3

Lucrare de laborator nr. 1

STUDIUL CIRCUITULUI ELECTRIC DE CURENT
CONTINUU PRIN INTERMEDIUL METODEI DE
SUPRAPOZITIE

1.1 Scopul lucrrii: VeriIicarea pe cale experimental a metodei de
suprapo:itie; determinarea conductantelor de intrare si celor mutu-
ale; trasarea diagramei potentiale a unui contur nchis.

1.2 Sarcina teoretic:

1.2.1 S se studieze notiunile de baz reIeritor la calculul prin
metoda de suprapo:itie;
1.2.2 Sa se veriIice pe cale experimental aceast metod de calcul,
s se determine conductantele de intrare si mutuale, s se traseze
diagramele potentiale a unui contur nchis.

1.3 ndrumri metodice
1.3.1 ojiuni generale
Metoda de suprapo:itie este bazat pe principiul independentei
actiunii surselor de Iorte electromotoare (EM) ori de curent n
circuitele electrice liniare. ConIorm acestui principiu n orice
ramur a circuitului electric curentul poate Ii calculat n Iorm de
sum algebric a curentilor partiali, provocati n aceast ramur de
EM (de curent) a Iiecrei surse n particular. Metoda dat poate Ii
aplicat att pentru calculul curentilor n ramurile circuitelor
electrice, ct si pentru calculul potentialelor nodale ale circuitului.
S Iacem analiza solutiei generale a sistemului de ecuatii
algebrice liniare pentru calculul curentilor de contur.

4

,
|
= + + + +
= + + + +
= + + + +
nn nn nn 3 n 33 2 n 22 1 n 11
22 n 2 nn 23 33 22 22 21 11
11 n 1 nn 13 33 12 22 11 11
E R I .... R I R I R I
. .......... .......... .......... .......... .......... ..........
E R I .... R I R I R I
E R I .... R I R I R I

(1)

Curentul

n ramura K, ce intr doar n componenta conturului

K, se determin dup Iormula:

A
A
+ +
A
A
+ +
A
A
+ +
A
A
+
A
A
+
A
A
=
n
nn

2
22
3
33
2
22
1
11
E ... E ... E ... E E E I
(2)
unde A - este determinantul principal al sistemului de ecuatii,
iar
2
A - complimentul algebric, ce se obtine prin excluderea n
determinantul principal al rndului K si a coloanei m luat cu semnul
(-1)
m
;
nn 22 22
E ,... E ,... E ... E , E - EM rezultate ale conturelor
de la pn la n a circuitului.
E usor de stabilit, c coeIicientii de pe lng EM de contur
reprezint conductante. Dac vom exprima Iiecare EM de contur
din expresia (2) prin EM din ramurile circuitului
n 2 1
E ,... E ,... E , E si vom asocia coeIicientii de pe lng aceste
EM, atunci pentru curentul n ramura K vom obtine urmtoarea
relatie:
nn n 2 2 1 1
E ... E ... E E I + + + + + =
(3)

unde
n 1
... exprim conductantele mutuale ntre ramurile K si
K, si n, iar

- conductanta de intrare a ramurii K.

Fiecare termen din expresia (3) reprezint un curent, de aceea ea
poate Ii notat si altIel:
5
) n (

) (

) 2 (

) 1 (

I ... I ... I I I + + + + + =
(4)
unde
) n (

) (

) 2 (

) 1 (

I ,..., I ,..., I , I reprezint curentii partiali ai ramurii K,

provocati de surse cu EM corespunztor
n 2 1
E ,... E ,..., E , E .

Din expresiile (3) si (4) concludem:
2 2
) 2 (
2 2
) 2 (
1 1
) 1 (

E I ; E I ; E I = = =
(5)
sau
2
) 2 (

2
E
I
=
Din expresia (5) urmeaz c conductanta reciproc
(mutual) ntre ramurile K si m este coeficientul de
proportionalitate ntre curentul ramurii K si EM din ramura m n
caz dac EM n alte ramuri ale circuitului sunt egale cu zero.
La Iel, comparnd expresiile (3) si (4) putem scrie:

) (

E I =
sau

) (

E
I
=
(6)
Din expresia (6) reiese, c conductanta de intrare a ramurii
K este coeficientul de proportionalitate ntre curentul si EM ale
unei si aceeasi ramuri K, n caz dac EM din alte ramuri sunt
egale cu zero. Expresiile (5) si (6) pot Ii obtinute nemijlocit din
expresia (3), dac admitem, c toate EM sunt egale cu zero, aIar
de unica
2
E sau

E ,respectiv.
Pentru determinarea conductantei de intrare

a ramurii K,
este suIicient a calcula curentul
) (

I n aceast ramur n cazul de

actiune a EM cu valoarea de o unitate conectat n ramura dat K,
6
adic ' 1 E

= , dac n celelalte ramuri ale circuitului EM vor Ii

egale cu zero:
) (

) (

I
E
I
= =
Analogic, conductanta mutual (reciproc)
2 2
= a
ramurilor K si m este numeric cu curentul
) 2 (

I n ramura K,
) 2 (

2
) 2 (

2
I
E
I
= =
provocat numai de EM ' 1 E
2
= , conectat n ramura m, dac n
toate celelalte ramuri ale circuitului EM sunt egale cu zero:
) 2 (

2
) 2 (

2 2
I
E
I
= = =
Practic, metoda de suprapo:itie se aplic n modul urmtor:
se calculeaz (se msoar) succesiv curentii partiali n ramura dat
K, provocati de Iiecare surs de EM aparte. n acest timp n circuit
actioneaz numai o singur surs de energie din ramura
corespunztoare; celelalte surse se nlocuiesc prin rezistentele lor
interne, EM ale lor sunt considerate egale cu zero. Dup acesta
curentul rezultant n ramura K se calculeaz ca suma algebric a
curentilor partiali n aceast ramur.
Pentru studierea distribuirii potentialelor nodale si a altor
puncte caracteristice ale prtii circuitului sau ale unui contur nchis,
se ntocmeste diagrama potential graIicul distribuirii
potentialelor de-a lungul oricrei prti ori a unui contur nchis a
circuitului electric.
Pentru ntocmirea diagramei potentiale, pe axa absciselor la
scara aleas se depun valorile rezistentelor ramurilor prtii
(conturului inchis) circuitului.
Punctul de origine, Iat de care se determin potentialele
punctelor circuitului, se selecteaz arbitrar. Potentialul acestui punct
se socoate conventional egal cu zero. Potentialele celorlalte puncte
ale circuitului la scar, ce se alege arbitrar, se indic pe axa
7
ordonatelor. Fiecrui nod ori altui punct al circuitului pe graIic i
corespunde punctul propriu, ce indic valoarea potentialului acestui
punct.
GraIicul obtinut dup unirea punctelor prin linii drepte arat
distribuirea potentialului n circuitele electrice liniare. Cu ajutorul
diagramei potentiale este usor de a determina diIerenta de potential
(tensiunea) ntre orice dou puncte ale circuitului.
Practic potentialul punctelor circuitului electric se msoar
cu ajutorul voltmetrului. Pentru aceasta o born a voltmetrului (de
exemplu, negativ) se conecteaz la punctul original al circuitului,
iar cu ajutorul Iirului conectat la a doua born a voltmetrului se
msoar pe rnd potentialele pozitive ale celorlalte puncte. Pentru
msurarea potentialelor negative ale punctelor circuitului preliminar
polaritatea voltmetrului se inverseaz.

1.3.2 ndrumar privind ndeplinirea compartimentului practic

1. Montati circuitul electric ramiIicat conIorm schemei (1.1);

2. Conectati circuitul electric si stabiliti valorile indicate de lector,
pstrndu-le constante pe parcursul experientelor;
3. Fixati comutatorul
2
K n pozitia 2, iar comutatorul
1
K n
pozitia 1. Msurati si nregistrati n tabel valorile curentilor partiali
) 1 (

I pentru cazul, cnd n schem actioneaz numai EM

1
E ;
.1
8
4. receti comutatorul
1
K n pozitia 2, comutatorul
2
K n
pozitia 1. Msurati si nregistrati n tabela valorile curentilor partiali
) 2 (

I pentru cazul, cnd n schem actioneaz numai EM

2
E ;
5. Pe baza principiului de suprapozitie calculati si nregistrati n
tabel valorile curentilor rezultanti n ramurile 1-3 ale circuitului,
alctuind sumele algebrice ale curentilor partiali respectivi:
) 2 (

) 1 (

I I I + =
6. Treceti comutatorul
1
K n pozitia 1, apoi msurati si nregistrati
n tabel valorile curentilor rezultanti pentru cazul, cnd n schem
actioneaz concomitent ambele EM.
Comparati valorile curentilor obtinute prin msurare cu cele
analitice din punctul 5, stabilind justetea principiului de
suprapozitie pe baza rezultatelor experimentale.
Calculati curentii partiali si rezultanti din ramurile 4-6,
Iolosind prima lege a lui Krchho11. Introduceti valorile msurate si
calculate n tabela 1:
Tabela 1
Nr. ra2ur
I
1
I
2
I
3
I
4
I
5
I
6
Sursele
Curen(
I
(1)
, A


E
1
. '
E
2
0 '
I
(2)
, A
E
1
0 '
E
2
.'
I

I
(
1
)
+

I
(
2
)

Calculul
E
1
.'
E
2
.'
Exper-
2ental


9
. Folosind rezultatele obtinute n p.3 si 4, calculati conductantele
de intrare pentru prima
ll
si a doua
22
ramur si conductantele
reciproce (mutuale)
12 1l 2l
, , ale circuitului.
. Folosind conductantele obtinute, calculati valoarea EM n a
doua ramur
l
2
E , pentru care curentul rezultant ar Ii egal cu zero,
bazndu-v pe expresia:
. I I I
) ( ) (
0 = + =
2
2
l
2 2

VeriIicati calculele si msurarea tensiunii de mers n gol ntre
punctele c si d (msurati &
d2..
pentru ca:ul, cand comutatorul
l
K
se afl in po:itia 1, iar comutatorul
2
K - in po:itia medie)
U
Cd 2..

9. Fixati comutatorii
l
K si
2
K n pozitia 1, Iolosindu-v de
voltmetru, msurati respectiv potentialele tuturor punctelor
circuitului Iat de punctul b, potentialul cruia luati-l egal cu
zero, (adic 0 =
b
).
10.Calculati valorile rezistentelor n ramurile circuitului si
ntocmiti diagramele pentru conturul balcdb cu sursele de
EM si pentru conturul bldb.
11.Faceti concluziile de pe urma eIecturii lucrrii.


ntrebri de control:

1. Expuneti esenta metodei de suprapo:itie si spuneti n ce mod se
aplic ea pentru a calcula curentii n ramurile circuitului electric.
2. Ce reprezint conductantele de intrare si mutuale ale ramurilor
circuitului si cum se determin acestea experimental pe baza
msurrilor si n mod analitic?
3. Cum se determin potentialele punctelor circuitului electric cu
ajutorul voltmetrului?
4. Dati deIinitia diagramei potentiale a conturului unui circuit
electric si indicati ordinea de ntocmire a acesteea.

10








Lucrare de laborator nr.2

STUDIEREA CIRCUITULUI ELECTRIC PRIN METODA
GENERATORULUI ECHI'ALENT DE TENSIUNE

2.1 Scopul lucrrii. VeriIicarea experimental a metodei
generatorului echivalent de tensiune.

2.2. Sarcina teoretic

1.2.1. S se studieze notiunile de baz a metodei generatorului
echivalent de tensiune
1.2.2. S se analizeze rezultatele primite cu cele calculate.

2.3. Indrumri metodice
2.3.1 Notiuni generale
Metoda generatorului echivalent de tensiune se aplic de
cele mai dese ori pentru determinarea curentului ntr-o ramur
anumit a unui circuit electric ramiIicat. Esenta metodei const n
Iaptul c, n raport cu bornele ab ale ramurii alese (1.1) cu
rezistenta R
3
, restul curentului cu surse de EM si de curent este
nlocuit cu un dipol activ (1.2).
E
1
R
1
R
4
R
3
R
R
a
b
c
.1
.2
R
3
Dipol activ
Ee
Re
11
n raport cu ramura aleas ab cu rezistenta R
3
, dipolul activ
poate Ii nlocuit cu un generator echivalent de tensiune (GET), cu
doi parametri: EM a GET-E
e
; rezistenta interioar a GET-R
e
.
Parametrii GET pot Ii determinati experimental si analogic.
Pentru determinarea experimental a parametrilor GET se Iac dou
experiente:
a) experienta mersului n gol (ramura cu rezistenta R
3
este
deconectat), cnd cu ajutorul ampermetrului se msoar tensiunea
ntre bornele ab - &
ab m.g.
. Aceast tensiune este egal cu EM a
generatorului echivalent:
E
e
U
ab 2..

(1)
b) experienta de scurt circuit (rezistenta ramurii ab este egal cu
zero R
3
0) cnd cu ajutorul ampermetrului se msoar curentul I
ab
s.c
n aceast ramur.
Utiliznd rezultatele obtinute n aceste experiente, se calculeaz
rezistenta interioar a generatorului echivalent. n corespundere cu
schema echivalent (1.2), curentul n ramura cu rezistenta R
3
se
determin conIorm legii lui Ohm:
3 e
e
3
R R
E
I
+
=
(2)
Substituind n expresia (2) pentru regimul de scurtcircuit R
3
0
obtinem:
e
3
. c . s 3
R
E
I =
(3)
de unde
. c . s 3
. . ab2
c . s 3
e
e
I
U
I
E
R = =
(4)
n cazul cnd snt cunoscuti parametrii circuitului electric
(1.1), calcularea parametrilor generatorului echivalent se execut
cu urmtoarea succesiune: se ntrerupe ramura cu rezistenta R
3

(1.3) si se determin potentialele punctelor a si b n schema
12
mersului n gol. ConIorm legii lui Ohm se determin curentii I si
I" n ramurile circuitului mersului n gol:
4 l
l
+
= '
R R
E
I ;
2
2
+
= ' '
R R
E
I
Dac admitem conventional c potentialul punctului C este egal cu
zero
c
0, obtinem:
;
R R
R E
R
c a
4 l
4 l
4
+
= I' + =
2
2

+
= I ' ' =
R R
R E
R
c b

Prin urmare, EM a generatorului echivalent de tensiune, cu
tensiunea mersului n gol ntre punctele a si b, se calculeaz n
modul urmtor:
b a . . ab2 e
U E = =
(5)
1. Se sunteaz sursele ideale de EM (se deconecteaz ramurile cu
sursele ideale de curent ) si se determin rezistenta de intrare a
dipolului pasiv n raport cu punctele ab-R
ab nt
(1.4). Aceast
rezistent este egal cu rezistenta intern a GET
R
e
R
ab nt

(6)
b
E
1
R
1
I
1
R
3
R
5
R
2
a
c
Fig.3
I
11
13
Rezistenta de intrare (1.4) se determin conIorm expresiei:
2
2
4 l
4 l
+
+
+
= =
R R
R R
R R
R R
R R
nt ab e

(7)

Avnd calculati parametrii GET, curentul n ramura ab se
determin conIorm legii lui Ohm n corespundere cu schema
echivalent (1.2):
1 1
1
+
=
+
= I
R R
U
R R
E
nt ab
. . ab2
e
e

(8)

Puterea ce se transmite de la dipolul activ sarcinii (1.2) poate Ii
exprimat n Ielul urmtor:
2
1
1
2
1
2
1 1
+
= =
) R R (
R E
R I P
e
e

(9)
Puterii maximale ale sarcinii i corespunde: 0 =
1
1
dR
dP

Rezolvnd aceast ecuatie vom obtine conditia de transmitere a
puterii maximale:

e
R R =
1
(10)
E
R
R
R
R
R
a
b
c
Fig.4
14
nssi valoarea puterii maxime transmise sarcinii va Ii egal cu :
e
e e
e 2ax
R
E
) R (
R E
R I P
4
=
2
= =
2
2
1
1
2
2
1 1

(11)

2.3.2 Indrumar privind indeplinirea compartimentului practic

1. Montati circuitul din Iig. 5 si stabiliti valorile EM n limitele
indicate de lector.
2. Fixati comutatorul K
1
n 'regimul mersului n gol. Introduceti
n tabela 1. Indicatia voltmetrului '
3
(EM a generatorului
echivalent).

Tabela 1
Re2ul
#ezultatele
msurrilor
#ezultatele calculelor
J A
Mersul n ol

. c . abs
. . ab2
nt ab e
I
U
R R = =
Scurtcrcut

Re2 de lucru

ab
ab
3
I
U
R =
15

3. TransIerati comutatorul K
1
n 'regimul de scurtcircuit si
introduceti n tabela1 indicatia ampermetrului A1(curentul de
scurtcircuit I
ab.s.c.
).
4. TransIerati comutatorul K
1
n 'regimul de lucru si introduceti
n tabela1 indicatiile voltmetrului '
3
si a ampermetrului A
1
(U
ab

si I
ab
tensiunea si curentul prin rezistenta R
3
). Determinati
valorile R
e
, R
3
introduceti-le n coloanele respective ale
tabelulu 1.
5. Cu ajutorul rezultatelor obtinute veriIicati metoda generatorului
echivalent, conIorm Iormulei:
1 1
1
+
=
+
=
R R
U
R R
E
I
. . 2 . ab
. . 2 . ab
e
e

Comparati valoarea obtinut a curentului I
3
cu cea msurat n
circuit n regimul de lucru.


Intrebri de control

1. Formulati teorema dipolului activ.

1.5
16
2. n ce consecvent si cum se Iace calculul parametrilor
generatorului echivalent? Cum se determin acesti parametri n
mod experimental?
3. Lmuriti metoda generatorului echivalent de tensiune.
4. n ce relatie trebuie s se gseasc rezistenta sarcinii unui dipol
activ, pentru ca ea s consume puterea maxim? Deduce-ti
Iormula pentru determinarea acestei relatii.
















Lucrare de laborator nr.3

REZONANTA DE TENSIUNE $I CURENT

3.1. Scopul lucrrii. Studierea experimental a propriettilor
circuitelor electrice cu unire consecutiv a elementelor n regimul
de rezonant; trasarea curbelor de rezonant a circuitelor.

3.2. Sarcina teoretic

17
3.2.1.S se studieze propriettile circuitelor electrice cu unire
consecutiva.
3.2.2. S se analizeze metoda de calcul a propriettilor elementelor in
regimul de rezonant.

3.3. Indrumri metodice
3.3.1. Notiuni generale

Rezonanta este regimul unui circuit electric pasiv, ce contine
bobine de inductant si condensatori, n timpul cruia reactanta de
intrare ori susceptanta reactiv de intrare snt egale cu zero.
Rezonanta n circuit poate Ii obtinut:
- prin varierea Irecventei I a tensiunii aplicate la circuit, cnd
LConst si CConst,
- prin varierea L sau C cnd IConst.
Functiile
) ( ), ( y ), ( ), ( b ), ( b ), ( b ), ( z ), ( r ), ( x ), ( x ), ( x
C L C L

se numesc caracteristice de Irecvente, iar reprezentarea graIic a
Iunctiilor ) ( ), ( I ), ( I ), ( U ), ( U ), ( U ), ( I
L C C L
poart
denumirea de curbe de rezonant.
Rezonanta de tensiune apare n circuitul electric cu unire
consecutiv a elementelor ce contin inductivitate si capacitate
(Iig.1), cnd are loc conditia , 0
C
1
L x
0
=

= de unde
.
LC
1
0
=
18
n acest caz curentul si tensiunea aplicat la circuit coincid dup
Iaz ), 0 = iar impedanta (rezistenta rezultant) a circuitului este
egal cu cea activ:
. 0
R
x
arct ; R )
C
1
L ( R Z Z
2 2
= = =

+ = =
Inductanta si capacitanta circuitului snt egale ntre ele si
egale cu impedanta caracteristic ori de und a circuitului p:
.
C
L
C
1
L
0
0
p = =

=
Curentul n momentul de rezonant I
0
are valoarea maxim,
Iiindc impedanta circuitului n acest timp este minim si egal cu
R.
. 2ax 0
I
R
U
Z
U
I = = =
n timp de rezonant tensiunea pe inductant U
L0
este egal dup
valoare cu tensiunea pe capacitant U
C0
si se gseste cu ea n
opozitie de Iaz, iar tensiunea pe rezistenta activ este egal cu
tensiunea aplicat la circuit (U
R
U) (Iig.2).
La rezonanta de tensiune maximele de energie acumulate n
cmpul electric al capacittii si n cmpul magnetic al inductantei
snt egale ntre ele:
2ax C 2ax L
W W =
i R L C
U
R
U
L
U
C
U

Fig.1
0
.
0
I L f U
L
=
0 =
.
U
.
I
C
I
f U
C
0
.

=
# I U
0
.
=
Fig.2
19
n timp de rezonant a tensiunii n circuit are loc schimbul
nentrerupt de energie ntre cmpurile magnetic si electric si, n
acelasi timp, energia rezultant a acestor cmpuri rmne constant:
) . Const
2
CU
2
LI
t sn t cos
2
LI
W W
2
c2
2
2
0
2
0
2
2
2
C L
= = = + = +
n caz dac n circuit n-au loc pierderi (R0), energia initial
acumulat n contur, la conectarea lui la surs oscileaz n regimul
de rezonant ntre L si C, Ir participarea sursei. Dac circuitul
contine rezistenta activ R, toat energia electric, care n timpul
rezonantei se primeste de contur de la surs, se consum n aceast
rezistent. Tensiunile U
L0
si U
C0
n timp de rezonant pot s
depseasc considerabil valoare de tensiune la intrarea circuitului
U, dac R
C
1
L
0
0
p =

= ; din aceast cauz rezonanta n

circuitul consecutiv se numeste rezonant de tensiune.
Raportul dintre tensiunea de inductant sau capacitant si
tensiunea aplicat la circuit, ce se gseste n regimul de rezonant,
se numeste Iactor de calitate Q:
.
R R
C
L
L
R
LC
1
R
L
R I
L I
U
U
U
U
Q
0
0
0 0 C 0 L 0
p
= = =

= = =
n instalatiile radiotehnice contemporane Iactorul de calitate
atinge valoarea 300 si mai mult.
Rezonanta de curent apare n circuitul electric cu unire n
paralel a elementelor, ce contin inductivitate si capacitate (Iig.3),
cnd are loc conditia:
g
L
C
Fig.3
u
i
20
, 0 C
L
1
b b b
0
0
C L
=

= = sau .
LC
1
0
=
La rezonanta de curent susceptanta capacitativ b
c
a
conturului paralel este egal dup valoare cu susceptanta inductiv
b
L
iar admitanta conturului Y- egal cu conductanta lui g.
. 0

C
L
1
arct ; C
L
1

0
0
2
0
0
2
=

= =

'
+

'

+ =
n acest caz curentul la intrare n circuit si tensiunea aplicat
la circuit coincid dup Iaz (Iig.4).
La rezonant curentul la intrare n circuit are valoarea minim,
Iiindc admitanta de intrare are valoarea minim, egal cu
conductanta activ a circuitului:
. I U I
2n 0
= =
Curentii n inductant si capacitant snt egale dup valoare
si se gsesc n opozitie de Iaz unul Iat de altul: I
LO
I
CO
.
Factorul de calitate a conturului oscilator paralel se
determin n caz de rezonant prin raportul dintre curentii n
elementele reactive (I
L
ori I
C
) si curentul n partea neramiIicat a
circuitului I
O
:
,

L
C

C
U
C U
I
I
I
I
Q
o o
O
CO
O
LO

= =

= = =
unde este conductanta de und ori caracteristic a circuitului.
0
.
0 0
U C f I
C
=
0 =
.
U
C
I
f U
C
0
.

=
L
U
f I
o
L

.
0
.
=
Fig.4
21
La rezonant curentii I
LO
si I
CO
pot s depseasc
considerabil valoarea curentului I
O
n partea neramiIicat a
circuitului, dac = ((
L
C
de aceea rezonanta n circuit cu unire
paralel a elementelor se numeste rezonant de curent.
La rezonanta de curent, ca si la cea de tensiune, are loc
schimbul nentrerupt de energie dintre inductant si capacitant Ir
participarea la acest proces a sursei de energie. n caz de existent a
pierderilor ) 0 = , energia ce rezult de la surs n caz de
rezonant se consum n conductanta g. Unirea n paralel a unei
bobine inductive si a unui condensator real este prezentat prin
schema echivalent pe Iig.5.



Rezonanta are loc, cnd susceptanta reactiv de intrare bb
1
b
2
0
sau b
1
-b
2
unde b
1
si b
2
snt susceptantele reactive ale ramurilor
circuitului. Dac b
1
b
2
, componentele reactive ale curentilor snt
egale ntre el dup valoare si se gsesc n opozitie de Iaz (Iig.6).
Din diagrama vectorial se vede, c la rezonant curentul la intrare
n circuit poate Ii considerabil mai mic n comparatie cu curentii din
ramurile cu elemente reactive. Dac R
1
R
2
0, curentii din ramurile
Fig.5
L
C
U
i
R1 R2
i
2
i
1
0
2

.
U
.
I
.
2
I
0
2

.
2 p
I
.
1p
I

.
1
I
Fig.6
22
cu elemente reactive snt decolati dup Iaz Iat de tensiunea cu
unghiul
2
6
I

si curentul total

I
O
I
1
I
2
0. Rezistenta de intrare a
circuitului este extrem de mare (tinde spre inIinit).
Exprimnd b
1
si b
2
prin parametrii circuitului si Irecventa
ciclic, obtinem conditiile pentru rezonanta de curent:
)
)
.
C
1
R
C
1
L R
L
2
2
2
2
2
1

=
+

3.3.2 Indrumar privind indeplinirea compartimentului practic

1. Montati circuitul electric conIorm schemei (Iig.7).
2. Mentinnd tensiunea la intrarea circuitului constant U.V,
msurati si nscrieti valorile artate n tabela1:
Tabela 1
N

Msurat Calculat
I P U
k
U
C
Z
k
R
k
X
L
X
C

L C
cos
A W V V O O O O Hn F grad
1
L
C
Fig.7
V
2
V
1
W
A
V
U
R
R
L
R
C
23

a) inductanta LConst si capacitatea CVar (luati 11-12 valori
C);n apropierea punctului de rezonant luati 5 valori de
capacitate schimbnd-o este 1F (pasul de variatie 4 5 F).
b) capacitatea CC
0
Const si LVar (luati 11 12 valori)
U.V

3. Montati circuitul electric conIorm schemei (Iig.8).
4. Mentinnd tensiunea pe conturul paralel U .V, msurati si
nscrieti valorile artate n tabelul 2:
Tabela 2
N

Msurat Calculat
U I I
C
I
k
P Y
k
G
k
b
L
b
C
L C cos
V A A V W Sm Hn F grad
2
3
4
5
6
7
8
L
C
Fig.8
A2
A1
W
A
V
U
R
24
1
2
3
4
5
6
a) inductanta LConst si capacitatea CVar (luati 11-12 valori C);
n apropierea punctului de rezonant schimbati valoarea C cu pasul
13F; n aIar de punctul de rezonant, schimbati cu pasul 4-5 3F;
b) capacitatea CC
0
Const si LVar.

5. Construiti diagramele vectoriale ale circuitului, Iolosind
datele punctelor 2 si 4 pentru trei valori ale capacittii:
CC
0
; C=C
0
; CC
0.
Construiti pe hrtie milimetric graIicele Iunctiilor indicate n
coloana 'msurat ale tabelului1 n Iunctie de capacitatea C.

Intrebri de control.

1. Formulati notiunea de rezonant ntr-un circuit electric. Numiti
metodele de obtinere si particularittile rezonantei de tensiune si
de curent.
2. Construiti calitativ caracteristicile de Irecvent pentru conturul
oscilator consecutiv: X
L
(), X
C
(), X() si b
L
(), b
C
(), b()
pentru un circuit cu unirea n paralel a elementelor g, L, C.
3. Descrieti curbele de rezonant I(), U
C
(), U
L
(), (), pentru
un circuit cu unire n consecutiv a elementelor R,L,C si U(),
I
C
(), I
L
(), () pentru un circuit oscilant paralel.
4. Formulati notiunea Iactorului de calitate Q si Iactorului de
amortizare a unui contur oscilant. Construiti diagramele
vectoriale pentru rezonanta de tensiune si de curent.
25
5. Dati deIinitia rezistentei undulare si conductantei undulare a
unui circuit electric.







Lucrarea de laborator nr.4

STUDIEREA CIRCUITELOR TRIAZATE CU CONEXIUNE
N STEA

4.1. Scopul lucrrii. Cercetarea diIeritelor regimuri de Iunctionare a
receptoarelor de energie legate n stea, n cazul conectrii lor la o
surs simetric triIazat.

4.2. Sarcina teoretic

4.2.1. S se studieze notiunile de baz reIeritor la Iunctionarea
receptoarelor de energie legate in stea.
4.2.2. S se analizeze rezultatele primite dup eIectuarea lucrrii.

4.3. Indrumri metodice
4.3.1 Notiuni generale

Valorile instantanee ale FEM a unei surse simetrice triIazate
pot Ii determinate cu ajutorul expresiilor urmtoare:


(1)


unde E
m
snt amplitudinile FEM.
)
) ) , 120 sin 240 sin
; 120 sin
); sin(
+ = =
=
=
t E t E e
t E e
t E e
m m C
m B
m A



26
Corespunztor, pentru valorile eIicace ale FEM n Iorm simbolic
se poate scrie:

+

=
= =
=
120
120
2 ,
f
C
m
f
B
A
Ee E
E E Ee E
E E

(2)
Diagrama vectorial pentru valorile eIicace ale FEM n cazul
sistemului simetric triIazat este reprezentat n Iig.1.
Un circuit triIazat si un receptor triIazat se numesc s2etrce,
dac numrul complex al rezistentelor celor trei Iaze snt egale ntre
ele, n caz contrar ele snt numite nes2etrce.
Dac la un circuit simetric triIazat este aplicat un sistem
simetric de tensiuni, atunci obtinem un sistem simetric de curenti.
Regimul de Iunctionare, a circuitului triIazat cu sistemul triIazat de
tensiuni si ale curentilor, simetric este numit re2 de 1unc(onare
s2etrc. Exist dou moduri principale de legare a celor trei
nIsurtori la generator si a Iazelor la receptor legarea n stea si
legarea n triunghi. La legarea n stea (Iig.2) toate nceputurile
(A,B,C) sau toate sIrsiturile (X,Y,Z) ale nIsurrilor la generator
se unesc ntrun singur punct. Punctele comune ale nIsurrilor O
la generator si ale Iazelor la receptor O
/
se numesc puncte neutre sau
de nul, iar conductorul ce uneste ntre ele aceste puncte se numeste
1
j


A
E

B
E

C
E

120
120
Fig.1
27
conductor neutru sau nul. Conductoarele ce leag nIsurrile
generatorului cu receptorul se numesc conductoare de linie.
Tensiunile dintre nceputurile si sIrsiturile Iazelor sau, ceea ce este
identic, tensiunea dintre Iiecare conductor si cel neutru, se numesc
tensiuni pe Iaz. Tensiunile pe Iaz ale generatorului e noteaz prin
C B A
U U U

, , (la nceputul conductoarelor de linie), iar tensiunile pe
Iaz la receptor prin
c b a
U U U

, , (la sIrsitul conductoarelor de linie).
Tensiunea dintre conductoarele de linie se numeste tensiune
ntre Iaze sau tensiune de linie. Deosebim tensiune de linie la
generator, ce se noteaz prin
CA BC AB
U U U

, , si tensiunea de linie la
receptor se noteaz prin . , ,
ca bc ab
U U U

Valoarea tensiunii de linie
este egal cu diIerenta tensiunilor de pe Iazele respective, de
exemplu, la receptor:
b
A
U

A
E

0
Z
0
I

C
U

B
U

C
E

B
E

C
A
B

U
'

LB
Z
B
I

LC
Z
C
I

LA
Z
A
I

a
c

C
Z
c
U
'

b
U
'

B
Z
A
Z
a
U
'

CA
U

AB
U

BC
U

bc
U

ca
U

ab
U

Fig.2
28

a c ca
c b bc
b a ab
U U U
U U U
U U U



=
=
=

(3)
S indicm n mod conventional sensurile pozitive ale
tensiunilor si ale curentilor, asa cum snt prezentate n Iig.2.
Tensiunea dintre punctele de neutru la generator si la
receptor se numeste deplasarea neitralei:
;

U

=
' '
(4)
De obicei potentialul punctului de nul la generator 0 =

.
S cercetm sistemul triIazat n cazul cnd snt cunoscute:
O numrul complex al rezistentei ale celor trei Iaze
C B A
Z Z Z , , (s considerm aici si n urmare rezistenta ale celor trei
conductoare de linie 0 = = =
LC LB LA
Z Z Z );
O numrul complex al rezistentei conductorului neutru,
0
Z ;
O tensiunile pe Iaz la generator , , ,
C B A
U U U

care, neglijnd
cderea de tensiune din nIsurrile generatorului, pot Ii considerate
egale cu FEM corespunztoare.
Calculul curentilor n acest caz poate Ii eIectuat cu ajutorul metodei
de calcul numit ,metoda celor dou noduri. Tensiunea dintre
punctele de neutru este calculat astIel:

0

U U U
U
C B A
C C B B A A

+ + +
+ +
=
'

(5)
unde
0 0
1 , 1 , 1 , 1 Z Z Z Z
C C B B A A
= = = = este numrul
complex al conductantei ale celor trei Iaze la receptor si
conductorului neutru.
Tensiunea pe Iaz la receptor se calculeaz astIel:

C c B b A a
U U U U U U U U U
' ' '
= = =

; ;
(6)
29
Curentul de Iaz al receptoarelor, care este egal cu curentul de linie
se aIl conIorm Iormulei:

C c C B b B A a A
U I U I U I

= = = , ,
(7)
Curentul n conductorul neutru se calculeaz astIel:
0 0
U I
'
=

(8)
VeriIicarea poate Ii eIectuat, aplicnd prima lege a lui KirchhoII
sub Iorm complex pentru punctul neutru a receptoarelor:

C B A
I I I I

+ + =
0
(9)
Cu ct mai mic va Ii rezistenta conductorului neutru, cu att
mai mic va Ii diIerenta dintre tensiunile pe Iaz la receptor si
tensiunile pe Iaz corespunztoare la generator, iar n cazul ; 0
0
= Z
C c B b A a
U U U U U U U

= = = =
'
, , , 0
Sistemul simetric triIazat de tensiuni pe Iaz poate Ii
reprezentat n Ielul urmtor, aplicnd operatorul de rotatie
: 866 . 0 * 5 . 0
120
f e a
f
+ = =



A
f
A C
A
f
A
f
A B
A A
U a e U U
U a e U e U U
U U

= =
= = =
=

+
120
2 240 120
(10)
Suma acestor trei vectori este egal cu zero:
0
2
= + + = + +
A A A C B A
U a U a U U U U

(11)
Dac n acest caz si receptorul triIazat este simetric, adic

C
, atunci 0 =
'
U

pentru toate valorile Y

0
si curentul
conductorului neutru:
0
0 0
= =
'
U I


(12)
Curentul de Iaz al receptoarelor Iormeaz n acest caz un
sistem simetric. n cazul unui sistem simetric de tensiuni valoarea
eIicace a tensiunii de linie este de 3 ori mai mare, dect valoarea
eIicace a tensiunii pe Iaz:
L
U U 3 = (13)
30
Cnd lipseste conductorul neutru, calculul se eIectueaz n
mod similar cazului descris mai sus, numai c:
0 , 0
0
= + + =
C B A
I I I

(14)
Prin puterea activ unui sistem triIazat se subntelege suma
puterilor active ale celor trei Iaze la receptor si puterii active n
rezistenta inclus n conductorul neutru:
0
P P P P P
C B A
+ + + = (15)
Puterea reactiv a unui sistem triIazat se determin prin
expresia:
QQ
A
Q
B
Q
C
Q
0
(16)
iar puterea total a sistemului triIazat prin Iormula:
2 2
Q P S + = (17)
Puterea activ consumat de la generator n cazul unui
circuit triIazat si n prezenta conductorului neutru, poate Ii msurat
cu trei wattmetre monoIazate, conectnd Iiecare din ele la curentul
si tensiunea Iazei corespunztoare (Iig.3):

C B A
P P P P
'
+
'
+
'
= (18)
unde:
*
*
*
*
1
2
A
B
C

A
U

B
U

C
U

A
I

A
Z
B
I

C
I

B
Z
C
Z

'
Fig.3
31

'
+

'

=
'

'
+

'

=
'

'
+

'

=
'

C C C C C
B B B B B
A A A A A
I U cos I U P
I U cos I U P
I U cos I U P
(19)
n cazul cnd generatorul si receptorul snt simetrice, este
suIicient de a msura puterea activ a unei Iaze (Ph), atunci
valoarea puterii active a sistemului triIazat va Ii egal cu 3 Ph .
Cnd lipseste conductorul neutru, puterea activ poate Ii
msurat cu ajutorul a dou wattmetre monoIazate (Iig.4). n acest
caz puterea activ consumat este egal cu suma algebric a celor
dou wattmetre:

PP
1
P
2
(20)
unde:

'
+

'

'
+

'

B BC B BC 2
A AC A AC 1
I U cos I U P
I U cos I U P
(21)
*
*
*
*
1
2
A
B
C
AC
U

BC
U

A
I

B
I

C
I

A
Z
B
Z
C
Z

'
Fig.4
32
Pentru claritate, rezultatele calculelor si msurrilor unui
circuit triIazat snt ilustrate cu ajutorul diagramei topograIice a
acestui circuit. Ea reprezint o diagram a potentialelor, prezentate
sub Iorm simbolic, Iiecrui punct din schem corespunzndu-i un
punct pe diagrama topograIic. Punctul initial, potentialul cruia
este considerat egal cu zero, i corespunde pe diagrama topograIic
nceputul sistemului de coordonate.
Punctul neutru la generator este de obicei Iixat pe diagram
la nceputul sistemului de coordonate, considernd
0

'
0.
Tensiunea dintre dou puncte ale circuitului, de exemplu
B A AB
U

= , ce poate Ii determinat usor de pe o asa diagram:

este suIicient de a uni liniar pe diagram punctele corespunztoare
A si B, si de a ndrepta sgeata vectorului obtinut spre potentialul ce
se micsoreaz, adic spre punctul A.
Vectorii curentilor se construiesc de la nceputul sistemului
de coordonate. n cazul legrii n stea si n prezenta conductorului
neutru (Iig.2),diagrama topograIic poate Ii construit, dac snt
cunoscute rezultatele experientei, n ordinea urmtoare. Dac
0
0
= tensiunile pe Iaz a generatorului:
C 0 C C
B 0 B B
A 0 A A
U
U
U

= =
= =
= =
(22)
adic snt egale cu potentialele bornelor Iazelor corespunztoare.
Tensiunea dintre punctele neutre este egal cu:

U
' ' '
= =

(23)
iar tensiunile pe Iaz la receptor, corespunztor cu:
C C c
B B b
A A a
U U U
U U U
U U U
' '
' '
' '
= =
= =
= =









(24)
Alegnd n prealabil scara tensiunii m
u
(V/cm), construim de
la nceputul sistemului de coordonate steaua simetric a vectorilor
33
tensiunilor pe Iaz la generator. Punctul O
/
se gseste pe diagrama
la intersectia curbelor construite din punctul A cu raza U
a
/m
u
, din
punctul B cu raza U
b
/m
u
si din punctul C cu raza U
c
/m
u
.
Tensiunile pe Iaz la receptor le putem construi, unind punctele O
/

si A,B,C (pentru veriIicare comparm mrimea vectorului

U
'
cu
datele experimentale). n continuare alegem scara curentilor m
I

(A/cm). Unghiurile de decolaj
c b a
, , ntre curent si tensiuni pe
Iaz la receptori se determin (dac snt cunoscute indicatiile
aparatelor Iolosite) cu ajutorul expresiilor :

C o c
C
c
B o b
B
b
A o a
A
a
I U
P
cos ,
I U
P
cos ,
I U
P
cos
' ' '
= = = (25)
De la nceputul sistemului de coordonate construim vectorii
curentilor sub unghiurile deja cunoscute Iat de tensiunile pe Iaz,
corespunztoare receptorului. Sensul unghiurilor de decolaj l
determinm, reiesind din caracteristica rezistentei Iazei
corespunztoare la receptor. Sumnd geometric curentii de linie,
obtinem vectorul curentului conductorului neutru:
C B A
I I I I

= + + (26)
n cazul rezistentei active a conductorului neutru

trebuie
s Iie n concordant de Iaz cu

U
'

(adic unghiul de decolaj este

egal cu zero), iar mrimea lui s coincid cu valoare curentului I
0
,
msurat experimental.
Diagrama topograIic si diagrama vectorial a curentilor, construite
ntr-un sistem de coordonate comun, snt reprezentate pentru cazul

a
U

Ab
U

b
I

0
I

'
c
I

c
U

U
'

C
U

CA
U

B
b
b
U

A
I

, a , A
'
C
I

CA c
U U

=

c
B
U

A
U

C
U

A
U U

=
'
BA b
U U

=
Bb
B
I

Fig.6
Fig.5
34
legrii n stea a receptoarelor n prezenta conductorului neutru
)
0 0
# Z = n Iig.5. ntruct conductorul Iazei A este ntrerupt (adic
0 I , Z
A A
= = ), n Iaza B este inclus o sarcin activ-capacitiv,
iar n Iaza C o sarcin activ-inductiv.
4.3.2 Indrumar privind indeplinirea compartimentului practic

1. Ca modalitate de eIectuare a lucrri, mai jos este prezentat un
exemplu.
2. Modelul electronic prezentat mai jos e realizat n EWB 5.12 si
modelul matematic MathCAD.


3. Determinati Irecventa f ,perioada T , ,mrimile eIective si
momentane a tensiunilor de Iaz:

Fig.7
35
: f 50 = ;
f
T
1
= ; s T 02 , 0 = ; f c c = 6 2 ;

s
rad
159 , 314 = ;
J U
A
220 = ; J U
B
220 = ; J U
C
220 = ;
) ) t U t u
A A
c c c = sin 2 ;
)

'
+

'

c c c =
3
2
sin 2
6
t U t u
B B
;
)

'
+

'

c c c =
3
4
sin 2
6
t U t u
C C
;
T s s t .. 001 ... 0 = ;

4. Introduceti valorile rezistentilor active, inductive si capacitive,
corespunztoare rezistentelor, bobinelor si capacittilor pe modelul:
= 3
A
# , = 6
B
# ; =12
C
# ;
m: L
A
465 . 25 = ; m: L
B
732 . 12 = ; m: L
C
0 = ;
A LA
L x c = ;
B LB
L x c = ;
C LC
L x c = ;
= 8
LA
x ; = 4
LB
x ; = 0
LC
x ;
C
A
3 7 , 795 = ; C
B
3 25 , 265 = ; C
C
3 = ;
;
1
A
CA
C
x
c
=

;
1
B
CB
C
x
c
=

;
1
C
CC
C
x
c
=

; 4 =
CA
x ; 12 =
CB
x ; 0 =
CC
x
5. Gsiti rezistentele totale si deIazajul dintre curent si tensiune
pentru Iiecare Iaz:
; 5 ; ) (
2 2
= + =
A CA LA A A
Z x x # Z
; 128 , 53 ); arctan(
3
=

=
A
A
CA LA
A
IU
#
x x
IU
; 10 ; ) (
2 2
= + =
B CB LB B B
Z x x # Z
36
; 132 , 53 ); arctan(
3
=

=
B
B
CB LB
B
IU
#
x x
IU
; 12 ; ) (
2 2
= + =
C CC LC C C
Z x x # Z
; 0 ); arctan(
3
=

=
C
C
CC LC
C
IU
#
x x
IU
6. Gsiti conIorm legii Ohm mrimile eIective a curentului n
Iaze, apoi determinati mrimile momentane a curentilor, lund n
considerate deIazajul dintre tensiunile si curent si gsiti mrimile
curentilor ca mediile ptrate a valorilor momentane ntr-o perioad.
; 002 , 44 ; A I
Z
U
I
A
A
A
A
= =
)); arctan( sin(
2
) (
A
LA CA
A
A
A
#
x x
t
Z
U
t i

+ c
c
=
; 002 , 44 ) (
1
0
2
A I t i
T
I
A
T
A A
= c =

; 999 , 21 ; A I
Z
U
I
B
B
B
B
= =
)); arctan(
3
2
sin(
2
) (
B
LB CB
B
B
B
#
x x
t
Z
U
t i

+
c
c
c
=
6

; 999 , 21 ) (
1
0
2
A I t i
T
I
B
T
B B
= c =

; 333 , 18 ; A I
Z
U
I
C
C
C
C
= =
);
3
4
sin(
2
) (
6

c
c c
c
= t
Z
U
t i
C
C
C

; 333 , 18 ) (
1
0
2
A I t i
T
I
C
T
C C
= c =

37
7. Determinati valoarea momentan a curentului n Iirul nul si
valoarea lui eIectiv:
) ) ) ) t i t i t i t i
C B A
+ + =
0
)

=
T
dt t i
T
I
0
2
0 0
1

A I 267 . 47
0
=
8. Gsiti Iaza initial a sinusoidei i
0
(t) si construiti diagrama
vectorial.
t
0
0s
) ) )
) ) )
otherwise
t i
dt
d
t i if
t i
dt
d
t i if
n
, 1
0 0 , 2
0 0 , 0
0 0
0
0 0
0 0
0
0 0

'
+

'

> c A

'
+

'

> c
=
n2
)

'
+

'

+ =
2
* 0
sin 10 9
0
0
0
I
c i
a n
n
6

0
303.195
0


38






#egimul avariat in circuit.

ig.8
39
9. ntreruperea Iazei C si Iirului nul (Iig.9)

Determinati modelul electronic in EWB si determinati indicatiile
dispozitivelor n modelul matematic MathCAD, indicnd de
asemenea caracteristicile de Iaz.
10. Determinati mrimile pentru Iazele AB Iormate, compus
dintre sarcinile de Iaz AO si BO conectate serie, si tensiunea U
AB
.
) ) ) t u t u t U
B A AB
=
)

=
T
AB AB
dt t u
T
U
0
2
1
U
AB
381,051 V
Fig.9
40

Rezistenta activ si reactiv si impedanta Iazei AB snt:
B A AB
# # # + =
LB LA LAB
X X X + =
CB CA CAD
X X X + =
)
2 2
CAB LAB AB AB
X X # : + =
11.ConIorm legii Ohm gsiti valoarea eIectiv I
AB
a curentului n
Iaza AB. Determinati de asemenea Iunctia valorii momentane
i
AB
(t), lund n consideratie, c aceasta se observ n diagrame,
tensiunea U
AB
trece tensiunea de Iaz U
A
cu 30
0
, si luati n
consideratie deIazajul dintre tensiune si curent n Iaza AB. Gsim
valoarea eIectiv a curentului I
AB
si media ptratic a valorii
momentane ntr-o perioad.
AB
AB
AB
Z
U
I = I
AB
38,689 A
)

'
+

'

'
+

'

+ + c c
c
=
AB
LAB CAB
AB
AB
AB
#
X X
t
Z
U
t i arctan
6
sin
2 6

)

=
T
AB AB
dt t i
T
I
0
2
1
I
AB
38,689A
Fig.10
41
12. Determinati indicatiile voltmetrelor U
OA
si U
OB
pe portiunile
OA si OB a ramurii AB cu curentul I
AB
. Gsiti mrimile eIective ca
mediile ptrate a valorilor momentane lund n consideratie
deIazajul curentului I
AB
si tensiunilor de pe portiunile de circuit.
U
A
I
AB
*Z
A
U
A
193,433J
)

'
+

'

'
+

'

+

'
+

'

+ + c c c c =
A
CA LA
AB
LAB CAB
A AB AB
#
X X
#
X X
t Z I t u arctan arctan
6
sin 2
6

c =
T
A A
dt t u
T
U
0
2
1
U
A
193,433 J
U
A
I
AB
*Z
B
U
B
386,901J
)

'
+

'

'
+

'

+

'
+

'

+ + c c c c =
B
CB LB
AB
LAB CAB
B AB B
#
X X
#
X X
t Z I t u arctan arctan
6
sin 2
0
6

c =
T
B B
dt t u
T
U
0
2
1
U
B
386,901 J
Semnul ,-, n expresia U
0
A(t) apare n urma cazului cnd
tensiunea este numeric egal cu lucrul de transIer a sarcinii pozitive
unice de la nodul 0 la nodul A, iar transIerul se eIectueaz contra
directiei curentului IAB.
13. Calculati tensiunea de deIazaj ntre circuitul nul si neutru la
nceput contra directiei curentului de Iaz OA si pe bobina
generatorului AN, apoi de-a lungul curentului n Iaz OB si pe
bobina generatorului BN.
) ( ) ( ) ( t U t U t U
A A N
+ =

=
T
N N
dt t U
T
U
0
2
) (
1
U
ON
332,919 V;
) ( ) ( ) ( t U t U t U
B B N
+ =

=
T
N N
dt t U
T
U
0
2
) (
1

U
ON
332,919 V;
Analogic determinati valoarea tensiunii ntre zero si modul C, lund
n consideratie c n bobina generatorului vom merge n directia
42
NC, determinm mrimea activ indicatiile voltmetrului n
modelul electronic. Determinm la Iel Iaza initial a sinusoidei
U
0
C(t) si vom construi diagrama vectorial.
) ( ) ( ) ( t U t U t U
C N oc
=

=
T
C C
dt t U
T
U
0
2
) (
1
U
OC
539,069 V;

otherwise
t U
dt
d
t U if
t U
dt
d
t U if
m
C C
C C
1
) 0 ) ( ( * ) 0 ) ( ( 2
) 0 ) ( ( * 0 ) ( ( 0
0
0
0
0 0
> A
>
=
m2
2 *
) * 0 (
sin( * ) 1 (
C
C m
C
U
c U
a m + = 6
OC
315,86
14. Studiati la Iel oscilogramele U
0
N(t) si U
0
C(t) n modelul
electronic:



Fig.11
43
Determinarea indicatiilor aparatelor dup curbele de re:onant
caracteri:ate de frecventa pe portiunile A i B a fa:ei AB.



15. Determinm rezistentele inductive si capacitive a portiunilor
OA si OB ca Iunctie de . Determinati rezistentele active si reactive
sumare n Iaza AB, inductanta portiunii OA si OB, ct si a Iazei AB
n Iunctie de .
)
A LA
L X c = )
B LB
L X c = )
A
CA
C
X
c
=

1

)
B
CB
C
X
c
=

1

R
AB
R
A
R
B

Fig.12
44
X
LAB
()X
LA
() X
LB
() X
CAB
()X
CA
()
X
CB
()
) ) ) )
2
2

CA LA A A
X X # Z + =
) ) ) )
2
2

CB LB B B
X X # Z + =
) ) ) )
2
2

CAB LAB AB AB
X X # Z + =
Pentru a determina diapazonul schimbrii Irecventei
unghiulare si construirea caracteristicilor de Irecvent vom
determina Irecventa de rezonant a Iazei AB, din conditia c la
aceast Irecvent este valabil egalitatea rezistentelor inductive si
capacitive , de aici rezult Iormula lui Thomson pentru Irecventa de
rezonant
0

) )
0 0

CAB LAB
X X =
B A
B A
C C
L L
c
+
c
= c + c
0 0
1 1


)
1
0
1 1
1

'
+

'

+ +
=
B A
B A
C C
L L

6

c
=
2
0
0
f : f 737 , 57
0
=
s
rad
769 , 362
0
=
Cum se vede c la ntreruperea cablului liniar Iaza AB se aIl n
rezonanta de tensiune.
16. Determinati la Iel mrimea Irecventei unghiulare , la
Irecventa de lucru 50Hz si vom indica diapazonul de schimbare a
Irecventei unghiulare.
s
rad
50 2
1
c = 6
s
rad
s
rad
500 ...... 200 =
Construiti caracteristicile de Irecvent n dependent de curent n
Iaza AB (Iig.13), gsit dup legea lui Ohm si vom nsemna
Irecventele unghiulare
0
,
1
(pe axa x) si indicatiile ampermetrului
din modelul electronic (pe axa y):
45

Determinati dup legea lui Ohm caracteristicile Irecvent tensiune
pe portiunile OA si OB a Iazei AB (Iig.14) si vom indica acest lucru
pe graIic si indicatiile voltmetrelor din modelul electronic:



17. Faceti concluziile necesare n urma eIecturii lucrrii.






Fig.13
Fig.14
46
Intrebri de control.

1. Ce se numeste curent alternativ triIazat?
2. Ce se numeste regim simetric a unui sistem triIazat?
3. Cum se obtine un curent triIazat?
4. Care tensiune se numeste de Iaz si care de linie, n cazul
legrii n stea. Ce relatii exist ntre ele?
5. Ce se presupune prin deplasarea neitralei? Cum se calculeaz
analitic aceat tensiune?
6. Cum se determin puterile active, reactive si total ale unui
sistem triIazat?
7. Construiti diagramele topograIice si diagramele vectoriale ale
curentilor ntr-un sistem de coordonate comun, pentru un circuit
triIazat, n cazul legrii receptoarelor n stea si n prezenta
conductorului neutru (sau n lipsa lui), pentru o oarecare sarcin
asimetric.



















47
ILIOGRAIE

1. Araen I.H. Teperece cn erprex. uacr
epna. Hee erpece e.-M.:epr , 1978.- 592
crp.
2. Hcen A.K. Tep ex erpecx ee. Ve
nyn.
-M.: Bca a, 1987, -512 crp.
3. E. Simion , T. Maghiar. Electrotehnica. Editia a 2-a pentru
subingineri. Cimislia, 1993,-408 pag.
4. 3enee I.B., H H.A.,Hery A.B.,Crpaxn C.B.
Ocn rep ee. cryern nyn.-
M.:eprarar,1989,-475 crp.
5. Feccn H.A. Teperece cn erprex.
erpece e. Ve nyn.-M.: Bca
a,1984,-560 crp.
6. Beec M.P. 3aa rep ex erpecx
ee.-M.: Bca a,1982,-488 crp.
7. Peyc I.I.,Feycn A.H. Cp aa erprexe
cna erp.-M.: Bca a,1991,-416 crp.
8. Iepacn B.I. Cp aa erprexe cna
erp-.-M.: Bca a,1987,-288 crp.
9. Feccn H.A. Cp aa reperec cna
erprex.-M.: Bca a,1975,-487 crp.
10. Hea H.H.,epa K.C. Teperece cn
erprex. uacr epna. Ocne r a
rep erparrr rep erpecx
arrx ee. - H.: eprarar ,1981,-535crp.
11. Hea H.H., epa K.C. Teperece cn
erprex. uacr nrpa. - H.: eprarar ,1981,-
415crp.
12. Horia Gavril. Electrotehnica si echipamente electrice.
V.I.-Bucuresti: Editura Didactic si Pedagogic,1993-375pag.
13. Ursea P.C. Electrotehnica aplicat. - Bucuresti: Editura
Tehnic, 1995, -335pag.
48
14. Fransua A. Electrotehnica si electronica. Manual pentru
licee de specialitate, anul 3 si 4. Cimislia, 1993, -415pag.
15. Potng Arhip. Bazele teoretice ale electrotehnicii. Analiza
circuitelor electrice liniare n regim periodic sinusoidal si
nesinusoidal. Ciclu de prelegeri. Chisinu, U.T.M.,1995,-160pag.
16. Potng A., Duradji V. Bazele teoretice ale electrotehnicii.
Analiza circuitelor electrice neliniare. ndrumar de lucrri practice
N434.-Chisinu, U.T.M.,1995,-75pag.
17. Potng Arhip. Bazele teoretice ale electrotehnicii.
Programa cursului si lucrri de laborator. ndrumar metodic N431.-
Chisinu,U.T.M.,1995,-63pag.
18. Potng Arhip., Derevenciuc Gh. Electrotehnica general.
ndrumar de laborator N 524.- Chisinu,U.T.M.,1996,-48pag.



















49
Lucrarea de laborator nr. 5

STUDIEREA CIRCUITELOR TRIAZATE CU CONEXIUNE
N TRIUNGHI

5.1. Scopul lucrrii. Cercetarea diIeritelor regimuri de Iunctionare a
receptoarelor de energie legate n triunghi, n cazul conectrii lor la
o surs simetric triIazat de tensiuni.

5.2. Sarcina teoretic

5.2.1. S se studieze notiunile de baz reIeritor la Iunctionarea
receptoarelor de energie legate in triunghi.
5.2.2. S se analizeze rezultatele primite dup eIectuarea lucrrii.

5.3. Indrumri metodice
5.3.1. Notiuni generale

Infurarea fiecrei fa:e a generatorului
trifa:at are dou borne (inceputul i sfiritul
infurrii). La legarea infurrilor
generatorului in triunghi, sfiritul infurrii
A
B
C
a
x
b
y
x
c
Fig.1
50
unei fa:e este legat cu inceputul infurrii
fa:ei urmtoare astfel, incit cele trei fa:e ale
generatorului formea: un circuit inchis,
posedind o re:istent foarte mic (fig.1).
Se vede c o asemenea legare este posibil numai n
cazul, cnd suma FEM ce actioneaz n acest circuit
este egal cu zero. Punctele comune, obtinute n
rezultatul legrii nIsurrii generatorului, bornele
A,B,C snt Iolosite pentru conectarea sarcinii
triIazate (Iig.1). Legarea n triunghi a receptoarelor
de energie este reprezentat n Iig.2.
n circuitele triIazate ce alimenteaz receptoare monoIazate
(aparate electrice de sudat, motoare monoIazate, becuri electrice si
diIerite aparate de uz casnic) schimbarea numrului de receptoare
conectate nu trebuie s duc la schimbarea tensiunii la bornele lor.
Aceast conditie se ndeplineste n cazul legrii receptoarelor n
triunghi. n acest caz tensiunile corespunztoare pe Iaz si de linie
ale receptorului triIazat snt egale ntre ele, iar curentii de linie se
determin, Iolosind prima lege a lui KirchhoII, dac snt cunoscuti
curentii pe Iau (Iig.2):
51

=
=
=
bc ca C
ab bc B
bc ab A
I I I
I I I
I I I



(1)
Diagrama vectorial a tensiunilor si curentilor n cazul unui regim
simetric
f
ca bc ab
Ze Z Z Z Z = = = = pentru schema din Iig.2 este
reprezentat n Iig.3, avnd n vedere c Iaza initial a tensiunii pe
Iaz
ab
U

la receptor este egal cu zero (adic, t U U

m ab
sin = ), iar
A
B
C
K2
A
I

B
I

C
I

ca
Z
ab
Z
a
ca
I

ab
I

bc
I

K1
c
b
bc
Z
Fig.2
ab
U

A
I

ab
I

bc
I

ca
I

bc
U

B
I

ca
U

C
I

j
1
Fig.3
52
unghiul de decalaj ~0 (corespunde unei sarcini activo-inductive).
Atunci numerele complexe a tensiunilor vor Ii egale cu:
)
)
+ +

= =
= =
= =
120 120
120 120
2
2
2
f f
m ca
f f
m bc
m ab
Ue e U U
Ue e U U
U U U

(2)
Numerele complexe ale curentilor pe Iaze vor Ii
egale cu:

)
)
+

= =
= =
= = =
120
120

f
ab ca ca
f
ab bc bc
f
ab
f
ab ab
e I Z U I
e I Z U I
e I e Z U Z U I



(3)
Numerele complexe ale curentilor de linie se
determin cu ajutorul expresiilor (1). Relatiile dintre
valorile eIicace ale curentilor pe Iaz si de linie (Iig.3) vor
Ii egale cu:
L ca bc ab L C B A
I I I I I I I I I I 3 ; ; = = = = = = =
(4)
S cercetm unele din regimurile de Iunctionare posibile ale unui
circuit triIazat n cazul legrii unei sarcini n triunghi.
S admitem, c la bornele sarcinii A,B,C (Iig.2) este aplicat un
sistem simetric de tensiuni de linie, valorile eIicace ale crora snt
egale cu 220 V si nu se schimb n cazurile deconectrii
ntreruptoarelor K1, K2 si n cazul schimbrii sarcinii.
Presupunem, c prezenta sarcinii
) # Z Z Z
ca bc ab
= = =
este
aleas astIel, nct curentii de linie A I I I
C B A
, 3 = = = (n cazul
cnd ntreruptoarele K1si K2 snt conectate).
S construim diagramele topograIice a circuitului si diagramele
vectoriale ale curentilor pentru urmtoarele ramuri:
O regim simetric (ntreruptoarele K1si K2 snt conectate);
53
O ntreruperea Iazei bc la receptor (ntreruptorul K1 este
deconectat, iar K2 -conectat);
O ntreruperea conductorului de linie a Iazei A (ntreruptorul K2
este deconectat, iar K1 - conectat);
O ntreruptoarele K1 si K2 snt conectate, iar rezistenta activ a
Iazei bc este nlocuit de rezistent de aceeasi mrime, dar cu
caracter capacitiv.
Pentru regimul simetric (regimul 1) diagrama topograIic si
diagrama vectorial ale curentilor snt reprezentate n Iig.4.
Curentii de Iaz ai receptorului A I I I I
ca bc ab
, 1 = = = = . Vectorii
acestor curenti snt n concordant de Iaz cu vectorii tensiunilor pe
Iaz
ca bc ab
U U U

, , (sarcina activ si unghiurile de decolaj snt
egale cu zero).
Curentii de linie snt de 3 ori mai mari dect curentii de Iaz si se
determin cu ajutorul expresiilor (1):
n cazul deconectrii ntreruptorului K1 (regimul 2),
curentul I
bc
0. Potentialul punctului b este egal cu potentialul
punctului B. Curentii I
ab
si I
ca
n cazul dat nu se schimb si curentul
A I I I I I
L C B A
, 3 3 = = = = =
1
A
I

bc
I

ab
I

B
I

bc
U

ca
I

bc
I

c
I

ca
U

j
ab
I

ca
I

Fig.4
54
de linie are aceeasi mrime
ca ab A
I I I

= . Curentii
C B
I , I

se
schimb si snt egali:
ca C ab B
I I ; I I

= = . Diagrama vectorial a
curentilor este artat n Iig.5.
n cazul deconectrii ntreruptorului K2 si conectrii lui K1
(regimul 3) rezistentele din ramurile (Iazele) ca si ab snt legate n
serie . Fiecrei din aceste rezistente le revine cte o jumtate din
tensiunea de linie U
bc
.
Pe diagrama topograIic (Iig.6) punctul este plasat la jumtatea
segmentului bc. Tensiunea ntre bornele ntrerupte ale Iazei A este
egal cu . V 5 , 190 2 3 220 30 cos U U
AB Aa
= = =

Tensiunea pe rezistentele
ca ab
Z , Z , n comparatie cu regimul
simetric, se micsoreaz de dou ori. De dou ori se micsoreaz si
curentii n Iazele ab si ca: . A 1 I ; A 5 , 0 2 1 I I
bc ca ab
= = = =
Curentii
C B
I , I

se determin cu ajutorul diagramei vectoriale:
. A 5 , 1 I I ; I I I ; I I I
C A bc ca C bc ab A
= = = =


n cazul regimului 4, diagrama topograIic a circuitului este identic
diagramei reprezentate n Iig.4.
ab
I

ca
I

ab B
I I

=
ca C
I I

=
Fig.5
1
A
B,b
C,c
j
Aa
U

a
ca
U

ab
U

c
I

C
I

BC
I

ca ab
I I

=
bc
U

Fig.6
55
Diagrama vectorial a curentilor este reprezentat n Iig.7.
Din diagram putem determina: I
A
1A;
. A 15 cos I 2 I ; A 75 cos I 2 I
ca C bc B
= = = =
Calcularea unui circuit asimetric triIazat n cazul legrii sarcinii n
triunghi )
ca bc ab
Z Z Z = = si cunoasterii tensiunilor pe Iaz
ca bc ab
U , U , U

(Iig.2) se eIectueaz n Ielul urmtor:
ca
ca
ca
bc
bc
bc
ab
ab
ab
Z
U
I ;
Z
U
I ;
Z
U
I

= = =
Curentii de linie se determin cu ajutorul expresiilor (1).


5.3.2 Indrumar privind indeplinirea compartimentului practic

1. Ca modalitate de eIectuare a lucrri, mai jos este prezentat un
exemplu.
2. Montati modelul electronic a circuitului de mai jos, propus spre
analiza, ce este realizat n programul Electronic Workbench 5.12 si
modelul matematic in MathCAD.
A
I

ab
I

C
I

B
I

bc
I

ca
I

ab
I

bc
I

ca
I

Fig.7
56


3. Determinati Irecventa I, perioada T, unghiul de Iaza si
amplituda tensiunii de Iaza:
I 50 Hz; T
f
1
; f 6 2 = ; 2 3 220
0
= U V ;
4. Determinati valoarea momentan a tensiunii de Iaza in circuit:
) ) t U t u
AB
sin
0
= ;
)

'
+

'

=
3
2
sin
0
6
t U t u
BC
;
)

'
+

'

=
3
4
sin
0
6
t U t u
CA
;
T t .. 001 ,. 0 :=
5. Determinati mrimea tensiunii de Iaz eIective:
)

=
T
AB AB
dt t u
T
U
0
2
1
; J U
AB
051 , 381 =
Fig.8
57
)

=
T
BC BC
dt t u
T
U
0
2
1
; J U
BC
051 , 381 =
)

=
T
CA CA
dt t u
T
U
0
2
1
; J U
CA
051 , 381 =
6. Introduce( 2gr2ea rezsten(elor act;e, nduct;e y
capact;e n 1azele A,C y CA:
= 3
AB
# ; = 6
BC
# ; =12
CA
# ;
= 8
LAB
x ; = 4
LBC
x ; = 0
LCA
x ;
= 4
CAB
x ; =12
CBC
x ; = 0
CCA
x ;
. Ggs( 2pedan(ele pentru 1ecare 1azg:
)
2 2
CAB LAB AB AB
x x # : + = ; = 5
AB
:
)
2 2
CBC LBC BC BC
x x # : + = ; =10
BC
:
)
2 2
CCA LCA CA CA
x x # : + = ; =12
CA
:
8. Gsiti conIorm legii lui valorile eIective a curentilor: Iazei
AB, apoi determinm valoarea momentan a curentului lund in
consideratie deIazajul dintre tensiune si curent in Iaza AB si gsim
valoarea eIectiva a curentului:
AB
AB
AB
:
U
I = ; A I
AB
21 , 76 =
)

'
+

'

'
+

'

+ =
AB
LAB CAB
AB
AB
AB
#
x x
arctg t
:
U
t i sin
2
;
)

=
T
AB AB
dt t i
T
I
0
2
1
; A I
AB
21 , 76 =
Asemntor gsiti valorile indicate de ampermetre in Iazele BC si
CA:
BC
BC
BC
:
U
I = ; A I
BC
105 , 38 =
58
)

'
+

'

'
+

'

+ =
BC
LBC CBC
BC
BC
BC
#
x x
arctg t
:
U
t i
3
2
sin
2 6

;
)

=
T
BC BC
dt t i
T
I
0
2
1
; A I
BC
105 , 38 =
CA
CA
CA
:
U
I = ; A I
CA
754 , 31 =
)

'
+

'

'
+

'

+ =
CA
LCA CCA
CA
CA
CA
#
x x
arctg t
:
U
t i
3
4
sin
2 6
;
)

=
T
CA CA
dt t i
T
I
0
2
1
; A I
CA
754 , 31 =

9. Ggs( 2gr2le 2o2entane a curen(lor n ln y 2gr2le
lor e1ect;e:

) ) ) t i t i t i
CA AB A
= ; )

=
T
A A
dt t i
T
I
0
2
1
;
A I
A
803 , 107 =
) ) ) t i t i t i
AB BC B
= ; )

=
T
B B
dt t i
T
I
0
2
1
;
A I
B
227 , 40 =
) ) ) t i t i t i
BC CA C
= ; )

=
T
C C
dt t i
T
I
0
2
1
;
A I
C
735 , 69 =



#egimul avariat in circuit.

59
10. ntreruperea liniei B. (Iig.9)


11. Determinati mrimile pentru Iaza CBA Iormat, compus din
sarcini de Iaza AB si BC conectate serie si tensiunii liniare U
CA

conectate paralel cu Iaza CA. Rezistentele active inductive,
capacitive si impedanta, respectiv sunt:
BC AB CBA
# # # + = ; = 9
CBA
#
LBC LAB LCBA
x x x + = ; =12
LCBA
x
CBC CAB CCBA
x x x + = ; =16
CCBA
x
)
2 2
CCBA LCBA CBA CBA
x x # : + = ; = 849 , 9
CBA
:
Mrimea momentan si eIectiv a curentului in Iaza CBA
este:

CBA
CA
CBA
:
U
I = ; A I
CBA
69 , 38 =
Fig. 9
60
)

'
+

'

'
+

'

+ =
CBA
LCBA CCBA
CBA
CA
CBA
#
x x
arctg t
:
U
t i
3
4
sin
2 6
;
)

=
T
A CBA
dt t i
T
I
0
2
1
; A I
CBA
69 , 38 =
Curentii in liniile A si C a circuitului respectiv sunt:

) ) ) t i t i t i
CBA CA A
+ = ; )

=
T
A A
dt t i
T
I
0
2
1
; A I
A
925 , 68 =
) ) ) t i t i t i
CBA CA C
+ = ; )

=
T
C C
dt t i
T
I
0
2
1
; A I
C
925 , 68 =
12. Determinati valorile momentane si eIective a tensiunii pe
portiunile AB si BC conectate consecutiv, ramurii CBA lund in
consideratie deIazajul dintre curentul I
CBA
si tensiunile pe
portiunile AB si BC.
;
AB CBA BA
: I U c = J U
BA
449 . 193 =

'

'
+

'

+

'
+

'

+
c
c c c c =
AB
CAB LAB
CBA
LCBA CCBA
AB CBA BA
#
x x
a
#
x x
a t : I t u tan tan
3
4
sin 2 : ) (
6

=
T
BA BA
dt t u
T
U
0
2
1
J U
BA
449 . 193 =
BC CBA CB
: I U c = ; J U
CB
899 . 386 =

'

'
+

'

+

'
+

'

+
c
c c c c =
BC
CBC LBC
CBA
LCBA CCBA
BC CBA CB
#
x x
a
#
x x
a t : I t u tan tan
3
4
sin 2 ) (
6

=
T
CB CB
dt t u
T
U
0
2
1
J U
CB
899 . 386 =

61
Determinarea indicatiilor dispo:itivelor dup curbele de
re:onant-caracteristicile de frecvent a portiunilor AB i
BC fa:ei CBA

13. Determinati mrimile valorilor eIective a tensiunii
liniare, rezistentele active a portiunilor AB si BC Iazei CBA,
mrimile inductantelor si capacittilor.
J U
CA
3 * 220 =
#
AB
3, #
BC
6,
L
AB
25,465 3, L
BC
12,732 3,
C
AB
795,7 m, C
BC
265,25 m.
14. Determinati rezistentele inductive si inductive ca Iunctie de .
X
LAB
()*L
AB
, X
LBC
() *L
BC
,
X
CAB
()1*C
AB
, X
CBC
()1*C
BC
,
15. Gsiti rezistenta activ si reactiv a Iazei CBA, rezistenta
total pe portiunile AB si BC, si de asemenea la toat Iaza CBA
ca Iunctie de pe portiunile AB si BC.
#
CBA
#
AB
#
BC
,
X
LCBA
()X
LAB
() X
LBC
(),
X
CCBA
() X
CAB
() X
CBC
(),
2 2
)) ( ) ( ( ) (
CAB LAB
AB
AB
X X # Z + =

2 2
BC
)) ( ) ( ( ) ( Z
CBC LBC BC
X X # + =
2 2
)) ( ) ( ( ) (
CCBA LCBA CBA CBA
X X # Z + =
Pentru determinarea diapazonului msurrii si construirea
graIicului gsim Irecventa de rezonant a Iazei CBA din conditia c
pe aceast Irecvent este adevrat egalitatea rezistentelor inductive
si capacitive din care rezult Iormula lui Thomson pentru Irecventa
de rezonant
0
:
62
X
LCBA
( ) X
LAB
( ) X
LBC
( ) L
AB
L
BC

(L
AB
L
BC
)

X
CCBA
( ) X
CAB
( )
X
CBC
( )(1 *C
AB
)(1 *C
BC
) )
1 1
( *
1
BC AB
C C
+

X
LCBA
(
0
) X
CCBA
(
0
)
1
0
)
1 1
( * ) (
1

+ +
=
BC AB
BC AB
C C
L L

0
362,769 rads, f
0

0
2*6, f
0

57,737 :,
Cum observati la ntreruperea liniei Iazei CBA se aIl n
rezonant de tensiune.
16. Determinati mrimea Irecventei unghiulare
1
la Irecventa de
lucru 50 Hz si vom indica diapazonul Irecventei unghiulare.

1
2*6*50 rads, 200 rads.....500rads.
17. Gsiti mrimea complet a rezistentei de Iaz CBA pe
Irecventa de lucru si vom construi graIicul dependentei
Irecventei de rezistenta complet.

63
18. Construiti caracteristica Irecventei de curent n Iaz
CBA, gsit dup legea Ohm, construit n Electronic
Workbench 5.12:

19. Determinati dup legea lui Ohm caracteristicile tensiune-
Irecvent pe portiunile AB si BC a Iazei CBA si depunem pe
graIic indicatiile voltmetrelor din modelul electronic:

Fig.10
ig.1
64
20. Faceti concluziile n urma eIecturii lucrrii.

Intrebri de control.

1. Numiti schemele principale de legare a circuitelor triIazate.
2. Ce relatii exist ntre tensiunile (curentii) de Iaz si de linie ntr-
un sistem triIazat, n cazul legrii sarcinilor n triunghi?
3. Construiti diagramele topograIice si diagramele vectoriale ale
curentilor pentru diIerite regimuri de Iunctionare, n cazul legrii
receptoarelor n triunghi.

Fig.12
65
Lucrarea de laborator nr. 6

CE#CETA#EA P#CESEL# T#ANZIT#II IN
CI#CUITUL #, C

6.1. Scopul lucrrii. Cercetarea proceselor tranzitorii la
ncrcarea si descrcarea unui condensator,

6.2. Sarcina teoretic

1.2.3. S se studieze notiunile de baza a legii comutatiei, procesele
ce se petrec n condensator la comutare.
1.2.4. S se analizeze rezultatele primite dup eIectuarea lucrrii.

6.3. Indrumri metodice
6.3.1 Notiuni generale

Procesul de trecere a unui circuit dintro stare stabilizat n alta se
numeste proces tranzitoriu. Spre deosebire de procesele stabilizate
(stationare), procesele dinamice tranzitorii se descriu cu ajutorul
ecuatiei diIerentiale. Orice schimbri ce au loc ntr-un circuit
(conectarea si deconectarea elementelor active si pasive,
scurtcircuitul unei portiuni de circuit, schimbarea brusc a
parametrilor etc.) se numesc schimbri de comutatie sau comutatii.
n orice procese tranzitorii si permanente (stabilizate) se
respect dou conditii principale, ce pot Ii Iormulate ca legi de
comutatie:
1. ntr-o oarecare ramur cu inductanta curentul (Iluxul
magnetic) pstreaz n momentul comutatiei acea valoare, pe care o
avea pn la comutatie, apoi variaz, ncepnd cu aceast mrime.
2. ntr-o oarecare ramur tensiunea si sarcina electric a
condensatorului pstreaz n momentul comutatiei acele valori, pe
care le avea la comutatie, apoi variaz, ncepnd cu aceste mrimi.
66
Ambele legi snt bazate pe principiul, c
schimbarea brusc a energiei acumulate n inductant si
capacitatea este imposibil.
Cercetati procesele de ncrcare si descrcare a unui
condensator.

ncrcarea condensatorului
Aplicnd legea a doua a lui KirchhoII (Iig.1),
compunem ecuatia diIerential, ce ar exprima decurgerea
acestui proces:
i#u
c
U, (1)
dt
dU
C i
C
= (2)
Lund n consideratie valoarea curentului (2) si (1),
obtinem ecuatia:
U U
dt
dU
#C
C
C
= +
(3)
Solutia acestei ecuatii diIerentiale prezint legea
variatiei tensiunii condensatorului n decursul procesului
tranzitoriu:
R
i
i#
u
c
U
C
.1
67
) ,
Clib Cct C
U U t U + =
(4)
unde
Cct
u
si
Clib
u
snt corespunztor componentele regimului
Iortat si ale regimului de variatie liber, componenta tensiunii
stabilizate (stationare) si componenta tensiunii de variatie (liber).
Pot Ii obtinute ca solutie partial a ecuatiei diIerentiale (3) si solutie
general a unei ecuatii diIerentiale omogene ecuatia (3) Ir partea
dreapt:
U U
dt
dU
C #
ct c
ct c
= + c
.
.
(5)
0
.
.
= + c
lib c
lib c
U
dt
dU
C # (6)
Solutia general a ecuatiei omogene (6) este expresia:

pt
Clib
e A u c =

unde A este o constant arbitrar; p rdcina ecuatiei
caracteristice.
AstIel, tensiunea condensatorului este egal cu:
)
pt
c
Ae U t U + = (8)
Pentru calcularea p, compunem ecuatia corespunztoare:
#*C*p10 (9)
de unde:
-
:
= = =
1 1
#C
p
(10)
unde - e coeIicientul de amortizare; : #C se msoar n unitti
de timp si se numeste mrimea constant electromagnetic de timp
(apoi mrimea constant de timp a circuitului). n decursul timpului
t: componenta liber a tensiunii condensatorului (u
Clib
se
micsoreaz de e ori). Constanta de timp, prin urmare, caracterizeaz
inertia circuitului: cu ct mai mare este mrimea :, cu att mai lent
variaz tensiunea condensatorului (
pt
Clib
e A U c = ). Folosind legea a
doua de comutatie U
C
(O

) U
C
(O
-
), obtinem:
U
C
(

)U
Cct
U
Clib
(

)UAU
C
(
-
)0, de unde A - U.
68
astIel :

)

'
+

'

= =

#C
t t
C
e U Ue U t U 1
:
(11)
Curentul tranzitoriu este egal cu :
)
#C
t
C
e
#
U
dt
dU
C t i

= =
(12)
Curbele U
0
(t) si i(t) snt prezentate n Iig.2.
Constanta de timp a circuitului 1 poate Ii determinat graIic. Pentru
aceasta, trasm o linie tangent (Iig.2) la curba tensiunii n punctual
initial t0. Segmentul tiat de linia tangent pe dreapta U
Cct
U la
scara timpului indic valoare constantei de timp :. n mod similar
poate Ii determinat valoarea :, dac este cunoscut curba i(t).
escrcarea condensatorului
i
U
C
&
i
U
C

U
C
(0)0
: :
i
(
0
)

#

Fig.2
69
Dac un condensator prealabil ncrcat pn la tensiunea U
0

este conectat la o rezistent R, va avea loc procesul de descrcare a
lui. Ecuatia (1) n acest caz poate Ii scris n Ielul urmtor :
U
C
i#0 (13)
0 = +
C
C
U
dt
dU
#C
(14)
Solutia acestei ecuatii diIerentiale omogene este expresia :
:
t
pt
lib C C
Ae Ae U U

= = =
.
(15)
Constanta arbitrar A se determin din conditia, c n timpul t0;
U
C
(O

)U
C
(O
-
)AU
0

atunci: )
#C
t t
C
e U e U t U

= =
0 0
:
,
iar curentul tranzitoriu: )
#C
t
C C
e
#
U
dt
dU
C t i

= =
Curbele i(t) si U
C
(t) snt prezentate n Iig.3.

i
U
C
U
C

i
:

t
&

#




&

i
t
:
.3
70
6.3.2. Indrumar privind indeplinirea compartimentului practic

1. Montati circuitul pentru ncrcarea capacittii C prin rezistenta
R
2
, corespunztor schemei din Iig.4.
2. Fixnd cheia n pozitiile 1 si 2, ncrcati si descrcati de cteva
ori condensatorul C
1
prin rezistenta R
2
si desenati de pe ecran pe
hrtie curbele i
2
(t), U
C
(t) n cazul ncrcrii si descrcrii
condensatorului. Valoarea rezistentei R
2
trebuie Iixat dup
indicatia lectorului.
3. Stabiliti tensiunea si curentul n condensator (Iig.5)
ig.4
71

4. Repetati punctul 2 si 3 pentru alte dou valori ale rezistentei R
2

(conIorm indicatiei lectorului). Dup terminarea experientei,
descrcati condensatorul C
1
. Toate curbele experimentale din p.3
trebuie introduse n darea de seam.
5. Determinati graIic si analitic constantele de timp ale circuitului
(Iig.5) n cazul cnd ntreruptorul este deschis (:
1
) si cuplat (:
2
).
6. Scrieti pentru Iiecare dintre schemele cercetate ecuatiile
diIerentiale si rezolvarea lor, obtinnd legea variatiei curentului si
tensiunii pe condensatoare.
7. Pe desenele cu curbele experimentale U
C
(t) si i(t) construiti
curbele U
/
C
(t) si i
/
(t), Iolosind experientele obtinute. Comparati
caracteristicile obtinute n mod experimental si teoretic.

8. Faceti concluziile de pe urma eIecturii lucrrii.



ig.
5
72
Intrebri de control.

1. Ce se numeste comutatie? Formulati legile comutatiei.
2. Cum poate Ii determinat graIic si analitic constanta de timp : a
circuitului? Ce sens Iizic are ea?
3. Deduceti legea variatiei curentului si tensiunii n cazul ncrcrii
(descrcrii ) condensatorului.
4. Cu ce se deosebeste descrcarea condensatorului n circuitul R,
C de descrcarea aperiodic n circuitul R, L, C?


73
Lucrarea de laborator nr. 7

DESCRCAREA CONDENSATORULUI N CIRCUITUL R,L

7.1. Scopul lucrrii. Cercetarea proceselor tranzitorii n cazul
descrcrii condensatorului ntr-un circuit ce contine elemente
liniare inductanta L si rezistenta R.
7.2. Sarcina teoretic
7.2.1. S se studieze notiunile de baza a legii comutatiei, procesele
tranzitorii n circuite compuse
7.2.2. S se veriIice pe cale experimental metodele de calcul, s se
analizeze rezultatele primite dup eIectuarea lucrrii.

7.3. Indrumri metodice
7.3.1 Notiuni generale
S presupunem, c n circuit (Iig.1) condensatorul prealabil
ncrcat pn la tensiunea U
0
, imediat dup conectarea
ntreruptorului ncepe procesul de descrcare.
i
u
c
#
L

ig.1
74
Pentru a determina legea variatiei tensiunii condensatorului,
compunem ecuatia diIerential, aplicnd legea a doua a lui
KirchhgoII:
0 = + + c
c
u
dt
di
L i # (1)
Tensiunea condensatorului si curentul n circuit n decursul
procesului tranzitoriu se determin ca suma componentei stabilizate
(stationare) si componentei de variatie liber.
clib cst c
u u u + =
;
lib st
i i i + =
.
Valorile componentelor stabilizate ale curentului si tensiunii
snt egale cu zero. Componentele variatiei libere u
clib
si i
lib
se
dermin ca solutia general a ecuatiei omogene:
0 = + c + c
clib
lib
lib
u
dt
di
L i # (2)
Folosindu-ne de expresia
dt
du
C i
clib
lib
=
, ecuatia (2) poate Ii scris
n Ielul urmtor:
0
2
2
=
c
c +
C L
u
dt
du
L
#
dt
u d
clib clib clib
(3)
Solutia general a ecuatiei (3) de ordinul al doilea, ct si
caracterul procesului tranzitoriu, depind de caracterul
rdcinilor ecuatiei caracteristice:
C L L
#
L
#
p
c

'
+

'

I
c
=
1
2 2
2 , 1
(4)
care, dup cum se vede depind de parametrii R,L,C ai circuitului.
Deosebim, n conditiile corespunztoare, descrcarea a
aperiodic, cazul limit de descrcarea aperiodic si descrcarea
oscilatorie a condensatorului (descrcarea periodic). S cercetm
aceste cazuri.
Descrcarea aperiodic a unui condensator ncrcat pn la
tensiunea U
0
n circuitul R,L se numeste descrcarea, n procesul
75
creia tensiunea condensatorului descreste treptat de la U
0
pn la
zero. Regimul aperiodic are loc n cazul, cnd ambele rdcini (4)
p
1
si p
2
snt reale negative, adic cnd
LC L
# 1
4
2
2
sau
C
L
# 2
Componentele de variatie liber se vor micsora cu timpul si pot Ii
scrise n Ielul urmtor:
t p t p
clib
e A e A u
2 1
2 1
c + c =
(5)
unde A
1
si A
2
snt constante arbitrare ce pot Ii calculate,
cunoscnd conditiile initiale valorile
dt
du
u
clib
clib
,
pentru t0 din
ecuatia (5) si din urmtoarea ecuatie:
)
t p t p
clib
lib
e p A e p A C
dt
du
C i
2 1
2 2 1 1
+ = =
(6)
Pentru 0 ) 0 ( , ) 0 ( ,
0
= = = i U u o t
c
adic . 0 ) 0 ( , ) 0 (
0
= =
lib clib
i U u
Atunci, din ecuatiile (5) si (6) obtinem t0:
0 2 1
) 0 ( U A A u
clib
= + =

0 ) 0 (
2 2 1 1
= + = A p A p i
lib
,
de unde:
0
1 2
1
2 0
1 2
2
1
, U
p p
p
A U
p p
p
A c

= c

=
.
Prin urmare, expresia tensiunii condensatorului si
curentului n circuirt pot Ii scrise n Ielul urmtor:
)
t p t p
clib c
e p e p
p p
U
u u
2 1
2 2
1 2
0
c c

= =
,
) )
t p t p t p t p
lib
e e
p p L
U
e e U
p p
p Cp
i i
2 1 2 1
) (
1 2
0
0
1 2
2 1

= = ,
unde
LC
p p
1
2 1
= c , din (3) si (4).
Tensiunea la bornele rezistentei u
R
si inductantei u
L
n regimul
tranzitoriu este egal cu:
76
)
t p t p
#
e e
p p L
# U
i# u
2 1
) (
1 2
0

= =
,
)
t p t p
L
e p e p
p p
U
dt
di
L u
2 1
2 1
1 2
0
c c

= =

Curbele u
c
(t), u
L
(t), i(t) snt prezentate n Iig.2.
S tragem atentie la urmtoarele momente:
O n punctul initial t0, deaceea
0 =
dt
du
c
, linia tangent la
curba u
C
(t) n punctul t0 este orizontal;
O Valoarea maxim a curentului de descrcare are loc n acel
moment de timp, cnd curba u
C
(t) trece prin punctul de ndoire;
O Tensiunea la bornele inductantei u
L
(t) si schimb sensul,
dup ce curentul trece valoarea ca maxim.
Cazul limit de descrcare aperiodic are loc cnd ambele
rdcini snt egale ntre ele:
L
#
p p p
cr
2
2 1
= = =
. n
acest caz rezistenta conturului este egal cu asa numit
i
u
c
u
L
t
i,u
U
-
U
.2
77
rezistent critic (
C
L
# #
cr
2 = =
), iar tensiunile si
curentul n circuit pot Ii scrise n Ielul urmtor:
)
pt
c
e pt U u = 1
0
;
pt
te
L
U
i c =
0
;
)
pt
L
e pt U u + = 1
0
.
Curbele u
C
, i si u
L
nu se deosebesc de curbele Iig.2,
adic descrcarea va Ii si n acest caz aperiodic.
Descrcarea condensatorului va Ii periodic, cnd
C
L
# 2 . Atunci ambele rdcini ale ecuatiei
caracteristice (4) vor Ii numere complexe conjugate:
0 1
o f p + = ,
0 2
o f p = ,
unde
L 2
2
= o e coeIicient de armotizare, iar
2
2
0
4
1
L
#
LC
= Irecvemta ciclic a oscilatiilor amortizate
de descrcare,
0
0
2

6
= T - perioda oscilatiilor amortizate.
Solutia ecuatiei diIerentiale (3) n cazul rdcinilor
complexe poate Ii scris n Ielul urmtor:
)
o
+ =

0
sin
t
clib
Ae u , (7).
Pentru t0:
sin ) 0 (
0
A U u
clib
= = ;
) 0 cos sin ) 0 (
0
= + = o CA i
lib
(8).
Din expresiile (8) determinm constantele A si C:
LC
U
A
0
0

= ;
o

0
arctg = ;
2
0
2
0
sin
o

+
= .
78
astIel:
) )

o o
+ = + =

t e U t e
LC
U
u
t
cm
t
c 0 0
0
0
sin sin ,
) ) 6 6

o o
+ = + =

t e I t e
L
U
i
t
m
t
0 0
0
0
sin sin ,
) )

o o
= =

t e U t e
U
u
t
Lm
t
L 0 0
0
sin sin
sin
.
Curbele u
c
(t), i(t) snt prezentate n Iig.3.
Dac n circuitul electric Iig.1. R0, oscilatile vor Ii neamortizate.
Frecventa ciclic proprie a oscilatiilor nearmortizate se
determin astIel:
LC
1
/
0
= .
Oscilatiile ce au loc n circuit snt caracteristice de decrementul
oscilatiei, ce arat ct de repede are loc amortizarea oscilatiilor.
Decrementul oscilatiei este egal cu raportul:
U
cm
e
-ot
U
cm
e
-ot
I
m
e
-ot

i


i

u
c
u
c
U
cm

U
cm

T
0
ig.3
79
)
)
0
0
) ( sin
sin
) (
) (
0 0
) (
0
0
T
T t
cm
t
cm
c
c
e
T t e U
t e U
T t u
t u
o
o
o


=
+ +
+
=
+
= A
+

.
Deseori pentru aprecierea termenului de amortizare este Iolosit valoarea
decrementului logaritmic al oscilatiei:
0
ST e
n
= A
,
0
0
2

6
= T
.
Amortizare este cu att mai pronuntat, cu ct este mai mic
inductanta L.
7.3.2. Indrumar privind indeplinirea compartimentului practic
1. Montati circuitul electric conIorm schemei (Iig.4).


2. Stabiliti tensiunea si curentul n inductant (Iig.5)
ig.4
80



3. Determinati graIic si analitic constantele de timp ale circuitului
(Iig.5) n cazul cnd ntreruptorul este deschis (:
1
) si cuplat (:
2
).

4. Montati circuitul electric conIorm schemei (Iig.6).


Fig.5
Fig.6
81
5. Stabiliti tensiunea si curentul n 3 puncte indicate de lector
(Iig.7,8)







6. Determinati graIic si analitic constantele de timp ale circuitului
(Iig.7,8) n cazul cnd ntreruptorul este deschis (:
1
) si cuplat (:
2
).

7. Montati circuitul electric cu conIorm schemei (Iig.9).
Fig.7
ig.8
82


8. Stabiliti tensiunea U
ab
si curentul i
3
n 3 puncte indicate de
lector (Iig.10,11).




Fig.9
ig.1
ig.11
83

9. Montati circuitul electric cu conIorm schemei (Iig.9).


10. Stabiliti tensiunea U
ab
si curentul i
2
n 3 puncte indicate de
lector (Iig.13,14).



ig.12
Fig.13
84



11. TransIerati rezultatele experimentale pe hrtia milimetric.
Folosind curbele u
c
(t), obtinute experimental, construiti, cu ajutorul
metodei derivrii graIice si nmultirii la un numr constant, curbele
u
r
(t), u
L
(t), i(t) n cazul descrcrii aperiodice.

12. ace( concluzle de pe ur2a e1ectugr lucrgr.

Intrebri de control.

1. Ce regimuri au loc n cazul descrcrii condensatorului n
circuitul R,L? De ce depinde caracterul procesului tranzitoriu ?
2. Cum pot Ii scrise solutiile ecuatiei diIerentiale pentru diIerite
Ieluri de rdcini ale ecuatiei caracteristice?
3. Cum pot Ii determinate constantele arbitrare?
4. Ce se numeste rezistent critic si cum poate Ii ea calculat?
5. Care dintre Irecvent are o valoare mai mare: Irecventa ciclic,
proprie a oscilatiilor amortizate sau cea a oscilatiilor neamortizate?
6. Cum pot Ii determinate Irecventa ciclic proprie a oscilatiilor si
decrementul oscilatiei teoretic (analitic) si experimental?


Fig.14
85

ILIOGRAIE

19. Araen I.H. Teperece cn erprex.
uacr epna. Hee erpece e.-M.:epr ,
1978.-592 crp.
20. Hcen A.K. Tep ex erpecx ee.
Ve nyn.
-M.: Bca a, 1987, -512 crp.
21. E. Simion , T. Maghiar. Electrotehnica. Editia a 2-a pentru
subingineri. Cimislia, 1993,-408 pag.
22. 3enee I.B., H H.A.,Hery A.B.,Crpaxn C.B.
Ocn rep ee. cryern nyn.-
M.:eprarar,1989,-475 crp.
23. Feccn H.A. Teperece cn erprex.
erpece e. Ve nyn.-M.: Bca
a,1984,-560 crp.
24. Beec M.P. 3aa rep ex erpecx
ee.-M.: Bca a,1982,-488 crp.
25. Peyc I.I.,Feycn A.H. Cp aa erprexe
cna erp.-M.: Bca a,1991,-416 crp.
26. Iepacn B.I. Cp aa erprexe
cna erp-.-M.: Bca a,1987,-288 crp.
27. Feccn H.A. Cp aa reperec cna
erprex.-M.: Bca a,1975,-487 crp.
28. Hea H.H.,epa K.C. Teperece cn
erprex. uacr epna. Ocne r a
rep erparrr rep erpecx
arrx ee. - H.: eprarar ,1981,-535crp.
29. Hea H.H., epa K.C. Teperece cn
erprex. uacr nrpa. - H.: eprarar ,1981,-
415crp.
30. Horia Gavril. Electrotehnica si echipamente electrice. V.I.-
Bucuresti: Editura Didactic si Pedagogic,1993-375pag.
86
31. Ursea P.C. Electrotehnica aplicat. - Bucuresti: Editura
Tehnic, 1995, -335pag.
32. Fransua A. Electrotehnica si electronica. Manual pentru licee
de specialitate, anul 3 si 4. Cimislia, 1993, -415pag.
33. Potng Arhip. Bazele teoretice ale electrotehnicii. Analiza
circuitelor electrice liniare n regim periodic sinusoidal si
nesinusoidal. Ciclu de prelegeri. Chisinu, U.T.M.,1995,-160pag.
34. Potng A., Duradji V. Bazele teoretice ale electrotehnicii.
Analiza circuitelor electrice neliniare. ndrumar de lucrri practice
N434.-Chisinu, U.T.M.,1995,-75pag.
35. Potng Arhip. Bazele teoretice ale electrotehnicii. Programa
cursului si lucrri de laborator. ndrumar metodic N431.-
Chisinu,U.T.M.,1995,-63pag.
36. Potng Arhip., Derevenciuc Gh. Electrotehnica general.
ndrumar de laborator N 524.- Chisinu,U.T.M.,1996,-48pag.




















87
&!#S

INTRODUCERE..........................................................................9
1. PROGRAMUL ~ELECTRONIC WORKENCH...........10
1.1 PREZENTAREA GENERAL ..........................................10
1.1.1. Formatul general al Iisierului ....................................10
1.1.2. Introducerea principalelor elemente de circuit ...........10
1.1.3. Principalele tipuri de analiz eIectuate de program ...11
1.1.4. Meniurile programului 'EWB...................................12
1.1.5. Instrumentele puse la dispozitie de program ..............13
1.1.6. AIisarea rezultatelor n program .................................13
1.2 AMORSAREA LUCRULUI CU PROGRAMUL ~EW.15
1.2.1. Lansarea n executie a programului ............................15
1.2.2 Deschiderea si nchiderea Iisierelor .............................15
1.2.3. Salvarea Iisierelor .......................................................16
1.2.4. Importul si exportul Iisierelor .....................................16
1.2.5. Lucrul cu imprimanta .................................................16
1.2.6. nchiderea programului ...............................................17
1.3 COMPONENTELE DISPONIILE N ~EW.....................17
1.3.1.Surse de curent si tensiune ..........................................17
1.3.2. Componentele de baz ................................................18
1.3.3. Indicatoare.................. 22
1.4.1. Multimetru ...................................................................22
1.4.2. Generator Iunctional .............23
1.4.3. Osciloscop ......................25
1.4.4. Ploterul Bode ..................27