1

2

BOGDAN FICEAC

TEHNICI DE MANIPULARE

În piesa vie ii, fiecare dintre noi ar vrea s - i scrie rolul i s - i interpreteze destinul în a a fel încât s ajung la un final conform cu propriile sale dorin e. Dar pentru c suntem fiin e sociale, monologul nu este o solu ie. Trebuie s ne alegem replicile astfel ca ele s se integreze unui cor anume. Uneori, sau chiar adesea, este foarte posibil ca replicile imaginate de noi s fie disonante sau s nu fie acceptate de ceilal i actori. De aceea este nevoie de un Regizor care s - i asume rolul de a pune în acord toate rolurile personale. Supunându-ne lui, ne pierdem autonomia i ne integr m sistemului. Cu timpul, nu mai putem spune cât anume din destinul personal l-am scris noi în ine i cât a fost scris de al ii. Nu mai putem preciza cu exactitate cât din fiin a noastr ne reprezint Eul i cât este rezultatul sfaturilor, antrenamentelor, educa iei, sugestiilor, recomand rilor sau ordinelor pe care ni le impun ceilal i. Nu mai tim unde se termin rolul pe care ni l-am scris noi în ine i unde începe cel scris de al ii. Nu mai putem spune cine, de ce i când a scris scenariul care ne comand ce s gândim, ce s facem, ce s sim im. Iar de multe ori se întâmpl ca vreun Regizor s - i dep easc simpla condi ie de dispecer abilitat s pun ordine într-un sistem i începe s se cread demiurg, s -i socoteasc pe ceilal i simpli figuran i într-o pies scris de el, pentru el, care lor, evident le este str in . În astfel de cazuri, mai devreme sau mai târziu, piesele se transform în tragedii oribile... Aceast carte se ocup tocmai de Regizorii care se cred demiurgi, de modul în care î i scriu scenariile i de tehnicile prin care transform actori talenta i în figuran i f r voie. Este un domeniu care, dincolo de impresia ocult pe care o degaj , are reguli precise. Cei mai mul i dintre noi, prad impresiei bune pe care o avem despre propria noastr persoan , nu credem c putem deveni prea u or victimele artizanilor manipul rii. Dar lucrurile stau cu totul pe dos. Încerc rile de manipulare vin tot timpul, de pretutindeni. +i cele mai u oare victime sunt cei care nu vor s cread ... Exist nenum rate sfaturi, exerci ii i algoritmi de a induce individului rezisten a fa de presiunea celor care încearc s -i remodeleze gândirea, sim urile, comportamentul, conform intereselor lor. Toate îns au la baz cunoa terea tehnicilor de manipulare. Fiind avertizat de presiunile ce se exercit permanent asupra lui, tiindu-le substratul i finalitatea, fiecare individ î i poate g si propria sa cale de a rezista, de a se reg si pe sine însu i în orice împrejurare, de a nu deveni un simplu figurant... Aceast carte nu este un manual. Nici nu î i propune s fie a a ceva. Ea se adreseaz cet eanului obi nuit, celui supus în permanen manipul rilor. Analiza tehnicilor de influen are i a efectelor acestora, cu exemple arhicunoscute sau abia sesizabile, din istorie sau din zilele

noastre, poate reprezenta un avertisment. "Knowledge is power" (Cunoa terea înseamn putere), spunea cândva filozoful englez Francis Bacon. Cunoscând tehnicile de manipulare putem s rezist m în fa a lor. Putem evita rolul de figuran i în propria noastr via ... În acela i timp, o astfel de carte este extrem de necesar cititorului român. În România, subiectul a fost tabu timp de aproape o jum tate de secol. Cuvântul manipulare nici m car nu exist în Micul Dic ionar Enciclopedic. Iar în Dic ionarul Explicativ al Limbii Române este prezentat doar semnifica ia sa tehnic . Motivele sunt lesne de în eles, dar golul trebuie umplut, pentru a nu se mai repeta ororile din trecut... Am reu it conturarea acestei c r i dup ce am urmat cursurile Catedrei de psihologie social de la Universitatea Stanford din California. Lec iile predate studen ilor de profesorul Philip Zimbardo, eful Catedrei, precum i referin ele bibliografice indicate de Domnia sa mi-aufost de un real folos. Faptul c am putut studia la Universitatea Stanford se datoreaz Funda iei Reuter din Londra, care mi-a acordat o burs de un an de zile, precum i Programului de burse Knight de care am beneficiat la Stanford. Mul umesc tuturor celor care m-au ajutat ca aceast carte s poat ap rea i s ajung la cititori.

Argument cu regizori i figuran i În seara de Halloween (31 octombrie) a anului 1938, în Statele Unite, un program de radio ce transmitea muzic3 spaniol3 a fost întrerupt de un buletin de 5tiri în cadrul c3ruia se anun a observarea unor explozii neobi5nuite pe planeta Marte. Dup3 care, programul muzical a continuat. Ceva mai târziu, din nou o întrerupere, pentru a transmite în direct un reportaj din Grover's Mill, o micu 3 localitate din statul New Jersey, unde un "cilindru uria5" a lovit P3mântul "cu o for 3 teribil3". Se pare c3 în acel moment, circa un milion de americani ascultau emisiunea. Curiozitatea a fost înlocuit3 treptat de team3 atunci când reporterul, 5i el speriat, a început s3 descrie cum se de5urubeaz3 cap3tul exterior al cilindrului (în difuzoare se auzeau ni5te scrâ5nete cu adev3rat lugubre) 5i din interiorul "ma5in3riei" apar ni5te creaturi uria5e, sclipitoare, cu tentacule imense 5i ochi ca de 5arpe. Pe m3sur3 ce continua "reportajul de la fa a locului", panica se r3spândea. Înfrico5a i, reporterii relatau cum aceast3 "avangard3 a invadatorilor de pe Marte" a început s3 cucereasc3 New Jersey, s3 ucid3 pe oricine ar fi încercat s3 i se opun3 5i s3 se îndrepte spre inima New Yorkului. În cadrul emisiunii se auzeau tot mai des apeluri ale autorit3 ilor c3tre popula ie, pentru evacuarea unor întregi zone. În studiile sale consacrate efectelor acestei emisiuni de radio, psihologul american Hadley Cantril a observat c3 sute de mii de oameni au intrat în panic3 5i mul i dintre ei 5i-au p3r3sit locuin ele pentru a sc3pa de invazia "mar ienilor". Ce se întâmplase de fapt? În fiecare an, în noaptea de Halloween,

3

4

americanii se deghizeaz3 în fantome, mon5tri, vampiri 5i alte figuri de groaz3. S3rb3toarea provine dintr-un vechi obicei celt, care urm3rea îmbunarea spiritelor celor mor i. Datina s-a r3spândit în Statele Unite, Canada 5i teritoriile britanice, devenind un prilej de carnaval 5i distrac ie. Copiii merg cu colindul, deghiza i în fantome, 5i "amenin 3" gazdele c3 le vor face surprize nepl3cute dac3 nu îi vor îmbuna cu ceva dulciuri, iar adul ii se întrec în p3c3leli. În noaptea de 31 octombrie 1938, Orson Wells, cel care avea s3 devin3 unul dintre cei mai vesti i regizori 5i actori americani, s-a gândit s3 adapteze radiofonic celebrul roman 5tiin ifico-fantastic R zboiul lumilor, scris de H.G. Wells. Împreun3 cu colegii s3i, actorii de la Mercury Theater, au interpretat extrem de realist momentele dramatice ale "invad3rii" Americii de c3tre hidoasele "creaturi mar iene". Efectele speciale au fost improvizate 5i ele cu foarte mult3 abilitate, reu5ind amplificarea tensiunii 5i inducerea sentimentului de panic3. Spre exemplu, pentru a reda sonor celebra de5urubare a cilindrului, tehnicienii au g3sit un borcan cu capac, pe care l-au deschis în bazinul WC-ului pentru a da o rezonan 3 special3 scrâ5netelor. Cum de au c3zut atât de mul i americani prad3 p3c3lelii? În primul rând trebuie amintit c3 piesa a fost transmis3 în 1938, deci înainte de "era televizorului". Pe atunci, radioul era unica surs3 de muzic3, divertisment, piese de teatru, dar 5i de 5tiri de ultim3 or3. Apoi, piesa copia foarte exact sistemul de transmitere a 5tirilor 5i a reportajelor în direct, în plus, foarte mul i dintre ascult3tori pierduser3 începutul când emisiunea fusese clar prezentat3 ca o adaptare radiofonic3 a romanului R zboiul lumilor. Orson Wells a ales ora începerii emisiunii cu pu in înainte de finalul unui foarte îndr3git spectacol radiofonic, Charlie McCarthy, ce se desf35ura pe un alt post de radio. Majoritatea ascult3torilor au a5teptat finalul acelui spectacol 5i abia dup3 aceea au comutat pe frecven a postului de muzic3 spaniol3, pierzând astfel prezentarea din debutul emisiunii. Dincolo de aceste explica ii, mai exist3 5i o alta inând de structura psihicului uman, de psihologia social3. Auzind acele "reportaje" înfrico53toare, dar 5i aproape incredibile, foarte mul i dintre ascult3tori au c3utat s3 vad3 cum se comport3 cei împreun3 cu care audiau emisiunea. Cum to i erau îngrijora i 5i speria i, orice îndoial3 a disp3rut. Ne-am s rutat unii pe al ii pentru c ne a teptam s murim dintr-o clip în alta, î5i amintea un ascult3tor, citat de Cantril. Mul i dintre cei convin5i c3 tot ceea ce aud la radio se întâmpl3 cu adev3rat au g3sit chiar 5i coresponden e în realitatea imediat3, interpretând instinctiv, "în cheie proprie", observa iile, pentru a se potrivi cu ceea ce se transmitea în difuzoare. Ne-am uitat pe fereastr i Wyoming Avenue era negru de ma ini. Mi-am dat seama c oamenii încercau s fug , s scape..., spunea un ascult3tor, pentru ca altul s3 adauge: Pe strada mea nu se z rea nici o ma in . M-am gândit c drumurile erau blocate de ambuteiaje, din cauz c foarte multe c i de acces fuseser distruse de invadatori. (Cantril) Fenomenul care a produs o asemenea psihoz3 în mas3 a fost

denumit Contagiune) printr-un paralelism cu termenul medical ce semnific3 r3spândirea unei epidemii. În psihologia social3, contagiunea reprezint3 transmiterea rapid3 la nivelul mul imilor de oameni, a emo iilor 5i a manifest3rilor de comportament. De fiecare dat3 când un individ se afl3 într-o situa ie ambigu3, el încearc3 s3 se adapteze reac iilor celorlal i. Din p3cate, într-o astfel de situa ie confuz3, nici ceilal i nu 5tiu mai mult decât el. Din cauza contagiunii, psihozele în mas3 cap3t3, uneori, propor ii incredibile. În acela5i timp, efectele emisiunii radiofonice R zboiul lumilor arat3 cât de puternice, dar, uneori, 5i periculoase, pot deveni sursele de informa ie atunci când ele sunt manipulate într-un anume scop. În acea noapte a lui 1938, foarte pu ini au fost cet3 enii care nu au crezut în ceea ce auzeau la radio 5i au încercat s3 afle am3nunte de la alte posturi radiofonice. Dar nu au g3sit nic3ieri vreo 5tire referitoare la respectivul "eveniment". Au telefonat diverselor cuno5tin e, dar nici acestea nu aveau informa ii suplimentare, singura surs3 referitoare la "invazie" fiind, pentru to i, postul ce transmitea "reportajele de la fa a locului". Lipsa datelor suplimentare, "t3cerea" celorlalte posturi au sporit deruta. Fapt ce demonstreaz3 c3 existen a unei singure surse de informare poate amplifica la maximum efectele manipul3rii. Cazul emisiunii lui Orson Wells este doar un exemplu particular, mai ales c3 s-a petrecut în condi iile existen ei unui num3r considerabil de posturi radiofonice. Lipsa informa iilor suplimentare a generat confuzia 5i a facilitat r3spândirea psihozei. Cu mult mai puternic3 îns3 este influen a unei surse de informa ie în condi iile în care nu exist3 o alternativ3. Un exemplu edificator îl constituie revolu ia român3 din decembrie 1989, când televiziunea na ional3 reprezenta singura surs3 major3 de informare. Nimeni nu avea posibilitatea, atunci, s3 verifice dac3 într-adev3r existau cei "5aizeci de mii de mor i" despre care se vorbea pe post. La fel, zvonurile despre terori5tii care "trag din toate pozi iile", despre iminenta aruncare în aer a Combinatului Petrochimic de la Pite5ti, despre otr3virea apei potabile 5.a.m.d. erau imposibil de verificat. Însu5i faptul c3 principalul obiectiv vizat de cei care au participat la revolu ie, dar mai ales de cei care au dirijat-o, a fost Televiziunea Român3, demonstreaz3 rolul vital al mijloacelor de informare în mas3, al acestei televiziuni în special, în canalizarea energiilor umane spre un anume scop. În anii urm3tori, mineriadele, ce au afectat grav imaginea României în lume, au fost posibile tot din cauza p3str3rii televiziunii na ionale ca singur3 surs3 de informare a marii majorit3 i a popula iei. Prezentarea voit distorsionat3 a evenimentelor pe postul na ional de televiziune a indus o anume psihoz3 în mas3, preg3tind terenul pentru evenimentele regretabile ce au urmat. Trebuie reamintit totu5i c3 nu doar studierea mecanismelor de propagare a psihozelor în mas3 constituie obiectul acestei c3r i, ci mai ales tehnicile prin care, cu bun3 5tiin 3, ele sunt induse la nivelul unui grup de oameni cât mai larg, de un grup restrâns de indivizi care urm3re5te un anume scop. R3mânând în sfera cre3rii psihozelor în mas3, merit3 amintit3 o

5

6

alt3 isterie colectiv3 de propor ii, care, la o analiz3 mai atent3, poate p3rea o glum3 prosteasc3, f3r3 nici o 5ans3 de reu5it3. Fi totu5i, la vremea respectiv3, sute de mii de oameni s-au l3sat antrena i în ceea ce mai târziu va fi consemnat3 în tratatele de psihologie social3 drept Epidemia ciupiturilor de parbrize din Seattle. În ultima decad3 a lunii martie din 1954, în ziarele din Seattle au început s3 apar3 tot mai multe informa ii despre avarierea parbrizelor de automobile din pricina unor ciupituri foarte fine 5i a unor mici bule ap3rute în sticl3. Pân3 atunci, nimeni nu remarcase fenomenul 5i via a decurgea în lini5te. Dup3 ce au citit respectivele relat3ri din ziare, mai to i posesorii de automobile din Seattle au descoperit c3, într-adev3r, parbrizele le erau ciupite 5i pres3rate ici-colo de bule minuscule. În urm3toarele trei s3pt3mâni, s-a r3spândit zvonul c3 respectivele stric3ciuni erau produse de ni5te bande de vandali care terorizau ora5ul. Telefoanele circumscrip iilor de poli ie au început s3 sune continuu. Mii de cet3 eni raportau noi stric3ciuni la parbrizele lor, iar al ii chemau poli ia pentru a-i prinde pe vandalii care tocmai disp3ruser3 "dup3 col ul str3zii". Poli ia s-a dovedit dep35it3 de evenimente, mai ales c3 nu reu5ise s3 prind3 nici un bandit. Pe 15 aprilie, primarul din Seattle a declarat c3 stric3ciunile raportate sunt mult prea numeroase pentru a mai încredin a cazurile poli iei 5i a cerut guvernatorului statului Washington (a c3rui capital3 este Seattle), precum 5i pre5edintelui Statelor Unite, Dwight D. Eisenhower, s3 ia m3suri urgente. Oamenii au început s3-5i acopere parbrizele cu ziare sau cuverturi, ori s3 le in3 numai în garaje. Nefiind depistat3 nici o band3 de vandali, a început s3 se r3spândeasc3 zvonul c3 ciupiturile ar fi produse de un praf meteoric sau de c3derile radioactive ce au urmat unor test3ri ale bombei cu hidrogen efectuate cu pu in timp în urm3. Câteva s3pt3mâni mai târziu, tot ziarele au fost cele care au ar3tat c3 tot ceea ce se întâmpla în Seattle nu era decât o isterie colectiv3, provocat3 de faptul c3, pentru prima dat3, oamenii au fost determina i s3 se uite cu aten ie la parbrizele ma5inilor (întotdeauna ciupite 5i cu bule minuscule), în loc s3 priveasc3 prin ele, a5a cum fac de obicei. Epidemia ciupiturilor de parbrize din Seattle a disp3rut la fel de brusc precum ap3ruse. Nu se mai 5tie cine a avut n3stru5nica idee de a provoca respectiva psihoz3. Atunci a fost vorba de un renghi jucat cititorilor. Tehnica îns3 r3mâne valabil3. Ea a fost 5i va mai fi utilizat3 de artizanii manipul3rii în scopuri mult mai grave decât o simpl3 fars3. Filmul Triumful voin ei, realizat de Leni Riefenstahl, înf3 i5eaz3 grandioasa manifesta ie cu care debuta Congresul Partidului Na ional Socialist German din septembrie 1934. Filmul Începe cu o vedere panoramic3 a cerului de un albastru splendid. Apoi, dinspre mun ii tivi i cu nori albi, apare un avion argintiu. Dedesubtul s3u, camera începe s3 înregistreze turnurile 5i zidurile maiestuoase ale unui ora5 medieval: Nürnberg. Umbra avionului trece peste o coloan3 uria53 de oameni în c3m35i brune, aflat3 în mar5. Apar alte 5i alte str3zi, toate pline cu 5iruri de oameni m3r53luind. În cele din urm3 avionul aterizeaz3 5i se opre5te într-un loc fastuos amenajat. Din cabina sa

sclipitoare, ca o zeitate coborât3 din ceruri, apare Adolf Hitler. O mul ime în extaz îi vine în întâmpinare. De5i realizat în scop de propagand3, Triumful voin ei con ine imagini reale, 5ocante, ce dezv3luie unele dintre metodele folosite pentru manipularea pe scar3 larg3 a colectivit3 ii umane, precum 5i rezultatele cutremur3toare ale acestei manipul3ri. Circa un milion 5i jum3tate de cet3 eni s-au strâns la Nürnberg, în septembrie 1934. Fi nu au fost adu5i cu for a. Asemenea uria5e adun3ri de oameni, care participau la procesiuni în lumina tor elor, asistau laparade militare impresionante, ascultau discursuri incendiare, inute de la în3l imea unor tribune grandioase, pavoazate cu gigantice însemne naziste, 5i scandau la unison urale precum: Sieg heil!, reprezentau o component3 vital3 a "noii ordini" pe care nazi5tii o impuseser3 Germaniei, dup3 ce au preluat puterea în 1933. Dincolo de asemenea manifesta ii grandioase 5i de prezentarea unor filme precum Triumful voin ei, propaganda nazist3 a pus la punct numeroase alte metode de îndoctrinare. Pictura, arhitectura, teatrul, radioul, ziarele, muzica, toate au fost supuse unei cenzuri stricte, pentru a putea fi utilizate cu maximum de eficien 3 în controlul gândurilor, emo iilor 5i comportamentului fiec3rui cet3 ean din cel deal Treilea Reich. Un vast sistem de manipulare a fost construit pentru a putea supraveghea 5i dirija permanent fiecare mijloc de exprimare. Studierea acestui sistem 5i analiza tehnicilor utilizate în cadrul s3u pot oferi un posibil r3spuns la întrebarea: "Cum a fost posibil ca nazi5tii s3 ajung3 la putere în Germania 5i s3 declan5eze cel mai devastator conflict armat din istoria omenirii?" La rândul lor, regimurile comuniste au aplicat, în linii generale, acelea5i metode de manipulare precum cele utilizate de nazi5tii ai c3ror du5mani de moarte erau. În fond, 5i fascismul 5i comunismul sunt ideologii totalitare, ce presupun strategii asem3n3toare de preluare a puterii 5i apoi de men inere a acesteia. Spre exemplu, manifest3rile grandioase ce marcau discursurile lui Adolf Hitler fac parte din aceea5i categorie cu spectacolele ce acompaniau cuvânt3rile lui Kim Ir Sen sau ale lui Nicolae Ceau5escu. Doar recuzita era diferit3. Un alt element comun, din p3cate, îl reprezint3 dezastrul 5i nenum3ratele victime umane pe care le las3 în urm3 pr3bu5irea regimurilor totalitare. Fi iar35i, din p3cate prea târziu, apar întreb3ri de genul: "Cum a fost posibil ca astfel de lucruri s3 se întâmple?" Unul dintre capitolele acestei c3r i radiografiaz3 tocmai mecanismele intime utilizate de propov3duitorii totalitarismului pentru a remodela gândirea celor pe care îi conduc. În campania electoral3 din vara lui 1988, în Statele Unite, vicepre5edintele George Bush se situa mult în urma guvernatorului Michael Dukakis în cursa pentru fotoliul de la Casa Alb3. Majoritatea observatorilor erau convin5i c3 avantajul lui Dukakis era imposibil de întrecut. Fi totu5i, spre surpriza general3, în numai câteva luni, George Bush a redus handicapul, l-a anulat 5i a câ5tigat alegerile. Cei mai mul i anali5ti politici sunt de p3rere c3 Willie Horton a jucat rolul

Dukakis a demonstrat cu date concrete c3 respectivele programe erau eficiente. el a fugit în statul Maryland. Cine era acest Willie Horton? Nu f3cea parte dintre cei care au sus inut financiar campania electoral3 a lui Bush 5i nici nu se num3ra printre consilierii viitorului pre5edinte.. Michael Dukakis a venit cu o impresionant3 cantitate de statistici 5i argumente. 5i au indus în rândurile opiniei publice sentimentul c3 justi ia american3 este prea blând3 cu criminalii 5i chiar îi favorizeaz3 în detrimentul cet3 enilor obi5nui i. în cele mai sinistre posturi. Din p3cate. în fa a unei oglinzi vechi. esen a ei se referea la îns35i supravie uirea individului. unul dintre aceste clipuri. apoi vine lâng3 feti 3 5i se privesc amândoi în oglind3. El a subliniat c3 Massachusetts era numai unul din multele state în care se introduseser3 programele de reabilitare 5i c3 însu5i guvernul federal (în cadrul c3ruia George Bush era vicepre5edinte) eliberase de inu i înainte de termen.i imite p rin ii. Michael Dukakis era guvernator în Massachusetts atunci când a fost ini iat respectivul program de reabilitare. Contradic ia cu confruntarea Bush-Dukakis este doar aparent3. î5i pune pe el hainele largi ale tat3lui. avansat ca model în mai toate manualele destinate agen ilor de publicitate. pentru s3n3tatea 5i viitorul lor.. Îns3. Willie Horton era un delincvent afro-american. nu trebuie neglijat faptul c3 antifum3torii au folosit. Echipa lui Bush a preg3tit imediat o serie de clipuri electorale pentru televiziune. precum 5i articole publicitare pentru pres3. Evident. Feti a îmbrac3 rochia alb3. precum dragostea 5i preocuparea pentru copii. la fel. Revista Time îl denumea: Cel mai valoros juc tor din echipa lui George Bush. cu tinere ea. ar p3rea în contradic ie cu concluziile trase în urma campaniei electorale descrise mai sus. De5i campania antifumat utiliza statistici 5i date concrete. grafice sau date generale. cel mai adesea. B3iatul. Faptul c3 oamenii sunt mai pu in interesa i. Din cei cincizeci 5i trei de mii de de inu i elibera i înainte de termen în 1987. o echip3 care a 5tiut cum s3 influen eze decisiv opiniile electoratului. cu aventura. care. manipularea în mas3 este exercitat3 de un grup restrâns. în toate clipurile. faptul c3 Horton era negru a resuscitat anumite prejudec3 i rasiale în rândurile albilor.a. unde a violat o femeie dup3 ce i-a r3nit concubinul. De fapt. Asemenea clipuri 5i articole au atins coarda sensibil3 a multor americani. În acela5i timp. foarte pu ini au recidivat. Pe lâng3 toate aceste argumente în favoarea reabilit3rii criminalilor. în cadrul unui program de reabilitare. . pe ecran apare un text lapidar: Copiii tind s . indiferent de scop. nimic despre statistici. mult prea mare pentru ea. În replic3. produc3torii de ig3ri au lansat clipuri 5i articole publicitare. companiile produc3toare de ig3ri au pus în joc uria5e sume de bani pentru publicitate. în care ig3rile erau asociate cu distrac ia. Fi totu5i adversarii fumatului au avut succes. speculându-i starea de spirit 5i speculând momentul. Cert este îns3 c3 el a avut o mai bun3 echip3 de speciali5ti în campanii electorale. de analiza la rece a datelor 5i a fenomenelor.. s3n3tatea 5i via a s-au dovedit mai pre ioase decât aventura ori distrac iile. b3tu i 5i chiar omorâ i în plin3 strad3. Copiii descoper3 un cuf3r vechi 5i scot din el hainele de miri ale p3rin ilor. Acest ultim exemplu ilustreaz3 unul dintre pu inele cazuri în care tehnicile de influen are a opiniei publice sunt utilizate în scopuri nobile. A5a cum promitea s3 fac3 George Bush. În acela5i timp. cu dragostea. în momentele decisive. c3 nu sunt interesa i de statistici. Dukakis 5i-a continuat campania electoral3 5i cu numeroase alte promisiuni: patru sute de mii de noi locuri de munc3. Pe de alt3 parte. prezenta un b3ie el 5i o feti 3. încal 3 pantofii uria5i ai mamei 5i începe s3 se machieze cu stâng3cie.d. în care era prezentat3 figura lui Horton. preferând s3 se ghideze dup3 sim uri 5i dup3 ceea ce le dicteaz3 instinctul de conservare este demonstrat 5i de un alt exemplu. care se temeau de escalada violen ei. acesta i-ar fi putut spune c3 oamenii sunt profund îngrijora i 5i chiar furio5i din cauza faptului c3 ei sau cei care le sunt dragi pot fi ataca i. cre5terea num3rului de poli i5ti pe str3zi 5. Dac3 Dukakis ar fi avut un consilier specializat în psihologia social3. cei doi nici nu se întâlniser3 vreodat3. Campania antifumat se axa pe prezentarea a numeroase date 5i statistici referitoare la bolile grave cauzate de fumat 5i la efectele devastatoare ale acestora. reducerea masiv3 a taxelor. care totu5i constituie majoritatea electoratului. care fusese eliberat dintr-o închisoare din statul Massachusetts. pe lâng3 numeroasele date medicale. în folosul propriu 5i în detrimentul intereselor celor mul i. Dar americanii erau s3tui de statistici 5i de promisiuni la modul general.7 8 principal în aceast3 spectaculoas3 r3sturnare de situa ie. tehnicile r3mân acelea5i. De asemenea erau transmise imagini cu delincven i intrând 5i ie5ind în voie prin u5a turnant3 a unei închisori. ci de alegerea ca pre5edinte a unui tip "dur". Nimic despre date. Iar pentru foarte mul i. În ultimele dou3 decenii. Clipul nu are nici o explica ie. la prima vedere. în podul unei case. Dumneavoastr fuma i? Statisticile au demonstrat c3 prezentarea acestui clip a avut efecte sensibil mai mari decât toate celelalte clipuri referitoare la urm3rile negative ale fumatului asupra s3n3t3 ii.m. Bush l-a acuzat pe Dukakis c3 ac ioneaz3 prea "moale" atunci când se pune problema combaterii criminalit3 ii. înainte de termen. programe ce aveau ca rezultat alte noi crime. num3rul fum3torilor americani s-a înjum3t3 it. care s3 le asigure lini5tea. În dou3 decenii.. 5i clipuri de televiziune în care se f3cea apel la cele mai profunde sentimente umane. În replic3. Dukakis era f3cut r3spunz3tor pentru sus inerea programelor de reabilitare a de inu ilor. Spre exemplu. Abia în final. Imediat dup3 eliberare. în Statele Unite s-a desf35urat o campanie vast3 împotriva fumatului. Nimeni nu poate spune dac3 George Bush a fost un pre5edinte mai bun decât ar fi putut s3 fie Michael Dukakis.

Acolo. Nu avem sc pare.. Pu in peste 5apte sute de mii de oameni tr3iesc în localit3 ile de pe coast3. precum 5i de supunerea lor des3vâr5it3 în fa a ordinelor sale. Doar du manii se vor întoarce pentru a spune alte i alte minciuni. Ajun5i la Jonestown. Mul imea: A a este! A a este! .. Fi totu5i. Dup3 încheierea vizitei. au fost înfiin ate nuclee noi. de nenum3rate ori pân3 atunci. s fi i blânzi cu b trânii i s lua i po iunea a a cum o f ceau vechii greci.. Rudele celor racola i f3ceau apel la autorit3 i. s-a mutat în California. inclusiv pe Leo Ryan. Nu mai exist cale de întoarcere.. erau supu5i unor pedepse severe. atunci s murim în pace!... Jim Jones a început s3 pretind3 tot mai mult devotament 5i supunere adep ilor s3i. întrerupt de interven iile unora dintre adep i. a5a cum o exersaser3. împreun3 cu aproape o mie dintre adep i. sfâr5itul lumii în urma unei iminente catastrofe nucleare. Foarte pu ine informa ii au mai ajuns în Statele Unite despre ceea ce se petrecea în "comunitatea socialist3 cre5tin3" din Jonestown. dar tiu c se va întâmpla. de aceea a hot3rât s3 plece. Dar în ciuda tuturor încerc rilor mele. A a c p rerea mea este s fi i blânzi cu copiii. în ciuda opozi iei rudelor acestuia. În noiembrie 1978. În multe din predicile sale ataca rasismul 5i sistemul capitalist. nou3 sute unsprezece oameni. opinia public3 mondial3 nu are prea multe cuno5tin e. Cei care doreau s3 p3r3seasc3 secta. în numai câteva minute. a fost imprimat pe casete audio 5i a ajuns apoi la cuno5tin a opiniei publice. împotriva acelor adep i care se mai îndoiau de caracterul s3u mesianic. urmat de circa o sut3 de oameni. Situat în nordul continentului sud-american.. Adul ii au fost sf3tui i s3-5i ucid3 întâi copiii. ascultându-i pe membrii comunit3 ii cum î5i laud3 via a paradisiac3. unde el a fondat Templul poporului. Am fost atât de crunt în ela i. În timp ce dinspre pista de aterizare se auzeau împu5c3turile. a plecat spre Guyana spre a verifica informa iile conform c3rora. iar adep ii s3i îi ajutau pe s3rmani. mergând de la umilirea public3 pân3 la b3t3i crâncene. Evident. Jones: Mi-am dat toat silin a s v asigur o via mai bun . Acel ultim discurs al lui Jim Jones. au construit a5ezarea Jonestown.. în timp ce Ryan. mai ales. El i-a determinat pe adep ii s3i s3-l venereze 5i s3 i se închine în cadrul unor ritualuri tot mai sofisticate. în noiembrie 1978. Secta era condus3 de pastorul Jim Jones. În urm toarele câteva minute unul dintre oamenii din acel avion îl va împu ca pe pilot... În 1965. echipa sa 5i "ereticii" se preg3teau s3 urce în avion. membru al Congresului Statelor Unite.. le g3seau uneori locuri de munc3. cu minciunile lor. statul are cea mai mare parte a suprafe ei acoperit3 cu mla5tini 5i p3duri tropicale de nep3truns. teoretic. neau f cut via a imposibil . în Indiana. Dincolo de imaginea sa public3. îns3 cele mai virulente atacuri erau îndreptate împotriva inamicilor Templului poporului 5i.9 10 Despre Guyana. venit ca o binecuvântare în mijlocul oamenilor. În acela5i timp. câ iva pistolari din garda lui Jim Jones au deschis focul 5i au ucis cinci oameni. în rest via a guyanezilor este înv3luit3 de un anonimat deplin. "p3rintele" Jones a început s3-5i construiasc3 5i în cadrul sectei sale imaginea unui Mesia. Un bol mare de cristal. în acel an. dou3 familii au reu5it s3-i strecoare lui Ryan mesaje în care îl implorau s3-i ia cu el la plecare. Pe m3sur3 ce congrega ia sa cre5tea.. Pentru a avea puterea absolut3 asupra supu5ilor s3i. îi hr3neau. care a murit împreun3 cu adep ii s3i.. O femeie: Simt c atât timp cât mai exist via . Jones: +i totu i. pentru a-5i spori influen a politic3. Pe atunci... Templul poporului a c3p3tat amploare. iar Cartierul General s-a stabilit la San Francisco.. Jones propov3duia toleran a interrasial3. în Guyana. s-au sinucis în cadrul unei ceremonii bizare. exist i speran . con inând suc de fructe în care se turnaser3 sedative 5i cianur3.. Predicatorul a sim it c3 zilele sectei sale sunt num3rate în California. Ziarele. pentru c noi nu ne sinucidem. Jones a adunat toat3 comunitatea. dup3 cum o denumea însu5i pastorul. To i î5i exprimau dorin a ferm3 de a r3mâne acolo. Câ iva au protestat. ziarele publicau tot mai multe articole defavorabile lui Jones. Oamenii de încredere ai lui Jones 5i-au luat armele pentru a supraveghea mai bine ritualul. +tiu asta. Nu am pl nuit-o. Guyana a ajuns brusc în aten ia întregii lumi. adep i ai sectei Templul poporului. iar tensiunea a atins punctul culminant o dat3 cu o veritabil3 b3t3lie juridic3 în urma c3reia Jim Jones amenin a s3 ob in3 custodia asupra unui b3ie el de 5ase ani. Povestea lui Jim Jones începuse cu peste dou3 decenii în urm3. a început s3 circule printre oameni. oamenii erau inu i împotriva voin ei lor. (mul imea aplaud3).. cândva fiecare trebuie s moar . acesta este un act revolu ionar.. Jim Jones le-a cerut o loialitate absolut3.. de lider spiritual foarte iubit de adep i. Fi totu5i. se folosea de num3rul tot mai mare al membrilor sectei. au petrecut acolo o sear3 5i începutul zilei urm3toare. sau doar se îndoiau de Jones. S trece i dincolo în lini te. Secta a început s3 se dezvolte. a ini iat un sistem foarte riguros de disciplinare a "r3t3ci ilor" 5i a început s3 prezic3. Pe 18 noiembrie. Leo Ryan. singurii care ar supravie ui holocaustului ar fi cei care credeau sincer în el. apoi s3-5i ia 5i ei via a. în Jonestown. militând pentru armonia interrasial3. Numele statului a c3p3tat la un moment dat o oarecare popularitate datorit3 c3r ii fostului ocna5evadat Papillon... izola i în jungla înconjurat3 de mla5tini. le-a spus oamenilor c3 inamicii sunt pretutindeni 5i c3 este timpul s3 treac3 la "sinuciderea revolu ionar3". în cuvânt3rile sale. o mân de oameni. Dac nu putem tr i în pace. Secta a început s3-i îngrijoreze tot mai mult pe locuitorii din San Francisco. Este halucinant ce s-a întâmplat acolo... Ryan a luat cu el câ iva ziari5ti 5i câteva rude îngrijorate ale unora dintre sectan i. posturile de radio 5i televiziune aveau ca principal subiect o inexplicabil3 tragedie petrecut3 undeva în jungla înconjurat3 de mla5tini. îns3 reac ia mul imii i-a redus la t3cere.

în 1993.". foarte simplu. Nu merit s tr im cum vor ei.. mai repede. aplauze) Al treilea b3rbat: Tat l ne-a adus atât de departe.. moartei nu este un lucru însp imânt tor.i dea vie ile pentru ei.. la început. Am tr it o zi minunat . a refuzat s3 permit3 autorit3 ilor accesul în veritabilul fort pe care îl construise....... Cuplurile sunt alc3tuite de Moon 5i de suita sa. Koresh a refuzat s3 se predea. conduc3torul sectei. pe stadioane. David Koresh. Jones: Nu cred... (aplauze) Jones: V rog. cu secta davidienilor. Femeia: Dar mi-e fric s mor.... E ceva care ar trebui s ne înveseleasc . opinia public3 a fost din nou 5ocat3 de sinuciderea colectiv3 a unora dintre adep ii sectei Templul soarelui... A doua femeie: Nu trebuie s ne îngrijor m. în fapt conduc3torului acesteia. Jones: Doamne. pentru tot.. tinerii adep i ai . Jones: Trebuie s murim cu demnitate. De5i unii dintre membrii cultului au p3r3sit fort3rea a.. conform relat3rilor din pres3. Via a este cea blestemat . Numeroase alte exemple. Nu ve i avea convulsii. Pentru mine.i p streze calmul i s încerce s -i lini teasc pe copii. ce ne preg tesc ei înseamn o via mai rea decât iadul... Mii de cupluri sunt unite în acela5i timp.. cl3dirile au fost cuprinse de fl3c3ri 5i mistuite complet în mai pu in de treizeci de minute. din lemn. În lupta ce a urmat. par cu totul inofensive.. încât s3-5i omoare copiii 5i apoi s3 se sinucid3. istoria s-a repetat. Moartea este de un milion de ori mai preferabil decât s tr im înc o zi din via a asta blestemat . Trebuie s ne gr bim.. la ceremoniile unor c3s3torii în mas3. (aplauze) Al doilea b3rbat: Dac ne spui c trebuie s ne d m vie ile acum. î5i doneaz3 de bun3-voie întreaga avere bisericii. Sute de cadavre z3ceau în jurul podiumului de pe care le vorbise Jim Jones. Adep ii cultului Hare Krishna au dezvoltat tehnici extrem de subtile de manipulare. Fi exemplele pot continua. În cele din urm3. Nu v fie team s muri i.. mai întâi. cum au ajuns s3-i îndeplineasc3 dorin ele 5i s3 se supun3 într-atât. nu îmi mai pot dori altceva decât s mi dau i via a pentru socialism.. într-un gest disperat de a refuza s3 se predea.. ci numai pentru c gustul po iunii este pu in amar. Facem un act revolu ionar de sinucidere. Eu aleg s merg cu El mai departe. dar generând o îngrijorare la fel de mare. lua i doctoria. (mul imea aplaud3 în delir) Un b3rbat: S-a terminat. Cadavrul lui Jim Jones se afla printre cele ale adep ilor s3i.11 12 Jones: Ce au f cut i ce fac acei oameni. Femeia: Cred c sunt prea pu ini cei care ne-au p r sit. Venind s ne tortureze poporul... Cercet3rile ulterioare au demonstrat c3 focul fusese pus de davidieni... Nimeni dintre cei afla i în3untru nu a sc3pat din incendiu. Îns3 cazurile amintite pân3 acum reprezint3 doar urm3rile duse pân3 la extrem ale unor încerc3ri de remodelare total3 a gândirii umane.. Mai repede. prime te-ne vie ile.. apar aproape la tot pasul. gr3bindu-i pe oameni. au descoperit acolo o priveli5te terifiant3. pentru comunism. Ei nu plâng de durere. au fost descoperite r3m35i ele a 5aptezeci 5i cinci de persoane... Este o sinucidere revolu ionar . mai repede.. în linii mari. f3r3 ca mirii s3 se fi cunoscut vreodat3. merit lini tea. Dac a i ti ce v a teapt . Doar câ iva se pare c3 rezistaser3. (aplauze) Peste ipetele copila5ilor for a i s3 înghit3 otrava. Mai ales c3 tot ceea ce s-a întâmplat la Jonestown nu reprezint3 un caz singular... Nu cred c i-e fric ... conduse de David Berg.. Nu este o simpl sinucidere menit s ne distrug . a i fi ferici i c trece i dincolo în noaptea asta. care. poli i5tii au hot3rât s3 dea asaltul decisiv.. A patra femeie: A fost o mândrie s merg al turi de voi în aceast permanent lupt revolu ionar . Fiecare s . Fi din nou au ap3rut întreb3ri de genul: "Cum a fost posibil s3 se întâmple a5a ceva?" În 1995. particip3 periodic. patru agen i federali au fost uci5i în cadrul unui schimb de focuri cu sectan ii baricada i în interior. surioar . Nu ne sinucidem. pentru numele lui Dumnezeu. în apropiere de localitatea Waco. de data aceasta în Europa...... For ând intrarea în fort. când echipele trimise de autorit3 i au ajuns în Jonestown.. f3r3 conota ia tragic3 a celor de mai sus. pentru ca o mie dou sute de oameni s .. Sectan ii muriser3 îmbr3 i5a i sau inându-se de mân3. Chiar dac3 num3rul victimelor nu a atins asemenea dimensiuni ca în Guyana. Dup3 ce s-au stins fl3c3rile. Aceast3 carte î5i propune s3 dea un posibil r3spuns la astfel de întreb3ri. 5i-au ucis copiii.... Altfel ve i vedea curând oameni aterizând aici. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este s p r sim aceast lume blestemat . Este simplu. cum 5i-au urmat liderul f3r3 s3 ra ioneze. M uit la to i copiii ace tia i cred c ei merit s tr iasc . Întreaga lume a fost 5ocat3 de ceea ce s-a întâmplat în micu a a5ezare din jungla Guyanei.. Î i mul umesc. pe strad3... vocea lui Jones se aude insistând asupra necesit3 ii sinuciderii. precedat de aruncarea unor grenade cu gaz lacrimogen în incinta fortului. A treia femeie: Nu este nimic de plâns. ci 5i cu scopul de a strânge fonduri pentru sect3. (vocile se roag3: "Tat . A urmat un asediu de cincizeci 5i una de zile.. A doua zi. Nimeni nu putea în elege cum au ajuns sute de oameni simple marionete. de la trec3tori obi5nui i... în cadrul uno: secte. Oamenii legii voiau s3 verifice unele zvonuri conform c3rora membrii cultului î5i maltratau copiii. motiv pentru care li s-a turnat otrava cu for a pe gât ori li s-a injectat.. Membrii sectei Biserica Unific rii. s trecem mai repede peste asta. dup3 ce. nu numai pentru a face noi prozeli i.. din Texas... pentru a protesta împotriva unei lumi inumane.. Înceta i istericalele. Jones: V rog.. Adep ii sectei Copiii Domnului. suntem preg ti i. În România. ale c3ror trupuri au fost g3site într-o vil3 izolat3 din Elve ia.. Jones: Eu cred c merit mai mult.. conduse de sud-coreeanul Sun Myung Moon. Tat .

cu larg3 rezonan 3. iar eu i l-am restituit peste vreo s pt mân împreun cu un alt bile el în care îmi ar tam recuno tin a pentru favoarea pe care mi-o f cuse. Media notelor acordate de "neutri" (cei c3rora nu li s-a pomenit de returnarea fondurilor) a fost 5.8. s3-i acorde o not3 între 1 5i 10 experimentatorului. Când m-a întâlnit din nou la Camer . c3 atunci când echipele trimise de autorit3 i au sosit la locul tragediei din Jonestown au v3zut deasupra podiumului înconjurat de sute de cadavre. în timpul celor dou3 s3pt3mâni de viscol puternic din noiembrie 1995. ci are un caracter strict obiectiv. printre altele. La sfâr5it i-a întrebat: Ca o mare favoare pentru mine. pân3 la altele axate pe remodelarea unei întregi societ3 i.. Tehnicile de manipulare sunt dintre cele mai diverse. din nefericire. într-o anumit3 împrejurare. SUNT CONDAMNAMI SN-L REPETE". o asemenea carte este necesar3. a i fi dispu i s returna i banii pe care i-a i câ tigat? Aceea5i cerere a fost f3cut3 5i celei de-a doua treimi dintre studen i (diferite de prima). în marea lor majoritate cer5etori 5i cet3 eni f3r3 .2. În 1736. îns numai trei apeluri au fost în leg tur cu lucr torul. de la unele utilizate pentru influen area unei anumite persoane.13 14 unei pseudosecte. un lucr tor de la între inere i un câine. Conform articolelor ap3rute în presa româneasc3. circa o sut3 cincizeci de oameni 5i-au pierdut via a pe str3zi. Dezumanizarea sl3be5te sentimentul de respingere instinctiv3 a violen ei 5i faciliteaz3 escalada actelor de agresiune. Apoi. Benjamin Franklin m3rturisea c3 a utilizat înv3 3mintele din în elepciunea popular3 ca strategie politic3. este interesant de amintit 5i un caz de manipulare din cele aparent f3r3 prea mare importan 3. experimentatorul a abordat o treime dintre studen i. Restul de studen i (a treia treime) nu au primit nici o solicitare în ceea ce prive5te banii. Nimeni nu s-a interesat de cer etor. în manualele de psihologie social3. Franklin era tot timpul contrat de un oponent politic. Iat3-l povestind singur în ce mod a ac ionat: Nu m încânta ideea sâ-i câ tig favorurile manifestând un respect servil fa de el. Experimentul a dovedit c3 "Manipularea Ben Franklin" nu depinde de farmecul celui care o aplic3. în prezen a unui experimentator. Pentru a clarifica problema. dezumanizarea înseamn3 actul de a percepe victimele ca fiin e nonumane. Înc3 un exemplu care demonstreaz3 c3. în tunelurile metroului din New York au fost uci i un cer etor. au imaginat. dup3 preluarea sa ca exemplu. s-a apropiat de mine i mi-a vorbit (ceea ce nu f cuse niciodat înainte).. este mult mai disponibil s te ajute din nou decât acela care î i este obligat. Ceva mai târziu. în New Yorker ap3rea o scurt3 5tire: În ultimele dou s pt mâni. Ftirea ilustreaz3 elocvent fenomenul dezumaniz3rii. Mi l-a trimis imediat. Acesta este un alt exemplu al adev rului cuprins într-o veche zical . de la foarte simple la extrem de sofisticate. Nou zeci de oameni au telefonat la Autoritatea de Tranzit pentru a.i exprima îngrijorarea în leg tur cu soarta câinelui. convin5i fiind de liderul lor c3 aceasta reprezint3 un "izvor de s3n3tate". Despre ce este vorba? Pe când era membru în forul legislativ al statului Pennsylvania. conduse de un anume Gregorian Bivolaru. o pancart3 pe care scria cu litere de-o 5chioap3: "ACEIA CARE NU ÎFI AMINTESC TRECUTUL. Tocmai pentru a nu se repeta un astfel de trecut. ca o ironie a sor ii." Scepticii ar putea fi înclina i s3 cread3 c3 succesul lui Franklin fusese determinat. doi cercet3tori în psihologie. care p3rea chiar s3-l antipatizeze. sub diversele lor forme. ce preluau date furnizate de Institutul MedicoLegal din Bucure5ti. care le-a explicat studen ilor c3 banii provin din fondurile universit3 ii.. i-am scris un bile el în care îmi exprimam dorin a de a citi cu aten ie respectivul volum i îl rugam s -mi fac favoarea de a mi-l împrumuta pentru câteva zile. iar prietenia noastr a durat pân la moartea lui. 5i nu numai de aceea. Pe lâng3 exemplele de pân3 acum. Din nou apar întreb3ri de genul: "Cum este posibil?" Trebuie amintit. Media notelor date de cei c3rora favoarea le-a fost cerut3 de c3tre secretarul Catedrei a fost de 4. în 1969. particip3 la orgii sexuale în grup. ci secretarul Catedrei de psihologie. care au ajuns la limita inferioar3. de farmecul s3u personal 5i mai pu in de strategia aplicat3. care îi cerea. îns3 de aceast3 dat3 cel care a formulat-o nu a mai fost experimentatorul. motiv pentru care Ben Franklin a început s3 se gândeasc3 tot mai des la o solu ie prin care s3-l reduc3 la t3cere pe respectivul oponent. folosind un ton extrem de civilizat. Jon Jecker 5i David Landy. fenomenul de dezumanizare nu este deloc rar.. Fi a g3sit-o. fiecare student a fost rugat s3 mai completeze un chestionar. în mare m3sur3. a a c am folosit o alt metod . explicându-le c3 a finan at testul din propriul s3u buzunar 5i c3 nu mai are nici un fel de fonduri pentru a continua cercet3rile. pe care am înv at-o i care spune: "Cel care i-a f cut odat o favoare. Cei care au fost ruga i de experimentator s3 returneze banii i-au dat note cu o medie de 7. Episodul va fi cunoscut mai târziu. de la cele cu efecte imediate pân3 la cele ale c3ror urm3ri se v3d dup3 ani de zile sau chiar dup3 decenii. În termenii psihologiei sociale. În cele din urm3.4. de unde Jones î5i inuse discursurile. ajungând chiar s3 accepte un ritual în care î5i beau unul altuia urina. a a c am devenit buni prieteni. în toate ocaziile i-a ar tat bun voin a în a m servi. Auzind c are în biblioteca lui o carte foarte rar i valoroas . De pe urma testului fiecare student a câ5tigat o anumit3 sum3 de bani. Pe 4 noiembrie 1991. Situa ia devenise enervant3. convin5i fiind c3 este un tip simpatic 5i merit3 s3 fie ajutat. drept: "Manipularea Ben Franklin". Ei au propus unei grupe de studen i s3 participe la un test oarecare. un experiment care s3 determine cât mai obiectiv efectul "Manipul3rii Ben Franklin".

Din nou. legi 5i. prin tehnici specifice. comandourile teroriste arabe ucideau agen i ai imperialismului. utilizeaz3 drept criteriu amplitudinea modific3rilor efectuate într-o anumit3 situa ie social3. se plaseaz3 în sala de sosiri a unui aeroport 5i îi a5teapt3 pe c3l3tori cu o floare în mân3.. semnatarului i se ofer3 5i o insign3 sau o mic3 plant3. efecte surprinz3tor de ample. comuni5tii ucideau du mani ai poporului. uneori. Spre exemplu. Manipul3rile pot fi clasificate în func ie de diverse criterii. de5i în aceast3 accep iune manipul3rile pot fi clasificate ca mici. lansarea bombelor de la Hiroshima 5i Nagasaki. persoanelor aflate într-o anume situa ie social3. de la Universitatea Stanford. schimb3ri mici pot avea consecin e majore 5i invers. medii 5i mari. În termenii psihologiei sociale. gen: F r mam .. aparent nesemnificativ. pot avea. Victimele au fost catalogate drept "cer5etori". despre care se afirm3 c3 va constitui unul din "argumentele" respectivei organiza ii în ac iunile de convingere a autorit3 ilor.. Nazi5tii ucideau evrei nu oameni.a. care nu a declan5at îns3 nici o reac ie.m. Iar efectele sunt însp3imânt3toare. atunci când interesele lor o cer. "vagabonzi". ca semn al bucuriei de a tr3i 5i al iubirii fa 3 de semeni. Oficialit3 ile au consemnat faptul ca pe ceva obi5nuit în astfel de perioade cu vreme rea. Profesorul Philip Zimbardo. consecin ele lor nu respect3 o coresponden 3 strict3 cu amplitudinea modific3rilor ini iale. dar de ast3 dat3 contra unei. O sut3 cincizeci de oameni au murit pe str3zi. dup3 ce au semnat 5i au primit insigna. semne. cunoa5terea unor asemenea tehnici este un prim pas.. Ac iunile 5i reac iile individului la stimulii dintr-un anumit mediu social sunt determinate de for e 5i constrângeri specifice acelui mediu. Chiar 5i aspecte care par banale. în câteva zile. nenum3ratele victime ale regimurilor totalitare 5i multe alte atrocit3 i au fost 5i sunt posibile 5i prin aplicarea tehnicilor de dezumanizare la adresa inamicului.a. indiferent de starea lor material3.. Îns3 mult mai îngrijor3tor este faptul c3 artizanii manipul3rii îl pot induce 5i exploata la maximum.. extrem de pu ini fiind cei care le-au privit ca pe ni5te fiin e umane. La fel. pe care se bazeaz3 întregul sistem propagandistic menit s3 declan5eze 5i s3 sus in3 conflictele. Fenomenul dezumaniz3rii exist3 5i el este îngrijor3tor de r3spândit. într-o mare m3sur3. Foarte pu ini sunt cei care pleac3 numai cu floarea. Pentru a putea rezista celor care doresc s3 perverteasc3 min ile semenilor lor. dona iile pot cre5te sim itor atunci când cererea este înso it3 de un mic serviciu. imediat membrul sectei scoate o mic3 revist3 a cultului 5i o ofer3 5i pe aceasta. mici dona ii. Cuvinte. De asemenea. dar cel mai îngrijor3tor este faptul c3 nici m3car opinia public3 nu a reac ionat în vreun fel.. Cer5etorii utilizeaz3 5i ei nenum3rate trucuri pentru a stimula spiritul caritabil al trec3torilor. f3r3 ca semenii lor s3 se sinchiseasc3 5i s3 cear3 m3car construirea unui banal azil de noapte pentru ad3postirea vitregi ilor de soart3. nesemnificative. pot determina schimb3ri majore în comportamentul . într-o m3sur3 mult mai mare decât ar fi de a5teptat dac3 s-ar avea în vedere doar personalitatea intim3 a celui în cauz3. îi roag3 pe trec3tori s3 semneze într-un registru voluminos. plângând vara. nu oameni.m. putem vorbi de manipulare atunci când o anume situa ie social3 este creat3 premeditat pentru a influen a reac iile 5i comportamentul manipula ilor în sensul dorit de manipulator. ob inute prin modific3ri minore ale situa iei sociale. La cer5it sunt trimi5i mai ales copiii.. Iat3 numai câteva argumente care fac necesar studiul tehnicilor de manipulare a con5tiin elor. de pild3. nu oameni 5. politicienii nu i-au dat nici cea mai mic3 importan 3. uneori mutila i inten ionat pentru a spori mila cet3 enilor. de un apel la binecuvântarea cereasc3 sau chiar numai de înf3 i5area celui care formuleaz3 cererea. California.d. Astfel "manipul3rile mici" sunt cele ob inute prin schimb3ri minore ale situa iei sociale. Dac3 darul este acceptat.d. f3r3 a face vreo dona ie. Exterminarea celor 5ase milioane de evrei în a doua conflagra ie mondial3. Prima etap3 în a determina oamenii obi5nui i s3-5i ucid3 sau s3-5i prigoneasc3 semenii este dezumanizarea poten ialelor victime prin tehnici specifice de manipulare. dezbr3ca i iarna. miile de vie i distruse în atentatele teroriste. pentru a putea rezista chiar 5i încerc3rilor minore de a fi for a i s3 accept3m sau s3 facem lucruri care nu ne sunt în fire. Membrii sectei Hare Krishna au pus la punct un sistem extrem de simplu 5i de eficient pentru adunarea fondurilor. pentru care. ras în cap 5i înve5mântat în specifica tog3 alb3. î5i oche5te imediat o "victim3" 5i îi ofer3 floarea insistând s3 fie primit3 f3r3 nici o obliga ie. prezen a celorlal i sunt factori cu o mare putere de influen 3 asupra individului. S3rb3torile de iarn3 sunt exploatate cu Scurt clasificare a manipul rilor Situa iile sociale exercit3 un control semnificativ asupra comportamentului uman. Când ace5tia încep s3 ias3. într-o mare m3sur3. "be ivi" 5.15 16 locuin e. de vârst3 sau de eventualele vicii. pleac3 f3r3 s3-5i sub ieze portmoneul. foarte pu ini sunt cei care. transformându-i în simple marionete sau într-o mas3 de manevr3. dirijându-i reac iile 5i comportamentul uneori chiar f3r3 ca respectivul s3-5i dea seama. O tragedie de propor ii. lozinci. etichete. Sume importante sunt pl3tite celor care compun versurile 5i muzica unor cântece deosebit de lacrimogene. Manipul rile mici. doar a5a. Trebuie remarcat c3. cei care adun3 fonduri pentru diverse ac iuni de protejare a mediului. Un membru al sectei. societatea este responsabil3. Abia la sfâr5it se formuleaz3 cererea pentru o dona ie "nesemnificativ3". ca pe ni5te semeni. f r tat . masacrele ce au provocat 5i continu3 s3 provoace milioane de victime în toate r3zboaiele de pe glob.. De pild3. regulamente.

În 1975. recrut m voluntari dintre elevi. Apoi a continuat: Serviciul const în dou ore de munc pe s pt mân . prin compara ie cu solicitarea inacceptabil3 de dinainte. tocmai pentru a-i determina s3 refuze comercializarea stocurilor în a5teptarea unui pre mai bun. propunându-le instalarea panoului. Abia mult mai târziu. un necunoscut se adreseaz3 "vecinului de cear5af: V rog s v uita i pu in la lucrurile mele. cu Piciorul-în-u . care nu au avut posibilitatea s3-5i valorifice recoltele pentru a ob ine surse de finan are a lucr3rilor din anii urm3tori. Dou3 s3pt3mâni mai târziu. în medie. deoarece. experimentatorul a f3cut o a doua propunere. 3ranii din România aveau suficient grâu pentru a satisface necesarul la nivel na ional. numai 5aptesprezece la sut3 au acceptat s3-5i umbreasc3 gazonul cu a5a ceva. prezentându-li-se în prealabil o cerere mult mai mare. ho ii utilizeaz3 asemenea trucuri pentru al jefui tocmai pe cel rugat s3 aib3 grij3 de lucrurile unui necunoscut. Numai 5aisprezece la sut3 dintre cei întreba i au acceptat. Pre ul grâului importat a fost de trei ori mai mare decât cel propus 3ranilor. În 1966. tot de la televiziune. dar de aceea5i natur3. În mod obi nuit. posibil3 inducerea panicii generale prin comunicate privind iminenta criz3 de pâine. pe plaj3. cea referitoare la înso irea copiilor handicapa i. Spre exemplu. în fa a cur ii sale. între altele. efectele ei pot fi extrem de puternice. cât 5i în deteriorarea situa iei financiare a micilor proprietari agricoli. Lucru care s-ar întâmpla cu o probabilitate mult redus3 în cazul în care rug3mintea nu ar fi fost f3cut3. pentru dou3 ore. S-a indus astfel un sentiment de panic3 la nivelul întregii societ3 i. a zah3rului. Uneori. De5i tehnica se bazeaz3 pe stimuli sociali minori. În realitate. pentru ca abia dup3 aceea s3 se vin3 cu cererea avut3 în vedere de la bun început. este convenabil s3 li se prezinte mai întâi o cerere nesemnificativ3. În momentul apari iei unui ho care adun3 respectivele lucruri 5i fuge. a spus experimentatorul. prin îngânarea de colinde care s3 sensibilizeze poten ialul donator etc. nu mai intr3 în categoria manipul3rilor minore. dar pot fi reluate 5i în subcapitolul marilor manipul3ri. nimeni nu a acceptat un angajament pentru o perioad3 atât de lung3. Efectele s-au reg3sit atât în cre5terea general3 a pre urilor. pentru mai pu in de treizeci de secunde cât dureaz3 cur3 atul unui parbriz. denumit3 de psihologi: Piciorul-în-u . de aceea5i natur3. dac3 se analizeaz3 întreg contextul ce le-a f3cut posibile. Spre exemplu. oamenii au r3suflat u5ura i aflând. care î5i deghizeaz3 cer5etoria sub aparen a unor servicii utile celor afla i la volan. îns3 pre ul de achizi ie care le-a fost oferit era ridicol de mic. Prin aceast3 tehnic3. De data aceasta. c3 guvernul a rezolvat situa ia prin acceptarea unor masive importuri de grâu. De5i total opus3. dar afacerea s-a derulat pentru încasarea respectivelor comisioane. etectele sunt acelea5i. 5ansele de reu5it3 se vor tripla utilizând respectiva tehnic3.17 18 s3pt3mâni de zile înainte sau dup3. Scott Fraser 5i Jonathan Freedman au imaginat un experiment care a demonstrat obiectivitatea unor asemenea tehnici de manipulare minor3. În Bucure5ti. Despre ce era vorba? Într-un cartier obi5nuit. Abia dup3 aceea se vine cu cererea avut3 în vedere de la bun început. Crizele amintite pot fi prezentate ca rezultate grave ale unor manipul3ri minore. O alt3 tehnic3 de manipulare este:Trântitul-u ii-în-fa . Sume incredibil de mari sunt adunate de sp3l3torii de parbrize. Circa cincizeci la sut3 din elevi au acceptat. pentru a lucra f r plat . Îns3 foarte pu ini dintre cei care dau banii se gândesc la acest lucru. procentul celor care au acceptat a fost de trei ori mai mare fa 3 de primul caz. Criza fusese artificial creat3 pentru a justifica masivele importuri. Deci pentru a determina oamenii s3 accepte o concesie major3. O strategie similar3 a fost folosit3 5i pentru generarea unor alte crize artificiale precum cea a uleiului. De5i s-a f3cut apel la spiritul lor civic. p3strarea deliberat3 a televiziunii na ionale ca unic mijloc de informare pentru marea majoritate a cet3 enilor. în prealabil. o propunere mult mai ampl3. uneori la nivelul unei societ3 i întregi. din cauza lipsei de grâu. Spre exemplu. psihologul Robert Cialdini 5i colegii s3i au imaginat un experiment menit s3 analizeze efectul acestei tehnici. Micile manipul3ri pot avea 5i efecte de o extrem3 gravitate la nivelul întregii societ3 i. Lipsesc doar câteva minute. Numeroase fabrici de ulei sau zah3r din România au fost aduse premeditat în stare de faliment pentru a permite importurile aduc3toare de comisioane fabuloase. aduc3toare de comisioane fabuloase pentru cei care le-au derulat beneficiind de complicitatea guvernului. în România. Deci 5i în . Unui alt grup de elevi i s-a prezentat. Aproape to i au acceptat s3-5i depun3 semn3tura pe un act ce nu le atr3gea vreo obliga ie. timp de doi ani. cet3 eanul rugat s3 le p3zeasc3 porne5te de cele mai multe ori în urm3rirea ho ului 5i se agit3 pentru a determina prinderea lui. a unui panou imens pe care scria Conduce i cu pruden . Cine se ofer ? Dup3 cum era de a5teptat. În urma refuzului. ca esen 3. c3reia aproape fiecare îi va da curs. pare foarte rezonabil3. care are toate 5ansele s3 fie refuzat3. televiziunea na ional3 a prezentat mai multe zile la rând informa ii oficiale privind o iminent3 criz3 de pâine. Ei i-au întrebat pe elevii unui colegiu dac3 accept3 s3 înso easc3 5i s3 supravegheze un grup de copii handicapa i. ci a celor de anvergur3. oamenii sunt determina i s3 accepte o anume concesie. o sum3 echivalent3 cu câ5tigul unui muncitor în treizeci de minute. Un minim contact social poate determina de asemenea schimb3ri semnificative de comportament. lucru ce a f3cut. în calitate de consilieri la Centrul de deten ie a minorilor. O a doua grup3 de experimentatori s-a deplasat într-o alt3 zon3 a cartierului 5i a colindat casele cerându-le proprietarilor s3 semneze o peti ie în favoarea introducerii unor reguli stricte de circula ie preventiv3. echipa a vizitat din nou proprietarii ce semnaser3 peti ia. Dup3 cum arat3 rezultatele experimentului descris anterior. casele au fost luate la rând 5i fiec3rui proprietar i s-a propus s3 permit3 instalarea. a orezului etc. Aceasta are toate 5ansele de a fi acceptat3. se prime5te. Câteva zile mai târziu. în pres3 au început s3 apar3 materiale privind substratul ocult al afacerii. în 1992. într-o vizit3 la gr3dina zoologic3.

iar "elevul" s3 r3spund3 cu perechea lui. Stanley Milgram a ini iat o serie de experimente cu rezultate de-a dreptul 5ocante în ceea ce prive5te supunerea individului fa 3 de o anume autoritate. V rog. la o sut3 cincizeci url3 pentru a fi l3sat s3 plece. vocea sobr3 a experimentatorului îl îndeamn3: Experimentul v cere s continua i. iar "profesorul" este îngrozit. "elevul" începe s3 ipe de durere. v rog. 5edea pe un scaun. provocându-i o tres3rire evident3. Peste 5aptezeci 5i cinci de vol i. "profesorul" înc3 ezit3. const3 în prezentarea prealabil3 a unei cereri aproape imposibil de acceptat. apoi: Este absolut esen ial s continua i. La dou3 sute 5aptezeci de vol i. speriat. continua i. Testul consta în citirea unor perechi de cuvinte pe care cel cu electrozii. în care un tip de patruzeci 5i 5apte de ani.. În aceea5i camer3 cu primul voluntar. Voluntarul era introdus într-o înc3pere 5i a5ezat la o mas3 pe care se afla pupitrul de comand3 al unui aparat de generat 5ocuri electrice. a5a cum se va vedea 5i dintr-un studiu de caz ce face subiectul unui capitol aparte al volumului de fa 3. trebuie s continua i pân va memora corect perechile de cuvinte. destul de dureros. Testul începe. experimentatorul îi spune: Indiferent dac celuilalt îi place sau nu. trebuie s continua i. Fi totu5i. pe m3sur3 ce timpul trece 5i 5ocurile cresc în intensitate. la o sut3 nou3zeci 5i cinci strig3tele devin insuportabile. Ca o scurt3 recapitulare. experimentatorul îl îndeamn3 sobru: V rog. "profesorul" trebuia s3-i administreze "elevului" un 5oc electric începând cu cincisprezece vol i 5i putând ajunge pân3 la patru sute cincizeci de vol i. se afla un experimentator sobru. care s3 determine sporirea disponibilit3 ii celui vizat de a accepta o concesie mai mare. Dac3. numit "elevul". Continua i.. dar im produc nici o ran . în realitate. În cadrul experimentului standard. voluntarul vedea o alt3 înc3pere. de fapt. reprezentate de experimentatorul cel sobru. Trebuie precizat înc3 o dat3 c3 asemenea tehnici pot apar ine categoriei micilor manipul3ri. Urmeaz3 înc3 o gre5eal3 5i un 5oc de treizeci de vol i. mai multor grupuri. în cadrul unor chestionare. dup3 care urmeaz3: Nu ave i alt alegere. în trepte de câte cincisprezece vol i. Ele pot fi utilizate pentru a influen a deciziile unei singure persoane sau pot s3 genereze efecte puternice la nivelul întregii societ3 i. Ins3 la fiecare ezitare. uneori. "elevul" este în în elegere cu experimentatorii pentru a mima foarte bine efectele 5ocurilor electrice. la îndemnurile sobre ale experimentatorului. cu efecte care. pe care.19 20 cazul tehnicii Trântitul-u ii-în-fa . afla i sub . "Profesorul" este 5i el înnebunit. Printr-un geam de sticl3. ce includeau atât oameni obi5nui i. R3spunsul a fost aproape unanim: "Circa unu la sut3". dar la fel de bine pot constitui componente ale unui sistem de manipulare pe scar3 larg3. iar 80 la sut3 au continuat s3 apese comutatorul 5i dup3 ce "elevul" a început s3 urle de durere 5i s3 spun3 c3 poate suferi de la o clip3 la alta un atac de cord! Nenum3rate întreb3ri au fost generate de rezultatele terifiante ale acestui experiment. care începea prin a spune c3 persoana aflat3 dincolo de geam se oferise tot de bun3-voie pentru testare. Trebuie men ionat c3. Dar la fiecare ezitare a acestuia. ca 5i în cazul Piciorului-în-u . El putea oricând s3 se ridice 5i s3 plece. Este necesar s3 ad3ug3m c3. În caz c3 "profesorul" vrea s3 se opreasc3 pe motiv c3 "elevul" nu mai suport3. cu o înf3 i5are agreabil3. continua i. nici o alt3 presiune nu s-a f3cut asupra celui aflat în postura "profesorului". Apoi. în afara îndemnurilor permanente de a continua. experimentatorul îi aplica. Întrebarea: "Câ i ar accepta s3 mearg3 pân3 la limita de patru sute cincizeci de vol i?" a fost pus3. u5or supraponderal. totu5i. "profesorul" îi administreaz3 cincisprezece vol i. la prima gre5eal3. cât 5i studen i sau psihologi. continu3 s3 m3reasc3 voltajul 5ocurilor 5i s3 apese pe comutator. Nimeni nu-5i putea închipui c3 limita bunului-sim 5i a unui comportament general uman ar putea fi dep35it3. suferin a "elevului" devine tot mai evident3. demonstrativ. Primele r3spunsuri ale "elevului" sunt corecte. Cu dou3 decenii în urm3. Apoi "profesorul" începea s3 spun3 câte un cuvânt. majoritatea legate de cauzele cruzimii inexplicabile de care au dat dovad3 ni5te oameni obi5nui i.5 la sut3 dintre voluntarii pu5i în postura de "profesor" au administrat 5ocurile maxime de patru sute cincizeci de vol i. primului un 5oc de patruzeci 5i cinci de vol i. d3râmat. li se propunea voluntarilor s3 participe la un test menit s3 studieze capacitatea de memorare 5i influen area acestei capacit3 i prin administrarea unor pedepse în caz de gre5eal3. Pentru a-l avertiza pe "profesor" asupra a ceea ce urma s3-i fac3 "elevului". Manipul rile medii se refer3 la modific3ri importante ale situa iilor sociale. acela de a vedea pân3 la ce limit3 a cruzimii pot merge oamenii obi5nui i sub presiunea unei autorit3 i. "elevul" începe s3 agonizeze. trebuia s3 le memoreze. iar "profesorul" începe s3 aib3 mustr3ri de con5tiin 3. nu le prime5te. experimentatorul adaug3: +ocurile sunt dureroase. Treptat. conectat la electrozii ce urmau s3 administreze 5ocurile. Studiul capacit3 ii de memorare este doar un pretext pentru adev3ratul scop al experimentului. Pentru fiecare gre5eal3. Trântitulu ii-în-fa . la rândul s3u. Îns3 rezultatul experimentului a infirmat dramatic toate aceste previziuni: 62. în compara ie cu cazurile în care cererea a fost normal3. dep35esc în mod dramatic a5tept3rile. 5ansele de ob inere a unei concesii au crescut de trei ori. tocmai pentru c3 enorma putere de influen 3 a situa iilor sociale asupra comportamentului uman este subevaluat3 în cele mai multe cazuri. care va fi denumit "profesorul". v3zând c3 pân3 5i marcajele de pe pupitrul de comand3 indic3 pericolul extrem al voltajului la care s-a ajuns. Piciorul-în-u a const3 în ob inerea prealabil3 a unei mici concesii. prin compara ie cu care urm3toarea solicitare s3 par3 mult mai rezonabil3 5i s3 aib3 mult mai multe 5anse de a fi acceptat3. acuzând dureri de inim3.

Ultima variant3 a experimentelor lui Milgram a fost cea în care participan ilor li s-a spus c3 pot merge pân3 la limita maxim3 a voltajului. la eliminarea fizic3 a manifestan ilor. Peste o mie de oameni au fost uci5i în revolu ia român3 f3r3 ca autorii s3 fie descoperi i. datorit3 c3rora mul i al i locuitori ai României au v3zut c3 sunt 5i al ii care gândesc asemenea lor 5i au curajul de a refuza supunerea necondi ionat3. în ultimul timp. Trebuie remarcat faptul c3. precum cel al revolu iei române din decembrie 1989. în nici una dintre variante. O dat3 cu el a fost împu5cat3 5i Elena Ceau5escu. de la ordin. pân3 la execu ie. ce s-a transformat într-un veritabil butoi cu pulbere c3ruia îi lipsea o singur3 scânteie. În acest context. În astfel de situa ii. Revenit de urgen 3 la Bucure5ti. persoane care s3 poat3 fi f3cute responsabile de vreo ac iune cu consecin e negative asupra popula iei. iar cei care au dat respectivele ordine sus in c3 nu s-au referit. În acela5i timp. pentru c3 simpla lor prezen 3 putea avea efecte greu de controlat pentru noua conducere a 3rii. . Fi aceasta a venit din partea unui mic grup. iar persoana care ar fi trebuit s3 urm3reasc3 actul criminal de la un cap3t la altul 5i s3 r3spund3 atât pentru îndeplinirea lui. În acela5i timp. decizia "profesorilor" de a p3r3si experimentul nu a fost determinat3 de reac iile "elevului". ale c3rui ac iuni au determinat explozia mul imii 5i fuga precipitat3 a dictatorului. nu mai exista. dictatura devenise de fapt bicefal3 5i trebuia ca ambele capete s3 dispar3. procent foarte apropiat de cel ob inut în chestionarele celor întreba i despre posibilele rezultate ale unui asemenea test. Serviciile specializate în dezinformare au. În momentul în care "elevul" a început s3 ipe "de durere". în struc urile superioare. încât distan a dintre el 5i restul ierarhiei comuniste era imens3. trebuie remarcat faptul c3 debutul revolu iei s-a produs la Timi5oara. simpla lui prezen 3 era o amenin are. Acela5i lucru s-a întâmplat în nenum3rate alte cazuri. în momentul în care capacitatea autorit3 ii de a st3pâni o situa ie devine discu-tabil3. ci de comportamentul experimentatorilor ce întruchipau autoritatea. la scar3 mai mare sau mai mic3. Cultul personalit3 ii fusese în asemenea m3sur3 dezvoltat. scade sim itor. num3rul celor care au mers pân3 la voltajul maxim a sc3zut de trei ori. Comitetul Politic Executiv. În regimurile totalitare trebuie anihilat3 pân3 5i impresia c3 ar putea exista. de fapt. Pu ini dintre cei descoperi i c3 au tras sus in c3 nu au f3cut decât s3 execute ni5te ordine. Pân3 în 22 decembrie. mâine-n toat ara. deoarece. au refuzat s3 mai continue testul. dup3 ce a fost capturat. din nou. urmându-se lozinca bine cunoscut3 Azi în Timi oara. cât 5i pentru consecin e. În România acelui an. printre altele. responsabilit3 ile se restrângeau. Doi erau în în elegere cu experimentatorii 5i. Fapt ce dovede5te c3 atunci când cel care întruchipeaz3 autoritatea nu este prezent. invocându-se 5i anumite distorsiuni în transmiterea ordinelor sau în recep ionarea lor. Numai 2. Dar de fiecare dat3 el se întorcea la masa de lucru 5i continua s3 pritoceasc3 hârtiile ce con ineau planuri ale unor noi ac iuni de ucideri în mas3. l3sând decizia la voia celor afla i în postura de "profesori".21 22 permanenta presiune psihic3 a "autorit3 ii" reprezentate de experimentator. Într-o alt3 variant3. num3rul celor care au mers cu 5ocurile pân3 la limita maxim3 s-a diminuat de peste 5ase ori! Ceea ce înseamn3 c3 sentimentul de supunere necondi ionat3 fa 3 de autorit3 i scade drastic atunci când individul vede c3 sunt 5i al ii care gândesc asemenea lui 5i ac ioneaz3 în sensul considerat de el drept a fi corect. autoritatea suprem3 era reprezentat3 de Nicolae Ceau5escu. În asemenea cazuri. În acest mod.5 la sut3 au mers pân3 la limita maxim3. experimentatorul iese la un moment dat din înc3pere 5i locul s3u este luat de un alt "voluntar" care îi repet3 "profesorului" obi5nuitele ordine de a continua. în urma unui proces extrem de sumar. Ceau5escu a convocat un mare miting popular. exact în zilele în care Ceau5escu se afla într-o vizit3 în Iran. Lipsa autorit3 ii supreme din ar3 a f3cut mult mai u5oar3 ridicarea maselor în numele redobândirii acelei libert3 i mult visate. s-a luat m3sura elimin3rii sale fizice. iar "cei de jos" refuz3 s3 se mai supun3 5i î5i urmeaz3 propria lor con5tiin 3 5i propriile lor interese. spre exemplu. O alt3 variant3 s-a desf35urat cu doi experimentatori 5i un "profesor". apoi au fost l3sa i s3 ac ioneze singuri. spiritul de supunere necondi ionat3. revenind la ultima variant3 a experimentului. Nimeni nu a mai continuat administrarea 5ocurilor. de5i s-ar putea s3 existe unele aspecte negative. cu siguran 3 5eful regimului nu le cunoa5te. încât nimeni s3 nu aib3 întreaga responsabilitate a crimelor. situa ia s-a caracterizat printr-o anume confuzie. Îns3 chiar 5i fug3rit. Experimentele lui Stanley Milgram reprezint3 o form3 aproape abstract3 de studiere a unora dintre tehnicile de manipulare medie. se poate face o paralel3 revelatoare cu cazuri reale. pentru c3 sunt o mul ime de lucruri interesante de studiat la fiecare etap3. S-a creat astfel o fragmentare a ac iunilor de ucidere. Având în vedere concluziile testelor descrise pân3 acum. Amploarea evenimentelor de la Timi5oara. Pentru a g3si motiva iile intime ale gener3rii unui comportament inuman în cazul oamenilor obi5nui i. trebuie observat c3. Stanley Milgram aminte5te c3 pân3 5i lui Eichman i se f3cea r3u atunci când vizita lag3rele de exterminare. a5a c3. crea impresia unei adun3ri de marionete al c3ror unic rol era de a aplauda 5i de a aproba deciziile dictatorului. Trei "profesori" au fost introdu5i simultan în aceea5i înc3pere. 5i misiunea de a sus ine zvonul c3. Milgram a reluat experimentul în alte variante. experimentatorii au ini iat o discu ie în contradictoriu asupra oportunit3 ii de a continua testul. la un moment dat. gardianul care arunca pastilele de Cyclon-B în camerele de gazare î5i justifica ac iunile pe baza faptului c3 nu f3cea altceva decât s3 se supun3 ordinelor. a u5urat extinderea la nivel na ional a ac iunilor de protest.

dar cu efecte la fel de 5ocante. cu prilejul altor discu ii. mutil3ri. au abordat problema conflictului din Vietnam 5i aici p3rerile lor s-au dovedit a fi total contradictorii. s-a constatat. impuse de un comportament normal si corec în societate. Cel3lalt l-a privit lung. La nevoie. în ceea ce prive5te caracteristicile lor etnografice. Elliot l-a contrazis. altfel obi5nui i. manierat i sincer. ia nu sunt oameni. decât cei care nu se mascheaz3. aceste tehnici pot intra în categoria manipul3rilor medii. provocând moartea. toate la un loc au sporit starea de tensiune 5i au inhibat ra iunea. în vederea încuraj3rii spiritului agresiv. inamicii le sunt semeni întru ra iune. Scopul fundamental al tehnicilor de dezumanizare este cur3 area imaginii inamicului de orice tr3s3tur3 uman3. metodele utilizate în propaganda de dezumanizare a inamicului constau în impunerea prin mass-media a unor caricaturi oribile. Psihologul Elliot Aronsor poveste5te o întâmplare elocvent3 în ceea ce prive5te efectele acestei propagande. majoritatea proveni i dintre oamenii obi5nui i. totu5i marea majoritate a victimelor s-a înregistrat dup3 aceast3 dat3. a manifest3rilor deviante. ar lua imediat m3suri.. Revolu ia român3 reprezint3 un material faptic de excep ie pentru identificarea nenum3ratelor tehnici de manipulare ce au func ionat perfect. pentru a reordona sistemul social 5i pentru a restrânge haosul. În accep ia psihologiei sociale. datorit3 faptului c3. vopsindu-5i chipul sau corpul. însu5i sensul cuvintelor este pervertit pentru a nu l3sa vreo fisur3 prin care viitorii agresori s3 sesizeze c3. f3r3 urm3 de vehemen 3. Membrii unor secte satanice. Pe lâng3 tehnicile menite s3 induc3 sentimentul de supunere fa 3 de autorit3 i sau. Elliot a în eles c3 putea s3 reziste asaltului remu5c3rilor doar continuând s3 nu-i considere pe vietnamezi fiin e umane. Dezindividualizarea prin ascunderea chipului în spatele unor m35ti se reg3se5te în numeroase cazuri atât din istorie. a avut rolul de a legitima rapid. Nu reu eam s pricep cum putea s aib o asemenea concep ie omul acela blând. Membrii organiza iilor Ku Klux Klan poart3 m35ti în timpul întrunirilor 5i ac iunilor. conduce la o cre5tere a agresivit3 ii. femei 5i b3trâni. Astfel se 5i explic3 men inerea lor la putere dincolo de orice ra iune. conduc3torii regimurilor totalitare sunt extrem de bine informa i. Cruzimea. s3 î5i ucid3 semenii. Zugravul sus inea c3 r3zboiul era just 5i urma s3 fac3 lumea mai sigur3 pentru democra ia în plin3 dezvoltare. cu cât cre5tea num3rul participan ilor la asasinatul colectiv. doctore. în fa a întregii lumi. La modul concret. Eliberarea de sub constrângerile inerente. deruta 5i nevoia de a g3si cât mai repede o autoritate care s3 o înlocuiasc3 pe cea veche. noul regim de la Bucure5ti. Starea de confuzie creat3 în timpul revolu iei române. Robert Watson a efectuat un studiu asupra a dou3zeci 5i patru de culturi. De fapt. Cum putea el s exclud o întreag na iune din rasa uman . Straniu este faptul c3. prezentarea lui drept un monstru nedemn 5i periculos pentru specia uman3. Lui Elliot îi f3cea o real3 pl3cere s3 lucreze cu el 5i s3 discute pe diverse teme. de asemenea. Cu mai mul i ani în urm3. este identificarea oficial3. spunându-i c3 luptele erau murdare. efectele lor dep35esc orice a5tept3ri.. S-a dovedit c3 r3zboinicii care î5i schimb3 înf3 i5area. Între altele. dup3 5ase ani. s3 declan5eze revolte puternice. cât 5i din realitatea imediat3. era cu atât mai mare. s3vâr5ite în Statele Unite între 1899 5i 1946. a celor care au imaginat 5i pus în func iune tot acest mecanism. continu3 argumenta ia zvonului. Exist3 doar p3rerea neoficial3 c3 num3rul mare de mor i. mutilarea 5i arderea cu napalm a mii de oameni nevinova i. dimpotriv3. La un moment dat. ia sunt vietnamezi! Toate cuvintele au fost spuse pe un ton deschis. dezindividualizarea este definit3 ca un sentiment al pierderii în anonimat. Chiar 5i introducerea uniformei are printre scopurile ei crearea unui sentiment de uniformitate. a unor materiale de pres3 falsificate. care s3 cufunde individul în . Cercet3torul Brian Mullen a publicat în 1986 rezultatul cercet3rilor pe care le-a f3cut asupra a 5aizeci de cazuri de lin5aj. în timpul unei pauze de cafea. apoi a surâs cu sinceritate: La naiba. În 1973. Dup3 cum s-a precizat anterior. identificarea lui prin porecle sau prin orice alte denumiri care nu trebuie s3 mai p3streze nici o conota ie omeneasc3. zugravul i-a spus c3 ucisese 5i el civili în cadrul unor ac iuni în Vietnam. determinând oameni. de5i autoritatea suprem3 din România a fost înl3turat3 de la putere pe 22 decembrie. de care era f3cut responsabil fostul dictator. de5i sunt relativ simple. se înrolase în armat3 5i luptase în Vietnam. de fapt. Peste câteva zile. îndeosebi copii. Dup3 l3sarea la vatr3 se apucase de zugr3vit 5i devenise un meseria5 priceput 5i onest. a unor sloganuri agresive. începând cu r3zboiul radioelectronic 5i sfâr5ind cu rolul decisiv al televiziunii în magnetizarea maselor. Îns3 chiar men inerea unei permanente încord3ri reprezint3 o tactic3 menit3 s3 vulnerabilizeze individul 5i s3-l fac3 mult mai u5or de manipulat. chiar despre situa ii care scap3 aten iei cet3 eanului de rând. ori punându-5i m35ti înainte de a pleca la lupt3. Omul era foarte lini5tit 5i pl3cut.23 24 Deoarece dac3 le-ar cunoa5te. Singurul lucru care lipse5te. alte exemple de manipul3ri medii pot fi 5i cele prin care se urm3re5te dezumanizarea victimelor sau dezindividualizarea atacatorilor. Dezindividualizarea este o tehnic3 mult mai simpl3. în care inamicii sunt prezenta i drept ni5te troglodi i violen i 5i periculo5i. î5i va aminti Elliot mai târziu. Nu s-a oferit o explica ie oficial3 coerent3 care s3 motiveze aceast3 ciud3 enie. a angajat un zugrav pentru a-5i renova casa. În principal. i-a spus c3. care nu aveau nici o leg3tur3 cu politica sau cu r3zboiul. eliberare ob inut3 prin aceast3 cufundare în anonimat. clar3. asasinate. comit mult mai multe acte de sadism. Elliot a r3mas perplex. zvonurile despre terori5ti 5i despre tragedii iminente. tehnicile de dezumanizare a inamicului se utilizeaz3 pentru a face posibil3 exterminarea acestuia f3r3 ezit3ri 5i f3r3 remu5c3ri din partea executan ilor. dup3 terminarea colegiului.

le impun elevilor 5i studen ilor purtarea de uniforme specifice. În sistemele democratice. prezen a lor a devenit ceva obi5nuit. în mintea viitorului adult. în fiecare zi. Faptul c3 trebuie s3 fie prezent la 5coal3. întotdeauna aceea5i. precum uciderea inamicului. trebuie observat3 5i structura subiectiv3 a programelor de studiu 5i chiar a manualelor în sine. de genul "trucurilor" electorale. Rezultatele nu au corespuns a5tept3rilor. tocmai pentru a permite dezvoltarea personalit3 ii individuale. În sistemele totalitare. au consim it s3 se angajeze în asemenea experimente 5i chiar s3 provoace moartea unor semeni ai lor. Un alt exemplu de manipul3ri medii poate fi g3sit în dosarele referitoare la experimentele strict secrete de controlare a min ii umane. În acela5i timp trebuie observat c3. De aceea unele regimuri totalitare pretind supu5ilor s3 se îmbrace la fel. participarea la olimpiade sub presiunea celor din jur îi creeaz3 viitorului adult obi5nuin a de a se zbate pentru promovarea profesional3 spre trepte salariale superioare. toate acestea îl obi5nuiesc cu acceptarea fireasc3 a programului de lucru de mai târziu 5i cu respectarea lui instinctiv3. adolescentul de mai târziu. premiile de la sfâr5itul fiec3rui an. unele institu ii de înv3 3mânt. ca adult. prin obliga ia de a-5i face temele într-un anumit interval de timp. care se dore5te de elit3 sentiment ce î5i va ar3ta roadele mai târziu. pentru a ob ine un control total asupra gândirii 5i comportamentului subiec ilor. R3mânând la analiza sistemului de înv3 3mânt ca instrument de manipulare major3. prin introducerea unor obiecte care urm3resc inocularea doctrinei respective. particulare în marea majoritate a cazurilor. inspectori. când fo5tii elevi sau studen i se vor sus ine 5i ajuta între ei. În al patrulea rând. tocmai datorit3 acestui sentiment. Mai târziu îi va fi mult mai simplu s3 se conformeze legilor 5i diverselor reglement3ri sociale. provocând infirmitatea sau chiar moartea unora dintre cei supu5i testelor. prin care copilul. de la cea mai fraged3 vârst3. individul poate face mult mai u5or judec3 i gre5ite sau poate fi lesne de manipulat. de a-5i ordona timpul 5i metodele de studiu în a5a fel încât s3 dep35easc3 succesiv "obstacolele" reprezentate de extemporale. pierderea sentimentului identit3 ii are 5i rolul de a face individul mult mai u5or de manipulat. pentru a-l face mult mai disponibil pentru comiterea unor acte inumane. Numero5i savan i de renume au fost coopta i de bun3-voie în cadrul acestui program. În afara acestor caracteristici generale. Regimurile totalitare politizeaz3 programa 5colar3 începând cu primele clase. faptul c3 rolul 5colii de a transmite elevilor un bagaj de cuno5tin e cât mai mare are o importan 3 secundar3 în compara ie cu celelalte scopuri. înainte de a fi un mijloc de comunicare a cuno5tin elor necesaie viitorului adult. Notele. s3 se supun3 din instinct 5efilor de la viitorul s3u loc de munc3 5i autorit3 ilor statului. De . precum hipnoza. felul de a gândi al individului sunt determinate în primul rând de normele scrise 5i nescrise ale societ3 ii în care tr3ie5te. profesionale 5i sociale. Ceea ce nu se poate întâmpla în societ3 ile în care absolut to i fo5tii elevi au purtat o uniform3 standard. pentru prime 5i alte diverse onoruri. dar ceea ce uime5te este u5urin a cu care numeroase somit3 i ale 5tiin ei. diverse alte recompense. î5i va îndeplini în mod firesc obliga iile familiale. încât s3 modeleze comportamentul 5i gândirea viitorului adult în conformitate cu ideologia regimului aflat la putere. Neglijând aceast3 permanent3 5i uria53 influen 3. precum 5i accesul spre un standard superior de via 3. De multe ori. experien ele desf35urate de ei nu numai c3 violau etica profesional3. Programul MK-ULTRA. Astfel. Dup3 cum sublinia psihologul elve ian Jean Piaget. deoarece induce sentimentul de dezindividualizare. cum ar fi.. lucr3ri de absolvire. de a prezenta rezultatele studiilor sale la termene bine stabilite.. el se va integra foarte u5or în sistemul social din care face parte. Cea de-a treia menire a sistemului educa ional o repgrezint3 obi5nuirea elevului cu necesitatea respect rii unui program s rict. Sistemul de valori. obligativitatea purt3rii unor uniforme standard nu exist3. respectiv LSD. tocmai datorit3 ac iunii continue a manipul3rilor mari asupra noastr3.25 26 anonimat. Se creeaz3 astfel sentimentul apartenen ei la un grup social. examene. În China sau în Coreea de Nord. dar dep35eau orice limit3 a legalit3 ii 5i a moralit3 ii. fiind mult mai dificil de identificat. profesori. de subculturile cu care vine în contact. consta în experimentarea unor tehnologii neconven ionale. comisii de examinare. menit3 s3 uniformizeze cât mai mult masa de manevr3. 5coala îl obi5nuie5te pe elev cu spiritul de subordonare fa de autorit i. Manipul rile mari sunt reprezentate de influen a întregii culturi în mijlocul c3reia vie uie5te individul. reprezentate în primul rând la nivelul s3u de educatori. este antrenat pentru a se integra în respectiva societate. Pe de alt3 parte. se va preocupa continuu de rezolvarea unor sarcini 5i probleme de care depinde succesul în cariera pe care 5i-a ales-o. în cadrul unor examin3ri periodice. pentru ob inerea unor rezultate care s3-i aduc3 respectul celorlal i 5i s3-i sporeasc3 respectul de sine.. În al doilea rând. de pild3. c3 întreg anul 5colar este împ3r it în perioade de studiu 5i vacan e. spre exemplu. cu avertizarea c3 orice minut de întârziere îi poate aduce penaliz3ri. uniforma 5colar3 standard este obligatorie. cu o reputa ie de invidiat. decât una major3. comportamentul. Pentru foarte mul i este u5or de remarcat o manipulare minor3. inuta obi5nuit3 a cet3 enilor era un soi de "uniform3 muncitoreasc3". c3 lec iile 5i pauzele au o durat3 bine stabilit3. f3când mult mai u5oar3 disciplinarea 5i manipularea individului. sistemul educa ional promoveaz3 spiritul de competi ie. Fi totu5i. la aceea5i or3. ini iat la câteva decenii dup3 sfâr5itul celui de-al doilea r3zboi mondial.. tocmai pentru a-i deosebi de elevii 5i studen ii unor institu ii similare. teze. sistemul de înv3 3mânt este în a5a fel alc3tuit. elevul este obi5nuit cu sim ul responsabilit ii. stimularea electric3 a creierului sau administrarea de droguri.

În societ3 ile asiatice sau de sorginte latin3. a f3cut posibil3 crearea unei societ3 i cu totul noi. pentru familie. formeaz3 tradi ii 5i obiceiuri. oricât de neînsemnat3. a unui context social prestabilit. lipsite de "povara" trecutului. comportamentul 5i gândirea cet3 enilor obi5nui i sunt în a5a fel modelate. de filozofie.m. Nu exist3 ar3. Revenind la istoria în sine. pentru societate sau pentru toate la un loc?" Nu exist3 un adev3r absolut conform c3ruia s3 se afirme c3 o mentalitate este mai bun3 decât alta Singura evaluare posibil3 poate fi f3cut3 avându-se în vedere efectele respectivelor mentalit3 i asupra dezvolt3rii sociale. În cazul Statelor Unite. ce este valoros 5i ce este lipsit de importan 3. în a5a fel încât s3 motiveze 5i s3 sus in3 doctrina promovat3 de regimul aflat la putere. trebuie observat c3 trecutul popoarelor ce au st3pânit acele inuturi înainte de venirea lui Cristofor Columb nu este luat în calcul. Un alt element studiat a fost timpul în care s-au completat chestionarele. De fapt. Din fraged3 pruncie. ei a5teapt3 ajutor din afar3. Poate 5i datorit3 faptului c3 actuala democra ie american3 s-a dezvoltat într-un spa iu cu totul nou. în care structura educa ional3 s3 nu induc3 un comportament de fidelitate fa 3 de na iune 5i de stat. pe un teritoriu ce a fost cucerit cu arma într-o mân3 5i cu Biblia în cealalt3. locuitorii Europei Centrale 5i de Est sunt mult mai asem3n3tori asiaticilor decât americanilor. care nu fac nici o referire la persoana elevului sau la capacitatea lui de înv3 are. copiii sunt înv3 a i s3 in3 seama permanent de tradi ii. încât s3 se conformeze 5i s3 accepte cu naturale e concep iile 5i standardele care definesc ce este bine 5i ce este r3u. Spre exemplu. este dezvoltarea respectului fa 3 de sine. accentuarea sentimentului de legitimitate al na iunii. În r3spunsurile japonezilor. spuneam. În rest. De la cea mai fraged3 vârst3 copiii sunt înv3 a i s3 g3seasc3 singuri solu ia oric3rei probleme. sunt strict cenzurate pentru a educa elevul în spiritul doctrinei dominante. reactualizat în fiecare an. toate . printre altele. genereaz3 patriotismul 5i evit3 culpabilizarea cu efecte imprevizibile a cet3 enilor obi5nui i pentru faptele mai pu in corecte ale unora dintre înainta5i. num3rul faptelor bune era incomparabil mai mare decât cel al faptelor rele. Speciali5tii americani în psihologie social3 comparat3 au efectuat câteva experimente relevante. deci are pu in peste cinci sute de ani în cazul Coastei de Est 5i circa un secol 5i jum3tate pentru Coasta de Vest. Readucând în aten ie experimentele lui Milgram. impresia este total opus3. Japonezii au avut nevoie de un timp mai îndelungat de gândire.a. sentiment care ac ioneaz3 ca un liant social absolut necesar. în general. Una dintre întreb3ri era: "Câte lucruri bune 5i câte lucruri rele a i f3cut în via 3?" În r3spunsurile studen ilor americani. a deplinei încrederi în for ele proprii. este absen a sentimentelor na ionaliste. erau relativ egale. ce par f3r3 ie5ire. proaste. conform c3ruia. Având în vedere rolul sistemului de înv3 3mânt. dovad3 c3 pân3 5i în sistemele cu o democra ie avansat3 prezentarea istoriei are o tent3 subiectiv3. indiferent care ar fi acestea.d. de p3rerile familiei sau de ale celor din jur. geografie 5. începe la 1492. manipularea prin construirea unui sistem de înv3 3mânt specific exist3 5i în societ3 ile democratice. niciodat3 dasc3lul nu-i va spune "e5ti prost". fiecare sistem politic 5i social î5i educ3 cet3 enii în spiritul propriului s3u sistem de valori. a celor în mijlocul c3rora tr3iesc. întâmplându-se ca doar întreb3rile sau r3spunsurile lui s3 fie. a prietenilor. De5i mai pu in strident3. în timp ce lupta pentru existen 3 se d3dea pe via 3 5i pe moarte. Una dintre caracteristicile acestei mentalit3 i. Istoria Statelor Unite. la prima vedere. pentru c3 un astfel de ajutor era în majoritatea cazurilor inexistent sau iluzoriu. de respect fa 3 de istoria na ional3. ce este permis 5i ce interzis.27 28 asemenea. Dar esen a mentalit3 ii americane. ci va folosi doar expresii de genul "întrebarea nu e bun3" ori "r3spunsul e foarte bun". Manipul3rile majore stau la baza r3spândirii diferitelor curente de opinie. manualele de studiu al limbii materne. Americanii au r3spuns imediat. dar 5i întreaga complexitate a legilor 5i regulamentelor specifice unei anumite societ3 i. uneori. Când trec prin momente grele. cel mai de5tept. din partea p3rin ilor. profesorii respect3 cu stricte e anumite reguli. dar 5i individuale din cadrul unui anumit tip de societate. dar nu ar fi fost posibile f3r3 existen a marilor manipul3ri. ce este adev3rat 5i ce este fals. cel mai r3spândit compendiu despre "starea na iunii". con inutul ei restrâns. reprezentate de influen a întregului sistem social. pentru mine. aceast3 omisiune urm3re5te. istorie. contureaz3 mentalit3 i. oricât de stupide ar fi întreb3rile sau r3spunsurile unui elev. Studiul comparat al culturilor ofer3 concluzii extrem de interesante. celor care au jucat rolul "profesorilor" li s-a inoculat de la o vârst3 fraged3 reflexul supunerii fa 3 de autorit3 i. Când se afl3 în situa ii de criz3. a5a cum este ea prezentat3 în The World Almanac. Întreaga mentalitate a americanului obi5nuit se bazeaz3 pe dezvoltarea respectului de sine. în cadrul c3reia s-a dezvoltat o mentalitate aparte. al3turi de inexisten a tradi iilor 5i. "nu reu5e5ti s3 pricepi un lucru atât de simplu" sau "dac3 mergi tot a5a. lucrurile stau cu totul altfel. determin3 curente "la mod3" sau chiar ample manifest3ri protestatare. iar mul i dintre ei au pus întreb3ri de genul: "În ce sens lucruri bune. Pentru a le dezvolta tinerilor acest sentiment de încredere în for ele proprii. Spre exemplu. n-o s3 ias3 nimic de capul t3u". referitoare la diferen a de mentalitate dintre americani 5i japonezi. ci s3 caute puterea de a dep35i criza doar în ei în5i5i. Înainte de a continua. prezentat3 cu o subiectivitate evident3 pentru un observator neutru. din punctul de vedere al mentalit3 ii. ce este moral 5i ce imoral. de5i. majoritatea f3r3 s3 pun3 întreb3ri suplimentare. într-o ar3 descoperit3 5i luat3 în st3pânire de oameni aspri. sunt sf3tui i s3 nu a5tepte ajutor de la nimeni. se poate observa c3 reac iile "profesorilor" au survenit ca urmare a unor manipul3ri relativ sc3zute ca importan 3. Acela5i chestionar a fost împ3r it unui grup de studen i americani 5i unui grup de studen i japonezi. spre exemplu. obi5nui i s3 nu a5tepte ajutor de la nimeni. al propriilor sale legi 5i regulamente. tocmai pentru c3 lipse5te cauza lor. Întotdeauna elevul este cel mai bun.

încât s3 ob in3 un profit maxim. oamenii de afaceri arabi. levita ia etc. de mult disp3rute. cu totul altfel se prezint3 situa ia în cazul compar3rii celor dou3 mari sisteme sociale Q totalitar 5i democratic. o întreag3 societate devine bolnav3 atunci când regulile. levita ia este inhibat3 de folosirea nenum3ratelor mijloace de locomo ie. Nu trebuie s3 uit3m c3. Anomia desemneaz3 un fenomen social anormal. variante în cursul c3rora a atins performan e uluitoare. referitoare la însu5i rolul speciei umane. ce apare în cazul seismelor social-politice de anvergur3. de team3 permanent3. în urma unor lungi perioade de exerci ii. Disertori 5i Piazza observau c3 dezordinea psihopatologic3 de la nivelul colectivit3 ii este provocat3 de schimb3rile rapide ale normelor sociale pe care individul nu le poate asimila cu aceea5i vitez3. 5i înc3 mai este. P3rerile se bazeaz3 pe informa ii controversate (insuficient dovedite. japonezii. spre exemplu. de profesorul Emile Durkheim. întemeietorul 5colii franceze de sociologie.29 30 celelalte interpret3ri nu pot fi decât subiective. Se au în vedere 5i fenomene inexplicabile. sau din cauze ce scap3 previziunilor fire5ti. Lipsi i de vechiul sistem de valori prin care se raportau permanent la situa iile sociale. Însu5i faptul c3 societ3 ile democratice au supravie uit tuturor convulsiilor 5i se dezvolt3 în continuare. Foarte u5or se pot na5te specula ii de genul: în trecut. ale c3ror vestigii sunt imposibil de explicat în contextul dezvolt3rii comunit3 ii umane a5a cum este ea cunoscut3 ast3zi. Efectul const3 în cre5terea num3rului de agresiuni. atunci când întregul sistem de valori. patologic. demonstreaz3 superioritatea democra iei fa 3 de totalitarism. Spre exemplu. Dac3 în ceea ce prive5te mentalit3 ile unor mari grupuri culturale este imposibil3 alc3tuirea unui "top" al valorii absolute. a5a cum nu se poate spune cât de aproape de extinc ie a fost umanitatea în ultimii ani.d. În acela5i timp sunt vehiculate exemplele unor enigmatice civiliza ii. afla i la un dineu oficial în Europa sau în Statele Unite. nu demult. în ultimele milenii 5i mai ales în ultimele secole. prin care se creeaz3 tot mai multe "proteze" ce limiteaz3 posibilit3 ile naturale ale omului. a c3rui cercetare în continuare ar putea oferi surprize de neb3nuit. americanii îi pot acuza pe japonezi de sl3biciune 5i nehot3râre. De5i astfel s-ar fi rezolvat criza de combustibil pentru o lung3 . unele deja confirmate. unii oameni de afaceri pot ghida negocierile în a5a fel. specia uman3 a urmat 5i alte variante de evolu ie. f3r3 a se folosi de 5tiin a 5i tehnica în accep iunea lor actual3. La fel. a unei epidemii înc3 necunoscute. alien3ri 5i îmboln3viri psihice. Exist3 îns3 p3reri care sus in c3 un asemenea curs al dezvolt3rii reprezint3 o "variant3 fals3" a evolu iei. tradi iile. dar 5i imposibil de contestat) privind puterile "supranaturale" pe care le-ar dobândi. Nu se 5tie ce a determinat dispari ia respectivelor civiliza ii. iar musafirii. Adep ii acestor teorii utilizeaz3 5i argumentul insuficientei cunoa5teri a creierului uman. ce duce la ac iuni revendicative în paralel cu cre5terea agresivit3 ii. dezorienta i. nervo5i. eventualele capacit3 i telekinetice nu mai sunt necesare din cauza dezvolt3rii a tot felul de mecanisme 5i aparate artificiale 5. Astfel cei care duc tratative în 3rile arabe 5tiu c3 acolo discu iile importante se poart3 înaintea mesei. oamenii devin vulnerabili. dispar sau se întârzie înlocuirea lor la timp. cunoscând obiceiurile. Un efect tulbur3tor 5i grav al marii manipul3ri exercitate prin integrarea individului într-un anumit sistem este fenomenul de anomie. De pild3. dup3 o perioad3 mai scurt3 sau mai lung3.a. din punctul lor de vedere. precum hipnoza. Asemenea acuze îns3 apar ca urmare a aprecierii unui sistem de valori prin intermediul standardelor unui sistem de valori diferit. Cu alte cuvinte.m. Spre exemplu. îi pot acuza pe americani de egoism. felul de a gândi 5i de a se comporta al partenerilor. În acest context. Durkheim a studiat apari ia 5i efectele fenomenului de anomie în perioada Revolu iei Franceze. telekinezia. unii asce i. Dezvoltând conceptul. nu lipsite de interes 5i de importan 3. altele deocamdat3 doar ipotetice. tradi iile 5i legile se modific3 brusc. în lucrarea sa La division du travail social (Diviziunea muncii sociale). Dar observa iile sale se reg3sesc în analiza tuturor seismelor sociale. cum ar fi telepatia. de concep ii 5i standarde sociale se pr3bu5e5te brusc. pentru a fi politico5i. se emite ipoteza c3 toate fiin ele umane ar fi capabile de asemenea performan e tulbur3toare. clarviziunea. trebuie s3 se ridice de la mas3 5i s3 plece înainte de sfâr5itul acesteia. Conceptul de anomie (din grece5te: a nomos B f3r3 lege) a fost introdus. în eventualitatea declan53rii unui cataclism nuclear. Dep35ind cadrul analizei sistemelor sociale. au fost interzise experimente promi 3toare ce vizau ob inerea unor bacterii care s3 transforme celuloza în hidrocarburi. sinucideri. se pot face diverse specula ii. se poate presupune c3 telepatia nu este stimulat3 deoarece exist3 telefonul 5i celelalte mijloace de comunicare. în timp ce sistemele totalitare s-au pr3bu5it de la sine. diferite de cea actual3. Lipsa acestor norme se resimte la nivelul omului obi5nuit prin apari ia 5i accentuarea unui sentiment de insecuritate difuz3. Dezvoltarea umanit3 ii. s-a f3cut pe baza progresului 5tiin ei 5i al tehnicii. un sondaj al Centrului de Studii 5i Cercet3ri pentru Probleme de Tineret din România ar3ta c3 optzeci 5i opt la sut3 dintre tinerii între cincisprezece 5i dou3zeci 5i nou3 de ani sufereau de anomie! O veritabil3 genera ie de sacrificiu. generat de lipsa de reguli morale 5i juridice menite s3 organizeze via a economic3 5i social3. Spre a da un exemplu simplificat pân3 la vulgaritate. precum 5i aplicarea defectuoas3 a celor existente în perioada imediat urm3toare revolu iei din decembrie '89 au f3cut-o s3-5i piard3 încrederea în viitor 5i s3 se adapteze foarte greu prezentului. în 1893. pe care lipsa de legi 5i regulamente. Studiul mentalit3 ilor este necesar 5i pentru stabilirea unor contacte interumane importante. în 1994. La rândul lor. 5tiu c3 ar fi nepoliticos s3 înceap3 tratativele înainte de mas3 sau s3 plece imediat dup3 terminarea acesteia. dar eventualele încerc3ri de a le activa sunt inhibate de stilul de via 3 la care s-a ajuns.

De fapt. Este vorba de solu ii reale. cel denumit de Macovschi enisic. dintre un om 5i un câine este la fel de mare 5i insurmontabil3 precum cea dintre un câine 5i o piatr3. la diverse munci sau ca material pentru experien e. asemenea lucruri nici nu erau posibile. de parapsihologic). superioare omului. încarcerarea. cu adev3rat democratice. care s3 modifice structurile 5i sistemele sociale în a5a fel. exista pericolul ca bacteriile s3 scape de sub control. Conform acestei teorii. entit3 ile enisice ar putea fi atât de deosebite de oameni. 5omajul.. anume de a îngr3di cât mai mult libertatea presei. cele planetare. În primul rând trebuie identificate cauzele sociale ale s3r3ciei. 2) Opozi ia fa 3 de articolele împricinate sau fa 3 de o lege a presei rezida 5i rezid3 înc3 în România tocmai în îngrijorarea Q justificat3 de nenum3rate exemple Q c3 aceste legi pot fi aplicate 5i interpretate într-un singur sens. Evident. poate. dat3 de inteligen 3. ofens3 adus3 autorit3 ii etc. Alcoolicii. În societ3 ile moderne. în special Uniunea Sovietic3 5i Statele Unite.. a5a cum darul inteligen ei umane nu poate fi în eles de un câine. de a pune în circula ie 5tiri voit false ori tenden ioase. Diferen a. nu are doar menirea de a avertiza individul asupra presiunilor ce îi determin3 comportamentul 5i modul de gândire. De ce ar fi numai trei niveluri într-o asemenea structur3? Logica arat3 c3 este foarte posibil s3 existe 5i un al patrulea nivel. pedepsirea. ale lipsei de locuri de munc3 sau ale împrejur3rilor ce îi determin3 pe oameni s3 bea sau s3 se drogheze. Revenind la manipul3rile deja cunoscute 5i clasificate. nu era rodul dorin ei de a putea calomnia în voie. iar o parte dintre concluzii au fost utilizate în imaginarea unor tehnici extrem de sofisticate pentru manipularea virtualilor inamici sau a maselor de manevr3. f3r3 nici o team3 de posibile urm3ri. le arat3 modul în care cei ale5i îndeplinesc sau nu a5tept3rile electoratului. de pild3. Doar ac ionând asupra cauzelor se poate diminua amploarea unor flageluri precum s3r3cia. Teama cea mare const3 în audien a ei în rândul popula iei. ultraj etc. respectiv de plante 5i animale. le r3spund unor întreb3ri spinoase.31 32 perioad3 de timp. partidul de guvern3mânt 5i-a reînceput presiunile pentru introducerea în cadrul articolelor 205. analiza lor. forma iunea de guvern3mânt s-a gândit la o strategie de manipulare abil conceput3. Nivelul noesic apar ine fiin elor cu inteligen 3. este reprezentat de materia f3r3 via 3. 3) Presa independent3 (nealiniat3). Milioane de oameni citesc zilnic ziarele independente. excluderea sau execu ia celor care nu se comport3 în spiritul normelor impuse. fiind sus inut3 5i de majoritatea partidelor din opozi ie. alcoolismul sau consumul de droguri. pl3tesc pentru a le citi. Înainte de a trece la descrierea strategiei propriu-zise 5i a felului în care ea a fost pus3 în aplicare. acuzarea victimelor a devenit anacronic3. utilizân-du-le ca hran3. respectiv oamenilor. în domeniul fic iunii pure. o dat3 cu reluarea discut3rii noului Cod Penal în Parlamentul României. Marea majoritate a acestor studii a urm3rit aplica ii militare. biosic. Oare 5i entit3 ile enisice manipuleaz3 specia uman3 f3r3 ca ea s3 fie con5tient3? Iat3 ipoteze tulbur3toare. lucru ce ar fi putut duce chiar la dispari ia vie ii de pe P3mânt. dar poate oferi 5i solu ii benefice în cazul unor situa ii de criz3. este reprezentat de materia însufle it3. le deslu5esc mecanismele . discriminarea. nu reprezint3 un pericol pentru Putere. de a împro5ca pe oricine cu noroi. Oricât de fanteziste ar p3rea astfel de ipoteze. în interesul grupului aflat la putere. cel fizic. chiar de a o anihila pentru a nu mai deranja Puterea 5i pe ai s3i clien i. s3 se multiplice rapid 5i s3 transforme p3durile Terrei în lacuri nesfâr5ite de petrol. precum 5i fa 3 de ini ierea unei legi a presei. mai ales. ce intr3 din nou în domeniul fic iunii pure. Primul.. s3racii. pentru a-5i îndeplini scopul. f3cute publice atât în paginile ziarelor independente (nealiniate). acesta con inând deja pedepsele pentru infrac iunile de calomnie. Studiu de caz: "Trântitul-u ii-în-fa independente " i amu irea presei În toamna lui 1995.. S-ar putea merge 5i mai departe cu ipotezele. 206. cine a determinat actuala variant3 de evolu ie a speciei umane?" Încercarea de a da un r3spuns ar marca deja trecerea la o categorie superioar3 de manipul3ri. Marile puteri. concretizate în reeducarea. Oamenii se folosesc de animale. adus3 la cuno5tin a cât mai multor oameni. Al doilea. încât s3 fie favorabile tuturor categoriilor de oameni. în special la cele de mare anvergur3. Iar capacit3 ile lor nici m3car nu pot fi imaginate de c3tre oameni. deocamdat3. f3r3 ca "dobitoacele" s3-5i poat3 da seama. 5omerii nu pot fi f3cu i vinova i în întregime de situa ia în care se afl3. nu de acele rezolv3ri false. 238 5i 239 a unor pedepse speciale pentru ziari5ti în cazul comiterii infrac iunilor de calomnie. precum 5i niveluri supraenisice. reie5ea clar c3 opozi ia fa 3 de respectivele articole ale noului Cod Penal. cât 5i cu alte numeroase prilejuri. chiar cu Codul Penal în vigoare la acea dat3 (de fapt 5i în momentul în care sunt scrise aceste rânduri). ce intr3. în final apare 5i întrebarea: "Ce 5i. tocmai pentru c3 le reflect3 opiniile. au creat institute speciale 5i au alocat fonduri substan iale pentru studierea "fenomenelor neconven ionale" ( inând. ea singur3. Cum rezisten a reprezentan ilor presei independente era foarte puternic3. se cuvin totu5i câteva preciz3ri pentru a contura întreg contextul respectivelor evenimente. ele sunt analizate cu toat3 seriozitatea de c3tre colective impresionante de cercet3tori. Academicianul român Eugen Macovschi a imaginat o teorie conform c3reia universul înconjur3tor este structurat pe mai multe niveluri. 1) Din opiniile reprezentan ilor presei. cum este omul fa 3 de câine. Animalele 5i plantele se folosesc de mediul înconjur3tor pentru a supravie ui.

când tensiunea dispare 5i analizele lucide arat3 situa ia de . Manipularea eficient3 a opiniei publice se poate realiza numai prin minimalizarea sau anihilarea surselor alternative de informa ie. Ele au ap3rut din dorin a respectivelor institu ii de a influen a opinia public3. noile condi ii sunt mult mai blânde fa 3 de cele propuse la început de ini iatori. Respectivele legi îns3 nici m3car nu au fost luate în discu ie. la un moment dat. Deci for a ziarelor independente st3 în primul rând în cititorii pe care îi reprezint3 5i cu care. dar 5i ca o modalitate de a sonda în ce m3sur3 electoratul mai este sau nu de acord cu politica lor. ca urmare a mineriadelor 5i a prezen ei extremi5tilor la guvernare în anumite momente 5. 4) Un motiv principal vehiculat în permanen 3 de Putere pentru a impune legile împotriva presei este c3 aceasta public3 5i 5tiri false. Instaurarea moralit3 ii atât de dorite Q în discursuri Q de Putere s-ar putea realiza. tenden ioase ori acuza ii insuficient fundamentate. legea r3spunderii ministeriale. este "Trântitul-u5ii-în-fa 3". cu care ini iatorii nici nu se a5teapt3 c3 partea advers3 ar putea fi de acord. contravine propriilor lor observa ii. În consecin 3 Puterea nu se teme de presa independent3. ci lipsei de transparen 3 a autorit3 ilor.. iar cel care le-a în5elat a5tept3rile ar da faliment. conform legilor 5i Constitu iei 3rii). deci a presei independente.m.a. 206. lucrurile nu se opresc aici. despre comportamentul 5i activitatea ale5ilor s3i. acest lucru reflect3 tocmai rolul pe care trebuie s3-l aib3 presa. c3 mineriadele poate nu ar fi existat f3r3 manipularea exercitat3 prin intermediul televiziunii. din nou. li se sugereaz3 chiar adversarilor textul noilor condi ii. în mod direct sau. prin simpla desfiin are a respectivelor gazete. legea partidelor 5. prin diverse canale. nu a putut s3 cad3 pân3 nu a fost preluat controlul asupra informa iilor. dar incomode pentru Putere 5i ai s3i clien i. s3 vedem strategia prin care Puterea 5i-a propus s3-5i ating3. Dac3 cititorii ar sim i c3 tot ceea ce se spune în ziarul pe care îl cump3r3 contrazice realitatea. propriilor lor idei sau sentimente. se identific3. care îngr3de5te 5i mai mult accesul la informa ii de interes pentru opinia public3. indezirabile Puterii. Pentru ca succesul s3 fie deplin. de incompeten 3. zâmbete. în ce const3 ea. dar nu acesta este subiectul analizei de fa 3. gratuite. de ini iatori. în respectivele gazete apar frecvent insulte grosolane la adresa unor personalit3 i politice sau culturale de prim rang. pe scurt. pe care o întreag3 ar3 îl ura. s3 fie acceptate de adversari. De fapt. mai ales. Mai mult. în acela5i timp cu o lege a presei. ci de milioanele de oameni care au acces la aceast3 surs3 de informa ie ce nu poate fi controlat3. apoi se creeaz3 o stare artificial3 de panic3. într-un stat democratic este nepermis3 anomalia ca Guvernul s3 finan eze din fonduri publice un ziar în care s3-i fie ataca i adversarii politici. despre activitatea autorit3 ilor sau a institu iilor pe care le finan eaz3 din buzunarul s3u. prin intermediul presei. pentru adev3ra ii profesioni5ti ai manipul3rii. o tehnic3 de manipulare a p3r ii adverse. 6) Evident. Probabil nimeni nu ar fi protestat dac3. despre cum îi sunt cheltui i banii. trebuie remarcat faptul c3 ofensiva Puterii împotriva presei independente a coincis cu declan5area campaniei pentru alegerile din 1996. adversarii r3mân cu impresia c3 au ob inut o victorie prin faptul c3. Mai ales c3 aceia5i profesioni5ti de atunci au continuat s3 lucreze din plin 5i dup3 revolu ie. chiar a celor obliga i. pentru lips3 de transparen 3 sau comportament abuziv ori arogant. momente în3l 3toare din activitatea productiv3 etc. în sensul c3 termenul final al negocierilor nu mai poate fi amânat 5i "ceva trebuie pus în locul inacceptabilelor condi ii ini iale". pentru ca apoi. acela de a fi un veritabil câine de paz3 al democra iei. trebuie s3 aib3 acces la o singur3 surs3 de informa ie. pe parcursul negocierilor. 239 din Codul Penal nu avea nimic de-a face cu dorin a Puterii de a impune societ3 ii române5ti norme fire5ti de conduit3. de5i defavorabile lor. S-a aprobat în schimb Legea secretului de stat 5i de serviciu. respectiv asupra televiziunii na ionale.33 34 intime ale vie ii sociale. de imaginea proast3 a României în lume.a.m. Important este faptul c3 în amintitele publica ii câ iva mercenari ai scrisului public3 frecvent injurii grosolane.d. 238. care au refuzat s3-i r3spund3 la întreb3ri. Astfel adversarii ajung ei în5i5i s3 fac3 propunerile dorite de ini iatori. Într-o democra ie veritabil3. Aminti i-v3 c3 regimul absurd. Dar. 5edin e de lucru sus inute. 5) Faptul c3 modificarea articolelor 205. O surs3 care s3 prezinte numai întâlniri oficiale. într-o form3 sau alta. mult mai grave decât unele excese din presa independent3 (excese ap3rute de cele mai multe ori din dorin a disperat3 de a atrage aten ia asupra unor situa ii intolerabile. Este adev3rat îns3 în majoritatea cazurilor c3 vina nu apar ine ziari5tilor. reiese evident 5i din exemplul oferit de publica iile Pre5edin iei 5i Guvernului. s3 se ajung3 la punctul în care condi iile dorite. aflat3 total sub controlul Puterii (spre exemplu.d. Adversarilor li se pun de la bun început în fa 3 ni5te condi ii total inacceptabile. Având în vedere situa ia existent3. prin natura muncii lor. Tirajul infim reflect3 neîncrederea popula iei fa 3 de amintitele institu ii. în condi iile unei apatii totale din partea celor îndritui i s3 le solu ioneze. O surs3 de informa ie care s3 nu aminteasc3 nimic de corup ie. s-ar fi adoptat 5i legea func ionarului public. de moralitate. Aminti i-v3. economice 5i politice din România de ast3zi. convin5i fiind c3 sunt exclusiv rodul gândirii lor. în aceste cazuri. spre exemplu. m3car pentru a-i da posibilitatea ziaristului acuzat de publicarea unor 5tiri false sau tenden ioase s3 acuze la rândul s3u func ionarul public ori autorit3 ile. Reamintim. De fapt. frecvent utilizat3 în cadrul unor negocieri. Dup3 cum s-a v3zut în capitolul anterior. scopul. televiziunea na ional3). A5a cum. Mai târziu. s-ar orienta imediat spre un alt ziar. este un drept fundamental al contribuabilului s3 fie informat corect. de fapt. Pentru ca opinia public3 s3 fie manipulat3 în voie. era pe vremea lui Ceau5escu. creionat3 în cele de mai sus. ci erau orientate doar împotriva presei independente. a diver5ilor func ionari publici. s3 informeze opinia public3. ce nici m3car nu pot fi suspectate de leg3tur3 cu ini iatorii.

5i s-au în eles s3 renun e la ideea cu "delictul de pres3" 5i s3 nu cedeze nici unei presiuni din partea Puterii. care au t3iat aripile mai multor indivizi.. Remodelarea gândirii într-un sistem totalitar În teorie. În practic3 îns3. protestele privind neconstitu ionalitatea lor. pentru "hot3rârea final3". desf35urate sub deviza Libertate. prin canale oculte s-a r3spândit sugestia c3 totu5i "ceva trebuie pus în locul hulitelor articole". s-a ar3tat dispus3 la concesii. pân3 ce s-a pierdut total urma celor care au lansat-o. proteste venite din partea ziarelor independente. sus inute de for e din opozi ie. Pentru a se men ine la putere nu au avut alternativ3. A fost elaborat chiar 5i textul unui nou articol (doar unul. societate sau politic3 anihileaz3 îns35i esen a fiin ei umane.d. for ându-i s3 se zbat3 continuu. gazetarii care au propulsat "delictul de pres3" nu au mai avut timpul unei analize lucide care s3 le demonstreze c3 noul articol nu numai c3 nu protejeaz3 ziari5tii. se a5tepta ca propunerea cu "delictul de pres3" s3 vin3 din partea ziarului care l-a prezentat în paginile sale. Egalitatea între oameni." ar fi fost imediat introdus în Codul Penal pentru a înlocui celelalte patru modific3ri 5i oricare proteste ulterioare ar fi fost contracarate cu non5alan 3: Voi l-a i cerut. cum spuneam. dar de mare importan 3. de sindicate. Ar mai r3mâne de spus c3 imediat dup3 aceea noul Cod Penal a c3zut la vot în Parlament. Conduc3torilor revolu iei. Anticipând eforturile presei independente de a se ap3ra de atacurile Puterii.m. sl3be5te societatea pân3 la trecerea în nefiin 3.35 36 inferioritate în care s-au pus adversarii Q p3str3m aceast3 denumire generic3 Q. Dar. convocând imediat directorii principalelor cotidiane la o "ultim3" 5i "decisiv3" întâlnire cu pre5edintele partidului de guvern3mânt. ea nu a reu5it.a. prin diverse declara ii mai mult sau mai pu in oficiale. O astfel de analiz3 ar3ta clar c3 introducerea "delictului de pres3" în noul Cod Penal ar fi reprezentat o victorie important3 a Puterii în ofensiva împotriva presei independente. Reprezentan ii Puterii au "trântit" de la bun început articolele cu pricina în noul Cod Penal. Rezultatul a fost contrar a5tept3rilor gazetarilor. câ iva gazetari de la un important cotidian na ional au f3cut public3 propunerea pentru înlocuirea celor patru articole incriminate din noul Cod Penal cu articolul privind "delictul de pres3". Respectiva "nad3" a fost canalizat3 spre mediul gazet3resc 5i a început s3 circule pe diverse c3i. O superb3 povestire science-fiction începea cu o constatare dureroas3: Mi-au t iat aripile. distruge individualitatea. În linii mari scenariul s-a repetat în mai toate societ3 ile în care s-a încercat aplicarea sistemelor bazate pe ideile socialismului utopic. cât 5i Vadim Tudor au înregistrat cre5teri de popularitate. Puterea. dup3 preluarea puterii. Dac3 ar fi s3 lu3m doar exemplul Revolu iei Franceze. Ceea ce. În acest timp. ele s-au dovedit falimentare. fiind trimis spre reformulare. pre5edintele României a reu5it performan a de a beneficia de o imagine favorabil3 în mai toate cotidianele independente. locuit3 de oameni cu aripi. fiind preluat3 5i transmis3 de la unii la al ii. fa 3 de celelalte patru pe care era menit s3 le înlocuiasc3. zilnic. dar creeaz3 disponibilitatea de a fi incriminate chiar 5i persoanele dispuse la m3rturisiri sau declara ii incomode. lipsa propriet3 ii private. un adev3rat paradis. artizanii manipul3rii încurajau. Manevra a dat roade. întâlnirea dintre reprezentantul de marc3 al Puterii 5i ziari5ti nu mai l3sa timp pentru discu ii 5i analize. "Delictul. presei i se ofereau noi declara ii belicoase pentru a mediatiza nefiresc de mult acel conflict. doctrinele bazate pe egalitarism au câ5tigat numero5i adep i. în sensul c3. în seara de dinaintea discu iilor "finale" cu pre5edintele partidului de guvern3mânt. cum era de a5teptat. replicându-li-se c3 ei au fost cei care au f3cut propunerile. trebuie amintit c3. Imediat. de o mare parte a opiniei publice 5. S3 traducem teoria de mai sus în ceea ce s-a întâmplat în toamna lui 1995. a doua zi. la . dar conform cu a5tept3rile manipulatorilor: atât Ion Iliescu. fiind pus permanent în antitez3 cu liderul extremist. au instaurat o domnie a terorii. noi n-am f cut altceva decât s v accept m dorin a. Puterea a inoculat atent o atmosfer3 de tensiune. convin5i fiind c3 ei sunt autorii textului 5i c3 astfel ofer3 o solu ie pentru ie5irea din impas. De asemenea. orice protest din partea lor este inutil. tot oameni. Fraternitate. În plus. Au urmat. Evident.. în rela ia dintre presa independent3 5i Putere. le-a devenit tot mai clar c3 nu pot pune în aplicare ideile utopice în numele c3rora au ridicat mul imea. Revenind la manevra cu modific3rile Codului Penal. prin a demonstra c3 cele mai grave calomnii nu apar în paginile ei. de grab3. O nesperat3 bil3 alb3 în perspectiva alegerilor din anul urm3tor. ci în revistele extremiste. dup3 pu in timp. popularizarea conflictului existent la acea vreme între liderul Partidului România Mare 5i pre5edintele României. Pentru c3 doctrina socialist3 a fost. Directorii principalelor cotidiane s-au întâlnit.. Sub presiunea timpului. mult mai greu decelabile. vedem c3 dup3 toat3 acea euforie ini ial3 a maselor a urmat sângeroasa perioad3 a terorii. lipsa unui sistem concuren ial autentic în economie. Egalitate. Pe o planet3 ipotetic3. prin diverse canale oculte. articol prin care era definit 5i pasibil de pedeaps3 a5anumitul "delict de pres3". în detrimentul personalit3 ilor din opozi ie. Spuneam c3 strategia aplicat3 de profesioni5tii Puterii în acest caz avea 5i alte efecte. au venit membrii unei expedi ii. este 5i va r3mâne utopic3. cu mult mai crâncen3 5i mai absurd3 decât constrângerile existente în societate anterior venirii lor la conducere. s-a 5i întâmplat. pentru a sugera din start o nou3 concesie).. sugerându-se c3 neglijarea lui i-ar putea da ap3 la moar3 liderului extremist. În paralel. de5i a fost construit3 cu cea mai mare fine e.

pentru c3 ei deveniser3 mult mai rezisten i. Principala problem3 este aceea a unei previzibile 5i extrem de d3un3toare s3r3ciri a fondului genetic uman. indiferent cât de neobi5nuit ar p3rea. vor face în curând posibil3 realizarea "h3r ii genetice" a fiec3rui individ. depozitele de stat erau deschise pentru a se aproviziona din rezervele lor 5i poporul. este foarte posibil ca în scurt timp s3 dispar3 total tipurile umane care nu ar corespunde standardelor de frumuse e ale momentului. care se bucurau de privilegii uria5e. fiec3rui b3rbat însurat i se repartiza o bucat3 de p3mânt de o anumit3 suprafa 3 (aproximativ aceea5i pentru to i). în timp. Nu existau bani. în cazul în care se va permite "modelarea" nou-n3scu ilor. de5i diferen ele sunt semnificative. mai creatori. tot mai restrânse pe m3sura dezvolt3rii sistemului social. ale ingineriei genetice. egalitatea între to i cet3 enii 5i alte asemenea obiective m3re e a dat faliment. Acela5i sistem era aplicat 5i în cazul cre5terii turmelor de lame. nivelul de trai al cet3 eanului obi5nuit este cu mult peste cel înregistrat în 3rile foste comuniste. Ingineria genetic3 va permite nu peste mult timp chiar corectarea unor asemenea deficien e. Tot din aceste depozite era între inut3 5i Curtea imperial3. nu existau cer5etori. dac3 noua fiin 3 uman3 va suferi de vreo boal3 congenital3 sau va fi predispus3 unei maladii sau alteia. în raport cu num3rul parcelelor pe care le cultivase fiecare. Deasupra acestora. membri ai familiei imperiale. Poate am mers prea departe cu argumenta ia. ce ar putea duce. Se pot scrie studii întregi despre compara ia unui asemenea sistem ce func iona aproape impecabil 5i tipul de societate întrev3zut de adep ii socialismului. iar pentru fiecare fat3. iar cei ce împliniser3 cincizeci de ani munceau mai pu in. diversificarea activit3 ilor umane. Îns3 nu despre o asemenea paralel3 dorim s3 discut3m. Mai mult. pe continentul nord-american. Îns3 perfec iunea a condus spre o anumit3 degenerare. neînv3 a i cu lupta dur3 pentru existen 3. în mine. Cei inap i de munc3. nu exista proprietate privat3. s3 provoace moartea a milioane de oameni.37 38 nesfâr5it. oamenii de 5tiin 3 au început deja s3-5i pun3 întreb3ri extrem de grave. A doua treime era dus3 în depozitele "sacre". produsele ob inute de pe aceast3 "treime sacr3" fiind folosite pentru între inerea preo ilor 5i pentru jertfele rituale. chiar în trecutele momente de vârf ale economiei socialiste. Aceasta este una dintre cauzele. spiritul de competi ie. dac3 majoritatea p3rin ilor î5i vor dori copii blonzi. dar generând 5i noi "boli" ale societ3 ii. numit3 tupu. Socialismul. Dincolo de optimismul generat de asemenea perspective tulbur3toare. Inca5ii dezvoltaser3 un sistem social întrucâtva asem3n3tor celor imaginate de adep ii socialismului utopic. în urma cuceririlor. pentru care câteva sute de conchistadori au reu5it s3 distrug3 dou3 civiliza ii uluitoare. ce nu permiteau ob inerea unor recolte suficiente pentru toat3 lumea. în 3rile cu democra ie avansat3. De5i. culoarea ochilor sau a p3rului. preo i. Oamenii cu aripi. pe care ei le prev3zuser3 Q adev3ratul sens al misiunii lor a ie5it la iveal3. multe grup3ri etnice fuseser3 str3mutate din locurile de ba5tin3 5i amestecate cu altele. la sistemele de iriga ii etc). societ3 i. Democra iile occidentale în care societatea a încurajat competi ia 5i afirmarea valorilor. Progresele geneticii. 5i satisfacerea stagiului militar. dincolo de tarele sale. Spre exemplu. începând cu sexul 5i terminând cu fizionomia. care î5i propusese înl3turarea s3r3ciei. chiar înainte de na5tere. A treia parte era împ3r it3 în mod egal tuturor celor care munciser3 p3mântul. tindea spre perfec iune (tot în ceea ce prive5te func ionarea). a doua apar inea suveranului. Mai mult. se va putea ajunge chiar la "modelarea" fiec3rui nou-n3scut conform dorin ei p3rin ilor. Trebuie remarcat c3 societatea incas3 înregistra o egalitate aproape perfect3 doar la nivelul cet3 enilor de rând. lipsa motiva iilor. De asemenea. Practica a dovedit c3 sistemele cele mai favorabile sunt acelea în care libert3 ile individuale sunt încurajate 5i îmbinate cât mai armonios cu libert3 ile colective. ce apar ineau suveranului. Ideea îns3 era de a demonstra c3 supravie uirea speciei umane 5i dezvoltarea acesteia se pot face numai în cadrul unor sisteme. de unde erau aproviziona i preo ii. Uniformitatea. v3duvele 5i b3trânii primeau de la stat toate cele necesare traiului. dar specia a supravie uit prin cei c3rora li se t3iaser3 aripile. De5i experimentatorii p3reau la început ni5te agen i ai r3ului. în ultim3 instan 3. oamenii trecu i de 5aizeci de ani erau scuti i de munc3. egoismul. duce cu gândul spre destinul tragic al imperiilor precolumbiene. într-un fel. cu ochi alba5tri. dac3 avea copii. se afla o întreag3 ierarhie de func ionari ai statului. Povestirea. Iar dispari ia unor astfel de tipuri ar s3r3ci grav mo5tenirea genetic3 a omenirii. func ionarii. au supravie uit 5i s-au consolidat. bun3starea general3. Întreaga suprafa 3 a statului era împ3r it3 în trei: o parte apar inea soarelui. nivelarea sistemelor umane genereaz3 vulnerabilitate. ecosisteme care s3 incite creativitatea. poate chiar cea fundamental3. constructorii de drumuri 5i cet3 i. ajunsese aproape de perfec iune în ceea ce prive5te func ionarea sa. în timp Q când pe planeta respectiv3 au început cataclisme devastatoare. acest sistem de via 3. au murit unul câte unul. În ceea ce prive5te cultivarea p3mântului. Imperiul Aztec. Se va putea cunoa5te astfel. f3când-o extraordinar de vulnerabil3 în cazul apari iei unor maladii înc3 necunoscute. Sistemul inca5. În cazul unor calamit3 i naturale. mai inventivi. pentru a supravie ui. dar 5i acestea foarte bine definite 5i îmbinate cu obliga ii privind buna func ionare a statului. cet3 enii obi5nui i aveau aceea5i stare material3. iar a treia poporului. Înc3 un argument ar putea fi adus în sprijinul acestei afirma ii. la dispari ia speciei umane. Recolta era strâns3 la comun 5i se împ3r ea 5i ea tot în trei p3r i egale. depozite din care erau pl3ti i militarii. o jum3tate de tupu. La fel. invidia. concretizate în munca pe câmp. pentru fiecare b3iat i se mai repartiza un tupu. Înc3 o . a dus la deosebiri minime între cet3 enii de rând ai imperiului. De asemenea. O treime mergea la depozitele de stat. spre o vulnerabilitate tot mai accentuat3 a întregii societ3 i. motiv pentru care nu se r3spândiser3 nici "maladii" precum l3comia. În afara obliga iilor fa 3 de stat. cet3 enii aveau 5i obliga ia de a presta un anumit num3r de zile de munc3 în folos ob5tesc (la construc ii.

Oamenii au nevoie de oameni pentru a se sus ine reciproc. de a ne aminti 5i de a imagina. pentru a rezista pericolelor. For a este folosit3 ca un auxiliar. Memoria d3 omului sentimentul de continuitate a eului de-a lungul timpului. în deformarea rela iilor interpersonale. Pentru a se dezvolta. sunt izbitoare. etc. a modului în care este ea perceput3 de psihologia social3. a importan ei acestor no iuni. putem face distinc ia între eul nostru 5i lume. Noul sistem social creat de dictatori are ca unitate reprezentativ3 omul nou. cum vre i s3 spune i. co-rect-incorect. Ei 5tiau c3 socialismul 5i. sistemul de legi. are rolul determinant. la început. mai apoi. istorii scrise. comparativ cu ceea ce ar trebui s3 se întâmple. Unicitatea speciei umane. nazi5tii. înmagazinat3 în planuri. mai precis minciuna. perfec ionat3 continuu. Omul este o fiin 3 social3. Minciuna este instrumentul de baz3 prin care se creeaz3 omul nou. în distorsionarea proceselor imaginative. Nu are rost s3 ne limit3m doar la comuni5ti. Îns3 procesul de manipulare a con5tiin elor. mai mult. cu o gândire total diferit3 de a predecesorilor. apoi. de a anticipa consecin e ne d3 posibilitatea s3 construim scenarii dintre cele mai îndr3zne e despre viitor. eforturile depuse în a modifica structura psihic3 a sute de milioane de fiin e umane pentru a le supune voin ei lor. etice. Pentru ca atributele tripletei inteligen 3-con5tiin 3-afect s3 func ioneze perfect în sensul dezvolt3rii individului. tot de la bun început. teoreticienii comunismului au în eles. Analiza metodelor de creare 5i între inere a unui sistem totalitar relev3 faptul c3 minciuna era 5i înc3 mai este (în unele zone ale globului) doar una dintre armele celor afla i la putere. c3 ideologia lor va trebui impus3 prin for 3 5i. Datorit3 con5tiin ei ne d3m seama de rela iile noastre cu lumea exterioar3. atunci comportamentul s3u va fi determinat 5i de con5tiin a a ceea ce s-ar putea întâmpla în anumite condi ii date. în modificarea experien elor. Sentimentele reprezint3 o punte de leg3tur3 special3 cu ceilal i oameni. de a propune variante. conturându-i astfel personalitatea. de a tr3i emo ii intense. Abilitatea de a imagina alternative. în cadrul unui întreg sistem de recreare a con5tiin elor. dintre care mul i. Ceea ce uime5te este cinismul acestor "întemeietori". este dat3 de armonia în care se împletesc inteligen a. Spre deosebire de membrii de rând ai partidelor comuniste. ci s3 ne construim via a bazându-ne 5i pe experien a altora. Minciuna. Principalul scop al liderilor unui sistem totalitar nu este de a st3pâni prin for 3 sau de a-5i distruge adversarii. în cadrul societ3 ii. mai bine zis. de manipulare a con5tiin elor. un sistem de norme morale. Numai astfel fiin a uman3 î5i dobânde5te 5i î5i demonstreaz3 superioritatea: devenind total implicat3 în ceea ce a fost. în dezvoltarea unor noi criterii de evaluare. a ceea ce înseamn3 trecut. era poate arma de baz3 a celor care au impus ideologiile totalitare. memorii. de câ5tigare a controlului asupra min ilor umane este cu mult mai complex. Când unei asemenea fiin e umane pure îi este ad3ugat. Ca un corolar al acestui mecanism apar no iunile de bine 5i r3u. va trebui men inut3 prin for 3. Afectul ne ofer3 baza pentru a percepe experien ele într-o infinitate de nuan e subtile. sau diver5i al i dictatori. reflexe. con5tiin a 5i afectul. Inteligen a ne d3 capacitatea de a înv3 a. în ceea ce este 5i în ceea ce va fi. pentru c3 asem3n3rile între toate aceste sisteme totalitare. în rescrierea istoriei. au pus în mi5care un întreg mecanism al manipul3rii 5i terorii pentru a-i aduce pe oameni în situa ia unor marionete care s3 populeze universul pe care 5i l-au imaginat ei. dincolo de simpla suferin 3 sau pl3cere. conduc3torii. în sensul îndeplinirii sau neîndeplinirii respectivelor norme. impus. comunismul vor r3mâne ideologii utopice 5i. uneori chiar opuse ideologic. de origini foarte diferite. în recrearea sistemelor de norme morale 5i etice. dar 5i obliga iile ce stau la baza bunului-sim . drepturi. lideri de cult. indiferent c3 la conducerea lor s-au aflat comuni5tii. aerul lor superior. bazate pe ra ionamente pure. Minciuna este instrumentul folosit în restructurarea concep iilor. pentru a evolua. E cazul s3 vorbim de sistemele totalitare în general. determinând reac iile din experien a imediat3. dar 5i a fiec3rui individ în parte.. dep35ind chiar logica linear3. de a corecta prezentul 5i de a construi variante mai bune ale viitorului. Având în vedere aceast3 extrem de schematic3 prezentare a esen ei umane sau. tradi ii. a degenerat spre teroare. trebuie ca el s3 aib3 o viziune foarte bine închegat3 a temporalit3 ii. Trecutul alimenteaz3 prezentul cu standarde.. sistem în care manipularea. Capacitatea de a iubi. în remodelarea sentimentelor.39 40 dovad3 c3 sistemul concuren ial s-a dovedit cel viabil. în cadrul societ3 ii. spuneam. au crezut sincer în "superioritatea" 5i "binefacerile" unei viitoare societ3 i perfecte. dup3 unele succese de început. implementat. experien e. De aceea au ini iat o strategie extrem de bine pus3 la punct. Iubirea 5i sentimentul de încredere pot crea leg3turi mult mai puternice 5i mai stabile decât orice judecat3. ci de a-5i determina supu5ii s3 gândeasc3 sincer a5a cum vor ei. fundamentali5ti etc. care. În cadrul societ3 ii se regleaz3 raportul între interesele personale. dar 5i complexe. . între universul nostru interior 5i realit3 ile exterioare. criterii de compara ie. în loc de a c3uta alte solu ii pentru a veni în întâmpinarea dorin elor 5i necesit3 ilor fire5ti ale oamenilor. prezent 5i viitor. el are nevoie de ceilal i. documente. e mult mai lesne de în eles modul în care ac ioneaz3 cei care doresc s3 aib3 controlul total asupra semenilor lor. Imagina ia ofer3 omului puterea de a dep35i gre5elile trecutului. privilegii. Imensa capacitate de a înv3 a ne permite nu numai s3 profit3m de propria noastr3 experien 3. în compara ie cu sistemul centralizat. de multe ori mult mai eficient3 5i mai rapid3 decât rezultatele unor analize reci. ne determin3 s3 ne implic3m total în via a de fiecare zi.

Permanent. în func ie de cei care se succedau în posturile de conducere sau c3deau în dizgra ie. v3zând oamenii ca pe o mas3 amorf3.m. (. minciuna joac3 un rol primordial.. toate informa iile ce veneau din exterior erau cenzurate 5i deformate pentru a ar3ta "degradarea societ3 ii capitaliste aflate în putrefac ie". Reforma gândirii i psihologia totalitarismului. referitor la acest subiect: Da i-ne un copil de opt ani i v garantez c va fi bol evic toat via a. Nici un segment din sfera informa iei sau a culturii în general (care are un efect decisiv în crearea mentalit3 ii individuale. Pentru a justifica o ac iune sau alta. Suprafa a raportat3 ca recoltat3 dep35ea suprafa a arabil3 a 3rii. articolele din ziare.. s cuprind milioane de oameni. fundamentalist-religioas3 5. controleaz trecutul.. Trecutul era adaptat pentru a motiva ac iunile din realitatea imediat3. Cerin a de puritate.d. Credin a propov3duitorilor în posibilitatea de a controla min ile oamenilor.. Iat3 ce spuneau trei dintre ei. controleaz viitorul.) Criticii de art trebuie s ac ioneze întotdeauna în spiritul principiilor marxist-leniniste. partea cea mai grea este imaginarea mijloacelor prin care la urechile poporului s3 nu ajung3 informa iile ce ar putea afecta reu5ita activit3 ii de propagand3.) Ele trebuie s promoveze cu curaj experien a înaintat .. militant. permanent erau inventa i inamici. În cartea sa.) Este necesar ca organele i organiza iile de partid s ac ioneze pentru unirea tuturor for elor de care dispune societatea noastr în direc ia realiz rii . a operei... (. (.a. George Orwell imagina un sistem totalitar ce tindea spre perfec iune. (Hitler. Remodelarea limbajului. 1923) Individul trebuie s accepte lipsa de importan a propriei sale persoane.) Filmul s devin un puternic mijloc de educa ie socialist a maselor! (. s se integreze unei puteri superioare i s fie mândru c este parte din for a i gloria acestei puteri superioare. Realitatea îns35i fusese anihilat3 5i înlocuit3 cu o aparen 3 de realitate.. Ac iunea îns3 are 5anse foarte limitate de reu5it3. pentru a împiedica "r3spândirea concep iilor retrograde.) Trebuie s facem din fiecare unitate colar un puternic centru de educa ie în spirit socialist i comunist a copiilor i tinerilor. exager3ri 5i minciuni ce frizau absurdul... presa. trebuie s i fac loc (. În cartea sa.. Chiar dac3. Metodele prezentate în Structura minciunii au fost experimentate 5i în România aproape o jum3tate de secol. de a le st3pâni.. modul de prezentare cuprindea.41 42 Propov3duitorii regimurilor totalitare. Iat3 câteva fragmente din cuvântarea lui Nicolae Ceau5escu din 1971. Principiul esen ial de informare într-un sistem totalitar.m. pertinent3 5i util3 în încerc3rile de radiografiere a oric3rui sistem totalitar. cu privire la programul PCR pentru îmbun3t3 irea activit3 ii ideologice. pe aceast cale s fie biciuite f r cru are moravurile retrograde. Doctrina mai presus de oameni 5i Delimitarea social . care erau distruse. clasificarea lui Lifton r3mâne valabil3.. conflicte. (Ceau5escu. (. Teza de baz3 a liderilor acelui regim era: Cine controleaz prezentul. istoria era rescris3. Cine controleaz trecutul. în România nu existau bolnavi de SIDA. cea strict interzis3 de regimurile comuniste. televiziunea. cu caracter revolu ionar. ideologiile totalitare nu au utilizat o combina ie perfect3 între cele opt "c3i". (.) lucr ri contemporane.. (. ci numai "pre urile se rea5ezau". Lifton identific3 opt c3i de ac iune pentru remodelarea gândirii. chiar dac3 unele metode de remodelare a gândirii au fost experimentate într-o propor ie mai mare decât altele 5i chiar exacerbate. pentru a nu r3mâne nici o urm3 despre ceea ce se întâmplase cu adev3rat cândva sau m3car despre care fusese ultima versiune agreat3 de conduc3tori.) Pe scena teatrelor noastre. În acela5i timp. dar 5i pentru a justifica ac iunile din viitor. gata de a fi remodelat3 pentru a da na5tere 5irurilor de supu5i perfec i. Controlul comunica iilor umane este mijlocul fundamental de ac iune în remodelarea gândirii umane. era total3. are forma urm3toarelor directive: Ce trebuie s tie poporul 5i Ce trebuie s nu tie poporul. Pentru îndeplinirea primei directive se pune în mi5care un întreg sistem de propagand3 care s3 induc3 în con5tiin a public3 ideea 5i mai apoi convingerea c3 ar fi "cea mai bun3 dintre lumi". Acestea sunt: Controlul comunica iilor umane. inaugurarea unor noi obiective industriale se f3cea cu multe luni înainte de finalizare doar pentru a fi bifate în planul de investi ii. R. reac ionare". s critice obiceiurile i moravurile înapoiate. Nimeni nu mai 5tia exact ce se petrecea cu adev3rat. uneori.a. contribuind în mod activ la educa ia socialist a maselor. .. Programul PCR pentru îmbun t irea activit ii ideologice. spune Wierzbicki. în realitate. C3r ile.. Structura minciunii. o alt3 armat3 de oameni lucra la recrearea prezentului. De aceea. Piotr Wierzbicki se ocup3 de analiza am3nun it3 a minciunilor din sfera informa iilor. 1984.radioteleviziunea trebuie s pun în centrul emisiunilor problemele educa iei socialiste (. documentele erau reformulate 5i noile variante le înlocuiau în arhive pe cele vechi.J.. îndeosebi tineretul. Mein Kampf 1933) F r nici o exagerare trebuie spus c însu i viitorul comunist al patriei noastre depinde de dezvoltarea cu succes a muncii ideologicoeducative (. case de copii orfani 5. O uria53 armat3 de oameni lucra pentru modificarea trecutului.. indiferent c3 este de sorginte comunist3. depersonalizat3. cuvântare în fa a comisarilor educa iei. +tiin a sacr . nazist3. mai mult.) Ziarele i revistele trebuie s deschid larg paginile lor problemelor educa iei socialiste. în scopul ob inerii controlului asupra min ii maselor de oameni. Manipularea "mistic ". Cultul confesiunii. în func ie de necesit3 ile momentului. s fie promovate normele socialiste de convie uire. atât timp cât oamenii au acces 5i la alte surse de informa ie. (Lenin. handicapa i. dar 5i colective) nu era neglijat. cluburile i c minele culturale trebuie s desf oare o activitate cultural-artistic multilateral .. aveau 5i au un total dispre fa 3 de fiin a uman3. radioul erau obligate s3 prezinte doar "m3re ele realiz3ri".).) Casele de cultur . Referitor la ceea ce se petrecea în ar3. 1971) În cartea sa. spuneam. De fapt nimeni nu mai 5tia exact ce se întâmplase în realitate. În acela5i timp..d. În toate aceste direc ii. dezastre.. bunurile nu se scumpeau..

Permanent. Ca 5i în romanul lui Orwell. personalit3 ile istoriei na ionale s-au trezit brusc. Dar corectitudinea alegerilor nu înseamn3 doar împiedicarea fraudelor electorale. buna-credin 3 sau competen a nu este decât manifestarea egoismului. individul încearc3 s3 se deta5eze. trebuie ca 5i mass-media s3 se bucure de o total3 libertate. Acest lucru este foarte bine 5tiut de liderii societ3 ilor totalitare.) de trecutul glorios al mi c rii revolu ionare i comuniste. dup3 revolu ie. Orice încercare de a le pune la îndoial3 autoritatea. dar 5i în interiorul s3u. spre exemplu). Din p3cate. Acest lucru îns3 nu îl scute5te de a fi profund afectat în capacitatea lui de a mai în elege ce este bun. rapoartele optimiste ale Comisiei Na ionale de Statistic3 sunt în permanent3 contradic ie cu nivelul de trai tot mai sc3zut al majorit3 ii popula iei. Caracterul lor mesianic nu poate fi pus la îndoial3. Pentru a ie5i din aceast3 stare. cinic3 sau absurd3 se desf35oar3 în virtutea unor ra iuni superioare. radiografiat minu ios în cartea lui Piotr Wierzbicki. Indiferent dac3 încerc3rile de a introduce în min ile oamenilor ideea guvern3rii în numele unor scopuri nobile reu5esc sau nu. Iar acest deziderat se realizeaz3 numai prin înl3turarea controlului asupra informa iilor. În acela5i timp.. crearea condi iilor ca fiecare cet3 ean s3 voteze în deplin3 cuno5tin 3 de cauz3. Cea mai important3 concluzie îns3 trebuie s3 rezide nu în cât de extins poate ajunge sistemul manipul3rii con5tiin elor. treptat-treptat. "golani" 5i "animale". în fruntea lor. const3 în crearea unei aure aproape mistice în jurul grupului conduc3tor. Nicolae Ceau5escu accentua clar aceast3 distinc ie în "indica iile" adresate responsabililor din înv3 3mântul politico-ideologic: Dar în afar de aceste trecuturi B ca s spun a a B de trist amintire. efectul acestora este în folosul . Controlul comunica iilor umane se refer3 nu numai la cenzura informa iilor pe care le prime5te individul din exterior. precum 5i apropia ii lor.. adev3rat 5i relevant în lumea exterioar3. cu figura liderului Nicolae Ceau5escu. Dumnezeu sau alte for e supranaturale) mandata i s3 conduc3 societatea spre îndeplinirea elului respectiv (comunismul. creeaz3 reflexe 5i obi5nuin e în sensul dorit de lideri. în primul rând. Ei caut3 s3 înceap3 procesul de reeducare în primul rând cu tân3ra genera ie. dictatorii în5i5i. justificând-o ca pe o necesitate în atingerea m3re ului scop. ci mai multe." Îndeplinirea tuturor acestor "indica ii pre ioase" se realiza printrun imens mecanism al minciunii institu ionalizate. mai mult sau mai pu in.. a josniciei sau a du5m3niei unor indivizi meschini. copiii au ajuns s3-5i tr3deze p3rin ii 5i chiar s3 cear3 condamnarea lor la moarte pentru "crima de a gândi". cel consemnat de istorie. Procurându-5i informa iile din cât mai multe surse.43 44 hot rârilor partidului privind îmbun t irea activit ii politico-educative. incon5tient. impu5i de sovietici. care s devin o uria for în înf ptuirea programului general de f urire a societ ii socialiste multilateral dezvoltate în România. ci. greu de în eles sau chiar inaccesibile cet3 enilor de rând. O alt3 contradic ie flagrant3 a fost sesizat3 între concluziile roz ale raportului celor trei ani de guvernare ai cabinetului V3c3roiu 5i concluziile îngrijor3toare ale sec iunii economice din raportul SRI. în completare. Venirea comuni5tilor la putere. al ac iunilor 5i concep iilor lui.. Biografiile lui Nicolae 5i Elena Ceau5escu au fost rescrise. orice ac iune. În Uniunea Sovietic3. care a ridicat patria noastr la un înalt grad de dezvoltare în toate domeniile activit ii economico-sociale. perceperea unei profunde amenin 3ri la adresa autonomiei sale. remodelarea trecutului constituia o metod3 de baz3 pentru crearea unui întreg e5afodaj de criterii. s3 priveasc3 realitatea ca pe ceva ce nu are o leg3tur3 apropiat3 cu el. pân3 5i numele localit3 ilor sau ale domnitorilor au fost modificate. Ideologii totalitarismului renun 3 aparent la ideea men inerii la putere. "istorici". Dintre acestea doar unul trebuie p3strat. pentru a putea fi contracarate influen ele subiective ale unuia sau altuia dintre mijloacele de informare în mas3. propov3duitorii totalitarismului încep s3 opereze distinc ii. mai exist i un alt trecut: este vorba (. Acest lucru. Deja. cea de-a doua cale de remodelare a min ii umane. Permanenta discordan 3 perceput3 între presiunea falsit3 ilor exterioare 5i sim 3mintele interioare provoac3 individului o stare de nesiguran 3. prezentat de directorul respectivei institu ii în Parlament. mecanismul minciunii institu ionalizate nu a disp3rut o dat3 cu revolu ia din decembrie '89. formarea con tiin ei socialiste. standarde 5i obi5nuin e menite s3 motiveze ac iunile din realitatea imediat3 a conduc3torilor regimurilor totalitare. Pe baza acestei reconstruiri a trecutului s-a ridicat. sus inând c3 ac iunile lor sunt îndreptate spre un scop mai presus de orice altceva. el se va sim i victimizat de cei afla i la controlul societ3 ii. Manipularea "mistic ". în Cambodgea. Nu mai exist3 un singur trecut. în centrul politicii educative! În scopul remodel3rii trecutului au fost puse în mi5care colective întregi de "cercet3tori". în analiza trecutului. "scriitori". în China. oricât de bizar3. are acelea5i efecte: induce în rândul maselor un anume tip de comportament. de trecutul anilor construc iilor socialiste. glorificat. amplificat. ci 5i la comunicarea cu el însu5i. absurdul cult al personalit3 ii. Fiecare cet3 ean trebuie s3 aib3 acces liber la surse de informa ie alternative. pe ei în5i5i se prezint3 drept "ale5ii" (de c3tre istorie. Propov3duind "noua religie". Condi ia fundamental3 a oric3rei democra ii este asigurarea de alegeri libere 5i corecte. cet3 eanul poate avea o imagine cât mai apropiat3 de realitate 5i poate vota în consecin 3. Astfel întreaga istorie a fost rescris3. ca o apoteoz3. prin for 3. Exemplele pot continua la nesfâr5it. Acest trecut glorios st la baza dezvolt rii viitoare a poporului nostru. a fost prezentat3 ca un rezultat al voin ei întregului popor român. rolul lor minor în cadrul mi5c3rii comuniste fiind exacerbat la dimensiuni mesianice. Ei sunt dispu5i chiar s3 recunoasc3 manipularea. indiferent c3 se face prin mijloace de un cinism revolt3tor sau prin propov3duirea unui idealism aproape pur. se înv3luie în aceea5i aur3 "mistic3". toate evenimentele trecutului au fost reinterpretate pentru a folosi doctrinei comuniste. ci în metodele de contracarare eficient3 a acestuia. Evident. Protestatarii califica i de Ceau5escu drept "huligani" afla i în solda "agenturilor str3ine" au devenit.

mai mult sau mai pu in instinctiv. brusc recunosc3tori pentru faptul c3 nu au fost pedepsi i a5a cum ar fi cerut-o "vina" lor. În numele idealurilor neîntinate se pot desf35ura cele mai crunte prigoane sau cele mai crude opresiuni. artizanii sistemelor totalitare au ini iat veritabile ritualuri. este împotriva noastr B sun3 sloganul comuni5tilor. de a fi un gigantic templu al ideologiei comuniste. La un moment dat. spre exemplu. atunci când cei recalcitran i intr3 în contact direct cu institu iile de represiune. în acela5i timp. Nici m3car nu se 5tie exact cum ar fi avut de gând Ceau5escu s3 utilizeze nenum3ratele 5i imensele ei înc3peri. cu întreaga ar3. Ca un gest suprem de megalomanie a ordonat ridicarea a5a-numitei Case a Poporului. al cultului ceau5ist. dup3 Pentagon. a distrus sute de biserici 5i de monumente istorice. cum s3 supravie uiasc3. indivizii sunt determina i s3 se zbat3 permanent pentru a supravie ui. mai ales capitale. fiecare va avea. grandomania trecea de limitele absurdului.45 46 conduc3torilor. spectacolele omagiale cu zeci 5i sute de mii de figuran i.. Pe de alt3 parte. trebuie s rup definitiv cu mentalit ile i practicile din trecut. încearc3 s3 se adapteze. 5antajul. Standardele impuse indivizilor fiind imposibil de atins. Poate nici nu avea un plan anume. Urmeaz3 apoi ac iunile de înl3turare 5i de anihilare a "impurit3 ilor". manipularea apare ca o binecuvântare. Pot atrage astfel. Cuvânt3rile lui Hitler. Cine nu este cu noi. poli iile politice 5i-au dezvoltat ele însele un întreg sistem de ac iune. în care tortura fizic3 5i psihic3. cu teroarea dezl3n uit3 în numele purific3rii societ3 ii. Ceau5escu a fost cel care a dorit întotdeauna s3 fie la fel de sincer venerat. poate deveni un factor în declan5area competi iilor publice axate pe atingerea unor standarde ale "purit3 ii". ba mai mult. îi sf3tuiesc 5i pe al ii cum s3 se fereasc3 de necazuri. ajung ei în5i5i agen i ai manipul3rii. 5i alta. care a devenit a doua cl3dire ca m3rime. Aceast3 preocupare continu3 nu le mai las3 timp pentru a gândi liber. Cultul personalit3 ii î5i are principala explica ie în dezvoltarea acestei c3i de manipulare. de partea lor. de misticism. din ce în ce mai fastuoase. dar nici m3car autoritatea 5i competen a celui ales s3 le îndeplineasc3 nu mai sunt subiect de controverse. Mai mult. pentru a se feri de necazuri. sentimentele 5i ac iunile ce concord3 cu ideologia 5i cu politica totalitar3. Centrul Civic al Bucure5tiului. Pe nesim ite. el merge cu valul. dar mai ales de a-5i exercita capacitatea de a "ierta". dac3 aceast3 colaborare nu se poate lega din cauza unei rezisten e puternice a "vinovatului". erau acompaniate de manifesta ii grandioase. s3-5i canalizeze energia în a descifra mersul lucrurilor. pentru a judeca dac3 sistemul în care tr3iesc este normal sau nu. (N. nu i se opune. singurul capabil s3 conduc3 întreaga societate. De asemenea el se va a5tepta ca. Pentru a-l venera se creeaz3 spectacole grandioase. precum 5i fiecare sector în parte. indiferent dac3 individul accept3 cu bucurie manipularea. chipul lui este imortalizat în picturi 5i sculpturi. dar. din lume. Sentimentul de vinov3 ie poate fi exploatat în a5a fel. Conduc3torul devine o figur3 mesianic3. cu na iunea.. Pentru a trece la aplicarea complex3 a cerin ei de puritate. În crearea 5i amplificarea aurei de misticism. un sentiment de vinov3 ie sau chiar de ru5ine. pentru a construi noi cartiere muncitore5ti. i se închin3 ode 5i poezii. Kim Ir Sen a fost cel care a beneficiat de reu5ita aproape total3 a unui asemenea cult. g3sesc pl3cerea chiar 5i în suferin 3. datorit3 aurei de misticism. Cererea de puritate se bazeaz3 pe delimitarea strict3 între bine 5i r3u. s3 fie pedepsit pentru "vina" sa. sentimentul de vinov3 ie combinat cu instinctul primar de supravie uire pot sta la baza unei viitoare colabor3ri între cei "vinova i" 5i cei care sunt pu5i s3-i controleze. mai ales. dac3 o suport3 prin constrângere sau 5i una. rostul Casei fiind acela de a domina Bucure5tiul. Ei accept3 cu bucurie misterul. de mister. Dintre liderii comuni5ti. Împletind aura de mister. nimeni nu poate g3si acestui colos o întrebuin are. poporului sau chiar ale lumii întregi. mai devreme sau mai târziu. Dar ei pornesc r3zboiul total împotriva "impurit3 ilor" tocmai pentru a crea o lume a vinov3 iei omniprezente. între pur 5i impur. s3 anticipeze diverse evenimente. a celor pe care îi slujeau. Orice altceva poate fi rapid catalogat drept "r3u" 5i "impur". de decoruri gigantice. Ceau5escu a demolat cartiere întregi. o binecuvântare a istoriei. Nu numai corectitudinea scopurilor propuse nu mai poate fi pus3 la îndoial3. figura i se identific3 treptat cu partidul. numai ideile. oricum cel în cauz3 se va comporta mult mai prudent pentru a nu intra din nou în conflict cu normele impuse de ideologii totalitarismului. Unii dintre ei ajung chiar s3 accepte sistemul 5i s3 i se adapteze. Sau. Dar 5i cei care nu cred devin la fel de manevrabili. "Corecte" 5i "pure" sunt. Pentru cei care cred. Trebuie s3 aib3 puritatea societ3 ii comuniste pe care o construie5te 5i în care va tr3i. Pentru ideologii totalitarismului. dar nu numai al lor. de procesiuni imense la lumina tor elor. Tendin a spre megalomanie devenea dominant3. încât s3 se ajung3 la acceptarea de c3tre cet3 enii obi5nui i a diverselor epur3ri. Treptat. Sim ind c3 nu pot s3 scape de sub ap3sarea unor for e mai puternice decât ei. depozitarul adev3rurilor absolute. Astfel. pentru a se feri de pedepse. Înva 3 s3 citeasc3 printre rânduri. cultul personalit3 ii 5i ajungea s3 se reflecte chiar 5i în restructurarea arhitectonic3 a unor întregi ora5e. indivizi dintre cei mai recalcitran i. se simt utili în îndeplinirea acelor scopuri mai presus de în elegere. cale de mijloc nu exist3. erijarea conduc3torilor în judec3tori supremi ai binelui 5i r3ului le d3 acestora posibilitatea de a jongla cu pedepsele. de grandoare. amenin 3rile eseau un p3ienjeni5 aproape indestructibil. Dup3 c3derea regimului comunist. Totodat3. biografia îi este îmbog3 it3 cu noi elemente care s3 demonstreze c3 din fraged3 pruncie s-a dovedit predestinat s3 conduc3 destinele 3rii. regimurile totalitare 5i-au dezvoltat un sistem foarte complex 5i extins de poli ie politic3. "Omul nou" nu trebuie s3 mai aib3 nici o leg3tur3 cu influen ele nefaste ale trecutului. Ceau5escu) Ideologii totalitarismului 5tiu c3 o asemenea "puritate" precum cea propov3duit3 de ei este imposibil de atins în via a real3 a celor pe care îi conduc. ea dep35ea manifest3rile grandioase. evident. .

ci 5i altor milioane de oameni.47 48 Din p3cate. erau inadmisibile. legat de ve5nice întreb3ri: "Ce secrete trebuie p3strate în continuare 5i care pot fi m3rturisite? Care dintre cele m3runte ar trebui spuse pentru a le ascunde pe cele grave?" În cele din urm3. prea pu ini se încumetau s3 încalce regulile sau s3 nu respecte "indica iile". Astfel numai ideea existen ei dosarului f3cea posibil 5antajul.m. Se crea o anume complicitate. în "bine" 5i "r3u". în func ie de situa ie. fo5ti chiaburi. de ru5ine. erau cazuri în care ei în5i5i fuseser3 condamna i. care generau sentimentele de vin3 sau ru5ine. din fi5etele biroului organiza iei de baz3 PCR dintr-un sector al Bucure5tiului. ac ioneaz3 înc3 mult timp. înlesne5te uniunea spiritual3 cu divinitatea venerat3. de îndoieli. Mul i dintre ei r3mân pentru totdeauna adep ii involuntari ai unor ideologii totalitariste. ei încearc3 s3 împrumute psihologia celor care îi controleaz3. candidatul era trecut printr-un filtru extrem de sever. una dintre cele mai eficiente metode de manipulare a individului. legionari sau membri ai partidelor istorice. Individul încearc3 toate metodele pentru a-5i înmormânta în adâncul eului s3u secretele. acum 5i reciproca putea fi valabil3. precum cel declan5at în numele cerin ei de puritate. la rândul lor. Dup3 ce s-au înv3 at cu privilegiile oferite de func ii. am descoperit cu o imens3 surprindere c3 marea majoritate a nomenclaturii avea. chiar dup3 pr3bu5irea unui sistem totalitar precum comunismul. În cazul sistemelor totalitare de sorginte religioas3. astfel încât individul s3 fie m3cinat de un conflict interior perpetuu. În func iile de conducere au fost promova i cei "impuri". precum comunismul ori fascismul. s3 creeze mereu alte secrete. dintre care. care. nu se admiteau antecedentele penale. afla i în acelea5i structuri de conducere. m3rturisirea celor mai ascunse gânduri 5i sentimente îi leag3 suflete5te de cei asemenea lor. Îns3 ideologii fostului regim. În cazul primirii în partid a unui membru obi5nuit. strict. +tiin a sacr se manifest3 prin crearea unei aure de sacralitate în jurul dogmelor de baz3 ale ideologiei totalitariste. în fi5ele personale. dar 5i în posturi de r3spundere în diverse sectoare ale economiei sau ale vie ii sociale. nu conteaz3. "actorul". rude preo i. combinat cu direc iile de aplicare a cerin ei de puritate. s3-5i redobândeasc3 sensibilitatea interioar3 menit3 s3-i fac3 mult mai receptivi la complexitatea moralit3 ii umane. Îns3 toat3 via a secretele personale se vor afla într-o permanent3 opozi ie cu presiunea interioar3 de a le dest3inui 5i de a sc3pa de povara lor. cultul confesiunii are un efect cu totul opus fa 3 de cazul sistemelor religioase. petrece un veritabil fenomen de dedublare a personalit3 ii. Dar nu numai lor li se întocmeau dosare. o eliberare de vinov3 ii. Indivizii fac eforturi pentru a-5i ascunde gândurile 5i tr3irile. în acest caz. Ideologii totalitarismului tocmai asta urm3resc: accentuarea acestui conflict interior. Aici confesiunea. În primele zile ale revolu iei române am avut posibilitatea s3 v3d acele dosare de cadre strict secrete. Astfel s-a dezvoltat practica 5antajului prin dosare. în unele cazuri.d. Dup3 revolu ia din decembrie '89. dominat3 de spaim3. "adev3ratul eu". arogan i 5i puternici fa 3 de cei asemenea sau inferiori lor. A5a cum ceea ce fusese "r3u" înainte a devenit "bun". Astfel. ei n3scocesc permanent noi motive de "vin3". îi fac s3 se piard3 în marele curs al Mi5c3rii. mai ales cele de natur3 politic3. Politica 5antajului se afla în pericol de anihilare. încât nimeni nu mai putea fi sigur dac3 nu înc3lcase cândva vreo norm3. Cultul confesiunii apare în strâns3 leg3tur3 cu propov3duirea cerin ei de puritate. exacerbarea conflictului interior aduce indivizii în situa ia de a nu mai fi în stare s3 men in3 echilibrul între demnitate 5i umilin 3. Dosarele au fost p3strate la secret. Motivele de a încerca sentimentul de vin3 erau atât de numeroase. În momentul în care sunt for a i s3 m3rturiseasc3. atrage dup3 sine iminen a pedepsei. generator de presiuni cu mult mai puternice 5i mai eficiente. Umili 5i slabi fa 3 de cei care îi controleaz3. încearc3 prin orice mijloace s3-l protejeze pe cel acuzat. Într-un anume sens. pentru a putea fi permanent controla i 5i readu5i la ordine în caz de nesupunere. Pentru a sc3pa de zbuciumul sufletesc. cu un anume standard de via 3. în loc de a se elibera de ele. 5i c3l3i 5i victime. Sute de mii de oameni aveau dosarele completate cu cele mai intime am3nunte ale vie ii lor. un tat3 fost chiabur ori un unchi legionar. Uimirea a fost total3. pentru a nu se 5ti în continuare ce con in. "pete". înc3lcare ce putea fi anexat3 în dosar. "impurit3 ile" de la dosar. m3rturisirea vinei. Adep ii unor astfel de religii ajung s3 simt3 o veritabil3 u5urare în momentul confesiunii. Mai mult. cu lini5tea relativ3 a unui c3min. iar declara iile date la securitate. De asemenea. în studen ie. se puteau ivi contestatari ai sistemului. este o consecin 3 a acesteia. Devin ei în5i5i. ce face tot mai vulnerabil individul. motive de mândrie. Aceast3 ideologie este prezentat3 drept singura în m3sur3 s3 asigure "dezvoltarea . în cazul membrilor de partid obi5nui i. Nu se admiteau "impurit3 i" la dosar precum rude în str3in3tate. Studiind dosarele celor afla i în func iile de conducere ale partidului. pentru ac iuni împotriva orânduirii socialiste 5. de lideri. chiar dac3 individul era curat. Atunci am în eles amploarea extraordinar3 a 5antajului pus în aplicare de sistemul comunist. Aproape fiecare activist superior sau director de întreprindere avea o rud3 în str3in3tate. Cel care m3rturise5te. la orice moment. Pornind de la acest cult al confesiunii. care. au devenit noile elemente de 5antaj.a. Cu totul altfel stau lucrurile în sistemele totalitare opresive. spun totul în afara lucrurilor importante. Secretul individului devenea cunoscut 5i de c3tre cei desemna i s3-l controleze. dar nu ajungea public. s3 accepte nuan ele. au g3sit imediat noi metode de a perpetua 5antajul. voluntar sau for at. Indivizii care au tr3it în asemenea societ3 i se dezobi5nuiesc foarte greu s3 împart3 totul. prin care individul era controlat total. au devenit. confesiunea este încurajat3 pe motiv c3 ea purific3 sufletul. poli ia politic3 a sistemelor totalitare a experimentat 5i dezvoltat o uria53 institu ie a 5antajului. face posibil3 cunoa5terea de sine. Conflictul interior al individului era dublat de un conflict exterior. efectele subtile ale unui asemenea gen de manipulare a con5tiin elor.

dar r3mâne utopic3. el fiind înlocuit de adev3rul cu adev rat obiectiv 5i de cel doar aparent obiectiv. ar reprezenta un sacrilegiu. Ace5tia 5i al ii asemenea lor. +tiin a sacr .. are efecte mult mai puternice decât s-ar putea crede la prima vedere. iar manifest3rile 5i procesiunile sau concentrat în jurul sl3virii "geniului carpatin".) concep ii str ine. Propov3duirea noii ideologii la toate nivelurile. Aceast3 "pecete" 5tiin ific3 d3 posibilitatea propov3duitorilor de a-i califica pe cei care îndr3znesc s3 critice sistemul nu numai drept imorali 5i reac ionari. obscurantiste. pentru c3 este de la sine în eles. guvernate de o moralitate absolut3. La fel nu mai exist3 democra ie în general. erau total ignorate în numele "adev3rului absolut" propov3duit de ideologii comunismului. în viziunea lui Engels. mentalit i ale vechii societ i burghezo-mo iere ti. anularea logicii 5i deformarea realit3 ii permit inocularea noilor teorii privind superioritatea total3 a noului sistem fa 3 de cele anterioare. Trebuie s3 facem o mic3 parantez3 pentru a accentua diferen ele de esen 3 între cele dou3 c3i. ci 5i depozitari ai unor mentalit3 i retrograde. nici de caracterul mesianic al celor care îl impun. +tiin a sacr 5i Manipularea mistic . în megalomania lui. nemaifiind necesar3 statutarea lui. foarte mul i oameni r3mân pentru toat3 via a prizonierii unora dintre conceptele de baz3. conduce omenirea spre "cele mai înalte culmi de civiliza ie 5i progres". ci apar binele adev rat 5i binele aparent.. asigur3 bun3starea. eventual agen i ai "agenturilor str3ine". Este acel egalitarism idilic. "istoric". neputând fi aplicat3 în via a de zi cu zi. raportând la nivelul întregii 3ri. Tot ceea ce nu corespunde noii ideologii reprezint3 manifest ri i mentalit i obscurantiste. a compromis "idealurile comunismului". unii dintre cei care au fost împotriva lui Ceau5escu l-au acuzat c3. în România. Aceast3 lupt3 îi face vulnerabili. le ofer3 în elesuri cu totul noi. +tiin a sacr are în vedere sacralizarea doctrinei. Din p3cate. despre lume i via . morala cap3t3 brusc caracter de clas3. pentru "crima de a gândi". cum ar fi. În interiorul unor asemenea indivizi apare o lupt3 permanent3 între rezisten a min ii lor de a accepta idei în care nu cred 5i permanentul sentiment de team3 în a5i exprima public p3rerile. în timp ce Manipularea mistic î5i propune s3-i divinizeze pe conduc3torii ce ac ioneaz3 în numele respectivei doctrine. Fi asta pentru c3 timp de aproape o jum3tate de secol. a rolului s3u mesianic. care s3 serveasc3 doar ideologiei lor. uria5e manifesta ii 5i procesiuni în favoarea p3cii mondiale. cât 5i lupta pentru pace au fost trecute pe planuri secunde. Redefinirea limbajului. incapabili s3 în eleag3 m3re ia noii doctrine. Noul sistem acord3 "adev3ratele" libert3 i individuale 5i colective. Prea pu ini îns3. într-o ar3 civilizat3. Spre exemplu. Nimeni nu trebuie s3 se îndoiasc3 nici de "superioritatea" sistemului. exclu5i din societate 5i chiar pedepsi i pentru "erezia" lor. Chiar 5i cele mai absurde aser iuni sunt învelite în aceea5i aur3 de sacralitate. pentru ca stupizenia lor s3 fie prezentat3 drept adev3r elementar. permi ând crearea unui sentiment special al încrederii în superioritatea sistemului. iar contestarea lor ar fi un adev3rat sacrilegiu. califica i drept disiden i. caracterul ei absolut. cel pu in unul dintre obiectivele manipulatorilor îndeplinindu-se astfel. au fost uitate.a. în conducerea României. drepturile omului se împart 5i acestea în fictive 5i reale 5. mai mult sau mai pu in explicit3. Chiar 5i dup3 ani de zile de la colapsul sistemului. Treptat.) influen e str ine concep iei noastre revolu ionare despre lume i via .Fiecare în parte presupune crearea unui întreg sistem care s3 vegheze la convertirea cet3 enilor în adep i fideli. dar mai ales de venerare a cârmaciului care nu se gândea numai la soarta propriului s3u popor. Chiar 5i dup3 înl3turarea de la putere a regimurilor totalitare. Ei sunt supu5i oprobriului public.. "mai presus de îndoial3" vehi-culate de ideologii totalitarismului. intr3 în firescul lucrurilor. Discutarea lui. nici m3car nu merit3 s3 li se demonstreze în ce const3 superioritatea noii orânduiri. Nici adev3rul obi5nuit nu mai exist3. atât "dreptul la via 3". Spre exemplu. de a se pune în discu ie fundamentele ideologiei respective. reprezentat de principiul "de la fiecare dup3 capacit3 i. benefic pentru dezvoltarea umanit3 ii? Sau doar permanenta competi ie poate genera . economiei etc. ci 5i la soarta întregii omeniri. (. dup3 cum observ3 Piotr Wierzbicki în Structura minciunii. Binele obi5nuit nu mai exist3. 5i "dreptul" de a respira. el permite crearea "omului nou". to i cei care î5i pun întreb3ri cu privire la juste ea ideologiei comuniste sunt ni5te înapoia i. Acestea sunt mai presus de orice îndoial3.d. În numele acestui "drept la via 3" al tuturor oamenilor de pe planet3 au început apoi.m. de pild3. Spre exemplu. aceast3 metod3 de remodelare a gândirii. sunt cei care pun în discu ie bazele doctrinei comuniste. cum spuneam. dar le pervertesc. (. trecându-le sub t3cere pe cele ce erau înc3lcate flagrant 5i aducând în prim3 pozi ie a5a-numitul "drept la via 3" (o no iune care. Sacralitatea se manifest3 în primul rând prin interdic ia. Cei care se îndoiesc devin disiden i demni de dispre . în cadrul unei societ3 i perfecte. ele sunt prezentate 5i difuzate în rândul maselor drept rezultate ale celor mai evoluate studii 5i cercet3ri 5tiin ifice în domeniul filozofiei. 5tiin elor sociale. îi dau o aur3 de omniprezen 3 5i omnipoten 3. Ceau5escu a modificat radical ierarhia acestor drepturi ale omului. probleme fundamentale. Revenind la +tiin a sacr . reprezint3 adev3rul absolut. începând cu primele clase de 5coal3. ci democra ie adev rat 5i democra ie fals . Mai mult.. înapoiate. al ii afirm3 c3 ideologia comunist3 ar fi perfect3.49 50 plenar3" a fiin ei umane. acest amestec permanent între misticism 5i adev3ruri "5tiin ifice" mai presus de orice îndoial3 face s3 dispar3 grani a dintre logic3 5i credin 3. din punct de vedere filozofic. în total3 opozi ie cu progresul 5tiin ific. atunci când voci tot mai multe 5i mai rezonante au început s3 se ridice împotriva înc3lc3rii drepturilor fundamentale ale omului în România. Teoreticienii totalitarismului opereaz3 cu concepte deja cunoscute. fiec3ruia dup3 nevoi". În general acest lucru nu se discut3. (Nicolae Ceau5escu Q Raport la Congresul al XIII-lea al PCR) Evident. din moment ce toat3 lumea îl respect3 în mod natural). pe care societ3 ile din trecut l-au ignorat din rea-credin 3.

Chiar 5i dup3 colapsul comunismului. Rezultatul este un profund sentiment de frustrare care accentueaz3 vulnerabilitatea individului. f3r3 nici un alt atribut. concep iile fundamentale în virtutea c3rora au fost construite cele dou3 sisteme. Exemple de cli5ee ale "limbii de lemn" se pot da la nesfâr5it. în care minciuna avea un rol primordial. au fost în asemenea m3sur3 tocite de propaganda comunist3. Prin asemenea tehnici de manipulare. evadarea din aceast3 "capcan3 lingvistic3" este extrem de grea. de a c3uta alternative etc. Iat3 c3 5tergerea efectelor "limbii de lemn". ideologii comunismului încercau acreditarea ideii c3 asemenea fenomene negative nu se întâlnesc în societatea socialist3. mai nociv pentru dezvoltarea fiin ei umane. de pild3. care asigura oric3rui 5omer o via 3 decent3. comparativ. pân3 ce vor p3trunde în mintea individului drept concepte ale "5tiin ei sacre". "Limba de lemn". ele fiind specifice doar capitalismului. Efortul interior de analizare a acestor no iuni va fi într-o etern3 contradic ie cu presiunile din lumea exterioar3. nici nu se mai analizau. greve. dilemele iau amploare. conceptele 5i rezultatele experien ei erau amestecate 5i rearanjate pentru a folosi propagandei proprii. informa iile ce veneau din exterior se filtrau cu grij3. Respectiva no iune fusese total golit3 de conota ii precum posibilitatea individului de a se exprima liber. iar în exterior omul încearc3 permanent s3-5i adapteze limbajul 5i chiar gândirea noilor reguli. Iar aceast3 lips3 a ini iativei de clarificare provine tocmai din sistemul de promovare a +tiin ei sacre. pentru a nu fi cataloga i. Ins3 5i aceast3 discu ie era total pervertit3. pentru c3 îns35i ac iunea de a interpreta reprezenta un fenomen negativ. mai retrograd. principalul mijloc de a percepe 5i interpreta experien a exterioar3. exprimate prin cli5ee verbale u5or de rostit 5i de memorat. pentru a fi eviden iate doar aspectele negative: criminalitate. la adresa unor idei politice sau a unor oameni politici. iar din exterior veneau numai informa iile negative. exagerat poleite. sintagma "mentalit3 i burgheze" ajunsese s3 reprezinte tot ce era mai r3u. în via a de zi cu zi. pentru a remodela gândirea oamenilor. al c3ror sens a fost pervertit evident. handicapa i. încât la ani de zile dup3 c3derea sistemului comunist. cur3 ate de nuan e. rigidizarea lui. care poate dura ani de zile. S-a ajuns ca numai cuvântul de "mentalitate". dar mai ales . Ca s3 nu mai vorbim de toate celelalte libert3 i 5i drepturi cet3 ene5ti despre care nu se spunea nici un cuvânt. 5omaj. La fel. demagogia 5i megalomania fo5tilor lideri comuni5ti. Chiar dac3 rezisten a intern3 nu este anihilat3. Individul ajunge s3 nu mai gândeasc3. adesea critic. Cum spuneam.51 52 progresul? Iat3 întreb3ri pe care +tiin a sacr nu le admitea. cel democratic 5i cel totalitar. erau total interzise informa iile interne referitoare la criminalitate. Ea postula principiul egalit3 ii perfecte. termenii folosi i de ea nu las3 loc interpret3rilor sau nuan elor. devine mijlocul oficial de comunicare. No iunile de "patrie" 5i "patriotism". revenirea la un limbaj normal. Limbajul este principalul mijloc de comunicare al omului.m. Remodelarea limbajului are ca obiect condensarea întregii complexit3 i a problematicii umane într-un num3r redus de categorii. la standarde superioare celei duse de majoritatea cet3 enilor cu "drept la munc3" din societ3 ile socialiste. este un proces dificil 5i îndelungat. interdic ia de a se discuta concep iile a indus o conota ie negativ3 cuvântului "a interpreta". Îngustarea limbajului. Mai important îns3 5i mai grav este efectul pe care utilizarea acestor cli5ee îl are asupra individului. "Omul nou" nu interpreteaz3. în sensul c3. Utilizarea for at3 a unor termeni. care avea ca principal3 menire dezobi5nuirea oamenilo de a pune 5i de a-5i pune întreb3ri fundamentale. de pild3. folosirea respectivelor "no iuni" la nesfâr5it. ci doar s3 încerce permanent s3 se adapteze folosirii unor termeni abstrac i.a. lipsit de în elesuri abuziv impuse unor cuvinte. are un efect considerabil asupra subcon5tientului s3u. Fi reprezentau "adev3rata fa 3 a imperialismului". pentru c3 din interior ajungeau la cuno5tin a maselor numai informa iile pozitive. foarte mul i oameni au r3mas în capcana fostei ideologii. reducerea la câteva no iuni ce exprim3 doar "binele" 5i "r3ul". exagerat îngro5ate. timp de decenii. nu exist3". de exemplu. conform principiului "purit3 ii". Totodat3. care vor fi repetate la infinit. prostitu ie etc. a dus la un sentiment instinctiv de aversiune fa 3 de unele cuvinte. pentru c3 despre ea este vorba. care reduc întreaga complexitate a lumii exterioare la câteva cli5ee. copii orfani 5. printr-o analogie instinctiv3. Numai cei cu "mentalit3 i burgheze" interpreteaz3 5i caut3 nod în papur3. ci se admitea doar discutarea efectelor. nu se spunea nimic despre Sistemul de protec ie social3 din democra iile occidentale. limitându-se la discutarea efectelor nocive asupra societ3 ii pe care le-au avut minciuna. pentru a fi confundate cu "partidul" 5i "dragostea pentru cârmaci". La fel. unde este permis3 numai folosirea cli5eelor. el crede. f3r3 a-l discuta. De5i nivelul mediu de trai din democra iile occidentale era mult mai înalt decât cel din 3rile socialiste. f3r3 posibilit3 i de nuan are. cer5etori. de c3tre individ. f3r3 "gre5eli" de exprimare ce ar atrage dup3 sine diverse pedepse. f3r3 a încerca s3 clarifice dac3 îns35i bazele întregii doctrine erau adev3rate sau false. oamenii înc3 mai utilizeaz3 cu fereal3 astfel de cuvinte Fire5ti. Expresia "nu vreau s3 se interpreteze ce am spus" nu mai era urmat3 de explicitarea "în bine" sau "în r3u". Doctrina mai presus de oameni se afl3 în strâns3 interdependen 3 cu toate celelalte tehnici de remodelare a gândirii umane. s3 aib3 o rezonan 3 negativ3. Conform principiului "despre ce nu se vorbe5te. Din nou se poate produce o dedublare a personalit3 ii. în interior. sunt percepute de individ ca o permanent3 amenin are la adresa intimit3 ii sale. strict delimitate.d. principala lui leg3tur3 cu semenii în cadrul societ3 ii. drept comuni5ti. dincolo de ridicarea în sl3vi a "m3re elor realiz3ri" din toate domeniile "construc iei societ3 ii socialiste multilateral dezvoltate". Spre exemplu. Mai mult. În acela5i timp.

Cerin a de puritate nu accept3 nuan ele sau indivizii neimplica i. perfect3. Astfel. care nu doresc s3 accepte "noile. trebuie totu5i s3 se integreze perfect în realitate. deci exist". Dac3 individul se conforma ideologiei. a partidului consta în cur3 area sa de asemenea "impurit3 i". Persecu iile violente au încetat. În Structura minciunii. sunt trecute sub t3cere 5i uitate. evenimentele din trecut sunt reinterpretate total sau. Drept urmare configurarea viitorului va ine seama de aceast3 nou3 "realitate" conform3 cu ideologia 5i se va integra perfect în viziunea propov3duit3 de liderii sistemului totalitar. în viziunea totalitarismului comunist. în paralel. oferindu-le acestora posibilitatea de "reeducare". deci exist". s3 mint3 pentru a supravie ui. Spre exemplu. lag3rele au fost desfiin ate. schematic numit Doctrina mai presus de oameni. este aplicat mecanismul de manipulare. s3 fie motivat3 perfect de trecut 5i s3 determine în mod firesc viitorul. De aceea împ3r irea societ3 ii se face conform principiului "cine nu este cu noi. În ceea ce prive5te "devian ii". cât 5i la nivelul disiden ilor. este mai adev3rat3. torturile 5i prigoana au sc3zut considerabil în intensitate 5i. dac3 nu imposibil de atins. Iar cei care nu în eleg nu pot fi decât indivizi cu "mentalit3 i burgheze". atunci când acest lucru este imposibil. trebuie îndeplinite dou3 condi ii esen iale. orice îndoial3 cu privire la for a 5i corectitudinea ei este înl3turat3. Îns3 potriveala între doctrina totalitar3 5i realitatea unei comunit3 i umane e foarte greu. Delimitarea social const3 în împ3r irea indivizilor în dou3 categorii distincte: de o parte sunt cei al c3ror drept la existen 3 trebuie recunoscut. Pentru a se produce o schimbare major3 în gândire. dar suficient de moderat3 pentru a nu-l determina la o respingere instinctiv3. oricâte lec ii de îndoctrinare ar urma. ea reprezint3 adev3rul absolut 5i ofer3 singura "cale de progres" a fiin ei umane. Aceasta din urm3 are ca obiectiv. consimte s3 i se conformeze. în care manipularea con5tiin elor a trecut la ac iuni subtile. de o parte sunt marea majoritate a "tovar35ilor". Altfel spus. ca orice analiz3. evident realitatea e cea care trebuie modificat3 pentru a veni în concordan 3 cu ideologia. iar colectivitatea uman3 trebuie remodelat3 pentru a se putea bucura de "binefacerile" promise de noua ideologie. individul ajunge s3-5i modifice radical atitudinea. Varia iuni ale acestor opt principale metode de manipulare a con5tiin elor au fost. devian i. ci prin completarea acestuia cu un sistem la fel de extins al represiunii. Piotr Wierzbicki a inut s3-5i completeze explicit analiza minciunilor oficiale cu o constatare extrem de important3: sistemul comunist nu putea rezista numai prin dezvoltarea unui imens aparat al dezinform3rii. mai "real3" decât îns35i realitatea. Apoi. 5i cea care a condus la clasificarea "c3ilor" de remodelare a gândirii are o anumit3 doz3 de arbitrar. chiar dac3 în adâncul lor nu credeau în noua ideologie. Evident. indivizi neadaptabili. deoarece i se ofer3 posibilitatea de a-5i crea o motiva ie interioar3 pentru gestul s3u. dup3 cum spuneam. dup3 teroarea primilor ani 5i chiar a primelor decenii comuniste. presiunea la care este supus pentru a accepta noul comportament sau mod de gândire trebuie s3 fie permanent3. putea avea acces la unele . "lacheii imperialismului". La nivel de societate. permanenta amenin are c3 dreptul la existen 3 le putea fi luat la cea mai mic3 abatere constituia o motiva ie suficient3 pentru a se integra sistemului.d. iar de cealalt3 cei care nu au nici un drept. istoria este rescris3 complet. "huligani" sau tic3lo5i afla i în slujba "agenturilor str3ine". O constatare recent3 din domeniul psihologiei sociale relev3 faptul c3 remodelarea min ii umane nu se face prin for 3 sau prin îndoctrinare excesiv3. exist3 5i alte modalit3 i de abordare a subiectului. Întreg trecutul e recreat pentru a motiva apari ia 5i impunerea noii doctrine în respectiva comunitate uman3. s3-5i ascund3 reac iile fire5ti. dincolo de aura ei sacr3. Menirea societ3 ii. doctrina este "sacr3". sunt 5i vor fi întâlnite în mai toate sistemele totalitare. Ideologia nu poate fi pus3 la îndoial3. liderilor sistemului totalitar li se confec ioneaz3 biografii mesianice 5. dup3 perioadele de execu ii în mas3. Apoi urmeaz3 recrearea prezentului. realit3 i". pentru a se cupla perfect cu "logica" doctrinei. "constructorii con5tien i ai socialismului 5i comunismului". În acest mod. prin mijloacele deja descrise. Efectele ac iunilor de epurare se manifestau atât la nivelul celor docili. de cealalt3 "oile r3t3cite". Sistemele totalitare au redus chintesen a existen ei umane de la celebra tez3 cartezian3 "cuget. a început dezvoltarea "politicii" de 5antaj. care nu au reu5it s3 schimbe mentalit3 i. Sau. Pentru docili. la o constatare mult mai pragmatic3: "m3 supun. În acela5i timp. Cale de mijloc nu exist3. ci. Am putea concluziona c3 aceast3 tehnic3 de remodelare a gândirii umane are ca obiectiv inocularea ideii c3 doctrina. ba chiar "reac ionari". Cum doctrina este perfect3. a urmat perioada "destinderii". De o parte se afl3 adep ii. La oricâte torturi fizice sau psihice ar fi supus.53 54 cu +tiin a sacr . ci doar s3 impun3 prin for 3 acceptarea ideologiei comuniste în rândurile celor care îi erau ostili.m. "oamenii noi". Pentru a înl3tura orice umbr3 de îndoial3 cu privire la aceste postulate. prin acea aparen 3 a libert3 ii de decizie. cel mult. depinzând de cel care î5i propune radiografierea ideologiilor totalitare 5i a metodelor de impunere a acestora. prin care întreaga experien 3 uman3 este subordonat3 principiilor doctrinare. Individul trebuie s3 aib3 senza ia c3 depinde numai de el dac3 accept3 sau nu s3 se comporte 5i s3 gândeasc3 într-un mod ce contravine credin elor 5i concep iilor lui anterioare. de cealalt3 parte sunt indivizii cu "mentalit3 i ale vechii societ3 i burghezo-mo5iere5ti". omul nu ajunge s3 cread3 cu adev3rat într-o ideologie care îi este str3in3. în timp ce oamenii sunt imperfec i. Prin ac iunea conjugat3 a acestor doi factori. este împotriva noastr3". sistemul s-a perfec ionat. chiar dac3 ideologia este perfect3. crearea unei aure de sacralitate în jurul ideologiei totalitare.a. putea promova în carier3. ca alternativ3 la sentin a de condamnare la moarte sau la temni 3 grea.

care au vrut s3 se identifice cu acele for e supreme 5i. 5i-au dep35it condi ia. Cei care nu cred într-o asemenea teorie sunt invita i s3 se gândeasc3 bine cât de des au auzit. Îns3 în perioadele de criz3 cultural3 sau de schimb3ri istorice rapide. teroarea frigului în fiecare iarn3. Astfel va deveni mai puternic 5i mai pu in influen abil. Începutul. nazismul a ap3rut imediat dup3 aceea5i prim3 conflagra ie mondial3. Cum asemenea st3ri se reg3sesc în copil3ria mai tuturor. un suport omnipotent (fie c3 este vorba de o for 3 supranatural3. în circumstan e favorabile. individul ajungea la concluzia c3 este mai bine pentru el s3 i se supun3." Înainte s3 încheiem aceast3 scurt3 încercare de a radiografia sistemele totalitare. care s3 faciliteze rezolvarea tuturor problemelor. Dimpotriv3. în cadrul ac iunilor de propagand3 nazist3. noua ideologie nu i se mai p3rea chiar atât de nefireasc3.. iar instabilitatea Q totalitarismul. de valori 5. cenu5ie. Sentimentul de neajutorare al celor mici 5i impresia de putere 5i de autoritate pe care le-o inspir3 p3rin ii se pot manifesta mai târziu prin tendin a de a c3uta un suport puternic. Nu se impunea nimic prin for 3 Q dac3 individul nu se manifesta public împotriva regimului. mai târziu. Faptul c3 în România regimul ceau5ist a c3zut printr-o revolu ie s-a datorat într-o mare m3sur3 neglij3rii acestei tactici în ultimii ani de "domnie" ai lui Ceau5escu. instaurarea comunismului în celelalte 3ri europene s-a produs imediat dup3 cel de-al doilea r3zboi mondial. în rândurile cet3 enilor obi5nui i. omnipotent. chiar dac3 scopul lor este nobil. De aceea cel mai eficient mijloc de "imunizare" fa 3 de influen ele exterioare este studiul analizelor referitoare la asemenea influente. chiar 5i metodele de educare ar reprezenta tot un anume gen de manipulare. Fi. Pentru ca astfel de fenomene s3 nu se mai întâmple.. 5i elul ideologiilor totalitare era nobil. În societ3 ile echilibrate. lipsa oric3rui gen de divertisment m3car la televiziune. P3rin ii prea autoritari îi fac 5i pe copii. poten ialul pentru dezvoltarea 5i acceptarea tendin elor 5i mai apoi a ideologiilor totalitare se men ine aproape constant. dar 5i în via a fiec3rui individ în parte. Ostilitatea s-a amplificat la nivelul întregii societ3 i 5i sistemul a c3zut. s3 doreasc3 un sistem bine definit.. în alb-negru. Care este. de fapt. Urmau apoi avantajele. fraze de genul: "Dac3 Ceau5escu d3dea mâncare la oameni dup3 ce a pl3tit datoriile. în mai toate mitologiile 5i religiile. f3r3 a-i cunoa5te esen a 5i c3ile de ac iune. Aceast3 permanent3 c3utare este prezent3. putea duce o via 3 lini5tit3 5i chiar cu unele satisfac ii. tendin a spre totalitarism este mult atenuat3. Presiunile asupra cet3 enilor au devenit mult prea puternice pentru a le mai da senza ia unei libert3 i de alegere. nu este decât tot o expresie a vulnerabilit3 ii individului.. se cuvine s3 r3spundem la dou3 întreb3ri. teoretic. La maturitate. realizat de Leni Riefenstahl. un sentiment de intoleran 3 fa 3 de haos. el poate fi reactivat într-o form3 îmbog3 it3 prin experien a personal3. pentru c3 5i sentimentul de insecuritate personal3 este foarte restrâns. de o idee filozofic3. De asemenea. în practic3 s-au dovedit falimentare. Fi exemplele pot continua. Dincolo de faptul c3 Adolf . treptat. dar 5i cu regretabile involu ii ale comunit3 ilor umane. care s3-i uneasc3 5i s3-i protejeze împotriva spaimelor universale. Pentru c3 ele au fost imaginate tot de oameni sau de grupuri de oameni. în istoria umanit3 ii. ba chiar acceptabil3 în anumite privin e. Toate îns3 au la baz3 analiza minu ioas3 a strategiilor de remodelare a gândirii. iar pentru a se men ine la putere au apelat la constrângeri 5i la teroare. Ideologiile totalitariste. dup3 revolu ie. cea mai profund3 5i mai complex3 problem3 legat3 de esen a fiin ei umane. Dincolo de fundamentele oric3rei ideologii totalitare s-ar putea s3 fie eterna dorin 3 a omului de a c3uta un ghid. s3 cunoasc3 în am3nunt esen a 5i mecanismul intim ale sistemelor totalitare. sursa intim a ideologiilor totalitare? O asemenea întrebare implic3. Simpla opozi ie fa 3 de totalitarism. dezinform3rii 5i presiunilor subtile. Putea s3 se conformeze 5i s3 aib3 unele satisfac ii sau s3 nu se conformeze 5i s3 r3mân3 cufundat într-o existen 3 anost3. dup3 cum spunea filozoful englez Francis Bacon. A doua întrebare: Care este. chiar dac3 î5i trag r3d3cinile dintr-o permanent3 zbatere a fiin ei umane de a g3si o for 3 mai presus de în elegerea comun3. dezvoltarea 5i declinul sistemelor totalitare au fost înso ite de tragedii soldate cu nenum3rate victime omene5ti. rolul acestor studii referitoare la sistemele totalitare? De data aceasta r3spunsul e simplu: Knowledge is power (+tiin a înseamn putere). sentimentul de haos încercat de unii în copil3rie poate induce. Treptat. chiar dac3 nu era întru totul de acord cu noua ideologie. la maturitate. Dar. F3r3 aceast3 analiz3. O concluzie a acestei explica ii aproximative ar putea fi: stabilitatea favorizeaz3 democra ia. de fapt. Chiar 5i admiterea la doctorat trecea mai întâi prin filtrul partidului. u5or de exploatat de artizanii manipul3rii. sentimentul de invulnerabilitate cre5te 5i o dat3 cu el cre5te si tendin a de a c3uta sau de a accepta o for 3 omnipotent3 care s3 aduc3 salvarea. într-o form3 sau alta. inevitabil.55 56 privilegii. poate. Revolu ia comunist3 din Rusia a avut loc în timpul primului r3zboi mondial.. de un mare conduc3tor sau de o 5tiin 3 precis3 5i universal valabil3) care s3 permit3 solidarizarea definitiv3 a tuturor oamenilor 5i s3 elimine teroarea reprezentat3 de moarte 5i de nimicnicie. întunericul din locuin e. individul trebuie s3 fie avertizat. toate la un loc au dep35it cu mult bariera minimei rezisten e 5i efectul a fost contrar celui a5teptat. mai era 5i acum la putere.d. Cercet3torii în psihologia social3 au imaginat numeroase modalit3 i de educare a cet3 enilor pentru a rezista manipul3rii. pentru a rezista manipul3rilor de orice fel. totul sau aproape totul era la libera alegere a cet3 eanului. Foametea. R3d3cinile tendin ei individuale spre totalitarism ar putea fi c3utate în copil3ria fiec3ruia.am. Eminen ele negre ale propagandei În primul capitol al acestei c3r i erau descrise câteva imagini semnificative din filmul Triumful voin ei..

Cultul confesiunii. Pentru a în elege 5i mai bine mecanismele de manipulare în mas3. De profesie farmacist. În foarte scurt timp a ajuns mâna dreapt3 a lui Gregor Strasser. s3 se supun3 cu devotament unor experien e altminteri umilitoare. ce includea partidul nazist. Fiihrer-ul a început s3-l instruiasc3 temeinic asupra importan ei covâr5itoare pe care o are propaganda. el însu5i fiind pl3cut surprins de darul oratoric pe care 5i-l descoperise. s3 studieze literatura german3. un apostol. caracteristice tuturor sistemelor totalitare. Din cauza handicapului a fost respins de la serviciul militar. Controlul comunica iilor umane. Tat3l s3u muncea într-un atelier de fitile de lamp3 5i nota într-un carne el cu coperte albastre fiecare ban pe care îl câ5tiga. totu5i alte zeci de milioane de oameni au fost determina i s3 cread3 sincer în discursurile lui Hitler. omul de la tribun3. avea 5i un 5chiop3tat evident. secven ele devin de-a dreptul însp3imânt3toare pentru spectatorul neutru atunci când înf3 i5eaz3 sute de mii de oameni în uniform3. Cerin a de puritate. a5a cum o arat3 însemn3rile din jurnalul s3u personal. influen a de care se bucura Führer-ul l-a f3cut s3 îl admire sincer. în timpul primului r3zboi mondial. Cum pentru exemplificarea pe larg a celor opt metode ar fi necesar spa iul unui volum de sine st3t3tor. atunci când s-a angajat ca redactor la o publica ie apar inând alian ei de extrem3 dreapt3. O alt3 cauz3 a spiritului introvertit o reprezenta ura fa 3 de propriul s3u corp. La facultate a excelat în studiul latinei 5i al religiei. Pentru a-5i putea îndeplini rolul. a inventat o poveste. figura mesianic3 în stare s3 mobilizeze întreaga energie a na iunii germane. potrivit c3reia 5chiop3ta din cauza unei r3ni suferite pe câmpul de lupt3. Cum a fost posibil a5a ceva? În capitolul precedent am analizat metodele prin care propov3duitorii unei ideologii totalitare ac ioneaz3 pentru a ob ine controlul total asupra min ii. manevrate prin fire invizibile de liderii regimului nazist. Îns3 Hitler nu se putea ocupa personal. propria sa contribu ie. pentru a controla tot ceea ce înseamn3 cuvânt tip3rit sau vorbit. a comportamentului 5i a sentimentelor unei mase imense de oameni. firav. ne vom limita doar la Controlul comunica iilor umane.57 58 Hitler era prezentat ca un zeu coborând din cer pentru a-5i binecuvânta milioanele de supu5i. comportându-se precum robo ii. de5i teroarea nazist3 a provocat milioane de victime umane. Goebbels a în eles c3 viitorul îi va apar ine lui Hitler. c3ruia îi pl3cea ca lumea s3 i se adreseze cu Herr Doktor. îns3 niciodat3 pân3 atunci tehnicile de manipulare nu au fost atât de perfec ionate 5i de extinse. care s3 preia ideile sale 5i s3 le duc3 la îndeplinire. El urma s3 fie cel adulat. zi de zi. Mein Kampf. conduc3torul suprem. trebuie reamintit faptul c3. scria el entuziasmat de fascina ia pe care o creau discursurile lui asupra mul imii. Mai mult. Pân3 la apari ia Partidului Na ional Socialist German. Joseph Goebbels a fost numit de Hitler conduc3tor al Organiza iei berlineze a partidului nazist. s3-5i dea via a de bun3-voie pentru cel de-al Treilea Reich. lucru care la f3cut s3 se urasc3 5i mai mult pe sine. s3 creeze o aur3 mistic3 Führer-ului. un mic centru al industriei textile din valea Rinului. Abilitatea sa de a manipula auditoriul i-a atras aten ia lui Adolf Hitler. Atunci când vorbea. Doctrina mai presus de oameni 5i Delimitarea social sunt. dar s3 urasc3 5i lumea înconjur3toare. cântând 5i scandând lozinci. imagine artistic3 sau sunet muzical. A scris un roman. au existat în istoria omenirii nenum3rate alte sisteme totalitare. se cuvine prezentarea unui studiu de caz. De5i a absolvit Universitatea cu rezultate foarte bune 5i. când a plecat la Universitatea din Heidelberg. poeme 5i mai multe articole pentru ziare. Fundamentele ideologiei naziste 5i principalele metode propagandistice de impunere a ei au fost gândite de Adolf Hitler 5i prezentate în cartea sa. în 1922. cu dirijarea propagandei. Sufletul muncitorului german este în mâinile mele i îl pot sim i moale precum ceara. inteligent 5i energic. Nu a mai durat mult pân3 la desp3r irea de Strasser. De5i p3rin ii se îngrijeau ca to i trei b3ie ii lor s3 primeasc3 o educa ie s3n3toas3 5i s3 nu duc3 lips3 de nimic. îns3 atitudinea sa arogant3 l-a f3cut s3 fie ocolit de colegi. Cuvânt3rile lui Goebbels au început s3 aib3 o tot mai mare audien 3. printre altele. care a declan5at o veritabil3 campanie pentru a-l atrage de partea lui. Goebbels 5i-a slujit cu credin 3 noul 5ef ajungând pân3 la a-l denigra pe Hitler ca având mentalit3 i "mic-burgheze" 5i a cere expulzarea acestuia din partid. La dou3zeci 5i nou3 de ani. Acest om a fost g3sit în persoana lui Paul Joseph Goebbels. Mao sau Kim Ir Sen. într-o familie de catolici din Rheydt. +tiin a sacr . avea nevoie de un om de încredere. Ceva mai târziu. ca urmare a unei boli din copil3rie (probabil poliomielit3 sau osteomielit3). tehnic3 menit3. iat3 dou3 întreb3ri c3rora li se va da un posibil r3spuns în cele ce urmeaz3. Piciorul s3u stâng era cu vreo 5apte centimetri mai scurt decât dreptul. în scopul controlului total al individului. Totodat3. m3r53luind. câteva piese de teatru. un b3rbat scund. în diverse variante. aducându-5i. Strasser era la acea vreme un foarte influent lider al nazi5tilor 5i rivalul ideologic al lui Adolf Hitler. Goebbels s-a n3scut în 1897. Manipularea "mistic ". din care se va dezvolta mai târziu cinismul ce îl va caracteriza. mai ales cele din perioada lui Stalin. preg3tindu-l pentru viitorul . Pe lâng3 faptul c3 era scund. În 1924 5i-a g3sit adev3rata chemare. Sistemele comuniste. 5i-a luat doctoratul. cariera sa de scriitor nu a avut 5anse de reu5it3. ce au distrus sute de mii sau milioane de vie i în numele unor ideologii. au ajuns la "performan e" similare dup experien a nazist3 5i într-un interval de timp sensibil mai lung. Cu timpul. un comandant de o5ti. p3rând simple p3pu5i. În acela5i timp. Cele opt c3i. Remodelarea limbajului. avea senza ia c3 este un adev3rat predicator. cu ochi mari 5i zâmbet diabolic. Cum a fost posibil3 aceast3 isterizare f3r3 precedent a maselor 5i cine a fost artizanul ei. totu5i permanenta grij3 pentru bani a tat3lui 5i normele morale rigide ale familiei aflate la periferia clasei de mijloc i-au l3sat micului Joseph un gust amar. la nevoie. toate respinse de editori.

în diverse forme. printre altele. La acea vreme. Între altele. nu aveau voie s3 desf35oare nici o activitate din sfera culturii. Pe baza acestor observa ii a scris cartea sa de c3p3tâi. s ne calomnieze. pres3 scris3 5i radio. cum erau denumi i pentru a se induce instinctiv asocierea cu imaginea triburilor de migratori). Prin decret. Atunci când pe ecranele berlineze a fost programat3 premiera filmului american pacifist Nimic nou pe Frontul de Vest. El a folosit toate mijloacele pentru a-i crea lui Hitler o aur3 mistic3. În 1930. în România ultimilor ani ai regimului comunist. imagini trucate pentru a-i prezenta pe solda ii germani ca pe ni5te barbari (huni. i-a g3sit un sediu somptuos 5i a alc3tuit personalul din tineri str3luci i. l sa i-i s ne înjure. A ini iat tip3rirea de afi5e incitante. în care a preluat. pe postul pe care el însu5i îl ocupase pân3 atunci. într-adev3r. un conduc tor). Adolf Hitler a sesizat efectul devastator pe care l-a avut propaganda englez3 chiar asupra moralului solda ilor 5i civililor germani. s-a dezvoltat rapid 5i a ajuns s3 aib3 5i treizeci 5i dou3 de filiale regionale. distribuia sau vindea proprietate cultural3" era obligat s3 se înscrie în departamentul potrivit al Camerei de Cultur3 5i s3 se supun3 regulilor dictate de pre5edintele acesteia. ein Führer (Un popor. muzic3. incendierea Reichstag-ului. El începuse s3 practice aceast3 art3 înc3 din 1919. când a fost angajat ca ofi er responsabil cu educa ia politic3. non-arienii sau cei care nu erau agrea i din motive politice nu puteau deveni membri ai Camerei 5i. în consecin 3. s-a certat pentru o prostituat3 cu un individ 5i a fost ucis de acesta. Dar Goebbels voia s3 controleze absolut toat3 via a cultural3 a Germaniei. important este s se vorbeasc despre noi. în care vor fi publicate frecvent caricaturi grote5ti ale evreilor 5i ale marxi5tilor. Hitler era mul umit de progresele lui 5i spunea c3 Goebbels a devenit singurul vorbitor pe care îl poate auzi f3r3 s3 adoarm3. În paralel. Spre exemplu. cu 5apte departamente: literatur3. a5a c3 l-a convins pe Hitler s3 înfiin eze Camera de Cultur3 a Reich-ului. mai târziu. 5i de al i lideri ai unor sisteme totalitare. Ministerul Propagandei. mai ales prin intermediul odelor politice. arhicunoscuta sigl3 PCR a fost tot mai mult utilizat3. Aflând c3 uciga5ul f3cea parte din Partidul Comunist. Mai mult. Ace5tia folosiser3 un întreg arsenal de articole de pres3. La un moment dat. Pentru meritele sale. ein Reich. în Germania existau circa patru mii 5apte sute de cotidiane 5i s3pt3mânale 5i peste 5apte mii de reviste. Întreaga lui activitate din acea perioad3 s-a bazat pe analiza mijloacelor utilizate de propagandi5tii englezi în timpul primului r3zboi mondial. acestea fuseser3 comise de unii camarazi de arme de-ai lor. mai mult decât în orice alt3 ar3 de pe glob. recruta i din alte ministere. el devenea responsabil "pentru toat3 influen a exercitat3 asupra vie ii intelectuale a na iunii. Evreii. Pentru c3 mul i dintre noii s3i subordona i nu aveau suficient3 experien 3. În tripla sa calitate de 5ef al propagandei partidului nazist. El î5i repeta ore în 5ir discursurile în fa a unui triptic de oglinzi. Goebbels a organizat urgent ministerul. Horst Wessel. pentru a induce în rândul maselor un gen de fascina ie mitic3 a nou-ap3rutei trinit3 i Poporul-Ceau escu-România sau Partidul-Ceau escu-România. le spunea adep ilor. În 5ase luni. le-a adus profesori 5i a instituit un sistem foarte strict de reguli interne. Joseph Goebbels. o ar . Goebbels a creat imediat un mit. Prima int3 spre care 5i-a concentrat aten ia a fost presa scris3. în cadrul Regimentului I de pu5ca5i din Bavaria. În urma ciocnirilor violente cu comuni5tii îi punea pe solda ii s3i s3 î5i arate în public r3nile pentru a ap3rea ca ni5te martiri. în care Wessel era prezentat ca victima inocent3 a adversarilor politici ai nazi5tilor. comuni5tii. Adolf Hitler era un geniu al propagandei. Goebbels s-a angrenat serios în viitoarea campanie electoral3.59 60 pas pe scara ierarhic3. Joseph Goebbels a fost numit ministru al Informa iei 5i Propagandei. emisiuni radiofonice. Führer-ul l-a numit 5ef al propagandei naziste. În plus. numit Der Angriff (Atacul). Se pare c3 Goebbels a fost cel care a inventat acea celebr3 lozinc3 menit3 s3 energizeze masele: Ein Volk. Mesajul va fi preluat. În 1933. prezentate cu o asemenea abilitate. caricaturi grote5ti. pentru toate rela iile publice din stat. 5i una dintre ideile fundamentale ale inamicului: Spune o minciun i ea va prinde. Trebuie s ie im din anonimat. Goebbels de inea mecanismele necesare controlului întregii activit3 i culturale a Germaniei. Sub îndrumarea lui Hitler. la care a ad3ugat c3 propaganda trebuie s se adreseze maselor 5i c3 ea trebuie s se concentreze doar asupra câtorva puncte care s fie repetate la nesfâr it. Joseph Goebbels a înv3 at curând c3 propaganda nu are nimic comun cu adev rul. Mein Kampf. sindicale. atent la fiecare gest. a impus ca rapoartele ce i se înaintau s3 aib3 maximum cinci pagini dactilografiate 5i s3 fie scrise extrem de fluent 5i de corect din punct de vedere gramatical. el a imaginat nenum3rate c3i de ac iune. Oricine "producea. supranumit 5i Promi. s ne bat . la 5ase s3pt3mâni dup3 ce Hitler a ajuns cancelar al Germaniei. f3cându-i pe oameni s3 le p3r3seasc3 în panic3. nem ii erau acuza i permanent de atrocit3 i monstruoase. teatru. încât pân3 5i solda ii germani ajunseser3 s3 cread3 c3. film. religioase. Apoi a provocat nenum3rate confrunt3ri între oamenii s3i 5i adversarii lor politici. pe care Hitler a pus-o în seama comuni5tilor (abia mult mai târziu se va dovedi c3 a fost o înscenare . Publica iile reprezentau o palet3 foarte larg3 de interese politice. la fiecare intona ie a vocii. Goebbels 5i-a perfec ionat talentul oratoric. arte frumoase. cultur3 5i economie 5i pentru administrarea tuturor institu iilor ce servesc acestor scopuri". de pre5edinte al Camerei de Cultur3 5i de ministru al Propagandei. pe 13 martie 1933. a publicat articole de genul Micul ABC pentru Na ional-Sociali ti 5i a ini iat un ziar al partidului. unul dintre solda ii nazi5ti din trupele de asalt. a preluat un cântec scris de Wessel 5i l-a transformat în imnul mi5c3rii naziste. de unic salvator al Germaniei din ghearele evreilor 5i ale comuni5tilor. pentru a cuceri suprema ia politic3. Trebuind s3 revigoreze anemica organiza ie nazist3 din Berlin. a r3spândit în s3lile de cinema 5oricei 5i 5erpi inofensivi. P3strându5i 5i func ia de conduc3tor al Organiza iei berlineze.

Pentru o gre5eal3 de machetare. Goebbels nu a devenit omnipotent. Î5i pierduse mâna stâng3 într-un accident de vân3toare. articolul de fond va trebui s prezinte. Uneori. Pedepsele variau în func ie de gravitatea faptei. oricare ar fi ea. În paralel cu indica iile pentru ziari5ti. reprezentan ilor presei li se spuneau 5tirile zilei. Este vorba de Max Amann. de5i Amann nu avea nici aptitudini literare. Goebbels ajungea 5i în situa ii dificile. Cu toate aceste ac iuni în for 3 de subordonare a presei. cenzura devenea tot mai strict3. Mein Kampf.m. aranjarea acestora în pagin3. prin care ace5tia erau f3cu i r3spunz3tori pentru fiecare cuvânt din publica iile lor. în calitatea lui de 5ef al Departamentului de pres3 al Camerei de Cultur3. Urm3toarea mutare a fost transformarea conferin elor de pres3 guvernamentale în ore de instruire a ziari5tilor despre ce 5i cum s3 scrie. redactorii 5i editorii au ajuns doar s3 preia articolele deja scrise de propagandi5tii lui Goebbels. Se ajungea pân3 la a le impune ziari5tilor 5i lungimea articolelor. bine selectate. 5i tot aici era editat 5i ziarul oficial al partidului. el a încurajat rivalit3 ile dintre subordona ii s3i apropia i. Hitler l-a numit director al editurii oficiale a partidului nazist. în preajma invad3rii Cehoslovaciei. precum men ionarea vreunei diferen e între germani 5i austrieci dup3 anexarea Austriei din 1938. În alte cazuri putea fi 5i mai r3u. adresat3 editorilor de ziare cu câteva ore înaintea lu3rii deciziei. la Ministerul Propagandei. în urma c3reia o explica ie privind un carnaval a ap3rut sub fotografia unei procesiuni solemne a trupelor de asalt naziste. Instruc iunea General3 nr. În acela5i timp li se interzicea s3 publice vreun material ce ar fi putut leza interesele statului. în spatele unor rânduri de sticle. când nu se 5tia dac3 Hitler va lua sau nu hot3rârea de a ataca Polonia. con inând directive am3nun ite privind evenimentele despre care era permis s3 se scrie. În primul rând a unit cele dou3 agen ii na ionale de 5tiri existente la acea dat3 într-una singur3. la prânz 5i seara. Era interzis3 orice referire la cer5etori sau la s3raci.61 62 abil3).d. Chiar 5i ideologia nazist3 îi era indiferent3. Cu toate acestea. Amann a transformat publica ia dintr-un s3pt3mânal plicticos. dar men ionarea unui nume interzis (de exemplu al unei personalit3 i socialiste sau al unui autor evreu) atr3gea dup3 sine interzicerea dreptului de a mai profesa pentru editorul în cauz3. Adolf Hitler a avut întotdeauna grij3 s3 nu lase prea mult3 putere vreunuia dintre subordona ii s3i. ziarelor li s-a impus s3 amplifice excesiv orice incident creat de cehi la grani 3. în viitor. Îns3 avea un foarte ascu it sim al afacerilor 5i mult fler în angajarea unor subordona i de valoare. cât mai elocvent cu putin . redactorii erau obliga i s3 le ard3 în prezen a unui martor. publica iile naziste reprezentau sub trei la sut3 din total. s3 le semneze 5i s3 le pun3 în pagin3 acolo unde li se indica. Conform principiului "dezbin3 5i st3pâne5te". Astfel. De dou3 ori pe zi. Erorile minore se soldau cu confiscarea tirajului. Puterea lui Amann a început s3 creasc3 pe m3sur3 ce noi publica ii intrau în proprietatea lui Eher Verlag. În foarte scurt timp. Amann a dat 5i el ni5te ordonan e. un alt cunoscut al s3u a fost ales s3 aduc3 în proprietatea partidului tot mai multe publica ii. firav 5i handicapat. în jurnalul s3u intim: orice om c ruia înc i-a mai r mas o f râm de onoare va fi foarte atent ca nu cumva. era necesar s3 fie înscri5i într-un nomenclator. Lun3 de lun3. În 1938. s ajung ziarist. Treptat. precum cea ivit3 la sfâr5itul lui august 1939. apoi erau pu5i s3 semneze pentru primirea unor teancuri de foi galbene. ordonan e prin care îi obliga pe proprietarii de case editoriale s3-5i dovedeasc3 originea . O directiv3 din 1935 interzicea publicarea fotografiilor cu lideri nazi5ti la mese festive. Goebbels a luat dou3 m3suri de for 3. dintre autorit3 ile reprezentate de ace5tia. întrun cotidian plin de succes. în edi ii tip3rite la München. Volkisher Beobachter (Observatorul poporului). secrete. ca reprezentând singura solu ie corect pentru Germania. pentru a nu crea popula iei "impresia absurd3" c3 membrii guvernului s-ar ine de chefuri. Amann era 5i el. cu care Führer-ul se împrietenise în timpul primului r3zboi mondial. Chiar 5i publicitatea se cenzura. 674. Goebbels a interzis apari ia anun urilor prin care erau c3utate menajere pentru familiile f3r3 copii. Viena 5i Berlin. Goebbels a pus la punct 5i un serviciu foarte extins de supraveghere a presei. În acest fel a reu5it s3 dobândeasc3 un anume control asupra informa iilor. Mai mult. m3rimea titlului 5. când amândoi f3ceau parte din aceea5i unitate. Fiecare publica ie se citea cu mare aten ie 5i orice gre5eal3 sau nesupunere era semnalat3 imediat. un individ scund. Dup3 citirea instruc iunilor. prevedea: În num rul de mâine. foarte mul i oameni s-au abonat la ziarul lor pentru a se proteja într-un fel. încât pân3 5i Goebbels recuno5tea. Situa ia presei devenise atât de dramatic3. cu un tiraj de peste un milion de exemplare. hot rârea Führer-ului. Spre sfâr5itul lui 1933. pentru c3 politica demografic3 a nazi5tilor încuraja na5terile. nici talent de orator. pe 24 aprilie 1935. La Eher Verlag a fost publicat3 cartea lui Hitler. Tirajul imens se explica 5i prin faptul c3. Orice sc3pare. redactorul-5ef 5i editorul unui ziar local din Essen au fost trimi5i într-un lag3r de concentrare. pe care a denumit-o Biroul German de Ftiri 5i a pus-o în subordinea ministerului s3u. dup3 venirea nazi5tilor la putere. pentru a fi autoriza i s3-5i desf35oare activitatea. Pentru a prelua tot mai multe publica ii independente. pentru a nu ajunge în situa ia de a-5i vedea amenin at3 pozi ia suprem3 din ierarhie. a oferit motivul pentru interzicerea presei de stânga (comuniste 5i social-democrate). precum 5i lumina în care s3 fie prezentate. Hitler l-a numit pe Max Amann responsabil cu întreaga pres3 a partidului 5i l-a f3cut 5eful Departamentului de pres3 din cadrul Camerei de Cultur3 conduse de Goebbels.a. atr3gea dup3 sine excluderea editorului respectiv din nomenclator 5i interdic ia de a mai profesa. Al doilea pas l-a constituit promulgarea Legii Editorilor. f3r3 men ionarea actelor de caritate pe care le f3cea partidul nazist pentru ace5tia. mai ales dup3 ce evreii au fost for a i s3-5i vând3 pe nimic editurile. cât de m3runt3. ca 5i Goebbels. din München. în timp ce lui Goebbels i-a încredin at misiunea s3 înregimenteze presa. Eher Verlag.

Circa 5aptezeci la sut3 din popula ie avea în cas3 cel pu in un aparat de radio. de aceea urm3rea cu grij3 programele 5i intervenea ori de câte ori considera c3 era cazul. Singurul s3u regret era acela c3 foarte mul i dintre actorii 5i regizorii talenta i ai Germaniei au plecat spre Hollywood sau spre alte capitale ale filmului din cauz3 c3 aveau evrei printre str3mo5i. Atunci ministrul Propagandei a hot3rât s3 permit3 câtorva ziare foarte respectabile o minim3 independen 3 editorial3. când Hitler a dispus desfiin area lui. La urm3toarele emisii a umplut studioul cu oameni. La toate acestea se ad3uga 5i faptul c3 liderii nazi5ti. Restul programului cuprindea 5tiri (dintre cele furnizate de agen ia na ional3. s3 fac3 filme pentru nazi5ti. Îns3 faptul c3 majoritatea publica iilor apar inea nazi5tilor. În schimbul libert3 ii de a comenta unele evenimente culturale 5i religioase. le agreau pentru c3 aveau posibilitatea s3-5i etaleze. magazine. Goebbels s-a orientat rapid spre celelalte dou3 noi mijloace de informare în mas3: radioul 5i filmul. î5i notau preferin ele oamenilor 5i raportau con5tiincios orice eventual3 nemul umire legat3 de faptul c3 emisiunile durau prea mult. iar persecu iile antisemite c3p3tau tot mai mult3 amploare. Pân3 în 1939. Nenum3rate difuzoare au fost instalate pe stâlpii de telegraf din intersec ii. în perioada r3zboiului. Ministerul Propagandei a preluat controlul asupra întregii re ele radiofonice. În general muzic3 simfonic3. În martie 1933. mai mult de un ziar 5i î5i aroga dreptul de a suspenda cu de la sine putere unele publica ii. dar 5i muzic3 popular3 ori valsuri. aflat3 5i ea sub totalul control al lui Goebbels) 5i muzic3. Îns3 când Hitler a ordonat invadarea Poloniei. procentul a fost ridicat la 82.G. Farben. Mii de gardieni ai radiourilor publice se ocupau de organizarea grupurilor de ascult3tori. chiar 5i atunci când era extrem de ocupat. prin calit3 ile sale vizuale. mar5uri. Goebbels a încercat s3-l conving3 pe Fritz Lang. Iar dac3 în 1932 partidul avea în proprietate numai 3 la sut3 din publica ii. mergând direct la sufletul spectatorilor. prin intermediul lor. chiar dac3 originea . În scurt timp. editorii lui Frankfurter Zeitung au acceptat s3 urmeze direc iile politicii externe impuse de Hitler 5i pentru faptul c3 ei credeau în discursurile acestuia referitoare la crearea unei Germanii puternice. iar cenzura func iona pentru absolut toate. s3 le asculte. datorit3 faptului c3 poseda. În timpul programelor importante. precum I. Îndemnurile lui Goebbels la adresa jurnali5tilor de a fi mai inventivi s-au dovedit zadarnice. acum a ajuns s3 de in3 circa 66 la sut3. Peste cinci sute de editori s-au v3zut nevoi i s3 abandoneze afacerile sau s35i vând3 editurile lui Eher Verlag. cu cât mul imea adunat3 într-un loc. În 1933. de5i începutul a fost ceva mai dificil. num3rul ziarelor germane s-a redus aproape la jum3tate. num3rul posesorilor de radiouri sa triplat. continuitatea prezen ei sale. evident f3r3 evreii a c3ror familie îl avea în proprietate din 1856. iar pentru a asigura o cât mai mare audien 3 emisiunilor. în special Hitler. Frankfurter Zeitung a mai supravie uit pân3 în 1943. sistemul de radiodifuziune apar inea statului. Goebbels era foarte atent ca ascult3torii s3 nu se plictiseasc3 5i s3 închid3 radioul.63 64 arian3 pân3 la anul 1800. Cu toate c3 era un orator înn3scut. fiecare. Dar Goebbels a remediat imediat situa ia. circa un sfert din cele nou3sprezece ore de emisie zilnic3 erau dedicate cuvânt3rilor 5i comentariilor cu conota ie clar propagandistic3. astfel încât oamenii s3 poat3 auzi emisiunile. Mai mult. s-a bâlbâit. În acela5i timp. Fi în anii urm3tori. procentul fiind cel mai ridicat din lume. Aparenta lui independen 3. birouri. Aflat de unul singur în fa a microfonului. la rândul s3u. Fiecare era con5tient c3 orice gre5eal3 îi poate fi fatal3. Cel mai important dintre acestea era Frankfurter Zeitung. faptul c3 înc3 nu ajunseser3 la o diversitate 5i la tradi ii greu de controlat le f3ceau foarte vulnerabile imixtiunilor unor artizani ai manipul3rii. adev3rata obsesie a lui Joseph Goebbels o constituia cinematografia. acolo unde considera concuren a prea puternic3. care se bucura 5i de o solid3 reputa ie interna ional3. în fabrici. Oamenii lui Goebbels i-au înlocuit masiv pe profesioni5tii din radiodifuziune. 5i-a tras f3r3 scrupule o parte însemnat3 din câ5tiguri. lucru ce a dus la sc3derea drastic3 a num3rului de cititori. le interzicea s3 de in3. convins fiind c3 efectul discursurilor este cu atât mai mare. caracterul lor de noutate. Goebbels a în eles c3 filmul. autorul celebrului Metropolis. ber3rii 5i în alte locuri publice. Max Amann. Pelicula lui preferat3 era Pe aripile vântului. o treime din ac iunile de la cea mai important3 tipografie cu care lucra editura. la un pre cât mai sc3zut. a5a c3 misiunea lui Goebbels nu a întâmpinat prea multe dificult3 i. Îns3. din 1925. a f3cut ca ziarele s3 devin3 extrem de plicticoase. poate deveni un mijloc de propagand3 extrem de inteligent 5i eficace. Führer-ul a inut patruzeci 5i cinci de cuvânt3ri la radio. În 5ase ani. talentul oratoric. incluzând releele 5i sta iile locale de emisie. Profitul casei editoriale a partidului nazist a ajuns s3 fie comparabil cu cel al celor mai mari corpora ii germane. Dup3 ce a reu5it subordonarea necondi ionat3 a presei. este mai mare. din cauza c3ruia a fost interzis în Germania acelor ani.5. dar a urm3rit de mai multe ori 5i Nimic nou pe Frontul de Vest pentru a-i studia modalit3 ile de transmitere a mesajului pacifist. în secret. se ordona încetarea lucrului. redactorul-5ef al ziarului a r3mas 5ocat. au dus la cre5terea prestigiului lui Hitler în str3in3tate. În Germania. Pe lâng3 stimularea produc iei de radiouri. Dezvoltarea radiodifuziunii 5i a cinematografiei sonore a coincis cu perioada de ascensiune a nazismului. ministerul a for at produc3torii s3 scoat3 pe pia 3 cât mai multe difuzoare populare. Adolf Hitler se obi5nuise s3 vorbeasc3 în "priz3" direct3 cu mul imea. Joseph Goebbels a ini iat 5i un vast program de audi ii în comun. dar pa5nice. În fiecare din cele trei case ale sale avea câte un aparat de proiec ie 5i î5i f3cea timp s3 vad3 cel pu in un film pe zi. opere de Beethoven 5i Wagner. regimul nazist a g3sit un mijloc extrem de eficient pentru influen area opiniei publice din afara grani elor Germaniei. înc3 de la începuturile sale. cu toat3 preocuparea pentru a subordona presa scris3 5i radioul.

spre mândria criticilor de film nazi5ti din capitala austriac3. reprodus dup3 revista Literatur i art . fostul pre5edinte al Poloniei comuniste (1944-l956). Dar. iar puterea lui Goebbels a crescut 5i pentru faptul c3 el putea finan a diverse pelicule sau putea excepta încas3rile de la impozitare pe motiv c3 filmul are o "valoare politic3 5i estetic3 special3". agent 5i executant impus de KGB. a fost descoperit în camera de lucru a lui Boleslav Bierut. E posibil ca. Deja terenul era preg3tit de presa în care caricaturile hidoase ale evreilor ap3reau aproape zilnic. îi tortura 5i le viola femeile. nu pe ecran. Pelicula prezenta cazul unui bancher evreu care î5i extorca f3r3 scrupule concet3 enii. Preg3tit la Moscova. el a fost pus în practic3 în tot lag3rul socialist. de la scurtele documentare educative pân3 la peliculele artistice de lungmetraj. Cum mul i dintre spectatori începuser3 s3 întârzie. Fi totu5i. Joseph Goebbels viziona fiecare film produs în Germania. 7 iunie 1990. Goebbels avea interesul ca oamenii s3 vin3 în s3lile de cinema unde asistau. Lang i-a cerut un r3gaz de gândire de dou3zeci 5i patru de ore 5i în aceea5i noapte a p3r3sit Germania cu trenul de Paris. De5i documentul era destinat. s-a specializat în roluri de arieni. îns3 num3rul extrem de redus al spectatorilor care au venit s3 le vad3 l-a f3cut pe Goebbels s3 concluzioneze c3: Locul c m ilor brune este în strad . Goebbels a ordonat intrarea în produc ie a câtorva pelicule virulent antisemite. pân3 ce revolta maselor a impus condamnarea lui la moarte. acest document con ine directive exprese pentru toate filialele Comitetului de Stat pentru Securitate din statele-satelit ale URSS. se poate acredita ideea c3 "directivele" au fost urm3rite 5i aplicate întocmai. ce scene trebuie ref3cute sau scoase din film. tot evreu. 5i la jurnale de 5tiri sau la documentare ce reprezentau propagand3 pur3. se n3pusteau asupra evreilor de pe strad3 si îi b3teau cu s3lb3ticie. anume directivele secrete ale NKVD (KGB). încât grupuri de tineri. Abia mai târziu 5i-a declinat adev3rata identitate 5i s-a îndreptat spre Hollywood unde a început s3 lucreze pentru Metro Goldwyn Mayer. aflat. dup3 ce ie5eau din sala de proiec ie. cu toate c3 propaganda antisemit3 avea accente atât de scabroase. Chi5in3u. cum se vede. ajunsese la un tiraj de 5apte sute de mii de exemplare. cu caracter strict secret. a trebuit ca Goebbels s3-i amenin e pe produc3tori 5i pe actori pentru a continua film3rile. în birourile înalte ale NKVD (KGB). a ordonat ca u5ile s3lilor s3 nu se mai deschid3 în pauza dintre film 5i documentar. Directivele au fost transmise destinatarilor pe 2 iunie 1947. În cele patruzeci 5i cinci de puncte ale "Testamentului ro5u" kremlinez sunt cuprinse acele ac iuni ce aveau s3 fie întreprinse de cea mai malefic3 5i întins3 re ea de spionaj din lume. De asemenea trebuie precizat c3 scurtele comentarii ce înso esc fiecare directiv3 reprezint3 doar fa eta cea mai evident3 a adev3ratelor inten ii ale celor care au imaginat respectiva strategie. Goebbels le-a impus produc3torilor s3-i prezinte spre aprobare fiecare scenariu. dincolo de directivele de baz3. fire5te. sub un alt nume. Documentul. Neexistând alternativ3. În mod surprinz3tor. Buzatu în lucrarea sa R zboiul mondial al spionilor. încât îi scârbise pân3 5i pe unii lideri nazi5ti. pelicule despre tinere ea lui Hitler sau alte teme de propagand3 nazist3. a fugit la Viena. acelea5i pentru toate filialele NKVD (KGB) din fostele 3ri comuniste. Un alt actor renumit al timpului. S3pt3mânalul Der Stürmer (Atacatorul). din toate timpurile. pentru fiecare dintre ele s3 existe câte o variant3. spre exemplu. citat 5i de istoricul Gh. patru dintre cele mai cunoscute studiouri de film germane au intrat în proprietatea Ministerului Propagandei. sub codul K-AA/CC 113. apoi a început chiar el s3 decid3 ce pelicul3 trebuie filmat3. Goebbels le-a promis realizatorilor de filme o libertate mult mai mare decât cea dat3 editorilor 5i celor de la radio. În 1938. pentru 3rile din sfera de influen 3 sovietic3. cu men iunea "Strict secret". Goebbels a trebuit s3 introduc3 tot mai mult3 propagand3 în produc ia cinematografic3. Prin Ministerul Propagandei 5i prin Camera de Cultur3. acestea din urm3 nu purtau mesaje propagandistice.65 66 sa era evreiasc3. Pentru capitolul de fa 3 am ales numai un exemplu. mai ales dup3 ce Hitler i-a repro5at c3 temele naziste sunt prea pu in reprezentate în filmele germane. Strategiile de influen lag rul sovietic ale NKVD (KGB) pentru rile din Despre tehnicile de manipulare utilizate intens de ideologii de la Kremlin s-ar putea scrie volume întregi. O analiz3 . ce actori s3 interpreteze rolurile. Dar promisiunea nu a inut prea mult. jurnale de 5tiri. Fi nu numai. În 1937. La realizarea peliculei Jidanul Süss. Consecin ele se v3d 5i ast3zi. înainte de proiectarea filmului. Leo Russ. judecând efectele dezastruoase pe care le-a avut ocupa ia sovietic3 asupra acestor 3ri. Înainte de a trece la comentarea pe scurt a fiec3rei instruc iuni con inute în "Testamentul ro5u". pe m3sur3 ce se apropia r3zboiul. Pentru a împiedica exodul acesta. Indica ie NK/003/47. 5i. 5i-a vopsit p3rul 5i barba în blond. Circa o mie cinci sute de caravane cinematografice colindau zonele rurale ale Germaniei pentru a proiecta în special filme documentare. S-au realizat 5i dou3 filme având ca eroi militari din trupele de asalt. din 1947. Dup3 "nevoile" Moscovei 5i dup3 "pericolele" care existau în fiecare dintre aceste 3ri din orbita URSS. în seiful 5efului partidului 5i statului polonez. filialei din Var5ovia. se cuvine s3 observ3m c3 ac iunile de manipulare pe scar3 larg3 a popula iei din 3rile-satelit ale Uniunii Sovietice se combinau perfect cu cele de spionaj 5i cu cele de terorizare a popula iei (mergând pân3 la preg3tirea 5i ini ierea unor masacre halucinante). Efectul filmului a fost atât de puternic. cu consecin e tragice pentru toate popoarele din sfera Puterii sovietice. nu se putea altfel. oamenii le priveau 5i pe acestea.

67

68

extins3 ar scoate la iveal3 nenum3rate alte ra iuni oculte. L3s3m în seama cititorului tentativa de a le descifra. Fi acum, documentul... Directivele de baz ale KGB pentru rile din lag rul sovietic Moscova, 2.6.1947 (Strict secret) K-AA/CC 113. Indica ie NK/003/47 1. Este interzis primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor racola i de noi ca informatori. Întâlnirea cu ace ti oameni este organizat de serviciul special desemnat în acest scop, iar întâlnirile pot avea loc doar în locuri publice. Informa iile sunt preluate de c tre ambasad , prin organele serviciilor speciale. Activitatea de spionaj trebuia s3 se desf35oare în cel mai deplin secret, de obicei respectându-se "principiul dominoului", conform c3ruia fiecare verig3 a serviciului de informa ii trebuia s3 cunoasc3 numai cât îi era strict necesar în activitate. În acela5i timp, contactele de lucru ale fiec3rui agent se limitau numai la verigile imediat al3turate. Astfel descoperirea unui spion f3cea mult mai dificil3 c3derea întregii re ele. Instruc iunea, pe lâng3 referirile la p3strarea confiden ialit3 ii racol3rilor de informatori, relev3 rolul important jucat de ambasadele Uniunii Sovietice în formarea unor puternice re ele de spionaj pe teritoriul statelor unde func ionau. 2. Se va urm ri ca între solda ii no tri i popula ia civil s nu se produc leg turi de nici un fel. Este inadmisibil ca ofi erii no tri s viziteze autohtoni la locuin ele lor; este, de asemenea, inadmisibil ca simplii solda i s stabileasc rela ii cu femei din rândul localnicelor. Nu se admite stabilirea de rela ii între solda ii no tri i popula ia civil , respectiv solda ii autohtoni. Pentru formarea unei armate eficiente, dezumanizarea inamicului este condi ia esen ial3. Încetând s3-5i mai priveasc3 viitoarele victime ca pe ni5te fiin e umane asemenea lui, soldatului îi va fi mult mai u5or s3 îndeplineasc3 ordinele de atac, s3 ucid3. De aceea este interzis3 orice leg3tur3 afectiv3 cu du5manul. Astfel de leg3turi între membrii celor dou3 tabere rivale ar face imposibil succesul tehnicilor de dezumanizare a viitoarelor victime 5i, mai mult, ar putea genera fenomene total nedorite (dezert3ri, nesupuneri la ordine etc). În acela5i timp trebuie reamintit c3 cele mai puternice tehnici de manipulare se bazeaz3 pe izolarea individului (în cadrul unei caz3rmi sau pe front, departe de via a normal3), urmat3 de supunerea lui la un nou mod de comportament (dirijat prin regulamentele militare). Contactele interumane ar putea anihila foarte repede efectele izol3rii 5i ar putea sta la baza unor puternice rela ii emo ionale ce ar z3d3rnici eforturile de ob inere a unei supuneri necondi ionate din partea soldatului fa 3 de ordinele superiorilor. Toate acestea demonstreaz3 f3r3 putin 3 de t3gad3 c3 URSS considera toate statele-satelit ni5te poten iali inamici. Iar inamicii ar fi trebuit s3 fie îngenunchea i f3r3 mil3, chiar cu pre ul unor masacre de propor ii (a5a cum de altfel s-a 5i întâmplat). Aceasta era adev3rata fa 3 a "prieteniei" pe care marele vecin de la R3s3rit o nutrea fa 3 de 3rile socialiste vecine.

3. Se va accelera lichidarea cet enilor care între in leg turi neini iate de noi cu Partidul Comunist Polonez, Partidul Socialist Polonez, cu interbrigadi tii, cu Organiza ia Tineretului Comunist Polonez, cu Armata de Acas i alte asocia ii. În acest scop trebuie folosite elementele opozi iei militare. Oricât de sincere ar fi fost, leg3turile cu partidele sau organiza iile "fr3 e5ti" nu puteau fi ini iate decât în cadru organizat 5i supravegheat strict "de la Centru". Cei care îndr3zneau s3 ac ioneze din proprie ini iativ3 urmau s3 fie lichida i f3r3 mil3. În acest scop se foloseau "elementele opozi iei militare", pentru ca vina pentru ucideri s3 fie pus3 pe seama inamicului. Grija de a controla total orice contacte cu partidele similare din 3rile-satelit demonstreaz3 înc3 o dat3 atitudinea dispre uitoare 5i du5m3noas3 a liderilor comuni5ti de la Moscova fa 3 de cei pe care chiar ei îi impuseser3 la conducerea 3rilor vecine. Oricând se puteau ivi motive pentru a-5i executa fidelii, motive reale sau imaginare, a5a c3 rela iile cu ace5tia nu puteau s3 dep35easc3 cadrul strict aprobat 5i controlat. 4. La ac iunile militare vor lua parte acei solda i care au stat pe teritoriul rii noastre (se are în vedere Uniunea Sovietic ) înainte de a intra în Armata Kosciuzsco (Armata Polon ce lupta de partea Armatei Sovietice pe teritoriul URSS). Se va ajunge la distrugerea ei total . În timpul 5ederii în Uniunea Sovietic3, solda ii erau supu5i unui intens proces de sp3lare a creierului, pentru a li se inocula un sentiment de fidelitate necondi ionat3 fa 3 de Moscova. Astfel ei deveneau demni de încredere în desf35urarea unor ac iuni militare. Fi totu5i efectul îndoctrin3rii putea s3 dispar3 în timp, atunci când soldatul se înapoia în mijlocul cona ionalilor s3i, când î5i relua vechile obiceiuri 5i revenea la uzul limbii materne. Cu cât trecea timpul, controlul asupra lui era mai dificil de exercitat. De aceea armata alia ilor, chiar dac3 se dovedise tovar353 fidel3 de lupt3 a celei sovietice, trebuia, în cele din urm3, s3 fie distrus3, pentru a înl3tura orice surprize viitoare. 5. Trebuie realizat în mod accelerat unificarea tuturor partidelor într-un partid unic, având grij ca toate rolurile-cheie s revin acelor oameni care apar in serviciilor noastre secrete. Controlul total asupra societ3 ii trebuia exercitat numai de la Centru. Sistemele totalitare, printre care 5i cele de sorginte comunist3, excludeau cu des3vâr5ire pluralismul politic. În cadrul lor nu exista decât o singur3 doctrin3 "corect3", anume cea propov3duit3 de liderii de la Centru. Orice deviere de la linie trebuia pedepsit3 cu cea mai mare severitate. Iar pentru aceasta, ea trebuia s3 fie sesizat3 cu maximum de operativitate de oamenii antrena i special pentru astfel de misiuni. 6. Unificarea tuturor organiza iilor de tineret. De la conduc tori de plase în sus, în pozi ii de conducere se vor repartiza oameni cu care sunt de acord serviciile noastre speciale. Membrii organiza iilor de tineret reprezentau schimbul de mâine al partidului unic. De aceea trebuia s3 fie verifica i cu aten ie, pentru a r3mâne fideli Moscovei, indiferent în ce situa ie se va afla ara lor.

69

70

Tinerii constituiau de asemenea materia prim3 pentru formarea "omului nou", iar cei ale5i pentru a face parte din respectivele organiza ii ar fi trebuit s3 reprezinte "crema" viitoarelor deta5amente credincioase pe veci Kremlinului. 7. Se organizeaz i se urm re te ca func ionarii ale i deputa i la congrese s nu- i poat p stra mandatul pe întreaga perioad ce le st în fa . Deputa ii nu pot convoca în nici un caz edin e între întreprinderi. Dac nu exist alt solu ie i o asemenea edin trebuie totu i convocat , se vor îndep rta acei oameni care au activitate legat de proiectarea concep iilor i avansarea revendic rilor. Pentru fiecare congres se vor preg ti oameni noi i doar cei viza i de serviciile noastre secrete vor fi ale i. Nici o personalitate autohton3 nu trebuia s3 aib3 ocazia de a dobândi prea mult3 autoritate. Autoritatea ar fi f3cut-o mult mai greu de controlat. Obstruc ionarea permanent3 a celor competen i, înlocuirea lor conform principiului "rotirii cadrelor" f3ceau imposibil3 impunerea lor în fa a concet3 enilor. Astfel influen a lor asupra celor din jur era redus3 la maximum, iar c3ile de manipulare de la Centru r3mâneau deschise. 8. Se va acorda o aten ie deosebit persoanelor cu capacit i organizatorice i cu anse sigure de popularitate. Ace ti oameni trebuie coopta i, iar în cazul în care se opun, nu li se vor oferi posturi ierarhic superioare. Nici un autohton nu trebuia s3 capete prea mult3 popularitate, prea mult3 aderen 3 la mase. Popularitatea îl f3cea greu de controlat. Competen ii ori se racolau, ori se anihilau. Cu orice pre , cale de mijloc nu exista. 9. Se va urm ri ca func ionarii de stat (exclusiv organele de securitate i din industria minelor) s aib retribu ii mici. Aceasta se refer îndeosebi la sfera s n t ii, justi iei, culturii, respectiv la cei care de in func ii de conducere. În permanen 3, trebuia ca to i cei care puteau genera curente de opinie, care puteau juca rolul unor agen i de influen 3 sau care puteau aduna adep i în jurul lor s3 fie redu5i la t3cere. Salariile mici îi obligau la un trai mizer. Trebuia s3 fie umili i, f3cu i s3 se preocupe de supravie uirea zilnic3, pentru a nu mai avea timp de altceva. Oamenii de cultur3, medicii, lucr3torii din justi ie, ceilal i func ionari de stat, care prin natura profesiei lor puteau avea un ascendent asupra semenilor, s3 fie minimaliza i, supu5i dispre ului. Justi ia, mai ales, trebuia târât3 în criz3, pentru a-i face pe judec3tori total dependen i fa 3 de Putere. Excep ie f3ceau lucr3torii din securitate, a c3ror fidelitate trebuia între inut3 prin oferirea unor privilegii, dar 5i minerii. Ace5tia din urm3, din pricina izol3rii totale în care î5i petrec majoritatea timpului, sunt foarte influen abili, foarte u5or de manipulat. Orice scânteie de nemul umire poate aprinde un veritabil butoi de pulbere, imposibil de controlat. De aceea salariile mai mari decât media erau menite s3 le induc3 un sentiment de fidelitate fa 3 de Centru, în virtutea c3ruia puteau fi sco5i în orice moment pentru a servi intereselor ascunse ale manipulatorilor, f3r3 ca ei s3-5i dea

seama 10. În toate organismele de guvern mânt, respectiv în majoritatea uzinelor, trebuie s avem oameni care conlucreaz cu serviciile noastre speciale (f r tirea organelor administrative locale). Marile colectivit3 i muncitore5ti reprezentau în permanen 3 un pericol poten ial. A5a cum, în trecut, nemul umirile lor au putut fi exploatate foarte u5or pentru declan5area revolu iilor prin care a fost instaurat sistemul comunist, 5i în continuare ei se puteau revolta oricând împotriva mizeriei zilnice. În fond, muncitorii nu aveau de pierdut "decât lan urile". Pe baza acestei concep ii ei au fost folosi i în revolu ii, dar tot în virtutea ei se puteau r3zvr3ti oricând împotriva noilor st3pâni. Liderii de la Kremlin cuno5teau foarte bine strategia r3sturn3rii unui regim cu ajutorul muncitorilor 5i se temeau c3 îi vor c3dea victime la rândul lor. Ceea ce, în multe cazuri, s-a 5i întâmplat. Spre exemplu, în România, regimul ceau5ist s-a pr3bu5it definitiv în momentul în care marile colective muncitore5ti s-au al3turat revolu ionarilor din strad3. Din aceste motive, trebuia ca muncitorii s3 fie supraveghea i permanent, cu aten ie, de oameni special preg3ti i. infiltra i în rândurile lor. 11. Se va urm ri cu stricte e ca presa autohton s nu transmit date privind calitatea i sortimentul m rfurilor ce ni se transport . Nu este voie ca aceast activitate s se cheme comer . Trebuie neap rat men ionat faptul c e vorba de schimburi de m rfuri. Marele vecin de la R3s3rit nu trebuia perceput ca un partener de afaceri, ci ca un prieten. Iar cu un prieten nu faci afaceri, deoarece, mai devreme sau mai târziu, pot ap3rea suspiciuni ori nemul umiri, mai ales din partea celui aflat în inferioritate. De aceea trebuia p3strat un secret absolut 5i asupra m3rfurilor trimise în URSS. În plus, sintagma "schimburi de m3rfuri" inducea impresia unui avantaj reciproc, ce masca jaful practicat de liderii de la Moscova în detrimentul statelor-satelit. 12. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor, în sensul neacord rii de acte de proprietate asupra p mântului; actele vor ar ta calitatea de lot dat în folosin , dar nu de proprietate a de in torului. Sentimentul de proprietate trebuia anihilat prin orice mijloace. Distrugându-i suportul material al independen ei personale, individul putea fi f3cut s3-5i piard3 complet identitatea 5i apoi cufundat cu mult mai mult3 u5urin 3 în anonimatul maselor de manevr3 supuse necondi ionat autorit3 ilor. 13. Politica fa de mica gospod rie r neasc s urmeze acel curs pentru a o face nerentabil . Dup aceea trebuie început colectivizarea. În cazul în care ar interveni o rezisten mai mare, trebuie redus împ r irea mijloacelor de produc ie, concomitent cu cre terea obliga iilor de predare a cotelor. Dac nu se ajunge la rezultatul scontat, trebuie aranjat ca agricultura s nu poat asigura aprovizionarea întregii ri, astfel ca necesarul s fie acoperit prin import. Proprietatea particular3 trebuia distrus3, mai ales la ar3. Micul proprietar agricol avea un grad mai mare de independen 3 datorit3 faptului c3 î5i putea asigura cele necesare traiului, 5i chiar ceva în

71

72

plus, în cadrul propriei sale gospod3rii. El nu mai depindea de rela iile cu cei din jur pentru a supravie ui 5i nici nu era prea preocupat de ob inerea unor înalte pozi ii sociale sau de alte privilegii. Micul proprietar agricol tr3ia într-o cvasiizolare, fapt care îl f3cea foarte greu de manipulat. De aceea trebuia înl3turat suportul ce îi d3dea siguran a zilei de mâine 5i for a de a rezista, îndârjit 5i t3cut, tuturor presiunilor. M3ranul 5tia c3 puterea lui st3tea în p3mânt 5i în mica gospod3rie din care î5i asigura traiul zilnic, de aceea era imposibil de aplicat o metod3 direct3 pentru a-l deposeda de ceea ce avea mai scump. În acest sens, strategii comunismului au apelat la o manevr3 indirect3 5i anume la subminarea micii propriet3 i private, gradat, prin diverse metode, f3când-o nerentabil3. S3r3cit, h3r uit, lipsit de speran 3 în ceea ce prive5te viitorul, micul proprietar trebuia în cele din urm3 s3 se supun3 colectiviz3rii. Iar dac3 totu5i rezisten a continua, trebuia s3 se apeleze la import, pentru a-i da lovitura de gra ie. Metoda a fost adoptat3 în mai toate statele socialiste, în primele decenii ale form3rii acestora, dar 5i mai târziu. Spre exemplu, în România, în 1992 5i 1993 s-a apelat la importul de grâu, de5i micii produc3tori ob inuser3 produc ii dincolo de a5tept3ri. 14. Trebuie f cut totul ca hot rârile i ordinele B fie acestea cu caracter juridic, economic sau organizatoric B s fie nepunctuale. În statele-satelit trebuia p3strat3 permanent o stare de dezorganizare. Trebuia ca legile s3 se bat3 cap în cap ori s3 vin3 prea târziu, ordinele 5i hot3rârile s3 fie ineficiente, ierarhiile s3 nu aib3 stabilitate 5.a.m.d. Men inând haosul, societatea î5i p3stra sl3biciunile 5i putea fi foarte u5or de controlat. Oamenii nu aveau posibilitatea s3-5i solidifice un sistem propriu de valori, sentimentul de insecuritate se accentua, iar manipulatorii aveau astfel un teren extrem de propice pentru ac iune. 15. Trebuie f cut totul ca anumite cazuri s fie discutate concomitent de mai multe comisii, oficii sau institute, îns nici una dintre ele s nu aib drept de decizie înainte de a se consulta cu celelalte (fac excep ie cazurile ce vizeaz industria minelor). O alt3 strategie menit3 s3 induc3 haosul, s3 împiedice formarea unor ierarhii func ionale, s3 nu ofere posibilitatea vreunei institu ii sau alteia de a acumula prea mult3 autoritate. De fapt, o variant3 a vechiului principiu "dezbin3 5i st3pâne5te". Excep ie face industria minelor, deoarece minerii constituiau armata de rezerv3 a regimului, prin faptul c3 ei puteau fi manipula i cu extrem3 u5urin 3. Iar pentru ca efectul manipul3rii s3 fie cel scontat, era necesar ca în rândurile celor din subteran s3 func ioneze impecabil sim ul ierarhiei. La un singur semn al celui pe care îl considerau lider (evident, acesta fiind agent KGB), trebuia ca ei s3 se mobilizeze 5i s3 ac ioneze pentru îndeplinirea ordinelor, f3r3 nici un comentariu sau re inere. Izolarea total3 de lumea exterioar3 d3dea posibilitatea liderului s3-i conving3 c3 numai ce spunea el era "corect" 5i "bine" pentru ei. O veritabil3 armat3 de robo i, p3strat3 în subterane, gata de ac iune la orice moment. 16. Autoconducerea din uzin nu poate exercita nici o influen

asupra activit ii din uzin . Poate lucra doar la punerea în practic a hot rârilor. Trebuia ca principiile socialiste vehiculate tot timpul, precum 5i cel al "autoconducerii muncitore5ti", s3 r3mân3 numai pentru fa ada propagandistic3 5i, eventual, pentru a arunca vina tuturor nereu5itelor asupra colectivelor înse5i. Dar realiz3rile trebuie atribuite doar "viziunii în elepte" a conduc3torilor de la Centru. În acest sens, Centrul trebuia s3 coordoneze nemijlocit întreaga activitate, iar "autoconducerea" uzinal3 s3 îndeplineasc3 doar rolul simplului executant. Asta 5i pentru a evita, iar35i, acumularea de autoritate sau de popularitate de c3tre unii oameni din colectivele muncitore5ti, competen i, dar neverifica i 5i neînregimenta i. 17. Sindicatele nu au dreptul de a se împotrivi conducerii. Sindicatele trebuie s fie ocupate cu alte probleme, spre exemplu cu organizarea odihnei în concedii, discutarea cererilor de pensii i împrumuturi, programe culturale i distractive, organizarea de excursii, repartizarea m rfurilor deficitare, justificarea unor puncte de vedere i decizii ale conducerii politice. Rolul sindicatelor, ca 5i al tuturor celorlalte organiza ii civice, ob5te5ti, de tineret etc. trebuie s3 fie acela de simpli vasali afla i sub controlul total al partidului unic, mai bine zis al Centrului de la Kremlin. Ele trebuie s3 îndeplineasc3 orbe5te ordinele, s3 promoveze politica partidului unic, s3 capaciteze energiile popula iei spre diverse alte sectoare, pentru a restrânge riscul apari iei unor nemul umiri sau r3zvr3tiri. De5i purtau denumirea unor organisme existente 5i în statele democratice, pentru a induce o aparen 3 de libertate, ele se deosebeau fundamental de acestea. În statele democratice, sindicatele 5i celelalte organiza ii neguvernamentale se afl3 total în slujba membrilor sau a cet3 enilor lor. În sistemele totalitare, ele se aflau 5i se afl3 înc3 5i ast3zi, în numeroase zone ale globului, numai în slujba partidului unic, ac ionând, subtil sau chiar f3 i5, împotriva intereselor legitime ale cet3 enilor. 18. Trebuie avansa i numai acei conduc tori care execut impecabil sarcinile primite i nu le analizeaz dep ind cadrul activit ii lor. Conducerea de la Kremlin nu avea nevoie, în statele-satelit, de parteneri, ci de executan i. Aceast3 politic3 trebuia aplicat3 pân3 la nivelul celei mai neînsemnate întreprinderi. Criteriul de avansare nu trebuia s3 fie competen a, autoritatea, inteligen a sau popularitatea, ci fidelitatea necondi ionat3 fa 3 de Centru. Faptul c3 fidelitatea era cultivat3, în majoritatea cazurilor, numai la cei incapabili, pentru c3 ei erau cei mai zelo5i executan i, nu deranja, ba chiar era de dorit. Nu contau uria5ele pierderi suferite de economiile 3rilor socialiste prin promovarea incompeten ilor. Scopul era p3strarea unui control total asupra fiec3rui segment al vie ii politice, economice, sociale 5i culturale. Iar dezastrul era chiar de dorit, pentru c3 bun3starea ar fi oferit oamenilor r3gazul de a gândi. 19. În leg tur cu activitatea localnicilor cu func ii de partid, de stat sau administrative, trebuie create asemenea condi ii, încât s fie compromi i în fa a angaja ilor, astfel devenind imposibil întoarcerea

când mizeria traiului cotidian atingea insuportabilul. cel mai adesea în urma unor procese de "demascare" sau prin reconsiderarea trecutului lor conform unor concep ii 5i reguli inventate special în acest scop. În plus. Cum infiltrarea spionilor în colective de conducere deja formate atr3gea dup3 sine unele riscuri. pe de o parte. era mult mai eficient3 promovarea cadrelor militare autohtone în locuri unde deja se aflau implanta i agen i KGB. De aceea institutele de cercet3ri trebuie supravegheate cu aten ie pentru a contracara astfel de eventualit3 i. Întotdeauna se putea ivi posibilitatea unei conspira ii militare având ca scop declan5area unei revolte împotriva st3pânului de la R3s3rit. orice reglementare minor3 înso it3 de înfierarea public3 a unor api isp35itori putea dezamorsa tensiunea. pentru a evita întreb3rile grave ce . cei acuza i nu au mai putut s3 revin3 la putere. Documentele cuprinzând date cu privire la valoarea i descrierea inven iei nu se public . care s3 fie folosite ulterior. Istoria perioadei comuniste din mai toate 3rile Europei Centrale 5i de Est dovede5te c3 principiul a fost aplicat temeinic. Ins3 inven iile r3mâneau secrete. orice descoperire demn3 de interes.d. dar. dar 5i pentru a prelua. pentru a urm3ri evolu ia profesional3 a fiec3rui individ în parte. al3turi de supravegherea tuturor persoanelor influente din armat3. în momente de cump3n3. 21. s3 poat3 cunoa5te în am3nunt 5i cele mai secrete planuri militare ale armatelor "fr3 e5ti". atr3gând chiar recuno5tin a popula iei pentru scurtul moment de respiro. a c3rei dezvoltare trebuia s3 ofere. în perioada existen ei regimurilor comuniste. 22. clasificate. Niciodat3. prin activit3 i specifice spionajului economic. Nu se vor înl tura cauzele fenomenelor în discu ie. Din nou.73 74 lor în anturajul ini ial. cei de dinaintea lui erau blama i. trebuie notate propunerile. Fiecare personalitate militar3 autohton3 trebuia s3 aib3 cel pu in o "umbr3" din cadrul KGB. 26. Preocup3rile de ordin profesional ale cet3 enilor 5i îndeosebi ale celor din marile centre industriale trebuie s3 fie cunoscute cu precizie pentru a nu face loc surprizelor. De aceea.m. observa iile ce au fost expuse. Preocup3rile 5i gândurile clasei "conduc3toare" trebuie canalizate spre probleme de munc3 ori locale. Dar nu numai cunoscute. Cu cât haosul cre5tea. Popula ia trebuia men inut3 la limita subzisten ei pentru a deveni total dependent3 de m3surile luate de liderii sistemului.m. Având aceste fi5e individuale se putea anticipa 5i comportamentul fiec3ruia în anumite situa ii. pe de alta. cu atât ara respectiv3. Armata trebuia 5i ea supravegheat3 îndeaproape. Apoi tactica era reluat3. pentru c3 nici o surs3 de venit nu trebuia neglijat3. Cadrelor militare autohtone li se pot încredin a pozi ii de r spundere în locuri unde deja sunt plasa i oamenii serviciului special. astfel încât autoritatea militarilor din 3rile-satelit s3 creasc3 în acela5i timp cu cea a agen ilor Kremlinului. pentru a-5i pierde obi5nuin a gândirii lucide. respectiv autorii acestora. Trebuie acordat o mare aten ie inventatorilor. ci 5i notate. popula ia ei. În uzine trebuie ini iate diferite edin e i conferin e profesionale. Nu se pot realiza acele inven ii care ar asigura cre terea produc iei de produse finite i. iar economiile statelor-satelit s3 fie total dependente de rela iile cu Uniunea Sovietic3. indiferent de tipul de arm . nemul umi i de activitatea vreunui 5ofer sau a altuia. trebuia s3 fie subminate. Fi activitatea inventatorilor 5i a inovatorilor trebuia supus3 celui mai strict control. Este permis doar realizarea acelor investi ii care au aplicabilitate în industria minelor sau cele care au indica iile noastre speciale. Excep ie f3cea industria minelor. 25. Dac o inven ie a devenit cunoscut . Trebuie inut sub observa ie fiecare institut de cercetare i laborator. În plus.a. 23. oricât de fideli ar fi fost Kremlinului. partenerii de ideologie din 3rile-satelit nu puteau fi l3sa i s3 dobândeasc3 prea mult3 putere. respectiv cele care critic trecutul i problemele locale. trebuie organizat vânzarea acesteia în str in tate. sc derea extrac iei i a produc iei de materii prime sau ar împiedica îndeplinirea deciziilor. bun3starea minerilor. pentru a nu observa c3 întreg sistemul era gre5it. cantitatea muni iei va fi controlat permanent i cu seriozitate. inovatorilor. pentru a nu atrage cuiva aten ia asupra acestei politici oculte de supraveghere 5i utilizare a lor. 20. motivele de satisfac ie sau de nemul umire. Dac3 unele inven ii ar fi dus la accelerarea progresului economic 5i la cre5terea gradului de bun3stare a popula iei. Punctualitatea transporturilor trebuie perturbat (mai pu in cele cuprinse în îndrum rile din NG 552-46). trebuia ca înal ii func ionari de partid sau de stat din 3rile "fr3 e5ti" s3 fie compromi5i iremediabil. în vederea unui eventual 5antaj viitor. arhivate. s3-i afle sl3biciunile.d. pentru a nu permite formarea unor stocuri clandestine. Trebuie popularizate discu iile cu muncitorii care se ocup de probleme actuale legate de produc ie. era mai u5or de st3pânit. trebuia controlat3 minu ios muni ia existent3. paralel cu aceasta. judeca i. prin agen i infiltra i în pozi ii-cheie. înfiera i. totodat3.a. 24. În cazul fiec rei ac iuni armate i eu ocazia tragerilor. dorin ele 5i poten ialul intelectual 5. care puteau fi folosi i oricând drept armat3 fidel3 de rezerv3. materia prim3 necesar3 în orice moment economiei 5i. modul s3u de gândire. Progresele 5tiin ei puteau oferi oricând un atu pentru contracararea influen ei ruse5ti sau pentru preluarea suprema iei într-un anumit domeniu. care s3-i raporteze orice mi5care. trebuia ca oamenii s3 fie în permanen 3 preocupa i de ceva. Indiferent de serviciile aduse Moscovei. De fiecare dat3 când un nou lider venea la conducerea 3rii. decenii la rând. chiar arunca i în temni 3. agasa i de întârzieri ori de aglomera ie. respectiv dezvoltat i sprijinit activitatea lor. aveau s3 fie exploatate în folosul statului. întemni a i 5. Dac3 totu5i unele inven ii deveneau cunoscute. dar fiecare inven ie trebuie înregistrat cu consecven la Centru.

s3 existe 5i întreprinderi particulare. "Pârghiile" economiei socialiste trebuie p3strate în mâinile celor de la Centru. bineîn eles. Din nou. pentru a da nemul umi ilor iluzia c3 î5i pot exprima liber p3rerile. Trebuia îns3 respectat3 limita dincolo de care ar fi putut ap3rea unele revendic3ri teritoriale întemeiate. A se împiedica aprovizionarea bun a pie ei interne. pentru a amplifica tensiunile interetnice în spiritul bine cunoscutului principiu "dezbin3 5i st3pâne5te"). 33. respectiv al partidului unic. al educa iei religioase. controlul asupra re elelor de ap3 oferea posibilitatea declan53rii unor ac iuni diversionist-teroriste cu efect catastrofal asupra insurgen ilor. Pentru reu5ita total3 a acestor ac iuni era necesar ca toate re elele de ap3 se fie conectate la un sistem central. Nu numai fântânile 5i sistemele independente de alimentare cu ap3 trebuie distruse. era esen ial3 p3strarea cauzelor ce le f3ceau posibile. Canalizarea veche i fântânile trebuie lichidate sistematic pe parcurs. era vorba de istoria na iunilor respective rescris3 în cheie comunist3). pentru a demonstra c3 sistemul comunist încuraja libertatea de opinie (a5a cum sus ineau ideologii de la Centru). 30. precum 5i celorlalte "sectoare prioritare". popoarele din vechime. 27. erau îng3duite lu3rile de pozi ie cu substrat istoric (bineîn eles. îl putea conecta pe individ la un alt sistem de valori. iar sursele independente s3 fie distruse. De fapt. 34. E necesar s fie puse sub observa ie tipografiile biserice ti. 29. Din acelea5i motive era încurajat3 5i autocritica. Trebuie s se aib o mare grij de toate proiectele de fabrica ie din industria minier . se crea posibilitatea recompens3rii celor fideli cu permisiunea de a se aproviziona pe filiere preferen iale. Pre ul acestor m rfuri s fie mai mare decât pre ul produselor similare ale întreprinderilor de stat. pentru reunificarea 3rii cu teritoriile române5ti de dincolo de Prut. în unele 3ri din sfera de influen 3 moscovit3 directiva a fost aplicat3 în continuare. Tot în eventualitatea apari iei unor mi5c3ri de rezisten 3 sau a altor situa ii de criz3. con inutul predicilo. numai la adresa trecutului sau a unor probleme minore. aceasta trebuia men inut3 la limita subzisten ei. S se . îns nu se admite nicidecum sc derea numeric a personalului i nici func ionarea lor normal . Apa este esen ial3 pentru supravie uirea omului. pentru ca singura "5tiin 3 sacr3" s3 r3mân3 ideologia comunist3. cum ar fi r3spândirea zvonurilor privind otr3virea apei potabile. care ar putea folosi la ad postirea pe o perioad mai lung a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente. un timp. pentru a nu mai avea timp s3 gândeasc3. Trebuie acordat o aten ie deosebit bisericilor. a râurilor. sus inute. dar mai ales din licee i facult i trebuie s fie înl tura i profesorii care se bucur de popularitate. tendin ele na ionaliste au r3bufnit cu furie. de foarte mult timp. orice manifestare de independen 3. pentru a da faliment în cel mai scurt timp posibil. 31. Sistemul birocratic putea fi criticat. Spre exemplu. Asemenea cazuri erau apoi folosite de propaganda comunist3 ca exemple "vii" ale superiorit3 ii sistemului de produc ie socialist fa 3 de cel capitalist. trebuia impus în absolut toate domeniile. În cazul unor revolte foarte greu de contracarat. dup3 revolu ia din decembrie 1989. arhivele. al cântecelor. în diverse variante. Controlul statului. În unele state socialiste au mai continuat. îi putea da un sprijin pentru a rezista celor mai aspre încerc3ri. în cotloanele c3ruia s3 se piard3 orice revendicare ra ional3. aveau întotdeauna grij3 s3 otr3veasc3 fântânile. sau na ionalist (în acest caz. existen a sistemului unic de alimentare cu ap3 f3cea posibil3 5i aplicarea altor diversiuni. Pentru p3strarea unei aparen e de independen 3 fa 3 de Moscova. dar nu pot duce la unitate na ional . În ce prive5te popula ia. 28. 35. De asemenea. metoda era cunoscut3 5i aplicat3. Activitatea cultural-educativ trebuie astfel dirijat ca s rezulte o antipatie general împotriva acestora. În timpul revolu iei din România au fost utilizate intens astfel de zvonuri. ce amplificau starea de tensiune. Ob inerea unui strict necesar pentru via a de zi cu zi trebuia s3 devin3 preocuparea permanent3 a fiec3rui individ. Trebuie acordat o mare aten ie ca nu cumva s existe re ele de ap neracordate la re eaua principal în cartierele în curs de reconstruc ie sau nou construite. dar nu trebuia împiedicat s3 func ioneze. În acela5i timp. Chiar 5i dup3 colapsul comunismului. respectiv din întreprinderile indicate în mod special. erau încurajate pozi iile critice. De asemenea. În acest sens era impus3 poluarea lacurilor. Întreprinderile proprietate personal i industria ii vor primi doar acele cantit i de materii prime i utilaje care s împiedice produc ia de calitate. dar nu s-a mers pân3 la depunerea unor eforturi concrete. Lu rile de pozi ie ale conducerilor autohtone pot avea coloratur na ional sau istoric . Biserica trebuia anihilat3.75 76 puteau ap3rea în min ile unora. Biserica putea oferi un refugiu. o aten ie special3 este acordat3 industriei miniere. Este admis criticarea activit ii organelor administrative. Dar ele au fost subminate. a pânzelor freatice etc. trebuie s3 fie reduse la maximum 5ansele de supravie uire a celor care luptau împotriva sistemului. ci 5i orice alt3 rezerv3 poten ial3 de ap3 potabil3. în România. Pentru a facilita acest lucru era necesar3 crearea unui uria5 sistem birocratic. în fuga lor din calea n3v3lirilor barbare. de nesiguran 3. Spre exemplu. 32. orice ini iativ3 nedorit3. Locurile lor vor fi ocupate de oameni numi i. f3cându-i vulnerabili pe cei viza i. Reconstruc ia obiectivelor industriale i construc ia celor noi se vor face având în vedere ca materialele reziduale s fie dirijate în depozitele de ap ce ar putea folosi drept rezerve de ap potabil . Dar pentru ca astfel de discu ii diversioniste s3 poat3 continua la nesfâr5it. Trebuie facilitat extinderea propriet ii de stat la cel mai înalt grad în toate domeniile. la o alt3 viziune asupra existen ei. Din colile elementare. dar. de specialitate. ce nu puteau duce la punerea în discu ie a întregului sistem. În ora ele reconstruite sau nou-construite nu se admit în locuin e spa ii excedentare. dar i cel al ceremoniilor de înmormântare.

pentru c3 ea i-ar fi putut face pe unii s3 aib3 ideea de a judeca logic ideologia comunist3. oricând puteau fi g3si i localnicii care s3 poat3 fi folosi i drept cozi de topor. În colile de specialitate trebuie introdus specializarea restrâns . eventual. atitudinile deprinse la o vârst3 fraged3 au 5anse considerabile s3 se p3streze toat3 via a. Mai mult. dar neputincios în rest. na ionalismul era definit drept o "arm3 politic3 a burgheziei. pentru a împiedica unitatea de lupt3 a oamenilor muncii împotriva exploat3rii". Motivele anihil3rii fiind astfel create. menit3 s3-l transforme pe om într-un robot foarte priceput în domeniul s3u de activitate. 5ovinismul se definea ca "atitudine politic3 anacronic3 5i retrograd3". De aceea se impunea obligatoriu înlocuirea dasc3lilor populari cu politruci convin5i. pentru a ascunde tendin ele sale expansioniste. le pot forma acestora concep ii 5i atitudini ostile ideologiei comuniste. Materialul documentar folosit în procesul de înv3 3mânt trebuia s3 fie redus cât mai mult pentru a le transmite elevilor doar rudimente de cultur3 general3. Genetica. pentru c3 nu se puteau invoca în mod clar incompatibilit3 i ideologice 5i nici nu se dorea zgând3rirea orgoliului na ional al cet3 enilor din ara respectiv3. Iluzia independen ei fa 3 de Moscova a statelor-satelit trebuia p3strat3 pentru a nu zgând3ri în mod inutil orgoliul na ional al popoarelor vasale. Dar aceste "p3cate ideologice" puse în seama organiza iei vizate ar fi trebuit sus inute de fapte reprobabile pe m3sur3. individul nu trebuie s3 aib3 vreun termen de compara ie pentru a ajunge s3-5i pun3 întreb3ri periculoase. Se va avea grij de construc ia i reconstruc ia oselelor. Pe plan local este interzis apari ia unor opere despre acei autohtoni care înainte de revolu ie i în perioada celui de-al doilea r zboi mondial au tr it la noi. în scopul provoc3rii unei aversiuni totale a popula iei fa 3 de organiza ia vizat3. difuzarea unor manifeste din care s rezulte ponegrirea na iunii i a culturii noastre i îndoiala fa de în elesul contractelor încheiate cu noi. îndeosebi nem ii) i care s popularizeze lupta pentru socialism. din perspectiva c3rora materialismul dialectic. rudimente permise de cenzura regimului. Din când în când. Adev3rata înv3 3tur3 urma s3 fie cea din manualele de socialism 5tiin ific. A le interzice de-a dreptul era dificil. darwinismul. precum 5i din toate celelalte manuale rescrise în cheia ideologiei comuniste. sau în rezerva de cadre). Filozofia general3 era interzis3. Uluitoarea vitez3 cu care trupele sovietice au intervenit în Cehoslovacia anului 1968 reprezint3 o confirmare elocvent3 pentru importan a acestei instruc iuni. pentru a justifica asuprirea na ional3. lucrând cu tinerii. O aten ie special3 se acorda rescrierii istoriei. antrenate în spiritul unei fidelit3 i absolute fa 3 de Kremlin. a filozofiei generale. imediat se va porni împotriva ei o campanie de acuzare a na ionalismului i ovinismului. ci trebuie ar tat mi elia regilor i lupta poporului asuprit. 37. Întotdeauna îns3 exista pericolul ca declara iile de fidelitate fa 3 de Moscova s3 reprezinte doar o fa ad3 în spatele c3reia aceste organiza ii s3 încerce promovarea independen ei na ionale. astfel încât orice s3rb3toare na ional3 se transforma în prilej de glorificare a "luptei pentru socialism" 5i. De aceea se recomanda utilizarea unei diversiuni constând în acuzarea organiza iei în cauz3 de na ionalism 5i 5ovinism. 39. 36. De aceea se trecea la înscenarea unor fapte de o extrem3 gravitate precum profanarea de monumente. chiar dac3 respectiva na iune ar fi avut înainta5i de marc3. În acela5i timp. personalit3 i care au fost preg3tite din punct de vedere ideologic pe teritoriul Uniunii Sovietice. Istoria era rescris3. ar fi putut deschide noi orizonturi cognitive. De asemenea. .m. s fie redus cantitatea de material documentar.a. era interzis studiul logicii. ori socialismul 5tiin ific ar fi p3rut desuete 5i chiar false. Fi se p3stra 5i secretul asupra trecutului acelor personalit3 i autohtone (multe dintre ele în func ii importante. r3spândirea de manifeste ostile Uniunii Sovietice 5i "prieteniei" dintre ara respectiv3 5i marele vecin de la R3s3rit 5. cel pu in din punct de vedere economic. În munca de propagand trebuie implica i i localnicii. distrugerea cimitirelor. Na ionalismul era în total3 opozi ie cu "interna ionalismul proletar". Cu ocazia pred rii istoriei nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut s serveasc binele rii. În acest context. Trebuie s fie ini iat organizarea unor ac iuni cu caracter artistic sau sportiv care s s rb toreasc lupta autohtonilor împotriva cotropitorilor (exclusiv ru ii.d. popula ia avea nevoie 5i de o por ie de "circ". lovitura final3 devenea extrem de simpl3. Acesta îns3 trebuia s3 îndoctrineze cet3 enii. folosit3 în scopul a â 3rii urii na ionale.77 78 analizeze diferen ele dintre materii. a "mult iubi ilor" conduc3tori. singura filozofie "adev3rat3" fiind cea marxist-leninist3. precum 5i alte 5tiin e de avangard3. Aten ia deosebit3 ce li se acord3 e motivat3 de faptul c3. Dac se constituie o organiza ie care ar sprijini alian a cu noi. Studiul limbilor latin3 5i greac3 veche trebuia interzis în licee pentru a nu le da posibilitatea elevilor s3 aib3 acces direct la operele unor mari gânditori ai lumii. Se va începe cu: profanarea monumentelor ce ne apar in. 38. În doctrina comunist3. În statele socialiste puteau ap3rea diverse organiza ii având la baz3 ideologia comunist3. La rândul s3u. pentru a permite ca inocularea urii fa 3 de sistemul monarhist 5i capitalist s3 aib3 eficien 3 maxim3. astfel ca în cazul în care este nevoie de o interven ie armat . a drumurilor i re elelor de leg tur . folosindu-ne de ura care exist împotriva acelor organiza ii. economie politic3. În 5colile specializate era recomandat3 specializarea îngust3. trebuia ca ei s3 fie minimaliza i. a logicii i geneticii. a podurilor. Profesorii care se bucur3 de popularitate sunt foarte greu de controlat. iar la licee s se opreasc predarea limbilor latin i greac veche. 5i chiar declarativ filoruse. mergând pân3 la cea suprem3 în stat 5i partid. dar totodat ar st rui asupra controlului activit ii economice a conducerii oficiale. locul rezisten ei sau al concentr rii for elor reac ionare s fie accesibil din toate p r ile.

rudimentara ideologie comunist3. s nu fie chema i în judecat . a industrializ rii. Asemenea personalit3 i puteau desfiin a foarte u5or. chiar necalifica i. Trebuie ca la facult i s ajung cu prioritate cei care provin din cele mai joase categorii sociale. În alte cazuri se r3spândeau zvonuri 5i chiar "dovezi" despre colaborarea lor cu diverse for e antina ionale sau chiar. în unele 3ri est-europene. Deoarece p3strarea unui secret absolut asupra sor ii lor era imposibil3. se impunea demolarea imaginii pe care o aveau în ochii popula iei. ci doar s ob in o diplom . pentru a demonstra popula iei c3 liderii comuni5ti nu fac nici un fel de discriminare 5i îi pedepsesc drastic pe cei cu atitudini "du5m3noase" la adresa poporului sau a socialismului. care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit nemul umirea angaja ilor. cei care nu sunt interesa i s se perfec ioneze la nivel înalt. nici trimi5i în judecat3.79 80 40. În plus. erau revoca i din func ii 5i trecu i în posturi echivalente sau chiar superioare ierarhic. dar extrem de eficient3 în privin a impactului asupra unei popula ii nemul umite. care au produs pierderi substan iale sau au creat tensiuni nedorite în rândul subalternilor. În cazuri drastice se recheam din func ie. justi ia nu putea gre5i. Înainte ca ei s se întip reasc în con tiin a maselor. E o ac iune ce atrage aten ia maselor populare. mai ales din punct de vedere ideologic. deoarece ace5tia. c3rora nimeni nu le-ar fi f3cut fa 3 mai bine în acele momente. îndeosebi cu cei care deviau de la linia politic3 impus3 de la Centru. în timp ce se aflau în pozi ii de conducere. Cei care lucreaz în diferite func ii trebuie s fie schimba i i înlocui i cu muncitori cu cea mai slab preg tire profesional . Iar dac devine inevitabil . pentru a nu se da o confirmare oficial3 a gre5elilor grave comise de conducerea de la Bucure5ti. erau acuza i 5i condamna i pentru delicte de drept comun. pentru c3 asemenea ac iuni ar fi atras aten ia asupra întregului sistem de promovare a cadrelor 5i. fiind numi i în pozi ii similare sau superioare. pentru a nu atrage prea mult aten ia opiniei publice asupra dedesubturilor procesului 5i implicit a sistemului. ar fi erodat credibilitatea regimului. 42. Sistemul comunist era "perfect". Dac3 situa ia devenea intolerabil3. În acest scop. 41. Mai ales din punct de vedere ideologic. trebuia s3 se dovedeasc3 intransigent. Spre exemplu. Pentru ideologii totalitarismului. ea era utilizat3 ca atare 5i pentru a induce în con5tiin a public3 ideea c3 existau "ra iuni superioare". erau lichida i pur 5i simplu prin "întâmpl3ri neprev3zute". de neîn eles pentru omul obi5nuit. În continuare incompeten ii erau men inu i în posturi-cheie sau ca rezerve pentru procesul de "rota ie a cadrelor". 43. deveneau fideli total conducerii de la Centru 5i îndeplineau cu stricte e numai directivele venite de sus. pentru a demonstra popula iei c3 liderii nu au gre5it atunci când i-au învestit în respectivele func ii. astfel. pentru a-5i p3stra noile privilegii. Procedeul a continuat s3 fie folosit 5i dup3 colapsul comunismului. pentru a nu r3mâne în con5tiin a contemporanilor 5i a genera iilor viitoare drept exemple de verticalitate moral3. în România din timpul regimului Iliescu sunt nenum3rate exemple de mini5tri sau de înal i func ionari de stat care. 44. La sfâr it vor fi pu i în fiinc ii de conducere i inu i în eviden ca i cadre de rezerv pentru perioada schimb rilor ulterioare. ministerelor. Reprezentan ii opozi iei politice nu puteau r3mâne în libertate pentru c3 foarte u5or ar fi putut deveni nuclee de cristalizare a unor noi mi5c3ri de rezisten 3 anticomunist3. cu argumente clare. Acei conduc tori numi i de c tre partid. 45. care au motivat schimbarea din func ie a respectivilor. De aceea ei nu erau de dorit în func ii de conducere. dac3 respectivii ar fi dat cel mai timid semn de nesupunere. Dac3 totu5i se iveau cazuri în care reabilitarea unor condamna i în procese politice devenea inevitabil3. puteau aduna în jurul lor al i oameni de valoare. mai târziu. cu serviciile de securitate. ci de vin3 au fost unele situa ii obiective. Iar atunci când se considera c3 înscen3rile ar fi luat prea mult timp. dosarele penale ce li se puteau întocmi în orice moment puteau fi utilizate cu eficien 3 garantat3 ca instrument de 5antaj. serviciilor importante. în loc de a fi deferi i justi iei. puteau forma grupuri de rezisten 3 tacit3. respectiv pricinuitorii judec ii gre ite nu vor fi convoca i. pentru c3 politica 5antaj3rii "vinova ilor" cu "petele" de la dosar s-a dovedit mult mai eficient3. S se prelucreze acei opozan i care se bucur de stima popula iei. Cei competen i erau foarte greu de manipulat. Sistemul comunist nu putea fi acuzat vreodat3 de gre5eli. marile personalit3 i ale culturii reprezentau cea mai mare amenin are. au fost "roti i" în altele similare sau au fost numi i consilieri preziden iali. nu sistemului în sine. Totu5i procesele politice de r3sunet s-au împu inat cu timpul. Pricinuitorii erorii judiciare erau 5i ei înv3lui i în uitare. deoarece erau total dependen i de directivele de la Centru 5i. În posturile-cheie trebuia s3 fie numi i doar cei total incompeten i. erau greu de contracarat sau de aruncat în pu5c3rii datorit3 renumelui lor . Chiar dac3 motiva ia p3rea confuz3 5i contradictorie. nu erau învinui i. "gre5eala" trebuia atribuit3 unor oameni. dup3 compromiterea definitiv3 în anumite func ii. extrem de u5or de controlat. cadrelor didactice) care sunt învinuite de atitudine împotriva poporului. Incompeten ii promova i în func ii superioare. Aten ie ca reprezentan ii opozi iei politice s fie închi i. Tot pentru a nu se ajunge la punerea în discu ie a sistemului era interzis3 cu des3vâr5ire reluarea procesului. Pentru a accentua aceast3 percep ie în ochii opiniei publice. în ultim3 instan 3. În acela5i timp trebuia evitat3 cu foarte mare grij3 martirizarea lor. a socialismului. Trebuie împiedicat reabilitarea celor condamna i în procese politice. În "cea mai bun3 dintre lumi. Se aduc la cuno tin publicului procesele acelor persoane cu pozi ie de conducere (în primul rând din cadrul armatei. se admite doar cu condi ia ca acest caz s fie considerat o gre eal judec toreasc : nu va avea loc reluarea procesului. Debarasarea de astfel de opozan i politici periculo5i trebuia mediatizat3 la maximum. trebuie lichida i prin a anumite "întâmpl ri neprev zute" sau închi i sub acuza ie de crim de drept comun.

cât 5i la nivelul unor largi grupuri de oameni. practic. În studierea tehnicilor de modificare subtil a comportamentului. Sc3pat de sub influen a "educatorilor" s3i. instinctiv. el va coopera astfel cu manipulatorii s3i. la rândul lui. astfel c3 la pr3bu5irea regimurilor comuniste din estul 5i centrul Europei. el reac ioneaz3 din reflex. Evident. mergând de la cele de simpl3 reverie. f3r3 ca subiectul manipulat s3-5i dea seama. sentiment ce l-ar putea determina s3 gândeasc3. Tehnica a ie5it în eviden 3 în timpul r3zboiului din Coreea. abuzul fizic sau psihic este foarte pu in sau chiar deloc perceptibil. interesa i numai de avansarea în ierarhia social3. individul era capabil.. Controlul total asupra individului Controlul total asupra individului înseamn3 controlul total asupra modului s u de gândire. vor fi folosite chiar împotriva lui. Din p3cate. cred c3 ar fi interesant pentru cititor s3 încerce identificarea cât mai multor exemple de aplicare a acestor instruc iuni în România Atât înainte de revolu ia din decembrie 1989. informa ii care mai apoi. sublinierea diferen elor existente între aceast3 reform a gândirii 5i sp larea creierului sau manipularea prin hipnoz . metod3 c3reia îi va fi dedicat un capitol special al acestui volum. ritualurile specifice sunt menite s3 induc3 adep ilor o stare de trans3. În consecin 3 esen a controlului total asupra individului este reprezentat3 de anihilarea sentimentului de independen 3 a acestuia. strategia a avut sor i de izbând3. doar pe baza unei diplome 5i a rela iilor cu persoane influente din partid. când subiectul are semnale slabe de la lumea exterioar3. În încheierea acestui capitol. asupra comportamentului s u 5i asupra sentimentelor sale. de la bun început. În foarte multe secte. const3 în desprinderea individului din starea de con5tient3 normal3. ajungând chiar la performan e incredibile. iar aten ia îi este focalizat3 c3tre interior. au continuat s3 tr3iasc3 5i s3 creeze în izolare 5i cvasianonimat. Pentru a pune sub control total mintea oamenilor. În timp. Experien a celui de-al doilea r3zboi mondial. în urma c3ruia ajungeau s3 serveasc3 propaganda procoreean3. c3tre sine. în timpul c3ruia mii de oameni obi5nui i au fost determina i s3 participe la exterminarea. Rezultatele acestor studii au ar3tat c3 procesul de influen are are trei componente principale: modificarea comportamentului. împotriva intereselor Statelor Unite. f3r3 ca ace5tia s3 î5i dea seama c3 sunt influen a i. atunci când individul caut3 s3 r3spund3 unei anumite situa ii sociale. Treptat subiectul se va integra maselor 5i va r3spunde perfect la ceea ce este "programat" s3 r3spund3.81 82 interna ional. reformarea gândirii este un proces mult mai subtil 5i mai sofisticat. exist3 mai multe feluri de transe. Artizanii manipul3rii încearc3 s3 creeze o imagine agreabil3 a liderului în rândul maselor. în lag3rele de concentrare. în timp ce adev3ratele valori. autorit3 ilor. prin izolare. eliberat de spaim3. Fi totu5i efectele sp3l3rii creierului depindeau de conjunctura în care se afla prizonierul. rezisten a psihic3 a individului este mult diminuat3 5i el poate fi influen at mult mai u5or. a milioane de al i oameni obi5nui i. Experimentele desf35urate de cercet3torii în domeniul psihologiei sociale au demonstrat c3. trebuie ca ei s3 fie cufunda i în anonimatul maselor de manevr3. pentru a-l plasa într-o stare de trans3: leg3turile cu exteriorul îi sunt estompate sau chiar retezate. Pentru a în elege mai bine cele trei componente ale procesului de influen are este necesar3 prezentarea câtorva experimente foarte simple. Hipnotismul. a relevat înc3 o dat3. pân3 la cele puternice. 5tiin ific3 sau cultural3. selectate dintre parveni ii cu "origine social3 s3n3toas3". când se supune total ordinelor hipnotizatorului. cât 5i dup3. în urma c3reia predicatorii îi fac s3 se comporte ira ional sau s3 comit3 acte pe care. în majoritatea cazurilor. prin umilire. F3r3 s3 vrea. Comparativ cu sp3larea creierului sau cu manipularea prin hipnoz3. în majoritatea cazurilor. integrarea în grup 5i inducerea sentimentului de supunere necondi ionat fa de autorit i. În acest fel.. prin înlocuirea cu noi "personalit3 i".. Pentru a în elege mai bine ce înseamn3 controlul asupra min ii umane 5i cum se ob ine. scârbite de noua mascarad3 a democra iilor de operet3. Sistemele totalitare ce urm3resc supunerea necondi ionat3 a oamenilor se concentreaz3 spre crearea acelui tip de cet3 ean incapabil s ia decizii de unul singur. s3 fie permanent dependen i de sistemul de gândire al grupului din care fac parte 5i s3 se supun3 necondi ionat. mare parte din "elita" cultural3 ori 5tiin ific3 a respectivelor state era alc3tuit3 din indivizi mediocri. În sistemele totalitare. ace5tia s-au erijat imediat în reprezentan i "autentici" ai intelectualit3 ii 5i au invadat noua scen3 politic3. un grup de cercet3tori ia instruit pe studen ii unei clase de psihologie s3 experimenteze . f3r3 5tirea sa. Sp3larea creierulu. oferindu-le de multe ori informa ii despre sine. necesitatea studierii mecanismelor de manipulare atât la nivel individual. cu acuitate. Prizonierii americani erau supu5i unui tratament intensiv de manipulare a gândirii. le-ar fi respins. în timpul c3reia aten ia îi este concentrat3 c3tre exterior prin intermediul celor cinci sim uri. îns3 deosebit de relevante. în special în cele evoluate. reformarea gândirii indivizilor. conform informa iei acumulate în subcon5tientul s3u. Din aceste motive trebuia ca ei s3 fie anihila i în timp. are efecte remarcabile în ceea ce prive5te determinarea individului de a se supune din reflex ordinelor sau de a5i tr3da semenii ori propria sa ar3. este necesar3. în mod normal. s3 revin3 la vechiul s3u mod de gândire. s3-5i creeze propriul s3u sistem de valori 5i s3 ia decizii de unul singur. artizanii manipul3rii ob in aproape întotdeauna reac iile dorite din partea subiec ilor. decimate în timpul regimului comunist. Ac ionând asupra subcon5tientului.

iar câteva zile mai târziu s-a obi5nuit s3 vorbeasc3 sprijinit lejer de peretele din stânga clasei. omul are o senza ie foarte puternic3 de disconfort. la fel cu to i ceilal i. La început. Întotdeauna când îi este sete. c3 nu i se p3rea deloc ciudat s3 se sprijine de peretele din stânga clasei. În momentul în care profesorul se deplasa c3tre partea dreapt3 a clasei. apoi s3 stea cu spatele la u53 pe tot timpul deplas3rii ascensorului. se agita. În privin a supunerii fa 3 de autorit3 i. Întotdeauna când omului îi este foame. în fa a unui examinator sever. nu se mai consider responsabil pentru propriile sale ac iuni. sentimente). profesorul a continuat s35i in3 cursurile în apropierea peretelui din stânga. 5i sentimentele. de tradi ii. el 5i le va modifica instinctiv pe . iar la destina ie era aproape întotdeauna cu spatele la u53. nenum3rate caracteristici comportamentale îi sunt induse individului în urma presiunii exercitate permanent asupra sa de cei din jur. deoarece manipulatorii ajung în cele din urm3 s3-i controleze 5i comportamentul. Atunci când apare o discrepan 3 major3. integrarea individului în grup (cufundarea în anonimat) 5i supunerea necondi ionat3 fa 3 de autorit3 i. tot mai mult. profesorul a început s3 prefere doar partea stâng3 a înc3perii pentru a-5i ine prelegerile. Dup3 terminarea aranjamentului. cele mai elocvente sunt experimentele lui Stanley Milgram. apoi a reluat cu severitate întrebarea: Înc o dat : care este formula chimic a apei? Pu5i s3 r3spund3 pe rând. trebuia ca studen ii s3 zâmbeasc3 5i s3 par3 mult mai aten i la spusele lui.83 84 metoda pe propriul lor profesor. unii au t3cut încurca i. Întrebat de cercet3tori asupra comportamentului s3u. pentru ob inerea unui control total asupra acestora. nu trebuie uitat c3 Milgram scria: Esen a supunerii const în faptul c o persoan ajunge s se considere pe sine îns i ca fiind un instrument al îndeplinirii dorin elor i ordinelor unei alte persoane i. irita i. Leon Festinger a f3cut cunoscute rezultatele unor studii ale sale bazate pe conflictul interior ce apare atunci când un ra ionament. întotdeauna când resimte disconfortul psihic. Într-un singur caz. în ultim3 instan 3. atunci gândirea i sentimentele sale se vor modifica în sensul minimaliz rii disonan ei. totu5i. Elevii au r3spuns relaxa i. Chiar 5i dup3 ce studen ii au revenit la comportamentul absolut normal. deja descrise anterior: modificarea comportamentului. cu cele trei scopuri principale ale acestuia. 5i gândirea. este necesar3 introducerea unui nou concept. încearc3 s3 bea La fel. dar 5i subtil3. Cum? Festinger ofer3 un exemplu general în concluziile studiului s3u: Dac unei persoane i se modific actele comportamentale. care intrau în lift. Ca o concluzie important3 a studiilor sale. Astfel. c3 acela era stilul s3u personal. Cele opt tehnici urm3resc declan5area 5i amplificarea procesului de influen are. obiceiuri. fiecare "victim3" era vizibil surprins3 de comportamentul neobi5nuit al celor din3untru. care au fost pu5i în rând. În acest mod se ajunge la cea de-a doua caracteristic3. În mod clar el nu con5tientiza faptul c3 fusese influen at de "jocul" studen ilor s3i. Efectele acestui proces de influen are se concretizeaz3. dar a rezistat eroic tenta iei de a se supune regulii de grup. sus inând c3 a5a preda el dintotdeauna. controlul gândirii 5i controlul sentimentelor. unul dup3 altul: H2O. camera ascuns3 a înregistrat comportamentul indivizilor inocen i. sentimentelor 5i ac iunilor sale. Dup3 ce a ie5it din ascensor. Examinatorul a zâmbit oarecum dispre uitor. cu fa a la u53. elevii au r3mas dezorienta i. încearc3 s3 m3nânce. ce au fost descrise pe larg în capitolul dedicat clasific3rii manipul3rilor. un tân3r s-a agitat permanent. încerca s3 r3mân3. comportament. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. în timp ce profesorul î5i inea cursul mi5cându-se spre partea stâng3 a înc3perii. manifesta o stare accentuat3 de disconfort. încearc3 s3-l reduc3 sau chiar s3-l anihileze. a maselor. O variant3 a acestui experiment s-a desf35urat într-o 5coal3 cu elevi foarte buni. al ii au r3spuns c3 nu 5tiu. anume disonan a cognitiv J În 1957. cea a integr rii tntnle a individului în grupul din care face parte. a demonstrat c3 marea majoritate a indivizilor ajung s3 se îndoiasc3 de propriile lor cuno5tin e atunci când sunt pu5i într-o situa ie social3 în cadrul c3reia componen ii grupului care se bucur3 de cel mai mare respect dau r3spunsuri gre5ite la întreb3ri simple. care reprezint3 disonan a cognitiv . Dup3 mai multe cursuri. Nimeni nu a reluat r3spunsul corect! Un alt exemplu care demonstreaz3 cât de puternic3. ca urmare. Identitatea unui individ este alc3tuit3 din împletirea armonioas a gândirii. Un alt experiment faimos. este influen a regulilor grupului asupra individului îl reprezint3 unul dintre episoadele îndr3gitului serial de televiziune Camera ascuns . o tr3ire sau un act de comportament vine în contradic ie cu celelalte dou3. întotdeauna când unui individ îi este indus3 schimbarea uneia dintre cele trei componente ale identit3 ii sale (gândire. rutine. a reac ionat oarecum cu iritare. Altfel spus. apoi se întorcea într-o parte. treptat. Organizatorii au trimis un grup de câ iva cet3 eni s3 intre în liftul unei institu ii 5i s3-l ocupe în a5a fel încât s3 nu mai fie loc în3untru decât pentru o singur3 persoan3. În capitolul dedicat sistemelor totalitare au fost descrise pe larg cele opt c3i majore de manipulare a individului 5i. starea de tensiune îi era atât de mare. Individul poate suporta numai discrepan ele minore între cele trei componente ale identit3 ii lui. studen ii p3reau plictisi i. încât a sim it nevoia s3-5i aprind3 imediat o igar3. neaten i. Acesta i-a întrebat care este formula apei. în supunerea total3 a individului. Exact ca în experimentul descris mai sus. ini iat de doctorul Solomon Asch. al3turi de grupul manipulatorilor. Înainte de analizarea celor trei componente ale recre3rii complete a individului: controlul comportamentului.

ci figuri odioase a c3ror via 3 nu are nici un fel de valoare. gustul s-a adaptat. soldatul resimte un acut disconfort psihic. Pe acela5i fenomen al disonan ei cognitive se bazeaz3 5i dezumanizarea victimelor.. Dup3 efectuarea pl3 ii. S3 presupunem c3 cineva colind3 magazinele specializate pentru a-5i g3si o ma5in3 pe placul s3u. în urma c3reia oamenii obi5nui i sunt transforma i în uciga5i cu sânge rece. i asupra sentimentelor lui. 5i asupra comportamentului s3u. între obiceiul (comportamentul) s3u 5i ra iune apare un conflict. concretizat prin apari ia remu5c3rilor. i asupra gândirii individului. iar sentimentele se conformeaz3 5i ele ra iunii. În fiecare zi. alimentele cu con inut sc3zut de gr3simi. ajungând s3 fie convins c3 o igar3 îi produce atât de mult3 pl3cere. În unele sisteme sociale ca 5i în sectele extremiste. omul are întotdeauna ceva de f3cut. un important interval de timp este dedicat activit3 ilor de îndoctrinare 5i îndeplinirii unor ritualuri. num3rul mediu al orelor de somn. satisfac iei c3 du5manii au fost elimina i. convingându-i c3 asemenea alimente sunt cele mai s3n3toase. f3r3 colesterol etc. în sensul g3sirii unor justific3ri. a c3ror rezolvare îi ocup3 cea mai mare parte a timpului. conformându-se ra iunii 5i comportamentului. El consider3 c3 du5manii nu sunt oameni ca 5i el. sunt antrena i s3 lupte 5i s3 ucid3 inamicul. felul muncii pe care o presteaz3. pentru a nu mai avea senza ia acut3 de disconfort psihic. El nu se poate substitui regulilor deoarece 5tie c3 este pasibil de pedeaps3. soldatul ajunge s3 cread3 sincer în propaganda desf35urat3 de conduc3torii s3i. ob inerea controlului total asupra individului nu este neap3rat condi ionat3 de exercitarea presiunilor. de5i gustul lor este diferit de cel al alimentelor tradi ionale. controlul gândirii 5i controlul emo iilor. ba mai mult. pentru a reduce disonan a. el va pune interven ia cunoscutului pe seama invidiei. individul are dou3 variante: ori renun 3 la viciu. Având în vedere importan a fenomenului de disonan 3. În acela5i timp fiec3rui individ i se dau sarcini specifice. Dup3 câteva luni. În aceast3 idee. va ajunge s3 cread3 c3 ma5ina pe care a cump3rat-o este cea mai frumoas3 5i cea mai performant3. În timp. pentru a-5i aduce în consonan 3 ac iunile cu sentimentele 5i ra iunea. În consecin 3 astfel de ra ionamente îl absolv3 de vin3. cu aceea5i intensitate. Controlul comportamentului este determinat de controlul realit3 ii fizice în care tr3ie5te individul. artizanii manipul3rii provoac3 în mod deliberat disonan e cognitive. fum3torul înveterat va ajunge s3-5i spun3 c3.85 86 celelalte dou3. Primul pas îl constituie instituirea unui program zilnic foarte strict. fum3torul î5i va adapta 5i sentimentele. celelalte dou3 modificându-se de la sine în func ie de cea deja schimbat3. În acest caz. Dac3 adaptarea gândirii este insuficient3. Pentru a sc3pa de remu5c3ri. propaganda produc3torilor a ac ionat asupra ra iunii consumatorilor. Pentru cei neobi5nui i. alimenta ia. Fi tocmai pe crearea unor asemenea convingeri se bazeaz3 strategia publicitar3 a marilor companii produc3toare de ig3ri. indivizi afla i în captivitate etc). de fapt. are nou zeci de ani. în sensul c3 oamenii au început s3 cumpere numai astfel de produse. Treptat îns3. În urma unor asemenea acte de cruzime. Solda ii. felul în care acesta se îmbrac3. numai asupra uneia dintre cele trei componente ale identit3 ii individului. sau c3 va fi ferit de pericol dac3 va fuma numai ig3ri cu filtru. statisticile privind cancerul nu sunt concludente.. ritualurile 5i obiceiurile sale 5i. ori va g3si exemple justificative de genul: Uite la nea Ilie. Este interesant 5i modul în care au reu5it s3 se impun3. în subcon5tientul individului apare o contradic ie între actul de cump3rare pe care tocmai l-a efectuat 5i gândul c3 poate ar fi g3sit ceva mai bun ori sentimentul c3 alte modele ar fi totu5i mai frumoase. încât merit3 s3-5i sacrifice câteva minute din via 3 pentru ea. Pentru nefum3tori asemenea justific3ri par stupide. În concluzie trebuie subliniat înc3 o dat3 faptul c3. fumeaz câte un pachet pe zi de la doi' pe ani i n-are nici pe naiba. b3trâni. În cele din urm3 se decide 5i cump3r3 un anumit model. Revenind la exemple mai simple. consumatorii chiar nu mai suport3 gustul bucatelor tradi ionale. în sensul c3 remu5c3rile fac loc dispre ului 5i urii fat3 de inamic. ori î5i adapteaz3 gândirea acestui comportament. Dac3 argumentele nu stau în picioare. artizanii manipul3rii au în vedere tipul de locuin 3 a individului. datorit3 fenomenului de disonan 3 cognitiv3. Chiar dac3 un cunoscut ar încerca s3-i demonstreze c3 alegerea sa a fost gre5it3. membri ai unor secte. valabil pentru to i membrii grupului social (cet3 eni obi5nui i din societ3 ile guvernate de ideologii totalitare. copii. spre exemplu. În func ie de scopul urm3rit. pe pie ele occidentale. Cu alte cuvinte. care li se par infernal de grase. S3 d3m câteva exemple simple pentru a în elege cât mai exact implacabilul mecanism declan5at de disonan a cognitiv3. Comportamentul a urmat ra iunea. În urma citirii avertismentelor privind nocivitatea viciului s3u. De multe ori se ajunge chiar la masacrarea unor fiin e nevinovate: femei. în general. trebuie men ionat 5i comportamentul cump3r3torului obi5nuit. privind rata înalt3 de cancer pulmonar în rândul fum3torilor. în principal. gustul noilor alimente p3rea fad. proces descris într-un capitol anterior. manipulatorii pot ac iona. noul posesor de autoturism nu-l va asculta sau va c3uta imediat argumente prin care s3-i demonstreze c3 modelul cump3rat de el este cel mai bun. S3 presupunem c3 un individ are obiceiul fumatului. indivizii sunt . Îns3 pentru fum3tori ele devin convingeri de nezdruncinat. altminteri indivizi normali. s3 analiz3m pe rând cei trei piloni pe care se bazeaz3 controlul total asupra individului: controlul comportamentului. În societ3 ile totalitare 5i în cadrul sectelor distructive. Mai r3mâneau sim 3mintele. toate ac iunile lui. pentru a face mult mai eficient 5i mai rapid procesul de influen are. Optând pentru cea de-a doua variant3. Pentru a elimina acest conflict.

îi conferea omului o anume individualitate. un televizor. despre care a prins s3 se insinueze tot mai mult zvonul c3 urmau a fi transformate în uria5e cantine publice. sindicatul. Întreaga popula ie trebuia cuprins3 în una sau mai multe forme de organizare. ce l-ar putea duce spre exprimarea unor opinii personale. La ar3. A merge în concediu la mare era considerat un obicei "mic-burghez". Toate ora5ele din 3rile foste comuniste au acela5i aspect: sufocate de blocuri uria5e. era preocupat s3 5i-l ocupe în întregime cu c3utarea unei îmbuc3turi mai bune sau cu procurarea câtorva lemne cu care s3 fac3 focul într-o sob3 special3. Pentru a avea dreptul s3 primeasc3 un aparat de radio. indiferent c3 era vorba de un autoturism sau de lini5tea unui c3min. f3r3 posibilitatea vreunei ini iative. Marile monumente istorice ale 3rii au fost l3sate în paragin3. care.a. la intersec ia drumurilor. Omului îi era impus3 prin orice mijloace pierderea identit3 ii. s-a încercat crearea "omului nou". cu reguli stricte. Pentru a fi exclus3 orice manifestare de insubordonare. UTC-ul. Locuitorii obi5nui i ai blocurilor din Tirana nu aveau înc3lzire. cel al mitologiei na ionale. prin plasarea lui într-un cadru complet nou. individul era ocupat s3 participe la ac iunile organiza iei. ei nu mai au 5anse de supravie uire fizic3. pentru a putea da un telefon unor rude sau cuno5tin e. s3 lucreze împreun3. în culori 5terse. Permanent. absolut peste tot. deoarece nu avea nici o leg3tur3 cu noua doctrin3 comunist3. De asemenea. pe strad3. o alt3 metod3 de determinare a comportamentului este impunerea unor reguli care s3-l determine pe individ s3 se integreze grupului. dar mai ales în sectele distructive. Mai mult. dou3 ore pe s3pt3mân3. Individualismul este descurajat prin orice mijloace. în special din Italia.87 88 adu5i pân3 în faza unei dependen e totale fa 3 de lideri. la rândul s3u. nici buc3t3rii în apartamente. s3 aib3 cât mai multe întâlniri în grup 5i chiar s3 doarm3 în mari dormitoare comune. Urmau apoi organiza ia de pionieri. s3 se comporte "exemplar" pentru a accede la trepte . Omul nu trebuia s3 aib3 timp de reflec ie pentru a ajunge la vreo opinie proprie sau la manifest3ri personale. pentru a nu individualiza în vreun fel ora5ul sau regiunea respectiv3. în majoritatea cazurilor "titluri de merit" ce nu aveau nici o component3 material3. conform experien ei nord-coreene. Nesupunându-se ordinelor 5i regulamentelor. concretizate în a5a-numitele "centre civice". în cadrul c3reia comportamentul copiilor era controlat înc3 din faza pre5colar3. în ora5e oamenii au fost înghesui i în blocuri-tip. oamenilor li se oferea ceva mult mai "util". culmea luxului.m. Cazematele erau astfel orientate pentru a primi atacurile venite din vest. pentru a se supune unor regulamente abuzive 5i a se integra unei ierarhii suplimentare. În fiecare cartier al Bucure5tiului a început construirea unor mari complexe alimentare. conform indica iilor liderilor sau cu aprobarea acestora. a fost cenzurat total. În locul caselor au fost ridicate blocuri. anost. În locul acestor perioade de relaxare. spre exemplu. individul trebuie înregimentat într-o organiza ie anume. Nu trebuia ca oamenii s3 fie l3sa i s3 simt3 c3 le apar ine ceva numai lor. Un fabulos tezaur spiritual. În Albania nu existau autoturisme. În România lui Ceau5escu. instinctiv. în încercarea de a le impune 3ranilor un nou mod de via 3. Fiecare or3 din via 3 este destinat3 pentru ceva anume. Casele de odihn3 existente la sfâr5itul celui de-al doilea r3zboi mondial pe superbul litoral al Adriaticii au fost închise 5i l3sate în paragin3. Nenum3rate cl3diri din centrele tuturor ora5elor 3rii au fost rase de pe suprafa a p3mântului pentru a face loc arhitecturii "de tip nou". întreg teritoriul 3rii a fost împânzit cu cazemate. în livezi. Tradi iile 5i obiceiurile române5ti au fost ignorate 5i chiar interzise. Pe lâng3 controlul strict exercitat asupra fiec3rei ore din via 3. bazat pe traiul în comun. iar femeile erau obligate s3 mearg3 acolo pentru a g3ti. Cupolele de ciment au fost amplasate în sate. f3r3 personalitate. acelea5i pentru to i. În sistemele totalitare. Dup3 ani întregi de demonstrare a loialit3 ii fa 3 de regim puteau primi chiar 5i aprobarea de a-5i cump3ra o biciclet3 sau. Singurele mijloace de transport în comun erau autobuzele. s3 nu aib3 senza ia unei identit3 i proprii. Ei puteau doar s3 primeasc3 recompense pentru comportament loial. 5i implicit comportamentul respectiv. f3r3 nici un detaliu arhitectonic distinctiv. pentru a se duce la doctor 5. oamenii ajunseser3 la o dependen 3 total3 fa 3 de conduc3torii regimului. în vii. Nici m3car locuin ele nu au sc3pat t3v3lugului demolator. pentru c3 trecutul trebuia rescris. Iar dac3 se întâmpla totu5i s3-i mai r3mân3 5i ceva timp liber.d. În Albania lui Enver Hogea. Existau buc3t3rii comune. prin înregimentarea în tot felul de organiza ii bazate pe o ierarhie bine stabilit3. a5a neajutorat3 cum era ea. cu un statut rigid. într-un timp record. oamenii sunt pu5i s3 m3nânce împreun3. În rest nimeni nu avea acces la a5a ceva. identice. Datoria de onoare a fiec3ruia era s3-5i apere ara de iminenta invazie a cotropitorilor imperiali5ti. Inducerea supunerii determina implicit 5i un anume model de comportament. orice reprezentare ar fi avut acestea. oricare ar fi ea. toate trase parc3 la indigo. care s3 le inoculeze tocmai acest sentiment de cufundare în anonimat. în lanuri. care s3 creeze sentimentul supunerii fa 3 de autorit3 i. În România regimului comunist a fost înfiin at3 organiza ia na ional3 a "Foimilor patriei". pe plaja de la malul m3rii. decât în posesia unor membri ai ambasadelor sau a unor lideri comuni5ti. în mun i. organiza ia de partid 5. s3 se zbat3 pentru ob inerea unor mici recompense. ce trebuia eradicat. cu obliga ia de a purta un anumit gen de uniforme. cu un comportament total nou. Sute de sate au fost distruse sau rase de pe fa a p3mântului în inten ia de a desfiin a gospod3ria 3r3neasc3. Ei trebuie s3 cear3 permisiunea pentru absolut orice. Nu era zi în care fiecare cet3 ean al 3rii s3 nu vad3 cazematele 5i s3 nu simt3. Trebuie s3 cear3 bani pentru autobuz. pericolul.d. Controlul comportamentului se creeaz3 din fraged3 pruncie. trebuia s3 se înscrie pe liste la serviciu 5i s3 dovedeasc3 un comportament "exemplar" în munc3 5i via 3.a. indivizii sunt adu5i în starea de dependen 3 financiar3 total3 fa 3 de liderul de grup sau fa 3 de sistem. pentru c3 reprezenta o surs3 de inducere a sim ului de proprietate privat3.m. eventual cu uniforme specifice. teroarea a fost 5i mai mare. pentru haine. pentru a-5i îmb3ia copilul.

În sistemele totalitare. Ob inerea controlului total asupra individului prin determinarea modului s3u de comportament impune crearea unui întreg sistem de ritualuri 5i obi5nuin e menite s3 asigure coeziunea grupului. Cu timpul. Oamenii îmbr3ca i deosebit le provocau un instinctiv sentiment de respingere. ci mai ales au în vedere crearea unui sistem de gândire prin care individul însu5i s3 selecteze 5i s3 interpreteze informa iile în sensul dorit de lideri. atunci când un membru are dificult3 i în a se în elege cu un altul. indivizii caut3 s3 se integreze perfect grupului. Un fost membru al sectei lui Moon î5i aminte5te c3 pân3 5i obiceiuri orientale minore precum desc3l atul la intrarea într-un centru de medita ie. Chiar 5i s3 fi vrut. Nuan ele sunt excluse. Individului i se anuleaz3 posibilitatea de a judeca înprorunzime. Controlând limbajul. promovat. De asemenea el crede sincer c3 atunci când este pedepsit pentru acte "incorecte".89 90 superioare ale erarhiei grupului. nici o interpretare. Conduc3torii 5tiu c3 nu pot comanda gândurile ascunse ale indivizilor. Ac ionând în sensul dorit de autorit3 i. f3r3 alternativ3. Controlul gândirii presupune îndoctrinarea indivizilor atât de profund. el era expus oprobriului public. Indivizii care totu5i mai rezist3 integr3rii totale sunt acuza i de egoism. Delimitarea dintre cele dou3 categorii este strict3 5i nu accept3 nici o derogare. singura "adev3rat3". Este. Mai mult. fie dedesubtul s3u în ierarhia grupului. la vremea lui. Cei care ajungeau s3-l st3pâneasc3 erau con5tien i c3 puteau accede mult mai u5or spre vârful ierarhiei. sau chiar pentru a nu se pune în asemenea situa ii. situat fie deasupra. care. încât ei s3 accepte necondi ionat ideologia grupului. Îns3 ei 5tiu foarte bine cum s3 le comande comportamentul. de fapt. adep ii sunt supu5i unor nenum3rate ritualuri ce le creeaz3 un anume gen de comportament. În cadrul sectelor. de a interpreta situa iile sociale. tot ce este "bun" 5i permis se reg3se5te în imaginea conduc3torului. pentru c3 limbajul pune la dispozi ia gândirii simbolurile cu care aceasta opereaz3. Pentru a se reabilita. Majoritatea situa iilor ce ar necesita analize complexe pentru a fi în elese în esen 3 de oamenii obi5nui i sunt condensate. criticat. îngenuncherea 5i plec3ciunile în fa a celor mai în vârst3 îl f3ceau s3 se simt3 deosebit de restul lumii. în secta lui Moon. "Limbajul de lemn" atât de ironizat dup3 colapsul comunismului reprezenta totu5i. ce atrag dup3 ele formarea unor cli5ee de gândire. este împotriva noastr separ3 dintr-o dat3 societatea. În sistemele totalitare asiatice. Din acest motiv. s3 aib3 un sentiment de relaxare 5i mul umire de sine. toate sistemele totalitare sus in c3 doctrina lor este riguros fundamentat3 din punct de vedere 5tiin ific. ajungând pân3 la a-5i controla cele mai mici gesturi sau chiar tonul vocii în dorin a de a nu ie5i cu ceva în eviden 3. Conduc3torii unui sistem totalitar creeaz3 întotdeauna un limbaj propriu grupului. oamenii sunt adu5i în situa ia de a crede c3 ideologia propagat3 de conduc3tori reprezint3 "adev3rul absolut". Pentru a da m3sura lucrurilor "corecte". Într-un asemenea mediu. devine cel mai important lucru pe care îl au de înv3 at. supus unor munci umilitoare. uneori. atr3gând dup3 sine recompense sau pedepse. Via a în cadrul unui asemenea sistem. s3 cufunde individul în anonimat 5i s3-l fac3 s3 se supun3 din reflex autorit3 ilor 5i regulilor statuate de acestea. de a se tunde. el era recompensat. guvernat de reguli nenum3rate. în "buni" 5i "r3i". modificarea gândirii individului 5i chiar a sentimentelor acestuia. pentru a fi cât mai eficient3. îl aduce pe individ în situa ia de a crede sincer c3 recompensele pe care le ob ine în cazul comportamentului "corect" sunt absolut fire5ti. singura interpretare corect3 a realit3 ii. Îndoctrinarea. la fel. alc3tuit din cuvinte 5i expresii specifice. orice reprezentare ar avea acesta. obi5nuin a i-a f3cut s3 cread3 sincer c3 acel gen de îmbr3c3minte este cel mai potrivit. Spre exemplu. cel mai practic. în special prin împ3r irea tuturor fenomenelor în "bune" 5i "rele". se poate controla gândirea. În acest sens. conflictul este calificat drept "problema Cain-Abel". oamenii nu aveau posibilitatea s3-5i procure haine mai "altfel". singura "valabil3". f3r3 derog3ri de la reguli (în cazul majorit3 ii cet3 enilor obi5nui i). Individul era men inut permanent într-o balan 3 asupra c3reia î5i concentra întreaga aten ie. Supunerea total3 fa 3 de conduc3tor. chiar merit pedeapsa. Pentru a deveni un "bun" membru al respectivului grup social. individul ajunge s3 îsj manipuleze singur propria sa gândire. pentru ca gândirea 5i emo iile s3 se conformeze de la sine acestuia. o poart3 spre promovarea social3. li se ofer3 "5ansa" reabilit3rii. Tunsoarea "decent3" era un alt element care îi f3cea pe oameni s3 nu se deosebeasc3 unii de al ii. înainte de a fi pedepsi i. trebuie s3 se bazeze pe simplicitate. retrogradat. s3 adopte în mod firesc noul limbaj 5i s3 î5i formeze reflexul de a respinge instinctiv orice "gând perturbator". Aceast3 etichetare induce imediat în mintea . l3udat 5i. Astfel impunerea unui anume gen de comportament atrage dup3 sine. de a se îmbr3ca. "deja verificate". indivizilor le este inoculat3 ideea de a nu se mai gândi la asemenea lucruri. ac ionând în sens nedorit. Mul i ajungeau chiar s3 cread3 sincer c3 un asemenea limbaj este "diplomatic" 5i superior celui utilizat de "vulg". Tot ce este "r3u" provine din afar3. orice act comportamental putea fi interpretat într-un anume fel. de mentalit3 i învechite 5i. majoritatea popula iei purta un soi de uniforme tot timpul zilei. Se ajunge astfel la crearea unei maniere de a vorbi. Dependen a total3 fa 3 de regim din punct de vedere financiar îi obliga pe cet3 enii obi5nui i s3 se a5eze la coad3 pentru a primi periodic îmbr3c3minte 5i înc3l 3minte. lumea exterioar3. etichetate 5i reduse la simple cli5ee verbale. lozinca: Cine nu este cu noi. în timp. cel mai decent. în oameni care gândesc "corect" 5i inamici cu "mentalit3 i învechite". Doctrina 5i întregul p3ienjeni5 de legi 5i regulamente ale sistemelor totalitare nu se axeaz3 doar pe filtrarea informa iilor culese de individ din exterior. chiar 5i la o anumit3 expresie facial3. atrage dup3 sine reformarea gândirii 5i a sentimentelor. pentru c3 ideologii sistemului au avut grij3 s3 gândeasc3 pentru ei 5i s3 le asigure integrarea în "cea mai bun3 dintre lumi".

iar toate lucrurile rele ce i se vor întâmpla vor fi numai din vina lui. cel situat pe o treapt3 ierarhic3 superioar3 are întotdeauna dreptate. seismele sociale mari. În cadrul unor secte se practic3 intens ritualuri speciale de alungare a gândurilor "rele". economice 5i sociale. sectan ii. Sistemele . Cli5eele verbale 5i. p3rerile. s3 evalueze 5i s3 interpreteze obiectiv situa iile sociale. provocate de pr3bu5irea unui întreg sistem doctrinar.a. În func ie de sect3. cele de gândire au rolul de a-i separa net pe membrii grupului de restul lumii. team3 sau nesiguran 3. sistemul. Acest cli5eu verbal 5i de gândire îi împiedic3 pe adep i s3 judece actele 5i eventualele gre5eli ale conduc3torilor. mai apoi. chiar dac3 nu ar fi îndoctrinate în mod evident.m. conduc3torii vor fi perfec i. care. apar noi genera ii. chiar 5i sub forme poleite. Atunci când are unele dubii.91 92 adep ilor 5i modul de rezolvare a conflictului: Cain trebuie s3 i se supun3 lui Abel 5i s3-l urmeze. chiar dac3 deciziile lui par uneori bizare. Pentru c3 liderul ac ioneaz3 întotdeauna corect 5i. Cu cât trece mai mult timp. La fel. Cu alte cuvinte. Întotdeauna doctrina. Pentru el doctrina grupului va fi perfect3. din instinct va fi înv3 at s3 gândeasc3: A a ceva s-a întâmplat din motive bine întemeiate. de legi 5i regulamente. Încercarea vreunui adept de a gândi altfel este calificat3 imediat drept supunere fa 3 de dorin a Diavolului de a-l pune pe Cain-cel-r3u mai presus de Abel-cel-bun. induc la nivelul întregii popula ii starea de anomie. cântece specifice. chiar public. despre care am discutat într-un capitol anterior. Ei vor fi sincer convin5i c3 sunt posesorii adev3rului absolut. Ei vor înv3 a c3 adev3rata cunoa5tere înseamn3 credin a total3 în ideologia sectei. individul ajunge în situa ia de a5i forma el însu5i un nou mod de gândire.în cazul multor indivizi. întrucât cet3 enilor le este permis s3-5i expun3. Asemenea automatisme mentale de înl3turare a oric3rui gând "incorect". Tot în ideea inducerii reflexelor mentale este încurajat un anume gen de critic3 5i autocritic3. De aceea el trebuie pervertit treptat. în afirmarea unor p3reri critice. respectivele ritualuri pot consta în: rug3ciuni. Îns3 punctul vital al acestor manifest3ri const3 în faptul c3 niciodat3 nu este permis3 criticarea ideologiei. În consecin 3 numai ceea ce i se opune este demn de critic3. Perpetuarea unei st3ri de fals3 tranzi ie. care s3 deschid3 noi por i ale cunoa5terii. Prin practicarea unui limbaj propriu. de5i atrofiat pân3 aproape de dispari ie. Dac3 în cadrul sectelor astfel de automatisme se pot crea în câteva s3pt3mâni sau luni. participând la ritualurile ini iatice. cli5eele verbale servesc pentru derutarea nou-ve-ni ilor. novicii vor înv3 a cum s3 nu gândeasc3. spre exemplu. instinctul de judecare deta5at3 a unor situa ii sociale nu poate fi eliminat definitiv. standardele culturale etc. Din acest motiv. Rigiditatea gândirii lor îi va împiedica s3 se angreneze chiar în cel mai banal schimb de opinii. În realitate. izolate de ansamblul societ3 ii. Apoi nu va mai gândi. prin crearea unei noi identit3 i spirituale a individului. m3t3nii. price critic3 la adresa conduc3torilor sau a grupului. Ace5tia au impresia c3 sectan ii au ajuns la o în elegere superioar3 a fenomenelor vie ii. repetarea cu voce tare sau în gând a unor cli5ee cu valoare de simbol. nu face decât s3 permanentizeze haosul 5i confuzia. a oric3rei îndoieli sau incertitudini reprezint3 cea mai direct3 cale de a rupe individul de realitate. O alt3 component3 important3 a controlului gândirii este formarea reflexelor mentale ale individului de a respinge orice gând ce ar putea contraveni ideologiei. Treptat. în care vechile structuri 5i mentalit3 i continu3 s3 func ioneze.d. vor fi la fel de sincer convin5i c3 to i cei ce nu au idei asemenea lor le sunt du5mani de moarte 5i trebuie elimina i. Procesul inducerii unor astfel de reflexe mentale are mai multe etape. coroborat3 cu cenzurarea drastic3 a informa iilor venite din exterior: Ce spun ei nu este adev rat. Dar ceea ce este mai grav. ci va veni imediat cu justificarea: A a ceva s-a întâmplat pentru c trebuia s se întâmple. conduc3torul sunt mai presus de orice îndoial3. în paralel cu noile mecanisme politice. Judecarea instinctiv3 a diverselor situa ii sociale este anihilat3. intrarea în trans3 5. ritualurile devin obi5nuin 3. posesori ai adev3rului absolut. ci a fenomenelor. se formeaz3 sub influen a total3 a ideologiei respective. el 5tie foarte bine ce face. Adep ii sunt înv3 a i s3 identifice ei în5i5i aceste gânduri 5i s3 le anihileze pentru a se putea ridica pe o "treapt3 superioar3 a cunoa5terii". ar ajunge s3 serveasc3 ideologia regimului prin simplul fapt c3 tr3iesc în acel sistem. Critica 5i autocritica au 5i menirea de a crea o imagine de "obiectivitate" a sistemului. medita ii. Acest lucru este vizibil mai ales în cadrul unor secte. al c3ror sistem de îndoctrinare este foarte eficient 5i pentru faptul c3 liderii lor ac ioneaz3 asupra unor grupuri de oameni relativ restrânse. În acela5i timp. însu5indu-5i limbajul sectei. se simt superiori. a5a cum s-a întâmplat în episodul descris de Vechiul Testament. autocritica nu va include niciodat3 p3rerea de r3u a individului c3 a crezut necondi ionat în ideologia grupului. deosebite total de cea veche. Este o minciun inventat de du manii no tri. Pentru reducerea perioadei de anomie cât mai mult posibil este necesar3 restructurarea din temelii a întregului sistem de valori. în cadrul sistemelor sociale mai mari este nevoie de ani sau chiar de decenii. Treptat. sistemul de valori. ci nemul umirea c3 nu a crezut destul pentru a fi un "bun" cet3 ean sau un "bun" adept al sectei respective. ale5j. iar sectantul începe s3 se roage brusc sau intr3 subit în trans3 f3r3 ca m3car s3 realizeze c3 tocmai a avut un gând "r3u". Automatismul ajunge la perfec iune. oferindu-i-se 5ansa de a fi utilizat. Astfel de indivizi vor fi incapabili s3 ra ioneze cu deta5are. modul de gândire. c3 întreg comportamentul lor. c3 vor fi necesari ani întregi de eforturi pentru a accede la "adev3rul absolut''. Crearea reflexelor mentale are ca scop aducerea indivizilor în situa ia de a respinge din start orice idee ce vine în contradic ie cu doctrina sistemului. nu s3-l ucid3. a situa iilor 5i a persoanelor care i se opun. În prima faz3 se aplic3 negarea total3 a ideilor "incorecte". c3 pentru a deveni asemenea lor trebuie parcurse nenum3rate trepte ini iatice. Individul este "programat" s3 le activeze la primul semn de îndoial3. În acest mod conflictul este dezamorsat pe loc.

ca s3-5i spele "gre5elile". chiar 5i pentru cele ipotetice. slujitorii Diavolului în cazul unor grup3ri religioase. artizanii manipul3rii pot induce foarte u5or sentimentul culpabiliz3rii generale. c3 oamenii nu-5i merit3 liderii. pe motiv c3 "mentalitatea lor este învechit3". Instaurarea unui regim democratic. Cu atât mai pu in uitarea. Vina social const3 în culpabilizarea general3 a indivizilor pentru tarele existente în societate. care. cu concep ii "incorecte". dar 5i pentru inducerea supunerii necondi ionate fa 3 de autorit3 i. doctrinei pe care o servesc. M3rturisirea p3catelor nu aduce niciodat3 iertarea lor. Prin inducerea acestei vinov3 ii. c3 nu vor s3 în eleag3 m3re ia programelor propuse de lideri 5i juste ea acestora. fra i.. Astfel vina istoric este cea prin care se creeaz3 culpabilizarea general3. În cadrul unor secte se ajunge la blamarea adep ilor pentru toate tarele societ3 ii. iar liderii ac ioneaz3 5i vorbesc în numele întregii na iuni. pentru cufundarea lui în anonimat. indivizii sunt avertiza i permanent asupra pericolului reprezentat de for ele ostile din exterior. Chiar în fa a celor mai clare eviden e ale e5ecului totalitarismului. iar fenomenele negative sunt puse exclusiv pe seama oamenilor obi5nui i. În sistemele totalitare sau în sectele distructive. Vinov ia i frica sunt dou3 instrumente absolut necesare pentru a ine oamenii sub control. reac ionare" în cazul sistemelor socialiste. Controlul sentimentelor const3 în manipularea emo iilor individului 5i în restrângerea cât mai mult posibil3 a spectrului s3u sentimental. grup3rile . ceilal i reprezentând doar masa de manevr3. Complicitatea 5i vina istoric3 prind mult mai repede în regimurile totalitare. ac ionând asupra gândirii. Vina istoric3 se bazeaz3 pe inducerea unui sentiment de complicitate între autorit3 i 5i cet3 enii obi5nui i. tocmai pentru a face dosarele cât mai voluminoase. sun3 doar una dintre întreb3rile retorice prin care se propag3 vina social3. poate fi de asemenea exploatat3 pentru amplificarea st3rii de nemul umire pân3 la stadiul de revolt3 ori. Atunci când personalit3 ile. Vina pentru ac iuni comise în trecut este intens utilizat3 de artizanii manipul3rii pentru 5antajarea individului. Iar dac3 individul a avut o via 3 exemplar3.a. se pot g3si oricând p3rin i. pân3 la acceptarea unei supuneri totale fa 3 de autorit3 i. individul este determinat s3-5i minimalizeze propriile sale probleme 5i incertitudini. Ei sunt f3cu i r3spunz3tori pentru toate p3catele omenirii. Pentru ororile nazismului a fost blamat întregul popor german. care urm3resc s3 ob in3 supunerea necondi ionat3 a "vinova ilor" în numele p3catelor comise de reprezentan ii acestora. trebuie subliniat 5i în acest caz faptul c3. Astfel. c3 toat3 lumea este corupt3. precum iminenta declan5are a unui r3zboi nuclear. prieteni sau simple cuno5tin e ale acestuia pentru gre5elile c3rora s3 fie f3cut 5i el r3spunz3tor. Conduc3torii totalitari nu vor accepta niciodat3 ideea c3 fenomenele negative s-ar putea întâmpla din cauza incompeten ei lor. exploatând fenomenul de disonan 3 cognitiv3 se poate ob ine 5i controlul asupra comportamentului sau al sentimentelor. care ac ioneaz3 continuu pentru a dezmembra 5i a distruge grupul.d.. Pentru a nu se începe procesele criminalilor comuni5ti s-a insinuat ideea c3 to i membrii de partid ar fi vinova i de crimele comise în lag3rele 5i pu5c3riile comuniste. sau sistemului pe care îl sus in. bazat pe încurajarea individului de a-5i manifesta propria sa identitate. fiecare având la baz3 o amenin are specific3. cât 5i de propriii conduc3tori. Frica este cel3lalt sentiment utilizat pe scar3 larg3 pentru manipularea indivizilor. Vina istoric3 poate fi indus3 atât de cuceritorii din afar3. a vechilor structuri. s3 nu mai dea aten ie îndoielilor la adresa celor care îl conduc. în primul rând. le va aduce iertarea. Bineîn eles. 5. c3 se las3 influen a i de du5manii na iunii sau de diver5i "huligani" ori "golani". În acest sens sunt alc3tuite dosare voluminoase. Pentru aruncarea bombelor de la Hiroshima 5i Nagasaki.m. când atâ ia oameni mor de foame pe str zi i din vina ta?. care doresc s3-5i justifice unele acte grave 5i s3 le prezinte distorsionat în ochii opiniei publice interne sau interna ionale. Vinov3 ia poate fi de multe feluri. nu se poate realiza prin for 3.93 94 totalitare au putut fi instaurate rapid tocmai prin eliminarea complet3. Cum te po i lega de unele gre eli minore ale guvernului. spre un loc pe care acesta consider3 c3 îl merit3. Sentimentul de fric3 este indus 5i amplificat în dou3 direc ii principale. ace5tia vor putea fi învinui i mult mai u5or de toate relele. supunere în schimbul c3reia individului îi este facilitat accesul spre treptele superioare ale ierarhiei sociale. "for ele imperialiste. sunt incapabile s3 imprime un curs ascendent redefinirii societ3 ii. Având în vedere c3 fostul regim ideologic totalitar a inoculat în mentalitatea cet3 enilor de rând ideea c3 doctrina 5i ac iunile conduc3torilor sunt întotdeauna corecte. acolo unde opozi ia a fost eliminat3. Vina incapacit ii de afirmare a propriei identit i. în special în sensul men inerii coeziunii grupului social din care fac parte. Manipularea sentimentului de vinov3 ie d3 cele mai bune rezultate pentru integrarea individului în societate. este generalizat3 aplicarea practicii întâlnite la societ3 ile democratice doar în cadrul proceselor penale: Tot ce spui poate fi folosit împotriva ta. Revenind la mecanismele de control al gândirii. ei vor sus ine în continuare ideologiile de inspira ie totalitar3 sub diverse pretexte precum: Se poate democra ie i cu un despot luminat. Aceste for e pot fi autorit3 ile statului în cazul unor secte extremiste. Puterea extraordinar3 a acestui tip de vinov3 ie determin3 5i crearea unor noi genuri de "p3cate". care pot fi scoase la iveal3 ori de câte ori persoana în cauz3 d3 semne de nesupunere. trebuie s3 cread3 nestr3mutat în liderul lor spiritual. chiar dac3 deciziile le iau numai unii. exprimat3 prin sentimentul de insatisfac ie al individului c3 nu tr3ie5te la nivelul valorii sale. mai devreme sau mai târziu. Aici intervine rolul personalit3 ilor în istorie. într-un interval de timp foarte scurt. aflate la conducere în asemenea situa ii de criz3. în sens opus. fiecare american s-a sim it vinovat.

"din ra iuni superioare". au fost numeroase cazuri în care fiii 5i-au acuzat p3rin ii în cadrul unor procese publice 5i au cerut condamnarea lor la moarte. au fost cople5i i de onoruri 5i li s-a facilitat ascensiunea social3. dar 5i foarte mul i oameni maturi atingeau chiar o veritabil3 stare de extaz la vederea "Conduc3torului" Kim Ir Sen. se utilizeaz3 redefinirea sentimentelor. Propaganda nazist3 s-a bazat într-o mare m3sur3 pe învinov3 irea evreilor de toate relele societ3 ii. ceea ce reprezenta o ru5ine trebuie s3 devin3 o mândrie 5. de a îndeplini con5tiincios toate sarcinile ce îi sunt atribuite. Milioane de oameni au fost uci5i în numele acestei idei. În cazurile în care "du5manul" nu exist3. ce atrage dup3 sine obedien a necondi ionat3 fa 3 de . enun at de Machiavelli. astfel. fiecare cet3 ean este obligat s3-5i supravegheze 5i s3-5i suspecteze permanent semenii. conform principiului de guvernare: Divide et impera!. de a-5i urma 5i adula conduc3torul. religii sau unui sistem social 5. a fost dezvoltat un imens sistem de represiune menit s3 distrug3 orice opozant al regimului. spre exemplu. Treptat s-a creat o nou3 mentalitate. pentru a nu da nici o 5ans3 individului. Mai mult. În unele secte. permanent. oricât de supus 5i de atent ar fi el. În Coreea de Nord. în respectarea fiec3rui îndemn adresat de c3tre lider.d. de fiecare dat3 când apar reglement3ri noi. reac ionare". Manipularea indivizilor prin inducerea 5i amplificarea amenin 3rilor venite din exterior poate ajunge pân3 la subtilit3 i extrem de perfide. bucuria. În acest mod. crucific3ri etc). Fericirea. automutil3ri. când Jim Jones a determinat sinuciderea în grup a peste nou3 sute de oameni. Aceast3 perfid3 combina ie între dezvoltarea unui sentiment de vin3 individual3 5i frica de a nu fi descoperit este cu atât mai eficient3 cu cât regulile sunt mai numeroase. este un sentiment spre care aspir3 orice fiin 3 uman3. este redus3 la bucuria individului de a se integra grupului. Fericirea. de pild3. Dar cum Dumnezeu este. În consecin 3. ac iuni în for 3. efectul lor este retroactiv. Redefinirea sentimentelor este o tehnic3 de baz3 în absolut toate sistemele totalitare. sângeroase. s3 devin3 un colaborator asiduu al serviciilor de informa ii.a. foarte u5or de înc3lcat. ceea ce era motiv de triste e trebuie s3 devin3 prilej de bucurie. dar. ar fi un adev3rat sacrilegiu ca adep ii sectei s3-5i manifeste. în care dela iunea se men ine ca o expresie a "fidelit3 ii fa 3 de ar3". indiferent dac3 avea sau nu vreo leg3tur3 cu etnia evreilor. de "îndatorire patriotic3" fundamental3 a oric3rui cet3 ean. Acestuia îi este indus3. spre exemplu. ci doar la adresa celor care au concep ii potrivnice sistemului. în care dela iunea a fost ridicat3 la rangul de virtute. în viziunea respectivilor lideri. Mai trist este faptul c3 astfel de metode sunt continuate chiar 5i dup3 colapsul sistemelor totalitare. mai tot timpul nefericit 5i nemul umit. în cedarea tuturor bunurilor c3tre comunitate. în majoritatea cazurilor de redefinire a sentimentelor. în multe secte. cu atât ei se simt mai aproape de divinitate. iar controlul asupra lor este extrem de eficient. Având în vedere cele spuse mai sus. oamenii pot fi asmu i i mult mai u5or unii asupra altora. în acela5i timp. Individul trebuie men inut permanent într-o stare de fric3 pentru a nu avea timp s3 gândeasc3. Un uria5 sistem de propagand3 este pus în mi5care pentrua-l determina pe individ s3-5i canalizeze sentimentele negative numai c3tre cei din afara grupului. fericirea adep ilor este concretizat3 într-o munc3 epuizant3 în folosul grupului. a5a cum a fost cazul în Guyana. pentru ca exemplul lor s3 fie urmat de cât mai mul i. grup3rile teroriste du5mane unei na iuni. acela de a crea o neîntrerupt3 stare de suspiciune în rândurile cet3 enilor. Oricine nu era de acord cu doctrina comunist3 putea fi oricând învinov3 it de leg3turi cu "agenturile str3ine".95 96 comuniste în cazul unor societ3 i cu doctrin3 de dreapta. sectan ii ajung în extaz numai dup3 ce se supun unor suplicii înfrico53toare (flagel3ri. Pentru încurajarea sentimentului de cufundare în anonimat. indiferent dac3 vina lui este real3 (în sensul înc3lc3rii unor reguli arbitrar impuse de regimul la putere) sau pur 5i simplu inventat3. La rândul s3u. Astfel noua lege a secretului de stat nu numai c3 men ine redefinirea sentimentelor ini iat3 de fostul regim. astfel încât cet3 eanul s3 afle de ele abia dup3 ce le-a înc3lcat 5i a devenit. mai ales c3 aproape în fiecare zi sunt inventate altele noi. De asemenea. în sistemele comuniste de mân3 forte. în sistemele totalitare. principiul este preluat de la romani: Divide ut regnes! (Dezbin ca s domne ti!). Nu este admis3 nici o critic3 la adresa doctrinei sau a liderilor. iese în eviden 3 cea de-a doua cale de utilizare a terorii în scopul control3rii totale a individului. Pentru a-5i demonstra aceast3 fidelitate. Alte dou3 sentimente utilizate intens de artizanii manipul3rii sunt loialitatea 5i devotamentul. deci mai ferici i. care au ca scop final accentuarea st3rii de team3 5i nesiguran 3 în rândurile întregii popula ii. Într-un sistem totalitar dezvoltat este practic imposibil ca individul s3 respecte absolut toate regulile 5i legile. Mai mult. De fapt. În acela5i timp. De asemenea.m. vreodat3. Cu cât durerea este mai atroce. În România. în mod deschis. el este inventat. posturi negre. Chiar 5i atunci când acesta face apel la sacrificiul suprem. De multe ori. în acest fel.a. propaganda comunist3 se baza pe exacerbarea sentimentelor de team3 fa 3 de "ac iunile du5m3noase ale cercurilor imperialiste. mai oculte 5i. dar are 5i un al doilea scop extrem de important. iar popularizarea lor este inut3 în frâu. copiii. forul legislativ a adoptat noua lege a secretului de stat. la 5ase ani dup3 revolu ia din decembrie 1989. pentru a controla eficient emo iile indivizilor. etniile rivale în cazul în care se urm3re5te exacerbarea unor conflicte interetnice. teama de a nu fi descoperit 5i pedepsit de autorit3 i. conform c3rora tr3darea p3rin ilor pentru "mentalit3 i învechite" devine un merit. starea de fericire se atinge printr-o permanent3 nefericire 5i suferin 3. De multe ori. autocritica este încurajat3 doar în sensul blam3rii oric3rei tendin e de nesupunere fa 3 de normele ideologiei respective sau fa 3 de îndemnurile conduc3torilor.m.d. liderii spun c3 omul poate fi fericit numai atunci când se simte cât mai aproape de Dumnezeu. Tinerii au fost prezenta i ca veritabili eroi. pasibil de pedeaps3. Copiii sunt crescu i 5i educa i dup3 standarde noi. Astfel este facilitat3 dezbinarea. existen a "du5manului" poate motiva.

axate în special pe îndeplinirea îndemnurilor venite de la conduc3tori. Erau îndeob5te dorite c3s3toriile cu odrasle ale suprastructurii comuniste. În paralel. indivizii sunt înv3 a i s3 nu se mai preocupe de ei în5i5i. organizarea de brig3zi artistice. a fost ini iat un sistem draconic de legi 5i regulamente. În ceea ce prive5te "politica demografic3" a Partidului Comunist Român. Acestea au un rol bine determinat. În acest sens. anume controlul relatiilor sexuale. colectarea sticlelor goale. lucru ce a dus la na5terea unor genera ii întregi de "ceau5ei". mai ales în timpul regimului Ceau5escu. dincolo de scopul lor pur economic sau cultural. Manifestarea unui spirit egalitarist perfect (în cazul cet3 enilor de rând) era dovada suprem3 a loialit3 ii fa 3 de doctrina comunist3. fapta era pedepsit3 exemplar. pentru a-l determina s3 se angreneze sincer în respectivele activit3 i. Liderii sistemelor totalitare impun reguli foarte stricte în ceea ce prive5te alegerea partenerului de via 3 5i num3rul urma5ilor pe care îi poate avea un cuplu. pentru a elimina total avorturile ilegale. pentru misiunea "suprem3" de a oferi copii Reich-ului. în timp ce suprastructura se bucura de privilegii nem3surate. pentru a da individului sentimentul de libertate. În consecin 3. fiec ruia dup nevoi. singura solu ie era aceea de a-i forma pe copii în a5a fel încât s3 fie veseli 5i ferici i numai atunci când gândeau 5i se comportau "corect". În România regimului comunist. la fel ca 5i Hitler 5i ca to i ceilal i lideri ai sistemelor totalitare. În timpul regimului nazist. Ceau5escu. Munca patriotic3.97 98 autorit3 i. "Codul eticii 5i echit3 ii socialiste" anula ierarhia fireasc3 a valorilor 5i îi acuza imediat de "egoism" pe cei care doreau s3-5i pun3 în eviden 3 propriile lor capacit3 i. care s3 reprezinte viitorul na iunii germane. acordarea oric3rui ajutor pacientelor aflate în stare grav3. ci numai de ceea ce este "bun" 5i "corect" pentru întregul grup. ci s3 depun3 eforturi tot mai mari pentru "binele colectiv". în semn de avertisment pentru cei care ar mai fi îndr3znit s3 încalce respectivele legi. impunea înc3 din primele paragrafe: +oimii patriei trebuie s fie întotdeauna veseli. Chiar 5i atunci când femeile se aflau în com3. Astfel Statutul 5oimilor patriei. multe tinere germane erau selectate. Pe de alt3 parte. Chiar 5i micile abateri de la linia impus3 "de sus" sunt tolerate. s3-i înve e s3 respecte întocmai legile 5i reglement3rile regimului. sute de medici au ajuns în pu5c3rii. mai ales atunci când îi vizeaz3 pe cei mai tineri membri ai societ3 ii. chiar dac3 f3cuser3 m3rturisiri complete. tân3ra familie. liderii nazi5ti au imaginat 5i au pus în aplicare un program halucinant de ob inere a unor noi genera ii de "arieni". trebuie luat în considerare întregul sistem de educa ie din vremea respectiv3. În cadru organizat 5i supravegheat. În acela5i timp. În foarte multe cazuri. acordat femeilor cu mul i copii. de asemenea selecta i riguros. Trupe speciale SS r3peau din teritoriile ocupate copii care corespundeau "standardelor" 5i îi internau în c3mine speciale unde erau crescu i doar în scopul procre3rii. pentru încurajarea na5terilor. O aten ie deosebit3 este acordat3 tinerei genera ii. iar ace5tia din urm3 erau mândri c3 î5i serviser3 patria 5i Führer-ul. Ap3rea astfel o polarizare invizibil3 a societ3 ii în familii "bune" 5i familii "cu probleme". ce a dus la moartea a mii de femei. de aceea nu trebuia s3 se plâng3. pân3 ce acestea nu-l denun au pe autorul interven iei. alte mii de tinere au fost trimise la închisoare. În dorin a lui de a crea "omul nou". Oricât ar p3rea de absurd3. Ei 5tiau c3 noul cuplu va avea de suferit din cauza "petelor" de la dosarele viitoarelor rude apropiate 5i de aceea preferau s3 evite asemenea situa ii. ca urmare a unor interven ii empirice. sistem prin care primii r3spunz3tori de înc3lcarea statutului puteau fi educatorii. În acest sens. la prima vedere. Despre acele privilegii era interzis s3 se vorbeasc3. sub amenin area cu ani grei de pu5c3rie. într-o atmosfer3 de extaz ideologic. pruncii erau prelua i imediat în c3mine speciale 5i crescu i în spiritul doctrinei naziste. ce urma s3 ia locul celor cu "mentalit3 i învechite". creeaz3 prietenii 5i simpatii având la baz3 tocmai îndeplinirea unei "sarcini" transmise "de la Centru". Uneori. elaborat în timpul regimului Ceau5escu. p3rin ii se opuneau c3s3toriei copilului cu cineva provenind dintr-o familie "cu probleme". de nevoile 5i aspira iile lor fire5ti. situa ia a c3p3tat accente dramatice. deoarece aceasta este mult mai u5or de îndoctrinat. Mii de familii au r3mas îndoliate. în acela5i timp. Liderii urm3resc direc ionarea indivizilor spre un anume gen de prietenii. c3s3toriile erau controlate prin mijloace mai subtile. Individul trebuia s3 se gândeasc3 permanent la faptul c3 sunt destui cei cu un standard de via 3 mai sc3zut decât el (apare aici 5i sentimentul de vin3 social3). Dup3 na5tere. Fetele se împreunau. le inoculeaz3 necesitatea evit3rii celor cu concep ii "incorecte". Trebuia ca ei s3-i men in3 veseli pe micii "5oimi". al c3ror sistem de valori este în plin3 formare. Doctorilor le-a fost interzis. cu solda i germani. avându-se în vedere privilegiile de care se va bucura. Îns3 condi iile tot mai mizere de via 3 din ultimii ani ai regimului Ceau5escu au f3cut ca apari ia unui copil s3 devin3 o adev3rat3 . sentimentele pe care trebuie s3 le manifeste permanent un "bun" membru al grupului social sunt impuse prin directive clare. o asemenea "sarcin3". O importan 3 deosebit3 pentru controlul total asupra structurii emo ionale a individului o are manipularea relatiilor interpersonale ale acestuia. îi angreneaz3 în activit3 i entuziaste de grup. deoarece. Ei nu î5i mai vedeau niciodat3 p3rin ii. pe care nu îi cuno5teau 5i nici nu îi mai întâlneau vreodat3. Nu conta c3 acest principiu era aplicat numai oamenilor de rând. Apoi. crescut3 5i educat3 "în spiritul valorilor comunismului". alegerea unui so sau a unei so ii apar inând etniei evreilor echivala cu trimiterea într-un lag3r de concentrare 5i exterminare. un prim pas a fost f3cut prin interzicerea avorturilor. a 5tiut c3 masa de manevr3 cea mai docil3 va fi constituit3 de tân3ra genera ie. ideologii comunismului au inventat titlul onorific de "mam3 eroin3". sistemul comunist urm3rea continuu inducerea în con5tiin a cet3 eanului a principiului: De la fiecare dup capacit i. dar. sistemul condi iona acordarea primului ajutor de existen a unui denun . automat. Controlul rela iilor interpersonale mai are o component3 deosebit de important3.

Strategia impunerii acestor modific3ri. îns3 responsabilii pentru acea politic3 soldat3 cu mii de victime nu au fost niciodat3 tra5i la r3spundere. schimbarea 5i reînghe area sunt specifice 5i proceselor de îndoctrinare din sistemele totalitare. schimbarea 5i reînghetarea. comportamentul 5i gândirea individului se vor conforma noii structuri emo ionale. El trebuie s3 se simt3 în siguran 3 numai în cadrul grupului. Dezghe area are ca scop distrugerea total3 a vechiului element de identitate a individului (act de comportament. Ace5tia sunt mediatiza i intens. În cadrul unor secte. Prin mediile oficiale de comunicare în mas3 ori prin intermediul zvonurilor. fie structur3 afectiv3). Controlul vie ii sexuale este practicat 5i în foarte multe secte. sociale sau psihice.J. populat numai de terori5ti. Dac3 nu se iau în considerare credin a. Lifton. 5i sistemelor de reeducare din pu5c3rii. Dezghe area. Dup3 revolu ia din decembrie '89 s-a decretat imediat libertatea avorturilor. artizanii manipul3rii ac ioneaz3 în paralel asupra tuturor celor trei componente. În acest mod. sentimentele sau actele de comportament ce urmeaz3 a fi modificate. care abia a5teapt3 s3-i îngenuncheze 5i s3-i exploateze pe nou-veni i. precum reeducarea în penitenciare sau psihoterapia. în linii generale. 5omeri. În alte grupuri. modificându-se una dintre componentele identit3 ii individuale (fie gândire. sectan ii sunt îndemna i spre o via 3 sexual3 frenetic3. va fi chiar ucis sau se va sinucide. b3t3ile inimii se accelereaz3. 5i proceselor de recuperare mental3 din spitalele de boli nervoase. la sfâr5itul anilor cincizeci. apoi a fost descris 5i sistematizat. pu5i s3-5i prezinte nerealiz3rile ca fiind obiective. Pentru a putea rezista. dou3 decenii mai târziu. mod de gândire. De aceea avorturile clandestine au continuat. Îns3 oricum s-ar ac iona pentru ob inerea controlului asupra emo iilor unui individ. cât 5i cele ce urm3resc scopuri pozitive.99 100 problem3 în foarte multe familii. fie comportament. utilizate în China maoist3. va fi persecutat de cei din afar3. cel mai adesea. trebuie re inut faptul c3. ca urmare a fenomenului de disonan 3 cognitiv3. Astfel eficien a în ob inerea unui control total asupra individului este maxim3. El este aplicabil în toate împrejur3rile în care individul este supus unor constrângeri fizice. adep ii devin tot mai dependen i de stilul de via 3 al grupului. generate exclusiv de ac iunile for elor oculte din exterior. subcon5tientul le transmite o dorin 3 intens3 de a respinge respectiva idee. .. restructurarea gândirii 5i redefinirea structurii emo ionale. droga i. celelalte dou3 se vor adapta corespunz3tor. Acest model în trei trepte a fost studiat. precum cele practicate în unele grupuri satanice. criminali. În cele mai multe cazuri îns3. Reînghetarea const3 în fixarea noii personalit3 i a individului. 5i metodelor de convertire la diverse religii 5i secte religioase. adep ilor le este impus un regim de abstinen 3. aparatul de propagand3 se preocup3 intens de difuzarea unei imagini cât mai sumbre a lumii exterioare. O captur3 important3 pentru propaganda totalitar3 sunt cei reveni i în ar3. Schimbarea este reprezentat3 de inocularea noului element de identitate. Pentru fiecare direc ie în parte am dat nenum3rate exemple de modific3ri impuse individului. de Kurt Lewin. lumea exterioar3 este înf3 i5at3 ca un spa iu haotic. aceasta fiind. va r3mâne f3r3 ap3rare. spre adev3rate orgii 5i chiar perversiuni. dup3 e5ecurile înregistrate în exterior. Permanent i se spune c3. iar controlul asupra st3rii lor emo ionale ajunge o arm3 redutabil3 în mâinile conduc3torului sectei. se va îmboln3vi. Ultimii doi 5i-au bazat studiile pe analiza programelor de sp3lare a creierului. pentru ca ea s3 reziste în timp. sentiment). În ambele cazuri. Dar cea mai puternic3 tehnic3 utilizat3 în ob inerea unui control total asupra sentimentelor individului este inocularea spaimei fa de p r sirea grupului. în foarte multe cazuri. pentru ca schimb3rile s3 fie durabile. Individul este obi5nuit cu o total3 dependen 3 fa 3 de comunitatea din care face parte. via a intim3 a întregii popula ii a intrat sub o supraveghere foarte strict3. 5i antrenamentelor din armat3. în cazul p3r3sirii comunit3 ii. are ca numitor comun succesiunea a trei etape: dezghe area. iar exemplele pot continua. chiar cu unele privilegii efemere. valorile. atât cele cu finalitate moral3 negativ3. o dat3 dobândit acest control. de fapt. pentru a fi eficient3. Sp larea creierului În capitolul precedent am prezentat cele trei mari direc ii de ac iune pentru ob inerea unui control total asupra individului: remodelarea comportamentului. modelul în sine (devenit astfel neutru din punct de vedere moral) poate explica toate procesele de influen are 5i de schimbare a personalit3 ii individului. În unele dintre ele. cel care profit3 de roadele muncii adep ilor este exclusiv conduc3torul sectei). ca exemplu de m3rinimie a sistemului fa 3 de "fiii r3t3citori". adep ii ajung s3 aib3 veritabile reac ii de panic3 numai la gândul plec3rii: transpir3. atitudinile. singurul cu adev3rat eficient. de Edgar Schein 5i de R. astfel încât fiecare modificare a uneia dintre ele s3 vin3 imediat în întâmpinarea modific3rilor celorlalte dou3. În societ3 ile totalitare. Pentru a le contracara 5i mai eficient. ce urm3rea depistarea 5i înregistrarea unor eventuale sarcini înc3 din primele luni. indivizi f3r3 scrupule. autorit3 ile au impus fiec3rei femei din România obligativitatea de a se supune periodic unui control ginecologic umilitor. Modelul în trei trepte este universal valabil 5i. desf35urarea unor munci extenuante în folosul grupului (de fapt. În concluzie.. pentru a i se crea o nou3 identitate. ei trebuie s3-5i g3seasc3 o preocupare permanent3. în anii patruzeci. din perspectiva moralit3 ii. apoi sunt reîncadra i în societate. Modelul în trei trepte nu este îns3 aplicabil numai unor tehnici de felul celor utilizate de comuni5tii chinezi pentru a-i "converti" pe prizonierii lor americani.

m. eliberat. procesul de educa ie începe pe un "teren defri5at". În sistemele totalitare. La fel se petrece 5i în armat3. ini iatorul respectivului "program" a ajuns ministru al s3n3t3 ii. programul zilnic foarte riguros stabilit creeaz3 un cadru cu totul nou. În lag3rele de concentrare naziste.m. cu audierea 5i interpretarea cântecelor patriotice etc. de multe ori. În societ3 ile totalitare. în a5ez3mintele monahale. mai ales acolo unde func ioneaz3 internatele. starea de trans3 este atins3 prin medita ii îndelungate. atunci când individul este men inut mult timp într-un loc izolat 5i supus permanent unor astfel de fluxuri informa ionale confuze. adep ii sunt adu5i într-o stare de dependen 3 total3 fa 3 de a5ez3mântul grupului. Regulamentul strict. pe fondul st3rii generale de anomie. fraza pare a avea sens. sporindu-i deruta. sistemul de regulamente interne. personalitatea îi e complet anulat3. contactul cu cei de acas3 devine dificil. cântece în grup 5. în mare parte. pentru a nu avea când s3 mai gândeasc3. Individului i se iau definitiv toate bunurile personale.a. Individul nu mai are încredere în sine. dup3 preluarea puterii. Dezghe area poate fi aplicat3 pe diverse c3i. În închisori. În unele culte satanice. vechile deprinderi sunt uitate 5i se formeaz3 noi obi5nuin e ce vor intra curând în reflex. Vechea sa identitate este complet distrus3. prime5te un num3r în locul numelui.a. starea . acelea5i pentru to i. cu participarea la spectacole grandioase de venerare a liderilor. comunicate în acela5i timp. cu scrierea unor nenum3rate autobiografii. s3 fac3 diverse jertfe animale etc). este supus unor ritualuri ce implic3 desacralizarea 5i profanarea unor simboluri unanim acceptate în lumea exterioar3 (i se impune s3 scuipe crucea. el va ajunge s3-5i suprime din reflex gândirea logic3 5i s3 se comporte asemenea celor afla i împreun3 cu el în izolare. este supus unor munci sau ritualuri extenuante 5i deseori umilitoare. la o analiz3 mai atent3. s3 jure c3 î5i va omorî p3rin ii sau prietenii dac3 i se va cere.. O variant3 mai dur3 a acestei prime c3i de dezghe are este mortificarea eului. este privat. de eficien a ei depinzând reu5ita aplic3rii întregului model. ce sporesc dezorientarea persoanei. se întâlne5te 5i în institu iile de înv3 3mânt. ci se adapteaz3 din instinct comportamentului de grup. acestea sunt înlocuite cu 5edin ele comune de înv3 3mânt politic.d. cu cât unitatea lor se afla mai departe de cas3. În elegi? De5i.101 102 Dezghe area este cea mai important3 etap3 a procesului. Confuzia rezult3 atunci când individul este supus unui flux de informa ii contradictorii. efectuat în mai multe unit3 i militare din Statele Unite. subalimentarea continu3 a individului are efecte sensibile în subminarea stabilit3 ii sale psihice. cu atât te vei dovedi mai incapabil s pricepi vreodat . cât 5i ocuparea timpului liber al acestuia cu o permanent3 alerg3tur3 dup3 alimente. astfel c3. De asemenea. lipsa contactelor cu cei de acas3 îl dezorienteaz3 complet pe recrut 5i îl fac mult mai u5or de instruit. complet diferit de cel cu care era familiarizat individul. sindicat ori partid. chiar 5i de unele semne distinctive ale persoanei sale prin obligativitatea tunsului la piele 5i a rasului. întreaga popula ie a 3rii. Lipsa contactelor interumane obi5nuite îl va priva de posibilitatea unor confirm3ri exterioare ale manifest3rilor sale. Spre exemplu. de influen a experien ei anterioare. încazar-marea. tân3rul se adapteaz3 treptat unui nou mediu social. mult mai obedient fa 3 de ordinele superiorilor. În România regimului Ceau5escu. efectul ei imediat asupra subiectului este crearea unui sentiment de disconfort psihic. utilizarea unor alte formule de adresare ori respectarea unui nou program zilnic. Prima ar fi deta area individului din mediul s u social i anihilarea deprinderilor sale zilnice. A5anumitul "program de alimenta ie ra ional3" avea ca scop atât erodarea rezisten ei psihice a individului. Sistemele totalitare interzic cet3 enilor lor c3l3toriile în str3in3tate. întregul sistem de legi este modificat într-un timp foarte scurt. obligativitatea purt3rii unor ve5minte specifice.d. Sistemul s3u propriu de valori. propov3duitorii noii doctrine au o aderen 3 sporit3 în rândurile marii mase a cet3 enilor. El trebuie s3 fie complet dezorientat. În completare se poate veni 5i cu o nou3 diet3 precum 5i cu noi ore de mas3. novicele. 5edin e de confesiune. În sectele extremiste. iar contactele cu cei apropia i erau mai pu ine. în spitalele de boli nervoase. standardele conform c3rora se raporta la lumea exterioar3 5i se în elegea pe sine însu5i sunt anihilate pentru a preg3ti terenul schimb3rii ce va urma. În unele grupuri se folose5te regimul alimentar s3rac în proteine 5i bogat în glucide. pentru desf35urarea procesului de dezghe are. revela faptul c3 rezultatele militarilor erau cu atât mai bune. se impun rapid noi deprinderi 5i noi forme de comportament. atunci când indivizii nu au posibilitatea între inerii unor leg3turi cu exteriorul. hipnotizatorul spune pe un ton autoritar: Cu cât vei încerca mai mult s în elegi ceea ce spun. rug3ciuni. Controlul informa iei î5i dovede5te astfel întreaga putere de manipulare a con5tiin elor. Chiar dac3 nu cu aceea5i intensitate ca în cazul sectelor. Hipnoza este o alt3 metod3. foarte puternic3. pentru a fi rupt complet de vechea personalitate. uniformele. de5i mai pu in evident3. În majoritatea sectelor. Un studiu din 1954. programul de studiu 5i regulamentele interne îi creeaz3 noi obi5nuin e. suferea de foame. mergând pân3 la purtarea unor haine specifice. cu excep ia nomenclaturii. Dezghe area este realizat3 cu maximum de eficien 3 în izolare. O situa ie asem3n3toare. Îns3 chiar 5i în absen a hipnozei. Pentru a preg3ti un individ în vederea unei schimb3ri radicale. Trebuie remarcat 5i faptul c3. În acela5i timp. identitatea acestuia trebuie distrus3. O alt3 metod3 foarte utilizat3 pentru distrugerea identit3 ii O individului este privarea acestuia de somn. Extrem de eficiente sunt tehnicile hipnotice bazate pe utilizarea deliberat3 a confuziei pentru inducerea st3rii de trans3. metoda era generalizat3. În acest mod. dup3 c3derea regimului comunist. Nevoit s3 locuiasc3 la c3min sau în campusurile universitare. în taberele de instruire 5. Devine un "nimeni" cufundat în anonimatul celor mul i. Ea se întâlne5te în special în unele secte religioase sau în lag3re.

în care au utilizat hipnoza. ar3tându-se nemul umit c3 i-a fost în5elat3 încrederea. aceasta este considerat3 unanim drept forma extrem3 de îndoctrinare politic3 5i singura cu adev3rat eficient3. cea de schimbare.a. utilizat de chinezi asupra prizonierilor de r3zboi occidentali. au fost sacrificate vie i omene5ti.. În nou3zeci 5i nou3 la sut3 din cazuri. Dup3 ob inerea ei. 5tiri. îi indicau în ce pozi ie s3 doarm3 5i îl trezeau când f3cea o mi5care cât de mic3. atât ru5ii. El avea "revela ia" c3 ideologia comunist3 reprezint3 "adev3rul absolut". Anchetatorul depista orice neconcordan 3 5i o amplifica. a te ridica în picioare 5i a p3r3si biserica în timpul unei predici este la fel de inacceptabil ca a te ridica 5i a p3r3si sala în timpul unei 5edin e de înv3 3mânt politic. anchetatorul izbucnea în râs. Izolarea 5i interogatoriile constituiau. În fiecare noapte gardienii îl duceau într-o camer3 special3 unde îl a5tepta anchetatorul. asculta prelegeri de înv3 3mânt politic 5i se autoevalua în cadrul 5edin elor de autocritic3. morm3ia. Supraveghetorii nu apreciau individual progresele. Se crea astfel reflexul de supunere necondi ionat3 fa 3 de procesul îndoctrin3rii. Aici avea loc îndoctrinarea. Din acel moment începea interogatoriul. prizonierul încerca sentimente de u5urare 5i de recuno5tin 3 atunci când se întâlnea cu anchetatorul. . prizonierul se str3duia s3-5i demonstreze nevinov3 ia f3r3 a 5ti de ce era acuzat. Îi oferea prizonierului o igar3. În cele din urm3. iar violen a fizic3 a fost aproape inexistent3.103 104 de disconfort psihic totu5i apare 5i. îns3 rezultatele nu au confirmat a5tept3rile. G3rzile care îl supravegheau permanent. Apoi o luau de la cap3t. De câte ori prizonierul încerca s3 se justifice. ci numai la nivelul întregului grup. Din zori 5i pân3 în noapte. a condi iilor de deten ie. Acesta nu îl acuza de nimic. prizonierul îi studia. Pentru a trece la faza a doua. cei doi treceau în revist3 întreaga via 3 a prizonierului. Orice ameliorare. Dup3 patru-cinci s3pt3mâni. împreun3 cu ceilal i. drogurile. prin câteva programe ultrasecrete ale CIA. Revenind la metoda propriu-zis3 de sp3lare a creierului. m3rturisirea complet3 marca sfâr5itul interogatoriului. Pe m3sur3 ce treceau s3pt3mânile. Îi spuneau când s3 stea în picioare 5i când s3 se a5eze. "rezisten ii". o eventual3 înc3lcare a normelor îi activeaz3 profunde sentimente de vinov3 ie. se poate în elege mult mai u5or cea de-a doua etap3 a modelului de creare a unei noi identit3 i 5i anume schimbarea. Mai mult. s3 se bucure de considera ia colegilor s3i. cât 5i chinezii au des3vâr5it-o. pentru a nu mai tr3i în tensiunea aceea psihic3 insuportabil3. prizonierul ajungea s3 cread3 c3 numai credin a în noua doctrin3 îi putea aduce stima celor din jur. Pe m3sur3 ce acuza iile la adresa lui începeau s3 se contureze. pentru a-i crea senza ia unei ruperi totale de lumea exterioar3. înc3 de la început. ajuns în aceast3 faz3. ci se ar3ta convins c3 prizonierul 5tie foarte bine de ce se afl3 acolo. nemaisuportând presiunile exercitate de colegi asupra lor. pentru a face ancheta s3 avanseze. fiecare prizonier era foarte atent la comportamentul celorlal i. prizonierul semna tot ce i se punea în fa 3. strângea din nou 5urubul. doar prima etap3 a metodei. a gândirii. ori de câte ori ob inea o nou3 m3rturie. îi interziceau orice stimul exterior (c3r i. Americanii. prin rota ie. Având în vedere acest proces de "sp3lare a creierului". cât de mic3. individul se conformeaz3 din reflex normelor impuse de autorit3 i. remodelarea sim 3mintelor 5i. ob inerea m3rturisirilor complete reprezenta abia începutul. de5i nu au folosit tehnici "exotice" precum americanii. acesta fiind singura fiin 3 cu care putea comunica. în cele din urm3. Noul comportament atr3gea dup3 sine. Plângea. iar acesta. avea halucina ii. mutau prizonierul într-o celul3 mai larg3. determinându-l s3 caute un alt r3spuns. atacându-i violent pe cei care se dovedeau mai rezisten i la îndoctrinare. chinezii au aplicat întreaga succesiune a etapelor. depindea numai de "progresele" înregistrate de absolut to i membrii grupului. ajungea s3 se învinov3 easc3 singur. Ore în 5ir. Treptat avea impresia c3 munce5te cot la cot cu anchetatorul pentru rezolvarea cât mai rapid3 a cazului s3u.m. Pentru ei. Mai mult. cea de dezghe are. Din acest motiv. prizonierul î5i d3dea seama c3 singura cale de a sc3pa de acel calvar era m3rturisirea complet3. propunându-5i. prizonierul î5i l3sa tot mai mult sufletul în mâinile anchetatorului. Din acest motiv. nop i în 5ir. s3 se cufunde în anonimat pentru a-5i reduce zbuciumul interior. pe Marx 5i pe Mao. termenul de "sp3lare a creierului" este impropriu folosit în cazul procedurilor folosite de ru5i asupra prizonierilor. Asem3n3rile reflexelor de comportament ajung pân3 la identificare.d. pentru eliminarea ei. au experimentat alt gen de metode. Supunerea îl f3cea pe prizonier s3 supravie uiasc3 în deten ie. din cauza fenomenului de disonan 3 cognitiv3. La rândul s3u. În Uniunea Sovietic3 de pe timpul lui Stalin. Dup3 s3pt3mânile de izolare 5i de nesiguran 3. Metoda ruseasc3 de sp3lare a creierului începea prin izolarea prizonierului într-o celul3 auster3. Dac3 prizonierul întârzia s3 fac3 noi m3rturisiri. ru5ine 5i team3 de a nu fi pedepsit. cât mai plauzibil. Spre deosebire de ru5i. îl supuneau încontinuu la tot felul de umilin e 5i înjosiri. sl3bea presiunea. st3tea cu el la taclale. 5ocurile electrice. Imediat ei sim eau cum ceilal i îi privesc cu simpatie 5i chiar cu recuno5tin 3. conversa ii). De5i au urmat c3i diferite. Spre exemplu. prizonierul era împu5cat sau trimis într-un lag3r de munc3. Altfel infernul ar fi continuat la nesfâr5it. îi spunea c3 este un simplu om care trebuie s3-5i fac3 meseria. în cele mai mici am3nunte. al3turi de al i de inu i. de fapt. administrarea de diferite substan e chimice 5. Comuni5tii ru5i 5i cei chinezi 5i-au p3strat "suprema ia" în domeniu. sarcina ambi ioas3 a reeduc3rii prizonierilor. se conformau comportamentului de grup. c3 doar lui trebuia s3-5i dedice via a. prezentând-o ca pe o dovad3 indubitabil3 de vinov3 ie. se ruga de unul singur. c3 nu s-a colaborat a5a cum ar fi trebuit.. În timp. prizonierul claca. Au fost dep35ite orice limite ale eticii medicale 5i profesionale.

Este suficient ca veteranii s3-5i joace rolul lor de indivizi afla i la grani a dintre via a în penitenciar 5i libertate. în practica judiciar3. contacte cu vreun prizonier anume. de aceea unica speran 3 o reprezint3 apartenen a la sect3 5i respectarea întocmai a înv3 3turilor liderului. Membrii bandelor criminale rezist3 de obicei cu înver5unare interogatoriilor extenuante 5i presiunilor de tot felul venite din partea anchetatorilor. îi fac pe nou-veni i s3 devin3 loiali firmei. exemplul s3u. În unele spitale. ca indivizi care au sc3pat de povara acuza iilor 5i se afl3 spre finalul unui extenuant proces de reformare a personalit3 ii. în final. iar susceptibilitatea de inu ilor cre5te. tocmai pentru c3 rezisten a intern3 a pacien ilor se amplific3 instinctiv în prezen a unui cadru medical cu autoritate. astfel se creeaz3 5i rela ii interpersonale mult mai stabile. resping orice cooperare. de obicei. Astfel întreaga strategie d3 gre5. refuz3 contactele cu ceilal i membri ai grupului. pentru a ob ine rezultate pozitive. Orice contact cu vreun veteran ar trezi suspiciune 5i ar compromite procesul de îndoctrinare. iar constrângerile sau recompensele se aplic3 tuturor. Astfel se umple vidul creat de 5tergerea vechii sale identit3 i 5i i se creeaz3 noua identitate. "fra ii mai mari" pot manifesta o loialitate ostentativ3 fa 3 de companie. schimbarea are loc în cadrul unor ritualuri extenuante. neconven ionale (includerea într-un grup 5i supunerea la presiunile exercitate de acesta. în marea majoritate a cazurilor. crearea reflexelor de gândire 5. supravegheaz3 discret adun3rile "libere" ale bolnavilor.a. a5a cum am v3zut ceva mai înainte. 5edin ele de îndoctrinare pot deveni obsedante. monotone. de pild3.m. dar tocmai asta se dore5te. Novicele. în continuare. acesta poate s3 cad3 în dizgra ia grupului. dar. este cea a "fratelui mai mare". în mod special. Eforturile autorit3 ilor se concentreaz3 asupra celui care este privit ca lider de c3tre ceilal i pu5c3ria5i. Multe dintre tehnicile folosite în perioada anterioar3. procesul este încetinit 5i. cât 5i în metode subtile. în care gândirea logic3 este anihilat3. ca exemple de adaptare 5i supravie uire. de a sim i 5i de a gândi. noi sim 3minte în mod gradat. f3cându-i mult mai greu de reeducat prin repetarea acestei tehnici sau chiar prin aplicarea altora. conven ionale (ore de înv3 3mânt politic.m. aflat la limita rezisten ei tinde s3 urmeze din instinct experien a veteranilor pentru a supravie ui. Îns3 atunci când un membru marcant al bandei este determinat s3 coopereze cu anchetatorii. Atunci când acesta este determinat s3 coopereze. confuze.d. pentru recuperarea pacien ilor. este reprezentat3 de dorin a noilor prizonieri de a deveni asemenea veteranilor. ritualuri specifice). infirmierele sau ceilal i pacien i. disperat. 5i în aceast3 a doua etap3. lecturi. Metoda implic3 totu5i riscuri serioase.105 106 Schimbarea const3 în a impune individului un nou mod de a se comporta.d. Din acest motiv. cea a dezghe rii. Dac3 exist3 un dubiu cât de mic c3 veteranii s-ar afla în slujba autorit3 ilor. Grupul este tratat în ansamblul s3u. m3rind . În acela5i timp tind s3 le urmeze comportamentul pentru c3 veteranii reprezint3 un model de supravie uire. În alte cazuri. influen a lui asupra grupului poate fi determinant3 în procesul de reeducare. respectivul este încredin at unui sectant experimentat care s3-i continue îndoctrinarea. în vederea reeduc3rii de inu ilor.a. dar vechi în meserie. În spitalele de boli nervoase este cunoscut faptul c3. Ei sunt considera i asemenea unor noun3scu i din punct de vedere spiritual. Aceea5i metod3 este utilizat3 5i în anumite penitenciare. Nou-veni ii sunt încredin a i celor afla i pe aceea5i treapt3 cu ei. Întotdeauna. s3 fie catalogat drept "gu53". tehnica nu mai d3 rezultate. în consecin 3 numai credin a f3r3 limite poate salva sufletul 5i trupul. În acest sens. determinându-i s3 devin3 reticen i sau chiar ostili fa 3 de cei din fruntea ierarhiei. psihiatrii. metoda chinez3 nu presupune. c3 sunt informatori sau agen i ai Puterii. "Vechile concepte" trebuie abandonate pentru a elimina "r3ul". "Iluminarea spiritual3 este imposibil3 pentru cei din exterior. Acela5i lucru se constat3. În momentul în care se observ3 o prea mare rezisten 3 din partea vreunuia. confuz. repetate la nesfâr5it. Trebuie remarcat faptul c3 remodelarea novicilor prin aceast3 metod3 se face numai când ace5tia sunt convin5i de sinceritatea veteranilor. Recru ilor li se inoculeaz3 un nou comportament. Medicii psihiatri ob in. Noul adept este adus într-un gen de trans3 hipnotic3. Metoda chinez3 a demonstrat c3 cea mai puternic3 surs3 de influen 3. Novicii se izoleaz3 în ei în5i5i. pe care le inoculeaz3 novicilor. se men in în umbr3. În sectele extremiste. Dac3 leg3tura liderului de grup cu autorit3 ile este descoperit3 mult prea devreme de c3tre ceilal i de inu i. 5i riscant3. deoarece ei nu cunosc «adev3rul». cel mai adesea. procesul de îndoctrinare const3 atât în tehnici evidente. în cadrul unui grup izolat. sunt utilizate. efectul fiind crearea aceluia5i sentiment de reticen 3. Uneori predicile pe care sunt nevoi i s3 le asculte noii adep i sunt sofisticate." Iar "adev3rul" poate fi în eles numai printr-o supunere oarb3 fa 3 de îndemnurile conduc3torului. "ciripitor" 5. Novicii au încredere în ei pentru c3 îi simt asemenea lor. O metod3 deosebit de eficient3. sau celor de pe treapta imediat superioar3. care.). mai pu ine succese decât personalul auxiliar. Riscul const3 în faptul c3 unii dintre "fra ii mai mari" pot avea propriile lor frustr3ri. gândirea ra ional3 este potrivnic3 progresului spiritual. într-un fel. în grup. Foarte multe companii au renun at la metoda tutel3rii noilor angaja i de c3tre persoane aflate spre vârful ierarhiei. nu se bazeaz3 pe infiltrarea de informatori sau agen i de influen 3 suplimentari. coordoneaz3 comportamentul infirmierelor 5i al gardienilor. De multe ori. îns3 mesajul general este întotdeauna acela5i: lumea exterioar3 este rea. Ace5tia au mult mai mult3 influen 3. aproape neinteligibile. puterea de influen 3 a partenerilor de grup are mai mari 5anse de reu5it3 decât presiunea din partea celor situa i în fruntea ierarhiei. îi determin3 5i pe ceilal i delincven i s3 fac3 m3rturisiri complete. Veteranii sunt percepu i ca modele de comportament 5i fel de a gândi. un nou mod de gândire. cea mai mare influen 3 asupra acestora o au gardienii.

dac3 novicii adorm în timpul unor ritualuri obositoare. distrugerea a tot ceea ce amintea de trecut. care. ei vor alege sinuciderea. iar încrederea lui în lider devine de nezdruncinat. sentimentul de vinov3 ie pe care îl încearc3 instinctiv poate fi exploatat la maximum.a. Cele mai bine p3strate secrete ale recrutului sunt colectate treptat. ajunge la concluzia c3 liderul i-a citit gândurile sau a comunicat cu divinitatea. mai ales al celor de sorginte comunist3. în revelarea unei a5a-zise "experien e spirituale". În consecin 3. a5a cum s-a întâmplat în Guyana. Din nou. prin astfel de trucuri. noul adept a avut o prieten3 care s-a sinucis.m.107 108 astfel 5ansele de reu5it3 ale procesului cre3rii unei noi identit3 i. Mai mult. În plus. pe spa iul liber ob inut prin distrugerea vechii personalit3 i. Dar schimbarea nu implic3 doar inocularea unui sentiment de supunere necondi ionat3 fa 3 de liderul sectei sau inocularea unor precepte religioase cu totul noi. individul trebuie s3 r3mân3 cu iluzia c3 el a ales schimbarea. eventual prin intermediul noilor s3i prieteni din cadrul sectei. deposedarea cet3 eanului de tot ceea ce i-ar fi oferit un anume grad de intimitate 5i cufundarea lui în anonimatul unei mase de manevr3 uniforme. Amenin a i cu p3r3sirea sectei sau cu dezintegrarea acesteia. E5ecul sistemelor totalitare. 5i chiar în rândurile unei mari p3r i a intelectualit3 ii occidentale. astfel încât recru ii s3 se afle permanent în preajma 5i sub influen a unor veterani de care s3 se lege 5i suflete5te. Spre deosebire de el. Nu trebuie s3 uit3m cât de preocupat era Goebbels ca programele lui de propagand3 s3 nu dep35easc3 limita peste care popula ia ar fi fost plictisit3 5i ar fi închis butonul radioului. Procesul de schimbare includea izolarea între grani ele 3rii. nostalgicii comuni5ti. nu c3 i-ar fi fost impus3. pare de-a dreptul bizar3 aderen a pe care o au ideile socialiste în democra iile veritabile. la fel cum noua identitate a adeptului este reconstruit3 total. În acela5i timp. reinventarea istoriei. pentru a-i face s3 se str3duiasc3 5i mai mult în atingerea "ilumin3rii spirituale" pe calea indicat3 de liderul sectei. O alt3 tehnic3 de schimbare este "experien a spiritual3". Ace5tia din urm3 sunt absolut convin5i c3 5tiu exact ce le lipse5te nou-veni ilor 5i îi "prelucreaz3" în consecin 3. dac3 putem s3-i spunem a5a) în care se afl3 recrutul. chiar 5i ast3zi. caz3rmi etc. iau Suedia ca exemplu de ar3 în care principiile . Se na5te astfel un sim al comunit3 ii. unde orice contact cu exteriorul este anihilat. Trebuie ad3ugat3 5i observa ia c3. Spre exemplu. în inten ia de a convinge cet3 enii c3 doctrina în numele c3reia au militat era "corect3". ci supralicitarea. Liderii sectelor extremiste î5i duc întotdeauna adep ii în locuri izolate. departe de lumea înconjur3toare. noua identitate a adep ilor va fi lipsit3 total de atributul gândirii logice. s-a datorat. s3-5i m3rturiseasc3 între ei "vechile p3cate". într-o anume m3sur3. spitale. pentru reu5ita schimb rii. 5tiind c3 nu divulgase nim3nui secretul sau fiind convins c3 cel c3ruia i-l împ3rt35ise nu îi putea tr3da încrederea. 5i num3rului foarte mare de indivizi a c3ror mentalitate trebuia schimbat3. Procesul are 5anse de reu5it3 cu atât mai mari. îns3. va fi ascuns de frica de represalii. activi5tii lui Ceau5escu au exagerat enorm manifest3rile de venerare a "cârmaciului". s3 perceap3 noua via 3 din cadrul grupului ca fiind singura posibil3 pentru ei. Acesta va fi p3strat în interiorul individului. dependen a adep ilor de sect3 5i de liderul acesteia va fi total3. exacerbarea cultului personalit3 ii. iar dependen a sectan ilor de grup este definitiv3. Într-un capitol anterior spuneam c3 una dintre cele mai recente concluzii ale cercet3torilor în psihologie social3 este aceea c3 presiunea manipulatorului asupra individului nu trebuie s3 dep35easc3 un anume prag. studiile de psihologie social3 axate pe analiza tehnicilor de manipulare din cadrul sectelor arat3 c3 totu5i cea mai puternic3 presiune de influen are a noilor membri vine din partea semenilor lor deja îndoctrina i. Adep ii ajung. se pot face 5i alte numeroase paralele cu manipularea din sistemele sociale totalitare. cu cât grupul este mai restrâns. Pentru reu5ita total3 a manipul3rii. când sistemele totalitare s-au pr3bu5it. Dep35irea pragului echivaleaz3 cu declan5area unui intens sentiment de frustrare. Dup3 cum s-a v3zut. dar 5i originea tuturor relelor din lume. iar efectul a fost exact invers celui preconizat. membrii grupului sunt împ3r i i în subgrupuri. indiferent de c3ile prin care este promovat. izolarea este absolut necesar3. la momentul potrivit. includerea lui în tot felul de grupuri de îndoctrinare înc3 de la cea mai fraged3 vârst3 5. Pentru a fi de durat3. Veteranii au senza ia c3 ei sunt singurii vinova i în caz c3 recrutul nu e destul de maleabil. Fi totu5i nu aceasta este cauza principal3 a e5ecului. treptat. Informa ia este pasat3 conduc3torului. urm3rea formarea "omului nou". de aceea î5i m3resc eforturile 5i presiunea pân3 când ob in rezultatul dorit. s3 r3spândeasc3 pove5tile de succes ale sectei sau istorisirile cu aur3 mistic3 avându-l în centru pe lider. Recrutul. o face cunoscut3. mai devreme sau mai târziu. Aceast3 percep ie are la baz3 confuzia inten ionat3 pe care propaganda comunist3 a creat-o printr-un vast sistem de dezinformare 5i manipulare a opiniei publice interne 5i interna ionale.d. conduc3torul sectei cap3t3 o aur3 cvasidivin3. Pentru accelerarea procesului de creare a unei noi identit3 i. se urm3re5te crearea unei veritabile "mitologii" a grupului. Se cuvine aici o digresiune cu privire la diferen a fundamental3 dintre socialismul de sorginte moscovit3 5i socialismul democratic. În consecin 3 el ajunge s3-5i cear3 iertare pentru insuficienta preocupare de a deveni un "bun" membru al sectei. Ideologia comunist3. Cele mai eficiente procese de schimbare au loc în închisori. 5i transmise liderului pentru a fi folosite mai târziu. o importan 3 aparte o are mediul (fizic. spre exemplu. în cadrul unor ritualuri specifice. Având în vedere tehnicile de schimbare a identit3 ii în sectele religioase sau în diferite institu ii. S-a încercat inocularea ideii c3 socialismul este acela5i. Fi cum lipsa de credin 3 în divinitate este cel mai mare p3cat al unui sectant. va izbucni cu efecte incontrolabile. Pentru cei care au tr3it (5i au suferit) într-un sistem socialist totalitar. într-un loc virgin. internate. A5ezarea sectei este ridicat3 din temelii.

în momentul în care "despo ii" încep s3 prind3 gustul puterii nelimitate. . orice abatere de la principii este imediat sanc ionat3 de celelalte partide. pentru c3. iar nivelul de trai tot mai sc3zut. În fond. individului i se cimenteaz3 noua identitate. cet3 eanul este liber s opteze pentru socialism. Variantele hibride. Ideologia. Îns3 promovarea principiilor sale este posibil3 numai în cadrul unui sistem democratic. Dezastrul din 3rile est-europene a fost provocat tocmai de sistemul totalitar. în numele c3reia s3-5i aroge privilegii nem3surate. perfect asem3n3toare celor pornite de la o doctrin3 de dreapta. mai ales în cele participative. în România. Sistemul socialist de sorginte moscovit3 punea doctrina pe primul plan. cet3 eanul este for at s se supun preceptelor ideologice impuse "de la Centru". În sistemele socialiste totalitare. mai ales fa 3 de conduc3tor. prin munc3 voluntar3. Pentru c3 acei oameni. f3r3 a avea nici o alt3 variant3. sentimente sau mod de gândire. De aceea 5i metodele de instaurare 5i de men inere a unui astfel de sistem erau foarte asem3n3toare cu cele utilizate în alte regimuri totalitare (de exemplu. Situa ia în 3rile occidentale este total diferit3. Standardul înalt de via 3 atins în Suedia se datoreaz3 tocmai sistemului democratic de acolo. se bucur3 de via 3 5i se îngrijesc în mod normal de genera iile viitoare. Argumenta ia poate p3rea logic3. nesupunerea echivaleaz3 cu pedepse adesea insuportabile. Principiile socialiste ajunseser3. ci de ceea ce îi ofer3 promotorii ei în sensul bun3st3rii personale imediate. poate. Reînghe area este cea de-a treia 5i ultima etap3 a procesului de creare a unei noi identit3 i. este 5i va r3mâne o ideologie cu o mare putere de fascina ie asupra oamenilor. pentru a nu exista posibilitatea s3 revin3 la vechile obiceiuri. Socialismul a fost. ci sunt doar instrumentele prin care se încearc3 promovarea unui sistem totalitar. refuz3 s3 se asocieze cu partide socialiste de sorginte moscovit3 sau asem3n3toare lor. în cel nazist). Pentru c3 astfel de partide nu urm3resc promovarea doctrinei socialiste (a5a cum declar3). poate c3 o anume confuzie persist3. spre exemplu. Omul trebuia s3 se supun3 acesteia f3r3 crâcnire. zvârcolirile. au construit. menite s3 justifice represiunea. atunci când oamenii înc3 tr3iau cu iluzia c3 socialismul este op iunea lor fireasc3. doar înveli5ul doctrinar menit s3 instituie un regim autoritar. câteva decenii mai târziu. În democra iile autentice. În esen 3. Aderen a pe care o au principiile socialiste în democra iile autentice se datoreaz3 faptului c3 adep ii lor cred sincer în ele. iar sistemul trebuie s3 se adapteze pentru a pune în valoare personalitatea 5i calit3 ile fiec3rui cet3 ean. În 3rile est-europene. O mare parte dintre tehnicile descrise la primele dou3 etape sunt folosite în continuare. acolo. ideologia socialist3 este doar o parte a unui sistem democratic. În plus. precum "democra ia cu un despot luminat". indiferent de op iunea lui politic3. nu c3ile prin care au fost promovate acestea. a fost din cauza unor conduc3tori incapabili. o dat3 ie5it de sub presiunea manipulatorilor s3i. la fel ca pentru orice alt3 ideologie. principiile "în3l 3toare" în numele c3rora guvernau liderii comuni5ti ajunseser3 simple idei abstracte. deosebirea dintre socialismul de sorginte moscovit3 5i cel democratic este deosebirea dintre totalitarism 5i democra ie. atunci. cu cât sistemul democratic este mai puternic. în care omul se afl pe primul plan. Prelungirea unei astfel de perioade duce inevitabil la alunecarea spre totalitarism. Cet3 eanul nu mai este interesat de doctrina în sine. concretizat 5i în Interna ionala socialist3. Mai mult. oamenii tr3iesc în prezent. În democra iile veritabile. Doar într-un asemenea sistem. liniile ferate Bumbe5tiLivezeni. tocmai pentru c3 marea majoritate a popula iei sim ea nevoia unei alternative. confrunt3rile ideologice pierd foarte mult din intensitate. Astfel. Salva-Vi5eu sau alte numeroase obiective. iar dac3 s-au înregistrat e5ecuri. de via 3. dar ea eludeaz3 complexitatea fenomenului. în care nu era admis3 nesupunerea. el este liber s renun e la respectiva doctrin3 atunci când nu mai este convins de eficien a ei. ci doar sufereau. credeau sincer în "zorii unei ere noi". poate 5i pentru c3 au fost for a i s-o fac3 decenii în 5ir. Dar pe m3sur3 ce regimul a devenit tot mai ap3s3tor. în Est. confrunt3rile violente au loc doar acolo unde sistemul democratic este abia în formare. extremele se ating. Ele erau pur 5i simplu sisteme totalitare.109 110 socialiste (în special în ceea ce prive5te redistribuirea venitului) au avut câ5tig de cauz3. Fi totu5i. era absolut real entuziasmul celor care. Oamenii nu tr3iau în prezent. iar pericolul alunec3rii spre totalitarism (5i spre toate consecin ele nefaste ale acestuia) este cu atât mai mic. pe o perioad3 limitat3. Pr3bu5irea "lag3rului socialist" a fost posibil3 pentru c3 oamenii nu au mai crezut în ideologia socialist3. Acesta este 5i motivul pentru care curentul socialist din societ3 ile democratice. De aceea sistemele socialiste totalitare ajunseser3 s3 nu mai aib3 nimic comun cu socialismul autentic. În acea vreme. singura lor speran 3 fiind ca urma5ii se vor bucura. tocmai aici se afl3 deosebirea esen ial3. regimurile socialiste s-au pr3bu5it din interior. în care oamenii sunt liberi s3 aleag3. Or. Întotdeauna. tot mai Îndep3rtat. De asemenea. Dup3 ce i-a fost distrus3 vechea personalitate 5i a fost supus îndoctrin3rii. nivelul de trai tot mai sc3zut era motivat de oficialit3 i prin necesitatea existen ei unor "genera ii de sacrificiu" care s3 fac3 posibil acel "viitor luminos". Trebuie remarcat faptul c3 succesele regimurilor socialiste s-au înregistrat în prima perioad3 a acestora. aderen a sincer3 la doctrina socialist3 are 5anse de reu5it3. ei au încetat s3 mai cread3. nu a sistemului în sine. în democra iile avansate spre care se tinde. spre exemplu. Ei erau primii care înc3lcau principiile pe care le propov3duiau. Încrâncen3rile. Ceea ce îi interesa pe conduc3tori era doar men inerea unei puteri absolute asupra oamenilor. Sunt tot mai mul i cei care sus in c3 principiile socialiste conteaz3 la urma urmei. au avut uneori efecte benefice doar în democra iile fragile.

În acest fel. În scopul ruperii tuturor leg3turilor tradi ionale ale individului. un nou nume. are 5i menirea de a crea elevului anumite deprinderi. De cele mai multe ori. Comuni5tii ru5i îl denumeau pe Stalin "tutucul". Unii dintre acei lideri nazi5ti care au crezut sincer în Hitler . o scar3 de valori prin prisma c3reia acesta va evalua ceea ce îi ofer3 societatea. În sistemele totalitare. Mutarea întrun mediu total nou face mult mai facil3 subordonarea indivizilor fa 3 de autorit3 i. O alt3 metod3 eficient3 de reînghe are este transformarea adeptului în propov3duitor. incompatibile cu identitatea ce i-a fost impus3 de artizanii manipul3rii. în mediul social cu care sunt obi5nui i 5i î5i reiau îndeletnicirile ilegale. spre exemplu. perioada de reînghe are este riguros urm3rit3. se ajunge pân3 la impunerea unui nou tip de locuin 3. veteranul nu a mai beneficiat de suportul social avut în cadrul armatei. a unui nou regim alimentar 5. Aflat din nou în mijlocul celor apropia i. Unii nu au mai putut suporta 5i s-au sinucis. chiar 5i dup3 ie5irea de sub influen a direct3 a manipulatorilor. el poate avea efecte tragice asupra individului. cea de r3zboinic în ap3rarea unei cauze juste. Pentru a impulsiona cimentarea noii identit3 i. noul grup va forma în acest fel o "familie adev3rat3". în primul rând. O situa ie dramatic3 se întâlne5te 5i în cazul unor veterani de r3zboi. Statisticile arat3 c3. desf35urate cu decenii în urm3. Integrarea proasp3tului absolvent într-un mediu total diferit de cel cu care fusese obi5nuit în timpul studiilor poate anihila efectul perioadei de educa ie.a. noi formule de adresare. "Sindromul Vietnam". iar sistemul distructiv se va perpetua la nesfâr5it. s3-5i blameze trecutul. c3 întregul r3zboi era considerat inutil 5i d3un3tor pentru na iune. individul este obligat s3-5i neglijeze aptitudinile specifice. uneori. ca 5i în etapele precedente. s3-5i p3r3seasc3 teritoriile natale 5i s3 se stabileasc3 la sute 5i mii de kilometri distan 3. atunci când le p3r3sesc. cel mai adesea în izolare sau c3utând compania fo5tilor camarazi de arme pentru a da frâu liber nostalgiei dup3 vremurile de r3zboi. acesta este for at s3 locuiasc3 într-un mediu cu totul nou 5i cât mai lipsit de intimitate. Astfel. se ating dou3 obiective. în eforturile de a cuceri noi adep i. universal valabil. în fosta Iugoslavie etc. Fi în cazul acestora. Conflictele sângeroase interetnice. o nou3 tunsoare. oamenii se vor supune noilor conduc3tori. El trebuie s3 se simt3 permanent vinovat de faptele. ca urmare a unui elementar instinct de conservare. s3-5i reprime dorin ele fire5ti sau interesele personale 5i s3 se preocupe doar de ceea ce i se spune c3 este "permis". Novicele va avea permanent un model de comportament la care s3 se raporteze 5i spre care s3 tind3. a unui nou sistem educa ional. Individului i se impune. Sistemul educa ional. cu consecin e adesea negative. recidiveaz3.111 112 Neglijarea reînghe rii poate duce la e5ecul întregului proces. înregistrate mai ales în ultimii ani în numeroase zone ale globului (în fosta Uniune Sovietic3. Repetând mereu acelea5i idei. este aplicat în mod riguros. victima va deveni la rândul s3u manipulator. un sistem de gândire specific. Lipsi i de suportul social 5i moral cu care erau obi5nui i. individului i se d3. perioad3 în care acestuia i s-a inoculat o nou3 identitate. De asemenea membrii unor secte religioase. toate acestea specifice grupului 5i neavând nici o leg3tur3 cu perioada anterioar3 din via a lui. s3-5i fac3 autocritica. s3-5i renege familia 5i fo5tii prieteni sau colegi. am discutat deja. Atunci când acest model în trei trepte. novicele este dat spre tutelare unui veteran. în locurile de ba5tin3 ale altor popoare. el a v3zut c3 majoritatea celor din jur calific3 faptele sale de vitejie drept crime murdare. prin for 3 în marea majoritate a cazurilor. un nou limbaj. Dimpotriv3. Îns3 principiul nu se aplic3 numai acumul3rii de cuno5tin e. foarte mul i de inu i. noii prieteni 5i colegi de munc3 etc. "corect" ori "în3l 3tor".) sunt urmarea nefast3 a unor astfel de ac iuni. în ciuda programelor de reeducare din unele penitenciare. a fost cauzat tocmai de hiatusul dintre perioada "cazon3" a individului. În lipsa unor programe riguroase de readaptare la noile realit3 i sociale. o dat3 reveni i la situa ia familial3 sau social3 ce le-a produs c3derea psihic3. Din prima zi de libertate. o dat3 elibera i. s3 se confeseze îndrum3torilor sau parte-nerilor s3i. Jim Jones. neavând nimic comun cu spiritul. iar mul i al ii au r3mas s3 tr3iasc3 la periferia societ3 ii. Liderii marilor sisteme totalitare au ini iat deport3rile în mas3. dac3 acesta ajunge în situa ii sociale cu totul noi. În lag3rele de reeducare sau în cultele extremiste. i se impun un nou stil de îmbr3c3minte. liderul sectei Templul poporului. gândurile 5i sentimentele pe care le-a încercat înaintea schimb rii. În cazul adep ilor lui Jim Jones. ace5tia au ales sinuciderea colectiv3 atunci când au fost amenin a i cu reîntoarcerea la via a din afara sectei. iar veteranul î5i va g3si confirmarea credin ei sale în respectul pe care i-l va ar3ta înv3 3celul.m. dup3 cum am spus deja. Întregi grupuri etnice au fost determinate. revin treptat la vechile deprinderi. ei se întorc la vechii prieteni. 5i mediul social în care el a revenit. Pentru ca procesul de creare a noii identit3 i s3 nu se termine cu un e5ec. Noua pereche sau. individul va ajunge s3 cread3 nestr3mutat în ele.d. dup3 caz. le-a impus adep ilor s3i s3 i se adreseze cu formula de "tat3". ai c3rei membri au comis acea halucinant3 sinucidere colectiv3 în Guyana. efectele fenomenului de disonan 3 cognitiv3 au fost devastatoare pentru majoritatea fo5tilor combatan i. se 5tie deja c3 "repeti ia este mama înv3 3turii". lipsa unui suport social ulterior z3d3rnice5te programele de resocializare c3rora le-au fost supu5i în perioada intern3rii. În domeniul educa iei. Celelalte leg3turi de sânge vor fi privite doar ca o demodat3 familie "biologic3". Un lucru asem3n3tor se întâmpl3 cu fo5tii pacien i ai spitalelor de boli nervoase. sub presiunea noului mediu social. O situa ie asem3n3toare s-a înregistrat dup3 c3derea regimurilor totalitare.

psihologul Richard Bandler 5i lingvistul John Grinder. puse în slujba unor min i malefice.d.. prin care cei care de in puterea încearc3 s3 se men in3 la conducere prin orice mijloace. modificarea subtil3 a limbajului. chiar foarte mul i. o repulsie instinctiv3. cum reu5eau s3 comunice cu pacien ii. Acesta î5i petrecuse mai mult de o jum3tate de secol pentru a dezvolta un stil propriu de hipnoz3.113 114 s-au sinucis imediat dup3 moartea acestuia. unii dintre colaboratorii lui fideli s-au sinucis. metodele descoperite de Grinder 5i Bandler sunt la îndemâna oricui. Mai precis. În 3rile foste comuniste. Grinder 5i Bandler au asistat la sute de 5edin e de psihoterapie 5i au analizat în am3nunt alte sute de înregistr3ri video.m. cu inten ia de a descoperi ce anume îi f3cea pe ace5tia s3 aib3 succes în vindecarea bolnavilor. î5i pot avea cauzele în deficien e de limbaj 5i în lacune de comunicare. un analist politic provenit din vechea nomenclatur3 lansa ideea c3 românilor le vor fi necesare cel pu in dou3 decenii pentru a-si schimba mentalitatea. Îns3 în cazul fiec3rui om. îns3. Imediat dup3 revolu ie. de la traumele din copil3rie pân3 la fobiile adul ilor. mai târziu. apoi 5i-a pus 5i el cap3t zilelor. Grinder 5i cu Bandler au plecat în Arizona. tulbur3toarele perspective oferite de programul neurolingvistic au provocat deopotriv3 entuziasm 5i spaim3. renun area la vechea doctrin3. dup3 câteva demonstra ii. Ceea ce înseamn3 c3 marea manipulare ini iat3 de propov3duitorii totalitarismului a luat sfâr5it. iar al ii au ajuns în st3ri de depresie accentuat3. Fascinanta putere a manipul rilor neurolingvistice În 1979. dup3 pr3bu5irea regimului ceau5ist. La început. ele pot deveni instrumente foarte periculoase de manipulare 5i control social. Ceva mai greu a reac ionat clasa muncitoare. Apoi au f3cut leg3tura între cercet3rile lor ini iale 5i noile studii. din observarea am3nun it3 a nenum3ratelor întâlniri doctor-pacient. dup3 un minim exerci iu. pe care au propov3duit-o decenii în 5ir. a asistat la sinuciderea consoartei. S-a intrat astfel în perioada manipul3rilor medii. decenii la rând. sus ineau c3 pot p3trunde în mintea oric3rei persoane 5i îi pot influen a modul de gândire 5i de ac iune numai cu ajutorul câtorva metode originale de interpretare a limbajului 5i a gesturilor. cei doi au reu5it s3 descifreze secretele lui Erickson: modul de a vorbi. conform cu "standardele socialiste". Grinder 5i Bandler au pus la punct o teorie conform c3reia fiecare individ ia contact cu lumea exterioar3 prin trei modalit3 i primare de percep ie: vizual3. Goebbels. Treptat. Ini iatorii lui. reglarea respira iei. Fenomenul disonan ei cognitive este atât de puternic în cazul lor. ei au ajuns s3 conduc3 România. ori punându-i s3-5i concentreze aten ia pe diferite imagini mentale. dup3 ce a experimentat pe propria sa piele "originalitatea" tranzi iei române5ti. au intrat în scena politic3 5i continu3 promovarea aceleia5i ideologii. s-a adaptat. John Grinder avea deja o reputa ie solid3 în domeniul lingvisticii 5i activa ca profesor la Universitatea California din Santa Cruz. În perioada ce a urmat execut3rii lui Ceau5escu. alc3tuit3 în mare parte din oameni care 5i-au rupt leg3turile sociale 5i s-au mutat în diferite centre industriale pentru a începe un mod nou de via 3. la Phoenix. cum ar fi: copierea gesticii celuilalt. numai una dintre aceste modalit3 i de percep ie este predominant3. utilizarea unor "ancore" pentru a focaliza aten ia celuilalt în sensul dorit 5. adaptarea la ritmul de respira ie al subiec ilor 5. . Dar curiozitatea celor doi nu s-a limitat numai la studiul limbajului. Îns3 5i aceast3 categorie.d. prin care aducea subiec ii în stare de trans3 f3când apel la amintirile 5i experien ele acestora. Punând cap la cap toate rezultatele muncii lor. Richard Bandler era o somitate în domeniul psihiatriei. Cei de la ar3. de îndat3 ce le-a fost redat dreptul de proprietate. Din p3cate. sub o form3 sau alta. au început s3 identifice 5i s3 sistematizeze principalele "structuri neurolingvistice" (cum le-au denumit ei) ale procesului de comunicare interuman3. Dup3 analiza unor nenum3rate ore de hipnotism. pentru a cuprinde întreaga complexitate a procesului de comunicare interuman3. în acela5i timp. R3mâne de v3zut cât va dura 5i aceast3 etap3. s3 5i-i apropie 5i s3-i influen eze în sensul reintegr3rii în societate. Experien a primilor 5ase ani de dup3 revolu ie a dovedit c3 tocmai cet3 enii de rând au fost primii care au acceptat noul sistem democratic 5i regulile economiei de pia 3. dar. cele mai mari probleme de readaptare le au fo5tii activi5ti 5i propagandi5ti de partid. Mul i îns3. mai mult datorit3 instinctului de supravie uire. afirma iile celor doi cercet3tori au fost privite cu suspiciune. s-au adaptat rapid. În dorin a de a descoperi noi c3i de în elegere a min ii omului. La începutul anilor 5aptezeci. emo iile 5i gândirea interlocutorilor s3i printr-o serie întreag3 de metode. noii identit3 i de cet3 eni tr3itori într-un sistem democratic. încât nu mai pot fi recupera i pentru societate. numit "induc ie indirect3". unde tradi iile 5i leg3turile interumane au fost mai pu in alterate. ar echivala cu sinuciderea moral3 sau chiar fizic3. În urma cercet3rilor au ajuns la concluzia c3 o mare parte din tulbur3rile psihice. Studiile se axau pe analizarea comportamentului unor foarte buni medici psihiatri. programul neurolingvistic începea s3 suscite interesul publicului. Cei doi au început în Santa Cruz o cercetare din care. 5i-a otr3vit cei 5ase copii. de comun acord cu so ia sa. a mimicii ori a intona iei. auditiv3 5i senzitiv3. sub sigla unui partid sau a altuia. atât verbal3. cât 5i non-verbal3.. în numele unor principii democratice fa 3 de care li s-a inoculat. mai ales în lipsa oric3rui program de reeducare 5i reintegrare social3. Astfel au descoperit c3 un practician foarte bine antrenat poate influen a decisiv comportamentul. s-a dezvoltat programul neurolingvistic.am. strategiile de varia ie a tonului vocii. Datorit3 simplit3 ii lor. La rândul s3u.a. pentru a studia metodele celebrului psihiatru Milton Erickson. Pentru ei.

a. c ardeam de ner bdare {expresie senzitiv3} s m întorc i s -i pun pe oamenii mei la treab (din nou. Într-una dintre c3r ile lor.. am sim it {expresie senzitiv3} c era cea mai bun afacere la vremea respectiv i de aceea am semnat contractul cu ei.. (în timp ce vorbe5te. se a5eaz3 înapoi în fotoliu. cel3lalt îl imit3 f3r3 s3-5i dea seama. î5i amintesc cum mirosea casa a cozonac în zilele de Cr3ciun ale copil3riei 5i reac ioneaz3 imediat la parfumul sau la atingerea persoanei iubite... de înf3 i53rile picturale ale bunicilor etc.115 116 Persoanele "vizuale" î5i amintesc cu pl3cere de peisajele frumoase admirate cândva. strategiile de "comunicare eficient3" se bazeaz3 pe variante ale tehnicilor de hipnoz3 subtil3. privind decizia luat3 în trecut. oamenilor de afaceri. gusturi. dimpotriv3.. dezv3luindu-i modul de percep ie "senzitiv") P i. dureroase. se reazem3 de sp3tar 5i î5i pune piciorul stâng peste cel drept). modificându-5i treptat pozi ia. de casa copil3riei. Psihologii care au experimentat aceste metode în tratarea bolnavilor psihic au observat c3 ele le faciliteaz3 enorm comunicarea cu pacientul 5i gr3besc considerabil rezultatele pozitive ale terapiei. Grinder 5i Bandler descriu unele tehnici de manipulare a judec3torilor în instan 3." Bandler 5i Grinder au mers mai departe 5i au sus inut c3 fiecare tip de persoan3 este caracterizat. agentul imit3 tonalitatea 5i gesturile cu care angrosistul 5i-a descris strategia cu câteva momente mai înainte. pentru a-l determina pe cel3lalt s3 semneze contractul.. 5i un poten ial client angrosist." "Senzitivii".". modulele sunt u5oare i simplu de înlocuit.. leg3tur3 datorit3 c3reia practicianul dobânde5te încrederea celuilalt 5i apoi. "Vizualii" se exprim3. sunt sigur c i cump r torii vor sim i imediat avantajele oferite de firma noastr . practicianul poate afla c3reia dintre cele trei categorii îi apar ine interlocutorul s3u. AV "ancoreaz3" fraza celuilalt. Persoanele "senzitive" percep lumea ca pe un p3ienjeni5 de emo ii.". cu o ridicare din sprâncene 5i cu acela5i gest al mâinii). M-a prins a a de mult ideea asta {expresie senzitiv3}. CP: (zâmbe5te satisf3cut) Da. adresat3 de aceast3 dat3 avoca ilor sau celor care au contact cu justi ia.". treptat.m. dezvoltate 5i utilizate de Erickson.Ai prins ideea?. îmi amintesc c am vorbit cu dumneavoastr la telefon.. nu este nevoie ca el s3 fie supus unui interogatoriu.". (agentul de vânz3ri "ancoreaz3" subtil fraza privind semnarea contractului. rostit3 de cel3lalt." "Auditivii" folosesc. mirosuri. Având în vedere aceste informa ii. atingeri. (Dup3 ce îi strânge mâna. Dup3 ce au pus noile lor metode la dispozi ia medicilor psihiatri. de vocea cald3 a mamei. "Uite la ce m-am gândit. de regul3. "Alt3 dat3 s3 te ui i mai bine când faci lucrul 3sta. AV: (testeaz3 stabilirea contactului subtil.. Ele 5tiu s3 aprecieze confortul unui fotoliu sau c3ldura focului din sob3. "Auditivii" pot fi recunoscu i dup3 mi5c3rile ochilor într-o parte 5i în alta 5i dup3 respira ia normal3.. la rândul lor.. Cam asta s-a întâmplat atunci i simt {expresie senzitiv3} c nu m-am în elat. Spre exemplu. pe lâng3 limbaj.. respir3 5i prive5te. Pentru a afla din ce categorie face parte un eventual interlocutor. de zgomotele casei 5. spre exemplu. el se poate adapta insesizabil modului în care cel3lalt vorbe5te. "E o tip3 acr . de mi5c3rile ochilor 5i de ritmul respira iei.. Suntem mul umi i de ele. În calculator.. imit3 insesizabil tonalitatea vocii 5i felul de a sta ale celuilalt) Am în eles c vânz rile de computere ZKM v merg foarte bine.. de aceea perioada de garan ie oferit de noi este de trei ori mai mare decât a concuren ei. în c3l3torii... În fiecare caz. ridicând sprâncenele 5i gesticulând din mân3). deci contactul a fost stabilit) Ce anume v-a determinat s cump ra i produsele concuren ilor no tri? CP: (privirile îi r3mân spre dreapta-jos.".a. de asemenea el arunc3 "ancora". cu o ridicare a sprâncenelor 5i cu un anume gest al mâinii) Mi-am imaginat ce frumos vor ar ta {expresii vizuale} ZKM-urile în noile noastre bro uri publicitare i m-am gândit c dup asocierea asta se va auzi de noi {expresie auditiv3}. "M3 simt bine cu ei..d.".m. agent de vânz ri la Delta Electronics.". La fel. utilizeaz3 mai des termeni implicând emo ii 5i senza ii tactile. olfactive ori gustative: .... cererea este înc mare..". domnule Petrescu. O simpl atingere a tastelor este suficient pentru a le activa. ini iat în tehnicile de influen are neurolingvistic3. "vizualii" obi5nuiesc s3 priveasc3 în sus 5i s3 respire abia perceptibil. îi poate influen a gândirea. pe care îl viziteaz3 pentru a-i oferi produsele firmei ce-o reprezint3: Agentul de vânz3ri (AV): Bun diminea a.. mai vedem. Clientul poten ial (CP): Da. ci doar s3 fie observat cu foarte mare aten ie. Persoanele "auditive" sunt atente la fiece zgomot.. Unele sunete le pot de5tepta amintiri dragi sau. agen ilor de publicitate. "Senzitivii" arunc3 dese priviri în dreapta-jos 5i respir3 adânc. Ftiind acest lucru. În cursul contactelor interumane. cum ar decurge dialogul între agentul de vânz3ri al unei companii de tehnic3 de calcul.. politicienilor. "ancorele" acoperite 5i comunicarea non-verbal3 pot fi deosebit de . AV: (se a5eaz3 5i el în fotoliul din fa a biroului. "Nu-mi miroase a bine. în termeni ce implic3 sim ul vederii: "Vezi care-i diferen a?. expresii specifice modului lor de percep ie: Ascult la ce m-am gândit.. comportamentul 5i chiar deciziile..". "Ai mai auzit ceva de el?. militarilor 5. Iat3. AV: (deschide servieta 5i începe prezentarea ofertei sale): Tastatura noilor noastre modele este mult mai confortabil3.. de obicei.. Grinder 5i Bandler le-au adaptat 5i pentru uzul avoca ilor. Oamenii la care aceast3 modalitate de percep ie este predominant3 î5i amintesc u5or de cântecele auzite cu mul i ani în urm3.. "Îmi pocnesc tâmplele de oboseal3. "Explic3-i tare i r spicat despre ce este vorba.d. Astfel se creeaz3 o leg3tur3 subtil3 între practician 5i interlocutor. Sunt sigur c sim i i diferen a între caracteristicile calculatoarelor noastre i cele pe care le comercializa i. "E posibil s3 fie a5a. Sunt George Alexandru. foarte pe scurt.

A fost cercetat 5i efectul mesajelor subliminale auditive. Bandler 5i Grinder au instruit peste cincizeci 5i cinci de mii de oameni 5i au scris mai mult de o duzin3 de c3r i despre tehnicile descoperite de ei. De5i nu are leg3tur3 cu metodele de comunicare neurolingvistic3. Cu aproape patru decenii în urm3. Este foarte important ca astfel de instrumente de manipulare subtil3 s3 nu ajung3 arme de temut în mâinile vreunei elite atotputernice. Imediat practicianul arunc3 "ancora": tu5e5te într-un anume fel. Fi totu5i. în timp ce Grinder a ales calea afacerilor. progresele semnalate de subiec i s-au datorat. Evident. Grinder 5i Bandlersus in c3. oameni de afaceri. î5i drege vocea sau str3nut3 discret. experimentele ulterioare nu au confirmat eficien a acestui gen de manipulare. Afirma iile lui au declan5at un adev3rat scandal. dar nu au publicat niciodat3 vreun studiu 5tiin ific avându-le ca subiect. Dar 5i în acest caz. Medici.117 118 eficiente în asemenea cazuri. În secret îns3. Grinder 5i Bandler au hot3rât s3 se despart3. În prim3vara anului 1982. În urma experimentului. de "câ5tigare a respectului de sine". El a convocat dou3 grupuri de subiec i. De asemenea. Asta 5i pentru c3 lumea 5tiin ific3 a privit cu suspiciune cercet3rile celor doi. dar s3 fie totu5i auzit de judec3tor.. James Vicary.. efectul este departe de a5tept3ri 5i de miraculoasele progrese promise de reclamele destinate s3 vând3 casetele audio 5i video de gen. o scurt3 trecere în revist3 a unui alt tip de manipulare subtil3. Greenwald a schimbat benzile între ele. de "renun are la fumat". unde acesta urmeaz3 a fi judecat. La sfâr5itul experimentului. în timpul desf35ur3rii procesului. avoca i. vânz3tori au trecut cu miile pe la cursurile lor. dar edificator. Fi totu5i. în 1991. particip3 5i la alte procese. pentru a înt3ri leg3tura stabilit3 prin respectiva "ancor3". Între 1975 5i 1980. a fost ini iat un curs de înv3 are a metodelor neurolingvistice. Apoi. altele l-au acuzat de manipulare mâr5av3 a spectatorilor. fiind mult prea preocupa i de avantajele comercializ3rii aplica iilor ei. de "îmbun3t3 ire a memoriei" sau chiar de "perfec ionare a îndemân3rii la jocul de golf a înregistrat câ5tiguri de peste cincizeci de milioane de dolari numai în 1990. În 1982. în timpul judec3rii prietenului s3u. La un moment dat. În filmule ul proiectat primului grup au fost inserate flash-uri. Iat3 un exemplu de manipulare: Un practicant al sistemelor de influen are neurolingvistic3 î5i înso e5te prietenul la tribunal. anume a celei axate pe mesajele subliminale. în care Donald R3 oiul era rugat s3 doneze sânge la Crucea Ro5ie iar acesta refuza. atunci când într-adev3r au existat 5i nu au fost o simpl3 iluzie. dar tot f3r3 rezultate semnificative. ce reprezentau . pe ecran ap3reau flash-uri inobservabile în mod con5tient. conform rezultatelor unui alt tip de studii. patronul unei firme comerciale din New Jersey. Bandler s-a orientat spre continuarea studiilor în domeniul terapiei psihologice. metoda are 5anse de reu5it3 în majoritatea cazurilor. În privin a efectului pe care îl au mesajele subliminale auditive. din punct de vedere 5tiin ific. astfel încât s3 nu distrag3 aten ia. Fi totu5i. Absolut to i au declarat c3 simt progrese semnificative. autosugestiei. dar în a5a fel încât s3 nu ias3 în eviden 3. l-a convins pe proprietarul unui cinematograf s3 încerce o nou3 metod3 pentru impulsionarea vânz3rilor de Coca-Cola 5i de floricele de porumb. cei doi autori au condus numeroase cursuri de instruire în arta influen 3rii pe c3i neurolingvistice. de5i experimentul a dovedit f3r3 umbr3 de îndoial3 c3 efectul mesajelor subliminale este minim sau chiar nul. psihologul Anthony Greenwald a efectuat. dar f3r3 a distrage aten ia. Îns3 cu toate contest3rile lumii 5tiin ifice. aruncând "ancora" de fiecare dat3 când judec3torul zâmbe5te. aplicat3 de practican i experimenta i. Apoi el urm3re5te fiecare moment de relaxare al judec3torului 5i repet3 sunetul. consumate în mod curent de spectatorii din sal3. Unele ziare i-au prezentat ini iativa ca pe descoperirea secolului. Canada 5i Europa audien a lor a început s3 fie tot mai mare. un experiment simplu. Leg3tura subtil3 creat3 în acest mod între "ancor3" 5i comportamentul judec3torului îl va face pe acesta s3 se relaxeze atunci când se va adresa inculpatului 5i chiar sa aib3 o atitudine favorabil3 fa 3 de acesta. numai vânzarea casetelor audio cu efecte de "sl3bire". cu dou3 tipuri de mesaje: Be i Coca-Cola 5i: Mânca i floricele de porumb. fiecare subiect a fost rugat s3 aprecieze efectul pe care l-au avut 5edin ele de ascultare asupra propriilor lor a5tept3ri. iar cele la floricele de porumb. îns3 episodul nu s-a mai repetat poate 5i din cauza protestelor tot mai energice venite din partea celor care considerau respectivele metode imorale. Mai mult. dar re inute de subcon5tientul spectatorilor. chiar 5i în armata Statelor Unite. Ambele grupuri au fost puse s3 asculte casete cu mesaje subliminale. cu cincizeci 5i opt de procente. Vicary a declarat c3 vânz3rile la b3uturile nealcoolice au crescut cu optsprezece procente. comunicarea neurolingvistic3 ar putea fi cea mai tulbur3toare descoperire din domeniul psihologiei din ultimele trei decenii. mesajele subliminale pot avea efect. vom face. Cei din primul grup doreau s3-5i îmbun3t3 easc3 memoria. iar Comisia Federal3 a Comunica iilor a interzis difuzarea unor astfel de mesaje subliminale la radio sau la televiziune. imperceptibile în mod con5tient. Îns3 Grinder 5i Bandler au omis s-o fundamenteze riguros. În ciuda succesului. arunc3 "ancora" cât mai des posibil. în timp ce componen ii celui de-al doilea erau interesa i în ridicarea nivelului de respect fa 3 de propria lor persoan3. contestatarii lor afirm3 c3 rezultatele pozitive sunt mult exagerate. judec3torul este amuzat de o replic3 a unui martor 5i izbucne5te în râs. dup3 câ iva ani. John Bargh 5i Paulo Pietromonaco au invitat dou3 grupuri de subiec i s3 vizioneze un filmule de desene animate "neutru". în cele ce urmeaz3. În acela5i timp se amplific3 discu iile referitoare la consecin ele sociale ale metodelor 5i la responsabilitatea autorilor în acest sens. într-o unitate din Pennsylvania. În Statele Unite. În timpul proiec iei.

În 1988. Apropo. Cu cât numele unei companii apare mai des. exploziv3. În filmule ul destinat celui deal doilea grup. Ei au dat în judecat3 guvernul pentru faptul c3 permite cascadele de reclame care îi fac s3 cumpere produse ce nu le sunt necesare. totu5i el devine familiar cu sigla companiei 5i. De foarte multe ori. încât procentul celor care returneaz3 lucrurile este nesemnificativ pentru totalul vânz3rilor. În Statele Unite ale Americii. chiar dac3 nu în mod evident. Cei care au recep ionat mesaje subliminale "neutre" s-au ar3tat indiferen i. Din primul grup f3ceau parte subiec i ce ar3taser3 o anume înclina ie spre cooperare cu semenii lor. El a lucrat tot cu dou3 grupuri de subiec i. la prima ocazie. cu atât ea devine mai familiar3 aleg3torului.a. Cercet3torii au explicat c3 subiec ilor le-au devenit. al c3ror procent. În final. în democra iile aflate la început 5i mai ales în cele deja rodate.m. cât 5i competi ia în câ5tigarea cât mai multor puncte. nemul umirea cump3r3torilor pu5i în asemenea situa ii a ajuns.m. Rezultatele au demonstrat c3 atât în cazul celor cooperan i. Legea nu a reprezentat o lovitur3 prea mare la adresa produc3torilor. pe care se poate z3ri. într-o sta ie de autobuz. indiferent de ocazie. de c3tre spectator.d. Evident. Psihoza este între inut3 în mod artificial de produc3torii respectivelor m3rfuri 5i de comercian i. Metoda este deja utilizat3 în strategiile agen iilor de publicitate. Primilor le-au fost proiectate mesaje subliminale ce accentuau spiritul de cooperare. subiec ii erau ruga i s3 aprecieze favorabil sau defavorabil cuvintele. Neuberg a inversat apoi filmele. familiare cuvintele pe care le-au întâlnit mai des. Dar concluzia general3 a tuturor experimentelor din acest domeniu este aceea c3 efectul mesajelor subliminale nu corespunde nici pe departe a5tept3rilor 5i nu justific3 adev3rata psihoz3 manifestat3 în vânz3ri de milioane de dolari la casetele audio sau video. în mod incon5tient. manipularea mass-media implic3 elaborarea unor strategii extrem de complicate 5i subtile. precum insult sau r utate. La sfâr5itul vizion3rilor.. fiecare subiect a fost invitat s3 aprecieze comportamentul r3 oiului. Apoi subiec ii au fost pu5i s3 joace câteva jocuri ce presupuneau atât cooperarea. sunt doar câteva dintre procedeele avute în vedere de cei care se ocup3 cu controlul informa iei. în mod con5tient. Rescrierea istoriei. clien ii.. Steven Neuberg a f3cut un experiment asem3n3tor celui descris anterior. Cum este manipulat mass-media în conflictele interna ionale Cea mai eficient3 tehnic3 de manipulare pe scar3 larg3 este reprezentat3 de controlul informa iei. nu vi s-a f3cut poft3 de o sticl3 de Cola rece?. va cump3ra instinctiv o sticl3 cu respectiva b3utur3. respectiva tehnic3 poate fi utilizat3 5i în campaniile electorale. o femeie a5teapt3 înfrigurat3.a. încât o asemenea manipulare poate r3sturna spectaculos rezultatele preconizate ale scrutinului. Strategia îi are în vedere mai ales pe poten ialii aleg3tori înc3 nehot3râ i. S3 exemplific3m metoda cu câteva scene dintr-un film sponsorizat de o firm3 produc3toare de Cola rece: un cuplu discut3 la o mas3 pe care se afl3 o sticl3 de Cola. Tot în cadrul acestui capitol destinat manipul3rilor subtile se cuvine s3 amintim 5i un alt gen de experimente cu rezultate interesante. este atât de mare. domeniul audiovizualului este supus unor legi stricte în timpul campaniilor electorale. Cei c3rora le-au fost proiectate flash-urile "ostile" au spus despre Donald R3 oiul c3 este un egoist. un b3d3ran indiferent la suferin a semenilor lor. dezinform3rile. Pentru a-i împ3ca 5i pe produc3tori 5i pe consumatori. în timp ce al doilea grup era alc3tuit din indivizi obi5nui i cu spiritul de competi ie. mesajele subliminale erau reprezentate de cuvinte cu înc3rc3tur3 ostil3.. iar rezultatele au fost aproape nule. între alte afi5e. Dac3 în sistemele totalitare mijloacele de informare erau controlate strict de la Centru. un pu5ti asist3 la cearta p3rin ilor s3i sorbind dintrun pahar pe care este o inscrip ie cu Cola rece 5. î5i dau seama c3 nu aveau nevoie. legi menite s3 limiteze la maximum utilizarea unor astfel de tehnici de manipulare subtil3 a electoratului.119 120 cuvinte neutre precum ap sau oameni. Concluzia studiilor sale a fost c3 mesajele subliminale pot avea unele rezultate semnificative doar atunci când ele îndeamn3 subiectul la un comportament c3tre care acesta are deja o înclina ie fireasc3. în statele cu democra ie avansat3. falsificarea realit3 ii 5. Chiar dac3 aceste apari ii ale m3rcii Cola trec neobservate. iar altele se repetau cu o frecven 3 mai mare sau mai mic3. precum afi5ele sau clipurile publicitare de la televiziune ori radio. Efecte mult mai semnificative în sensul manipul3rii consumatorului îl au reclamele evidente. iar ceilal i au fost supu5i influen ei unor mesaje subliminale ce accentuau comportamentul competitiv.. Din acest motiv. înclina iile lor fire5ti au fost accentuate sensibil de vizionarea filmelor cu mesaje subliminale. mergând pân3 la agresivitate. sub efectul unor astfel de reclame în avalan53. Cu cât figura unui anume candidat apare mai des la televizor.. Cei doi cercet3tori au ajuns astfel la concluzia c3 mesajele subliminale pot induce o anumit3 atitudine în comportamentul subiec ilor. cenzurarea 5tirilor. poten ialul consumator devine tot mai familiar cu marca respectivei firme 5i are o atitudine favorabil3 fa 3 de produsul propus. Unui grup de subiec i i s-a dat s3 citeasc3 o lung3 list3 de cuvinte alese la întâmplare. cump3r3 lucruri de care. 5i unul cu Cola între cuburi de ghea 3. o dat3 ajun5i acas3. Unele ap3reau o singur3 dat3. Apreciate favorabil au fost cele ce ap3reau cel mai des în list3. Principalul suport prin care se pun în practic3 asemenea strategii de influen 3 este mass-media. a fost dat3 imediat o lege conform c3reia fiecare cump3r3tor poate returna orice obiect achizi ionat (evident cu excep ia produselor perisabile 5i a altor categorii foarte bine delimitate) în termen de treizeci de zile 5i va primi înapoi întreaga contravaloare. cât 5i în cel al competitivilor. deoarece efectul reclamelor este atât de puternic.d. uneori. dar . la un moment dat.

. "Ruder & Finn. din partea sârb3 a Bosniei. câteva informa ii zguduitoare despre felul cum se construie5te. Ramati au ap3rut apoi 5i în ziarul România liber . Lawrence Eagleburger. În aceast perioad am avut multe succese. femei sau b3trâni. a acceptat s3 ofere publica iei newyorkeze Mainstream.. privit din acest unghi. Viteza este esen ial pentru ca faptele. nici ale copiilor croa i nu-5i g3seau. ca i pentru opozi ia din provincia Kosovo. prin intermediul mass-media.) noi am organizat treizeci de întâlniri cu agen iile de pres importante. Adic3 ale guvernului sau ale celui care pl3te5te compania pentru asta! Mai pe scurt. astfel ca în SUA. Ramati. crearea acolo a unui stat fundamentalist islamic. A a c am contactat pe loc trei dintre cele mai mari organiza ii evreie ti din America B Liga B'nai B'rith contra def im rii. Nici r3nile femeilor. A fost o lovitur de propor ii. precum i cu zece senatori influen i. în timp ce suferin ele croa ilor erau abia men ionate. cu consecin e politice 5i istorice incalculabile. iar cele ale sârbilor nici m3car nu erau amintite. am expediat în exclusivitate treisprezece tiri de ultim or . de regul3. dac3 vre i. Merlino: De care dintre realiz rile Dvs.. fiindc dosarul afacerii era periculos.. când nu conveneau. la nivelul mentalit3 ilor colective. Merlino: Cât de des recurge i la interven ii pe lâng oficialit i? Harff: Cantitatea nu e important . Trebuie doar s intervii la momentul oportun i pe lâng cea mai potrivit persoan . Aceast3 selectivitate. Inten ion m. Nimeni nu în elege nimic din ceea ce se întâmpl în Iugoslavia. noi am lucrat pentru Croa ia i Bosnia-Her egovina. de regul3. Marea Britanie sau Fran a s3 se creeze un curent favorabil constituirii unui al doilea stat musulman în Balcani?" Ramati ofer3 în acest sens exemplul companiei "Ruder & Finn Global Political Affairs". Ramati. comentatori de politic extern i altor persoane influente din massmedia interna ional . Dincolo de asta. cel pu in pentru marele public: manipularea imaginii unor conflicte interna ionale." se ocup3 cu "intoxicarea" opiniei publice mondiale la cerere. s -i identific m pe sârbi cu nazi tii în mintea oamenilor. "era de departe prea evident3 pentru a fi rodul întâmpl3rii". Aceasta era o chestiune vital . La începutul lui iulie 1992. Am mai dat dou zeci de telefoane personalului de conducere de la Casa Alb i alte vreo sut la ziari ti. Dup3 p3rerea lui Y. n. cu diferen ieri semnificative. sunte i cel mai mândru? Harff: Faptul de a fi atras de partea noastr opinia public evreiasc . cu cele mai multe detalii. imaginea unor întregi popoare sau etnii. cu ardoare. publica ia new-yorkez "Newsday" a lansat afacerea cu lag rele (sârbe) de concentrare. dar. Din iunie pân în septembrie (1993. printre care George Mitchell i Robert Dole. Pentru c pre edintele Tudjman (al Croa iei). de altfel. Ramati a citat un interviu absolut senza ional prin cinismul (sau. care se ocup3 de studiul fenomenelor geopolitice 5i geostrategice contemporane. acuza de antisemitism. erau pur 5i simplu ignorate. copii ori b3trâni din Sarajevo Q dar numai din cartierele musulmane Q r3ni i. favorabile clien ilor no tri. Faptele erau manipulate 5i. s ob inem toate avantajele i s dezvolt m în elegeri comerciale cu aceste ri. cu mare u urin . Retract rile ulterioare nu au nici un efect. ca i întâlniri între oficialit ile bosniace cu Al Gore. De asemenea. cu mare u urin . deoarece omul de rând s-a obi5nuit s3 cread3 sincer în impar ialitatea ziari5tilor. Pre edintele Izetbegovici sus inea. dac3 acestea erau rezultatul bombardamentelor sau tirurilor musulmane. Niciodat3 îns3 nu erau prezenta i copii. în presa scris3 sau la televiziune ap3reau femei.121 122 cu o for 3 extraordinar3 de influen are a opiniei publice. red3m mai jos dezv3luirile lui Yohanan Ramati. a imaginii unor popoare 5i etnii. treizeci i apte de faxuri cu informa ii de ultim moment. pe fundalul sonor al r3p3itului de mitraliere 5i al bubuiturilor de tun. ca 5i în Israel Q observ3 Ramati Q ap3rea o puternic3 tendin 3 de "injectare a urii" prin manipularea propagandistic3 a mass-media. Astfel suferin ele musulmanilor erau prezentate. în cartea sa intitulat "Declara ia islamic ". În mass-media occidental3. +i am reu it de minune. directorul lui "Ruder & Finn.n. sângerând abundent. editori. Fiind vorba a5adar de o ac iune concertat3. Comitetul evreiesc american i Congresul american-evreiesc. Cine citea aceast carte l-ar fi putut. un cercet3tor sobru. Pentru a vedea la ce grad de sofisticare au ajuns artizanii manipul3rii în domeniul mass-media. în cea din 3rile islamice. A a c era foarte normal ca organiza iile evreie ti i intelectualii s fie ostili croa ilor i bosniacilor. pragmatismul) s3u. în traducerea 5i prelucrarea lui Vladimir Alexe.. în octombrie 1993.. le-am sugerat acestor organiza ii influente s publice un avertisment în "New York Times" i s organizeze demonstra ii în fa a ONU. mediatizarea interna ional3 a r3zboiului civil din Iugoslavia a înf3 i5at enormele pierderi 5i suferin e înregistrate de toate p3r ile implicate în conflict. Obiectul companiei este mai neobi5nuit. Misiunea noastr era s schimb m aceast atitudine. am trimis aptesprezece scrisori oficiale i opt rapoarte. în exact aceea5i situa ie. s fie s dite în con tiin a opiniei publice. spa iu. în func ie de interesele clientului. spunea Ramati. Nici în Bosnia lucrurile nu st teau mai bine. trecutul Croa iei i al Bosniei este puternic marcat de un autentic i crud antisemitism. a fost dur la adresa evreilor în cartea sa "Rara f g duin ei i realitatea istoric "." lui Jacques Merlino. Am s rit imediat s exploat m momentul. în aprilie 1994. la Paris. urm3toarea întrebare care s-a pus a fost: "Cine sus inea financiar 5i dirija din umbr3 toat3 acea manipulare interna ional3 a mass-media 5i a opiniei publice. Zeci de mii de evrei au fost extermina i în lag rele croate. creând clien ilor o formidabil imagine interna ional . directorul unui institut de studii strategice celebru în întreaga lume: Jerusalem Institute for Western Deffence. În august. Conteaz doar prima afirma ie. de pild . De regul3. acordat de însu5i James Harff. Harff: Timp de optsprezece luni. Dezv3luirile lui Y. Pentru a-5i argumenta afirma iile. Când organiza iile evreie ti au trecut de partea bosniacilor musulmani am putut. continu3 el. Marea majoritate a .

Ea. Nici Siriei nu i s-a repro5at nimic dup3 interven ia din Liban. "lag re de concentrare". medicamente 5i benzin3 îl lipsea total 5i pe Izetbegovici de vreun interes real pentru a pune cap3t luptelor. Dar noi... În 1993." nu face decât s3-5i ofere serviciile."? Era pu in probabil ca guvernul croat sau bosniac s3 fi dispus de fondurile necesare. ajun5i dup3 r3zboi mai numero5i (48 la sut3 contra 35 la sut3). i s-a r3spuns de c3tre o alt3 asemenea companie c3 ea ar putea întreprinde ceva pentru guvernul israelian doar dac3 acesta ar fi dispus la ini ierea unor schimb3ri politice. este: We are not paid to be moral! (Nu suntem pl ti i s fim morali!). grupa i mai ales în a5ez3rile urbane. încât nimeni nu a mai îndr znit dup aceea s mearg contra curentului. dominat3 doar de interesele ei financiare. imaginea unor conflicte 5i popoare uitregi devine în acest mod dependent3 de interese legate de petrol 5i financiare.. Schimb3rile urm3rite a fi produse în una dintre cele trei componente ale identit3 ii subiec ilor pot fi focalizate precis sau pot fi p3r i ale unui proces deosebit de complex. cum se 5tie. "comunitatea interna ional3" devine brusc foarte dur3 atunci când anumite interese legate de exploatarea petrolului sunt în joc. probabil.. Cine promoveaz3 islamismul radical în Europa poate promova radicalismul 5i islamismul oriunde în lume. toate strategiile 5i tehnicile de manipulare sunt axate pe ob inerea controlului asupra comportamentului. în ciuda sanc iunilor impuse de o "comunitate interna ional3" cinic3. N-avem echipament pentru asta. ca de pild3 în Irak. într-o ar3 care i-a apar inut 5i apoi i-a fost r3pit3 de o mân3 de str3ini. Y. Nici o sanc iune. în care parte a Africii se afl Bosnia. Sanc iunile exclusive contra sârbilor sunt o ru5ine pentru umanitate. înainte de a fi decima i de usta5ii croa i (poli iile fasciste croate în ultimul r3zboi mondial) 5i de musulmanii bosniaci care l-au sus inut. nu avea i nici o dovad c ceea ce spunea i era adev rat. într-o anumit3 situa ie social3 5i pe parcursul unei anumite perioade de timp.123 124 americanilor se întreab . E un comer nou 5i foarte costisitor." nu reprezint3 decât un element Q este adev3rat. interesat de chestiune atunci când Partidul Likud era la putere în Israel. Imediat s-a observat o schimbare clar în limbajul presei. ca s3 scapi de impunerea cu for a a fundamentalismului islamic de c3tre despo i tip Izetbegovici. de pild3. Nu suntem pl ti i s fim morali. sute de mii de oameni au fost uci5i în diverse zone din Asia. esen ial Q al unui întreg lan Prin manipularea opiniei publice interna ionale. Merlino: Dar când f cea i toate acestea. gândirii sau sentimentelor subiec ilor."? Unui israelian. în vederea câ5tig3rii unor avantaje substan iale pentru artizanii manipul3rii 5i în detrimentul celor controla i. Schimbarea în acest registru emo ional a fost atât de puternic . Rezisten a la manipulare Dup3 cum am v3zut în capitolele precedente. În schimb. concepte ce evocau oamenilor imaginile Germaniei naziste i ale camerelor de gazare de la Auschwitz. constituie un semn al onoarei. menit3 s3 distrug3 structurile cre5tine 5i s3 le înlocuiasc3... Ramati a ad3ugat c3 mai r3mânea de clarificat o chestiune.. este o reac ie foarte natural3 la orice popor care î5i p3streaz3 instinctul na ional de supravie uire. comercializeaz3 imaginea interna ional3 a unor state. Fi înc3 mai acopereau peste jum3tate din teritoriul Bosniei înainte de începerea luptelor. Ele pot avea efecte imediate sau pot r3mâne în faz3 latent3 . pe Hitler. ca 5i pentru cre5tinii maroni i din Liban ori pentru albii sau zulu5ii din Africa de Sud. era de p3rere Y. am fost în stare s le prezent m o poveste simpl . pentru c3 sârbii ortodoc5i au fost majoritari în Bosnia. America Latin3 sau spa iul fostei URSS f3r3 s3 se dea vreo "sanc iune" interna ional3. care pe urm a func ionat aproape de la sine. nu a fost impus3. Africa. Dup3 citarea interviului. Noi nu confirmam deloc existen a lag relor mor ii în Bosnia. din "Newsday"! Harff: Treaba noastr nu e s verific m informa iile. dup3 un r3zboi sângeros.. ocupau un teritoriu mai restrâns. Rusiei când a intervenit pentru a-l r3sturna pe pre5edintele liber ales al Gruziei (Gamsahurdia) 5i a-l înlocui cu ni5te marionete. Iar a continua lupta. nu f3cea decât s3 prelungeasc3 r3zboiul... în 1990. ar trebui s3-i avertizeze atât pe evrei. aceast3 manipulare poate deveni o chestiune de via 3 5i moarte. deoarece el spera ca sârbii s3 fie sili i s3-i accepte condi iile. Iar deviza lor. Ramati. Sarcina noastr este doar s acceler m r spândirea informa iilor favorabile nou . Pentru c3 privând popula ia Serbiei de hran3. Merlino: Sunte i con tient c v-a i asumat o responsabilitate imens ? Harff: Suntem profesioni ti. observa Ramati. constat3 Y. Nici Egiptul nu a fost supus sanc iunilor economice atunci când a invadat 5i anexat o parte din Sudan (1993). cât 5i refuzul ONU de a o dezbate. observa Ramati. sus ine Ramati. Campania bine orchestrat3 de "demonizare" a sârbilor. cât 5i pe to i cei care vor ca 3rile lor s3 continue s3 existe. "Ruder & Finn. doar aparent minor3: cine a angajat 5i pl3tit compania "Ruder & Finn. S3 fi fost la mijloc banii unor state arabe? S3 fi fost banii companiilor petroliere americane care opereaz3 în 3ri arabe? Sau ai b3ncilor interna ionale? î5i poate permite oricine s3 angajeze pe "Ruder & Fin. de genul "purificare etnic ". Pentru israelieni. Ramati. dup3 cum s-a v3zut. dintr-o singur mi care. Embargoul. ca 5i celelalte companii cu acela5i profil. cu cele fundamentalist-islamice. fapt necunoscut de opinia public3 interna ional3 deoarece mass-media a ignorat atât invazia. A lupta. nu 5i de obiectivitate. sus ine Y. care a început s exploateze concepte cu o înalt înc rc tur emo ional . Musulmanii. Trebuia s facem ceva i am f cut. Se poate observa astfel c3 "Ruder & Finn. Ramati. treptat. noi doar f ceam cunoscut ce afirma "Newsday". cu "b ie i buni" i cu "b ie i r i". Avea i doar un singur articol.

reflexul de supunere fa 3 de regulile impuse de cei din jur este inoculat înc3 din copil3rie. precum accelerarea b3t3ilor inimii. 5i ei. a i încercat senza ii de nemul umire. Nu ne propunem neap3rat s3 calific3m manipul3rile drept "bune" sau "rele". interven iile chirurgicale pe creier. Spre exemplu. transpira ia. În majoritatea cazurilor. Mai mult ca sigur.. chiar 5i în cele mai banale momente ale vie ii. prost sau lipsit de orice talent. de disconfort psihic. Cu cât individul se preocup3 mai mult de a nu fi luat drept incult. se pot solda cu rezultate durabile în timp sau pot înregistra schimb3ri doar pentru o anumit3 perioad3 avut3 în vedere de manipulatori. Cum spuneam. Aceasta pentru c3 succesul influen elor sociale nedorite se bazeaz3 tocmai pe neputin a individului de a le percepe în mod con5tient 5i a li se opune în consecin 3. Jocul cererii 5i ofertei a continuat pân3 la acordul asupra unui pre mediu care v-a satisf3cut atât pe dumneavoastr3. disonan a cognitiv3 ap3rut3 în urma plas3rii individului într-un mediu cu totul nou. de informare. conform unor reguli nescrise sau bazându-se pe propria lor experien 3 de influen are a indivizilor 5i chiar a maselor (profe i. instinctiv. individul încearc3 disperat s3 se supun3 noilor reguli.). cele mai multe strategii de ob inere a unui control total asupra individului au în vedere tehnici "laice". decât a i fost dumneavoastr3 dispus s3 pl3ti i. îns3 câteva sfaturi generale pot rezulta de aici. guvernat de reguli rigide. Unii agen i de manipulare fac parte dintr-un sistem institu ionalizat. "e5ti un neispr3vit". f3r3 a se mai gândi m3car dac3 sunt neap3rat necesare sau. Uneori. pentru ca apoi respectivul s3 vrea "toat3 mâna". structurile de promovare a activit3 ilor comerciale etc. "n-o s3 ias3 nimic din tine". un compliment sau un gest prietenesc reprezint3 tocmai efectele manipul3rilor. El înva 3 c3 este mult mai u5or s3 te supui. vânz3torul v-a "trântit" de la bun început un pre evident mai mare decât valoarea real3 a produsului 5i. aplic3 de multe ori. de multe ori ea poate fi mai puternic3 decât influen a exercitat3 în mod direct de c3tre . escroci 5. l3sând apoi la latitudinea fiec3ruia aprecierile precum 5i op iunea în ceea ce prive5te supunerea sau nesupunerea fa 3 de ele. în majoritatea cazurilor extrem de eficiente. de profesori 5. administrarea de droguri sau de 5ocuri electrice. nu îi deranjeaz3 pe cei mari. ceea ce reprezint3 tocmai manifest3rile specifice disonan ei cognitive. În astfel de situa ii 5i nu numai.m. emo ia produs3 de recompense sociale minore precum un zâmbet. pot avea efecte negative foarte greu sau chiar imposibil de controlat. reprezentat3 în primul rând de p3rin i. nu calific3m un astfel de sistem educa ional drept "bun" sau "r3u". ve i putea s3 rezista i manipul3rilor de orice fel. f3r3 s3 5tie c3 se nume5te astfel 5i c3 a fost studiat3 de colective întregi de psihologi. bineîn eles. în timp ce al ii ac ioneaz3 în mod empiric. Înv3 a i-l s3 gândeasc3 singur. Nu-l înv3 a i s3 identifice întrebarea gre5it3 cu propria lui persoan3. care. este atât de puternic3.a. e ascult3tor. regulile de protocol reprezint3 factori de inhibi ie extraordinar de puternici pentru comportamentul firesc al omului obi5nuit. Tehnicile de manipulare se întâlnesc permanent. Foarte pu ini se ambi ioneaz3 pentru a demonstra contrarul. de integrare într-un anumit grup social 5. pentru c3. De5i unele metode de manipulare se bazeaz3 pe tehnici "exotice" precum hipnoza. Ave i încredere în el. De mic. Înv3 a i-l c3 respectul fa 3 de ceilal i înseamn3. cer5etori. Copiii. Iar efectul a fost acela5i cu cel ob inut de speciali5ti.). În acela5i timp nu-l r3sf3 a i necondi ionat. cât 5i pe vânz3tor. mai târziu. Pentru a rezista. L3sa i copilul s3 pun3 chiar 5i cele mai ciudate întreb3ri 5i r3spunde i-i întotdeauna f3r3 a-l jigni. i-a i "trântit" un pre vizibil mai mic decât valoarea estimat3.a. Înv3 ând s3 recunoa5te i astfel de st3ri. în cadrul celei mai obi5nuite târguieli de la pia 3 sau de la talcioc. pot fi induse în mod vizibil ori pe c3i subtile. individul se obi5nuie5te cu supunerea fa 3 de o autoritate.d. ci dorim s3 oferim procedee de recunoa5tere a lor. cu atât el este mai u5or de manipulat de c3tre cei care inten ionat îi induc astfel de preocup3ri pentru a-l distrage de la gândurile 5i întreb3rile lui fire5ti. pentru a nu fi trimis "la col " (o form3 de izolare în fa a a doi pere i goi).a. Dac3 întrebarea este chiar prosteasc3. Revenind la influen a situa iilor sociale obi5nuite. La rându-v3. respecta i-l chiar dac3 a i optat pentru rolul de p3rinte autoritar. Ele se bazeaz3 pe exploatarea necesit3 ilor fundamentale ale omului (nevoia de hran3.m.. spune i-i simplu: "e o întrebare proast3". dac3 nu cumva ele sunt anume f3cute pentru a-i reduce la t3cere pe cei care gândesc diferit sau vor s3 pun3 întreb3ri. cultele religioase. încât d3 na5tere la manifest3ri imposibil de controlat. uneori. Niciodat3 s3 nu-i spune i copilului: "e5ti prost".d. atunci când a i dorit s3 cump3ra i un produs. 5tiind cum s3 ajunge i la cauzele lor intime. supunerea fa 3 de regulile de grup. metoda "piciorului-înu53". tremurul vocii etc. Sau majorit3 ii lor. va deveni extrem de vulnerabil la influen ele anturajului. în sensul cufund3rii individului în anonimat. pentru a-l face mult mai docil 5i mult mai dispus s3 se supun3 regulilor impuse de autorit3 i.d. presiunea diferitelor tipuri de manipul3ri poate fi sesizat3 în cele mai obi5nuite secven e ale vie ii. Din nou. ori chiar pedepsit mai aspru. st3 la locul lui. cerând p3rin ilor s3 le ia un lucru minor. Probabil de multe ori a i avut senza ia c3 i-a i dat cuiva "un deget". plictisitor. de ad3post. în primul rând. respectul fa 3 de sine însu5i. precum armata. apoi de ceilal i adul i din familie sau de fra ii mai mari. Spre exemplu. Fi nu doar copiii procedeaz3 a5a. f3cându-i victime sigure ale manipulatorilor care a5teapt3 s3 exploateze tocmai astfel de sl3biciuni. Un "copil cuminte" vorbe5te numai când este întrebat. Nu-i impune i reguli f3r3 a i le explica. guvernat de reguli stricte. Tocmai acesta este scopul capitolului de fa 3.125 126 pentru a determina ulterior muta ii radicale de mentalitate. Cei mai mul i îns3 r3mân cu un sentiment de inferioritate care îi poate urm3ri toat3 via a. suprastructurile guvernamentale 5i administrative. dar niciodat3 "e5ti prost". mai mult. apoi altceva 5i iar altceva. Importan a acordat3 rela iilor interumane. fiecare dintre dumneavoastr3 a utilizat cel pu in o dat3 în via 3 tehnica "trântituluiu5ii-în-fa 3". institu iile de înv3 3mânt.m. indiferent de forma sub care sunt percepute acestea.

este absurd3. o fiin 3 social3. mai ales. Întotdeauna. 5i în cadrul acelui "dialog"-monolog recapitula tot ceea ce f3cuse în timpul zilei. ceva ce "nu se potrive5te". c3 exist3 o discrepan 3 evident3 între promisiunile pastorului 5i realitatea înconjur3toare. vor ajunge s3 evite contactul direct cu individul. via a lor putea fi considerat3 un rai în compara ie cu "infernul" ce pusese st3pânire pe lume. sentimentul de singur3tate se va amplifica. Unii dintre sectan ii care nu fuseser3 înc3 subjuga i total voin ei lui Jones 5i-au dat seama înc3 din momentul sosirii în Guyana c3 promisiunile pastorului sunt vorbe în vânt. le promitea adep ilor s3i o via 3 idilic3 în jungla Guyanei: climat blând. de la Universitatea Stanford. putând duce chiar la apari ia unor manifest3ri paranoide. Richard Clark. În continuare vom trece în revist3 cele mai importante asemenea strategii. pentru a evita orice contact prin intermediul c3ruia am putea fi manipula i. plin3 de pasiune în via a social3 ne poate face extrem de vulnerabili la influen ele exercitate de artizanii manipul3rii. prin care paradoxul de care vorbeam mai sus poate fi evitat. cel care a determinat sinuciderea colectiv3 a peste nou3 sute de oameni. De asemenea." Regimurile comuniste au colapsat atunci când tot mai mul i oameni au început s3 simt3 discrepan ele uria5e dintre promisiunile în3l 3toare ale ideologilor 5i înr3ut3 irea continu3 a traiului de zi cu . Pentru c3 nu trebuie s3 ajungem obseda i de pericolul manipul3rilor. s3 aib3 prieteni de n3dejde. Treptat. chiar în diminea a de dinaintea tragediei. Unii î5i aleg timpul deta53rii seara. hran3 insuficient3. El realizeaz3 din reflex c3 este mult mai u5or s3 te supui regulilor grupului decât s3 le încalci 5i se adapteaz3 situa iei respective imitând comportamentul celor din jur. munc3 u5oar3. Jim Jones.4a rece" 5i când s3 tr3im din plin. Profesorul Philip Zimbardo 5i colega sa Susan Andersen. Fi totu5i marea majoritate a adep ilor nega eviden ele 5i credea nestr3mutat în cuvintele lui Jones care le spunea c3. au desf35urat numeroase studii. Acestea au existat. pentru a g3si cele mai bune solu ii pentru viitor. manipul3rile zilnice. liderul sectei Templul poporului.127 128 cei mai versa i manipulatori. În acest sens. prieteni. sentimentele. în care individul este supus presiunilor grupului din care face parte. îns3 exist3 diverse modalit3 i pentru a ne da seama imediat când se impune momentul de deta5are. De aceea artizanii marilor manipul3ri imagineaz3 strategii tocmai pentru crearea unor astfel de situa ii sociale. Evident. Ne afl3m astfel în fa a unui veritabil paradox. ci de a alterna cele dou st ri. care s-au retras departe de civiliza ie. Identificarea discontinuit ilor De obicei. La rândul s3u. pe cât posibil. 5i s3-i vorbeasc3 înainte de a adormi. De fiecare dat3. Se ajunge astfel la problema fundamental3: "Care este cea mai bun3 cale pentru a rezista manipul3rilor?" La prima vedere. f3r3 a mai încerca s3 analizeze cu deta5are respectivele reguli. în urma c3rora au cristalizat principalele metode prin care putem identifica momentele în care suntem supu5i manipul3rilor. s3 nu ne lipseasc3 de bucuriile simple ale vie ii. Deta5area de societate. se pune problema când s3 ne analiz3m via a . mâncare din abunden 3. în fa a patului. s3-5i tr3iasc3 via a din plin. Fi totu5i "camuflajul" nu poate fi niciodat3 perfect. înainte de culcare. În acest fel individul se poate deta5a complet de influen ele exterioare. exist3 5i vor exista. Deta5area îns3 atrage dup3 sine pierderea suportului social reprezentat de familie. Marile sale împliniri se pot atinge numai în cadrul societ3 ii. apare ceva "în neregul3". ân ari. Metoda a fost aplicat3 de unii siha5tri. care. Ceea ce ne intereseaz3 este ca ele s3 nu ne transforme în sclavii unor indivizi lipsi i de scrupule. Ar exista 5i o variant3 mai rezonabil3 a izol3rii: individul continu3 s3 tr3iasc3 în societate. mai devreme sau mai târziu. dup3 ani întregi de suferin 3. implicarea total3. spunea: "Înc3 de când am coborât din avion am sim it c3 nu era în regul3 ceva. marile minciuni sunt ascunse sub un înveli5 de aparent3 normalitate. nu mai este vorba de a alege între deta are i implicare. 5i bune 5i rele. colegi. oricum. au refuzat orice contact cu semenii 5i 5i-au dezvoltat propria lor filozofie de via 3. boli. California. sincer3. dar se poate deta5a emo ional de anumite aspecte ale vie ii. Acest lucru poate fi realizat 5i f3r3 a c3dea victim3 manipul3rilor prezente în fiecare moment al existen ei noastre. Metoda îns3 nu poate fi generalizat3 pentru c3 omul este. În acela5i timp. Realitatea a fost exact pe dos: climat ucig3tor. s3 nu ne transforme în ni5te "legume". astfel încât perioadele de tr ire la cote înalte s fie urmate de scurte intervale de deta are. Cei care au reu5it s3 se salvaze înaintea tragediei finale au fost tocmai cei care 5i-au dat seama c3 "ceva nu se potrive5te". Uneori îns3 problemele sunt complexe 5i "analiza de sear3" poate conduce spre insomnii cu efect stresant. Un fost profesor universitar al subsemnatului spunea. cât timp va fiin a societatea uman3. cel care a condus prin jungl3 un grup de evada i din Jonestown. Fi totu5i. cu toat3 seriozitatea. O considera ca pe un alter ego al s3u. astfel de momente trebuie s3 reprezinte pentru noi semnale de alarm3. împreun3 cu câteva exemple pentru fiecare. solu ia ideal3 ar fi izolarea total3 de societate. de persoanele iubite. Fiecare dintre noi dore5te s3 experimenteze cele mai profunde sentimente. decese. alternativele alese într-o situa ie sau alta. munc3 extenuant3. omul este o fiin 3 social3. Nu poate fi dat3 o re et3 general3. care sunt principalele strategii de a rezista influen elor. pentru a analiza consecin ele 5i a alege cea mai bun3 solu ie pentru a doua zi. ei arat3 cum ne putem deta5a în astfel de momente 5i. utilizându-se o a treia cale. s3n3tate 5i via 3 ve5nic3. s3 poat3 ac iona a5a cum îi dicteaz3 inima. în primul rând. Oscilarea permanent3 între ace5ti doi poli (deta5area 5i impli-carea) este singura modalitate de a evita. Din când în când este bine s3 încerc3m o deta5are total3 de problemele zilnice 5i s3 ne analiz3m "la rece" ac iunile. întâmpina i tot timpul cu r3ceal3. c3 în perioada studen iei sale obi5nuia s3-5i pun3 c3ciula pe mas3. Este un exemplu.

Comportamentul civilizat. poten ialele victime nici nu mai verific3 identitatea celor cu care stau de vorb3 de team3 s3 nu-i "ofenseze". Iar când distan a de la vorb3 la fapt3 este considerabil3. Sc3pare minor3. care au stricat impresia de "normalitate". în m3sur3 s3 justifice ac iunile guvernamentale 5i s3 confere un spor de autoritate suprastructurii. înseamn3 c3 "nu merge ceva". în anii cincizeci. Neglijarea acestor nemul umiri interne. în adev3ratul sens al cuvântului. în principal. respectul 5i sentimentele de prietenie fa 3 de cei din jur nu sunt echivalente cu a le acorda. 5eful Inspectoratului General de Poli ie. În România postrevolu ionar3. pentru a lua cât de repede posibil o decizie în privin a viitorului. tocmai din dorin a guvernului de a p3stra aparen a de "normalitate". Acest lucru se realizeaz3. pentru ca abia mult mai târziu s3 fie dezv3luit3 inciden a crescut3 a cazurilor de cancer din Nevada. ne putem dezvolta un anume scepticism 5i un sim critic în m3sur3 s3 ne ofere posibilitatea de a depista la timp influen ele nedorite c3rora le suntem supu5i. Pentru a avea succes. Atunci când sim im c3 "nu se potrive5te ceva". libertatea de op iune. toate regimurile. Observarea normalit ii aparente Cele mai eficiente tehnici de manipulare se bazeaz3 pe crearea unei aparen e de normalitate. umbl3 murdari. sau cum spun b3trânii. De câte ori ziarele independente public3 documente compromi 3toare la adresa suprastructurii. pentru a ne lua toat3 mâna". Astfel. prima m3sur3 este demararea unei anchete pentru a se depista scurgerea de informa ii. În cazul accidentului nuclear de la Cemobîl. Ei sus ineau c3 vor contribui cu sute de milioane de dolari. locuitorii din împrejurimi au fost lini5ti i cu comunicate false. s3 arate c3 "nu merge ceva în ar3". Raportându-ne la subcapitolul precedent. s3 ne exploateze sl3biciunile pentru a-5i satisface un interes. autorit3 ile au refuzat s3 ofere informa ii opiniei publice. În fond. respectiv c3 fenomenul corup iei a cuprins cele mai înalte straturi ale suprastructurii. La un moment dat. unul dintre negociatorii regiei autonome a observat c3 un membru important al celuilalt grup nu are c3r i de vizit3. prin gesturile lor. Astfel conducerea unei regii autonome din Bucure5ti a intrat în contact cu un grup de oameni de afaceri români 5i italieni. folosesc un limbaj elevat. este momentul s3 ne deta53m 5i s3 analiz3m lucrurile lucid. Cer5etorii. descris3 într-un cotidian românesc la începutul lui 1996. pentru a da impresia popula iei c3 tranzi ia decurge "normal". dar de neacceptat pentru un om de afaceri serios. agen ii de influen 3 trebuie s3 ac ioneze în a5a fel încât s3 nu atrag3 aten ia celor din jur. încearc3 s3 induc3 oamenilor obi5nui i sentimentul de normalitate. pentru ca poten ialelor victime s3 le fie indus sentimentul de normalitate menit s3 adoarm3 vigilen a. 5eful Serviciului de Contrainforma ii al Armatei etc). guvernul Statelor Unite a refuzat s3 avertizeze cet3 enii din Nevada asupra pericolului c3derilor radioactive produse în urma testelor nucleare. Chiar 5i cei mai apropia i nou3 tind. pentru a nu-5i 5ifona "imaginea". un minim sim critic este bine venit. negociatorul a dispus verificarea partenerilor. iar dup3 zece ani s-a dovedit c3 mii de oameni au murit nevinova i. De multe ori. În general. necondi ionat. România a fost zguduit3 de demisiile r3sun3toare ale unor importan i func ionari de stat (5eful G3rzii Financiare. ignorarea lor conform principiului "las3 c3 trece" ne pot duce uneori în situa ii ce par f3r3 sc3pare. Marii escroci se îmbrac3 întotdeauna elegant. cu obiectivitate 5i calm. Reac ia Puterii. Din p3cate. s3 se îmbrace precum cei pe care îi imit3. Alternând tr3irile intense cu momentele de deta5are destinate analizelor. reprezenta o 5ans3 unic3 pentru viitorii lor parteneri. cuvântul de ordine în toate ministerele este p3strarea secretului asupra tuturor neîmplinirilor 5i e5ecurilor. ei sunt foarte aten i s3 nu le dea ocazia celorlal i de a observa c3 "nu se potrive5te ceva". O escrocherie de propor ii. Trebuie s3-i judec3m 5i s3-i evalu3m pe cei cu care intr3m în contact nu numai dup3 ceea ce spun. care urm3reau încheierea unor contracte fabuloase cu respectiva regie. în toate aceste cazuri. pentru a vedea care este sursa real3 a respectivei discontinuit3 i. dar esen a problemei r3mâne una singur3. La nivel macrosocial. Întotdeauna cei care î5i asum3 o alt3 identitate încearc3 s3 se comporte. ci 5i dup3 ceea ce fac. chiar 5i când venitul lor lunar îl dep35e5te de câteva ori pe cel mediu pe economie. înseamn3 c3 este momentul unei analize "la rece" a situa iei în care ne afl3m. a e5uat din cauza unui am3nunt minor ce a atras aten ia uneia dintre poten ialele victime. î5i pun în eviden 3 r3nile (de multe ori inten ionat) pentru a stârni mila trec3torilor. Sondajele de opinie arat3 c3 efectul a fost exact . aceasta r3mâne 5i singura m3sur3 luat3 de guvernan i. în chinuri groaznice. evident. ceea ce. se comport3 aidoma oamenilor de afaceri veritabili. c3 "nu e în regul3 ceva". s3 vorbeasc3. uneori. iar când dezastrul nu a mai putut fi ascuns. dup3 revolu ia din decembrie 1989.129 130 zi. a fost debarasarea de ace5ti func ionari incomozi. au încercat s3-l minimalizeze cât de mult posibil. care s-au dovedit a fi ni5te escroci. încrâncenarea autorit3 ilor de a p3stra aparen a de normalitate ajunge s3 frizeze absurdul. c3 "nu merge ceva". încearc3 "s3 ne apuce un deget. Foarte mul i escroci î5i datoreaz3 succesele unei abilit3 i înn3scute de a-5i înv3lui interlocutorii în vorbe frumoase 5i în promisiuni ce nu au nici o leg3tur3 cu realitatea. care au încercat. când sim im c3 în adâncul sufletului nostru persist3 o nemul umire (semn al disonan ei cognitive). indiferent de ce orientare ar fi acestea. Oamenii au crezut în starea de formalitate" 5i nu 5i-au p3r3sit a5ez3rile. Convins c3 "nu se potrive5te ceva". Întotdeauna. prin controlul informa iilor. impune mai întâi analiza obiectiv3 a situa iei. De multe ori. se îmbrac3 întotdeauna în zdren e. o încredere absolut3. Exemplele sunt nenum3rate. în majoritatea cazurilor. 5i nu numai. Echipele de interven ie nu au fost avertizate asupra pericolului real la care se expun. pentru ca abia dup3 aceea s3 fie c3utat3 solu ia optim3.

drepturi fundamentale precum cele la liber3 exprimare. în cadrul procedeelor de sp3lare a creierului despre care am vorbit într-un capitol anterior. pentru c3 nu reflect3 în paginile lor 5i faptele pozitive (câte ar fi acestea). Spunem din p3cate. spre exemplu. El nu numai c3 a scris o m3rturisire de 5aizeci 5i una de pagini. în m3sur3 s3 sesizeze aparen a de normalitate. Dac3 reac ia este dispropor ionat de mare 5i de violent3. în ciuda mesajelor lini5titoare venite "de sus". este aceea de a observa discontinuit3 ile. le capteaz3 afec iunea 5i respectul. decât s-o respec i. nu înseamn3 abandonarea judec3rii lor cu un ochi critic. nu el îl comisese! Pentru a fi eficien i. trebuie remarcat3 dificultatea 5i caracterul complex al acestora. conform c3rora ziarele independente sunt vinovate de imaginea proast3 a suprastructurii în ochii cet3 enilor. pe care ajunsese s3-l respecte mai mult decât pe propriul lui p3rinte. având ca obiect repartizarea ilegal3 de locuin e unor înal i demnitari). Respectarea oric3ror legi. În acest caz. forurilor în drept s3 acorde respectivele spa ii locative. victima sufer3 o transformare complet3. presa se afl3 într-o permanent3 opozi ie cu tendin a autorit3 ilor de a p3stra aparen a de normalitate. înseamn3 c3 "nu e în regul3 ceva" 5i trebuie s3 reevalu3m situa ia. Testarea unor asemenea reguli se poate face printr-o minor3 înc3lcare a lor pentru a observa consecin ele. Treptat. aten ia se mut3 imperceptibil dar continuu spre zona ce îl intereseaz3 pe manipulator. Omul obi5nuit resimte tot mai acut pericolul corup iei. În general. ce nu au nimic comun cu cele existente în 3rile cu democra ie autentic3. mai ales când partenerul 5tie exact când s3 foloseasc3 un gest prietenesc sau un zâmbet de încurajare. orice fapt "ce pare în neregul3".131 132 contrar celui urm3rit de autorit3 i. Un alt exemplu de aplicare a acestei tehnici privind "aparen a de normalitate" în România postdecembrist3 este dat de interviurile acordate presei de c3tre cei incrimina i în raportul "Apartamentul" (raport efectuat de o comisie parlamentar3 special3. Se creeaz3 astfel un nou sistem de valori. ea este considerat3 "câinele de paz3 al democra iei". veterani.. Cei incrimina i au utilizat respectiva tactic3 tocmai pentru a ascunde traficul de influen 3 5i ilegalit3 ile prin care 5i-au ob inut locuin ele 5i. . în timp ce menirea ziarelor independente. manipulatorii încearc3. în cele din urm3. Iar acuzele venite din partea autorit3 ilor. dup3 ce fusese supus unor interogatorii îndelungate. putând astfel s3 le influen eze mult mai eficient. al coagul3rii structurilor crimei organizate în sferele înalte ale Puterii. s3 fac3 m3rturisiri complete. Dar falsa similaritate apare 5i în situa ii dintre cele mai simple. Evenimentele ulterioare au demonstrat f3r3 dubiu c3 Whitmore fusese adus în situa ia de a recunoa5te un dublu asasinat pe care. din p3cate. norme 5i regulamente. Revenind la modalit3 ile propriu-zise de detectare a normalit3 ii aparente în via a de zi cu zi 5i la strategiile de evitare a influen ei manipulatorilor în astfel de cazuri. în orice stat civilizat. de fapt. a recunoscut asasinarea a doi activi5ti sociali5ti. în con5tiin a public3 se insinueaz3 ideea c3 adev3rata stare de "normalitate" în România este cea în care structurile crimei organizate se afl3 la putere. "s3 se bage sub pielea" victimei. ca în multe alte cazuri flagrante. de a-i capta încrederea 5i de a-l determina. în care orice ilegalitate este permis3 dac3 ai "spatele asigurat". scrise sau nescrise. un anume George Whitmore Jr. o anumit3 relaxare dublat3 de un spirit nonconformist sunt necesare în asemenea situa ii pentru p3strarea capacit3 ii de analiz3 lucid3. îns3 încrederea pe care deja o are în noul prieten o face s3 nu sesizeze deplasarea. Respectarea unor reguli de protocol foarte rigide nu impune neap3rat supunerea necondi ionat3 fa 3 de acestea. nu reprezint3 decât tot o tehnic3 de manipulare (cea a " intelor false"). Victima se mi5c3 mai greu. aceste sentimente de admira ie reprezentau dovada suprem3 a abilit3 ii sale de a intra "pe lungimea de und3" a acuzatului. Artizanii manipul3rii depun eforturi considerabile pentru a evita apari ia oric3rei discontinuit3 i. Ei imit3 felul de a se comporta al celuilalt. Fi totu5i posibilit3 i de ap3rare exist3. în realitate. dup3 cum spuneam. mai ales în cazurile în care ele afecteaz3. în rela ia dintre anchetator 5i de inut sau între de inut 5i colegii s3i de celul3. Dac3 va mai fi vreodat3. Variante ale unor asemenea procedee se întâlnesc. de care nici m3car nu-5i d3 seama. aparen a de normalitate a fost contrazis3 flagrant de criza de locuin e existent3 în România acelei perioade. Sesizarea falsei similarit i Marii artizani ai manipul3rii nu se mul umesc doar cu controlul total al victimelor. Cei intervieva i au r3spuns cu non5alan 3 c3 ei au ob inut locuin ele în mod "normal". dar a dorit s3-5i exprime în mod public admira ia fa 3 de anchetator.. Oamenii ajung la concluzia c3 este mult mai simplu 5i mai profitabil s3 î i cau i protectori pentru a înc3lca legea. Pentru anchetator. Din acest motiv. în sensul c3 menirea ei este aceea de a sanc iona prompt orice discontinuitate. chiar 5i într-o mic3 m3sur3. îi capteaz3 încrederea 5i prietenia. îi împ3rt35esc idealurile 5i temerile. Iar trecerea spre o normalitate real3 va fi mult mai grea 5i mai chinuitoare. responsabilitatea pentru imaginea proprie revine în întregime autorit3 ilor. în primul rând. Ei devin cei mai buni prieteni ai acestora. Cu trei decenii în urm3. pentru a-i oferi cititorului posibilitatea s3 analizeze obiectiv situa iile 5i s3 se poat3 hot3rî în perfect3 cuno5tin 3 de cauz3 cu ce forma iune politic3 va vota atunci când va veni vremea alegerilor. Revenind la presa independent3. nu s-a luat nici o m3sur3 în privin a lor. prin care se încearc3 transferarea e5ecurilor autorit3 ilor în sarcina presei. ca urmare a unor cereri f3cute. "ca tot omul". În final. Apoi. asociere sau informare. eventual prin adunarea unor informa ii suplimentare referitoare la cei cu care am intrat în contact sau la respectiva situa ie social3. "totul este normal". pentru c3 perpetuarea unei asemenea st3ri are repercusiuni mult mai grave decât ar p3rea la prima vedere. conform c3rora. în Statele Unite. o nou3 mentalitate.

o judecat3 confuz3. în loc s3 v3 pierde i timpul cu tot felul de îndoieli fa 3 de propria dumneavoastr3 persoan3. cu calit3 ile 5i defectele ei. în marea majoritate a cazurilor. "m3i" sau chiar s3 foloseasc3 expresii triviale pentru a-5i demonstra "superioritatea". destinat3 s3-i intimideze pe cei cu care vin în contact. în ultim3 instan 3. Cineva care se uit3 direct în ochii interlocutorului. Într-un anume fel ne recunoa5tem în el. cât. Pân3 5i cele mai nesemnificative gesturi sunt supuse necesit3 ii de a-5i crea o imagine de competen 3 absolut3. deci o vulnerabilitate sporit3 a celui în cauz3. Liderii sectelor extremiste î5i construiesc o aur3 de mister indescifrabil în jurul lor. elimina i incertitudinile 5i analizele interioare descurajante. cu aparen 3 de credibilitate sau competen 3. dup3 aceea. Devenim astfel victime u5oare ale celor care folosesc aceast3 tehnic3 a falsei similarit3 i. În subcapitolul precedent vorbeam despre legarea unor prietenii. sau chiar mai presus de ei. Cum se poate rezista unor situa ii în care cei cu care venim în contact exercit3 o putere de fascina ie greu de evitat? Primul pas este acela de a analiza r3spunsurile "programate" pe care ace5tia le a5teapt3 de la noi 5i de a refuza rostirea lor în caz c3 nu sunt justificate. De multe ori îl ve i vedea cum î5i îndulce5te tonul vocii 5i trece la pronumele de polite e. de farmecul vie ii. ci de a înv3 a din gre5elile noastre 5i ale celorlal i Acceptând c3 am gre5it în anumite situa ii. Atunci când un func ionar v3 vorbe5te t3ios. Oamenii puternici fascineaz3 nu numai prin ceea ce spun. mai presus de orice b3nuial3. În acela5i timp. reu5e5te foarte u5or s3 se impun3. din când în când. Pentru c3 toate astea in. b3nuielile. Probabil. "accesibil doar ini ia ilor" (chiar dac3 nu semnific3 nimic concret). la per tu. În marea majoritate a cazurilor. câte o dovad3 cât de mic3. Reacti-va i-v3 în memorie un episod din via a dumneavoastr3 în care v-a i sim it puternic(3). Sesizarea confuziei cognitive . de care ei încearc3 s3 profite. Ac ionând. Pute i s3 încerca i 5i singuri un experiment. siguri pe ei în5i5i. ci 5i prin tonalitatea vocii. Niciodat3 nu trebuie s3 accepta i un lucru ce vi se pare "ciudat" doar din cauza presiunii 5i a insisten elor celuilalt. gândi i-v3 c3 totu5i fiecare fiin 3 uman3. o amânare este bine venit3 pentru judecarea la rece a situa iei. mult mai grave decât simpla dumneavoastr3 timiditate. este unic3 în felul s3u. Nu v3 mai gândi i la amintirile nepl3cute. Foarte mul i manipulatori î5i creeaz3 cu aten ie o imagine de indivizi puternici. folosesc un limbaj specific. încrederea 5i siguran a de sine pe care aceasta o manifesta. iar spiritul critic se diminueaz3 tot mai mult. echilibrul 5i gândirea lucid3. teama de a nu fi în5ela i nu pot r3mâne nesesizate prea mult timp de c3tre cei din jur 5i ar putea s3 ne izoleze. dar concret3. î5i bazeaz3 ideologia pe "fundamente 5tiin ifice". st3 foarte aproape de acesta 5i vorbe5te r3spicat. negociind. analizând. de asemenea. este mai bine s3-i privim pe oameni cu încredere. r3spunde i-i în acela5i fel. s3 vedem dac3 supraliciteaz3 într-un anume context 5i de ce. Treptat. De fapt. Permanenta neîncredere în ceilal i. cu "tu". mai ales. pe cei din jur îi impresioneaz3 competen a. Este adev3rat c3 exacerbarea unui asemenea comportament critic fa 3 de orice nou3 cuno5tin 3 ar putea s3 ne împiedice s3 tr3im din plin. refuzând s3 colabora i sub presiune. s3 ne ferim. refuzul de a accepta necondi ionat premisele impuse de cineva. competen i. prin gesturi. acela5i mod de a se îmbr3ca sau de a vorbi. Fiec3ruia dintre noi i se pare "normal" ca noul amic s3 aib3 acelea5i idealuri. Astfel orice activist este obi5nuit din start s3 se adreseze celor din afara ierarhiei. Dac3 v3 considera i o persoan3 u5or influen abil3. Identificarea competen ei aparente Dincolo de credibilitatea real3 a unei persoane. se comport3 ca veritabile figuri mesianice. Poate c3 tocmai cei care vi se par puternici au la rândul lor sl3biciuni ascunse. prin postur3. atât prin ceea ce spun. Conduc3torii sistemelor totalitare. cei u5or influen abili manifest3 o permanent3 stare de incertitudine. Concentra i-v3 aten ia asupra a ceea ce ave i de f3cut în mod concret. acelea5i obiceiuri.133 134 când manipulatorul ac ioneaz3 uneori din instinct. indiferent de vârsta sau competen a real3 a acestora. chiar cu riscul de a fi dezam3gi i mai târziu. Multe dintre manualele destinate vânz3torilor din 3rile occidentale le ofer3 acestora sfaturi privind exploatarea celor mai neînsemnate gesturi 5i ezit3ri ale poten ialilor cump3r3tori. s3-i cerem. gândim sau sim im noi este corect. la fel cu cei care v3 fascineaz3 într-un moment sau altul al vie ii. ca pe un secret intim. tocmai pentru a-i putea subjuga mult mai u5or pe novici. Pe de alt3 parte. încrederea pe care o avem în noi în5ine se transfer3 asupra noului prieten. s3 facem diferen a între ceea ce vorbe5te sau promite 5i ceea ce face cu adev3rat. în care v-a i bucurat de respectul 5i admira ia celor din jur. dincolo de "în elegerea" maselor de manevr3. de prietenie. se erijeaz3 în de in3tori ai adev3rului absolut. ve i fi mult mai greu de influen at. chiar 5i numai pentru faptul c3 ne-am lasat am3gi i. Pentru a ne feri de astfel de situa ii este necesar s3 analiz3m cu aten ie comportamentul noului partener de rela ie. ne va fi mult mai u5or. prin ceea ce nu spun. primim o confirmare a faptului c3 ceea ce facem. de vreme ce 5i al ii se manifest3 la fel. Ezit3ri minore precum pauzele în vorbire sau bâlbâielile pot fi u5or de manipulat pentru c3 ele exprim3. v3 poate stimula încrederea în propria dumneavoastr3 persoan3. Va fi dovada de necontestat c3 pute i fi o persoan3 puternic3. f3r3 un plan dinainte stabilit. secretul supravie uirii decente nu const3 în a ne comporta ca 5i cum am tr3i într-o lume de du5mani. P3stra i aceast3 imagine numai pentru dumneavoastr3. în acel moment. Asemenea dialoguri interne v3 pot face extrem de vulnerabil(3) în fa a manipulatorilor care 5tiu extrem de bine cum s3 le observe 5i s3 le exploateze. 5i gândi i-v3 la ea ori de câte ori ve i încerca un sentiment de sl3biciune.

Cunoscând toate acestea. cum s-a ac ionat pentru crearea "omului nou". de genul: E ti prea prost s în elegi! Cum po i s pui asemenea întreb ri? Te credeam mai de tept! E ti prea nervos ca s judeci cu luciditate! 5. fie direct. pentru a motiva noul sistem social. prin fraze. pute i folosi un ton serios sau mucalit. de gândacii din mâncare. Dac3 analiz3m programele partidelor de pe scena politic3 româneasc3 vom vedea c3 multe. iar cel care controleaz3 trecutul controleaz3 5i viitorul". În capitolul dedicat sistemelor totalitare am v3zut.135 136 De multe ori. Dar strategia este aplicat3. uneori chiar brutale. indivizii sunt integra i unei "lumi mai bune" prin exploatarea erorilor din vechiul mod de via 3. înseamn3 c3 "nu merge ceva". Ei urm3resc cu aten ie ce anume a5teapt3 subiec ii într-o anume situa ie social3. condus prin jungl3 de Clark. În mod voit. în diminea a de dinaintea masacrului). la nivel macrosocial. prin controlul informa iilor. Atunci când ceva vi se pare neclar. un rol fundamental l-a avut reconsiderarea istoriei. pe larg. individul e împiedicat s3 perceap3 realitatea a5a cum este. Diane Louie. dar prea elevat pentru mine. la distorsiuni semantice.d. În România postrevolu ionar3. mai mult sau mai pu in vizibil. Sesizarea confuziei emo ionale Cel mai puternic instrument de manipulare a individului este apelul la sentimentele sale. la etichet3ri neobi5nuite sau la teorii cu aparen 3 de fundamentare 5tiin ific3. În acest mod. Spre exemplu. mergând pân3 la activarea instinctului fundamental de conservare.d. În astfel de cazuri. Nici unul dintre utilizatorii acestei etichete nu a explicat vreodat3. opinia public3 5i-a pierdut interesul fa 3 de trecutul mai mult sau mai pu in tulbure al diferitor personalit3 i. la un anumit moment dat. limitându-se la a tr3i într-o lume iluzorie. de cele mai multe ori este prea târziu pentru a mai face ceva. În majoritatea cazurilor. pentru a escamota realitatea sau pentru a-5i ascunde obiectivele reale. c3 mesajele transmise de diver5i vorbitori sunt retorice. Îns3 utilizarea confuziei cognitive se aplic3 5i în cazuri de manipul3ri medii sau mici. Mult mai târziu avea s3 declare: Am tiut atunci c . pentru c3 tranzi ia în România postrevolu ionar3 a înregistrat nenum3rate poticneli. Cum. dar 5i pentru a induce ideea c3. cea mai eficient3 cale este aceea de a pune mereu întreb3ri. Jim Jones a venit la patul ei 5i a întrebat-o: Cum te mai sim i? Ea s-a cufundat în p3turi. aceast3 etichet3 fiind considerat3 suficient3 pentru a motiva e5ecurile "inevitabile". întreba i pân3 v3 l3muri i. care sunt sursele de team3 sau de inducere a unui sentiment de vinov3 ie. se întocmesc dosare. tranzi ia exist3 5i avanseaz3 triumfal. Fi exemplele pot continua la nesfâr5it. ajungând pân3 la rescrierea istoriei sau la "reinventarea" unor 5tiin e fundamentale. dar. pute i reformula întrebarea. Cum spuneam. chiar 5i dintre cele cu aderen 3 semnificativ3 la electorat. reprezentat de amenin area cu dosarele penale. pentru a-i exploata cele mai ascunse dorin e sau temeri. pentru redefinirea culturii 5. evitând s3-l priveasc3 în ochi. 5i dup3 colapsul respectivelor sisteme. este foarte u5or apoi pentru manipulatori s3 vin3 în întâmpinarea necesit3 ilor emo ionale ale indivizilor. confuze ori neconforme cu realitatea. iar pe de alta aparatul de justi ie a fost f3cut ineficient prin aruncarea lui într-o criz3 f3r3 precedent. În acest mod. povestea o amintire dureroas3 din via a ei. 5antajul a devenit o veritabil3 politic3 de stat. pe principiul orwellian. în care simbolurile înlocuiesc concretul. f3r3 ca ei s3-5i dea seama. Fie indirect. de munca istovitoare. ce interese sau dorin e intime se manifest3. Sau dac3 realizeaz3 c3 au fost manipula i. individul este permanent amenin at cu ceea ce ar putea s3 i se întâmple dac3 nu respect3 normele impuse de regim. i-a fi apar inut pentru totdeauna. ea a fost calificat3 drept "original3". în func ie de situa ie 5i de interlocutor. declan5area . la etichet3ri retorice. o supravie uitoare a tragediei din jungla Guyanei (a f3cut parte din grupul de fugari. Într-o zi s-a îmboln3vit din cauza unui virus intestinal 5i a fost dus3 la infirmeria din Jonestown. explica ia dumneavoastr este excelent . Artizanii manipul3rii elaboreaz3 strategii. ce în elege prin termenul de "original". dac acceptam vreo favoare. s3 le cucereasc3 încrederea 5i s3-i subjuge.a. de5i "original3". pentru impunerea unei noi mentalit3 i. în continuare. de toate promisiunile cu care Jones i-a în5elat pe ea 5i pe ceilal i 5i a r3spuns: Nu. Foarte mul i agen i de influen 3 încearc3 evitarea unor r3spunsuri concrete prin crearea unui sentiment de jen3 în interiorul celui care este nel3murit. uneori extrem de complexe. în câteva cuvinte. A i putea s repeta i concret. pentru a trece de bariera ra iunii c3tre emo iile individului. c3 unele generalit3 i sunt extrem de vagi.m. În general. pe de o parte s-a perpetuat haosul legislativ. M simt mai bine. mai ales. Ai vrea s m nânci ceva anume?. nu au o doctrin3 clar3. între timp. s-a trecut la cel de-al doilea val. Esen ial este s3 întreba i. Primul val a fost reprezentat de amenin 3rile cu publicarea dosarelor întocmite de securitate. În coagularea societ3 ilor bazate pe ideologia comunist3. În sistemele totalitare. De aceea n-am vrut s -i datorez nimic. ce a i vrut s spune i? Evident. pute i g3si alte variante. dar nu numai. Sunt imaginate noi p3cate. diver5i indivizi încearc3 s3 apeleze la noi construc ii semantice. cel mai indicat este s3 aplica i "metoda Ion Roat3". Totul e în regul . în mod concret. ori de câte ori sesiza i c3 o explica ie este neclar3. Diane Louie a fost unul dintre foarte pu inii supravie uitori ai tragediei finale. conform c3ruia "cel care controleaz3 prezentul controleaz3 trecutul. pentru a câ5tiga controlul asupra individului. o strategie extrem de complex3 este pus3 în mi5care pentru exploatarea sentimentului de vinov3 ie.a. Pentru a sc3pa de tentativele de influen are prin inducerea unor astfel de confuzii cognitive.m. a continuat Jones. Ceva mai târziu. printr-o privire sever3 sau ironic3. Artizanii manipul3rii apeleaz3 la analogii false. Diane 5i-a amintit atunci de locuin a ei mizerabil3. aceasta fiind înlocuit3 cu generalit3 i extrem de vagi 5i de confuze. întrebând la modul foarte nevinovat: Domnule.

îi prezint3 în continuare calit3 ile suplimentare ale m3rfurilor de acela5i gen. dar mai scumpe. cu cât sunt mai severe restric iile impuse individului. Mai mult. cu pre uri din ce în ce mai ridicate 5i de calitate superioar3. o deplasare în str3in3tate. mai ales în prezen a str3inilor sau a unor cuno5tin e întâmpl3toare. când acelea5i interese o cer. În acest mod. Coborând la nivelul str3zii. O asemenea metod3 se impune doar atunci când întradev3r sim im c3 presiunea emo ional3 a atins cote îngrijor3toare. cu atât dorin a acestuia de a le înfrunta este mai mare. în activitatea lui. În general. ori de câte ori sim im c3 abuzeaz3 cineva de sentimentele noastre. atragerea în anumite afaceri. la ce v-ar putea duce un firesc sentiment de recuno5tin 3. În rest. este elocvent în acest sens. celelalte fiind nedemne de aten ie. de analiz3 lucid3. în marea majoritate a cazurilor în care sunt implicate personalit3 i importante. trebuie remarcat c3 pân3 5i cel mai banal cer5etor se bazeaz . De asemenea. respectivele înregistr3ri nu au constituit niciodat3 obiectul vreunei anchete serioase. mai ales atunci când au fost scoase în afara legii. de secretele pe care i le-a i dest3inuit numai lui. angaja i ai unor asocia ii de caritate etc. care. cei mai versa i vânz3tori nu se mul umesc doar a-l determina pe client s3 cumpere unul dintre produsele oferite de ei. dosarele penale ale unor opozan i sunt trimise justi iei. precum 5i conduc3torii unor organiza ii cu iz ocult imagineaz3 tot felul de ritualuri ini iatice. darurile nu cad din cer. sugerându-i c3 depinde numai de el dac3 vrea s3 ia un lucru prost la un pre mic sau accept3 s3 dea câ iva bani în plus pentru a avea o marf3 într-adev3r de calitate. cu camere ascunse. La fel.d. În acela5i timp. Nu ar fi r3u s3 v3 aminti i acest episod ori de câte ori cineva la care nu v3 a5tepta i v3 ofer3 daruri.137 138 urm3ririi penale. îi prezint3 mai multe sortimente. controlori. Evident. care îl va determina pe acesta s3 le devin3 client permanent. Tehnica respectiv3 nu se aplic3 doar în domeniul comercial. Jocul de-a "alegerea" În 3rile cu sistem concuren ial veritabil. Vorbi i cât mai pu in despre trecutul dumneavoastr3. Dup3 cum se 5tie.. evita i s3 v3 deschide i sufletul în fa a oricui. De5i. care s3 presupun3 cât mai multe eforturi din partea novicelui pentru a le parcurge. în timp ce el sufer3 de foame sau de frig. temerile sau incertitudinile. s-a adresat mul imii cu o fraz3 devenit3 celebr3: Timeo danaos el dona ferentes (M tem de danai chiar i când aduc daruri). precum 5i fidelitatea sa fa 3 de sect3 sau organiza ie vor fi incomparabil mai mari decât în cazul unei accept3ri formale. nenum3ra i escroci se dau drept gunoieri. pe inducerea unui sentiment de vin3 (al3turi de mil3) în sufletele trec3torilor. pot crea sentimente de recuno5tin 3 extrem de puternice. Pentru a sesiza încerc3rile de manipulare ce se fac asupra noastr3 pe baza confuziei emo ionale. Psihologii Jack 5i Sharon Brehm au publicat în 1981 rezultatul unor studii prin care se constat3 c3. temerea b3trânului preot s-a dovedit întemeiat3. când avem un disconfort psihic. pentru faptul c3 ei sunt bine îmbr3ca i. În caz c3 respectivul cump3r3tor înclin3 s3 ia un produs ieftin. Gândi i-v3. satisfac ia final3 a noului adept. ar trebui s3 ne inducem câteva momente de deta5are. Dar manipul3rile bazate pe confuzia emo ional3 nu se limiteaz3 numai la exploatarea sentimentelor de vin3 sau de team3. marele preot al Troiei. delirurile sexuale ale unor importante personalit3 i ale vie ii publice române5ti. s3 vedem dac3 sentimentele avute în acel moment sunt provocate cu un scop anume sau au o motiva ie ce nu ine neap3rat de manipulare. punctele vulnerabile. încercând s3-i conving3 pe concet3 enii s3i s3 nu introduc3 în cetate calul de lemn l3sat de ahei pe 3rm. ci continu3 discu ia pentru a-l convinge c3 "a f3cut cea mai bun3 alegere". oficialit3 ile au vorbit despre zeci de casete pe care fuseser3 înregistrate. Scandalul de la "Sexi Club". în care mirajul banilor poate întuneca ra iunea. prin care chiar 5i cei mai aprigi du5mani pot fi redu5i la t3cere. o func ie important3 5. înainte de a accepta generozitatea cuiva. În Eneida lui Vergiliu. Tehnica a fost aplicat3 5i de multe partide extremiste. oferite la momentul oportun. pot deveni mai târziu instrumente extrem de eficiente pentru 5antajul sentimental 5i chiar pentru cel cu conota ie penal3. cândva. în general bine hr3ni i. procesele sunt stinse 5i afacerile mu5amalizate pân3 la noi ordine.am. Evita i tenta iile de orice fel. Liderii unor secte extremiste. exploatând sentimentele pe care oamenii le au fa 3 de respectivele institu ii sau organiza ii. O locuin 3 confortabil3. cel mai indicat ar fi s3 ne lu3m câteva m3suri elementare de precau ie. diversele cadouri. Încercând s3 g3sim cauzele acestor activ3ri emo ionale. a r3mas în întregime la latitudinea celor afla i la putere. îndat3 ce simt c3 omul este decis s3 fac3 o cump3r3tur3 în magazinul lor. Laocoon. este foarte greu s3 ac ion3m astfel în toate împrejur3rile. Extrem de subtil3 este exploatarea dorin elor intime ale indivizilor. dorin ele intime. deoarece ar trebui s3 apel3m la momentele de deta5are cel pu in de câteva ori pe zi. au reu5it s3 adune . În acest fel se creeaz3 o leg3tur3 subtil3 între ei 5i cump3r3tor. ori de câte ori interesele Puterii o cer. În consecin 3. nu la dac s3 cumpere ceva ori nu. accentuând pe faptul c3 "alegerea îi apar ine". O variant3 a ei este reprezentat3 de strategia "fructului oprit". nu v3 l3sa i antrena i în confesiuni ce nu î5i au rostul. Necesit3 ile sexuale ale indivizilor 5i cele mai ascunse dorin e ale acestora în domeniu pot fi 5i ele exploatate pentru a genera posibilit3 i de 5antaj ulterioare. Chiar 5i cel mai bun prieten se poate folosi. Fi totu5i. ele fiind destinate exclusiv 5antajului la nivel înalt. în care se afla Odiseu împreun3 cu solda ii s3i. Nu v3 dezv3lui i niciodat3. poli i5ti. au grij3 s3-i induc3 sentimentul c3 posibilitatea de alegere se refer3 la ce anume s3 cumpere. din nefericire. Tenta ia "fructului oprit" îi d3 individului sentimentul c3 nu are decât o op iune. în multe cazuri. din Bucure5ti. sau când sesiz3m c3 "ceva nu este în ordine". am putea. în nenum3rate interviuri.

legi 5i regulamente. pentru a impulsiona formarea unei mentalit3 i noi. Greu în special din cauza faptului c3 cel care sesizeaz3 la un moment dat c3 "nu merge ceva". pentru a evita orice contacte ale membrilor s3i cu lumea exterioar3. gândi i-v3 c3 aproape întotdeauna exist3 o solu ie ce nu a fost luat3 în calcul. situa ii în care suntem ademeni i cu "fructul oprit". la scar3 redus3 5i în diverse variante. poate. mai bine zis. de aceea5i calitate. totul pentru a-l rupe complet pe individ de influen ele vechiului mod de via 3 (de "mentalit3 ile burghezo-mo5iere5ti". al c3ror în eles profund nici m3car nu ne este prea clar. Pentru a rezista acestui joc de-a "alegerea". dac3 ne limit3m numai la anumite surse de informa ie. O dat3 ce individul nu mai are nici un contact cu exteriorul 5i nici o posibilitate de acces la surse alternative de informa ie.139 140 un num3r record de adep i. f3r3 nici un fel de mobilier. intoxicarea cu informa ii a5a-zis "corecte" 5i contactul permanent cu o politic3 ce împarte totul în "alb" 5i "negru". dar nu imposibil. c3 noua lume în care tr3ie5te este "cea mai bun3 dintre toate". 5i variante despre care nu ni se vorbe5te. sisteme de valori. pe larg. îns3. dac3 îi consider3m pro5ti sau du5mani pe cei care au alte p3reri decât ale noastre. Dac3 am ajuns s3 credem necondi ionat în anumite idei.d. Manipularea se realizeaz3 în special prin controlul informa iilor. acceptându-i varianta! Dac3 are un plan ascuns. limba. cum se d3 o nou3 înf3 i5are ora5elor. Testa i-l. centrele de reeducare sunt locuri izolate. Comportamentul. De asemenea. întotdeauna. a gândirii 5i a sentimentelor noastre.. în sistemele democratice ea este posibil3 f3r3 urm3ri. "corect". Repetând la nesfâr5it preceptele teoriei bazate pe împ3r irea oamenilor în "buni" 5i "r3i". în special prin exagerarea persecu iilor la care au fost supuse sau chiar prin inventarea unor pogromuri ori atentate la adresa membrilor lor. dac3 în sistemele totalitare o astfel de atitudine ar atrage dup3 sine pedepse severe. Pentru a sc3pa de chinul interior. cu aten ie. determinat de fenomenul disonan ei cognitive. în primul rând. "corect" 5i "incorect" îi vor forma un mod de gândire foarte greu de readus la normalitate. Orice idee ce nu corespunde respectivei ideologii este calificat3 drept eretic3 sau drept o expresie a tr3d3rii. el va ajunge s3 cread3 sincer în noua ideologie sau viziune asupra vie ii. De multe ori. mult mai favorabil3 nou3. izolarea fa 3 de lumea exterioar3. Gândirea de qrup Succesul manipul3rilor pe scar3 larg3 depinde. filozofia. spitalele de boli nervoase. în "corecte" 5i . dou . va fi luat prin surprindere 5i se va da de gol. atunci când cineva ne impune s3 ac ion3m într-un anume fel. în orice sect3 religioas3 extremist3. pu5c3riile. dac3 ajungem s3 d3m r3spunsuri standard. De asemenea trebuie s3 analiz3m de fiecare dat3. "lumea bun3". cum se modific3 sistemul educa ional. m3car cu o opozi ie formal3. Liderii sistemelor totalitare. ei îi fac pe adep i s3 cread3 sincer c3 fac parte din grupul social "bun". dar 5i prin izolarea grupului. precum 5i conduc3torii unor secte extremiste depun eforturi considerabile spre a inocula în min ile celor pe care îi manevreaz3 sentimentul fidelit3 ii necondi ionate fa 3 de respectivul grup social. înseamn3 c3 ne afl3m sub influen a total3 a manipulatorilor ce ne-au inoculat politica împ3r irii tuturor faptelor 5i ideilor în "albe" 5i "negre". gândirea 5i chiar sentimentele lui se vor adapta noilor standarde. unde se pot g3si acelea5i m3rfuri. Fi totu5i. Spre exemplu. Atunci când ni se ofer3 posibilitatea de a alege între mai multe variante este indicat s3 ne gândim dac3 nu exist3 5i o alta nemen ionat3 de interlocutor. În orice caz. Acelea5i tehnici se aplic3. În anumite situa ii. interlocutorul poate insista vehement asupra unei variante numai ca s3 ne trezeasc3 suspiciunea 5i s3 ne determine s3 alegem o a doua posibilitate. Exist3 îns3 nenum3rate alte magazine. Fi chiar dac3 nu este totalmente supus noii ideologii. doar c3 despre ele nu se vorbe5te. iar în sistemele democratice în curs de cristalizare (precum cele din statele postcomuniste) este chiar bine venit3. sectele extremiste se retrag în campusuri unde contactul cu lumea exterioar3 este inexistent. c3 hot3rârile luate "în unanimitate" sunt cele "corecte". Izolarea este aplicat3 5i în situa ii dintre cele mai comune. deschise confrunt3rii autentice de idei. în timp ce restul lumii este alc3tuit din "r3i" 5i "tic3lo5i". morala. ce ne sus in concep iile. "bun" 5i "r3u". Cu timpul va avea chiar impresia c3 particip3 efectiv la luarea deciziilor. pre urile unor produse sunt artificial ridicate doar pentru c3 acestea se vând într-un magazin din care cump3r3 snobii sau. imagina i-v3 c3 sunte i într-un bombardier 5i vi se adreseaz3 întrebarea: Câte bombe ar trebui s arunc m? Una. pentru a influen a individul s3 fac3 un lucru sau altul. se vede pus în situa ia de a se a5eza "împotriva curentului general". În general. în noile reguli de grup 5i va fi mult mai preocupat de alinierea la modul de gândire general. pentru a permite accesul oamenilor obi5nui i numai la 5tirile ce sus in politica regimului. Tehnica inocul3rii unei "gândiri de grup". e greu de sesizat. identitatea lui se evapor3 5i el va fi integrat grupului. atunci când ea este aplicat3 unui întreg sistem social. putem s3-i test3m inten iile. pentru a-i vedea reac iile.m. Poate fi chiar cea de care ave i nevoie. Poli ia î5i interogheaz3 suspec ii în camere goale. Cum putem sesiza dac3 suntem victime ale acestor tehnici de impunere a unei "gândiri de grup"? În primul rând printr-o analiz3 la rece a comportamentului. de exemplu. este necesar s3 lu3m în considerare. în ce mod se face controlul informa iilor. am v3zut cum se redefînesc istoria. favorabil3 pentru el. sau zece? Nu este necesar s3 spune i câte. Pute i foarte bine alege un r3spuns neindus de întrebare: Nici una. de5i suntem pu5i în fa a a numeroase fapte concrete ce le contrazic.a. decât de exprimarea unor p3reri critice sau de analiza obiectiv3 a situa iilor. de modul în care individul a fost cufundat în anonimatul masei de manevr3. "reac ionare") 5i pentru a-l transforma în "omul nou". satelor 5. În capitolul dedicat sistemelor totalitare am v3zut. la pre uri sensibil mai mici.

În asemenea cazuri. Nu uita i c3 premisa fundamental3 a democra iei este asigurarea accesului tuturor cet3 enilor la surse alternative de informa ie. În statele cu un grad înalt de civiliza ie. În acest mod structurilor impersonale ale regimului li se opun revendic3rile impersonale ale unei anumite organiza ii. Ie5i i de sub influen a celor care sus in pân3 în pânzele albe idei contrazise de realitate. de îndat3 ce minoritatea s-a f3cut cunoscut3. Gândi i-v3 atunci când lua i o decizie dac3 ea reprezint3 op iunea dumneavoastr3 intim3. acest lucru nu este luat în considerare de diver5ii veleitari care bântuie scena politic3 a statelor postcomuniste. dar f3r3 a se expune prea mult. axându-se pe discutarea problemelor ce îi fr3mânt3 5i pe ace5tia. oricum. prin culegerea informa iilor din cât mai multe surse. în caz c3 informeaz3 cineva autorit3 ile). nemul umirile acestora fa 3 de sistem vor fi exprimate în revendic ri ale grupului. atunci când sunt sus inute de argumente concrete. La 5ase ani dup3 revolu ie. Ea este caracteristic3 înfiin 3rii 5i func ion3rii unor organiza ii cet3 ene5ti. Structurile impersonale În sistemele totalitare.a. nenum3rate variante 5i nimeni nu se poate crede de in3torul adev3rului absolut. În via a real3 exist3 nenum3rate tonuri de gri. ce ar putea da rezultate. deja scena politic3 este dominat3 de un num3r foarte redus de partide. asemenea manipul3ri de anvergur3 nu mai sunt posibile (sau. Primul pas este analiza atent3 a sistemului pentru a vedea ce schimb3ri anume sunt posibile. prin diverse tehnici de manipulare. care se erijeaz3 în de in3tori ai adev3rului absolut. De îndat3 ce se formeaz3 un grup de opozan i. Fi totu5i. Din p3cate. apare întrebarea dac3 este posibil3 ori nu vreo cale de salvare sau de r3zvr3tire. iar dezorientarea electoratului e minim3. De asemenea. ce nu puteau fi controlate de autorit3 i. Accepta i în cadrul discu iilor. opozan ii sunt mai tot timpul oameni obi5nui i. sciziunile determinate doar de vanit3 ile personale ale unor lideri sau ale altora nu fac decât s3 reduc3 drastic posibilitatea apari iei unor forma iuni politice puternice. în caz3rmi sau în lag3rele de concentrare. În continuare. Aminti i-v3 cât de u5or au fost chema i minerii la Bucure5ti. Nu cumva a i luat-o pentru c3 "a5a trebuie" sau pentru c3 o asemenea hot3râre a5teapt3 de la dumneavoastr3 cei care deja v3 manevreaz3 a5a cum vor ei? Ata5amentul necondi ionat fa 3 de anumite idei. Astfel. ci o dovad3 de rigiditate 5i chiar de succes al manipul3rii la care este supus individul. unor grup3ri ale minorit3 ilor na ionale sau rasiale 5.m. conduc3torii acestora au un control aproape total asupra existen ei celorlal i. indiferent cât de cunoscut3 ar fi persoana în cauz3. în spitalele de boli mintale. Aminti i-v3 cu cât3 înver5unare. în multe cazuri numai dou3. Concluzia ce trebuie re inut3 din acest subcapitol este c3 rezisten a colectiv e mult mai eficient decât opozi ia individual . comenteaz3 unele lucruri minore. o minoritate puternic3 poate lupta mult mai eficient împotriva majorit3 ii. Nici o împotrivire la reguli nu este admis3. prin angajarea în toate posturile-cheie ale suprastructurii a unor oameni fideli lor. când televiziunile 5i posturile de radio particulare au început s3 se dezvolte. în sectele extremiste. ani de zile dup3 revolu ia din România a fost refuzat3 acordarea licen elor de emisie unor posturi particulare de televiziune.d. Înv3 a i din gre5elile trecutului. determinându-i s3-5i deschid3 tot mai mult sufletul. pentru a nu mai gre5i din nou. orice semn de opozi ie este pedepsit sever. Apoi încearc3 s3 stabileasc3 pun i de leg3tur3 cu cei din jur. analiza lucid3 a faptelor sunt pa5i importan i spre evadarea din mrejele unui asemenea tip de manipulare pe scar3 larg3. îns3 variante ale ei sunt aplicate frecvent în statele ce asigur3 un anume grad de libert3 i cet3 ene5ti. ce vor fi mult mai greu de anihilat de c3tre autorit3 i decât r3zvr3tirile individuale. 5i p3rerile celorlal i 5i analiza i-le cu aten ie. în închisori. Autorit3 ile din astfel de sisteme î5i iau de obicei m3suri de siguran 3. O astfel de strategie are destul de pu ine 5anse de succes într-un sistem totalitar. Numai astfel omul obi5nuit poate s3-5i aleag3 reprezentan ii în deplin3 cuno5tin 3 de cauz3. în ciuda tuturor eviden elor ce demonstreaz3 contrarul. ea poate determina Puterea s3 accepte unele concesii. ar fi posibile cu mult mai mult efort din partea autorit3 ilor).141 142 "incorecte". pe care îi pot coordona cu u5urin 3. De multe ori v3 pot oferi solu ii la care poate chiar 5i dumneavoastr3 v-a i gândit. care nu accept3 dialogul. chiar 5i în situa iile cele mai lipsite de speran 3 exist3 posibilitatea organiz3rii unei rezisten e interne. dar le-a i respins pentru c3 nu erau "pe linie" sau nu conveneau "politicii generale". doar pentru satisfacerea orgoliilor sau . a scenei politice poate releva cu destul3 u5urin 3 care partide încearc3 s3 atrag3 electoratul. Numai astfel alegerile generale pot fi considerate libere 5i corecte. Fragmentarea spectrului politic. Atunci când presiunea unui sistem autoritar asupra oamenilor obi5nui i devine insuportabil3. Dialogul autentic. din cauza controlului informa ional total exercitat de puternicii zilei. deta5at3. a celor care îi consider3 du5mani personali pe to i cei care au p3reri diferite de ale lor. captându-le încrederea. nu doar formal. care s3 impulsioneze decisiv tranzi ia spre sisteme democratice autentice. cei care formeaz3 nucleul rezisten ei încep s3 testeze concep iile 5i sentimentele intime ale celor din jur. Încerca i s3 ie5i i de sub influen a celor care judec3 doar în "alb" 5i "negru". Mult mai u5oar3 este lupta împotriva unor astfel de sisteme din afara lor. care nu pot face mare lucru f3r3 a fi pedepsi i. astfel încât stabilitatea sistemului este mult mai mare. Cristaliza i-v3 propriile dumneavoastr3 opinii prin observarea atent3 a realit3 ii. schimbul de idei. recunoa5terea gre5elilor. Asta dac3 pot fi g3site c3i de evadare. nu reprezint3 un semn al loialit3 ii. Apoi. lucru ce îi spore5te prestigiul 5i îi aduce noi adep i. împ3rt35indu-le nemul umirile. Observarea atent3. c3rora regimul nu le acord3 prea mult3 importan 3 (pentru a demonstra celorlal i c3 pozi ia critic3 este totu5i posibil3.

oferind astfel celor interesa i instrumente cât mai eficiente pentru a se sustrage presiunii permanente exercitate de agen ii de influen 3. de ac iune 5i chiar de alegere. Nu-i l3sa i pe agen ii de influen 3 s3 v3 fac3 s3 v3 sim i i prost 5i astfel s3 v3 reduc3 la t3cere. 5. 2. respecta i-le. Încerca i s3 v3 explica i ce s-a urm3rit prin promovarea unor anumite concep ii arhitectonice. dar 5i foarte util. din când în când. Aminti i-v3 c3 nu exist3 dragoste sau prietenie totala. ce se poate citi printre rânduri în articolele din ziare 5.Pot tr3i 5i f3r3 dragostea (prietenia) ta. iar suferin a produs3 de apari ia disonan ei cognitive va fi incomparabil mai mare decât cea provocat3 de nemul umiri sau de necazuri trec3toare. Exersa i-v3 în descifrarea sensurilor ascunse ale lucrurilor sau situa iilor întâlnite la fiecare pas. presându-v3. De aceea vom încheia aceast3 carte cu o list3 cuprinzând dou3zeci 5i dou3 de sfaturi necesare pentru a rezista manipul3rilor. 3. pentru a nu v3 da timp de gândire.a. "E vina mea". nu este cumva gre5it pus3. Uneori respectarea instinctiv3 a acestora (pentru a nu da dovad3 de impolite e) v3 poate limita drastic libertatea de exprimare. În caz c3 nu sunte i luat(3) în serios. pentru a în elege mai bine care este p3rerea celorlal i despre dumneavoastr3. rolul de "avocat al diavolului". Evita i întotdeauna s3 lua i hot3râri pripite. "Îmi pare r3u". Accepta i micile pierderi 5i gândi i-v3 c3 ele v3 sunt înv3 3tur3 de minte pentru a nu mai gre5i în viitor. mai ales în situa ii care v3 sunt neclare. organiza ii sau lideri. ce interese se ascund sub unele alian e de circumstan 3. Feri i-v3 s3 trece i la discutarea detaliilor înainte de a vedea dac3 problema. chiar dac3 la început îmi va fi greu. indiferent cât de banale ar p3rea: rolul uniformelor. . s3 v3 descoperi i punctele slabe ori rigidit3 ile. 10. regimul de la Bucure5ti a f3cut nenum3rate presiuni asupra ziari5tilor pentru discutarea articolelor pe care ar fi trebuit s3 le cuprind3 legea presei. prejudec3 ile. o anume opinie. prin ce mijloace este ob inut acceptul sau ata5amentul unora sau al altora fa 3 de anumite idei. Întotdeauna când ceva vi se pare neclar. Accepta i pierderile pe termen scurt (în bani. concep iile pe care le considera i de nezdruncinat. sociale sau politice complexe. Mul i agen i de influen 3 exagereaz3 graba cu care trebuie s3 r3spunde i. agasat. Fi i atent(3) la regulile impuse de gazde. efort. Fi i preg3ti i pentru eventualitatea de a respinge de la bun început. timp. De multe ori agen ii de influen 3 î5i atrag interlocutorul în discu ii pe marginea unei probleme.143 144 a intereselor strict personale ce îi anim3 pe unii lideri de partid ori pe membrii acestora 5i care au într-adev3r un cuvânt de spus în promovarea mecanismelor democratice autentice 5i în asigurarea unei cre5teri reale a bun3st3rii tuturor cet3 enilor.. 8. Poate fi un joc interesant.d. 9. Încerca i din când în când s3 juca i rolul nonconfor-mistului. dar 5i ale superficialit3 ii 5i incompeten ei celui chipurile atot5tiutor. Pune i imediat piciorul în prag atunci când sunte i nemul umit. pute i c3dea în capcane foarte periculoase. c3uta i surse suplimentare de informa ii asupra subiectului 5i abia apoi pune i-v3 semn3tura. în totalitatea ei. sentimentele. Privi i cu deta5are regulile de protocol. rolul nescris al unor legi 5i regulamente. s3 încadreze o problem3. Exersa i rostirea unor expresii precum: "Am gre5it". 6. L3sându-v3 atra5i cu u5urin 3 de mirajul unor avantaje imediate. dup3 revolu ia din 1989. 7. sau când suferi i din cauza comportamentului unei persoane apropiate. Nu acorda i credit solu iilor simple în cazul unor probleme personale. în întregime. gândi i-v3 s3 m3 trata i cu mai mult respect" 5. inten iile reale ale diver5ilor vorbitori. sau chiar respect fa 3 de propria dumneavoastr3 persoan3) pentru a v3 p3stra independen a. Acceptând necondi ionat premisele lor.d. Dou zeci i dou de sfaturi practice pentru a rezista manipul rilor 1. Exersa i-v3 în a spune:. o situa ie. comportamentul. cum ac ioneaz3 asupra individului presiunea grupului social din care face parte. insista i cu întreb3rile pân3 ce v3 l3muri i complet. "Am înv3 at ceva din gre5eala asta". atunci când sunte i în rolul oaspetelui.m. În acest capitol am trecut în revist3 principalele strategii de identificare a tehnicilor de manipulare 5i de rezisten 3 împotriva lor. 11. le oferi i din start un avantaj substan ial. Ve i ajunge astfel s3 v3 cunoa5te i mai bine. dac3 vre i s3 r3mânem în rela ii bune. Judeca i problema la rece. înceteaz3 s3 mai faci lucrul 3sta 5i obi5nuie5te-te s3 faci asta". sau: "Pot supravie ui f3r3 favorurile dumneavoastr3. explica iile superficiale sunt semne ale unor tentative de manipulare. chiar dup3 avertismente repetate. preg3ti i-v3 s3 v3 deta5a i (desp3r i i) total de persoana respectiv3. Fi i aten i la perspectiva din care al ii încearc3 s3 prezinte. în foarte multe cazuri. încât s3 renun a i la a v3 mai expune deschis p3rerile.a. substratul diverselor rela ii interper-sonale. care sunt tentativele de manipulare prin afi5area diverselor simboluri sau sigle. Încerca i s3 v3 privi i cu al i ochi. Dac3 vrei s3 mai fim împreun3 (prieteni). Se cuvine totu5i o scurt3 recapitulare. Ziarele independente îns3 au pus problema cu totul altfel: era într-adev3r necesar3 legea presei sau apari ia ei ar fi putut justifica un nou val de cenzur3 informa ional3? 4. punctul lor de vedere 5i de a veni cu varianta dumneavoastr3. Reac iile celor din jur v3 vor putea demonstra dac3 au sau nu inten ii ascunse. lua i-v3 un r3gaz suficient. Spre exemplu. pentru ca abia când e prea târziu acesta s35i dea seama c3 întreaga problem3 era artificial creat3. dar nu într-o asemenea m3sur3. comb3tându-v3 propria imagine. Încerca i s3 juca i cu dumneavoastr3 în5iv3.m. mereu din alte perspective. dar poate 5i calit3 i pe care nu vi le-a i pus în valoare.

uneori. Accepta i schimbul de idei. 1981 Cialdini. Thought Reform and The Psychology of Totalism. 16. R. Harper Collins. & Wilson. Dac3 în urma unei analize deta5ate v3 da i seama c3 a i gre5it. 12. Apoi pute i analiza din nou toate aceste metode. orgoliile. Park Street. 1983 Hart. nu lua i decizii pentru a sc3pa de sentimentul de vin3. îns3 ea constituie doar un început.. Încrederea. chiar 5i cel mai bun prieten v3 poate tr3da sau v3 poate exploata cu ajutorul acestor dest3inuiri. Elliot. Sam. San Francisco. Harper & Row. New York. 21. 13. 1986 Le Bon. în care nu v3 pute i manifesta libertatea de ac iune sau de exprimare. R. nu persista i în gre5eal3 doar de dragul consecven ei. Harper & Row. mai ales atunci când dori i s3 analiza i cu aten ie 3 anumit3 problem3. Social Animal.. 1983 Mares. indiferent de consecin e. Lista prezentat3 mai sus con ine dou3zeci 5i dou3 de sfaturi. Nu v3 l3sa i la cheremul l3comiei 5i al satisfacerii orgoliului personal.145 146 necondi ionat3. Gustave. le pute i perfec iona. este imposibil ca ele s3 reziste dac3 unul numai d3.J. 14. Exersa i-v3 în p3strarea calmului 5i a sângelui rece. Dac3 ajunge i într-o situa ie social3 nou3. Freeman. Evita i situa iile total nefamiliare. Humanitas.. Double-Speak. New York. Ac iona i pe deplin con5tient în toate situa iile. adev3rata dragoste sau prietenie au la baz3 reciprocitatea 5i respectul fa 3 de cel3lalt. Nu v3 dezv3lui i sentimentele. încerca i s3 v3 pune i în locul celor cu care v3 confrunta i ideile. San Francisco. sl3bi-ciunile sau limitele în fa a oricui. De asemenea. analiza i la rece opiniile sau concep iile ce nu coincid cu ale dumneavoastr3. le pute i practica. Combatting Cult Mind Control.. 19. Rezista i ademenirilor. Influence: Science and Practice (ed. 15. la prima vedere. iar cel3lalt doar prime5te. Norton. Intra i pe "lungimea de und3" a acestora. 1994 Aronson. Overcoming Resistance to Persuasion. R. Obi5nui i-v3 cu momentele de deta5are emo iona3.W.. New York.. Încerca i s3 vede i care anume reflexe corespund convingerilor dumneavoastr3 intime 5i care v-au fost impuse prin diverse tehnici de manipulare. The Awesome Power of The MindProbers. Autorit3 ile legitime trebuie respectate. 22. Psihologia mul imilor. pentru a vedea mai bine unde gre5esc ei sau unde gre5i i dumneavoastr3. Jean-Noel. New York.. Rochester VT. într-un anturaj nou. Science Digest. New York. 18. uneori.. 1969 Lutz. dar cei care se erijeaz3 în autorit3 i f3r3 a avea legitimitate trebuie supu5i unei analize atente pentru a vedea care sunt interesele ascunse ce îi anim3 5i pentru a g3si calea de a-i respinge. consecven a poate conduce la rigiditate. 1990 Lifton. Bucure5ti. le pute i împ3rt35i celor din jurul dumneavoastr3 sau le pute i ignora. 20. din partea unui str3in. gândi i-v3 la persoana pe care o considera i un exemplu de onestitate 5i st3pânire de sine 5i imagina i-v3 cum ar proceda aceasta în locul dumneavoastr3. Harper & Row. Akert. 17.H. Jim. Vocifer3rile sau reac iile emo ionale nu sunt suficiente pentru contracararea actelor de inechitate sau de injusti ie. Agen ii de influen 3 5tiu foarte bine cum s3 v3 exploateze aceste sl3biciuni pentru a profita de pe urma dumneavoastr3 sau chiar pentru a v3 supune în cele din urm3. Referin e bibliografice Aronson. Harper Collins. lingu5elilor. Fi i foarte aten i la cei care încearc3 s3 vi se "bage sub piele" 5i încerca i s3 afla i ce anume urm3resc s3 ob in3 de la dumneavoastr3. mai ales când sunt sus inute de argumente concrete.. Accepta i un pre mai mic pentru a v3 elibera. Identifica i momentele în care sim i i un sentiment de vin3 5i încerca i s3-i afla i originea. & Brooks. Accepta i-l ca pe o component3 inevitabil3 a firii umane. Timothy D. Bucure5ti. De foarte multe ori ei urm3resc s3 v3 enerveze special pentru a v3 crea momente de vulnerabilitate de care s3 se foloseasc3 în a v3 îngenunchea. dorin ele ascunse. în confrunt3rile cu cei care încearc3 s3 va manipuleze. Alegerea v3 apar ine. afla i cât mai multe am3nunte despre ei. Îns3 chiar 5i în cadrul rela iilor obi5nuite de prietenie sau de iubire. În general. Zvonurile. Elliot. Social Psychology: The Heart and The Mind. începe i cu testarea limitelor ce v3 sunt impuse. III). încerca i imediat s3 afla i de pe ce pozi ie pute i intra în contact cu cei din jur 5i care sunt principalii agen i de influen 3 ai grupului. Vede i dac3 nu v3 este indus în mod artificial pentru a v3 determina s3 ac iona i într-un anume fel. G. Anima. într-o companie nefamiliar3. 1993 Keen. Robin M. re ine i c3 acestea pot fi verificate numai în timp.B. "citi i-le" preferin ele. . Nu lua i decizii doar pentru c3 "a5a trebuie" sau pentru c3 a5a v-a intrat în reflex. le pute i adapta situa iilor concrete în care v3 afla i la un moment dat. W. sept. W. Pentru a lupta împotriva oric3ror abuzuri trebuie s3 v3 asuma i deschis op iunea 5i s3 le înfrunta i pân3 la cap3t. 1993 Conway. W. Fio & Siegelman. Faces ofthe Enemy. 1975 Hassen. O pute i completa dumneavoastr3 în5iv3 cu concluziile proprii extrase din aceast3 carte sau rezultate în urma observa iilor din via a de zi cu zi. Dac3 totu5i v3 afla i într-o asemenea situa ie. Aminti i-v3 c3. în loc s3 v3 supune i unor suferin e greu de suportat pe care vi le-ar putea provoca r3mânerea într-o astfel de situa ie. încerca i s3 descifra i ce urm3resc 5i apoi c3uta i solu iile cele mai bune pentru a rezolva problemele ce se pot ivi. Friedrich. S. bârfelor. Gândi i-v3 c3. preocup3rile. flata i-i dac3 e cazul. 1988 Kapferer. W. iar dac3 v3 sim i i nesigur(3) 5i nu 5ti i cum s3 proceda i. dar nu ac iona i sub imperiul s3u.

II). Polimark. 1991 Schrag. On Nineteen Eighty-four. 1995 Pratkanis. New York. Persuasion and Politics: The Social Psychology of Public Opinion. 1972 .A.. Influencing Attitudes and Changing Behavior. RG. 1991 Milgram. S. R. American Psychiatric Press. Conflict. Attitudes. R.. Freeman. P.. & Leippe. A.L. New York. 1984 Zimbardo. Doubleday.R. McGraw-Hill.. The Tactics and Ethics of Persuasion. P. E. Academic Press.C. Psychotechnology: Electronic Control of Mind and Behavior. The Marine Machine. New York... C. New York.G. McGraw-Hill. Mind control: Political Fiction and Psychological Reality.G. Mind Control.I. 1992 Pease.R. New York.K. E. New York. & Schwitzgebel. Hoit. Menlo Park CA. New York. and Social Change. În P.). Pacific Grove CA. (Ed.D. Psychiatry & the C.). 1990 Zimbardo. 1980 Milburn. Freeman Press. Pantheon Books. & Aronson. John. The Individual in a Social Work: Essays and Experiments (ed. N. Stansky (Ed. Washington D. Bucure5ti. Brooks/Cole.. 1973 Weinstein. M. R. McGrawHill.147 William.. P.). New York. The Psychology of Attitude Change and Social Influence. Addison Wesley.. New York. McGinnies & B. King (Eds. 1978 Schwitzgebel. M. A.. & Maslach. 1971 Marks. Limbajul Trupului..G. Ebbesen. 1977 Zimbardo.. 1991 Zimbardo. Age of Propaganda: The Everyday Use and Abuse of Persuasion.A. The Searchfor The Manchurian Candidate.. E.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful