 se zbat3 pentru ob inerea unor mici recompense. De asemenea. cel al mitologiei na ionale. instinctiv. pentru c3 trecutul trebuia rescris. iar femeile erau obligate s3 mearg3 acolo pentru a g3ti. s3 se comporte "exemplar" pentru a accede la trepte . dar mai ales în sectele distructive. s3 nu aib3 senza ia unei identit3 i proprii.m. acelea5i pentru to i. în majoritatea cazurilor "titluri de merit" ce nu aveau nici o component3 material3. indiferent c3 era vorba de un autoturism sau de lini5tea unui c3min. În România lui Ceau5escu. culmea luxului. care. era preocupat s3 5i-l ocupe în întregime cu c3utarea unei îmbuc3turi mai bune sau cu procurarea câtorva lemne cu care s3 fac3 focul într-o sob3 special3. pentru a putea da un telefon unor rude sau cuno5tin e. Cupolele de ciment au fost amplasate în sate. Toate ora5ele din 3rile foste comuniste au acela5i aspect: sufocate de blocuri uria5e. pentru haine. dou3 ore pe s3pt3mân3. f3r3 nici un detaliu arhitectonic distinctiv. în mun i. pentru a se duce la doctor 5. Casele de odihn3 existente la sfâr5itul celui de-al doilea r3zboi mondial pe superbul litoral al Adriaticii au fost închise 5i l3sate în paragin3. oamenii ajunseser3 la o dependen 3 total3 fa 3 de conduc3torii regimului. Pentru a fi exclus3 orice manifestare de insubordonare. UTC-ul. la rândul s3u. bazat pe traiul în comun. cu un statut rigid. Sute de sate au fost distruse sau rase de pe fa a p3mântului în inten ia de a desfiin a gospod3ria 3r3neasc3. Nu trebuia ca oamenii s3 fie l3sa i s3 simt3 c3 le apar ine ceva numai lor. în ora5e oamenii au fost înghesui i în blocuri-tip. În locul acestor perioade de relaxare. Tradi iile 5i obiceiurile române5ti au fost ignorate 5i chiar interzise. care s3 le inoculeze tocmai acest sentiment de cufundare în anonimat. În Albania lui Enver Hogea. a5a neajutorat3 cum era ea. Nenum3rate cl3diri din centrele tuturor ora5elor 3rii au fost rase de pe suprafa a p3mântului pentru a face loc arhitecturii "de tip nou". toate trase parc3 la indigo. spre exemplu. Datoria de onoare a fiec3ruia era s3-5i apere ara de iminenta invazie a cotropitorilor imperiali5ti. Individualismul este descurajat prin orice mijloace. conform indica iilor liderilor sau cu aprobarea acestora. teroarea a fost 5i mai mare. Nici m3car locuin ele nu au sc3pat t3v3lugului demolator. Permanent. nici buc3t3rii în apartamente. pericolul.a. cu obliga ia de a purta un anumit gen de uniforme. pe strad3. anost. La ar3. oamenii sunt pu5i s3 m3nânce împreun3.d. concretizate în a5a-numitele "centre civice". Cazematele erau astfel orientate pentru a primi atacurile venite din vest. Locuitorii obi5nui i ai blocurilor din Tirana nu aveau înc3lzire. A merge în concediu la mare era considerat un obicei "mic-burghez". Ei puteau doar s3 primeasc3 recompense pentru comportament loial. Omul nu trebuia s3 aib3 timp de reflec ie pentru a ajunge la vreo opinie proprie sau la manifest3ri personale. Pentru a avea dreptul s3 primeasc3 un aparat de radio. pe plaja de la malul m3rii. ei nu mai au 5anse de supravie uire fizic3. Controlul comportamentului se creeaz3 din fraged3 pruncie.m. Trebuie s3 cear3 bani pentru autobuz. s3 lucreze împreun3. Fiecare or3 din via 3 este destinat3 pentru ceva anume. oricare ar fi ea. Nesupunându-se ordinelor 5i regulamentelor.a. în special din Italia. individul era ocupat s3 participe la ac iunile organiza iei. despre care a prins s3 se insinueze tot mai mult zvonul c3 urmau a fi transformate în uria5e cantine publice. Marile monumente istorice ale 3rii au fost l3sate în paragin3. ce l-ar putea duce spre exprimarea unor opinii personale. Nu era zi în care fiecare cet3 ean al 3rii s3 nu vad3 cazematele 5i s3 nu simt3. în lanuri. într-un timp record. Singurele mijloace de transport în comun erau autobuzele. conform experien ei nord-coreene. f3r3 posibilitatea vreunei ini iative. la intersec ia drumurilor. sindicatul. Inducerea supunerii determina implicit 5i un anume model de comportament. În rest nimeni nu avea acces la a5a ceva. îi conferea omului o anume individualitate. trebuia s3 se înscrie pe liste la serviciu 5i s3 dovedeasc3 un comportament "exemplar" în munc3 5i via 3. pentru a nu individualiza în vreun fel ora5ul sau regiunea respectiv3. pentru a se supune unor regulamente abuzive 5i a se integra unei ierarhii suplimentare.d. Omului îi era impus3 prin orice mijloace pierderea identit3 ii. cu un comportament total nou. pentru a-5i îmb3ia copilul. pentru c3 reprezenta o surs3 de inducere a sim ului de proprietate privat3. Întreaga popula ie trebuia cuprins3 în una sau mai multe forme de organizare. Mai mult. în vii. a fost cenzurat total. În locul caselor au fost ridicate blocuri. Iar dac3 se întâmpla totu5i s3-i mai r3mân3 5i ceva timp liber. Ei trebuie s3 cear3 permisiunea pentru absolut orice.

Nuan ele sunt excluse. Aceast3 etichetare induce imediat în mintea . Este. Din acest motiv. Tunsoarea "decent3" era un alt element care îi f3cea pe oameni s3 nu se deosebeasc3 unii de al ii. indivizilor le este inoculat3 ideea de a nu se mai gândi la asemenea lucruri. oamenii nu aveau posibilitatea s3-5i procure haine mai "altfel". în "buni" 5i "r3i". trebuie s3 se bazeze pe simplicitate. atunci când un membru are dificult3 i în a se în elege cu un altul. s3 cufunde individul în anonimat 5i s3-l fac3 s3 se supun3 din reflex autorit3 ilor 5i regulilor statuate de acestea. uneori. Controlând limbajul. Spre exemplu. Cei care ajungeau s3-l st3pâneasc3 erau con5tien i c3 puteau accede mult mai u5or spre vârful ierarhiei. atr3gând dup3 sine recompense sau pedepse. cel mai practic. pentru c3 ideologii sistemului au avut grij3 s3 gândeasc3 pentru ei 5i s3 le asigure integrarea în "cea mai bun3 dintre lumi". l3udat 5i. îngenuncherea 5i plec3ciunile în fa a celor mai în vârst3 îl f3ceau s3 se simt3 deosebit de restul lumii. în timp. Mai mult. Controlul gândirii presupune îndoctrinarea indivizilor atât de profund. Oamenii îmbr3ca i deosebit le provocau un instinctiv sentiment de respingere. Cu timpul. Pentru a da m3sura lucrurilor "corecte". De asemenea el crede sincer c3 atunci când este pedepsit pentru acte "incorecte". Indivizii care totu5i mai rezist3 integr3rii totale sunt acuza i de egoism. "deja verificate". la fel. de a interpreta situa iile sociale. în special prin împ3r irea tuturor fenomenelor în "bune" 5i "rele". Se ajunge astfel la crearea unei maniere de a vorbi. de a se îmbr3ca. indivizii caut3 s3 se integreze perfect grupului. pentru a fi cât mai eficient3. care. Pentru a deveni un "bun" membru al respectivului grup social. ci mai ales au în vedere crearea unui sistem de gândire prin care individul însu5i s3 selecteze 5i s3 interpreteze informa iile în sensul dorit de lideri. cel mai decent. Individul era men inut permanent într-o balan 3 asupra c3reia î5i concentra întreaga aten ie. s3 adopte în mod firesc noul limbaj 5i s3 î5i formeze reflexul de a respinge instinctiv orice "gând perturbator". nici o interpretare. este împotriva noastr separ3 dintr-o dat3 societatea. sau chiar pentru a nu se pune în asemenea situa ii. în oameni care gândesc "corect" 5i inamici cu "mentalit3 i învechite". "Limbajul de lemn" atât de ironizat dup3 colapsul comunismului reprezenta totu5i. lumea exterioar3. Via a în cadrul unui asemenea sistem. singura "valabil3". pentru ca gândirea 5i emo iile s3 se conformeze de la sine acestuia. în secta lui Moon. ac ionând în sens nedorit. conflictul este calificat drept "problema Cain-Abel". el era expus oprobriului public. la vremea lui. retrogradat. s3 aib3 un sentiment de relaxare 5i mul umire de sine. etichetate 5i reduse la simple cli5ee verbale. li se ofer3 "5ansa" reabilit3rii. Ob inerea controlului total asupra individului prin determinarea modului s3u de comportament impune crearea unui întreg sistem de ritualuri 5i obi5nuin e menite s3 asigure coeziunea grupului. singura interpretare corect3 a realit3 ii. Îns3 ei 5tiu foarte bine cum s3 le comande comportamentul. În cadrul sectelor. de fapt. atrage dup3 sine reformarea gândirii 5i a sentimentelor. În acest sens. Dependen a total3 fa 3 de regim din punct de vedere financiar îi obliga pe cet3 enii obi5nui i s3 se a5eze la coad3 pentru a primi periodic îmbr3c3minte 5i înc3l 3minte. Delimitarea dintre cele dou3 categorii este strict3 5i nu accept3 nici o derogare. Conduc3torii unui sistem totalitar creeaz3 întotdeauna un limbaj propriu grupului. f3r3 derog3ri de la reguli (în cazul majorit3 ii cet3 enilor obi5nui i). Un fost membru al sectei lui Moon î5i aminte5te c3 pân3 5i obiceiuri orientale minore precum desc3l atul la intrarea într-un centru de medita ie. ajungând pân3 la a-5i controla cele mai mici gesturi sau chiar tonul vocii în dorin a de a nu ie5i cu ceva în eviden 3. de a se tunde. Tot ce este "r3u" provine din afar3. Astfel impunerea unui anume gen de comportament atrage dup3 sine. lozinca: Cine nu este cu noi. singura "adev3rat3". f3r3 alternativ3. Mul i ajungeau chiar s3 cread3 sincer c3 un asemenea limbaj este "diplomatic" 5i superior celui utilizat de "vulg". încât ei s3 accepte necondi ionat ideologia grupului. În sistemele totalitare. situat fie deasupra. Ac ionând în sensul dorit de autorit3 i. orice reprezentare ar avea acesta. Supunerea total3 fa 3 de conduc3tor. obi5nuin a i-a f3cut s3 cread3 sincer c3 acel gen de îmbr3c3minte este cel mai potrivit. de mentalit3 i învechite 5i. criticat. oamenii sunt adu5i în situa ia de a crede c3 ideologia propagat3 de conduc3tori reprezint3 "adev3rul absolut". Conduc3torii 5tiu c3 nu pot comanda gândurile ascunse ale indivizilor. fie dedesubtul s3u în ierarhia grupului. toate sistemele totalitare sus in c3 doctrina lor este riguros fundamentat3 din punct de vedere 5tiin ific. el era recompensat. Individului i se anuleaz3 posibilitatea de a judeca înprorunzime. În sistemele totalitare asiatice. Majoritatea situa iilor ce ar necesita analize complexe pentru a fi în elese în esen 3 de oamenii obi5nui i sunt condensate. guvernat de reguli nenum3rate. pentru c3 limbajul pune la dispozi ia gândirii simbolurile cu care aceasta opereaz3. majoritatea popula iei purta un soi de uniforme tot timpul zilei. înainte de a fi pedepsi i. chiar 5i la o anumit3 expresie facial3. se poate controla gândirea. Chiar 5i s3 fi vrut. îl aduce pe individ în situa ia de a crede sincer c3 recompensele pe care le ob ine în cazul comportamentului "corect" sunt absolut fire5ti. o poart3 spre promovarea social3. Pentru a se reabilita. tot ce este "bun" 5i permis se reg3se5te în imaginea conduc3torului. orice act comportamental putea fi interpretat într-un anume fel. supus unor munci umilitoare.89 90 superioare ale erarhiei grupului. modificarea gândirii individului 5i chiar a sentimentelor acestuia. chiar merit pedeapsa. Într-un asemenea mediu. promovat. adep ii sunt supu5i unor nenum3rate ritualuri ce le creeaz3 un anume gen de comportament. individul ajunge s3 îsj manipuleze singur propria sa gândire. Doctrina 5i întregul p3ienjeni5 de legi 5i regulamente ale sistemelor totalitare nu se axeaz3 doar pe filtrarea informa iilor culese de individ din exterior. ce atrag dup3 ele formarea unor cli5ee de gândire. Îndoctrinarea. devine cel mai important lucru pe care îl au de înv3 at. alc3tuit din cuvinte 5i expresii specifice.

induc la nivelul întregii popula ii starea de anomie. coroborat3 cu cenzurarea drastic3 a informa iilor venite din exterior: Ce spun ei nu este adev rat. Este o minciun inventat de du manii no tri. Apoi nu va mai gândi. Perpetuarea unei st3ri de fals3 tranzi ie. Cu alte cuvinte. În cadrul unor secte se practic3 intens ritualuri speciale de alungare a gândurilor "rele". în care vechile structuri 5i mentalit3 i continu3 s3 func ioneze. însu5indu-5i limbajul sectei.m. seismele sociale mari. izolate de ansamblul societ3 ii. price critic3 la adresa conduc3torilor sau a grupului. spre exemplu. Întotdeauna doctrina. sistemul. c3 întreg comportamentul lor.în cazul multor indivizi. Treptat. participând la ritualurile ini iatice. Ace5tia au impresia c3 sectan ii au ajuns la o în elegere superioar3 a fenomenelor vie ii. conduc3torul sunt mai presus de orice îndoial3. Individul este "programat" s3 le activeze la primul semn de îndoial3. Adep ii sunt înv3 a i s3 identifice ei în5i5i aceste gânduri 5i s3 le anihileze pentru a se putea ridica pe o "treapt3 superioar3 a cunoa5terii". team3 sau nesiguran 3. se simt superiori. apar noi genera ii. O alt3 component3 important3 a controlului gândirii este formarea reflexelor mentale ale individului de a respinge orice gând ce ar putea contraveni ideologiei. a oric3rei îndoieli sau incertitudini reprezint3 cea mai direct3 cale de a rupe individul de realitate. În consecin 3 numai ceea ce i se opune este demn de critic3. În acest mod conflictul este dezamorsat pe loc. Prin practicarea unui limbaj propriu. Judecarea instinctiv3 a diverselor situa ii sociale este anihilat3. ale5j. În realitate. individul ajunge în situa ia de a5i forma el însu5i un nou mod de gândire. chiar 5i sub forme poleite. care. De aceea el trebuie pervertit treptat. novicii vor înv3 a cum s3 nu gândeasc3. iar sectantul începe s3 se roage brusc sau intr3 subit în trans3 f3r3 ca m3car s3 realizeze c3 tocmai a avut un gând "r3u". deosebite total de cea veche. Critica 5i autocritica au 5i menirea de a crea o imagine de "obiectivitate" a sistemului. intrarea în trans3 5. s3 evalueze 5i s3 interpreteze obiectiv situa iile sociale. cele de gândire au rolul de a-i separa net pe membrii grupului de restul lumii. oferindu-i-se 5ansa de a fi utilizat. Rigiditatea gândirii lor îi va împiedica s3 se angreneze chiar în cel mai banal schimb de opinii. c3 vor fi necesari ani întregi de eforturi pentru a accede la "adev3rul absolut''. mai apoi. el 5tie foarte bine ce face. Dar ceea ce este mai grav. care s3 deschid3 noi por i ale cunoa5terii. ci va veni imediat cu justificarea: A a ceva s-a întâmplat pentru c trebuia s se întâmple. despre care am discutat într-un capitol anterior. Crearea reflexelor mentale are ca scop aducerea indivizilor în situa ia de a respinge din start orice idee ce vine în contradic ie cu doctrina sistemului. standardele culturale etc. repetarea cu voce tare sau în gând a unor cli5ee cu valoare de simbol. în afirmarea unor p3reri critice. provocate de pr3bu5irea unui întreg sistem doctrinar. Ei vor înv3 a c3 adev3rata cunoa5tere înseamn3 credin a total3 în ideologia sectei.a. în cadrul sistemelor sociale mai mari este nevoie de ani sau chiar de decenii. chiar public. ci a fenomenelor. Pentru c3 liderul ac ioneaz3 întotdeauna corect 5i. ci nemul umirea c3 nu a crezut destul pentru a fi un "bun" cet3 ean sau un "bun" adept al sectei respective. Încercarea vreunui adept de a gândi altfel este calificat3 imediat drept supunere fa 3 de dorin a Diavolului de a-l pune pe Cain-cel-r3u mai presus de Abel-cel-bun. Atunci când are unele dubii. Pentru reducerea perioadei de anomie cât mai mult posibil este necesar3 restructurarea din temelii a întregului sistem de valori. Cu cât trece mai mult timp. Cli5eele verbale 5i. din instinct va fi înv3 at s3 gândeasc3: A a ceva s-a întâmplat din motive bine întemeiate. ar ajunge s3 serveasc3 ideologia regimului prin simplul fapt c3 tr3iesc în acel sistem. sectan ii. chiar dac3 nu ar fi îndoctrinate în mod evident. instinctul de judecare deta5at3 a unor situa ii sociale nu poate fi eliminat definitiv. Treptat. prin crearea unei noi identit3 i spirituale a individului. Tot în ideea inducerii reflexelor mentale este încurajat un anume gen de critic3 5i autocritic3.d. nu face decât s3 permanentizeze haosul 5i confuzia. modul de gândire. respectivele ritualuri pot consta în: rug3ciuni. iar toate lucrurile rele ce i se vor întâmpla vor fi numai din vina lui. medita ii. cli5eele verbale servesc pentru derutarea nou-ve-ni ilor. nu s3-l ucid3. posesori ai adev3rului absolut. a situa iilor 5i a persoanelor care i se opun. se formeaz3 sub influen a total3 a ideologiei respective. cântece specifice.91 92 adep ilor 5i modul de rezolvare a conflictului: Cain trebuie s3 i se supun3 lui Abel 5i s3-l urmeze. autocritica nu va include niciodat3 p3rerea de r3u a individului c3 a crezut necondi ionat în ideologia grupului. Procesul inducerii unor astfel de reflexe mentale are mai multe etape. Pentru el doctrina grupului va fi perfect3. În func ie de sect3. economice 5i sociale. Sistemele . Acest lucru este vizibil mai ales în cadrul unor secte. În acela5i timp. La fel. Dac3 în cadrul sectelor astfel de automatisme se pot crea în câteva s3pt3mâni sau luni. în paralel cu noile mecanisme politice. ritualurile devin obi5nuin 3. p3rerile. Astfel de indivizi vor fi incapabili s3 ra ioneze cu deta5are. Automatismul ajunge la perfec iune. Din acest motiv. chiar dac3 deciziile lui par uneori bizare. al c3ror sistem de îndoctrinare este foarte eficient 5i pentru faptul c3 liderii lor ac ioneaz3 asupra unor grupuri de oameni relativ restrânse. Acest cli5eu verbal 5i de gândire îi împiedic3 pe adep i s3 judece actele 5i eventualele gre5eli ale conduc3torilor. Ei vor fi sincer convin5i c3 sunt posesorii adev3rului absolut. conduc3torii vor fi perfec i. Asemenea automatisme mentale de înl3turare a oric3rui gând "incorect". vor fi la fel de sincer convin5i c3 to i cei ce nu au idei asemenea lor le sunt du5mani de moarte 5i trebuie elimina i. Îns3 punctul vital al acestor manifest3ri const3 în faptul c3 niciodat3 nu este permis3 criticarea ideologiei. întrucât cet3 enilor le este permis s3-5i expun3. de legi 5i regulamente. În prima faz3 se aplic3 negarea total3 a ideilor "incorecte". sistemul de valori. m3t3nii. a5a cum s-a întâmplat în episodul descris de Vechiul Testament. cel situat pe o treapt3 ierarhic3 superioar3 are întotdeauna dreptate. de5i atrofiat pân3 aproape de dispari ie. c3 pentru a deveni asemenea lor trebuie parcurse nenum3rate trepte ini iatice.

Vina istoric3 poate fi indus3 atât de cuceritorii din afar3.. precum iminenta declan5are a unui r3zboi nuclear. indivizii sunt avertiza i permanent asupra pericolului reprezentat de for ele ostile din exterior. c3 se las3 influen a i de du5manii na iunii sau de diver5i "huligani" ori "golani". sunt incapabile s3 imprime un curs ascendent redefinirii societ3 ii. ei vor sus ine în continuare ideologiile de inspira ie totalitar3 sub diverse pretexte precum: Se poate democra ie i cu un despot luminat. reac ionare" în cazul sistemelor socialiste. Astfel vina istoric este cea prin care se creeaz3 culpabilizarea general3.a. pentru cufundarea lui în anonimat. M3rturisirea p3catelor nu aduce niciodat3 iertarea lor. c3 oamenii nu-5i merit3 liderii. Pentru a nu se începe procesele criminalilor comuni5ti s-a insinuat ideea c3 to i membrii de partid ar fi vinova i de crimele comise în lag3rele 5i pu5c3riile comuniste. Vinov ia i frica sunt dou3 instrumente absolut necesare pentru a ine oamenii sub control. trebuie subliniat 5i în acest caz faptul c3. le va aduce iertarea. spre un loc pe care acesta consider3 c3 îl merit3. acolo unde opozi ia a fost eliminat3. prieteni sau simple cuno5tin e ale acestuia pentru gre5elile c3rora s3 fie f3cut 5i el r3spunz3tor. fra i. care pot fi scoase la iveal3 ori de câte ori persoana în cauz3 d3 semne de nesupunere.m. mai devreme sau mai târziu. Frica este cel3lalt sentiment utilizat pe scar3 larg3 pentru manipularea indivizilor. ac ionând asupra gândirii. ca s3-5i spele "gre5elile". chiar dac3 deciziile le iau numai unii. în special în sensul men inerii coeziunii grupului social din care fac parte. Instaurarea unui regim democratic. iar liderii ac ioneaz3 5i vorbesc în numele întregii na iuni. "for ele imperialiste. Sentimentul de fric3 este indus 5i amplificat în dou3 direc ii principale. Manipularea sentimentului de vinov3 ie d3 cele mai bune rezultate pentru integrarea individului în societate. Astfel. aflate la conducere în asemenea situa ii de criz3. Vina incapacit ii de afirmare a propriei identit i. dar 5i pentru inducerea supunerii necondi ionate fa 3 de autorit3 i. Cu atât mai pu in uitarea.93 94 totalitare au putut fi instaurate rapid tocmai prin eliminarea complet3. cu concep ii "incorecte". care urm3resc s3 ob in3 supunerea necondi ionat3 a "vinova ilor" în numele p3catelor comise de reprezentan ii acestora. care doresc s3-5i justifice unele acte grave 5i s3 le prezinte distorsionat în ochii opiniei publice interne sau interna ionale. supunere în schimbul c3reia individului îi este facilitat accesul spre treptele superioare ale ierarhiei sociale. Puterea extraordinar3 a acestui tip de vinov3 ie determin3 5i crearea unor noi genuri de "p3cate".d. doctrinei pe care o servesc. Atunci când personalit3 ile. 5. sun3 doar una dintre întreb3rile retorice prin care se propag3 vina social3. se pot g3si oricând p3rin i.. Ei sunt f3cu i r3spunz3tori pentru toate p3catele omenirii. Pentru aruncarea bombelor de la Hiroshima 5i Nagasaki. poate fi de asemenea exploatat3 pentru amplificarea st3rii de nemul umire pân3 la stadiul de revolt3 ori. fiecare american s-a sim it vinovat. ceilal i reprezentând doar masa de manevr3. Prin inducerea acestei vinov3 ii. Având în vedere c3 fostul regim ideologic totalitar a inoculat în mentalitatea cet3 enilor de rând ideea c3 doctrina 5i ac iunile conduc3torilor sunt întotdeauna corecte. Conduc3torii totalitari nu vor accepta niciodat3 ideea c3 fenomenele negative s-ar putea întâmpla din cauza incompeten ei lor. într-un interval de timp foarte scurt. fiecare având la baz3 o amenin are specific3. pân3 la acceptarea unei supuneri totale fa 3 de autorit3 i. Iar dac3 individul a avut o via 3 exemplar3. c3 nu vor s3 în eleag3 m3re ia programelor propuse de lideri 5i juste ea acestora. Pentru ororile nazismului a fost blamat întregul popor german. în primul rând. a vechilor structuri. bazat pe încurajarea individului de a-5i manifesta propria sa identitate. Complicitatea 5i vina istoric3 prind mult mai repede în regimurile totalitare. cât 5i de propriii conduc3tori. tocmai pentru a face dosarele cât mai voluminoase. Vina pentru ac iuni comise în trecut este intens utilizat3 de artizanii manipul3rii pentru 5antajarea individului. iar fenomenele negative sunt puse exclusiv pe seama oamenilor obi5nui i. Revenind la mecanismele de control al gândirii. nu se poate realiza prin for 3. Aceste for e pot fi autorit3 ile statului în cazul unor secte extremiste. Cum te po i lega de unele gre eli minore ale guvernului. este generalizat3 aplicarea practicii întâlnite la societ3 ile democratice doar în cadrul proceselor penale: Tot ce spui poate fi folosit împotriva ta. exploatând fenomenul de disonan 3 cognitiv3 se poate ob ine 5i controlul asupra comportamentului sau al sentimentelor. Vinov3 ia poate fi de multe feluri. Aici intervine rolul personalit3 ilor în istorie. slujitorii Diavolului în cazul unor grup3ri religioase. exprimat3 prin sentimentul de insatisfac ie al individului c3 nu tr3ie5te la nivelul valorii sale. Vina istoric3 se bazeaz3 pe inducerea unui sentiment de complicitate între autorit3 i 5i cet3 enii obi5nui i. pe motiv c3 "mentalitatea lor este învechit3". c3 toat3 lumea este corupt3. în sens opus. care. grup3rile . sau sistemului pe care îl sus in. trebuie s3 cread3 nestr3mutat în liderul lor spiritual. ace5tia vor putea fi învinui i mult mai u5or de toate relele. Controlul sentimentelor const3 în manipularea emo iilor individului 5i în restrângerea cât mai mult posibil3 a spectrului s3u sentimental. artizanii manipul3rii pot induce foarte u5or sentimentul culpabiliz3rii generale. individul este determinat s3-5i minimalizeze propriile sale probleme 5i incertitudini. s3 nu mai dea aten ie îndoielilor la adresa celor care îl conduc. care ac ioneaz3 continuu pentru a dezmembra 5i a distruge grupul. Vina social const3 în culpabilizarea general3 a indivizilor pentru tarele existente în societate. În acest sens sunt alc3tuite dosare voluminoase. În sistemele totalitare sau în sectele distructive. Chiar în fa a celor mai clare eviden e ale e5ecului totalitarismului. chiar 5i pentru cele ipotetice. Bineîn eles. În cadrul unor secte se ajunge la blamarea adep ilor pentru toate tarele societ3 ii. când atâ ia oameni mor de foame pe str zi i din vina ta?.

liderii spun c3 omul poate fi fericit numai atunci când se simte cât mai aproape de Dumnezeu. deci mai ferici i. propaganda comunist3 se baza pe exacerbarea sentimentelor de team3 fa 3 de "ac iunile du5m3noase ale cercurilor imperialiste. Treptat s-a creat o nou3 mentalitate. de a-5i urma 5i adula conduc3torul. pentru ca exemplul lor s3 fie urmat de cât mai mul i. De multe ori. în cedarea tuturor bunurilor c3tre comunitate. În consecin 3. Mai mult.m. În cazurile în care "du5manul" nu exist3. fiecare cet3 ean este obligat s3-5i supravegheze 5i s3-5i suspecteze permanent semenii. iar controlul asupra lor este extrem de eficient. principiul este preluat de la romani: Divide ut regnes! (Dezbin ca s domne ti!). De asemenea. ceea ce era motiv de triste e trebuie s3 devin3 prilej de bucurie.a. Într-un sistem totalitar dezvoltat este practic imposibil ca individul s3 respecte absolut toate regulile 5i legile. existen a "du5manului" poate motiva. teama de a nu fi descoperit 5i pedepsit de autorit3 i. În acest mod. a fost dezvoltat un imens sistem de represiune menit s3 distrug3 orice opozant al regimului. în sistemele totalitare. Chiar 5i atunci când acesta face apel la sacrificiul suprem. în viziunea respectivilor lideri. De multe ori. sângeroase. sectan ii ajung în extaz numai dup3 ce se supun unor suplicii înfrico53toare (flagel3ri. dar are 5i un al doilea scop extrem de important. în multe secte. Copiii sunt crescu i 5i educa i dup3 standarde noi. ceea ce reprezenta o ru5ine trebuie s3 devin3 o mândrie 5. De asemenea. Nu este admis3 nici o critic3 la adresa doctrinei sau a liderilor. Mai mult. copiii. posturi negre. în care dela iunea a fost ridicat3 la rangul de virtute. Astfel este facilitat3 dezbinarea. spre exemplu. enun at de Machiavelli. ar fi un adev3rat sacrilegiu ca adep ii sectei s3-5i manifeste. etniile rivale în cazul în care se urm3re5te exacerbarea unor conflicte interetnice.d. reac ionare". ac iuni în for 3. indiferent dac3 vina lui este real3 (în sensul înc3lc3rii unor reguli arbitrar impuse de regimul la putere) sau pur 5i simplu inventat3. de pild3. permanent. când Jim Jones a determinat sinuciderea în grup a peste nou3 sute de oameni. de a îndeplini con5tiincios toate sarcinile ce îi sunt atribuite. Cu cât durerea este mai atroce. În unele secte. pentru a controla eficient emo iile indivizilor. cu atât ei se simt mai aproape de divinitate. grup3rile teroriste du5mane unei na iuni. Individul trebuie men inut permanent într-o stare de fric3 pentru a nu avea timp s3 gândeasc3. spre exemplu. se utilizeaz3 redefinirea sentimentelor. s3 devin3 un colaborator asiduu al serviciilor de informa ii. Pentru a-5i demonstra aceast3 fidelitate. ci doar la adresa celor care au concep ii potrivnice sistemului. religii sau unui sistem social 5. Fericirea. este un sentiment spre care aspir3 orice fiin 3 uman3. iese în eviden 3 cea de-a doua cale de utilizare a terorii în scopul control3rii totale a individului. în mod deschis. astfel încât cet3 eanul s3 afle de ele abia dup3 ce le-a înc3lcat 5i a devenit. fericirea adep ilor este concretizat3 într-o munc3 epuizant3 în folosul grupului. vreodat3. pentru a nu da nici o 5ans3 individului. în acest fel. conform c3rora tr3darea p3rin ilor pentru "mentalit3 i învechite" devine un merit. mai ales c3 aproape în fiecare zi sunt inventate altele noi. în respectarea fiec3rui îndemn adresat de c3tre lider. La rândul s3u. Manipularea indivizilor prin inducerea 5i amplificarea amenin 3rilor venite din exterior poate ajunge pân3 la subtilit3 i extrem de perfide. În România. iar popularizarea lor este inut3 în frâu.m. Oricine nu era de acord cu doctrina comunist3 putea fi oricând învinov3 it de leg3turi cu "agenturile str3ine". Dar cum Dumnezeu este. conform principiului de guvernare: Divide et impera!. Redefinirea sentimentelor este o tehnic3 de baz3 în absolut toate sistemele totalitare. Pentru încurajarea sentimentului de cufundare în anonimat. indiferent dac3 avea sau nu vreo leg3tur3 cu etnia evreilor. oricât de supus 5i de atent ar fi el. Tinerii au fost prezenta i ca veritabili eroi. au fost cople5i i de onoruri 5i li s-a facilitat ascensiunea social3. automutil3ri. de fiecare dat3 când apar reglement3ri noi. În Coreea de Nord. Astfel noua lege a secretului de stat nu numai c3 men ine redefinirea sentimentelor ini iat3 de fostul regim. Mai trist este faptul c3 astfel de metode sunt continuate chiar 5i dup3 colapsul sistemelor totalitare. ce atrage dup3 sine obedien a necondi ionat3 fa 3 de . la 5ase ani dup3 revolu ia din decembrie 1989. crucific3ri etc). dar 5i foarte mul i oameni maturi atingeau chiar o veritabil3 stare de extaz la vederea "Conduc3torului" Kim Ir Sen. dar.95 96 comuniste în cazul unor societ3 i cu doctrin3 de dreapta.a. el este inventat. Un uria5 sistem de propagand3 este pus în mi5care pentrua-l determina pe individ s3-5i canalizeze sentimentele negative numai c3tre cei din afara grupului. mai oculte 5i. Alte dou3 sentimente utilizate intens de artizanii manipul3rii sunt loialitatea 5i devotamentul. efectul lor este retroactiv. Milioane de oameni au fost uci5i în numele acestei idei. În acela5i timp. Fericirea. acela de a crea o neîntrerupt3 stare de suspiciune în rândurile cet3 enilor. starea de fericire se atinge printr-o permanent3 nefericire 5i suferin 3. Acestuia îi este indus3. autocritica este încurajat3 doar în sensul blam3rii oric3rei tendin e de nesupunere fa 3 de normele ideologiei respective sau fa 3 de îndemnurile conduc3torilor. "din ra iuni superioare". în acela5i timp. pasibil de pedeaps3. au fost numeroase cazuri în care fiii 5i-au acuzat p3rin ii în cadrul unor procese publice 5i au cerut condamnarea lor la moarte. de "îndatorire patriotic3" fundamental3 a oric3rui cet3 ean. Aceast3 perfid3 combina ie între dezvoltarea unui sentiment de vin3 individual3 5i frica de a nu fi descoperit este cu atât mai eficient3 cu cât regulile sunt mai numeroase. Având în vedere cele spuse mai sus. este redus3 la bucuria individului de a se integra grupului. care au ca scop final accentuarea st3rii de team3 5i nesiguran 3 în rândurile întregii popula ii.d. mai tot timpul nefericit 5i nemul umit. forul legislativ a adoptat noua lege a secretului de stat. bucuria. foarte u5or de înc3lcat. Propaganda nazist3 s-a bazat într-o mare m3sur3 pe învinov3 irea evreilor de toate relele societ3 ii. astfel. oamenii pot fi asmu i i mult mai u5or unii asupra altora. a5a cum a fost cazul în Guyana. De fapt. în majoritatea cazurilor de redefinire a sentimentelor. în sistemele comuniste de mân3 forte. în care dela iunea se men ine ca o expresie a "fidelit3 ii fa 3 de ar3".

la fel ca 5i Hitler 5i ca to i ceilal i lideri ai sistemelor totalitare. crescut3 5i educat3 "în spiritul valorilor comunismului". în semn de avertisment pentru cei care ar mai fi îndr3znit s3 încalce respectivele legi. iar ace5tia din urm3 erau mândri c3 î5i serviser3 patria 5i Führer-ul. pentru a da individului sentimentul de libertate. anume controlul relatiilor sexuale. Apoi. sistemul condi iona acordarea primului ajutor de existen a unui denun . În paralel. sistemul comunist urm3rea continuu inducerea în con5tiin a cet3 eanului a principiului: De la fiecare dup capacit i. Astfel Statutul 5oimilor patriei. ce a dus la moartea a mii de femei. ca urmare a unor interven ii empirice. În cadru organizat 5i supravegheat. Fetele se împreunau. Îns3 condi iile tot mai mizere de via 3 din ultimii ani ai regimului Ceau5escu au f3cut ca apari ia unui copil s3 devin3 o adev3rat3 . Trupe speciale SS r3peau din teritoriile ocupate copii care corespundeau "standardelor" 5i îi internau în c3mine speciale unde erau crescu i doar în scopul procre3rii. axate în special pe îndeplinirea îndemnurilor venite de la conduc3tori. într-o atmosfer3 de extaz ideologic. În dorin a lui de a crea "omul nou". multe tinere germane erau selectate. O aten ie deosebit3 este acordat3 tinerei genera ii. Chiar 5i atunci când femeile se aflau în com3. organizarea de brig3zi artistice. În acest sens. ci numai de ceea ce este "bun" 5i "corect" pentru întregul grup. s3-i înve e s3 respecte întocmai legile 5i reglement3rile regimului. Ceau5escu. deoarece aceasta este mult mai u5or de îndoctrinat. ci s3 depun3 eforturi tot mai mari pentru "binele colectiv". ideologii comunismului au inventat titlul onorific de "mam3 eroin3". Doctorilor le-a fost interzis. tân3ra familie. Chiar 5i micile abateri de la linia impus3 "de sus" sunt tolerate. sistem prin care primii r3spunz3tori de înc3lcarea statutului puteau fi educatorii. În România regimului comunist. o asemenea "sarcin3". pentru misiunea "suprem3" de a oferi copii Reich-ului. Liderii sistemelor totalitare impun reguli foarte stricte în ceea ce prive5te alegerea partenerului de via 3 5i num3rul urma5ilor pe care îi poate avea un cuplu. Ei nu î5i mai vedeau niciodat3 p3rin ii. Erau îndeob5te dorite c3s3toriile cu odrasle ale suprastructurii comuniste. Dup3 na5tere. un prim pas a fost f3cut prin interzicerea avorturilor. Munca patriotic3. a 5tiut c3 masa de manevr3 cea mai docil3 va fi constituit3 de tân3ra genera ie. chiar dac3 f3cuser3 m3rturisiri complete. În acest sens. Ap3rea astfel o polarizare invizibil3 a societ3 ii în familii "bune" 5i familii "cu probleme". creeaz3 prietenii 5i simpatii având la baz3 tocmai îndeplinirea unei "sarcini" transmise "de la Centru". În ceea ce prive5te "politica demografic3" a Partidului Comunist Român. al c3ror sistem de valori este în plin3 formare. O importan 3 deosebit3 pentru controlul total asupra structurii emo ionale a individului o are manipularea relatiilor interpersonale ale acestuia. Mii de familii au r3mas îndoliate. Manifestarea unui spirit egalitarist perfect (în cazul cet3 enilor de rând) era dovada suprem3 a loialit3 ii fa 3 de doctrina comunist3. singura solu ie era aceea de a-i forma pe copii în a5a fel încât s3 fie veseli 5i ferici i numai atunci când gândeau 5i se comportau "corect". de aceea nu trebuia s3 se plâng3. mai ales în timpul regimului Ceau5escu. În timpul regimului nazist. în timp ce suprastructura se bucura de privilegii nem3surate. îi angreneaz3 în activit3 i entuziaste de grup. Uneori. cu solda i germani. care s3 reprezinte viitorul na iunii germane. ce urma s3 ia locul celor cu "mentalit3 i învechite". sub amenin area cu ani grei de pu5c3rie. de asemenea selecta i riguros. Acestea au un rol bine determinat. lucru ce a dus la na5terea unor genera ii întregi de "ceau5ei". elaborat în timpul regimului Ceau5escu. acordat femeilor cu mul i copii. Despre acele privilegii era interzis s3 se vorbeasc3. În foarte multe cazuri. "Codul eticii 5i echit3 ii socialiste" anula ierarhia fireasc3 a valorilor 5i îi acuza imediat de "egoism" pe cei care doreau s3-5i pun3 în eviden 3 propriile lor capacit3 i. Controlul rela iilor interpersonale mai are o component3 deosebit de important3. dar. pruncii erau prelua i imediat în c3mine speciale 5i crescu i în spiritul doctrinei naziste. fapta era pedepsit3 exemplar. le inoculeaz3 necesitatea evit3rii celor cu concep ii "incorecte". situa ia a c3p3tat accente dramatice. Individul trebuia s3 se gândeasc3 permanent la faptul c3 sunt destui cei cu un standard de via 3 mai sc3zut decât el (apare aici 5i sentimentul de vin3 social3). de nevoile 5i aspira iile lor fire5ti. dincolo de scopul lor pur economic sau cultural. mai ales atunci când îi vizeaz3 pe cei mai tineri membri ai societ3 ii. colectarea sticlelor goale. automat. alte mii de tinere au fost trimise la închisoare. acordarea oric3rui ajutor pacientelor aflate în stare grav3. În acela5i timp. avându-se în vedere privilegiile de care se va bucura. p3rin ii se opuneau c3s3toriei copilului cu cineva provenind dintr-o familie "cu probleme". Oricât ar p3rea de absurd3. la prima vedere. În consecin 3. Ei 5tiau c3 noul cuplu va avea de suferit din cauza "petelor" de la dosarele viitoarelor rude apropiate 5i de aceea preferau s3 evite asemenea situa ii. Trebuia ca ei s3-i men in3 veseli pe micii "5oimi". pentru a-l determina s3 se angreneze sincer în respectivele activit3 i. trebuie luat în considerare întregul sistem de educa ie din vremea respectiv3. liderii nazi5ti au imaginat 5i au pus în aplicare un program halucinant de ob inere a unor noi genera ii de "arieni".97 98 autorit3 i. a fost ini iat un sistem draconic de legi 5i regulamente. alegerea unui so sau a unei so ii apar inând etniei evreilor echivala cu trimiterea într-un lag3r de concentrare 5i exterminare. pe care nu îi cuno5teau 5i nici nu îi mai întâlneau vreodat3. pentru încurajarea na5terilor. fiec ruia dup nevoi. sute de medici au ajuns în pu5c3rii. deoarece. c3s3toriile erau controlate prin mijloace mai subtile. indivizii sunt înv3 a i s3 nu se mai preocupe de ei în5i5i. impunea înc3 din primele paragrafe: +oimii patriei trebuie s fie întotdeauna veseli. în acela5i timp. sentimentele pe care trebuie s3 le manifeste permanent un "bun" membru al grupului social sunt impuse prin directive clare. pentru a elimina total avorturile ilegale. Nu conta c3 acest principiu era aplicat numai oamenilor de rând. pân3 ce acestea nu-l denun au pe autorul interven iei. Pe de alt3 parte. Liderii urm3resc direc ionarea indivizilor spre un anume gen de prietenii.

Lifton. 5omeri. mod de gândire. din perspectiva moralit3 ii. sentimentele sau actele de comportament ce urmeaz3 a fi modificate. de fapt. Acest model în trei trepte a fost studiat. b3t3ile inimii se accelereaz3. comportamentul 5i gândirea individului se vor conforma noii structuri emo ionale. schimbarea 5i reînghe area sunt specifice 5i proceselor de îndoctrinare din sistemele totalitare. artizanii manipul3rii ac ioneaz3 în paralel asupra tuturor celor trei componente. Strategia impunerii acestor modific3ri. de Kurt Lewin. În concluzie. Pentru fiecare direc ie în parte am dat nenum3rate exemple de modific3ri impuse individului. Dup3 revolu ia din decembrie '89 s-a decretat imediat libertatea avorturilor. Sp larea creierului În capitolul precedent am prezentat cele trei mari direc ii de ac iune pentru ob inerea unui control total asupra individului: remodelarea comportamentului. cel care profit3 de roadele muncii adep ilor este exclusiv conduc3torul sectei). restructurarea gândirii 5i redefinirea structurii emo ionale. În unele dintre ele. modelul în sine (devenit astfel neutru din punct de vedere moral) poate explica toate procesele de influen are 5i de schimbare a personalit3 ii individului. Dac3 nu se iau în considerare credin a. Dar cea mai puternic3 tehnic3 utilizat3 în ob inerea unui control total asupra sentimentelor individului este inocularea spaimei fa de p r sirea grupului. modificându-se una dintre componentele identit3 ii individuale (fie gândire. Controlul vie ii sexuale este practicat 5i în foarte multe secte. Modelul în trei trepte este universal valabil 5i. pentru ca ea s3 reziste în timp. apoi sunt reîncadra i în societate. 5i proceselor de recuperare mental3 din spitalele de boli nervoase. va r3mâne f3r3 ap3rare. Permanent i se spune c3. În alte grupuri. adep ilor le este impus un regim de abstinen 3. chiar cu unele privilegii efemere. se va îmboln3vi. Prin mediile oficiale de comunicare în mas3 ori prin intermediul zvonurilor. atât cele cu finalitate moral3 negativ3. aceasta fiind. fie comportament. cel mai adesea. trebuie re inut faptul c3. pentru a i se crea o nou3 identitate. sentiment). schimbarea 5i reînghetarea. Îns3 oricum s-ar ac iona pentru ob inerea controlului asupra emo iilor unui individ. are ca numitor comun succesiunea a trei etape: dezghe area.. în anii patruzeci. Ace5tia sunt mediatiza i intens. care abia a5teapt3 s3-i îngenuncheze 5i s3-i exploateze pe nou-veni i. de Edgar Schein 5i de R. în cazul p3r3sirii comunit3 ii. Reînghetarea const3 în fixarea noii personalit3 i a individului. în foarte multe cazuri. va fi persecutat de cei din afar3. ce urm3rea depistarea 5i înregistrarea unor eventuale sarcini înc3 din primele luni. În acest mod. pu5i s3-5i prezinte nerealiz3rile ca fiind obiective. via a intim3 a întregii popula ii a intrat sub o supraveghere foarte strict3. în linii generale. Dezghe area. o dat3 dobândit acest control.. În societ3 ile totalitare. spre adev3rate orgii 5i chiar perversiuni. El este aplicabil în toate împrejur3rile în care individul este supus unor constrângeri fizice. autorit3 ile au impus fiec3rei femei din România obligativitatea de a se supune periodic unui control ginecologic umilitor. Ultimii doi 5i-au bazat studiile pe analiza programelor de sp3lare a creierului. Schimbarea este reprezentat3 de inocularea noului element de identitate. apoi a fost descris 5i sistematizat. pentru ca schimb3rile s3 fie durabile. Pentru a le contracara 5i mai eficient.99 100 problem3 în foarte multe familii. ca exemplu de m3rinimie a sistemului fa 3 de "fiii r3t3citori". pentru a fi eficient3. 5i antrenamentelor din armat3. precum cele practicate în unele grupuri satanice. În cadrul unor secte. iar controlul asupra st3rii lor emo ionale ajunge o arm3 redutabil3 în mâinile conduc3torului sectei. populat numai de terori5ti. criminali. precum reeducarea în penitenciare sau psihoterapia. Pentru a putea rezista. ei trebuie s3-5i g3seasc3 o preocupare permanent3. singurul cu adev3rat eficient. În ambele cazuri. iar exemplele pot continua. cât 5i cele ce urm3resc scopuri pozitive. valorile.J. Dezghe area are ca scop distrugerea total3 a vechiului element de identitate a individului (act de comportament. droga i. dou3 decenii mai târziu. Modelul în trei trepte nu este îns3 aplicabil numai unor tehnici de felul celor utilizate de comuni5tii chinezi pentru a-i "converti" pe prizonierii lor americani. 5i metodelor de convertire la diverse religii 5i secte religioase. De aceea avorturile clandestine au continuat. Individul este obi5nuit cu o total3 dependen 3 fa 3 de comunitatea din care face parte. astfel încât fiecare modificare a uneia dintre ele s3 vin3 imediat în întâmpinarea modific3rilor celorlalte dou3. celelalte dou3 se vor adapta corespunz3tor. indivizi f3r3 scrupule. 5i sistemelor de reeducare din pu5c3rii. desf35urarea unor munci extenuante în folosul grupului (de fapt. adep ii ajung s3 aib3 veritabile reac ii de panic3 numai la gândul plec3rii: transpir3. generate exclusiv de ac iunile for elor oculte din exterior. . O captur3 important3 pentru propaganda totalitar3 sunt cei reveni i în ar3. dup3 e5ecurile înregistrate în exterior. sectan ii sunt îndemna i spre o via 3 sexual3 frenetic3. fie structur3 afectiv3). În cele mai multe cazuri îns3. la sfâr5itul anilor cincizeci. ca urmare a fenomenului de disonan 3 cognitiv3. va fi chiar ucis sau se va sinucide. Astfel eficien a în ob inerea unui control total asupra individului este maxim3. subcon5tientul le transmite o dorin 3 intens3 de a respinge respectiva idee. utilizate în China maoist3. atitudinile. îns3 responsabilii pentru acea politic3 soldat3 cu mii de victime nu au fost niciodat3 tra5i la r3spundere. El trebuie s3 se simt3 în siguran 3 numai în cadrul grupului. lumea exterioar3 este înf3 i5at3 ca un spa iu haotic. sociale sau psihice. adep ii devin tot mai dependen i de stilul de via 3 al grupului. aparatul de propagand3 se preocup3 intens de difuzarea unei imagini cât mai sumbre a lumii exterioare.

sistemul de regulamente interne.m. Individul nu mai are încredere în sine. pe fondul st3rii generale de anomie. cu participarea la spectacole grandioase de venerare a liderilor. este supus unor munci sau ritualuri extenuante 5i deseori umilitoare. Regulamentul strict. de influen a experien ei anterioare. ini iatorul respectivului "program" a ajuns ministru al s3n3t3 ii. el va ajunge s3-5i suprime din reflex gândirea logic3 5i s3 se comporte asemenea celor afla i împreun3 cu el în izolare. În sistemele totalitare. În România regimului Ceau5escu. complet diferit de cel cu care era familiarizat individul. atunci când individul este men inut mult timp într-un loc izolat 5i supus permanent unor astfel de fluxuri informa ionale confuze. Îns3 chiar 5i în absen a hipnozei. La fel se petrece 5i în armat3. întreaga popula ie a 3rii. ci se adapteaz3 din instinct comportamentului de grup. În societ3 ile totalitare. În unele culte satanice. efectul ei imediat asupra subiectului este crearea unui sentiment de disconfort psihic. procesul de educa ie începe pe un "teren defri5at". starea de trans3 este atins3 prin medita ii îndelungate. În unele grupuri se folose5te regimul alimentar s3rac în proteine 5i bogat în glucide. Ea se întâlne5te în special în unele secte religioase sau în lag3re. rug3ciuni. cu excep ia nomenclaturii. s3 jure c3 î5i va omorî p3rin ii sau prietenii dac3 i se va cere. în taberele de instruire 5. întregul sistem de legi este modificat într-un timp foarte scurt. El trebuie s3 fie complet dezorientat. Controlul informa iei î5i dovede5te astfel întreaga putere de manipulare a con5tiin elor. eliberat. fraza pare a avea sens.. Confuzia rezult3 atunci când individul este supus unui flux de informa ii contradictorii. cu cât unitatea lor se afla mai departe de cas3. propov3duitorii noii doctrine au o aderen 3 sporit3 în rândurile marii mase a cet3 enilor. În majoritatea sectelor. Prima ar fi deta area individului din mediul s u social i anihilarea deprinderilor sale zilnice. la o analiz3 mai atent3. în spitalele de boli nervoase. Sistemele totalitare interzic cet3 enilor lor c3l3toriile în str3in3tate. hipnotizatorul spune pe un ton autoritar: Cu cât vei încerca mai mult s în elegi ceea ce spun. efectuat în mai multe unit3 i militare din Statele Unite. adep ii sunt adu5i într-o stare de dependen 3 total3 fa 3 de a5ez3mântul grupului. tân3rul se adapteaz3 treptat unui nou mediu social. Dezghe area este realizat3 cu maximum de eficien 3 în izolare. În completare se poate veni 5i cu o nou3 diet3 precum 5i cu noi ore de mas3. O variant3 mai dur3 a acestei prime c3i de dezghe are este mortificarea eului.101 102 Dezghe area este cea mai important3 etap3 a procesului. personalitatea îi e complet anulat3. pentru desf35urarea procesului de dezghe are. Nevoit s3 locuiasc3 la c3min sau în campusurile universitare.d. este supus unor ritualuri ce implic3 desacralizarea 5i profanarea unor simboluri unanim acceptate în lumea exterioar3 (i se impune s3 scuipe crucea. mai ales acolo unde func ioneaz3 internatele. Sistemul s3u propriu de valori. iar contactele cu cei apropia i erau mai pu ine. de multe ori. cu atât te vei dovedi mai incapabil s pricepi vreodat . Devine un "nimeni" cufundat în anonimatul celor mul i. identitatea acestuia trebuie distrus3. dup3 preluarea puterii. suferea de foame. Trebuie remarcat 5i faptul c3. cântece în grup 5. O situa ie asem3n3toare. utilizarea unor alte formule de adresare ori respectarea unui nou program zilnic. se impun rapid noi deprinderi 5i noi forme de comportament. încazar-marea. În acela5i timp. În acest mod. ce sporesc dezorientarea persoanei.d. în a5ez3mintele monahale.m. Un studiu din 1954. starea .a. A5anumitul "program de alimenta ie ra ional3" avea ca scop atât erodarea rezisten ei psihice a individului. pentru a nu avea când s3 mai gândeasc3.a. Extrem de eficiente sunt tehnicile hipnotice bazate pe utilizarea deliberat3 a confuziei pentru inducerea st3rii de trans3. uniformele. Chiar dac3 nu cu aceea5i intensitate ca în cazul sectelor. standardele conform c3rora se raporta la lumea exterioar3 5i se în elegea pe sine însu5i sunt anihilate pentru a preg3ti terenul schimb3rii ce va urma. 5edin e de confesiune. dup3 c3derea regimului comunist. Vechea sa identitate este complet distrus3. programul de studiu 5i regulamentele interne îi creeaz3 noi obi5nuin e. acestea sunt înlocuite cu 5edin ele comune de înv3 3mânt politic. atunci când indivizii nu au posibilitatea între inerii unor leg3turi cu exteriorul. obligativitatea purt3rii unor ve5minte specifice. s3 fac3 diverse jertfe animale etc). de eficien a ei depinzând reu5ita aplic3rii întregului model. sporindu-i deruta. Pentru a preg3ti un individ în vederea unei schimb3ri radicale. cu scrierea unor nenum3rate autobiografii. este privat. acelea5i pentru to i. metoda era generalizat3. comunicate în acela5i timp. chiar 5i de unele semne distinctive ale persoanei sale prin obligativitatea tunsului la piele 5i a rasului. programul zilnic foarte riguros stabilit creeaz3 un cadru cu totul nou. În închisori. prime5te un num3r în locul numelui. Individului i se iau definitiv toate bunurile personale. astfel c3. mult mai obedient fa 3 de ordinele superiorilor. cu audierea 5i interpretarea cântecelor patriotice etc. lipsa contactelor cu cei de acas3 îl dezorienteaz3 complet pe recrut 5i îl fac mult mai u5or de instruit. pentru a fi rupt complet de vechea personalitate. De asemenea. Hipnoza este o alt3 metod3. Dezghe area poate fi aplicat3 pe diverse c3i. În elegi? De5i. se întâlne5te 5i în institu iile de înv3 3mânt. cât 5i ocuparea timpului liber al acestuia cu o permanent3 alerg3tur3 dup3 alimente. În sectele extremiste. vechile deprinderi sunt uitate 5i se formeaz3 noi obi5nuin e ce vor intra curând în reflex. O alt3 metod3 foarte utilizat3 pentru distrugerea identit3 ii O individului este privarea acestuia de somn. În lag3rele de concentrare naziste. în mare parte. contactul cu cei de acas3 devine dificil. sindicat ori partid. Lipsa contactelor interumane obi5nuite îl va priva de posibilitatea unor confirm3ri exterioare ale manifest3rilor sale. mergând pân3 la purtarea unor haine specifice. novicele. revela faptul c3 rezultatele militarilor erau cu atât mai bune. subalimentarea continu3 a individului are efecte sensibile în subminarea stabilit3 ii sale psihice. de5i mai pu in evident3. Spre exemplu. foarte puternic3.

103 104 de disconfort psihic totu5i apare 5i. iar violen a fizic3 a fost aproape inexistent3. prizonierul î5i l3sa tot mai mult sufletul în mâinile anchetatorului. pentru eliminarea ei. propunându-5i. Altfel infernul ar fi continuat la nesfâr5it. 5tiri. se conformau comportamentului de grup. morm3ia. chinezii au aplicat întreaga succesiune a etapelor. Acesta nu îl acuza de nimic. Supraveghetorii nu apreciau individual progresele. nemaisuportând presiunile exercitate de colegi asupra lor. utilizat de chinezi asupra prizonierilor de r3zboi occidentali. Americanii. ob inerea m3rturisirilor complete reprezenta abia începutul. Dup3 ob inerea ei. au experimentat alt gen de metode. prizonierul încerca sentimente de u5urare 5i de recuno5tin 3 atunci când se întâlnea cu anchetatorul.. Metoda ruseasc3 de sp3lare a creierului începea prin izolarea prizonierului într-o celul3 auster3. . Pentru ei. Îi spuneau când s3 stea în picioare 5i când s3 se a5eze. din cauza fenomenului de disonan 3 cognitiv3. atacându-i violent pe cei care se dovedeau mai rezisten i la îndoctrinare. doar prima etap3 a metodei. ru5ine 5i team3 de a nu fi pedepsit. prizonierul îi studia. se ruga de unul singur. La rândul s3u.a. conversa ii). Ore în 5ir. iar acesta. În fiecare noapte gardienii îl duceau într-o camer3 special3 unde îl a5tepta anchetatorul. ajuns în aceast3 faz3. El avea "revela ia" c3 ideologia comunist3 reprezint3 "adev3rul absolut". nop i în 5ir. asculta prelegeri de înv3 3mânt politic 5i se autoevalua în cadrul 5edin elor de autocritic3. "rezisten ii". Pentru a trece la faza a doua. administrarea de diferite substan e chimice 5. Orice ameliorare. Mai mult. îi spunea c3 este un simplu om care trebuie s3-5i fac3 meseria. prizonierul se str3duia s3-5i demonstreze nevinov3 ia f3r3 a 5ti de ce era acuzat.m. cât mai plauzibil. De câte ori prizonierul încerca s3 se justifice. Apoi o luau de la cap3t. ori de câte ori ob inea o nou3 m3rturie. îns3 rezultatele nu au confirmat a5tept3rile. Din acel moment începea interogatoriul. c3 doar lui trebuia s3-5i dedice via a. În nou3zeci 5i nou3 la sut3 din cazuri. depindea numai de "progresele" înregistrate de absolut to i membrii grupului. al3turi de al i de inu i. 5ocurile electrice.. st3tea cu el la taclale. Din acest motiv. Imediat ei sim eau cum ceilal i îi privesc cu simpatie 5i chiar cu recuno5tin 3. avea halucina ii. Comuni5tii ru5i 5i cei chinezi 5i-au p3strat "suprema ia" în domeniu. G3rzile care îl supravegheau permanent. s3 se cufunde în anonimat pentru a-5i reduce zbuciumul interior. Având în vedere acest proces de "sp3lare a creierului". a te ridica în picioare 5i a p3r3si biserica în timpul unei predici este la fel de inacceptabil ca a te ridica 5i a p3r3si sala în timpul unei 5edin e de înv3 3mânt politic. îl supuneau încontinuu la tot felul de umilin e 5i înjosiri. de fapt. determinându-l s3 caute un alt r3spuns.d. Supunerea îl f3cea pe prizonier s3 supravie uiasc3 în deten ie. cât 5i chinezii au des3vâr5it-o. Dup3 patru-cinci s3pt3mâni. acesta fiind singura fiin 3 cu care putea comunica. a gândirii. pentru a face ancheta s3 avanseze. Pe m3sur3 ce acuza iile la adresa lui începeau s3 se contureze. Se crea astfel reflexul de supunere necondi ionat3 fa 3 de procesul îndoctrin3rii. îi indicau în ce pozi ie s3 doarm3 5i îl trezeau când f3cea o mi5care cât de mic3. fiecare prizonier era foarte atent la comportamentul celorlal i. Revenind la metoda propriu-zis3 de sp3lare a creierului. prin câteva programe ultrasecrete ale CIA. pe Marx 5i pe Mao. remodelarea sim 3mintelor 5i. sl3bea presiunea. Treptat avea impresia c3 munce5te cot la cot cu anchetatorul pentru rezolvarea cât mai rapid3 a cazului s3u. În cele din urm3. Dac3 prizonierul întârzia s3 fac3 noi m3rturisiri. ar3tându-se nemul umit c3 i-a fost în5elat3 încrederea. îi interziceau orice stimul exterior (c3r i. sarcina ambi ioas3 a reeduc3rii prizonierilor. pentru a nu mai tr3i în tensiunea aceea psihic3 insuportabil3. prizonierul ajungea s3 cread3 c3 numai credin a în noua doctrin3 îi putea aduce stima celor din jur. pentru a-i crea senza ia unei ruperi totale de lumea exterioar3. ajungea s3 se învinov3 easc3 singur. Spre exemplu. înc3 de la început. Noul comportament atr3gea dup3 sine. prezentând-o ca pe o dovad3 indubitabil3 de vinov3 ie. cea de dezghe are. Spre deosebire de ru5i. Îi oferea prizonierului o igar3. Mai mult. prizonierul î5i d3dea seama c3 singura cale de a sc3pa de acel calvar era m3rturisirea complet3. prizonierul era împu5cat sau trimis într-un lag3r de munc3. aceasta este considerat3 unanim drept forma extrem3 de îndoctrinare politic3 5i singura cu adev3rat eficient3. Asem3n3rile reflexelor de comportament ajung pân3 la identificare. prin rota ie. anchetatorul izbucnea în râs. drogurile. s3 se bucure de considera ia colegilor s3i. Pe m3sur3 ce treceau s3pt3mânile. De5i au urmat c3i diferite. ci se ar3ta convins c3 prizonierul 5tie foarte bine de ce se afl3 acolo. în care au utilizat hipnoza. cât de mic3. au fost sacrificate vie i omene5ti. a condi iilor de deten ie. în cele mai mici am3nunte. individul se conformeaz3 din reflex normelor impuse de autorit3 i. mutau prizonierul într-o celul3 mai larg3. împreun3 cu ceilal i. m3rturisirea complet3 marca sfâr5itul interogatoriului. prizonierul claca. atât ru5ii. se poate în elege mult mai u5or cea de-a doua etap3 a modelului de creare a unei noi identit3 i 5i anume schimbarea. o eventual3 înc3lcare a normelor îi activeaz3 profunde sentimente de vinov3 ie. Aici avea loc îndoctrinarea. În timp. Izolarea 5i interogatoriile constituiau. Dup3 s3pt3mânile de izolare 5i de nesiguran 3. c3 nu s-a colaborat a5a cum ar fi trebuit. cei doi treceau în revist3 întreaga via 3 a prizonierului. în cele din urm3. În Uniunea Sovietic3 de pe timpul lui Stalin. Anchetatorul depista orice neconcordan 3 5i o amplifica. Din acest motiv. prizonierul semna tot ce i se punea în fa 3. strângea din nou 5urubul. Din zori 5i pân3 în noapte. de5i nu au folosit tehnici "exotice" precum americanii. termenul de "sp3lare a creierului" este impropriu folosit în cazul procedurilor folosite de ru5i asupra prizonierilor. cea de schimbare. ci numai la nivelul întregului grup. Au fost dep35ite orice limite ale eticii medicale 5i profesionale. Plângea.

repetate la nesfâr5it. dar vechi în meserie. ca indivizi care au sc3pat de povara acuza iilor 5i se afl3 spre finalul unui extenuant proces de reformare a personalit3 ii. se men in în umbr3. iar susceptibilitatea de inu ilor cre5te. în vederea reeduc3rii de inu ilor. De multe ori. În alte cazuri. în final. Membrii bandelor criminale rezist3 de obicei cu înver5unare interogatoriilor extenuante 5i presiunilor de tot felul venite din partea anchetatorilor. "ciripitor" 5. f3cându-i mult mai greu de reeducat prin repetarea acestei tehnici sau chiar prin aplicarea altora. pentru a ob ine rezultate pozitive. Eforturile autorit3 ilor se concentreaz3 asupra celui care este privit ca lider de c3tre ceilal i pu5c3ria5i. "Vechile concepte" trebuie abandonate pentru a elimina "r3ul". a5a cum am v3zut ceva mai înainte. Foarte multe companii au renun at la metoda tutel3rii noilor angaja i de c3tre persoane aflate spre vârful ierarhiei. Astfel întreaga strategie d3 gre5. Noul adept este adus într-un gen de trans3 hipnotic3. "Iluminarea spiritual3 este imposibil3 pentru cei din exterior. lecturi. Nou-veni ii sunt încredin a i celor afla i pe aceea5i treapt3 cu ei. Multe dintre tehnicile folosite în perioada anterioar3. Îns3 atunci când un membru marcant al bandei este determinat s3 coopereze cu anchetatorii. gândirea ra ional3 este potrivnic3 progresului spiritual. Aceea5i metod3 este utilizat3 5i în anumite penitenciare. care.d. într-un fel.m. nu se bazeaz3 pe infiltrarea de informatori sau agen i de influen 3 suplimentari. tehnica nu mai d3 rezultate. Dac3 leg3tura liderului de grup cu autorit3 ile este descoperit3 mult prea devreme de c3tre ceilal i de inu i.). în continuare. tocmai pentru c3 rezisten a intern3 a pacien ilor se amplific3 instinctiv în prezen a unui cadru medical cu autoritate. Ace5tia au mult mai mult3 influen 3. contacte cu vreun prizonier anume. în marea majoritate a cazurilor. 5i riscant3. iar constrângerile sau recompensele se aplic3 tuturor. Ei sunt considera i asemenea unor noun3scu i din punct de vedere spiritual. infirmierele sau ceilal i pacien i. În sectele extremiste. Din acest motiv. procesul este încetinit 5i. resping orice cooperare. Acela5i lucru se constat3. s3 fie catalogat drept "gu53". noi sim 3minte în mod gradat. Recru ilor li se inoculeaz3 un nou comportament. ritualuri specifice).a.d. în cadrul unui grup izolat. m3rind . influen a lui asupra grupului poate fi determinant3 în procesul de reeducare. În unele spitale. Orice contact cu vreun veteran ar trezi suspiciune 5i ar compromite procesul de îndoctrinare. de obicei. "fra ii mai mari" pot manifesta o loialitate ostentativ3 fa 3 de companie. respectivul este încredin at unui sectant experimentat care s3-i continue îndoctrinarea. Metoda implic3 totu5i riscuri serioase. cât 5i în metode subtile. dar tocmai asta se dore5te. deoarece ei nu cunosc «adev3rul». cea a dezghe rii. Uneori predicile pe care sunt nevoi i s3 le asculte noii adep i sunt sofisticate.a. în consecin 3 numai credin a f3r3 limite poate salva sufletul 5i trupul. este reprezentat3 de dorin a noilor prizonieri de a deveni asemenea veteranilor. Atunci când acesta este determinat s3 coopereze. confuz. Întotdeauna. pentru recuperarea pacien ilor. îns3 mesajul general este întotdeauna acela5i: lumea exterioar3 este rea. 5i în aceast3 a doua etap3. în grup. în care gândirea logic3 este anihilat3. mai pu ine succese decât personalul auxiliar. exemplul s3u. acesta poate s3 cad3 în dizgra ia grupului. Grupul este tratat în ansamblul s3u. Veteranii sunt percepu i ca modele de comportament 5i fel de a gândi. coordoneaz3 comportamentul infirmierelor 5i al gardienilor. ca exemple de adaptare 5i supravie uire. determinându-i s3 devin3 reticen i sau chiar ostili fa 3 de cei din fruntea ierarhiei. cel mai adesea. În spitalele de boli nervoase este cunoscut faptul c3. de a sim i 5i de a gândi. În acela5i timp tind s3 le urmeze comportamentul pentru c3 veteranii reprezint3 un model de supravie uire. Este suficient ca veteranii s3-5i joace rolul lor de indivizi afla i la grani a dintre via a în penitenciar 5i libertate. Astfel se umple vidul creat de 5tergerea vechii sale identit3 i 5i i se creeaz3 noua identitate. un nou mod de gândire. efectul fiind crearea aceluia5i sentiment de reticen 3. sau celor de pe treapta imediat superioar3. pe care le inoculeaz3 novicilor. aproape neinteligibile. astfel se creeaz3 5i rela ii interpersonale mult mai stabile. disperat. 5edin ele de îndoctrinare pot deveni obsedante. În acest sens." Iar "adev3rul" poate fi în eles numai printr-o supunere oarb3 fa 3 de îndemnurile conduc3torului. refuz3 contactele cu ceilal i membri ai grupului. Medicii psihiatri ob in. crearea reflexelor de gândire 5. psihiatrii. O metod3 deosebit de eficient3. procesul de îndoctrinare const3 atât în tehnici evidente. de aceea unica speran 3 o reprezint3 apartenen a la sect3 5i respectarea întocmai a înv3 3turilor liderului.105 106 Schimbarea const3 în a impune individului un nou mod de a se comporta. supravegheaz3 discret adun3rile "libere" ale bolnavilor. În momentul în care se observ3 o prea mare rezisten 3 din partea vreunuia. monotone. Novicele. Novicii se izoleaz3 în ei în5i5i. neconven ionale (includerea într-un grup 5i supunerea la presiunile exercitate de acesta. confuze. Novicii au încredere în ei pentru c3 îi simt asemenea lor. Metoda chinez3 a demonstrat c3 cea mai puternic3 surs3 de influen 3. îi fac pe nou-veni i s3 devin3 loiali firmei. este cea a "fratelui mai mare". în mod special. cea mai mare influen 3 asupra acestora o au gardienii. c3 sunt informatori sau agen i ai Puterii. Trebuie remarcat faptul c3 remodelarea novicilor prin aceast3 metod3 se face numai când ace5tia sunt convin5i de sinceritatea veteranilor. conven ionale (ore de înv3 3mânt politic. aflat la limita rezisten ei tinde s3 urmeze din instinct experien a veteranilor pentru a supravie ui. schimbarea are loc în cadrul unor ritualuri extenuante. în practica judiciar3. dar. puterea de influen 3 a partenerilor de grup are mai mari 5anse de reu5it3 decât presiunea din partea celor situa i în fruntea ierarhiei. Dac3 exist3 un dubiu cât de mic c3 veteranii s-ar afla în slujba autorit3 ilor. îi determin3 5i pe ceilal i delincven i s3 fac3 m3rturisiri complete.m. Riscul const3 în faptul c3 unii dintre "fra ii mai mari" pot avea propriile lor frustr3ri. sunt utilizate. de pild3. metoda chinez3 nu presupune.

care. Spre deosebire de el.a. chiar 5i ast3zi. Spre exemplu. ei vor alege sinuciderea. nu c3 i-ar fi fost impus3. Acesta va fi p3strat în interiorul individului. O alt3 tehnic3 de schimbare este "experien a spiritual3". pentru a-i face s3 se str3duiasc3 5i mai mult în atingerea "ilumin3rii spirituale" pe calea indicat3 de liderul sectei. 5tiind c3 nu divulgase nim3nui secretul sau fiind convins c3 cel c3ruia i-l împ3rt35ise nu îi putea tr3da încrederea. Cele mai eficiente procese de schimbare au loc în închisori. se urm3re5te crearea unei veritabile "mitologii" a grupului. activi5tii lui Ceau5escu au exagerat enorm manifest3rile de venerare a "cârmaciului". Aceast3 percep ie are la baz3 confuzia inten ionat3 pe care propaganda comunist3 a creat-o printr-un vast sistem de dezinformare 5i manipulare a opiniei publice interne 5i interna ionale. s3 r3spândeasc3 pove5tile de succes ale sectei sau istorisirile cu aur3 mistic3 avându-l în centru pe lider. o importan 3 aparte o are mediul (fizic. Se na5te astfel un sim al comunit3 ii. izolarea este absolut necesar3. Fi cum lipsa de credin 3 în divinitate este cel mai mare p3cat al unui sectant. Adep ii ajung. internate. În plus. Nu trebuie s3 uit3m cât de preocupat era Goebbels ca programele lui de propagand3 s3 nu dep35easc3 limita peste care popula ia ar fi fost plictisit3 5i ar fi închis butonul radioului. noua identitate a adep ilor va fi lipsit3 total de atributul gândirii logice. În consecin 3 el ajunge s3-5i cear3 iertare pentru insuficienta preocupare de a deveni un "bun" membru al sectei. noul adept a avut o prieten3 care s-a sinucis. Procesul are 5anse de reu5it3 cu atât mai mari. iar dependen a sectan ilor de grup este definitiv3. în revelarea unei a5a-zise "experien e spirituale". Dar schimbarea nu implic3 doar inocularea unui sentiment de supunere necondi ionat3 fa 3 de liderul sectei sau inocularea unor precepte religioase cu totul noi. se pot face 5i alte numeroase paralele cu manipularea din sistemele sociale totalitare. nostalgicii comuni5ti. s3-5i m3rturiseasc3 între ei "vechile p3cate". Trebuie ad3ugat3 5i observa ia c3. îns3. Amenin a i cu p3r3sirea sectei sau cu dezintegrarea acesteia. dar 5i originea tuturor relelor din lume. Mai mult. Dep35irea pragului echivaleaz3 cu declan5area unui intens sentiment de frustrare. 5i num3rului foarte mare de indivizi a c3ror mentalitate trebuia schimbat3. iau Suedia ca exemplu de ar3 în care principiile . indiferent de c3ile prin care este promovat. la momentul potrivit. ci supralicitarea. Ideologia comunist3. Ace5tia din urm3 sunt absolut convin5i c3 5tiu exact ce le lipse5te nou-veni ilor 5i îi "prelucreaz3" în consecin 3. Pentru cei care au tr3it (5i au suferit) într-un sistem socialist totalitar. la fel cum noua identitate a adeptului este reconstruit3 total. Fi totu5i nu aceasta este cauza principal3 a e5ecului. o face cunoscut3. S-a încercat inocularea ideii c3 socialismul este acela5i. s-a datorat. prin astfel de trucuri. spitale. pe spa iul liber ob inut prin distrugerea vechii personalit3 i. deposedarea cet3 eanului de tot ceea ce i-ar fi oferit un anume grad de intimitate 5i cufundarea lui în anonimatul unei mase de manevr3 uniforme. a5a cum s-a întâmplat în Guyana. Dup3 cum s-a v3zut. astfel încât recru ii s3 se afle permanent în preajma 5i sub influen a unor veterani de care s3 se lege 5i suflete5te. Liderii sectelor extremiste î5i duc întotdeauna adep ii în locuri izolate. distrugerea a tot ceea ce amintea de trecut. când sistemele totalitare s-au pr3bu5it.107 108 astfel 5ansele de reu5it3 ale procesului cre3rii unei noi identit3 i. 5i transmise liderului pentru a fi folosite mai târziu. spre exemplu. dac3 novicii adorm în timpul unor ritualuri obositoare. Procesul de schimbare includea izolarea între grani ele 3rii. într-un loc virgin. includerea lui în tot felul de grupuri de îndoctrinare înc3 de la cea mai fraged3 vârst3 5. în cadrul unor ritualuri specifice. dac3 putem s3-i spunem a5a) în care se afl3 recrutul. treptat. reinventarea istoriei. dependen a adep ilor de sect3 5i de liderul acesteia va fi total3. iar încrederea lui în lider devine de nezdruncinat. exacerbarea cultului personalit3 ii. mai ales al celor de sorginte comunist3. Informa ia este pasat3 conduc3torului. Pentru a fi de durat3. cu cât grupul este mai restrâns. În consecin 3. Din nou.d. unde orice contact cu exteriorul este anihilat. de aceea î5i m3resc eforturile 5i presiunea pân3 când ob in rezultatul dorit. conduc3torul sectei cap3t3 o aur3 cvasidivin3. caz3rmi etc. pare de-a dreptul bizar3 aderen a pe care o au ideile socialiste în democra iile veritabile. Având în vedere tehnicile de schimbare a identit3 ii în sectele religioase sau în diferite institu ii. departe de lumea înconjur3toare. eventual prin intermediul noilor s3i prieteni din cadrul sectei. iar efectul a fost exact invers celui preconizat. urm3rea formarea "omului nou". Cele mai bine p3strate secrete ale recrutului sunt colectate treptat. în inten ia de a convinge cet3 enii c3 doctrina în numele c3reia au militat era "corect3".m. mai devreme sau mai târziu. membrii grupului sunt împ3r i i în subgrupuri. va fi ascuns de frica de represalii. E5ecul sistemelor totalitare. Se cuvine aici o digresiune cu privire la diferen a fundamental3 dintre socialismul de sorginte moscovit3 5i socialismul democratic. A5ezarea sectei este ridicat3 din temelii. sentimentul de vinov3 ie pe care îl încearc3 instinctiv poate fi exploatat la maximum. Veteranii au senza ia c3 ei sunt singurii vinova i în caz c3 recrutul nu e destul de maleabil. În acela5i timp. ajunge la concluzia c3 liderul i-a citit gândurile sau a comunicat cu divinitatea. va izbucni cu efecte incontrolabile. Pentru accelerarea procesului de creare a unei noi identit3 i. într-o anume m3sur3. Pentru reu5ita total3 a manipul3rii. s3 perceap3 noua via 3 din cadrul grupului ca fiind singura posibil3 pentru ei. pentru reu5ita schimb rii. individul trebuie s3 r3mân3 cu iluzia c3 el a ales schimbarea. Recrutul. Într-un capitol anterior spuneam c3 una dintre cele mai recente concluzii ale cercet3torilor în psihologie social3 este aceea c3 presiunea manipulatorului asupra individului nu trebuie s3 dep35easc3 un anume prag. 5i chiar în rândurile unei mari p3r i a intelectualit3 ii occidentale. studiile de psihologie social3 axate pe analiza tehnicilor de manipulare din cadrul sectelor arat3 c3 totu5i cea mai puternic3 presiune de influen are a noilor membri vine din partea semenilor lor deja îndoctrina i.

este 5i va r3mâne o ideologie cu o mare putere de fascina ie asupra oamenilor. la fel ca pentru orice alt3 ideologie. Salva-Vi5eu sau alte numeroase obiective. În sistemele socialiste totalitare. Sistemul socialist de sorginte moscovit3 punea doctrina pe primul plan. era absolut real entuziasmul celor care. De aceea sistemele socialiste totalitare ajunseser3 s3 nu mai aib3 nimic comun cu socialismul autentic. cet3 eanul este liber s opteze pentru socialism. În acea vreme. Ei erau primii care înc3lcau principiile pe care le propov3duiau. De aceea 5i metodele de instaurare 5i de men inere a unui astfel de sistem erau foarte asem3n3toare cu cele utilizate în alte regimuri totalitare (de exemplu. a fost din cauza unor conduc3tori incapabili. extremele se ating. Îns3 promovarea principiilor sale este posibil3 numai în cadrul unui sistem democratic. orice abatere de la principii este imediat sanc ionat3 de celelalte partide. Acesta este 5i motivul pentru care curentul socialist din societ3 ile democratice. doar înveli5ul doctrinar menit s3 instituie un regim autoritar. în democra iile avansate spre care se tinde. în cel nazist). Or. De asemenea. . perfect asem3n3toare celor pornite de la o doctrin3 de dreapta. în care nu era admis3 nesupunerea. principiile "în3l 3toare" în numele c3rora guvernau liderii comuni5ti ajunseser3 simple idei abstracte. confrunt3rile violente au loc doar acolo unde sistemul democratic este abia în formare. Ideologia. de via 3. f3r3 a avea nici o alt3 variant3. Socialismul a fost. dar ea eludeaz3 complexitatea fenomenului. cet3 eanul este for at s se supun preceptelor ideologice impuse "de la Centru". o dat3 ie5it de sub presiunea manipulatorilor s3i. Încrâncen3rile. tocmai pentru c3 marea majoritate a popula iei sim ea nevoia unei alternative. singura lor speran 3 fiind ca urma5ii se vor bucura. câteva decenii mai târziu. în momentul în care "despo ii" încep s3 prind3 gustul puterii nelimitate. Dar pe m3sur3 ce regimul a devenit tot mai ap3s3tor. în România. confrunt3rile ideologice pierd foarte mult din intensitate. acolo. În democra iile veritabile. au avut uneori efecte benefice doar în democra iile fragile. În 3rile est-europene. cu cât sistemul democratic este mai puternic. mai ales fa 3 de conduc3tor. Pentru c3 astfel de partide nu urm3resc promovarea doctrinei socialiste (a5a cum declar3). Dezastrul din 3rile est-europene a fost provocat tocmai de sistemul totalitar. au construit. Aderen a pe care o au principiile socialiste în democra iile autentice se datoreaz3 faptului c3 adep ii lor cred sincer în ele. credeau sincer în "zorii unei ere noi". nesupunerea echivaleaz3 cu pedepse adesea insuportabile.109 110 socialiste (în special în ceea ce prive5te redistribuirea venitului) au avut câ5tig de cauz3. poate. sentimente sau mod de gândire. Cet3 eanul nu mai este interesat de doctrina în sine. în numele c3reia s3-5i aroge privilegii nem3surate. O mare parte dintre tehnicile descrise la primele dou3 etape sunt folosite în continuare. poate 5i pentru c3 au fost for a i s-o fac3 decenii în 5ir. în care omul se afl pe primul plan. atunci. Omul trebuia s3 se supun3 acesteia f3r3 crâcnire. Ele erau pur 5i simplu sisteme totalitare. În plus. Prelungirea unei astfel de perioade duce inevitabil la alunecarea spre totalitarism. tot mai Îndep3rtat. ideologia socialist3 este doar o parte a unui sistem democratic. ci de ceea ce îi ofer3 promotorii ei în sensul bun3st3rii personale imediate. el este liber s renun e la respectiva doctrin3 atunci când nu mai este convins de eficien a ei. se bucur3 de via 3 5i se îngrijesc în mod normal de genera iile viitoare. pentru c3. oamenii tr3iesc în prezent. Întotdeauna. ei au încetat s3 mai cread3. Oamenii nu tr3iau în prezent. spre exemplu. iar sistemul trebuie s3 se adapteze pentru a pune în valoare personalitatea 5i calit3 ile fiec3rui cet3 ean. Mai mult. Principiile socialiste ajunseser3. mai ales în cele participative. zvârcolirile. deosebirea dintre socialismul de sorginte moscovit3 5i cel democratic este deosebirea dintre totalitarism 5i democra ie. poate c3 o anume confuzie persist3. iar dac3 s-au înregistrat e5ecuri. atunci când oamenii înc3 tr3iau cu iluzia c3 socialismul este op iunea lor fireasc3. iar pericolul alunec3rii spre totalitarism (5i spre toate consecin ele nefaste ale acestuia) este cu atât mai mic. precum "democra ia cu un despot luminat". Standardul înalt de via 3 atins în Suedia se datoreaz3 tocmai sistemului democratic de acolo. pentru a nu exista posibilitatea s3 revin3 la vechile obiceiuri. nu c3ile prin care au fost promovate acestea. Trebuie remarcat faptul c3 succesele regimurilor socialiste s-au înregistrat în prima perioad3 a acestora. menite s3 justifice represiunea. În democra iile autentice. Pentru c3 acei oameni. refuz3 s3 se asocieze cu partide socialiste de sorginte moscovit3 sau asem3n3toare lor. pe o perioad3 limitat3. Pr3bu5irea "lag3rului socialist" a fost posibil3 pentru c3 oamenii nu au mai crezut în ideologia socialist3. iar nivelul de trai tot mai sc3zut. Sunt tot mai mul i cei care sus in c3 principiile socialiste conteaz3 la urma urmei. Argumenta ia poate p3rea logic3. Reînghe area este cea de-a treia 5i ultima etap3 a procesului de creare a unei noi identit3 i. nu a sistemului în sine. Variantele hibride. ci doar sufereau. spre exemplu. În esen 3. Doar într-un asemenea sistem. Fi totu5i. tocmai aici se afl3 deosebirea esen ial3. Situa ia în 3rile occidentale este total diferit3. nivelul de trai tot mai sc3zut era motivat de oficialit3 i prin necesitatea existen ei unor "genera ii de sacrificiu" care s3 fac3 posibil acel "viitor luminos". aderen a sincer3 la doctrina socialist3 are 5anse de reu5it3. regimurile socialiste s-au pr3bu5it din interior. prin munc3 voluntar3. în Est. concretizat 5i în Interna ionala socialist3. Astfel. Ceea ce îi interesa pe conduc3tori era doar men inerea unei puteri absolute asupra oamenilor. În fond. indiferent de op iunea lui politic3. liniile ferate Bumbe5tiLivezeni. în care oamenii sunt liberi s3 aleag3. Dup3 ce i-a fost distrus3 vechea personalitate 5i a fost supus îndoctrin3rii. individului i se cimenteaz3 noua identitate. ci sunt doar instrumentele prin care se încearc3 promovarea unui sistem totalitar.

ei se întorc la vechii prieteni. Îns3 principiul nu se aplic3 numai acumul3rii de cuno5tin e. 5i mediul social în care el a revenit. lipsa unui suport social ulterior z3d3rnice5te programele de resocializare c3rora le-au fost supu5i în perioada intern3rii. o dat3 reveni i la situa ia familial3 sau social3 ce le-a produs c3derea psihic3. o dat3 elibera i. un nou limbaj. Novicele va avea permanent un model de comportament la care s3 se raporteze 5i spre care s3 tind3.111 112 Neglijarea reînghe rii poate duce la e5ecul întregului proces. în fosta Iugoslavie etc. individului i se d3. De asemenea membrii unor secte religioase. În sistemele totalitare. i se impun un nou stil de îmbr3c3minte. dup3 caz. el poate avea efecte tragice asupra individului. universal valabil. Pentru a impulsiona cimentarea noii identit3 i. în primul rând. novicele este dat spre tutelare unui veteran. incompatibile cu identitatea ce i-a fost impus3 de artizanii manipul3rii. veteranul nu a mai beneficiat de suportul social avut în cadrul armatei. Întregi grupuri etnice au fost determinate. cu consecin e adesea negative. noii prieteni 5i colegi de munc3 etc. a unui nou sistem educa ional. atunci când le p3r3sesc. s3-5i p3r3seasc3 teritoriile natale 5i s3 se stabileasc3 la sute 5i mii de kilometri distan 3. oamenii se vor supune noilor conduc3tori. înregistrate mai ales în ultimii ani în numeroase zone ale globului (în fosta Uniune Sovietic3. Conflictele sângeroase interetnice. s3-5i reprime dorin ele fire5ti sau interesele personale 5i s3 se preocupe doar de ceea ce i se spune c3 este "permis". acesta este for at s3 locuiasc3 într-un mediu cu totul nou 5i cât mai lipsit de intimitate. neavând nimic comun cu spiritul. Fi în cazul acestora. noul grup va forma în acest fel o "familie adev3rat3". dac3 acesta ajunge în situa ii sociale cu totul noi. Lipsi i de suportul social 5i moral cu care erau obi5nui i. el a v3zut c3 majoritatea celor din jur calific3 faptele sale de vitejie drept crime murdare. în locurile de ba5tin3 ale altor popoare. individul va ajunge s3 cread3 nestr3mutat în ele. în ciuda programelor de reeducare din unele penitenciare. perioada de reînghe are este riguros urm3rit3. sub presiunea noului mediu social. spre exemplu. iar veteranul î5i va g3si confirmarea credin ei sale în respectul pe care i-l va ar3ta înv3 3celul. în eforturile de a cuceri noi adep i. În scopul ruperii tuturor leg3turilor tradi ionale ale individului. individul este obligat s3-5i neglijeze aptitudinile specifice. Aflat din nou în mijlocul celor apropia i. În acest fel. o scar3 de valori prin prisma c3reia acesta va evalua ceea ce îi ofer3 societatea. "Sindromul Vietnam". o nou3 tunsoare. un nou nume. Din prima zi de libertate. Unii dintre acei lideri nazi5ti care au crezut sincer în Hitler . În cazul adep ilor lui Jim Jones. Liderii marilor sisteme totalitare au ini iat deport3rile în mas3. ai c3rei membri au comis acea halucinant3 sinucidere colectiv3 în Guyana. Pentru ca procesul de creare a noii identit3 i s3 nu se termine cu un e5ec. c3 întregul r3zboi era considerat inutil 5i d3un3tor pentru na iune. Comuni5tii ru5i îl denumeau pe Stalin "tutucul". ca 5i în etapele precedente. un sistem de gândire specific. dup3 cum am spus deja.) sunt urmarea nefast3 a unor astfel de ac iuni. toate acestea specifice grupului 5i neavând nici o leg3tur3 cu perioada anterioar3 din via a lui. s3-5i blameze trecutul. a fost cauzat tocmai de hiatusul dintre perioada "cazon3" a individului. Individului i se impune. uneori. chiar 5i dup3 ie5irea de sub influen a direct3 a manipulatorilor. El trebuie s3 se simt3 permanent vinovat de faptele. cea de r3zboinic în ap3rarea unei cauze juste. se ajunge pân3 la impunerea unui nou tip de locuin 3. liderul sectei Templul poporului. în mediul social cu care sunt obi5nui i 5i î5i reiau îndeletnicirile ilegale. "corect" ori "în3l 3tor". iar mul i al ii au r3mas s3 tr3iasc3 la periferia societ3 ii.a. O situa ie asem3n3toare s-a înregistrat dup3 c3derea regimurilor totalitare. În lag3rele de reeducare sau în cultele extremiste. Statisticile arat3 c3. O alt3 metod3 eficient3 de reînghe are este transformarea adeptului în propov3duitor. cel mai adesea în izolare sau c3utând compania fo5tilor camarazi de arme pentru a da frâu liber nostalgiei dup3 vremurile de r3zboi. Noua pereche sau. Celelalte leg3turi de sânge vor fi privite doar ca o demodat3 familie "biologic3". gândurile 5i sentimentele pe care le-a încercat înaintea schimb rii. Mutarea întrun mediu total nou face mult mai facil3 subordonarea indivizilor fa 3 de autorit3 i. s3-5i fac3 autocritica. recidiveaz3. De cele mai multe ori. victima va deveni la rândul s3u manipulator. Sistemul educa ional. se 5tie deja c3 "repeti ia este mama înv3 3turii". Astfel. În domeniul educa iei. se ating dou3 obiective. O situa ie dramatic3 se întâlne5te 5i în cazul unor veterani de r3zboi. are 5i menirea de a crea elevului anumite deprinderi. ca urmare a unui elementar instinct de conservare. revin treptat la vechile deprinderi. a unui nou regim alimentar 5. s3 se confeseze îndrum3torilor sau parte-nerilor s3i. Repetând mereu acelea5i idei. perioad3 în care acestuia i s-a inoculat o nou3 identitate. Atunci când acest model în trei trepte. efectele fenomenului de disonan 3 cognitiv3 au fost devastatoare pentru majoritatea fo5tilor combatan i. foarte mul i de inu i. prin for 3 în marea majoritate a cazurilor. iar sistemul distructiv se va perpetua la nesfâr5it. s3-5i renege familia 5i fo5tii prieteni sau colegi. Unii nu au mai putut suporta 5i s-au sinucis. În lipsa unor programe riguroase de readaptare la noile realit3 i sociale. am discutat deja. Un lucru asem3n3tor se întâmpl3 cu fo5tii pacien i ai spitalelor de boli nervoase. ace5tia au ales sinuciderea colectiv3 atunci când au fost amenin a i cu reîntoarcerea la via a din afara sectei.d.m. noi formule de adresare. este aplicat în mod riguros. le-a impus adep ilor s3i s3 i se adreseze cu formula de "tat3". Integrarea proasp3tului absolvent într-un mediu total diferit de cel cu care fusese obi5nuit în timpul studiilor poate anihila efectul perioadei de educa ie. Jim Jones. Dimpotriv3. desf35urate cu decenii în urm3.

numai una dintre aceste modalit3 i de percep ie este predominant3. Îns3 5i aceast3 categorie. ar echivala cu sinuciderea moral3 sau chiar fizic3. 5i-a otr3vit cei 5ase copii. alc3tuit3 în mare parte din oameni care 5i-au rupt leg3turile sociale 5i s-au mutat în diferite centre industriale pentru a începe un mod nou de via 3. sub sigla unui partid sau a altuia. Goebbels. de îndat3 ce le-a fost redat dreptul de proprietate. de comun acord cu so ia sa. încât nu mai pot fi recupera i pentru societate. În urma cercet3rilor au ajuns la concluzia c3 o mare parte din tulbur3rile psihice. Treptat.am. s-a dezvoltat programul neurolingvistic. dup3 pr3bu5irea regimului ceau5ist. Grinder 5i Bandler au pus la punct o teorie conform c3reia fiecare individ ia contact cu lumea exterioar3 prin trei modalit3 i primare de percep ie: vizual3. programul neurolingvistic începea s3 suscite interesul publicului. s3 5i-i apropie 5i s3-i influen eze în sensul reintegr3rii în societate. pentru a cuprinde întreaga complexitate a procesului de comunicare interuman3. Din p3cate.113 114 s-au sinucis imediat dup3 moartea acestuia. mai târziu. dup3 un minim exerci iu. puse în slujba unor min i malefice. dar. prin care cei care de in puterea încearc3 s3 se men in3 la conducere prin orice mijloace. La rândul s3u. În dorin a de a descoperi noi c3i de în elegere a min ii omului. cum ar fi: copierea gesticii celuilalt. s-au adaptat rapid. auditiv3 5i senzitiv3. psihologul Richard Bandler 5i lingvistul John Grinder. Datorit3 simplit3 ii lor. Mul i îns3. un analist politic provenit din vechea nomenclatur3 lansa ideea c3 românilor le vor fi necesare cel pu in dou3 decenii pentru a-si schimba mentalitatea. ei au ajuns s3 conduc3 România. decenii la rând. în acela5i timp. numit "induc ie indirect3". cât 5i non-verbal3.a. Punând cap la cap toate rezultatele muncii lor. Fascinanta putere a manipul rilor neurolingvistice În 1979. R3mâne de v3zut cât va dura 5i aceast3 etap3. reglarea respira iei. Grinder 5i cu Bandler au plecat în Arizona. noii identit3 i de cet3 eni tr3itori într-un sistem democratic. Astfel au descoperit c3 un practician foarte bine antrenat poate influen a decisiv comportamentul. ori punându-i s3-5i concentreze aten ia pe diferite imagini mentale. mai ales în lipsa oric3rui program de reeducare 5i reintegrare social3. conform cu "standardele socialiste". de la traumele din copil3rie pân3 la fobiile adul ilor. unde tradi iile 5i leg3turile interumane au fost mai pu in alterate. La început. La începutul anilor 5aptezeci.d. renun area la vechea doctrin3. Ini iatorii lui. . sus ineau c3 pot p3trunde în mintea oric3rei persoane 5i îi pot influen a modul de gândire 5i de ac iune numai cu ajutorul câtorva metode originale de interpretare a limbajului 5i a gesturilor. cu inten ia de a descoperi ce anume îi f3cea pe ace5tia s3 aib3 succes în vindecarea bolnavilor. John Grinder avea deja o reputa ie solid3 în domeniul lingvisticii 5i activa ca profesor la Universitatea California din Santa Cruz. S-a intrat astfel în perioada manipul3rilor medii. dup3 ce a experimentat pe propria sa piele "originalitatea" tranzi iei române5ti. metodele descoperite de Grinder 5i Bandler sunt la îndemâna oricui. Acesta î5i petrecuse mai mult de o jum3tate de secol pentru a dezvolta un stil propriu de hipnoz3. din observarea am3nun it3 a nenum3ratelor întâlniri doctor-pacient. Studiile se axau pe analizarea comportamentului unor foarte buni medici psihiatri. modificarea subtil3 a limbajului. Ceea ce înseamn3 c3 marea manipulare ini iat3 de propov3duitorii totalitarismului a luat sfâr5it. Dar curiozitatea celor doi nu s-a limitat numai la studiul limbajului. prin care aducea subiec ii în stare de trans3 f3când apel la amintirile 5i experien ele acestora. cum reu5eau s3 comunice cu pacien ii. Richard Bandler era o somitate în domeniul psihiatriei. Experien a primilor 5ase ani de dup3 revolu ie a dovedit c3 tocmai cet3 enii de rând au fost primii care au acceptat noul sistem democratic 5i regulile economiei de pia 3. dup3 câteva demonstra ii. au intrat în scena politic3 5i continu3 promovarea aceleia5i ideologii. Pentru ei. cei doi au reu5it s3 descifreze secretele lui Erickson: modul de a vorbi. Grinder 5i Bandler au asistat la sute de 5edin e de psihoterapie 5i au analizat în am3nunt alte sute de înregistr3ri video. adaptarea la ritmul de respira ie al subiec ilor 5. afirma iile celor doi cercet3tori au fost privite cu suspiciune. mai mult datorit3 instinctului de supravie uire. Apoi au f3cut leg3tura între cercet3rile lor ini iale 5i noile studii. o repulsie instinctiv3. au început s3 identifice 5i s3 sistematizeze principalele "structuri neurolingvistice" (cum le-au denumit ei) ale procesului de comunicare interuman3. la Phoenix. atât verbal3. a mimicii ori a intona iei. s-a adaptat. ele pot deveni instrumente foarte periculoase de manipulare 5i control social. Fenomenul disonan ei cognitive este atât de puternic în cazul lor. tulbur3toarele perspective oferite de programul neurolingvistic au provocat deopotriv3 entuziasm 5i spaim3. î5i pot avea cauzele în deficien e de limbaj 5i în lacune de comunicare. În 3rile foste comuniste. chiar foarte mul i. Dup3 analiza unor nenum3rate ore de hipnotism.. pe care au propov3duit-o decenii în 5ir. strategiile de varia ie a tonului vocii. în numele unor principii democratice fa 3 de care li s-a inoculat.. emo iile 5i gândirea interlocutorilor s3i printr-o serie întreag3 de metode. sub o form3 sau alta. unii dintre colaboratorii lui fideli s-au sinucis. cele mai mari probleme de readaptare le au fo5tii activi5ti 5i propagandi5ti de partid. îns3. iar al ii au ajuns în st3ri de depresie accentuat3. Imediat dup3 revolu ie. Cei doi au început în Santa Cruz o cercetare din care. pentru a studia metodele celebrului psihiatru Milton Erickson. Ceva mai greu a reac ionat clasa muncitoare. apoi 5i-a pus 5i el cap3t zilelor. Cei de la ar3.d.m. Îns3 în cazul fiec3rui om. utilizarea unor "ancore" pentru a focaliza aten ia celuilalt în sensul dorit 5. Mai precis. În perioada ce a urmat execut3rii lui Ceau5escu. a asistat la sinuciderea consoartei.

"vizualii" obi5nuiesc s3 priveasc3 în sus 5i s3 respire abia perceptibil. sunt sigur c i cump r torii vor sim i imediat avantajele oferite de firma noastr . dezvoltate 5i utilizate de Erickson. "M3 simt bine cu ei.d. Cam asta s-a întâmplat atunci i simt {expresie senzitiv3} c nu m-am în elat.. "Nu-mi miroase a bine.m. "Alt3 dat3 s3 te ui i mai bine când faci lucrul 3sta. cu o ridicare din sprâncene 5i cu acela5i gest al mâinii). strategiile de "comunicare eficient3" se bazeaz3 pe variante ale tehnicilor de hipnoz3 subtil3.".m. cel3lalt îl imit3 f3r3 s3-5i dea seama. pe care îl viziteaz3 pentru a-i oferi produsele firmei ce-o reprezint3: Agentul de vânz3ri (AV): Bun diminea a. se reazem3 de sp3tar 5i î5i pune piciorul stâng peste cel drept). de regul3.. M-a prins a a de mult ideea asta {expresie senzitiv3}. gusturi.. practicianul poate afla c3reia dintre cele trei categorii îi apar ine interlocutorul s3u. oamenilor de afaceri. "Senzitivii" arunc3 dese priviri în dreapta-jos 5i respir3 adânc. leg3tur3 datorit3 c3reia practicianul dobânde5te încrederea celuilalt 5i apoi.. Astfel se creeaz3 o leg3tur3 subtil3 între practician 5i interlocutor. AV: (deschide servieta 5i începe prezentarea ofertei sale): Tastatura noilor noastre modele este mult mai confortabil3.. agentul imit3 tonalitatea 5i gesturile cu care angrosistul 5i-a descris strategia cu câteva momente mai înainte. ci doar s3 fie observat cu foarte mare aten ie.". "Uite la ce m-am gândit. "Auditivii" pot fi recunoscu i dup3 mi5c3rile ochilor într-o parte 5i în alta 5i dup3 respira ia normal3. ini iat în tehnicile de influen are neurolingvistic3." "Auditivii" folosesc. respir3 5i prive5te. Iat3. Pentru a afla din ce categorie face parte un eventual interlocutor. olfactive ori gustative: . spre exemplu. foarte pe scurt. militarilor 5. 5i un poten ial client angrosist. Într-una dintre c3r ile lor. AV: (testeaz3 stabilirea contactului subtil. Grinder 5i Bandler le-au adaptat 5i pentru uzul avoca ilor.". Clientul poten ial (CP): Da. adresat3 de aceast3 dat3 avoca ilor sau celor care au contact cu justi ia.Ai prins ideea?. pentru a-l determina pe cel3lalt s3 semneze contractul.. se a5eaz3 înapoi în fotoliu. Suntem mul umi i de ele. În fiecare caz. "Ai mai auzit ceva de el?.. de obicei. Persoanele "auditive" sunt atente la fiece zgomot. mai vedem. deci contactul a fost stabilit) Ce anume v-a determinat s cump ra i produsele concuren ilor no tri? CP: (privirile îi r3mân spre dreapta-jos. îmi amintesc c am vorbit cu dumneavoastr la telefon. Oamenii la care aceast3 modalitate de percep ie este predominant3 î5i amintesc u5or de cântecele auzite cu mul i ani în urm3.a. Sunt George Alexandru. utilizeaz3 mai des termeni implicând emo ii 5i senza ii tactile. ridicând sprâncenele 5i gesticulând din mân3). "Vizualii" se exprim3. rostit3 de cel3lalt.. modulele sunt u5oare i simplu de înlocuit. dezv3luindu-i modul de percep ie "senzitiv") P i.. modificându-5i treptat pozi ia. de asemenea el arunc3 "ancora". am sim it {expresie senzitiv3} c era cea mai bun afacere la vremea respectiv i de aceea am semnat contractul cu ei. cum ar decurge dialogul între agentul de vânz3ri al unei companii de tehnic3 de calcul." "Senzitivii". de mi5c3rile ochilor 5i de ritmul respira iei. Dup3 ce au pus noile lor metode la dispozi ia medicilor psihiatri. Sunt sigur c sim i i diferen a între caracteristicile calculatoarelor noastre i cele pe care le comercializa i. AV: (se a5eaz3 5i el în fotoliul din fa a biroului. AV "ancoreaz3" fraza celuilalt. atingeri. Ele 5tiu s3 aprecieze confortul unui fotoliu sau c3ldura focului din sob3.. "E o tip3 acr . în c3l3torii. dureroase. "ancorele" acoperite 5i comunicarea non-verbal3 pot fi deosebit de . îi poate influen a gândirea. Având în vedere aceste informa ii. de înf3 i53rile picturale ale bunicilor etc.. (în timp ce vorbe5te. mirosuri.d. În calculator. Ftiind acest lucru." Bandler 5i Grinder au mers mai departe 5i au sus inut c3 fiecare tip de persoan3 este caracterizat. O simpl atingere a tastelor este suficient pentru a le activa. î5i amintesc cum mirosea casa a cozonac în zilele de Cr3ciun ale copil3riei 5i reac ioneaz3 imediat la parfumul sau la atingerea persoanei iubite.. privind decizia luat3 în trecut. Spre exemplu. Persoanele "senzitive" percep lumea ca pe un p3ienjeni5 de emo ii... c ardeam de ner bdare {expresie senzitiv3} s m întorc i s -i pun pe oamenii mei la treab (din nou. dimpotriv3.". domnule Petrescu.".. în termeni ce implic3 sim ul vederii: "Vezi care-i diferen a?.. "Explic3-i tare i r spicat despre ce este vorba. de vocea cald3 a mamei. imit3 insesizabil tonalitatea vocii 5i felul de a sta ale celuilalt) Am în eles c vânz rile de computere ZKM v merg foarte bine. CP: (zâmbe5te satisf3cut) Da. nu este nevoie ca el s3 fie supus unui interogatoriu..". comportamentul 5i chiar deciziile. În cursul contactelor interumane. Grinder 5i Bandler descriu unele tehnici de manipulare a judec3torilor în instan 3. (agentul de vânz3ri "ancoreaz3" subtil fraza privind semnarea contractului.".. cu o ridicare a sprâncenelor 5i cu un anume gest al mâinii) Mi-am imaginat ce frumos vor ar ta {expresii vizuale} ZKM-urile în noile noastre bro uri publicitare i m-am gândit c dup asocierea asta se va auzi de noi {expresie auditiv3}. Unele sunete le pot de5tepta amintiri dragi sau. pe lâng3 limbaj. "Îmi pocnesc tâmplele de oboseal3. La fel.". Psihologii care au experimentat aceste metode în tratarea bolnavilor psihic au observat c3 ele le faciliteaz3 enorm comunicarea cu pacientul 5i gr3besc considerabil rezultatele pozitive ale terapiei. treptat... cererea este înc mare. de zgomotele casei 5. politicienilor.. agen ilor de publicitate. "E posibil s3 fie a5a..". la rândul lor. el se poate adapta insesizabil modului în care cel3lalt vorbe5te. (Dup3 ce îi strânge mâna.......a.115 116 Persoanele "vizuale" î5i amintesc cu pl3cere de peisajele frumoase admirate cândva. expresii specifice modului lor de percep ie: Ascult la ce m-am gândit... agent de vânz ri la Delta Electronics. de casa copil3riei. de aceea perioada de garan ie oferit de noi este de trei ori mai mare decât a concuren ei.

astfel încât s3 nu distrag3 aten ia. Bandler 5i Grinder au instruit peste cincizeci 5i cinci de mii de oameni 5i au scris mai mult de o duzin3 de c3r i despre tehnicile descoperite de ei. În 1982. arunc3 "ancora" cât mai des posibil. Absolut to i au declarat c3 simt progrese semnificative. conform rezultatelor unui alt tip de studii. din punct de vedere 5tiin ific. John Bargh 5i Paulo Pietromonaco au invitat dou3 grupuri de subiec i s3 vizioneze un filmule de desene animate "neutru". Fi totu5i. particip3 5i la alte procese. dar nu au publicat niciodat3 vreun studiu 5tiin ific avându-le ca subiect. A fost cercetat 5i efectul mesajelor subliminale auditive. Canada 5i Europa audien a lor a început s3 fie tot mai mare. atunci când într-adev3r au existat 5i nu au fost o simpl3 iluzie. în care Donald R3 oiul era rugat s3 doneze sânge la Crucea Ro5ie iar acesta refuza. Cei din primul grup doreau s3-5i îmbun3t3 easc3 memoria. dar tot f3r3 rezultate semnificative. Asta 5i pentru c3 lumea 5tiin ific3 a privit cu suspiciune cercet3rile celor doi. unde acesta urmeaz3 a fi judecat. de5i experimentul a dovedit f3r3 umbr3 de îndoial3 c3 efectul mesajelor subliminale este minim sau chiar nul. De asemenea. Cu aproape patru decenii în urm3. efectul este departe de a5tept3ri 5i de miraculoasele progrese promise de reclamele destinate s3 vând3 casetele audio 5i video de gen. în timpul desf35ur3rii procesului. Mai mult. dar în a5a fel încât s3 nu ias3 în eviden 3. chiar 5i în armata Statelor Unite. În timpul proiec iei. La un moment dat. în cele ce urmeaz3. anume a celei axate pe mesajele subliminale. În privin a efectului pe care îl au mesajele subliminale auditive. dar s3 fie totu5i auzit de judec3tor. metoda are 5anse de reu5it3 în majoritatea cazurilor. Grinder 5i Bandler au hot3rât s3 se despart3. Îns3 cu toate contest3rile lumii 5tiin ifice. Grinder 5i Bandlersus in c3. aruncând "ancora" de fiecare dat3 când judec3torul zâmbe5te. fiind mult prea preocupa i de avantajele comercializ3rii aplica iilor ei. autosugestiei. dar re inute de subcon5tientul spectatorilor. dar edificator.. Medici. Fi totu5i. în 1991. În secret îns3. consumate în mod curent de spectatorii din sal3. l-a convins pe proprietarul unui cinematograf s3 încerce o nou3 metod3 pentru impulsionarea vânz3rilor de Coca-Cola 5i de floricele de porumb. Fi totu5i. un experiment simplu. judec3torul este amuzat de o replic3 a unui martor 5i izbucne5te în râs. în timp ce componen ii celui de-al doilea erau interesa i în ridicarea nivelului de respect fa 3 de propria lor persoan3. cei doi autori au condus numeroase cursuri de instruire în arta influen 3rii pe c3i neurolingvistice. Leg3tura subtil3 creat3 în acest mod între "ancor3" 5i comportamentul judec3torului îl va face pe acesta s3 se relaxeze atunci când se va adresa inculpatului 5i chiar sa aib3 o atitudine favorabil3 fa 3 de acesta. iar cele la floricele de porumb. Afirma iile lui au declan5at un adev3rat scandal. În ciuda succesului. avoca i. În Statele Unite. Dar 5i în acest caz. psihologul Anthony Greenwald a efectuat. patronul unei firme comerciale din New Jersey. pentru a înt3ri leg3tura stabilit3 prin respectiva "ancor3". Unele ziare i-au prezentat ini iativa ca pe descoperirea secolului. a fost ini iat un curs de înv3 are a metodelor neurolingvistice. dar f3r3 a distrage aten ia. Vicary a declarat c3 vânz3rile la b3uturile nealcoolice au crescut cu optsprezece procente. În filmule ul proiectat primului grup au fost inserate flash-uri. Îns3 Grinder 5i Bandler au omis s-o fundamenteze riguros. progresele semnalate de subiec i s-au datorat. vom face. Greenwald a schimbat benzile între ele. pe ecran ap3reau flash-uri inobservabile în mod con5tient. În prim3vara anului 1982. î5i drege vocea sau str3nut3 discret. James Vicary. aplicat3 de practican i experimenta i. La sfâr5itul experimentului.117 118 eficiente în asemenea cazuri.. Imediat practicianul arunc3 "ancora": tu5e5te într-un anume fel. dup3 câ iva ani. Ambele grupuri au fost puse s3 asculte casete cu mesaje subliminale. de "câ5tigare a respectului de sine". în timp ce Grinder a ales calea afacerilor. îns3 episodul nu s-a mai repetat poate 5i din cauza protestelor tot mai energice venite din partea celor care considerau respectivele metode imorale. de "îmbun3t3 ire a memoriei" sau chiar de "perfec ionare a îndemân3rii la jocul de golf a înregistrat câ5tiguri de peste cincizeci de milioane de dolari numai în 1990. mesajele subliminale pot avea efect. de "renun are la fumat". altele l-au acuzat de manipulare mâr5av3 a spectatorilor. Bandler s-a orientat spre continuarea studiilor în domeniul terapiei psihologice. Apoi. fiecare subiect a fost rugat s3 aprecieze efectul pe care l-au avut 5edin ele de ascultare asupra propriilor lor a5tept3ri. cu cincizeci 5i opt de procente. ce reprezentau . într-o unitate din Pennsylvania. În acela5i timp se amplific3 discu iile referitoare la consecin ele sociale ale metodelor 5i la responsabilitatea autorilor în acest sens. iar Comisia Federal3 a Comunica iilor a interzis difuzarea unor astfel de mesaje subliminale la radio sau la televiziune. numai vânzarea casetelor audio cu efecte de "sl3bire". comunicarea neurolingvistic3 ar putea fi cea mai tulbur3toare descoperire din domeniul psihologiei din ultimele trei decenii. Iat3 un exemplu de manipulare: Un practicant al sistemelor de influen are neurolingvistic3 î5i înso e5te prietenul la tribunal. experimentele ulterioare nu au confirmat eficien a acestui gen de manipulare. cu dou3 tipuri de mesaje: Be i Coca-Cola 5i: Mânca i floricele de porumb. imperceptibile în mod con5tient. în timpul judec3rii prietenului s3u. De5i nu are leg3tur3 cu metodele de comunicare neurolingvistic3. vânz3tori au trecut cu miile pe la cursurile lor. Evident. Între 1975 5i 1980. În urma experimentului. oameni de afaceri. o scurt3 trecere în revist3 a unui alt tip de manipulare subtil3. contestatarii lor afirm3 c3 rezultatele pozitive sunt mult exagerate. Apoi el urm3re5te fiecare moment de relaxare al judec3torului 5i repet3 sunetul. Este foarte important ca astfel de instrumente de manipulare subtil3 s3 nu ajung3 arme de temut în mâinile vreunei elite atotputernice. El a convocat dou3 grupuri de subiec i.

mergând pân3 la agresivitate. De foarte multe ori.. Ei au dat în judecat3 guvernul pentru faptul c3 permite cascadele de reclame care îi fac s3 cumpere produse ce nu le sunt necesare. cump3r3 lucruri de care. într-o sta ie de autobuz. În 1988. Cei care au recep ionat mesaje subliminale "neutre" s-au ar3tat indiferen i. În filmule ul destinat celui deal doilea grup. 5i unul cu Cola între cuburi de ghea 3. familiare cuvintele pe care le-au întâlnit mai des. În final. cât 5i în cel al competitivilor. sub efectul unor astfel de reclame în avalan53. Cei c3rora le-au fost proiectate flash-urile "ostile" au spus despre Donald R3 oiul c3 este un egoist. Principalul suport prin care se pun în practic3 asemenea strategii de influen 3 este mass-media. Evident. Dar concluzia general3 a tuturor experimentelor din acest domeniu este aceea c3 efectul mesajelor subliminale nu corespunde nici pe departe a5tept3rilor 5i nu justific3 adev3rata psihoz3 manifestat3 în vânz3ri de milioane de dolari la casetele audio sau video. uneori. Psihoza este între inut3 în mod artificial de produc3torii respectivelor m3rfuri 5i de comercian i. iar rezultatele au fost aproape nule. Metoda este deja utilizat3 în strategiile agen iilor de publicitate. Cu cât numele unei companii apare mai des. între alte afi5e.. în democra iile aflate la început 5i mai ales în cele deja rodate. Apropo. Strategia îi are în vedere mai ales pe poten ialii aleg3tori înc3 nehot3râ i. Cu cât figura unui anume candidat apare mai des la televizor. Concluzia studiilor sale a fost c3 mesajele subliminale pot avea unele rezultate semnificative doar atunci când ele îndeamn3 subiectul la un comportament c3tre care acesta are deja o înclina ie fireasc3. poten ialul consumator devine tot mai familiar cu marca respectivei firme 5i are o atitudine favorabil3 fa 3 de produsul propus. nemul umirea cump3r3torilor pu5i în asemenea situa ii a ajuns. falsificarea realit3 ii 5. Cercet3torii au explicat c3 subiec ilor le-au devenit. încât procentul celor care returneaz3 lucrurile este nesemnificativ pentru totalul vânz3rilor. dezinform3rile. iar ceilal i au fost supu5i influen ei unor mesaje subliminale ce accentuau comportamentul competitiv. Apreciate favorabil au fost cele ce ap3reau cel mai des în list3. Neuberg a inversat apoi filmele.119 120 cuvinte neutre precum ap sau oameni. la prima ocazie. fiecare subiect a fost invitat s3 aprecieze comportamentul r3 oiului. va cump3ra instinctiv o sticl3 cu respectiva b3utur3. indiferent de ocazie. Rezultatele au demonstrat c3 atât în cazul celor cooperan i. Rescrierea istoriei. Legea nu a reprezentat o lovitur3 prea mare la adresa produc3torilor. Unui grup de subiec i i s-a dat s3 citeasc3 o lung3 list3 de cuvinte alese la întâmplare. a fost dat3 imediat o lege conform c3reia fiecare cump3r3tor poate returna orice obiect achizi ionat (evident cu excep ia produselor perisabile 5i a altor categorii foarte bine delimitate) în termen de treizeci de zile 5i va primi înapoi întreaga contravaloare. Din primul grup f3ceau parte subiec i ce ar3taser3 o anume înclina ie spre cooperare cu semenii lor. este atât de mare. al c3ror procent. un b3d3ran indiferent la suferin a semenilor lor.a. Apoi subiec ii au fost pu5i s3 joace câteva jocuri ce presupuneau atât cooperarea. î5i dau seama c3 nu aveau nevoie. legi menite s3 limiteze la maximum utilizarea unor astfel de tehnici de manipulare subtil3 a electoratului. un pu5ti asist3 la cearta p3rin ilor s3i sorbind dintrun pahar pe care este o inscrip ie cu Cola rece 5. Cei doi cercet3tori au ajuns astfel la concluzia c3 mesajele subliminale pot induce o anumit3 atitudine în comportamentul subiec ilor. sunt doar câteva dintre procedeele avute în vedere de cei care se ocup3 cu controlul informa iei. exploziv3. nu vi s-a f3cut poft3 de o sticl3 de Cola rece?. domeniul audiovizualului este supus unor legi stricte în timpul campaniilor electorale. o femeie a5teapt3 înfrigurat3. Primilor le-au fost proiectate mesaje subliminale ce accentuau spiritul de cooperare. subiec ii erau ruga i s3 aprecieze favorabil sau defavorabil cuvintele.. totu5i el devine familiar cu sigla companiei 5i. Unele ap3reau o singur3 dat3.d. în mod incon5tient. precum insult sau r utate. mesajele subliminale erau reprezentate de cuvinte cu înc3rc3tur3 ostil3. la un moment dat. Efecte mult mai semnificative în sensul manipul3rii consumatorului îl au reclamele evidente. în statele cu democra ie avansat3. Tot în cadrul acestui capitol destinat manipul3rilor subtile se cuvine s3 amintim 5i un alt gen de experimente cu rezultate interesante. S3 exemplific3m metoda cu câteva scene dintr-un film sponsorizat de o firm3 produc3toare de Cola rece: un cuplu discut3 la o mas3 pe care se afl3 o sticl3 de Cola. de c3tre spectator. iar altele se repetau cu o frecven 3 mai mare sau mai mic3. Chiar dac3 aceste apari ii ale m3rcii Cola trec neobservate.m. respectiva tehnic3 poate fi utilizat3 5i în campaniile electorale. cu atât ea devine mai familiar3 aleg3torului. în timp ce al doilea grup era alc3tuit din indivizi obi5nui i cu spiritul de competi ie. Steven Neuberg a f3cut un experiment asem3n3tor celui descris anterior. dar . încât o asemenea manipulare poate r3sturna spectaculos rezultatele preconizate ale scrutinului. În Statele Unite ale Americii.m.d. La sfâr5itul vizion3rilor.. Din acest motiv. Dac3 în sistemele totalitare mijloacele de informare erau controlate strict de la Centru. chiar dac3 nu în mod evident. o dat3 ajun5i acas3. înclina iile lor fire5ti au fost accentuate sensibil de vizionarea filmelor cu mesaje subliminale. Pentru a-i împ3ca 5i pe produc3tori 5i pe consumatori.a.. manipularea mass-media implic3 elaborarea unor strategii extrem de complicate 5i subtile. pe care se poate z3ri. Cum este manipulat mass-media în conflictele interna ionale Cea mai eficient3 tehnic3 de manipulare pe scar3 larg3 este reprezentat3 de controlul informa iei. cenzurarea 5tirilor. El a lucrat tot cu dou3 grupuri de subiec i. cât 5i competi ia în câ5tigarea cât mai multor puncte. deoarece efectul reclamelor este atât de puternic. în mod con5tient. clien ii. precum afi5ele sau clipurile publicitare de la televiziune ori radio.

. a acceptat s3 ofere publica iei newyorkeze Mainstream. printre care George Mitchell i Robert Dole. În mass-media occidental3. s fie s dite în con tiin a opiniei publice. cu cele mai multe detalii. Din iunie pân în septembrie (1993." se ocup3 cu "intoxicarea" opiniei publice mondiale la cerere. în func ie de interesele clientului.. un cercet3tor sobru. cu consecin e politice 5i istorice incalculabile. a imaginii unor popoare 5i etnii. pragmatismul) s3u. directorul unui institut de studii strategice celebru în întreaga lume: Jerusalem Institute for Western Deffence. cu mare u urin . treizeci i apte de faxuri cu informa ii de ultim moment. Lawrence Eagleburger. ca i întâlniri între oficialit ile bosniace cu Al Gore. În august.121 122 cu o for 3 extraordinar3 de influen are a opiniei publice. Inten ion m. Cine citea aceast carte l-ar fi putut. erau pur 5i simplu ignorate. Nici în Bosnia lucrurile nu st teau mai bine.. Dezv3luirile lui Y. Viteza este esen ial pentru ca faptele. creând clien ilor o formidabil imagine interna ional . cel pu in pentru marele public: manipularea imaginii unor conflicte interna ionale. Trebuie doar s intervii la momentul oportun i pe lâng cea mai potrivit persoan . sunte i cel mai mândru? Harff: Faptul de a fi atras de partea noastr opinia public evreiasc . în timp ce suferin ele croa ilor erau abia men ionate. câteva informa ii zguduitoare despre felul cum se construie5te. în cea din 3rile islamice. imaginea unor întregi popoare sau etnii. dac3 acestea erau rezultatul bombardamentelor sau tirurilor musulmane. Am s rit imediat s exploat m momentul." lui Jacques Merlino. la Paris. spunea Ramati. Marea Britanie sau Fran a s3 se creeze un curent favorabil constituirii unui al doilea stat musulman în Balcani?" Ramati ofer3 în acest sens exemplul companiei "Ruder & Finn Global Political Affairs". +i am reu it de minune. de altfel.. în presa scris3 sau la televiziune ap3reau femei. Obiectul companiei este mai neobi5nuit. privit din acest unghi. în exact aceea5i situa ie. Conteaz doar prima afirma ie. sângerând abundent. iar cele ale sârbilor nici m3car nu erau amintite. noi am lucrat pentru Croa ia i Bosnia-Her egovina. Dup3 p3rerea lui Y. Retract rile ulterioare nu au nici un efect. în octombrie 1993. Misiunea noastr era s schimb m aceast atitudine. precum i cu zece senatori influen i. prin intermediul mass-media. de regul3. acuza de antisemitism. De asemenea. trecutul Croa iei i al Bosniei este puternic marcat de un autentic i crud antisemitism. La începutul lui iulie 1992. în traducerea 5i prelucrarea lui Vladimir Alexe. "Ruder & Finn. a fost dur la adresa evreilor în cartea sa "Rara f g duin ei i realitatea istoric ". fiindc dosarul afacerii era periculos. din partea sârb3 a Bosniei. pe fundalul sonor al r3p3itului de mitraliere 5i al bubuiturilor de tun. Nici r3nile femeilor. Merlino: De care dintre realiz rile Dvs. A fost o lovitur de propor ii. Pentru c pre edintele Tudjman (al Croa iei).. publica ia new-yorkez "Newsday" a lansat afacerea cu lag rele (sârbe) de concentrare. Pre edintele Izetbegovici sus inea. ca 5i în Israel Q observ3 Ramati Q ap3rea o puternic3 tendin 3 de "injectare a urii" prin manipularea propagandistic3 a mass-media. în aprilie 1994. femei sau b3trâni. Ramati. în cartea sa intitulat "Declara ia islamic ". la nivelul mentalit3 ilor colective. deoarece omul de rând s-a obi5nuit s3 cread3 sincer în impar ialitatea ziari5tilor. de regul3. Ramati. Harff: Timp de optsprezece luni. dar. le-am sugerat acestor organiza ii influente s publice un avertisment în "New York Times" i s organizeze demonstra ii în fa a ONU. crearea acolo a unui stat fundamentalist islamic. de pild . Pentru a-5i argumenta afirma iile. Astfel suferin ele musulmanilor erau prezentate. "era de departe prea evident3 pentru a fi rodul întâmpl3rii". continu3 el. Marea majoritate a . Ramati a citat un interviu absolut senza ional prin cinismul (sau. A a c am contactat pe loc trei dintre cele mai mari organiza ii evreie ti din America B Liga B'nai B'rith contra def im rii. A a c era foarte normal ca organiza iile evreie ti i intelectualii s fie ostili croa ilor i bosniacilor. dac3 vre i. comentatori de politic extern i altor persoane influente din massmedia interna ional . Faptele erau manipulate 5i. editori. Aceast3 selectivitate. urm3toarea întrebare care s-a pus a fost: "Cine sus inea financiar 5i dirija din umbr3 toat3 acea manipulare interna ional3 a mass-media 5i a opiniei publice. Comitetul evreiesc american i Congresul american-evreiesc. astfel ca în SUA. Fiind vorba a5adar de o ac iune concertat3. când nu conveneau. Nimeni nu în elege nimic din ceea ce se întâmpl în Iugoslavia. directorul lui "Ruder & Finn. copii ori b3trâni din Sarajevo Q dar numai din cartierele musulmane Q r3ni i. Când organiza iile evreie ti au trecut de partea bosniacilor musulmani am putut. Ramati au ap3rut apoi 5i în ziarul România liber . mediatizarea interna ional3 a r3zboiului civil din Iugoslavia a înf3 i5at enormele pierderi 5i suferin e înregistrate de toate p3r ile implicate în conflict. cu diferen ieri semnificative. red3m mai jos dezv3luirile lui Yohanan Ramati. De regul3. Aceasta era o chestiune vital . favorabile clien ilor no tri. Dincolo de asta.n. Niciodat3 îns3 nu erau prezenta i copii. În aceast perioad am avut multe succese. ca i pentru opozi ia din provincia Kosovo. Merlino: Cât de des recurge i la interven ii pe lâng oficialit i? Harff: Cantitatea nu e important . acordat de însu5i James Harff. Adic3 ale guvernului sau ale celui care pl3te5te compania pentru asta! Mai pe scurt.) noi am organizat treizeci de întâlniri cu agen iile de pres importante.. Pentru a vedea la ce grad de sofisticare au ajuns artizanii manipul3rii în domeniul mass-media. spa iu. care se ocup3 de studiul fenomenelor geopolitice 5i geostrategice contemporane. s -i identific m pe sârbi cu nazi tii în mintea oamenilor. am expediat în exclusivitate treisprezece tiri de ultim or . Zeci de mii de evrei au fost extermina i în lag rele croate. am trimis aptesprezece scrisori oficiale i opt rapoarte. n. cu ardoare. cu mare u urin . nici ale copiilor croa i nu-5i g3seau. Am mai dat dou zeci de telefoane personalului de conducere de la Casa Alb i alte vreo sut la ziari ti. s ob inem toate avantajele i s dezvolt m în elegeri comerciale cu aceste ri.

care pe urm a func ionat aproape de la sine. Rezisten a la manipulare Dup3 cum am v3zut în capitolele precedente. Embargoul. Ramati. cu cele fundamentalist-islamice. "comunitatea interna ional3" devine brusc foarte dur3 atunci când anumite interese legate de exploatarea petrolului sunt în joc. nu f3cea decât s3 prelungeasc3 r3zboiul. constituie un semn al onoarei. probabil. În 1993. Pentru israelieni. cât 5i refuzul ONU de a o dezbate.. noi doar f ceam cunoscut ce afirma "Newsday". Ramati. Africa. ca de pild3 în Irak. Sanc iunile exclusive contra sârbilor sunt o ru5ine pentru umanitate. aceast3 manipulare poate deveni o chestiune de via 3 5i moarte. în care parte a Africii se afl Bosnia. dup3 un r3zboi sângeros. nu a fost impus3. nu 5i de obiectivitate. pe Hitler."? Unui israelian. doar aparent minor3: cine a angajat 5i pl3tit compania "Ruder & Finn. imaginea unor conflicte 5i popoare uitregi devine în acest mod dependent3 de interese legate de petrol 5i financiare. de genul "purificare etnic ". cum se 5tie.. este o reac ie foarte natural3 la orice popor care î5i p3streaz3 instinctul na ional de supravie uire. din "Newsday"! Harff: Treaba noastr nu e s verific m informa iile. Nici o sanc iune. Dar noi. gândirii sau sentimentelor subiec ilor. menit3 s3 distrug3 structurile cre5tine 5i s3 le înlocuiasc3. nu avea i nici o dovad c ceea ce spunea i era adev rat. S3 fi fost la mijloc banii unor state arabe? S3 fi fost banii companiilor petroliere americane care opereaz3 în 3ri arabe? Sau ai b3ncilor interna ionale? î5i poate permite oricine s3 angajeze pe "Ruder & Fin. ocupau un teritoriu mai restrâns. dominat3 doar de interesele ei financiare. Ele pot avea efecte imediate sau pot r3mâne în faz3 latent3 ." nu face decât s3-5i ofere serviciile. care a început s exploateze concepte cu o înalt înc rc tur emo ional . Sarcina noastr este doar s acceler m r spândirea informa iilor favorabile nou .. medicamente 5i benzin3 îl lipsea total 5i pe Izetbegovici de vreun interes real pentru a pune cap3t luptelor. Campania bine orchestrat3 de "demonizare" a sârbilor. ca s3 scapi de impunerea cu for a a fundamentalismului islamic de c3tre despo i tip Izetbegovici. "Ruder & Finn. Merlino: Sunte i con tient c v-a i asumat o responsabilitate imens ? Harff: Suntem profesioni ti. Nici Egiptul nu a fost supus sanc iunilor economice atunci când a invadat 5i anexat o parte din Sudan (1993). sute de mii de oameni au fost uci5i în diverse zone din Asia. N-avem echipament pentru asta. sus ine Y. în 1990. dintr-o singur mi care. constat3 Y. E un comer nou 5i foarte costisitor. Ea. cu "b ie i buni" i cu "b ie i r i". toate strategiile 5i tehnicile de manipulare sunt axate pe ob inerea controlului asupra comportamentului.. treptat. în ciuda sanc iunilor impuse de o "comunitate interna ional3" cinic3. observa Ramati. Trebuia s facem ceva i am f cut. Musulmanii. înainte de a fi decima i de usta5ii croa i (poli iile fasciste croate în ultimul r3zboi mondial) 5i de musulmanii bosniaci care l-au sus inut." nu reprezint3 decât un element Q este adev3rat. de pild3. deoarece el spera ca sârbii s3 fie sili i s3-i accepte condi iile. Noi nu confirmam deloc existen a lag relor mor ii în Bosnia. observa Ramati. pentru c3 sârbii ortodoc5i au fost majoritari în Bosnia. În schimb. Nici Siriei nu i s-a repro5at nimic dup3 interven ia din Liban. Iar a continua lupta. Cine promoveaz3 islamismul radical în Europa poate promova radicalismul 5i islamismul oriunde în lume. era de p3rere Y. am fost în stare s le prezent m o poveste simpl .. ajun5i dup3 r3zboi mai numero5i (48 la sut3 contra 35 la sut3). Schimb3rile urm3rite a fi produse în una dintre cele trei componente ale identit3 ii subiec ilor pot fi focalizate precis sau pot fi p3r i ale unui proces deosebit de complex.123 124 americanilor se întreab . Se poate observa astfel c3 "Ruder & Finn. Ramati. ca 5i celelalte companii cu acela5i profil. ca 5i pentru cre5tinii maroni i din Liban ori pentru albii sau zulu5ii din Africa de Sud."? Era pu in probabil ca guvernul croat sau bosniac s3 fi dispus de fondurile necesare. într-o ar3 care i-a apar inut 5i apoi i-a fost r3pit3 de o mân3 de str3ini. cât 5i pe to i cei care vor ca 3rile lor s3 continue s3 existe. Ramati a ad3ugat c3 mai r3mânea de clarificat o chestiune. grupa i mai ales în a5ez3rile urbane. comercializeaz3 imaginea interna ional3 a unor state. în vederea câ5tig3rii unor avantaje substan iale pentru artizanii manipul3rii 5i în detrimentul celor controla i. Merlino: Dar când f cea i toate acestea. fapt necunoscut de opinia public3 interna ional3 deoarece mass-media a ignorat atât invazia. Iar deviza lor. este: We are not paid to be moral! (Nu suntem pl ti i s fim morali!). Imediat s-a observat o schimbare clar în limbajul presei. Avea i doar un singur articol. Dup3 citarea interviului. încât nimeni nu a mai îndr znit dup aceea s mearg contra curentului.. Pentru c3 privând popula ia Serbiei de hran3.. ar trebui s3-i avertizeze atât pe evrei. Y.. Rusiei când a intervenit pentru a-l r3sturna pe pre5edintele liber ales al Gruziei (Gamsahurdia) 5i a-l înlocui cu ni5te marionete. sus ine Ramati. A lupta. concepte ce evocau oamenilor imaginile Germaniei naziste i ale camerelor de gazare de la Auschwitz.. Fi înc3 mai acopereau peste jum3tate din teritoriul Bosniei înainte de începerea luptelor. interesat de chestiune atunci când Partidul Likud era la putere în Israel. America Latin3 sau spa iul fostei URSS f3r3 s3 se dea vreo "sanc iune" interna ional3. i s-a r3spuns de c3tre o alt3 asemenea companie c3 ea ar putea întreprinde ceva pentru guvernul israelian doar dac3 acesta ar fi dispus la ini ierea unor schimb3ri politice. "lag re de concentrare". esen ial Q al unui întreg lan Prin manipularea opiniei publice interna ionale.. într-o anumit3 situa ie social3 5i pe parcursul unei anumite perioade de timp. Schimbarea în acest registru emo ional a fost atât de puternic . dup3 cum s-a v3zut. Nu suntem pl ti i s fim morali.

nu calific3m un astfel de sistem educa ional drept "bun" sau "r3u". Foarte pu ini se ambi ioneaz3 pentru a demonstra contrarul. apoi altceva 5i iar altceva. cerând p3rin ilor s3 le ia un lucru minor. în sensul cufund3rii individului în anonimat. e ascult3tor. atunci când a i dorit s3 cump3ra i un produs. pentru a nu fi trimis "la col " (o form3 de izolare în fa a a doi pere i goi).d. institu iile de înv3 3mânt. transpira ia.). mai mult. Unii agen i de manipulare fac parte dintr-un sistem institu ionalizat. Importan a acordat3 rela iilor interumane.m. Uneori. în primul rând. tremurul vocii etc. Sau majorit3 ii lor. pentru ca apoi respectivul s3 vrea "toat3 mâna". ceea ce reprezint3 tocmai manifest3rile specifice disonan ei cognitive. individul încearc3 disperat s3 se supun3 noilor reguli. suprastructurile guvernamentale 5i administrative.d. 5i ei. Mai mult ca sigur. cer5etori. decât a i fost dumneavoastr3 dispus s3 pl3ti i. supunerea fa 3 de regulile de grup. structurile de promovare a activit3 ilor comerciale etc. În astfel de situa ii 5i nu numai. reflexul de supunere fa 3 de regulile impuse de cei din jur este inoculat înc3 din copil3rie. uneori.a. Înv3 a i-l s3 gândeasc3 singur. reprezentat3 în primul rând de p3rin i.. este atât de puternic3. Pentru a rezista. respecta i-l chiar dac3 a i optat pentru rolul de p3rinte autoritar. de multe ori ea poate fi mai puternic3 decât influen a exercitat3 în mod direct de c3tre . Probabil de multe ori a i avut senza ia c3 i-a i dat cuiva "un deget". individul se obi5nuie5te cu supunerea fa 3 de o autoritate. de disconfort psihic. de informare. cultele religioase.a. pentru c3. Ele se bazeaz3 pe exploatarea necesit3 ilor fundamentale ale omului (nevoia de hran3. Ave i încredere în el. Spre exemplu. Dac3 întrebarea este chiar prosteasc3. apoi de ceilal i adul i din familie sau de fra ii mai mari. Tocmai acesta este scopul capitolului de fa 3. pentru a-l face mult mai docil 5i mult mai dispus s3 se supun3 regulilor impuse de autorit3 i.). Nu ne propunem neap3rat s3 calific3m manipul3rile drept "bune" sau "rele". st3 la locul lui. a i încercat senza ii de nemul umire. cu atât el este mai u5or de manipulat de c3tre cei care inten ionat îi induc astfel de preocup3ri pentru a-l distrage de la gândurile 5i întreb3rile lui fire5ti. i-a i "trântit" un pre vizibil mai mic decât valoarea estimat3.125 126 pentru a determina ulterior muta ii radicale de mentalitate. dar niciodat3 "e5ti prost". Jocul cererii 5i ofertei a continuat pân3 la acordul asupra unui pre mediu care v-a satisf3cut atât pe dumneavoastr3. De mic. un compliment sau un gest prietenesc reprezint3 tocmai efectele manipul3rilor. l3sând apoi la latitudinea fiec3ruia aprecierile precum 5i op iunea în ceea ce prive5te supunerea sau nesupunerea fa 3 de ele. Tehnicile de manipulare se întâlnesc permanent.. guvernat de reguli stricte. Cei mai mul i îns3 r3mân cu un sentiment de inferioritate care îi poate urm3ri toat3 via a. mai târziu. îns3 câteva sfaturi generale pot rezulta de aici. chiar 5i în cele mai banale momente ale vie ii. f3cându-i victime sigure ale manipulatorilor care a5teapt3 s3 exploateze tocmai astfel de sl3biciuni. f3r3 a se mai gândi m3car dac3 sunt neap3rat necesare sau. "e5ti un neispr3vit". plictisitor. spune i-i simplu: "e o întrebare proast3". se pot solda cu rezultate durabile în timp sau pot înregistra schimb3ri doar pentru o anumit3 perioad3 avut3 în vedere de manipulatori. escroci 5. Din nou. în majoritatea cazurilor extrem de eficiente. în cadrul celei mai obi5nuite târguieli de la pia 3 sau de la talcioc. în timp ce al ii ac ioneaz3 în mod empiric. interven iile chirurgicale pe creier. nu îi deranjeaz3 pe cei mari. Spre exemplu. disonan a cognitiv3 ap3rut3 în urma plas3rii individului într-un mediu cu totul nou. aplic3 de multe ori. indiferent de forma sub care sunt percepute acestea. va deveni extrem de vulnerabil la influen ele anturajului. încât d3 na5tere la manifest3ri imposibil de controlat. de profesori 5. Cum spuneam. guvernat de reguli rigide. presiunea diferitelor tipuri de manipul3ri poate fi sesizat3 în cele mai obi5nuite secven e ale vie ii. În majoritatea cazurilor.a. fiecare dintre dumneavoastr3 a utilizat cel pu in o dat3 în via 3 tehnica "trântituluiu5ii-în-fa 3". administrarea de droguri sau de 5ocuri electrice. Fi nu doar copiii procedeaz3 a5a. conform unor reguli nescrise sau bazându-se pe propria lor experien 3 de influen are a indivizilor 5i chiar a maselor (profe i. În acela5i timp nu-l r3sf3 a i necondi ionat.d. Copiii. cât 5i pe vânz3tor. De5i unele metode de manipulare se bazeaz3 pe tehnici "exotice" precum hipnoza. Nu-l înv3 a i s3 identifice întrebarea gre5it3 cu propria lui persoan3. care. ci dorim s3 oferim procedee de recunoa5tere a lor. 5tiind cum s3 ajunge i la cauzele lor intime. de integrare într-un anumit grup social 5. bineîn eles.m. Niciodat3 s3 nu-i spune i copilului: "e5ti prost". precum armata. de ad3post. ve i putea s3 rezista i manipul3rilor de orice fel. respectul fa 3 de sine însu5i. vânz3torul v-a "trântit" de la bun început un pre evident mai mare decât valoarea real3 a produsului 5i. Revenind la influen a situa iilor sociale obi5nuite. regulile de protocol reprezint3 factori de inhibi ie extraordinar de puternici pentru comportamentul firesc al omului obi5nuit. Iar efectul a fost acela5i cu cel ob inut de speciali5ti. pot fi induse în mod vizibil ori pe c3i subtile. ori chiar pedepsit mai aspru. Un "copil cuminte" vorbe5te numai când este întrebat. Înv3 a i-l c3 respectul fa 3 de ceilal i înseamn3. cele mai multe strategii de ob inere a unui control total asupra individului au în vedere tehnici "laice". prost sau lipsit de orice talent. pot avea efecte negative foarte greu sau chiar imposibil de controlat. Nu-i impune i reguli f3r3 a i le explica. Aceasta pentru c3 succesul influen elor sociale nedorite se bazeaz3 tocmai pe neputin a individului de a le percepe în mod con5tient 5i a li se opune în consecin 3. metoda "piciorului-înu53". L3sa i copilul s3 pun3 chiar 5i cele mai ciudate întreb3ri 5i r3spunde i-i întotdeauna f3r3 a-l jigni. emo ia produs3 de recompense sociale minore precum un zâmbet. precum accelerarea b3t3ilor inimii. "n-o s3 ias3 nimic din tine".m. Cu cât individul se preocup3 mai mult de a nu fi luat drept incult. Înv3 ând s3 recunoa5te i astfel de st3ri. instinctiv. dac3 nu cumva ele sunt anume f3cute pentru a-i reduce la t3cere pe cei care gândesc diferit sau vor s3 pun3 întreb3ri. f3r3 s3 5tie c3 se nume5te astfel 5i c3 a fost studiat3 de colective întregi de psihologi. La rându-v3. El înva 3 c3 este mult mai u5or s3 te supui.

Deta5area de societate. dup3 ani întregi de suferin 3. Realitatea a fost exact pe dos: climat ucig3tor. Treptat. de la Universitatea Stanford. marile minciuni sunt ascunse sub un înveli5 de aparent3 normalitate. o fiin 3 social3. Întotdeauna. Profesorul Philip Zimbardo 5i colega sa Susan Andersen. chiar în diminea a de dinaintea tragediei.4a rece" 5i când s3 tr3im din plin. întâmpina i tot timpul cu r3ceal3. Ceea ce ne intereseaz3 este ca ele s3 nu ne transforme în sclavii unor indivizi lipsi i de scrupule. implicarea total3. Acestea au existat. prin care paradoxul de care vorbeam mai sus poate fi evitat. sentimentul de singur3tate se va amplifica. astfel de momente trebuie s3 reprezinte pentru noi semnale de alarm3. Nu poate fi dat3 o re et3 general3. În acest fel individul se poate deta5a complet de influen ele exterioare. care. El realizeaz3 din reflex c3 este mult mai u5or s3 te supui regulilor grupului decât s3 le încalci 5i se adapteaz3 situa iei respective imitând comportamentul celor din jur. ei arat3 cum ne putem deta5a în astfel de momente 5i. Identificarea discontinuit ilor De obicei. împreun3 cu câteva exemple pentru fiecare. pe cât posibil. 5i în cadrul acelui "dialog"-monolog recapitula tot ceea ce f3cuse în timpul zilei. Fi totu5i marea majoritate a adep ilor nega eviden ele 5i credea nestr3mutat în cuvintele lui Jones care le spunea c3. via a lor putea fi considerat3 un rai în compara ie cu "infernul" ce pusese st3pânire pe lume. vor ajunge s3 evite contactul direct cu individul. munc3 extenuant3. ceva ce "nu se potrive5te". pentru a evita orice contact prin intermediul c3ruia am putea fi manipula i. O considera ca pe un alter ego al s3u. În acela5i timp. De fiecare dat3. mai ales. plin3 de pasiune în via a social3 ne poate face extrem de vulnerabili la influen ele exercitate de artizanii manipul3rii. Se ajunge astfel la problema fundamental3: "Care este cea mai bun3 cale pentru a rezista manipul3rilor?" La prima vedere. spunea: "Înc3 de când am coborât din avion am sim it c3 nu era în regul3 ceva. utilizându-se o a treia cale. boli. în fa a patului. s3-5i tr3iasc3 via a din plin. decese. Fiecare dintre noi dore5te s3 experimenteze cele mai profunde sentimente. omul este o fiin 3 social3. cel care a determinat sinuciderea colectiv3 a peste nou3 sute de oameni. mâncare din abunden 3. c3 exist3 o discrepan 3 evident3 între promisiunile pastorului 5i realitatea înconjur3toare. apare ceva "în neregul3". California. colegi. s3 nu ne lipseasc3 de bucuriile simple ale vie ii. care s-au retras departe de civiliza ie. De asemenea. putând duce chiar la apari ia unor manifest3ri paranoide. Un fost profesor universitar al subsemnatului spunea. Fi totu5i "camuflajul" nu poate fi niciodat3 perfect. Din când în când este bine s3 încerc3m o deta5are total3 de problemele zilnice 5i s3 ne analiz3m "la rece" ac iunile. Cei care au reu5it s3 se salvaze înaintea tragediei finale au fost tocmai cei care 5i-au dat seama c3 "ceva nu se potrive5te". f3r3 a mai încerca s3 analizeze cu deta5are respectivele reguli. în urma c3rora au cristalizat principalele metode prin care putem identifica momentele în care suntem supu5i manipul3rilor. Richard Clark. Fi totu5i. prieteni. care sunt principalele strategii de a rezista influen elor. La rândul s3u. le promitea adep ilor s3i o via 3 idilic3 în jungla Guyanei: climat blând. cu toat3 seriozitatea. în care individul este supus presiunilor grupului din care face parte." Regimurile comuniste au colapsat atunci când tot mai mul i oameni au început s3 simt3 discrepan ele uria5e dintre promisiunile în3l 3toare ale ideologilor 5i înr3ut3 irea continu3 a traiului de zi cu . de persoanele iubite. Pentru c3 nu trebuie s3 ajungem obseda i de pericolul manipul3rilor. Oscilarea permanent3 între ace5ti doi poli (deta5area 5i impli-carea) este singura modalitate de a evita. ci de a alterna cele dou st ri. solu ia ideal3 ar fi izolarea total3 de societate. 5i bune 5i rele. Acest lucru poate fi realizat 5i f3r3 a c3dea victim3 manipul3rilor prezente în fiecare moment al existen ei noastre. manipul3rile zilnice. astfel încât perioadele de tr ire la cote înalte s fie urmate de scurte intervale de deta are. s3 poat3 ac iona a5a cum îi dicteaz3 inima. s3 aib3 prieteni de n3dejde. îns3 exist3 diverse modalit3 i pentru a ne da seama imediat când se impune momentul de deta5are. în primul rând. cât timp va fiin a societatea uman3. Deta5area îns3 atrage dup3 sine pierderea suportului social reprezentat de familie. mai devreme sau mai târziu. s3 nu ne transforme în ni5te "legume". ân ari. cel care a condus prin jungl3 un grup de evada i din Jonestown. c3 în perioada studen iei sale obi5nuia s3-5i pun3 c3ciula pe mas3. dar se poate deta5a emo ional de anumite aspecte ale vie ii. Ne afl3m astfel în fa a unui veritabil paradox. exist3 5i vor exista. Marile sale împliniri se pot atinge numai în cadrul societ3 ii. Metoda a fost aplicat3 de unii siha5tri. În acest sens. Metoda îns3 nu poate fi generalizat3 pentru c3 omul este. pentru a analiza consecin ele 5i a alege cea mai bun3 solu ie pentru a doua zi.127 128 cei mai versa i manipulatori. liderul sectei Templul poporului. Jim Jones. Ar exista 5i o variant3 mai rezonabil3 a izol3rii: individul continu3 s3 tr3iasc3 în societate. Evident. alternativele alese într-o situa ie sau alta. se pune problema când s3 ne analiz3m via a . sincer3. oricum. 5i s3-i vorbeasc3 înainte de a adormi. pentru a g3si cele mai bune solu ii pentru viitor. munc3 u5oar3. înainte de culcare. În continuare vom trece în revist3 cele mai importante asemenea strategii. este absurd3. Este un exemplu. au desf35urat numeroase studii. s3n3tate 5i via 3 ve5nic3. au refuzat orice contact cu semenii 5i 5i-au dezvoltat propria lor filozofie de via 3. nu mai este vorba de a alege între deta are i implicare. hran3 insuficient3. Unii dintre sectan ii care nu fuseser3 înc3 subjuga i total voin ei lui Jones 5i-au dat seama înc3 din momentul sosirii în Guyana c3 promisiunile pastorului sunt vorbe în vânt. Unii î5i aleg timpul deta53rii seara. De aceea artizanii marilor manipul3ri imagineaz3 strategii tocmai pentru crearea unor astfel de situa ii sociale. Uneori îns3 problemele sunt complexe 5i "analiza de sear3" poate conduce spre insomnii cu efect stresant. sentimentele.

în majoritatea cazurilor. pentru a lua cât de repede posibil o decizie în privin a viitorului. ceea ce. Sondajele de opinie arat3 c3 efectul a fost exact . guvernul Statelor Unite a refuzat s3 avertizeze cet3 enii din Nevada asupra pericolului c3derilor radioactive produse în urma testelor nucleare. agen ii de influen 3 trebuie s3 ac ioneze în a5a fel încât s3 nu atrag3 aten ia celor din jur. pentru a da impresia popula iei c3 tranzi ia decurge "normal". Oamenii au crezut în starea de formalitate" 5i nu 5i-au p3r3sit a5ez3rile. Pentru a avea succes. ne putem dezvolta un anume scepticism 5i un sim critic în m3sur3 s3 ne ofere posibilitatea de a depista la timp influen ele nedorite c3rora le suntem supu5i. 5eful Inspectoratului General de Poli ie. Reac ia Puterii. ei sunt foarte aten i s3 nu le dea ocazia celorlal i de a observa c3 "nu se potrive5te ceva". s3 se îmbrace precum cei pe care îi imit3. dup3 revolu ia din decembrie 1989. Sc3pare minor3. pentru a ne lua toat3 mâna". o încredere absolut3. prin controlul informa iilor. pentru a nu-5i 5ifona "imaginea". Trebuie s3-i judec3m 5i s3-i evalu3m pe cei cu care intr3m în contact nu numai dup3 ceea ce spun. Întotdeauna. un minim sim critic este bine venit. În România postrevolu ionar3. poten ialele victime nici nu mai verific3 identitatea celor cu care stau de vorb3 de team3 s3 nu-i "ofenseze". De câte ori ziarele independente public3 documente compromi 3toare la adresa suprastructurii. De multe ori. în m3sur3 s3 justifice ac iunile guvernamentale 5i s3 confere un spor de autoritate suprastructurii. iar când dezastrul nu a mai putut fi ascuns. unul dintre negociatorii regiei autonome a observat c3 un membru important al celuilalt grup nu are c3r i de vizit3. înseamn3 c3 "nu merge ceva". Neglijarea acestor nemul umiri interne. Alternând tr3irile intense cu momentele de deta5are destinate analizelor. În general. evident. Comportamentul civilizat. uneori. Din p3cate. î5i pun în eviden 3 r3nile (de multe ori inten ionat) pentru a stârni mila trec3torilor. Întotdeauna cei care î5i asum3 o alt3 identitate încearc3 s3 se comporte. dar de neacceptat pentru un om de afaceri serios. este momentul s3 ne deta53m 5i s3 analiz3m lucrurile lucid. În fond. sau cum spun b3trânii. pentru ca abia mult mai târziu s3 fie dezv3luit3 inciden a crescut3 a cazurilor de cancer din Nevada. chiar 5i când venitul lor lunar îl dep35e5te de câteva ori pe cel mediu pe economie. care urm3reau încheierea unor contracte fabuloase cu respectiva regie. Raportându-ne la subcapitolul precedent. Foarte mul i escroci î5i datoreaz3 succesele unei abilit3 i înn3scute de a-5i înv3lui interlocutorii în vorbe frumoase 5i în promisiuni ce nu au nici o leg3tur3 cu realitatea. când sim im c3 în adâncul sufletului nostru persist3 o nemul umire (semn al disonan ei cognitive). s3 ne exploateze sl3biciunile pentru a-5i satisface un interes. Observarea normalit ii aparente Cele mai eficiente tehnici de manipulare se bazeaz3 pe crearea unei aparen e de normalitate. s3 vorbeasc3. Ei sus ineau c3 vor contribui cu sute de milioane de dolari. se îmbrac3 întotdeauna în zdren e.129 130 zi. umbl3 murdari. Astfel conducerea unei regii autonome din Bucure5ti a intrat în contact cu un grup de oameni de afaceri români 5i italieni. a e5uat din cauza unui am3nunt minor ce a atras aten ia uneia dintre poten ialele victime. România a fost zguduit3 de demisiile r3sun3toare ale unor importan i func ionari de stat (5eful G3rzii Financiare. care s-au dovedit a fi ni5te escroci. în adev3ratul sens al cuvântului. 5i nu numai. care au stricat impresia de "normalitate". c3 "nu merge ceva". De multe ori. folosesc un limbaj elevat. respectiv c3 fenomenul corup iei a cuprins cele mai înalte straturi ale suprastructurii. iar dup3 zece ani s-a dovedit c3 mii de oameni au murit nevinova i. pentru ca abia dup3 aceea s3 fie c3utat3 solu ia optim3. prima m3sur3 este demararea unei anchete pentru a se depista scurgerea de informa ii. ci 5i dup3 ceea ce fac. negociatorul a dispus verificarea partenerilor. pentru ca poten ialelor victime s3 le fie indus sentimentul de normalitate menit s3 adoarm3 vigilen a. reprezenta o 5ans3 unic3 pentru viitorii lor parteneri. în principal. respectul 5i sentimentele de prietenie fa 3 de cei din jur nu sunt echivalente cu a le acorda. descris3 într-un cotidian românesc la începutul lui 1996. Astfel. cu obiectivitate 5i calm. Chiar 5i cei mai apropia i nou3 tind. prin gesturile lor. tocmai din dorin a guvernului de a p3stra aparen a de "normalitate". în chinuri groaznice. locuitorii din împrejurimi au fost lini5ti i cu comunicate false. indiferent de ce orientare ar fi acestea. toate regimurile. c3 "nu e în regul3 ceva". s3 arate c3 "nu merge ceva în ar3". Echipele de interven ie nu au fost avertizate asupra pericolului real la care se expun. impune mai întâi analiza obiectiv3 a situa iei. Exemplele sunt nenum3rate. înseamn3 c3 este momentul unei analize "la rece" a situa iei în care ne afl3m. a fost debarasarea de ace5ti func ionari incomozi. Acest lucru se realizeaz3. Marii escroci se îmbrac3 întotdeauna elegant. încearc3 "s3 ne apuce un deget. La nivel macrosocial. În cazul accidentului nuclear de la Cemobîl. 5eful Serviciului de Contrainforma ii al Armatei etc). O escrocherie de propor ii. pentru a vedea care este sursa real3 a respectivei discontinuit3 i. care au încercat. încrâncenarea autorit3 ilor de a p3stra aparen a de normalitate ajunge s3 frizeze absurdul. Iar când distan a de la vorb3 la fapt3 este considerabil3. în anii cincizeci. Cer5etorii. ignorarea lor conform principiului "las3 c3 trece" ne pot duce uneori în situa ii ce par f3r3 sc3pare. La un moment dat. dar esen a problemei r3mâne una singur3. libertatea de op iune. încearc3 s3 induc3 oamenilor obi5nui i sentimentul de normalitate. au încercat s3-l minimalizeze cât de mult posibil. Convins c3 "nu se potrive5te ceva". aceasta r3mâne 5i singura m3sur3 luat3 de guvernan i. se comport3 aidoma oamenilor de afaceri veritabili. Atunci când sim im c3 "nu se potrive5te ceva". cuvântul de ordine în toate ministerele este p3strarea secretului asupra tuturor neîmplinirilor 5i e5ecurilor. autorit3 ile au refuzat s3 ofere informa ii opiniei publice. în toate aceste cazuri. necondi ionat.

mai ales când partenerul 5tie exact când s3 foloseasc3 un gest prietenesc sau un zâmbet de încurajare. înseamn3 c3 "nu e în regul3 ceva" 5i trebuie s3 reevalu3m situa ia. Revenind la modalit3 ile propriu-zise de detectare a normalit3 ii aparente în via a de zi cu zi 5i la strategiile de evitare a influen ei manipulatorilor în astfel de cazuri. manipulatorii încearc3. aten ia se mut3 imperceptibil dar continuu spre zona ce îl intereseaz3 pe manipulator. îns3 încrederea pe care deja o are în noul prieten o face s3 nu sesizeze deplasarea. chiar 5i într-o mic3 m3sur3. îi împ3rt35esc idealurile 5i temerile. Cei intervieva i au r3spuns cu non5alan 3 c3 ei au ob inut locuin ele în mod "normal". norme 5i regulamente. Variante ale unor asemenea procedee se întâlnesc. Fi totu5i posibilit3 i de ap3rare exist3. îi capteaz3 încrederea 5i prietenia. în ciuda mesajelor lini5titoare venite "de sus". în timp ce menirea ziarelor independente. În acest caz. "ca tot omul". al coagul3rii structurilor crimei organizate în sferele înalte ale Puterii. mai ales în cazurile în care ele afecteaz3. din p3cate. de a-i capta încrederea 5i de a-l determina. Evenimentele ulterioare au demonstrat f3r3 dubiu c3 Whitmore fusese adus în situa ia de a recunoa5te un dublu asasinat pe care. de fapt. pe care ajunsese s3-l respecte mai mult decât pe propriul lui p3rinte. Respectarea oric3ror legi. orice fapt "ce pare în neregul3". Cu trei decenii în urm3. eventual prin adunarea unor informa ii suplimentare referitoare la cei cu care am intrat în contact sau la respectiva situa ie social3. în primul rând. pentru c3 perpetuarea unei asemenea st3ri are repercusiuni mult mai grave decât ar p3rea la prima vedere.. Apoi. trebuie remarcat3 dificultatea 5i caracterul complex al acestora. Testarea unor asemenea reguli se poate face printr-o minor3 înc3lcare a lor pentru a observa consecin ele. aparen a de normalitate a fost contrazis3 flagrant de criza de locuin e existent3 în România acelei perioade. Dar falsa similaritate apare 5i în situa ii dintre cele mai simple. în cadrul procedeelor de sp3lare a creierului despre care am vorbit într-un capitol anterior. Sesizarea falsei similarit i Marii artizani ai manipul3rii nu se mul umesc doar cu controlul total al victimelor. Dac3 va mai fi vreodat3. Artizanii manipul3rii depun eforturi considerabile pentru a evita apari ia oric3rei discontinuit3 i. dar a dorit s3-5i exprime în mod public admira ia fa 3 de anchetator. responsabilitatea pentru imaginea proprie revine în întregime autorit3 ilor. le capteaz3 afec iunea 5i respectul. ce nu au nimic comun cu cele existente în 3rile cu democra ie autentic3. . În general. scrise sau nescrise. în care orice ilegalitate este permis3 dac3 ai "spatele asigurat". Treptat. asociere sau informare. dup3 cum spuneam. în orice stat civilizat. în Statele Unite. o anumit3 relaxare dublat3 de un spirit nonconformist sunt necesare în asemenea situa ii pentru p3strarea capacit3 ii de analiz3 lucid3. nu înseamn3 abandonarea judec3rii lor cu un ochi critic. prin care se încearc3 transferarea e5ecurilor autorit3 ilor în sarcina presei. spre exemplu. veterani. nu s-a luat nici o m3sur3 în privin a lor. El nu numai c3 a scris o m3rturisire de 5aizeci 5i una de pagini. Dac3 reac ia este dispropor ionat de mare 5i de violent3. nu el îl comisese! Pentru a fi eficien i. Victima se mi5c3 mai greu. nu reprezint3 decât tot o tehnic3 de manipulare (cea a " intelor false"). Pentru anchetator. o nou3 mentalitate. pentru a-i oferi cititorului posibilitatea s3 analizeze obiectiv situa iile 5i s3 se poat3 hot3rî în perfect3 cuno5tin 3 de cauz3 cu ce forma iune politic3 va vota atunci când va veni vremea alegerilor. în rela ia dintre anchetator 5i de inut sau între de inut 5i colegii s3i de celul3. victima sufer3 o transformare complet3.131 132 contrar celui urm3rit de autorit3 i. aceste sentimente de admira ie reprezentau dovada suprem3 a abilit3 ii sale de a intra "pe lungimea de und3" a acuzatului. ea este considerat3 "câinele de paz3 al democra iei". în cele din urm3. pentru c3 nu reflect3 în paginile lor 5i faptele pozitive (câte ar fi acestea). putând astfel s3 le influen eze mult mai eficient. Spunem din p3cate. Iar acuzele venite din partea autorit3 ilor. ca în multe alte cazuri flagrante. conform c3rora ziarele independente sunt vinovate de imaginea proast3 a suprastructurii în ochii cet3 enilor. decât s-o respec i. s3 fac3 m3rturisiri complete. drepturi fundamentale precum cele la liber3 exprimare. Respectarea unor reguli de protocol foarte rigide nu impune neap3rat supunerea necondi ionat3 fa 3 de acestea. dup3 ce fusese supus unor interogatorii îndelungate. forurilor în drept s3 acorde respectivele spa ii locative. în sensul c3 menirea ei este aceea de a sanc iona prompt orice discontinuitate. de care nici m3car nu-5i d3 seama. "totul este normal". Ei devin cei mai buni prieteni ai acestora. "s3 se bage sub pielea" victimei. În final. Se creeaz3 astfel un nou sistem de valori. un anume George Whitmore Jr. în m3sur3 s3 sesizeze aparen a de normalitate. este aceea de a observa discontinuit3 ile. Cei incrimina i au utilizat respectiva tactic3 tocmai pentru a ascunde traficul de influen 3 5i ilegalit3 ile prin care 5i-au ob inut locuin ele 5i. conform c3rora.. Oamenii ajung la concluzia c3 este mult mai simplu 5i mai profitabil s3 î i cau i protectori pentru a înc3lca legea. Un alt exemplu de aplicare a acestei tehnici privind "aparen a de normalitate" în România postdecembrist3 este dat de interviurile acordate presei de c3tre cei incrimina i în raportul "Apartamentul" (raport efectuat de o comisie parlamentar3 special3. în con5tiin a public3 se insinueaz3 ideea c3 adev3rata stare de "normalitate" în România este cea în care structurile crimei organizate se afl3 la putere. Ei imit3 felul de a se comporta al celuilalt. Din acest motiv. presa se afl3 într-o permanent3 opozi ie cu tendin a autorit3 ilor de a p3stra aparen a de normalitate. în realitate. ca urmare a unor cereri f3cute. Iar trecerea spre o normalitate real3 va fi mult mai grea 5i mai chinuitoare. Omul obi5nuit resimte tot mai acut pericolul corup iei. a recunoscut asasinarea a doi activi5ti sociali5ti. Revenind la presa independent3. având ca obiect repartizarea ilegal3 de locuin e unor înal i demnitari).

folosesc un limbaj specific. În acela5i timp. negociind. Multe dintre manualele destinate vânz3torilor din 3rile occidentale le ofer3 acestora sfaturi privind exploatarea celor mai neînsemnate gesturi 5i ezit3ri ale poten ialilor cump3r3tori. mult mai grave decât simpla dumneavoastr3 timiditate. b3nuielile. dup3 aceea. în marea majoritate a cazurilor. siguri pe ei în5i5i. în loc s3 v3 pierde i timpul cu tot felul de îndoieli fa 3 de propria dumneavoastr3 persoan3. echilibrul 5i gândirea lucid3. Atunci când un func ionar v3 vorbe5te t3ios. s3-i cerem. dincolo de "în elegerea" maselor de manevr3. din când în când. de farmecul vie ii. analizând. Va fi dovada de necontestat c3 pute i fi o persoan3 puternic3. cu "tu". v3 poate stimula încrederea în propria dumneavoastr3 persoan3. Foarte mul i manipulatori î5i creeaz3 cu aten ie o imagine de indivizi puternici. reu5e5te foarte u5or s3 se impun3. iar spiritul critic se diminueaz3 tot mai mult. Poate c3 tocmai cei care vi se par puternici au la rândul lor sl3biciuni ascunse. Oamenii puternici fascineaz3 nu numai prin ceea ce spun. la per tu. competen i. Asemenea dialoguri interne v3 pot face extrem de vulnerabil(3) în fa a manipulatorilor care 5tiu extrem de bine cum s3 le observe 5i s3 le exploateze. chiar 5i numai pentru faptul c3 ne-am lasat am3gi i. ve i fi mult mai greu de influen at. Sesizarea confuziei cognitive . Este adev3rat c3 exacerbarea unui asemenea comportament critic fa 3 de orice nou3 cuno5tin 3 ar putea s3 ne împiedice s3 tr3im din plin. atât prin ceea ce spun. sau chiar mai presus de ei. cu aparen 3 de credibilitate sau competen 3. De multe ori îl ve i vedea cum î5i îndulce5te tonul vocii 5i trece la pronumele de polite e. Într-un anume fel ne recunoa5tem în el. Niciodat3 nu trebuie s3 accepta i un lucru ce vi se pare "ciudat" doar din cauza presiunii 5i a insisten elor celuilalt. gândi i-v3 c3 totu5i fiecare fiin 3 uman3. indiferent de vârsta sau competen a real3 a acestora. ca pe un secret intim. se comport3 ca veritabile figuri mesianice. Cineva care se uit3 direct în ochii interlocutorului. Pe de alt3 parte. Ac ionând. primim o confirmare a faptului c3 ceea ce facem. "m3i" sau chiar s3 foloseasc3 expresii triviale pentru a-5i demonstra "superioritatea". câte o dovad3 cât de mic3. încrederea pe care o avem în noi în5ine se transfer3 asupra noului prieten. Reacti-va i-v3 în memorie un episod din via a dumneavoastr3 în care v-a i sim it puternic(3). gândim sau sim im noi este corect. st3 foarte aproape de acesta 5i vorbe5te r3spicat. cei u5or influen abili manifest3 o permanent3 stare de incertitudine. f3r3 un plan dinainte stabilit. acela5i mod de a se îmbr3ca sau de a vorbi. Permanenta neîncredere în ceilal i. 5i gândi i-v3 la ea ori de câte ori ve i încerca un sentiment de sl3biciune. prin gesturi. De fapt. la fel cu cei care v3 fascineaz3 într-un moment sau altul al vie ii. r3spunde i-i în acela5i fel. Liderii sectelor extremiste î5i construiesc o aur3 de mister indescifrabil în jurul lor. cât. elimina i incertitudinile 5i analizele interioare descurajante. de prietenie. deci o vulnerabilitate sporit3 a celui în cauz3. mai ales. teama de a nu fi în5ela i nu pot r3mâne nesesizate prea mult timp de c3tre cei din jur 5i ar putea s3 ne izoleze. Probabil. Pentru c3 toate astea in. în acel moment. este mai bine s3-i privim pe oameni cu încredere. cu calit3 ile 5i defectele ei. secretul supravie uirii decente nu const3 în a ne comporta ca 5i cum am tr3i într-o lume de du5mani. o judecat3 confuz3. ci 5i prin tonalitatea vocii. prin ceea ce nu spun. s3 ne ferim. acelea5i obiceiuri. de care ei încearc3 s3 profite. Dac3 v3 considera i o persoan3 u5or influen abil3. refuzul de a accepta necondi ionat premisele impuse de cineva. Identificarea competen ei aparente Dincolo de credibilitatea real3 a unei persoane.133 134 când manipulatorul ac ioneaz3 uneori din instinct. Astfel orice activist este obi5nuit din start s3 se adreseze celor din afara ierarhiei. ci de a înv3 a din gre5elile noastre 5i ale celorlal i Acceptând c3 am gre5it în anumite situa ii. prin postur3. Cum se poate rezista unor situa ii în care cei cu care venim în contact exercit3 o putere de fascina ie greu de evitat? Primul pas este acela de a analiza r3spunsurile "programate" pe care ace5tia le a5teapt3 de la noi 5i de a refuza rostirea lor în caz c3 nu sunt justificate. dar concret3. în care v-a i bucurat de respectul 5i admira ia celor din jur. refuzând s3 colabora i sub presiune. încrederea 5i siguran a de sine pe care aceasta o manifesta. se erijeaz3 în de in3tori ai adev3rului absolut. ne va fi mult mai u5or. de asemenea. Treptat. Pute i s3 încerca i 5i singuri un experiment. Pân3 5i cele mai nesemnificative gesturi sunt supuse necesit3 ii de a-5i crea o imagine de competen 3 absolut3. Fiec3ruia dintre noi i se pare "normal" ca noul amic s3 aib3 acelea5i idealuri. Concentra i-v3 aten ia asupra a ceea ce ave i de f3cut în mod concret. Ezit3ri minore precum pauzele în vorbire sau bâlbâielile pot fi u5or de manipulat pentru c3 ele exprim3. destinat3 s3-i intimideze pe cei cu care vin în contact. de vreme ce 5i al ii se manifest3 la fel. "accesibil doar ini ia ilor" (chiar dac3 nu semnific3 nimic concret). s3 vedem dac3 supraliciteaz3 într-un anume context 5i de ce. s3 facem diferen a între ceea ce vorbe5te sau promite 5i ceea ce face cu adev3rat. este unic3 în felul s3u. P3stra i aceast3 imagine numai pentru dumneavoastr3. pe cei din jur îi impresioneaz3 competen a. Devenim astfel victime u5oare ale celor care folosesc aceast3 tehnic3 a falsei similarit3 i. o amânare este bine venit3 pentru judecarea la rece a situa iei. mai presus de orice b3nuial3. chiar cu riscul de a fi dezam3gi i mai târziu. Pentru a ne feri de astfel de situa ii este necesar s3 analiz3m cu aten ie comportamentul noului partener de rela ie. Conduc3torii sistemelor totalitare. tocmai pentru a-i putea subjuga mult mai u5or pe novici. î5i bazeaz3 ideologia pe "fundamente 5tiin ifice". Nu v3 mai gândi i la amintirile nepl3cute. În subcapitolul precedent vorbeam despre legarea unor prietenii. În marea majoritate a cazurilor. în ultim3 instan 3.

pentru a câ5tiga controlul asupra individului. Atunci când ceva vi se pare neclar. prin controlul informa iilor.m. În general. chiar 5i dintre cele cu aderen 3 semnificativ3 la electorat. ori de câte ori sesiza i c3 o explica ie este neclar3. pentru a escamota realitatea sau pentru a-5i ascunde obiectivele reale. cel mai indicat este s3 aplica i "metoda Ion Roat3". cum s-a ac ionat pentru crearea "omului nou". c3 unele generalit3 i sunt extrem de vagi. În capitolul dedicat sistemelor totalitare am v3zut. de5i "original3". dar nu numai. Jim Jones a venit la patul ei 5i a întrebat-o: Cum te mai sim i? Ea s-a cufundat în p3turi. de genul: E ti prea prost s în elegi! Cum po i s pui asemenea întreb ri? Te credeam mai de tept! E ti prea nervos ca s judeci cu luciditate! 5. uneori extrem de complexe. de cele mai multe ori este prea târziu pentru a mai face ceva. În acest mod. M simt mai bine. a continuat Jones. prin fraze.m. În sistemele totalitare. se întocmesc dosare. În coagularea societ3 ilor bazate pe ideologia comunist3. printr-o privire sever3 sau ironic3. De aceea n-am vrut s -i datorez nimic. Totul e în regul . Dar strategia este aplicat3. Cunoscând toate acestea. conform c3ruia "cel care controleaz3 prezentul controleaz3 trecutul. mergând pân3 la activarea instinctului fundamental de conservare. dac acceptam vreo favoare. pentru a trece de bariera ra iunii c3tre emo iile individului. o supravie uitoare a tragediei din jungla Guyanei (a f3cut parte din grupul de fugari. indivizii sunt integra i unei "lumi mai bune" prin exploatarea erorilor din vechiul mod de via 3. Fi exemplele pot continua la nesfâr5it. opinia public3 5i-a pierdut interesul fa 3 de trecutul mai mult sau mai pu in tulbure al diferitor personalit3 i. pute i reformula întrebarea. Îns3 utilizarea confuziei cognitive se aplic3 5i în cazuri de manipul3ri medii sau mici. în diminea a de dinaintea masacrului). Mult mai târziu avea s3 declare: Am tiut atunci c . pentru a motiva noul sistem social. pe de o parte s-a perpetuat haosul legislativ. mai ales. în continuare. înseamn3 c3 "nu merge ceva". Diane Louie. pe principiul orwellian. în care simbolurile înlocuiesc concretul. nu au o doctrin3 clar3. Fie indirect. mai mult sau mai pu in vizibil. Diane 5i-a amintit atunci de locuin a ei mizerabil3. tranzi ia exist3 5i avanseaz3 triumfal. pe larg. aceast3 etichet3 fiind considerat3 suficient3 pentru a motiva e5ecurile "inevitabile". în mod concret. Spre exemplu. diver5i indivizi încearc3 s3 apeleze la noi construc ii semantice. care sunt sursele de team3 sau de inducere a unui sentiment de vinov3 ie. povestea o amintire dureroas3 din via a ei. reprezentat de amenin area cu dosarele penale. aceasta fiind înlocuit3 cu generalit3 i extrem de vagi 5i de confuze. În astfel de cazuri. pute i folosi un ton serios sau mucalit. ce a i vrut s spune i? Evident.a. Ei urm3resc cu aten ie ce anume a5teapt3 subiec ii într-o anume situa ie social3. individul e împiedicat s3 perceap3 realitatea a5a cum este. Primul val a fost reprezentat de amenin 3rile cu publicarea dosarelor întocmite de securitate.d. Într-o zi s-a îmboln3vit din cauza unui virus intestinal 5i a fost dus3 la infirmeria din Jonestown. iar cel care controleaz3 trecutul controleaz3 5i viitorul".135 136 De multe ori. i-a fi apar inut pentru totdeauna. Sesizarea confuziei emo ionale Cel mai puternic instrument de manipulare a individului este apelul la sentimentele sale. În România postrevolu ionar3. limitându-se la a tr3i într-o lume iluzorie. este foarte u5or apoi pentru manipulatori s3 vin3 în întâmpinarea necesit3 ilor emo ionale ale indivizilor. cea mai eficient3 cale este aceea de a pune mereu întreb3ri. pentru c3 tranzi ia în România postrevolu ionar3 a înregistrat nenum3rate poticneli. dar prea elevat pentru mine. la distorsiuni semantice. Sau dac3 realizeaz3 c3 au fost manipula i. de toate promisiunile cu care Jones i-a în5elat pe ea 5i pe ceilal i 5i a r3spuns: Nu. f3r3 ca ei s3-5i dea seama. Pentru a sc3pa de tentativele de influen are prin inducerea unor astfel de confuzii cognitive. Dac3 analiz3m programele partidelor de pe scena politic3 româneasc3 vom vedea c3 multe. între timp. s-a trecut la cel de-al doilea val. pentru a-i exploata cele mai ascunse dorin e sau temeri. întrebând la modul foarte nevinovat: Domnule. Esen ial este s3 întreba i. condus prin jungl3 de Clark. Ai vrea s m nânci ceva anume?. 5i dup3 colapsul respectivelor sisteme. În acest mod. evitând s3-l priveasc3 în ochi. la nivel macrosocial. pentru impunerea unei noi mentalit3 i. Sunt imaginate noi p3cate. Cum.d. explica ia dumneavoastr este excelent . iar pe de alta aparatul de justi ie a fost f3cut ineficient prin aruncarea lui într-o criz3 f3r3 precedent. declan5area . la etichet3ri retorice. la un anumit moment dat. întreba i pân3 v3 l3muri i. de munca istovitoare. pute i g3si alte variante. o strategie extrem de complex3 este pus3 în mi5care pentru exploatarea sentimentului de vinov3 ie. în func ie de situa ie 5i de interlocutor. în câteva cuvinte.a. Nici unul dintre utilizatorii acestei etichete nu a explicat vreodat3. dar. Ceva mai târziu. dar 5i pentru a induce ideea c3. pentru redefinirea culturii 5. la etichet3ri neobi5nuite sau la teorii cu aparen 3 de fundamentare 5tiin ific3. Artizanii manipul3rii apeleaz3 la analogii false. c3 mesajele transmise de diver5i vorbitori sunt retorice. fie direct. Artizanii manipul3rii elaboreaz3 strategii. s3 le cucereasc3 încrederea 5i s3-i subjuge. ajungând pân3 la rescrierea istoriei sau la "reinventarea" unor 5tiin e fundamentale. ea a fost calificat3 drept "original3". Foarte mul i agen i de influen 3 încearc3 evitarea unor r3spunsuri concrete prin crearea unui sentiment de jen3 în interiorul celui care este nel3murit. ce în elege prin termenul de "original". un rol fundamental l-a avut reconsiderarea istoriei. În majoritatea cazurilor. A i putea s repeta i concret. În mod voit. Diane Louie a fost unul dintre foarte pu inii supravie uitori ai tragediei finale. uneori chiar brutale. Cum spuneam. confuze ori neconforme cu realitatea. ce interese sau dorin e intime se manifest3. 5antajul a devenit o veritabil3 politic3 de stat. individul este permanent amenin at cu ceea ce ar putea s3 i se întâmple dac3 nu respect3 normele impuse de regim. de gândacii din mâncare.

137 138 urm3ririi penale. Jocul de-a "alegerea" În 3rile cu sistem concuren ial veritabil. în care mirajul banilor poate întuneca ra iunea. pot crea sentimente de recuno5tin 3 extrem de puternice. cel mai indicat ar fi s3 ne lu3m câteva m3suri elementare de precau ie. cei mai versa i vânz3tori nu se mul umesc doar a-l determina pe client s3 cumpere unul dintre produsele oferite de ei. ci continu3 discu ia pentru a-l convinge c3 "a f3cut cea mai bun3 alegere". Pentru a sesiza încerc3rile de manipulare ce se fac asupra noastr3 pe baza confuziei emo ionale. am putea. temerea b3trânului preot s-a dovedit întemeiat3. angaja i ai unor asocia ii de caritate etc. Necesit3 ile sexuale ale indivizilor 5i cele mai ascunse dorin e ale acestora în domeniu pot fi 5i ele exploatate pentru a genera posibilit3 i de 5antaj ulterioare. când avem un disconfort psihic. precum 5i conduc3torii unor organiza ii cu iz ocult imagineaz3 tot felul de ritualuri ini iatice. înainte de a accepta generozitatea cuiva. poli i5ti. oferite la momentul oportun. care îl va determina pe acesta s3 le devin3 client permanent. Extrem de subtil3 este exploatarea dorin elor intime ale indivizilor. controlori. o func ie important3 5. deoarece ar trebui s3 apel3m la momentele de deta5are cel pu in de câteva ori pe zi. s3 vedem dac3 sentimentele avute în acel moment sunt provocate cu un scop anume sau au o motiva ie ce nu ine neap3rat de manipulare. ori de câte ori sim im c3 abuzeaz3 cineva de sentimentele noastre. marele preot al Troiei. au grij3 s3-i induc3 sentimentul c3 posibilitatea de alegere se refer3 la ce anume s3 cumpere.am. Dar manipul3rile bazate pe confuzia emo ional3 nu se limiteaz3 numai la exploatarea sentimentelor de vin3 sau de team3. Mai mult. punctele vulnerabile. încercând s3-i conving3 pe concet3 enii s3i s3 nu introduc3 în cetate calul de lemn l3sat de ahei pe 3rm. Gândi i-v3. ele fiind destinate exclusiv 5antajului la nivel înalt. atragerea în anumite afaceri. îndat3 ce simt c3 omul este decis s3 fac3 o cump3r3tur3 în magazinul lor. a r3mas în întregime la latitudinea celor afla i la putere. celelalte fiind nedemne de aten ie. Încercând s3 g3sim cauzele acestor activ3ri emo ionale. de secretele pe care i le-a i dest3inuit numai lui. În acest fel se creeaz3 o leg3tur3 subtil3 între ei 5i cump3r3tor. La fel. O locuin 3 confortabil3. mai ales atunci când au fost scoase în afara legii. trebuie remarcat c3 pân3 5i cel mai banal cer5etor se bazeaz . ar trebui s3 ne inducem câteva momente de deta5are. ori de câte ori interesele Puterii o cer. evita i s3 v3 deschide i sufletul în fa a oricui. îi prezint3 mai multe sortimente. Tehnica respectiv3 nu se aplic3 doar în domeniul comercial. Nu ar fi r3u s3 v3 aminti i acest episod ori de câte ori cineva la care nu v3 a5tepta i v3 ofer3 daruri. Scandalul de la "Sexi Club". delirurile sexuale ale unor importante personalit3 i ale vie ii publice române5ti. Chiar 5i cel mai bun prieten se poate folosi. O variant3 a ei este reprezentat3 de strategia "fructului oprit". O asemenea metod3 se impune doar atunci când întradev3r sim im c3 presiunea emo ional3 a atins cote îngrijor3toare. când acelea5i interese o cer. Nu v3 dezv3lui i niciodat3. nenum3ra i escroci se dau drept gunoieri. Laocoon. diversele cadouri. Dup3 cum se 5tie. În caz c3 respectivul cump3r3tor înclin3 s3 ia un produs ieftin. dosarele penale ale unor opozan i sunt trimise justi iei. În Eneida lui Vergiliu. îi prezint3 în continuare calit3 ile suplimentare ale m3rfurilor de acela5i gen. accentuând pe faptul c3 "alegerea îi apar ine". în general bine hr3ni i. În acest mod. De5i. în timp ce el sufer3 de foame sau de frig. temerile sau incertitudinile. sugerându-i c3 depinde numai de el dac3 vrea s3 ia un lucru prost la un pre mic sau accept3 s3 dea câ iva bani în plus pentru a avea o marf3 într-adev3r de calitate. în marea majoritate a cazurilor în care sunt implicate personalit3 i importante. în care se afla Odiseu împreun3 cu solda ii s3i. De asemenea. s-a adresat mul imii cu o fraz3 devenit3 celebr3: Timeo danaos el dona ferentes (M tem de danai chiar i când aduc daruri).. În acela5i timp. precum 5i fidelitatea sa fa 3 de sect3 sau organiza ie vor fi incomparabil mai mari decât în cazul unei accept3ri formale. o deplasare în str3in3tate. exploatând sentimentele pe care oamenii le au fa 3 de respectivele institu ii sau organiza ii. oficialit3 ile au vorbit despre zeci de casete pe care fuseser3 înregistrate. de analiz3 lucid3. Vorbi i cât mai pu in despre trecutul dumneavoastr3. este foarte greu s3 ac ion3m astfel în toate împrejur3rile. cu atât dorin a acestuia de a le înfrunta este mai mare. Evident. au reu5it s3 adune . cu pre uri din ce în ce mai ridicate 5i de calitate superioar3. Tehnica a fost aplicat3 5i de multe partide extremiste. nu v3 l3sa i antrena i în confesiuni ce nu î5i au rostul. procesele sunt stinse 5i afacerile mu5amalizate pân3 la noi ordine. dar mai scumpe. care. prin care chiar 5i cei mai aprigi du5mani pot fi redu5i la t3cere. din nefericire. Evita i tenta iile de orice fel. Psihologii Jack 5i Sharon Brehm au publicat în 1981 rezultatul unor studii prin care se constat3 c3. în multe cazuri. pentru faptul c3 ei sunt bine îmbr3ca i. cândva.d. cu camere ascunse. este elocvent în acest sens. Fi totu5i. nu la dac s3 cumpere ceva ori nu. Coborând la nivelul str3zii. dorin ele intime. Tenta ia "fructului oprit" îi d3 individului sentimentul c3 nu are decât o op iune. în nenum3rate interviuri. la ce v-ar putea duce un firesc sentiment de recuno5tin 3. respectivele înregistr3ri nu au constituit niciodat3 obiectul vreunei anchete serioase. sau când sesiz3m c3 "ceva nu este în ordine". În consecin 3. satisfac ia final3 a noului adept. în activitatea lui. pot deveni mai târziu instrumente extrem de eficiente pentru 5antajul sentimental 5i chiar pentru cel cu conota ie penal3. În general. darurile nu cad din cer. Liderii unor secte extremiste. care s3 presupun3 cât mai multe eforturi din partea novicelui pentru a le parcurge. mai ales în prezen a str3inilor sau a unor cuno5tin e întâmpl3toare. În rest. pe inducerea unui sentiment de vin3 (al3turi de mil3) în sufletele trec3torilor. cu cât sunt mai severe restric iile impuse individului. din Bucure5ti.

dar nu imposibil. Gândirea de qrup Succesul manipul3rilor pe scar3 larg3 depinde. situa ii în care suntem ademeni i cu "fructul oprit". identitatea lui se evapor3 5i el va fi integrat grupului. în primul rând. am v3zut cum se redefînesc istoria. Orice idee ce nu corespunde respectivei ideologii este calificat3 drept eretic3 sau drept o expresie a tr3d3rii. de modul în care individul a fost cufundat în anonimatul masei de manevr3. centrele de reeducare sunt locuri izolate. va fi luat prin surprindere 5i se va da de gol.. De asemenea. precum 5i conduc3torii unor secte extremiste depun eforturi considerabile spre a inocula în min ile celor pe care îi manevreaz3 sentimentul fidelit3 ii necondi ionate fa 3 de respectivul grup social. de5i suntem pu5i în fa a a numeroase fapte concrete ce le contrazic. O dat3 ce individul nu mai are nici un contact cu exteriorul 5i nici o posibilitate de acces la surse alternative de informa ie. Repetând la nesfâr5it preceptele teoriei bazate pe împ3r irea oamenilor în "buni" 5i "r3i". intoxicarea cu informa ii a5a-zis "corecte" 5i contactul permanent cu o politic3 ce împarte totul în "alb" 5i "negru". atunci când cineva ne impune s3 ac ion3m într-un anume fel. Dac3 am ajuns s3 credem necondi ionat în anumite idei. al c3ror în eles profund nici m3car nu ne este prea clar. a gândirii 5i a sentimentelor noastre. Fi totu5i. Acelea5i tehnici se aplic3. Cu timpul va avea chiar impresia c3 particip3 efectiv la luarea deciziilor. satelor 5. "reac ionare") 5i pentru a-l transforma în "omul nou". iar în sistemele democratice în curs de cristalizare (precum cele din statele postcomuniste) este chiar bine venit3. sectele extremiste se retrag în campusuri unde contactul cu lumea exterioar3 este inexistent. c3 noua lume în care tr3ie5te este "cea mai bun3 dintre toate".a. Poate fi chiar cea de care ave i nevoie. totul pentru a-l rupe complet pe individ de influen ele vechiului mod de via 3 (de "mentalit3 ile burghezo-mo5iere5ti". gândi i-v3 c3 aproape întotdeauna exist3 o solu ie ce nu a fost luat3 în calcul. decât de exprimarea unor p3reri critice sau de analiza obiectiv3 a situa iilor. imagina i-v3 c3 sunte i într-un bombardier 5i vi se adreseaz3 întrebarea: Câte bombe ar trebui s arunc m? Una. e greu de sesizat. limba. în special prin exagerarea persecu iilor la care au fost supuse sau chiar prin inventarea unor pogromuri ori atentate la adresa membrilor lor. pentru a permite accesul oamenilor obi5nui i numai la 5tirile ce sus in politica regimului. înseamn3 c3 ne afl3m sub influen a total3 a manipulatorilor ce ne-au inoculat politica împ3r irii tuturor faptelor 5i ideilor în "albe" 5i "negre". se vede pus în situa ia de a se a5eza "împotriva curentului general". dac3 ne limit3m numai la anumite surse de informa ie. În general. mai bine zis. determinat de fenomenul disonan ei cognitive. acceptându-i varianta! Dac3 are un plan ascuns. în orice sect3 religioas3 extremist3. cu aten ie. Pentru a rezista acestui joc de-a "alegerea". Tehnica inocul3rii unei "gândiri de grup". Atunci când ni se ofer3 posibilitatea de a alege între mai multe variante este indicat s3 ne gândim dac3 nu exist3 5i o alta nemen ionat3 de interlocutor. îns3. "bun" 5i "r3u". De multe ori. dac3 îi consider3m pro5ti sau du5mani pe cei care au alte p3reri decât ale noastre. f3r3 nici un fel de mobilier. 5i variante despre care nu ni se vorbe5te. "lumea bun3". pe larg. în sistemele democratice ea este posibil3 f3r3 urm3ri. mult mai favorabil3 nou3. la scar3 redus3 5i în diverse variante. atunci când ea este aplicat3 unui întreg sistem social. izolarea fa 3 de lumea exterioar3. În capitolul dedicat sistemelor totalitare am v3zut. Fi chiar dac3 nu este totalmente supus noii ideologii. pre urile unor produse sunt artificial ridicate doar pentru c3 acestea se vând într-un magazin din care cump3r3 snobii sau. c3 hot3rârile luate "în unanimitate" sunt cele "corecte". "corect". gândirea 5i chiar sentimentele lui se vor adapta noilor standarde.m. cum se modific3 sistemul educa ional. pentru a-i vedea reac iile. Pentru a sc3pa de chinul interior. el va ajunge s3 cread3 sincer în noua ideologie sau viziune asupra vie ii. m3car cu o opozi ie formal3. dar 5i prin izolarea grupului. filozofia. spitalele de boli nervoase. Manipularea se realizeaz3 în special prin controlul informa iilor. la pre uri sensibil mai mici. "corect" 5i "incorect" îi vor forma un mod de gândire foarte greu de readus la normalitate. de aceea5i calitate. întotdeauna. Poli ia î5i interogheaz3 suspec ii în camere goale. dac3 ajungem s3 d3m r3spunsuri standard. ce ne sus in concep iile. De asemenea trebuie s3 analiz3m de fiecare dat3.d. pu5c3riile. poate. Greu în special din cauza faptului c3 cel care sesizeaz3 la un moment dat c3 "nu merge ceva". Pute i foarte bine alege un r3spuns neindus de întrebare: Nici una. pentru a impulsiona formarea unei mentalit3 i noi. Testa i-l. În orice caz. Comportamentul. Exist3 îns3 nenum3rate alte magazine. legi 5i regulamente. în timp ce restul lumii este alc3tuit din "r3i" 5i "tic3lo5i". ei îi fac pe adep i s3 cread3 sincer c3 fac parte din grupul social "bun". pentru a evita orice contacte ale membrilor s3i cu lumea exterioar3. deschise confrunt3rii autentice de idei. este necesar s3 lu3m în considerare. Cum putem sesiza dac3 suntem victime ale acestor tehnici de impunere a unei "gândiri de grup"? În primul rând printr-o analiz3 la rece a comportamentului.139 140 un num3r record de adep i. dac3 în sistemele totalitare o astfel de atitudine ar atrage dup3 sine pedepse severe. unde se pot g3si acelea5i m3rfuri. doar c3 despre ele nu se vorbe5te. favorabil3 pentru el. Spre exemplu. interlocutorul poate insista vehement asupra unei variante numai ca s3 ne trezeasc3 suspiciunea 5i s3 ne determine s3 alegem o a doua posibilitate. Liderii sistemelor totalitare. pentru a influen a individul s3 fac3 un lucru sau altul. morala. sau zece? Nu este necesar s3 spune i câte. în ce mod se face controlul informa iilor. în noile reguli de grup 5i va fi mult mai preocupat de alinierea la modul de gândire general. sisteme de valori. Izolarea este aplicat3 5i în situa ii dintre cele mai comune. în "corecte" 5i . de exemplu. putem s3-i test3m inten iile. cum se d3 o nou3 înf3 i5are ora5elor. În anumite situa ii. dou .

pe care îi pot coordona cu u5urin 3. În acest mod structurilor impersonale ale regimului li se opun revendic3rile impersonale ale unei anumite organiza ii. unor grup3ri ale minorit3 ilor na ionale sau rasiale 5. Numai astfel alegerile generale pot fi considerate libere 5i corecte. ani de zile dup3 revolu ia din România a fost refuzat3 acordarea licen elor de emisie unor posturi particulare de televiziune. Ea este caracteristic3 înfiin 3rii 5i func ion3rii unor organiza ii cet3 ene5ti. care se erijeaz3 în de in3tori ai adev3rului absolut. asemenea manipul3ri de anvergur3 nu mai sunt posibile (sau. Aminti i-v3 cu cât3 înver5unare. Asta dac3 pot fi g3site c3i de evadare. ar fi posibile cu mult mai mult efort din partea autorit3 ilor). prin culegerea informa iilor din cât mai multe surse. dar le-a i respins pentru c3 nu erau "pe linie" sau nu conveneau "politicii generale". În statele cu un grad înalt de civiliza ie. axându-se pe discutarea problemelor ce îi fr3mânt3 5i pe ace5tia. La 5ase ani dup3 revolu ie.a. Observarea atent3. deta5at3. ea poate determina Puterea s3 accepte unele concesii. indiferent cât de cunoscut3 ar fi persoana în cauz3.m. nenum3rate variante 5i nimeni nu se poate crede de in3torul adev3rului absolut. în închisori. Numai astfel omul obi5nuit poate s3-5i aleag3 reprezentan ii în deplin3 cuno5tin 3 de cauz3. prin diverse tehnici de manipulare. dar f3r3 a se expune prea mult. o minoritate puternic3 poate lupta mult mai eficient împotriva majorit3 ii. schimbul de idei. Accepta i în cadrul discu iilor. care nu accept3 dialogul. În via a real3 exist3 nenum3rate tonuri de gri. deja scena politic3 este dominat3 de un num3r foarte redus de partide. Nici o împotrivire la reguli nu este admis3. prin angajarea în toate posturile-cheie ale suprastructurii a unor oameni fideli lor. cei care formeaz3 nucleul rezisten ei încep s3 testeze concep iile 5i sentimentele intime ale celor din jur. Dialogul autentic. Autorit3 ile din astfel de sisteme î5i iau de obicei m3suri de siguran 3. împ3rt35indu-le nemul umirile. în caz c3 informeaz3 cineva autorit3 ile). Structurile impersonale În sistemele totalitare. recunoa5terea gre5elilor. Încerca i s3 ie5i i de sub influen a celor care judec3 doar în "alb" 5i "negru". Mult mai u5oar3 este lupta împotriva unor astfel de sisteme din afara lor. opozan ii sunt mai tot timpul oameni obi5nui i. Atunci când presiunea unui sistem autoritar asupra oamenilor obi5nui i devine insuportabil3. iar dezorientarea electoratului e minim3. conduc3torii acestora au un control aproape total asupra existen ei celorlal i. oricum. atunci când sunt sus inute de argumente concrete. lucru ce îi spore5te prestigiul 5i îi aduce noi adep i. analiza lucid3 a faptelor sunt pa5i importan i spre evadarea din mrejele unui asemenea tip de manipulare pe scar3 larg3. nu doar formal. captându-le încrederea. Cristaliza i-v3 propriile dumneavoastr3 opinii prin observarea atent3 a realit3 ii. astfel încât stabilitatea sistemului este mult mai mare. în ciuda tuturor eviden elor ce demonstreaz3 contrarul. din cauza controlului informa ional total exercitat de puternicii zilei. când televiziunile 5i posturile de radio particulare au început s3 se dezvolte. acest lucru nu este luat în considerare de diver5ii veleitari care bântuie scena politic3 a statelor postcomuniste. în spitalele de boli mintale. a celor care îi consider3 du5mani personali pe to i cei care au p3reri diferite de ale lor. În asemenea cazuri. 5i p3rerile celorlal i 5i analiza i-le cu aten ie. De îndat3 ce se formeaz3 un grup de opozan i. O astfel de strategie are destul de pu ine 5anse de succes într-un sistem totalitar. ci o dovad3 de rigiditate 5i chiar de succes al manipul3rii la care este supus individul. care s3 impulsioneze decisiv tranzi ia spre sisteme democratice autentice. a scenei politice poate releva cu destul3 u5urin 3 care partide încearc3 s3 atrag3 electoratul.141 142 "incorecte". Nu uita i c3 premisa fundamental3 a democra iei este asigurarea accesului tuturor cet3 enilor la surse alternative de informa ie. doar pentru satisfacerea orgoliilor sau . sciziunile determinate doar de vanit3 ile personale ale unor lideri sau ale altora nu fac decât s3 reduc3 drastic posibilitatea apari iei unor forma iuni politice puternice. determinându-i s3-5i deschid3 tot mai mult sufletul. nu reprezint3 un semn al loialit3 ii. Apoi. îns3 variante ale ei sunt aplicate frecvent în statele ce asigur3 un anume grad de libert3 i cet3 ene5ti. comenteaz3 unele lucruri minore. chiar 5i în situa iile cele mai lipsite de speran 3 exist3 posibilitatea organiz3rii unei rezisten e interne. c3rora regimul nu le acord3 prea mult3 importan 3 (pentru a demonstra celorlal i c3 pozi ia critic3 este totu5i posibil3. Astfel. Primul pas este analiza atent3 a sistemului pentru a vedea ce schimb3ri anume sunt posibile. în sectele extremiste. care nu pot face mare lucru f3r3 a fi pedepsi i. orice semn de opozi ie este pedepsit sever. Din p3cate. Apoi încearc3 s3 stabileasc3 pun i de leg3tur3 cu cei din jur. De multe ori v3 pot oferi solu ii la care poate chiar 5i dumneavoastr3 v-a i gândit. în multe cazuri numai dou3. În continuare. Concluzia ce trebuie re inut3 din acest subcapitol este c3 rezisten a colectiv e mult mai eficient decât opozi ia individual . Gândi i-v3 atunci când lua i o decizie dac3 ea reprezint3 op iunea dumneavoastr3 intim3. Înv3 a i din gre5elile trecutului. apare întrebarea dac3 este posibil3 ori nu vreo cale de salvare sau de r3zvr3tire.d. De asemenea. nemul umirile acestora fa 3 de sistem vor fi exprimate în revendic ri ale grupului. pentru a nu mai gre5i din nou. ce nu puteau fi controlate de autorit3 i. Ie5i i de sub influen a celor care sus in pân3 în pânzele albe idei contrazise de realitate. în caz3rmi sau în lag3rele de concentrare. ce vor fi mult mai greu de anihilat de c3tre autorit3 i decât r3zvr3tirile individuale. Fragmentarea spectrului politic. Aminti i-v3 cât de u5or au fost chema i minerii la Bucure5ti. de îndat3 ce minoritatea s-a f3cut cunoscut3. ce ar putea da rezultate. Fi totu5i. Nu cumva a i luat-o pentru c3 "a5a trebuie" sau pentru c3 o asemenea hot3râre a5teapt3 de la dumneavoastr3 cei care deja v3 manevreaz3 a5a cum vor ei? Ata5amentul necondi ionat fa 3 de anumite idei.

d. respecta i-le. 2. mereu din alte perspective. Privi i cu deta5are regulile de protocol. Se cuvine totu5i o scurt3 recapitulare. dar 5i ale superficialit3 ii 5i incompeten ei celui chipurile atot5tiutor. Fi i atent(3) la regulile impuse de gazde. sau chiar respect fa 3 de propria dumneavoastr3 persoan3) pentru a v3 p3stra independen a. Aminti i-v3 c3 nu exist3 dragoste sau prietenie totala. "Am înv3 at ceva din gre5eala asta". iar suferin a produs3 de apari ia disonan ei cognitive va fi incomparabil mai mare decât cea provocat3 de nemul umiri sau de necazuri trec3toare. inten iile reale ale diver5ilor vorbitori. presându-v3. ce se poate citi printre rânduri în articolele din ziare 5. 5. insista i cu întreb3rile pân3 ce v3 l3muri i complet. oferind astfel celor interesa i instrumente cât mai eficiente pentru a se sustrage presiunii permanente exercitate de agen ii de influen 3. Încerca i s3 v3 privi i cu al i ochi. de ac iune 5i chiar de alegere. Accepta i micile pierderi 5i gândi i-v3 c3 ele v3 sunt înv3 3tur3 de minte pentru a nu mai gre5i în viitor. 9. comb3tându-v3 propria imagine.m. o situa ie. rolul nescris al unor legi 5i regulamente. pentru a în elege mai bine care este p3rerea celorlal i despre dumneavoastr3. În caz c3 nu sunte i luat(3) în serios. Poate fi un joc interesant. atunci când sunte i în rolul oaspetelui. Întotdeauna când ceva vi se pare neclar. în foarte multe cazuri. în totalitatea ei. le oferi i din start un avantaj substan ial. Ziarele independente îns3 au pus problema cu totul altfel: era într-adev3r necesar3 legea presei sau apari ia ei ar fi putut justifica un nou val de cenzur3 informa ional3? 4.. 10. lua i-v3 un r3gaz suficient. comportamentul. Fi i preg3ti i pentru eventualitatea de a respinge de la bun început. Mul i agen i de influen 3 exagereaz3 graba cu care trebuie s3 r3spunde i. . prejudec3 ile. pentru ca abia când e prea târziu acesta s35i dea seama c3 întreaga problem3 era artificial creat3. chiar dac3 la început îmi va fi greu. chiar dup3 avertismente repetate. Acceptând necondi ionat premisele lor. sau când suferi i din cauza comportamentului unei persoane apropiate. Exersa i-v3 în a spune:. cum ac ioneaz3 asupra individului presiunea grupului social din care face parte. 11. Exersa i rostirea unor expresii precum: "Am gre5it". Nu-i l3sa i pe agen ii de influen 3 s3 v3 fac3 s3 v3 sim i i prost 5i astfel s3 v3 reduc3 la t3cere. substratul diverselor rela ii interper-sonale. Feri i-v3 s3 trece i la discutarea detaliilor înainte de a vedea dac3 problema. pute i c3dea în capcane foarte periculoase. dup3 revolu ia din 1989. Dac3 vrei s3 mai fim împreun3 (prieteni). pentru a nu v3 da timp de gândire. 7. Spre exemplu. sentimentele. în întregime. încât s3 renun a i la a v3 mai expune deschis p3rerile. Ve i ajunge astfel s3 v3 cunoa5te i mai bine. ce interese se ascund sub unele alian e de circumstan 3. Fi i aten i la perspectiva din care al ii încearc3 s3 prezinte. sociale sau politice complexe. Exersa i-v3 în descifrarea sensurilor ascunse ale lucrurilor sau situa iilor întâlnite la fiecare pas. s3 încadreze o problem3. Reac iile celor din jur v3 vor putea demonstra dac3 au sau nu inten ii ascunse.Pot tr3i 5i f3r3 dragostea (prietenia) ta. 6. gândi i-v3 s3 m3 trata i cu mai mult respect" 5. Accepta i pierderile pe termen scurt (în bani. care sunt tentativele de manipulare prin afi5area diverselor simboluri sau sigle.m. mai ales în situa ii care v3 sunt neclare. Încerca i s3 juca i cu dumneavoastr3 în5iv3. agasat. o anume opinie. regimul de la Bucure5ti a f3cut nenum3rate presiuni asupra ziari5tilor pentru discutarea articolelor pe care ar fi trebuit s3 le cuprind3 legea presei. Dou zeci i dou de sfaturi practice pentru a rezista manipul rilor 1.143 144 a intereselor strict personale ce îi anim3 pe unii lideri de partid ori pe membrii acestora 5i care au într-adev3r un cuvânt de spus în promovarea mecanismelor democratice autentice 5i în asigurarea unei cre5teri reale a bun3st3rii tuturor cet3 enilor. "Îmi pare r3u". Încerca i din când în când s3 juca i rolul nonconfor-mistului. De multe ori agen ii de influen 3 î5i atrag interlocutorul în discu ii pe marginea unei probleme. Nu acorda i credit solu iilor simple în cazul unor probleme personale. dar 5i foarte util. 3. sau: "Pot supravie ui f3r3 favorurile dumneavoastr3. timp. Încerca i s3 v3 explica i ce s-a urm3rit prin promovarea unor anumite concep ii arhitectonice. Pune i imediat piciorul în prag atunci când sunte i nemul umit. s3 v3 descoperi i punctele slabe ori rigidit3 ile. Uneori respectarea instinctiv3 a acestora (pentru a nu da dovad3 de impolite e) v3 poate limita drastic libertatea de exprimare. explica iile superficiale sunt semne ale unor tentative de manipulare. L3sându-v3 atra5i cu u5urin 3 de mirajul unor avantaje imediate. indiferent cât de banale ar p3rea: rolul uniformelor. organiza ii sau lideri. prin ce mijloace este ob inut acceptul sau ata5amentul unora sau al altora fa 3 de anumite idei. dar poate 5i calit3 i pe care nu vi le-a i pus în valoare. înceteaz3 s3 mai faci lucrul 3sta 5i obi5nuie5te-te s3 faci asta". nu este cumva gre5it pus3. concep iile pe care le considera i de nezdruncinat. dac3 vre i s3 r3mânem în rela ii bune. dar nu într-o asemenea m3sur3. În acest capitol am trecut în revist3 principalele strategii de identificare a tehnicilor de manipulare 5i de rezisten 3 împotriva lor.a. din când în când. preg3ti i-v3 s3 v3 deta5a i (desp3r i i) total de persoana respectiv3. rolul de "avocat al diavolului". c3uta i surse suplimentare de informa ii asupra subiectului 5i abia apoi pune i-v3 semn3tura.d. Evita i întotdeauna s3 lua i hot3râri pripite. punctul lor de vedere 5i de a veni cu varianta dumneavoastr3. 8. efort. "E vina mea".a. Judeca i problema la rece. De aceea vom încheia aceast3 carte cu o list3 cuprinzând dou3zeci 5i dou3 de sfaturi necesare pentru a rezista manipul3rilor.

New York. Accepta i-l ca pe o component3 inevitabil3 a firii umane. 22.J. 14. & Wilson. uneori. San Francisco. la prima vedere. încerca i imediat s3 afla i de pe ce pozi ie pute i intra în contact cu cei din jur 5i care sunt principalii agen i de influen 3 ai grupului. Combatting Cult Mind Control. Dac3 totu5i v3 afla i într-o asemenea situa ie. Accepta i un pre mai mic pentru a v3 elibera. Rochester VT.W. Dac3 ajunge i într-o situa ie social3 nou3. Harper & Row. nu lua i decizii pentru a sc3pa de sentimentul de vin3. le pute i adapta situa iilor concrete în care v3 afla i la un moment dat. New York. . Humanitas. 20. 1969 Lutz.. consecven a poate conduce la rigiditate. le pute i practica. mai ales când sunt sus inute de argumente concrete. R. îns3 ea constituie doar un început. 1993 Keen. Robin M.. într-un anturaj nou. Harper Collins. 1983 Mares. "citi i-le" preferin ele. Încerca i s3 vede i care anume reflexe corespund convingerilor dumneavoastr3 intime 5i care v-au fost impuse prin diverse tehnici de manipulare. The Awesome Power of The MindProbers. re ine i c3 acestea pot fi verificate numai în timp. Elliot. 1994 Aronson. orgoliile. încerca i s3 v3 pune i în locul celor cu care v3 confrunta i ideile. flata i-i dac3 e cazul. iar dac3 v3 sim i i nesigur(3) 5i nu 5ti i cum s3 proceda i. Nu lua i decizii doar pentru c3 "a5a trebuie" sau pentru c3 a5a v-a intrat în reflex. 1986 Le Bon. pentru a vedea mai bine unde gre5esc ei sau unde gre5i i dumneavoastr3. Bucure5ti. R. 1983 Hart. Gustave. W. Influence: Science and Practice (ed. le pute i perfec iona. 15. în loc s3 v3 supune i unor suferin e greu de suportat pe care vi le-ar putea provoca r3mânerea într-o astfel de situa ie. nu persista i în gre5eal3 doar de dragul consecven ei. Fi i foarte aten i la cei care încearc3 s3 vi se "bage sub piele" 5i încerca i s3 afla i ce anume urm3resc s3 ob in3 de la dumneavoastr3. În general. Exersa i-v3 în p3strarea calmului 5i a sângelui rece. sl3bi-ciunile sau limitele în fa a oricui. New York. bârfelor. Referin e bibliografice Aronson. Dac3 în urma unei analize deta5ate v3 da i seama c3 a i gre5it. Elliot.145 146 necondi ionat3. Accepta i schimbul de idei. 13. Autorit3 ile legitime trebuie respectate. New York. dorin ele ascunse. S. Harper & Row.B. Aminti i-v3 c3. Fio & Siegelman. Zvonurile. 12. este imposibil ca ele s3 reziste dac3 unul numai d3. San Francisco. Jean-Noel. 1990 Lifton. Friedrich. Freeman. Pentru a lupta împotriva oric3ror abuzuri trebuie s3 v3 asuma i deschis op iunea 5i s3 le înfrunta i pân3 la cap3t. gândi i-v3 la persoana pe care o considera i un exemplu de onestitate 5i st3pânire de sine 5i imagina i-v3 cum ar proceda aceasta în locul dumneavoastr3. Agen ii de influen 3 5tiu foarte bine cum s3 v3 exploateze aceste sl3biciuni pentru a profita de pe urma dumneavoastr3 sau chiar pentru a v3 supune în cele din urm3. începe i cu testarea limitelor ce v3 sunt impuse. Anima. 1975 Hassen. Nu v3 dezv3lui i sentimentele. W. Lista prezentat3 mai sus con ine dou3zeci 5i dou3 de sfaturi. Double-Speak.. 16. III). sept.. De foarte multe ori ei urm3resc s3 v3 enerveze special pentru a v3 crea momente de vulnerabilitate de care s3 se foloseasc3 în a v3 îngenunchea. dar nu ac iona i sub imperiul s3u. De asemenea. Social Animal.. Park Street. Vede i dac3 nu v3 este indus în mod artificial pentru a v3 determina s3 ac iona i într-un anume fel. 19. le pute i împ3rt35i celor din jurul dumneavoastr3 sau le pute i ignora. Apoi pute i analiza din nou toate aceste metode. Îns3 chiar 5i în cadrul rela iilor obi5nuite de prietenie sau de iubire. Alegerea v3 apar ine. New York. 18. Psihologia mul imilor. mai ales atunci când dori i s3 analiza i cu aten ie 3 anumit3 problem3. Obi5nui i-v3 cu momentele de deta5are emo iona3. Evita i situa iile total nefamiliare. dar cei care se erijeaz3 în autorit3 i f3r3 a avea legitimitate trebuie supu5i unei analize atente pentru a vedea care sunt interesele ascunse ce îi anim3 5i pentru a g3si calea de a-i respinge. în care nu v3 pute i manifesta libertatea de ac iune sau de exprimare. Nu v3 l3sa i la cheremul l3comiei 5i al satisfacerii orgoliului personal.. preocup3rile. chiar 5i cel mai bun prieten v3 poate tr3da sau v3 poate exploata cu ajutorul acestor dest3inuiri.. Ac iona i pe deplin con5tient în toate situa iile. Akert. analiza i la rece opiniile sau concep iile ce nu coincid cu ale dumneavoastr3.. încerca i s3 descifra i ce urm3resc 5i apoi c3uta i solu iile cele mai bune pentru a rezolva problemele ce se pot ivi. Jim. din partea unui str3in. indiferent de consecin e. Science Digest. Rezista i ademenirilor. în confrunt3rile cu cei care încearc3 s3 va manipuleze. Identifica i momentele în care sim i i un sentiment de vin3 5i încerca i s3-i afla i originea.H. Overcoming Resistance to Persuasion. Bucure5ti. Harper Collins. 1988 Kapferer. iar cel3lalt doar prime5te. lingu5elilor. Social Psychology: The Heart and The Mind. adev3rata dragoste sau prietenie au la baz3 reciprocitatea 5i respectul fa 3 de cel3lalt. Intra i pe "lungimea de und3" a acestora. R. Timothy D. 1981 Cialdini. Thought Reform and The Psychology of Totalism. Harper & Row. într-o companie nefamiliar3. 17. Faces ofthe Enemy. uneori. Sam. O pute i completa dumneavoastr3 în5iv3 cu concluziile proprii extrase din aceast3 carte sau rezultate în urma observa iilor din via a de zi cu zi.. afla i cât mai multe am3nunte despre ei. W. Vocifer3rile sau reac iile emo ionale nu sunt suficiente pentru contracararea actelor de inechitate sau de injusti ie. Gândi i-v3 c3. W. Încrederea. G. 1993 Conway. & Brooks. 21. Norton.

New York.K. 1991 Milgram. Psychiatry & the C.. Brooks/Cole. Psychotechnology: Electronic Control of Mind and Behavior. The Tactics and Ethics of Persuasion.. Pacific Grove CA. 1991 Schrag. 1972 .A. R.G. New York.. Hoit. The Psychology of Attitude Change and Social Influence.. P. Freeman Press. & Leippe. John. (Ed. & Aronson. On Nineteen Eighty-four. Influencing Attitudes and Changing Behavior. The Searchfor The Manchurian Candidate. Stansky (Ed. A. P. Washington D.I.R. The Individual in a Social Work: Essays and Experiments (ed. 1978 Schwitzgebel. 1991 Zimbardo. 1990 Zimbardo. E.147 William. M. & Schwitzgebel. II). Mind Control. Menlo Park CA. Attitudes. McGraw-Hill. Freeman. McGraw-Hill. 1973 Weinstein. P. Mind control: Political Fiction and Psychological Reality..). New York. Polimark.D.. American Psychiatric Press.G. The Marine Machine. and Social Change. New York.A. E. New York. Conflict. 1995 Pratkanis. S. Doubleday.). Academic Press...R. New York. Addison Wesley..L. King (Eds. & Maslach. A. C. New York. McGrawHill. N.). 1984 Zimbardo. E. R. Ebbesen.. Limbajul Trupului. Pantheon Books.C. Age of Propaganda: The Everyday Use and Abuse of Persuasion.. Bucure5ti..G. McGinnies & B. În P. New York.. New York. RG. R. 1980 Milburn. 1971 Marks. M. 1992 Pease. Persuasion and Politics: The Social Psychology of Public Opinion. 1977 Zimbardo.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->